Di.P. nr.

69
14 iulie 2020

Deputat în Parlamentul
Republicii Moldova

Plenul Parlamentului Republicii Moldova,

Doamnei Zinaida GRECEANÎI,

Președintele Parlamentului Republicii Moldova

MOŢIUNE DE CENZURĂ

asupra activității Guvernului Republicii Moldova

Subsemnații, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu

art. 106 din Constituția Republicii Moldova, art. 116-118 din Regulamentul
Parlamentului, înaintăm prezenta moțiune de cenzură asupra activității Guvernului.

MOTIVAREA

Guvernul învestit la data de 14 noiembrie 2019, a încălcat, pe toată perioada

activității sale și în repetate rânduri legislația în vigoare, Constituția Republicii
Moldova, subminând suveranitatea și securitatea financiar-economică a țării.
Guvernul a admis violarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,
încălcând principiile statului de drept, valorile consfințite în Constituția Republicii
Moldova și instrumentele internaționale.

În condițiile stării de urgență, Guvernul și-a depășit vădit competențele

constituționale subminând Parlamentul, urmărind de fapt ca prin starea de urgență
declarată să fie înlăturat controlul parlamentar asupra activității Executivului.

Pe cale de consecință, la data de 17 martie 2020 a fost declarată stare de urgență

prin Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 și în aceeași ședință plenară au fost

Republica Moldova, MD-2004, Chişinău info@parlament.md

Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 105 www.parlament.md
operate modificări la art. 4, 20, 22, 24 și 25 din Legea nr. 212/2004 privind regimul
stării de urgență, de asediu și de război.

Urmând calea intereselor de grup și nu a celor naționale, Guvernul a derogat de

la aplicarea legilor organice și ordinare încălcând mai multe prevederi
constituționale. Prin urmare, încercând să ocolească controlul Parlamentar asupra
proiectelor de lege prin care, chipurile, se încearcă instituirea unor măsuri de
susținere a cetățenilor și a agenților economici, Executivul și-a angajat răspunderea,
promovând în cel mai cinic și josnic mod interesele unei clientele controversate de
business din sfera puterii, instituind măsuri specifice pentru comerțul în regim Duty-
Free. Și toate acestea, cu scopul de a facilita activitățile infracționale cu țigări prin
raioanele de est ale Republicii Moldova (Regiunea Transnistreană). Ținem să
amintim că actualului Guvern i s-au comunicat de la SIS pe larg prin scrisori
informative și date operative pericolul legat existența unor rețele criminale de
contrabandă, scheme care au fost considerabil demontate pe timpul Guvernului
Blocului ACUM prin intervenții hotărâte din partea MAI, însă reluate de curând, în
perioada mandatului Guvernului actual.

Mai mult, încălcând prevederile legale și constituționale, Guvernul condus de

PM Ion Chicu a pus la cale o nouă schemă de delapidare a banului public, prin
încheierea unui Acord de finanțare cu Federația Rusă, document care nu a parcurs
procedurile legale de elaborare a textului din partea Republicii Moldova, nu a fost
negociat într-o procedură corespunzătoare în interesul statului nostru, iar semnarea
acestuia a fost aprobată fără a fi supus negocierilor cu participarea specialiștilor și a
tuturor autorităților abilitate. Cu alte cuvinte, Acordul conținea clauze care
amenințau securitatea financiar-economică a Republicii Moldova, suveranitatea
națională și statul de drept. Pentru toate aceste încălcări sesizate de Opoziție,
Acordul asumat și promovat de Guvern a fost declarat neconstituțional de către
Curtea Constituțională.

Pe lângă încălcările constituționale și depășirea vădită a atribuțiilor, Guvernul a

eșuat, practic, la toate capitolele de activitate.

Gestionarea proastă a crizei social-economice

Deputații, semnatari ai prezentei moțiuni, insistă asupra faptului că Guvernul a

gestionat și administrează extrem de prost criza social-economică cauzată de

2
pandemie. Șocurile economice generate de stoparea bruscă a economiei impun
pierderi semnificative agenților sectorului privat și public, aruncând țara într-o
recesiune economică majoră. Acest Guvern nu a înțeles problemele esențiale care-au
lovit sectorul privat și, fără a urma exemplul statelor europene, a mimat o anumită
preocupare pentru business, fără a face efortul financiar, administrativ și strategic de
a diminua șocurile economiei reale. Ar fi fost de așteptat ca un Guvern influențat de
PSRM și PD să recurgă în mod prioritar la instrumente de asistență financiare din
partea statului, acordând susținere imediată de urgență segmentelor vulnerabilizate
de restricțiile impuse în perioada stării de urgență, incluzând ca politici prioritare
oferirea de asistență de criză celor mai vulnerabile pături sociale afectate, precum și
agenților economici, care au ajuns în pragul falimentului. Deciziile guvernului au
șocat însă prin lipsa de perspicacitate, lipsa de empatie cu grupurile cele mai
vulnerabile, gestionând resursele limitate ale guvernului de o manieră birocratică,
ineficientă și obtuză.

Soluțiile propuse de Guvern au reprezentat, de fapt, un fel de șoc fără terapie

pentru foarte multe sectoare ale economiei, care au avut de suferit cel mai mult de la
restricțiile crizei pandemice, de la sistarea activităților de producție și comerciale,
dar și a răcirii economiei mondiale, în primul rând pe segmentul IMM: sectorul
HoReCa, comerțul nealimentar și producere conexă, companiile de transport,
fabricile de textile, întreprinderile din zonele economice libere, fermieri etc. De
menționat că deși la mijlocul lunii martie autoritățile au sistat activitatea unei părți
considerabile de întreprinderi, fără a le oferi vreun sprijin, majoritatea patronilor au
achitat salariile pentru martie angajaților săi și continuă cu dedicație să caute resurse
pentru a remunera măcar parțial zeci de mii de angajați, care stau forțat acasă.

În aceste condiții, businessul a așteptat un răspuns pe potrivă din partea

statului. Angajatorii și angajații din ramurile afectate au sperat că statul va contribui
financiar solidar cu oamenii de afaceri pentru a remunera cel puțin parțial angajații
aflați în șomaj tehnic sau în condiții de staționare a întreprinderii cel puțin pentru o
perioadă de 2-3 luni. De asemenea, era de așteptat ca statul să asigure amânarea
achitării impozitelor, a contribuțiilor sociale și a celor medicale cu cel puțin 6 luni, a
plăților serviciilor comunale cu 3 luni și clarificarea rapidă a procedurii juridice
privind confirmarea circumstanțelor de ”forță majoră” în condițiile stării de urgență,
ceea ce ar fi ajutat esențial cetățenii individuali și agenții economici în procesul

3
reeșalonării creditelor și contractelor de chirie a spațiilor comerciale sau de
producție. Aceste măsuri ar fi însemnat un pachet consistent de măsuri anti-criză în
economie, care ar fi permis un termen suficient de confortabil de relaxare mediului
privat sub aspectul revitalizării sau profilării businessului. Asemenea propuneri
punctuale și argumentate au venit de la opoziție.

În ciuda condițiilor necesare și suficiente în Republica Moldova de a crea

”consens național anti-criză”, actualul Guvern, condus de PM Ion Chicu, a acționat
iresponsabil și total ineficient în sfera recuperării social-economice, demonstrând
abilități slabe de a administra un guvern, incompetență crasă a guvernării în timp de
criză pandemică, iar dincolo de aceste calități nerecomandabile unui PM, Dl Ion
Chicu a demonstrat rea-voință, neglijență față de nevoile reale ale populației și
mediului de afaceri, pe de o parte, preferând să răspundă exclusiv intereselor
clientelare ale câtorva grupuri economice, aflate în raza sa de atenție.

Remarcăm următoarele acțiuni/inacțiuni ale Guvernului, care au contribuit

substanțial la degradarea situației social-economice din țară:

- Guvernul Chicu și-a asumat abuziv răspunderea politică în vederea

promovării unor scheme obscure sub paravanul pachetului de legi privind
susținerea populației și a antreprenorilor. După eșecul lamentabil de la Curtea
Constituțională, dar și sub presiunea criticilor meritate din partea opoziției și a
societății, actualul Guvern a renunțat la ideea restabilirii comerțului cu mărfuri
accizate în rețeaua de magazine ”Duty-Free” de la intrarea în RM, a renunțat și la
încercarea prelungirii cu 1 an a facilităților pentru comercializarea țigărilor;

- Actualul Guvern a negociat execrabil, neprofesionist, cu partenerii săi politici

din Federația Rusă, Acordul de împrumut, care, dacă ar fi intrat în vigoare ar fi
pus în pericol serios siguranța economică și interesele economice ale Republicii
Moldova;

- Executivul condus de Ion Chicu a sabotat relațiile cu Uniunea Europeană,

fapt care a condus la pierderea tranșei a treia din asistența macroeconomică în
valoare de 40 mln. euro, o sumă foarte importantă în condițiile deficitului bugetar
acut și a crizei social-economice;

- Guvernul condus de Ion Chicu nu a elaborat nici până astăzi niciun plan
serios de contracarare a efectelor recesiunii economice, limitându-se la niște
conferințe cu mesaje contradictorii și alte câteva reacții în mass media, lăsând
salvarea businessului privat în liberă cădere, ignorându-și competența și
atribuțiile directe de prevenire și atenuare a unei crize sistematice, care afectează
4
bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova și pot distruge serios potențialul de
creștere economică, legat înainte de toate de capacitatea mediului de afaceri
private de a supraviețui crizei;

- Domeniile economiei naționale care au suferit cel mai mult de la criza

pandemică au fost neglijate și tratate cu dispreț de actualul PM Ion Chicu, iar
salariații din aceste sfere de activitate au fost lăsați pe deplin în voia sorții, întrucât
statul a refuzat să achite cel puțin parțial alocația minimă pentru șomaj tehnic, așa
cum s-a procedat în multe alte țări europene. Businessul mic și mijlociu a fost
blocat și lăsat de izbeliște;

- Putem afirma fără tăgadă că prin acțiunile sale, Guvernul condus de Ion
Chicu a provocat premeditat deciziile companiilor private de a-și trimite angajații
în șomaj oficial, obținând astfel un efect invers decât cel scontat de alte țări
europene de a crea un mediu de responsabilitate comună între business și stat
(shared responsibilities);

- Executivul blochează rezolvarea problemei constatării circumstanțelor de

”forță majoră” de către Camera de Comerț și Industrie prin refuzul său categoric
de a aproba modificarea la legea cu privire la Camera de Comerț și Industrie în
vederea unor ajustări de ordin tehnic a Codului civil actualizat. Prin urmare,
agenți economici nu pot confirma legal existența impedimentelor naturale pentru
exercitarea datoriilor și riscă să între în insolvență;

- Guvernul a refuzat de la începutul oficial al stării de urgență (17 martie) să

extindă politica statului de protecție socială și pentru deținătorii de patente rămași
la propriu fără surse de existență, chiar dacă aceștia achită regulat contribuțiile
sociale. Abia după 2 luni de la sistarea activității acestora, la insistența Opoziției, s-
a luat decizia de a le aloca până la 30 iunie o indemnizație unică în valoare de 2775
lei;

- Achizițiile publice în domeniul procurării echipamentului de protecție au fost

organizate fără transparența necesară și, deseori, în detrimentul intereselor
producătorilor autohtoni, care nu erau informați la timp despre licitații. Au avut
loc mai multe achiziții nejustificate a echipamentelor de import la prețuri
exagerate. Putem presupune că numărul record de medici infectați se explică
inclusiv prin deficiențe incalificabile în procesul procurării echipamentelor de
protecție;

- În condițiile unui deficit bugetar acut, guvernul a propus două programe de

subvenționare a ratelor la credite și de rambursare a TVA, care în mare parte este
o risipă iresponsabilă de bani comisă în vederea susținerii multor agenți economici
care nu au avut pierderi în urma pandemiei, ci din contra, au avut venituri mai
mari;
5
 - În procesul de rectificare a legii bugetului pe anul 2020, Guvernul condus de
PM Ion Chicu nu a ținut cont de prioritățile apărute în starea de urgență și nu a
renunțat la cele mai multe dintre cheltuielile planificate înainte de pandemie,
blocând astfel adaptarea instrumentului financiar-bugetar la circumstanțele crizei.
Am considerat această decizie inadecvată, refuzând astfel optimizarea mai multor
autorități statale (în primul rănd Președinția, SPPS și Cancelaria de Stat),
achitarea următoarei tranșe pentru rambursarea miliardelor furate, alocarea
nejustificată a peste 71 milioane lei pentru Arena Națională, construirea ambasadei
Moldovei în Belarus etc. Atragem atenția că o administrare responsabilă a
cheltuielilor, definind prioritățile, ar fi disponibilizat mijloace în valoare de peste
2,3 miliarde lei, care ar fi fost realocate atât pentru susținerea medicilor și a
pensionarilor, cât și a businessului afectat de pandemie. Mai mult ca atăt, ultima
rectificarea a bugetului a avut loc în forma abuzivă de asumare a răspunderii, cu
sfidarea crasă a principiului separației puterilor, în situația când Parlamentul a
fost funcțional

- Guvernul nu a întreprins nicio măsură eficientă privind prevenirea

impactului calamității naturale survenite în urma secetei severe și a înghețurilor
din anul 2020. În pofida solicitării agricultorilor și a opoziției, Executivul nu a
prezentat nicio soluție anticriză privind depășirea consecințelor cataclismelor
naturale din anul curent.

- Proasta gestionare a crizei pandemice, inclusiv prin neasigurarea personalului

medical cu echipamentele necesare a dus la infectarea unui număr excepțional de
mare a personalului medical, fapt care atestă fără drept de tăgadă incompetența
crasă a acestui Guvern, incapacitatea sa de a gestiona în mod corespunzător treburile
țării, necesitățile oamenilor! Totodată, echipamentul dispus era des dezinfectat
pentru a fi refolosit și asta denotă faptul că Guvernul nu a intervenit prompt în
soluționarea crizei de echipament și în consecință avem peste 1800 de lucrători
medicali care s-au infectat de Covid-19. Pe parcursul acestei pandemii, Guvernul a
avut o poziție inadecvată față de cadrele medicale, venind cu critici nefondate și
impertinente în adresa lor, acuzându-i în cel mai cinic și nedrept mod că ar fi
singurii vinovați de infectare.

Atitudinea Guvernului față de mass-media

Presa liberă și nepartizană reprezintă o garanție a sistemului democratic. Sub

autoritatea actualului Guvern relațiile cu presa s-au deteriorat simțitor. Reacțiile
caustice, refractare la critică, hulitoare față de standardele deontologice ale
reprezentanților presei l-au poziționat pe actualul Prim-ministru Ion Chicu drept un
adversar consacrat al libertății de expresie jurnalistică. Societatea a urmărit
consternată atacurile reprezentanților actualului guvern asupra independenței
presei, declarațiile și criticile dezechilibrate în adresa instituțiilor mass-media, în

6
special contra Pro TV, alături de Jurnal TV, alte portaluri de știri și posturi private de
Radio și Televiziune. Unii membri ai actualului Guvernul au acuzat patronii unor
posturi private de TV că ar promova calomnios o imagine denaturată a intențiilor
guvernării, făcând aluzii că va face tot posibilul ca aceștia să-și piardă afacerile în
Republica Moldova. Luând în calcul funcțiile și atribuțiile celor care au făcut
asemenea declarații publice, constatăm un abuz și o amenințare directă asupra
presei, care a scris articole incomode și critici nerezonabile asupra politicilor
editoriale.

Ne reamintim că actualul Guvern Chicu a cerut jurnaliștilor ”să renunțe la

propriile opinii în perioada pandemiei Covid-19”, reflectând exclusiv prin prisma
comunicatelor de știri eliberate de către autoritățile sanitare ale statului, somând
mass media să renunțe la practica de a verifica din mai multe surse datele furnizate,
informațiile raportate în cadrul conferințelor de presă ale autorităților, instituind de
facto o cenzură oficială asupra presei. Astfel au existat mai multe tentative de a
institui control politic și cenzură de partid, folosindu-se de prevederile conținute în
legislația privind starea excepțională, care ar fi putut permite Guvernului să
rechiziționeze proprietatea posturilor private de TV, sub acuzația de activitate anti-
statală. Suntem profund îngrijorați de tentativele introducerii unei cenzuri de presă,
care ar limita considerabil drepturile și libertățile constituționale ale cetățenilor, sub
pretextul autorizării unui anumit tip de informații oficiale și, respectiv,
monopolizarea adevărului, prin controlul agresiv al instituțiilor media, concertarea
acestora în tabăra afiliată guvernării, care a instituit acest Guvern. Or, toate aceste
acțiuni conduc la subminarea libertății de exprimare.

Abordarile vis-a-vis de politica externa

De la instalarea în funcție Guvernul lui Igor Dodon a promovat o politică

externă incoerenta si arbitrara, lipsită de consistență si predictibilitate. Deși își aroga
mai multe merite în promovarea unei „politici externe echilibrate”, care, in realitate,
este o inventie ruseasca pentru a mentine neschimbata si conservata situatia
generala din Republica Moldova, inclusiv neretragerea trupelor militare ale
Federatiei Ruse de pe teritoriul nostru, acest Guvern a neglijat in mod intentionat
parteneriatele strategice cu Uniunea Europeană și SUA, a diminuat la maxim
parteneriatele similare cu România și Ucraina, orientându-se exclusiv spre
integrarea euro-asiatică, cu repercusiuni deosebit de riscante pentru noi sub aspect
economic, social, dar și politic. Actualul Guvern a pedalat in permanenta pe
obiectivul inventat si impus al unei „politici externe echilibrate”, considerand ca
Acordul de Asociere cu UE ar fi un element ce provoaca ,,dezechilibru”, iar
Executivul ar trebui să-si orienteze activitatea pe relația unor angajamente cu Rusia
și CSI, ca alternativă de integrare. Acțiunile Guvernului au demonstrat o distantare
efectiva de la angajamentele asumate in cadrul Acordului de asociere. In atingerea
acestui obiectiv, chiar daca nu exista niciun document relevant, adoptat de
Parlament si de Executiv cu referire la reorientarea politicii externe moldovenesti,
guvernul a actionat exclusiv conform indicatiilor lui Igor Dodon, astfel actionand
7
detrimentar intereselor noastre natioanale, doar ca sa-i satisfaca interesele electorale
si simpatiile personale ale sefului statului.

Politica externă a Republicii Moldova a ajuns în ultimele 8 luni la cheremul

ideologic și discreționar al PSRM-ului, reflectând in exclusivitate ambitiile personale
ale sefului statului. Suntem martorii unei ignorari intentionate ale Parlamentului si
Executivului in aprobarea si implementarea obiectivelor prioritare ale politicii
noastre externe de catre Igor Dodon. Toate aceste actiuni ale sefului statului sunt in
flagranta contradictie cu prevederile constitutionale ce vizeaza responsabilitatile
presedintelui in domeniul politicii externe. Pentru că Ministrii de Externe și șeful
statului au devenit nefrecventabili în Occident, iar vizitele la București și Kiev au
devenit absolut imposibile urmare unor declarații iresponsabile si ofensatoare ale
președintelui in adresa statelor vecine noua, acesta a decis reorientarea radicală a
politicii externe spre Rusia si statele ex-sovietice euro-asiatice.

Integrarea europeană a fost si rămâne pentru noi cea mai indicată soluție de
dezvoltare ca stat democratic, întemeiat pe modelul european de prosperitate,
stabilitate si securitate. Anume aceste deziderate trebuie sa fie promovate ca
prioritati strategice de catre diplomația moldoveneasca. Este evident că statutul de
observator la UEA (Uniunea Euro-Asiatică) nu are cum asigura Republicii Moldova
cu mari beneficii economice – cu atât mai mult cu cât cca 70% din exporturile
noastre deja ajung pe piața europeană, iar UE reprezintă principalul susținător al
reformelor interne si a consolidarii institutiilor democratice in Republica Moldova.
Noi nu excludem valorificarea pietei euro-asiatice, dar acesta poate fi lesne realitata
in cadrul raporturilor bilaterale cu aceste state.

La începutul anului Guvernul a autorizat numiri în funcții diplomatice pe lângă

Uniunea Euro-Asiatică a unor pretinsi diplomați, fără autorizarea corespunzătoare a
Comisiei parlamentare de profil a Parlamentului nostru. Ca sa exemplificam,
numirea Oxanei Greceanîi, fiica Președintelui Parlamentului, în calitate de
reprezentat al Republicii Moldova la UEA, este o probă indubitabila de nepotism,
iresponsabilitate și de cheltuieli financiare nejustificate. Orientarea spre Rusia și
derivatele sale geopolitice, CSI, UEA, critica în adresa UE, au fost obiectivele
principale, vociferate de Igor Dodon si Ion Chicu la ultima reuniune a ambasadorilor
nostri, convocată de MAEIE la începutul anului 2020, aceaasta fiind precedată de
retragerea din prima linie a unui grup din cei mai buni ambasadori, care reprezintă
performantele diplomației Republicii Moldova. Moscova a devenit vectorul
geopolitic exclusiv spre care s-a orientat Guvernul, dar, mai ales, seful statului, fapt
incontestabil confirmat prin numărul de vizite ale lui Igor Dodon in capitala
Federatiei Ruse.

Cel mai important partener de dezvoltare al Republicii Moldova este Uniunea

Europeană, care a oferit în ultimii 10 ani, impreuna cu statele sale membre,
impreuna BEI și BERD, peste 1,9 mlrd. euro statului nostru, care actualmente este
pus în situația ingrată de a limita sprijinul său pentru nevoile de dezvoltare ale
Republicii Moldova, deoarece actualul Executiv nu-și onoreaza integral
8
angajamentele asumate in cadrul Acordului de Asociere, semnat la 27 iulie, 2014.
Atitudinea aroganta si chiar discriminatorie din partea Guvernului si a presedintelui
Dodon fata de Uniunea Europeana, fata de reprezentantii diplomatici ale acesteia la
Chisinau, cu referire speciala la ambasadorii UE, Poloniei si Romaniei, tradeaza fata
adevarata a actualei guvernari vis-a-vis de adevaratii nostri parteneri strategici.
Chiar daca unele conditionalitati au fost indeplinite urmare insistentelor partidelor
parlamentare din opozitie, in continuare persista restante importante mai ales cu
referire la Legea privind sancțiunile pentru spălarea banilor, a Legii privind
achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale, dar și
consultarea publică asupra proiectului noii strategii priind asigurarea independenței
și integrității sectorului justiției. Oricat de mult s-ar stradui actuala guvernare sa
mimeze consolidarea raporturilor cu UE, principalul motiv pentru care Republica
Moldova nu va primi in deplina masura asistența financiara din partea UE este
incompetența Guvernului. Menționăm că la rectificarea bugetului pentru 2020,
Guvernul deja s-a grăbit să excludă 40 mln. euro (800 mln. lei) prevăzute în cea
de-a 3 tranșă a asistenței macro-financiare a UE (50% fiind asistență
nerambursabilă), ceea ce confirmă că acest Guvern a abandonat deplin ideea de a
elimina restanțele și a obține până la expirarea Acordului de credit și de grant
încheiate cu UE. Dacă Guvernul s-ar fi mobilizat să rezolve restanțele identificate
mai sus, să promoveze reforma justiției și instituții democratice, în 6 luni de zile ar
fi reușit categoric să devină eligibil pentru tranșele restante și să revină la un
dialog constructiv cu UE, astfel Republica Moldova ar fi beneficiat de sume
importante pentru țară.

SUA și UE continuă să solicite din partea Republicii Moldova finalizarea

investigației asupra fraudei bancare, recuperarea banilor furați de catre persoanele
implicate și deferirea lor pe mâna unei justiții independente, ceea ce presupune
limitarea influenței politice asupra organelor de drept și demonopolizarea
economiei. În loc să țină cont de aceste exigențe, am fost martorii unor atacuri
verbale impardonabile atat din partea unor membri ai guvernului împotriva
ambasadorilor străini acreditați în Republica Moldova, cat si din partea sefului
statului. Aceste acțiuni profund reprobabile reduc semnificativ credibilitatea noastră,
astfel diminuand considerabil relațiile Republicii Moldova cu partenerii nostri euro-
atlantici.

În aprilie 2020 s-au împlinit 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic cu

România, dar acest parteneriat a fost si este tinut de actuala guvernare la ,,murat”
sau „sub pod”. Proiectele strategice de infrastructură - rețeaua de gaze naturale și
cea de electricitate de înaltă tensiune - sunt în regretabila întârziere de
implementare. Deși România reprezintă principalul nostru partener comercial,
deopotriva cu cea mai importantă piață de desfacere a produselor noastre agricole,
iar diplomația romaneasca se manifestă ca un adevarat si dezinteresat avocat al
Republicii Moldova în cadrul UE, Guvernul, la indicatia expresa a lui Igor Dodon, a
făcut totul pentru a diminua relația strategică cu România. În special, atragem
atenția la modul rușinos în care guvernarea a recepționat, pe ușa din spate, pe sub
9
poduri, ajutoarele consistente, de multe milioane, acordate de către Guvernul
României. De asemenea, nu putem trece cu vederea nici atacurile badaranesti ale
premierului Chicu asupra statului român, asupra unor oficiali din cadrul Uniunii
Europene, în special asupra europarlamentarului Siegfried Mureșan, președintele
Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE –
Moldova, care pe parcursul anilor a fost un adevărat promotor și protector al
cetățenilor Republicii Moldova. In continuare exista pretenții justificate față de
modul în care sunt tratați investitorii români în Republica Moldova, iar reacțiile
neprietenoase ale guvernării au fost pe larg reflectate în presa din România. Aliații
ideologici ai guvernului Dodon si Chicu continuă să intoxice relațiile cu Bucureștiul,
iar acest fapt aduce grave prejudiciu relațiilor fratesti dintre cele doua state.

În consecință:

1. Politica externă reprezintă o mare vulnerabilitate pentru interesele

noastre naționale, ca urmare a deciziilor arbitrare, total lipsite de coerenta,
consecventa si predictibilitate, aceasta fiind supusa interesului strict electoral al
sefului statului si actualei guvernari. Re-orientarea vectorului geopolitic și
folosirea diplomației Republicii Moldova în scopuri strict partizane amenință
stabilitatea angajamentelor Republici Moldova în raport cu principalii săi
parteneri strategici (UE), creând condiții favorabile pentru o re-capturare a
statului, aprofundand diviziunlei sociale și politice în societate si extinzand sărăcia
și criza funcționala în care se găsește statul și cetățenii săi.

2. La vechile amenințări (separatism, subdezvoltare, diminuarea

institutiilor fundamentale ale statului), Republica Moldova se confruntă în acest
moment cu o situație de criză gravă a sectorului de sănătate (pandemia) pentru
care nu are resursele și infrastructura necesară pentru a-și proteja populația, iar
derapajele grave în relația sa cu principalii parteneri pentru dezvoltare la
momentul declanșării epidemiei a influențat foarte negativ răspunsul guvernului la
pregătirea și echiparea adecvată a spitalelor, inițierea tratamentului medical în
instituțiile spitalicești și diminuarea crizei economice.

3. Redresarea radicala a situatiei in domeniul polticii externe poate, dar

si trebuie facuta de catre o noua garnitura guvernamentala, pentru care
implementarea neconditionata a Acordului de Asociere si a celui de Liber schimb,
deopotriva cu consolidarea si extinderea parteneriatelor noastre strategice cu UE,
Romania si SUA, nu este doar o chestiune de onoare, ci, mai degraba, o necesitate
vitala, ce deriva din interesele noastre nationale in directa consonata cu doleanțele
majorității cetățenilor noștri.

10
 Argumentele din domeniul justiției

Justiția este un domeniu esențial de activitate a statului. Deși Guvernul și-a

asumat reformarea sistemului judiciar, constatăm că aceste intenții s-au transformat
în inacțiuni, iar ulterior în fapte ce impută o gravă abatere de la principiile satului de
drept. În toată perioada de activitate a Executivului am sesizat o tentativă de
ingerință în sistemul judecătoresc din partea puterii. Aceste ingerințe au început din
momentul declanșării așa-zisei ,,reforme mici a justiției”, care în fapt presupunea
preluarea controlului politic asupra componenței Consiliului Superior al
Magistraturii prin operarea modificărilor parvenite din partea Ministerului Justiției.
În încercările de preluare a controlului politic asupra justiției, anumiți membri ai
Guvernului nu se jenau să facă și declarații publice care confirmau tentativele de
ingerință asupra sistemului judiciar. Mai mult ca atât, contrar prevederilor legale,
Ministerul Justiției susținea deschis convocarea Adunării Generale a Judecătorilor
pentru a exercita un control clar asupra membrilor CSM-ului și, eventual, de a
controla o majoritate care să permită anumitor grupuri din sfera puterii de a
influența numirea, promovarea sau destituirea judecătorilor prin anumite
mecanisme elaborate de Ministerul Justiției, fapt criticat de întreaga societate și
trezind îngrijorări majore privind instituirea unui nou control politic asupra justiției!

Toate acțiunile și declarațiile din ultima perioadă a Ministerului Justiției erau

orientate în direcția subminării statului de drept și desconsiderarea puterii judiciare.
Relatăm în mod special că Guvernul Chicu a renunțat la ideea evaluării judecătorilor
și procurorilor cu participarea experților străini. Iar extinderea numărului de
membrii CSM a avut loc fără consultări cu Comisia de la Veneția, fără respectarea
unui consens în Parlament și cu partajarea politică.

Mai mult, Ministerul Justiției nu-și îndeplinea atribuțiile consfințite în

Constituție și alte Legi cum ar fi boicotarea intenționată a ședințelor CSM-ului sau
neavizării Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova și cel al
Federației Ruse, prin care să analizeze compatibilitatea Acordului respectiv cu
prevederile legislației naționale. În consecință, acest acord a fost declarat
neconstituțional.

Guvernul Chicu a demonstrat incapacitate guvernamentală, creând premise

suficiente de aprofundare a crizei în toate sferele vieții sociale, iar încălcarea
sistematică a Constituției denotă lipsa de respect față de ordinea constituțională a
11
Republicii Moldova, în special prin ignorarea intereselor naționale ale cetățenilor
Republicii Moldova, promovând doar interesele de grup ale persoanelor din jurul
guvernării care aplică scheme criminale, inclusiv de contrabandă, atentând la
securitatea economică a țării.

Pe cale de consecință, ansamblul împrejurărilor determină semnatarii

moțiunii de cenzură să ceară demiterea Guvernului prin exprimarea unui vot de
neîncredere Guvernului.

DISPOZITIVUL

Astfel, în temeiul art. 106 al Constituției Republicii Moldova și art. 116 din
Regulamentul Parlamentului, înaintăm spre examinare Plenului Parlamentului
Moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului și exprimăm vot de neîncredere
față de Guvernul Republicii Moldova.

Deputați în Parlamentul Republicii Moldova:

12
 Proiect

HOTĂRÂRE

privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului

În temeiul art. 106 din Constituția Republicii Moldova, art. 116-118 din
Regulamentul Parlamentului și art. 13 din Legea cu privire la Guvern,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1. - (1) Se adoptă moțiunea de cenzură, exprimându-se vot de

neîncredere Guvernului.

(2) Moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului se anexează.

Art. 2. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI

13