NALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

- SECȚIILE UNITE -

    DECIZIA Nr. 1 din 19 ianuarie 2009                                                                      Dosar nr.

33/2008

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 418 din 18/06/2009

  

    Sub președinția domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și
Justiție,

    Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în conformitate cu dispozițiile art.
25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a
examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție în legătură cu stabilirea organului judiciar competent să soluționeze
plângerea persoanei nemulțumite în cazul în care prim-procurorul a admis-o, a infirmat rezoluția
sau ordonanța procurorului care a dat tot o soluție de netrimitere în judecată.

    Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004,
republicată, fiind prezenți 88 de judecători din totalul de 117 aflați în funcție.

    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut
recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul că plângerea
împotriva soluției prim-procurorului prin care a infirmat rezoluția sau ordonanța procurorului și a
dat tot o soluție de netrimitere în judecată se soluționează de către procurorul ierarhic superior.

 SECȚIILE UNITE,

     deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

    În practica instanțelor de judecată nu există un punct de vedere unitar în legătură cu stabilirea
organului judiciar competent să soluționeze plângerea persoanei nemulțumite în ipoteza în care
prim-procurorul a admis-o, a infirmat soluția procurorului și a dat tot o soluție de netrimitere în
judecată.

    Astfel, unele instanțe s-au considerat competente să judece aceste plângeri și le-au soluționat
pe fond.

    Alte instanțe, dimpotrivă, cu privire la același aspect, au apreciat că plângerea împotriva soluției
prim-procurorului prin care a infirmat rezoluția sau ordonanța procurorului și a dat tot o soluție de
netrimitere în judecată se soluționează de către procurorul ierarhic superior.
    În motivarea acestei soluții s-a reținut că, potrivit alin. 1 al art. 278 1 din Codul de procedură
penală, instanța de judecată este competentă să soluționeze plângerea împotriva soluției de
netrimitere în judecată numai dacă aceasta a fost menținută de procurorul ierarhic superior prin
respingerea plângerii, conform art. 275-278 din același cod.

    Aceste din urmă instanțe au interpretat și au aplicat corect dispozițiile legii.

    Potrivit dispozițiilor art. 278 1 alin. 1 din Codul de procedură penală, după respingerea plângerii
făcute conform art. 275-278 din Codul de procedură penală împotriva rezoluției de neîncepere a
urmăririi penale sau a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub
urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată, precum și
orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la
instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

    Totodată, art. 278 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală stabilește competența de
soluționare a plângerilor formulate împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procuror, în
favoarea procurorului ierarhic superior celui care a adoptat actul contestat de către parte.

    Procedura de control pe cale ierarhică, în cadrul unității de parchet, constituie, în cazul soluțiilor
de netrimitere în judecată, o etapă prealabilă declanșării verificării actului de către instanță, în
procedura specială reglementată de art. 278 1 din Codul de procedură penală.

    Dispozițiile art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală prevăd expres succesiunea etapelor
care preced declanșarea controlului judecătoresc și condiționează sesizarea instanței de
confirmarea de către procurorul ierarhic superior a soluției de netrimitere în judecată cuprinse în
rezoluție sau ordonanță.

    Rezultă, așadar, că persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime
sunt vătămate beneficiază de verificarea în două etape a soluției date de procuror, astfel:

   - controlul intern, declanșat în aplicarea principiului subordonării ierarhice, potrivit art. 132 alin.
(1) din Constituția României, republicată, în cadrul parchetului din care face parte procurorul care a
dat soluția de netrimitere în judecată; și

   - controlul judecătoresc, inițiat prin formularea, în termenul prevăzut de art. 278 1 alin. 1 din
Codul de procedură penală, a unei plângeri adresate instanței căreia i-ar reveni competența să
soluționeze cauza în fond.

    În situația particulară în care soluția de netrimitere în judecată este infirmată de către primul
procuror în procedura prevăzută de art. 278 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, soluția
acestuia din urmă urmează a fi supusă controlului ierarhic din rațiuni ce țin atât de respectarea
principiului controlului și subordonării ierarhice, dar și a dreptului părții de a beneficia de un dublu
control al soluțiilor de netrimitere în judecată, astfel după cum s-a arătat anterior.

    Soluția infirmată de procurorul ierarhic superior nu mai are nicio putere, astfel că prin adoptarea
de către acesta din urmă a unei soluții de netrimitere în judecată - diferită sau identică în conținut,
întemeiata pe motivele invocate în plângerea petentului sau pe alte motive - ne vom afla din nou în
prima etapă a procedurii ce presupune, cu necesitate, verificarea acestei soluții pe cale ierarhică.
    Atacarea direct în instanță a soluției de netrimitere în judecată, adoptată de primul procuror în
absența confirmării acesteia de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 278 alin. 2 și 3 din Codul
de procedură penală, echivalează cu prematura sesizare a instanței prin plângere.

    De la această regulă legea nu a prevăzut decât o singură excepție, reglementată de dispozițiile
art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, cea în care procurorul ierarhic superior nu
soluționează, în termenul prevăzut de art. 277 din Codul de procedură penală, plângerea formulată
împotriva soluției de netrimitere în judecată adoptată de primul procuror, corelativ infirmării
rezoluției sau ordonanței date inițial.

    Exclusiv în această situație, partea căreia art. 278 1 din Codul de procedură penală îi recunoaște
legitimitate procesuală activă are dreptul de a se adresa direct instanței, excepția menționată fiind
însă de strictă interpretare și aplicare.

    În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, republicată, și ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul
în interesul legii și a se stabili că organul judiciar competent a soluționa plângerea împotriva
rezoluției sau ordonanței prim-procurorului prin care s-a infirmat rezoluția ori ordonanța de
netrimitere în judecată și s-a dat aceeași sau altă soluție de netrimitere în judecată, pentru alte
motive ori pentru unele dintre motivele invocate de petent, este procurorul ierarhic superior.

    Numai în situația în care, la rândul său, procurorul ierarhic superior, astfel sesizat, a respins
plângerea și a menținut soluția prim-procurorului sau nu a soluționat plângerea, în termenul legal,
prevăzut la art. 277 din Codul de procedură penală, persoana vătămată, cât și orice alte persoane
ale căror interese legitime sunt afectate se pot adresa cu plângere direct instanței de judecată.

 PENTRU ACESTE MOTIVE

 În numele legii

 D E C I D:

     Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție.

    În aplicarea dispozițiilor art. 278 alin. 2 și 3 și ale art. 278 1 alin. 1 și 2 teza a II-a din Codul de
procedură penală stabilesc:

    Organul judiciar competent să soluționeze plângerea împotriva rezoluției sau ordonanței prim-
procurorului, prin care s-a infirmat rezoluția sau ordonanța procurorului de netrimitere în judecată
și s-a dat aceeași ori altă soluție de netrimitere în judecată, pentru alte motive sau pentru unele
dintre motivele invocate de petent, este procurorul ierarhic superior.

    Numai în situația în care, la rândul său, procurorul ierarhic superior, astfel sesizat, a respins
plângerea și a menținut soluția prim-procurorului sau nu a soluționat plângerea în termenul legal
prevăzut la art. 277 din Codul de procedură penală, persoana vătămată, precum și orice alte
persoane ale căror interese legitime sunt afectate se pot adresa cu plângere instanței de judecată.

    Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

    Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2009.

    PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,

prof. univ. dr. Nicolae Popa

    Prim-magistrat-asistent,
Adriana Daniela White