BAZELE SISTEMELOR

AUTOMATE

CURSUL 5

SENZORII AUTOVEHICULELOR
-
SENZORII MOTORULUI

Radu ȚÂRULESCU
 SENZORII MOTORULUI

Un număr mare de senzori sunt

folosiți de unitatea de comandă a
motorului (ECU) pentru a monitoriza
emisiile poluante, viteza, presiunea
sau temperatura și pentru a face
întregul sistem mai eficient.

2
3
1 – Senzor de poziție a clapetei de
accelerație
2 – Senzor de debit de aer
3 – Senzor de presiune a
combustibilului
4 – Senzor de turație a arborelui cotit
5 – Senzor de detonație
6 – Senzor de temperatură
7,8 – Senzor de oxigen (Sonda 4
Lambda)
 Senzorul de poziție a clapetei de
accelerație

Senzorul de poziție a clapetei de

accelerație, măsoară unghiul de înclinare
a clapetei în funcție de poziția pedalei de
accelerație și transmite datele către
unitatea de control a motorului ECU.
Poziția clapetei de accelerație este
detectată de un comutator sau de un
potențiometru.
5
6
7
 Senzorul de poziție a clapetei de
accelerație, împreună cu senzorul de debit
de aer și senzorul de presiune în galeria de
admisie sunt indicatorii principali de
accelerație și de sarcină ai modulului de
comandă al motorului (ECM - Engine
control module). ECM primește informația
de la senzori pentru a controla funcționarea
motorului la accelerare.
8
 Senzorul de debit de aer (MAF)

Senzorul de debit de aer (MAF)

măsoară masa aerului care trece
dinspre sistemul clapetei de accelerație
până în galeria de admisie. Senzorul
transmite aceste informații la unitatea de
control a motorului, care ajută la
controlul raportului carburant-aer.
9
10
 Senzorii de debit folosesc curentul
electric pentru a măsura debitul de aer.
Elementul de detecție (elementul
sensibil), este fie un fir de platină (fir
cald), fie o grilă din folie nichel
(membrană încălzită). Elementul sensibil
este încălzit electric pentru păstrarea
unei temperaturi mai mari decât
temperatura aerului la intrare.
11
 În cazul senzorilor cu membrană
încălzită, grila este încălzită la o
temperatură cu 75°C peste temperatura
aerului ambiant.
La senzorii cu fir cald, acesta se
încălzește cu 100°C peste temperatura
ambiantă. Trecerea aerului pe lângă
elementul sensibil îi provoacă răcirea,
facând ca intensiatea curentului necesar
pentru a menține elementul fierbinte să
crească.
 Pentru că efectul de răcire variază direct cu
temperatura, densitatea și umiditatea aerului de
intrare, valoarea intensității curentului necesar
pentru a menține elementul fierbinte este direct 13
proporțională cu aerul că intră în motor.
Senzorul de presiune din galeria de
admisie
Senzorii de presiune absolută măsoară
variațiile de presiune din galeria de
admisie, cauzate de schimbările de
sarcină și turație ale motorului și le
convertește în semnale electrice. Prin
monitorizarea tensiunii de ieșire, unitatea
de control a motorului detectează
presiunea din galeria de admisie și
utilizează aceste informații pentru a crește
sau scădea injectia de carburant ca 14
răspuns la aceste schimbări.
15
 La ralanti presiunea din galerie este scăzută, ceea ce
duce la transmiterea unui semnal slab al senzorului
către unitatea de control a motorului. Cu accelerația
deschisă larg, presiunea din galerie este mai aproape
de presiunea atmosferică, ceea ce duce la transmiterea
unui semnal puternic spre unitatea de control a 16

motorului.
 Senzorul de temperatură în galeria de
admisie

Acest senzor monitorizează temperatura

aerului care intră în motor. Modulul de
comandă al motorului are nevoie de aceste
informații pentru a estima densitatea aerului
astfel încât să poată echilibra amestecul de
aer și combustibil.
17
18
 Aerul rece este mai dens decât aerul
cald, astfel încât aerul rece necesită mai
mult combustibil pentru a menține
același raport aer / combustibil. Modulul
de comandă al motorului modifică
raportul aer / combustibil prin variația
cantității combustibil injectat. Senzorul
de temperatură a aerului lucrează
împreună cu senzorul de debit de aer.
20
 Senzorul de temperatură a lichidului
de răcire

Senzorul de temperatură a lichidului de

răcire al motorului măsoară temperatura
acestuia și transmite datele către
unitatea de control a motorului.
21
22
 Senzorul de temperatură a lichidului de răcire
funcționează la fel ca senzorul de temperatură a
aerului. Senzorul lichidului de răcire este extrem de
important, semnalul transmis de acesta afectând
strategia de funcționare a întregului sistem de
management al motorului.

23
Senzorul de turație (poziție) a arborelui
cotit și senzorul de turație a arborelui
cu came

Senzorul de turație măsoară rotația

arborelui cotit sau a arborelui cu came și
transmite aceste informații la unitatea de
control a motorului.
24
25
26
 Pentru măsurarea turației și determinarea
poziției arborelui cotit sau a arborelui cu
came, la sistemele de management ale
motorului sunt utilizați senzori inductivi și
senzori cu efect Hall.

27
28
 Senzor inductiv

Senzorul inductiv, în timpul funcționării, ca urmare a

efectului de inducție, produce în bobina de inducție un
curent cu tensiune oscilantă, oferind un semnal în 29
formă de undă sinusoidală.
 În cazul în care dinții roții dințate trec la o
distanță (d) față de elementul sensibil al
senzorului, câmpul magnetic din jurul
bobinei se modifică. Ca rezultat al
modificărilor de câmp magnetic, în bobină
este indusă o tensiune proporțională cu
puterea și viteza de schimbare a câmpului
magnetic. Astfel se produce o oscilație
completă pentru fiecare dinte care trece
prin dreptul senzorului.
30
 Senzor cu efect Hall

Spre deosebire de senzorii inductivi,

semnalul de ieșire de la un senzor cu efect Hall
nu este controlat de rata de schimbare a 31

câmpului magnetic.
 Semnalul de ieșire este în formă de
impulsuri de undă (de formă pătrată).
Semnalul de ieșire al senzorului poate fi
pozitiv sau negativ cu tensiunea maximă de
până la 5V sau 12V, în funcție de tipul și de
cerințele sistemului integrat utilizat.
Amplitudinea semnalului de ieșire rămâne
constantă, doar frecvența crescând
proporțional cu mișcarea de rotație.

32
 Senzorul de detonație

Senzorul de detonație este un

dispozitiv folosit pentru a împiedica
apariția fenomenului de detonație.
Detonația este o formă de ardere care
poate provocă daune importante la
motor. Acest lucru se întâmplă atunci
când căldura și presiunea în camera de
ardere a motorului este excesivă, făcând
ca amestecul aer / carburant să se
autoaprindă. 33
34
 Senzorul de detonație este un senzor piezoelectric
folosit pentru a trimite semnale la unitatea de comandă a
motorului ECM dacă este detectată detonația, prevenind
astfel apariția acestui fenomen. Senzorul de detonație
este un microfon plasat în motor pentru a depista orice
zgomot neobișnuit. Vibrațiile detectate sunt preluate de
plăcile de rezonanță din interiorul senzorului de detonație.
Acest semnal este apoi transmis la elementul
piezoelectric cristalin al senzorului. După ce elementul
sensibil primește semnalul (unda de șoc), se va genera o
tensiune, care va fi trimisă spre unitatea de control
electronic a vehiculului. Ca urmare, unitatea de control
electronic a vehiculului va întârzia declanșarea scânteii în
camera de ardere, împiedicând detonația.
35
 Senzorul de detonație are, în esență, două
utilizări. Prima este de a detecta detonația în
vederea obținerii unor performanțe optime ale
motorului, iar al doilea este de a evita
pierderile de putere. 36