I.

PROTECŢIA MAJORULUI

05.05.2014
 1.PROTECŢIA LEGALĂ A MAJORULUI.
PRELIMINARII

SUMAR

I.Major cu tulburări psihice: a) internare voluntară sau

forţată într-o unitate de psihiatrie; b) tratament
medical (L. 487/2002, modificată prin L. nr.
129/2012)
II. Major căruia îi lipseşte discernământul din cauza
alienaţiei sau debilităţii mintale - punere sub
interdicţie judecătorească – art. 164 -177 NCC)
III. Major sănătos mintal – curatela 178 – 186 NCC)
 I. PROTECȚIA MAJORULUI CU
TULBURĂRI PSIHICE
1. Sediul materiei
- L. nr. 487/2002 a sănătăţii mintale şi a
protecţiei persoanelor cu tulburări psihice
2. Terminologie
 capacitate psihică - atributul stării psihice de a
fi compatibilă, la un moment dat, cu
exercitarea drepturilor şi libertăţilor;
 handicap psihic se înţelege incapacitatea
persoanei cu tulburări psihice de a face faţă
vieţii în societate, situaţia decurgând direct din
prezenţa tulburării psihice;
 consimţământ - acordul persoanei cu tulburări
psihice, dacă aceasta nu are discernământul afectat,
sau al reprezentantului legal ori convenţional, după
caz, cu privire la procedurile de internare, diagnostic
şi tratament; acesta trebuie să fie liber de orice
constrângere şi precedat de o informare completă,
într-un limbaj accesibil, din care să rezulte avantajele,
dezavantajele şi alternativele procedurilor respective,
şi să fie reconfirmat în continuare ori de câte ori este
nevoie sau la iniţiativa persoanei în cauză;
 discernământ - componenta capacităţii psihice, care
se referă la o faptă anume şi din care decurge
posibilitatea persoanei respective de a aprecia
conţinutul şi consecinţele acestei fapte;
 reprezentant legal - persoana desemnată, conform
legislaţiei în vigoare, pentru a reprezenta interesele
unei persoane cu tulburări psihice;
 reprezentant convenţional se înţelege persoana care
acceptă să asiste sau să reprezinte interesele unei
persoane cu tulburări psihice, în condițiile legii (art.
45)
 internare voluntară - internarea la cererea sau cu
consimţământul pacientului;
 internare nevoluntară (forțată) - internarea
împotriva voinţei sau fără consimţământul
pacientului;
2. Protecţia persoanei fizice cu tulburări psihice
conform L. nr. 487/2002
2.1. Noţiunea de persoană fizică cu tulburări
psihice: se înţelege persoana cu dezechilibru
psihic sau insuficient dezvoltată psihic ori
dependentă de substanţe psihoactive, ale cărei
manifestări se încadrează în criteriile de
diagnostic în vigoare pentru practica
psihiatrică;
- Noţiunea de persoană fizică cu tulburări
psihice grave: se înţelege persoana cu
tulburări psihice care nu este în stare să
înţeleagă semnificaţia şi consecinţele
comportamentului său, astfel încât necesită
ajutor psihiatric imediat
3. Măsuri de protecţie prevăzute de L. nr.
487/2002

3.1. Internarea în unitatea de psihiatrie:

(i)VOLUNTARĂ şi (ii) NEVOLUNTARĂ
(FORȚATĂ)
3.1.1. Internarea voluntară
- Se face cu consimţământul persoanei în cauză

3.1.2. Internarea NEVOLUNTARĂ

- Se face fără consimţământul pacientului, printr-
o procedură administrativă sub control judiciar
- procedura
(1) Participarea unui medic psihiatru abilitat
- un medic psihiatru abilitat hotărăşte că persoana
suferă de o tulburare psihică şi consideră că:
• din cauza acestei tulburări psihice există pericolul
iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte
persoane;
• în cazul unei persoane suferind de o tulburare
psihică gravă, neinternarea ar putea antrena o
gravă deteriorare a stării sale sau ar împiedica să i
se acorde tratamentul adecvat.
2) Solicitarea internării nevoluntare a unei persoane
- se realizează de către:
• medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care are în
îngrijire această persoană;
• familia persoanei;
• reprezentanţii administraţiei publice locale cu atribuţii în
domeniul social-medical şi de ordine publică;
• reprezentanţii poliţiei, jandarmeriei sau ai pompierilor,
precum şi de către procuror;
• instanţa de judecată civilă, ori de câte ori apreciază că starea
sănătăţii mintale a unei persoane aflate în cursul judecăţii ar
putea necesita internare nevoluntară.
• Motivele solicitării internării nevoluntare se
certifică sub semnătură de către persoanele
menţionate mai sus, cu specificarea propriilor
date de identitate, descrierea circumstanţelor
care au condus la solicitarea de internare
nevoluntară, a datelor de identitate ale
persoanei în cauză şi a antecedentelor
medicale cunoscute.
3) Obligația de informare
- Medicul psihiatru, după evaluarea stării de sănătate
mintală a persoanei aduse şi după aprecierea
oportunităţii internării nevoluntare, are obligaţia de a
informa imediat persoana respectivă şi
reprezentantul legal al acesteia cu privire la
hotărârea de a o supune unui tratament psihiatric,
precum şi cu privire la propunerea de a o supune
internării nevoluntare
4) Sesizarea comisiei de specialitate
- în termen de cel mult 24 de ore de la evaluare,
medicul psihiatru trimite documentaţia necesară
propunerii de internare nevoluntară comisiei formate
din 3 membri ( numiţi de managerul spitalului, şi
anume: 2 psihiatri şi un medic de altă specialitate sau
un reprezentat al societăţii civile), prin conducerea
unităţii medicale respective, şi informează persoana
că va fi examinată de către această comisie, aducând
aceasta la cunoştinţa reprezentantului legal sau
convenţional al pacientului.
5) Hotărârea comisiei: conțiut și comunicare
- va cuprinde:
• diagnosticul;
• soluţia adoptată;
• motivarea soluţiei;
• semnăturile tuturor membrilor comisiei.
- Decizia de internare nevoluntară a comisiei prevăzute
la alin. (1) se va consemna în dosarul medical al
pacientului şi va fi comunicată de îndată acestuia,
precum şi reprezentantului său legal sau
convenţional; în baza acestei decizii, pacientul va fi
internat nevoluntar
• Decizia de internare nevoluntară a comisiei va fi
înaintată de către conducerea unităţii medicale, în
termen de 24 de ore, judecătoriei în a cărei
circumscripţie se află unitatea medicală, odată cu
documentele medicale referitoare la pacientul în
cauză
• Până la pronunţarea hotărârii instanţei cu privire la
confirmarea deciziei de internare nevoluntară,
pacientul internat nevoluntar va fi examinat periodic
de către comisia prevăzută la alin. (1), la un interval
ce nu va depăşi 5 zile
6) Judecarea cererii prvind confirmarea internarii
nevoluntare
- urgența: judecarea se face în regim de urgenţă, în
camera de consiliu.
- Implicarea pacientului: participarea şi ascultarea
pacientului sunt obligatorii, dacă starea sănătăţii
sale o permite; n caz contrar, judecătorul poate
dispune audierea pacientului în unitatea sanitară.
- Dreptul la apărare: pacientul va fi apărat din oficiu,
dacă nu are apărător ales;
- Implicarea statului: participarea
procurorului este obligatorie
-Contradictorialitate: pacientul şi
reprezentantul legal sau convenţional al
pacientului pot solicita efectuarea unei
expertize medico-legale psihiatrice sau pot
propune orice alte probe, în condiţiile legii
- Soluțiile instanței: confirmarea sau încetarea
internării medicale nevoluntare; dacă instanţa
apreciază că nu se impune menţinerea internării, însă
tratamentul este necesar, poate dispune, după
ascultarea reprezentantului legal ori convenţional al
pacientului, înlocuirea internării medicale cu
tratamentul ambulatoriu, prin reţeaua ambulatorie
teritorială de psihiatrie
• Hotărârea instanţei poate fi atacată cu recurs, în
termen de 3 zile de la pronunţare, pentru cei
prezenţi, sau de la comunicare, pentru cei lipsă.
• Recursul nu suspendă executarea.
• - Cale de atac: hotărârea instanţei poate fi
atacată cu recurs, în termen de 3 zile de la
pronunţare, pentru cei prezenţi, sau de la
comunicare, pentru cei lipsă; recursul nu
suspendă executarea
3.2. Tratamentul medical obligatoriu
- Cu consimţământul pacientului este
obligatoriu;
- Fără consimţământul pacientului:
a) comportamentul pacientului reprezintă un
pericol iminent de vătămare pentru el însuşi
sau pentru alte persoane;
b) pacientul nu are capacitatea psihică de a
înţelege starea de boală şi necesitatea
instituirii tratamentului medical şi nu are un
reprezentant legal ori nu este însoţit de un
reprezentant convenţional;
c) pacientul este minor sau pus sub interdicţie,
caz în care medicul psihiatru este obligat să
solicite şi să obţină consimţământul
reprezentantului legal
 - consimţământul reprezentantului legal atunci
când: persoana a fost pusă sub interdicţie
judecătorească/este minor
- Consimţământul poate fi retras
- Conflictul de interese între pacient şi
reprezentantul său legal: medicul sesizează
inautoritatea tutelară (Instanța de judecata)
pentru desemnarea unui reprezentant
3.3. Capacitatea civilă a persoanei fizice cu
tulburări psihice
- Internarea şi tratamentul obligatoriu nu
afectează capacitatea civilă a persoanei în
cauză
- Aceasta este prezumată că are capacitate
deplină de exerciţiu
- Beneficiază de drepturile personalității, de
drepturile pacientului
3.4. Mandatul pentru protecție viitoare (art.
45)
- Persoana cu capacitate deplină de exerciţiu şi
cu capacitatea psihică păstrată, care urmează
a fi supusă unui tratament medical, are
dreptul de a desemna, ca reprezentant
convenţional, o persoană cu capacitate
deplină de exerciţiu, care să o asiste sau să o
reprezinte pe durata tratamentului medical
• Cine încheie? - doua p.f. cu capacitate deplina
de exercițiu
• Cu ce scop? – asistarea și reprezentarea
persoanei cu tulburari psihice pe perioada
tratamentului
• În ce formă? – în formă scrisă
• În ce condiții?
a) o persoană poate avea, în acelaşi timp, un singur
reprezentant convenţional;
b) reprezentarea convenţională este limitată numai cu privire la
asistarea sau reprezentarea persoanei în ceea ce priveşte
internarea şi tratamentul medical, inclusiv drepturile
acesteia pe durata tratamentului;
c) reprezentarea poate fi numai cu titlu gratuit;
d) convenţia-model trebuie să fie semnată atât de către pacient,
cât şi de către reprezentantul convenţional;
 e) este necesară prezenţa unui martor, atestată prin
semnarea convenţiei-model şi de către acesta;
martor nu poate fi o persoană din personalul medical
al unităţii psihiatrice;
f) convenţia-model trebuie să cuprindă declaraţia
expresă a celui reprezentat, referitoare la
împuternicirea dată reprezentantului convenţional de
a decide cu privire la aplicarea tratamentului prin
electroşocuri
• Ce drepturi și obligații are reprezentantul
convenţional?
a) de a asista pacientul în relaţiile cu unitatea medicală,
cu instituţiile publice sau cu orice alte persoane
numai în legătură cu internarea şi tratamentul
medical, inclusiv cu drepturile acestuia pe durata
tratamentului, şi numai pentru perioada în care
pacientul are dificultăţi în a aprecia implicaţiile unei
decizii asupra lui însuşi;
b) de a reprezenta interesele pacientului pe lângă
conducerea spitalului de psihiatrie, precum şi în faţa
organelor judiciare, după caz, numai în legătură cu
internarea şi tratamentul medical, inclusiv cu
drepturile acestuia pe durata tratamentului, şi numai
pentru perioada în care persoana reprezentată are
dificultăţi în a aprecia implicaţiile unei decizii asupra
ei înseşi
c) de a fi informat, la cerere, cu privire la asistenţa
medicală acordată pacientului
• Denunțarea mandatului
• Înlocuirea reprezentantului convențional:
- la instituirea unui reprezentant legal, potrivit legii;
- la solicitarea pacientului, dacă starea sănătăţii sale o
permite;
- în cazul conflictului de interese cu reprezentatul;
- la externarea persoanei, chiar dacă aceasta urmează
tratament medical ambulatoriu.
 II.PROTECȚIA PRIN PUNEREA SUB
INTERDICȚIE JUDECĂTOREASCĂ
1. Noţiune
- Măsură de ocrotire dispusă de IJ atunci când
persoana fizică este lipsită de discernământ
din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale,
constând în lipsirea de capacitate de exerciţiu
şi instituirea tutelei
2. Sediul materiei
- Cap. III “Ocrotirea interzisului judecătoresc”,
Cartea I NCC, art. 164- 177 NCC
3.2. Persoanele care pot fi puse sub IJ:
- Majorul alienat/debil mintal
- Minorul alienat/debil mintal
 Nu pot fi puse sub interdicţie judecătorească:
- persoanele vârstnice care-şi pierd temporar
discernământul din cauza bătrâneţii
- toxicomanii
- alcoolicii
3.3. Terminologie:
- Alienaţie sau debilitate mintală: o boala
pishică sau un handicap psihic ce determină
incompetența psihică a persoanei de a acționa
critic și predictiv privind consecințele social
juridice care pot decurge din exercitarea
drepturilor și obligațiilor civile ( art. 211 din L.
71/2011 de punere în aplicare a NCC)
- Critica definiției legale :
1) Handicapul psihic nu se confundă cu boala psihică,
ci este consecinţa bolii psihice
2) Anacronism – psihiatria a evoluat; se pot face
distincții/există nuanțe între alienați, demenți,
psihotici; există boli mintale grave care permit
gestionarea intereselor personale, daca se
administrează tratamentul adecvat, cu excepția
episoadelor de delir; exista boli mintale mai grave și
mai puțin grave
3.4. Condiţii de fond:
1) persoană fizică să fie lipsită de discernământ
2) cauza lipsei discernământului să fie alienaţia
sau debilitatea mintală
3) lipsa discernământului să o împiedice să-şi
îngrijească interesele
- discernământul (stare de fapt) nu se confundă
cu capacitatea juridică (stare de drept)
3.5. Procedura
a)Persoanele care pot cere punerea sub
interdicţie judecătorească:
- art. 165 coroborat cu art. 111 NCC

b) Procedura propriu-zisă (art. 168 NCC)

- art. 935 – 942 NCPC
- instanța competentă: instanța de tutela de la
docmiciliul persoanei în cauză
- conținutul cererii: faptele din care rezulta
alienația sau debilitatea mintală și dovezile pe
care se sprijina
- 2 faze:
(i)Necontradictorie:
- Comunicarea cererii celui în cauză si procurorului
- Participarea procuorului: efectuază cercetari
și obține avizul unei comisii de medici
specialiști
- Numirea unui curator de către președintele IJ,
dupa caz
- Internarea provizorie dispusă de către
președintele IJ, după caz
(ii) contradictorie:
- Dupa primirea raportukui procurorului și a
avizelor medicale, se fixeaza termenul de
judecata
- Concluziile procurorului sunt obligatorii
- Audierea/interogatoriul persoanei în cauză
este obligatorie
3.6. Efectele hotărârii :

a) CONSTITUTIV: se pronunță pentru viitor o

incapacitate, se modifică starea persoanei din
capabilă în incapabilă
b) DECLARATIV: constată alterarea facultărților mintale
c) Instituirea tutelei (art. 166, 170 NCC)
a) Lipsa capacităţii de exerciţiu:
- Opozabilitatea hotărârii (art. 169):
- la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti
faţă de cel în cauză;
- faţă de terţi – la data transcrierii hotărârii judecătoreşti
la IJ de la locul naşterii, în registrul special ţinut în acest
sens
- Se notează în c.f. a imobilelor p.f. în cauză (art.
902 alin. 2 pct. 1 NCC), la registrul comerțului;
b) Instituirea tutelei
- art. 166; art. 170 NCC

 Desemnarea tutorelui:
- anticipat, de către o persoana care, în viitor, și-ar
putea schimba statului din persoana capabila în
persoana incapabila, prin AJU sau MANDAT, în
formă autentică
 Numirea tutorelui: IJ de tutelă

 Înlocuirea tutorelui:
- tutorele poate cere înlocuirea sa după 3 ani
- pentru motive temeinicie, înainte de acest
termen

 Regimul juridic aplicabil: cel al tutelei minorului

sub 14 ani, cu excepția regulilor speciale
 Obligaţiile tutorelui:
- Persoana celui pus sub interdicţie
judecătorească (art. 174)
- Bunurile acestuia (art. 171)
- Aplicabile regulile de la tutelă (art. 171 NCC)
3.7. Actele juridice ale interzisului judecătoresc
(art. 172 NCC)
a) AJ pe care le încheie personal şi singur
minorul sub 14 ani
- interzisul judecătoresc poate încheia a.j.
prevăzute de art. 43 alin 3 NCC: acte de
conservare, de dispoziţie cu valoare mică, cu
caracter curent şi care se execută la momentul
încheierii lor
b) Gratificațiile: condiții
- (i)Tutorele poate face gratificaţii (liberalităţi)
(ii)descendenţilor persoanei puse sub
interdicţie judecătorească, (iii) cu avizul CF şi
(iv)cu autorizarea IJT, fără a se putea da
scutire de raport
c) Sancţiunea aplicabilă AJ ale interzisului
judecătoresc

- AJ încheiate în 2 intervale de timp diferite: (1)

ÎNAINTE și (2) DUPĂ pronunțarea hotărârii
judecătorești de PIJ
(1)ÎNAINTE – sancțiunea NULITĂȚII RELATIVE
_____________________________________
- Este anulabil contractul încheiat de o persoană pusă
ulterior sub interdicţie judecătorească dacă, la
momentul încheierii, cauzele punerii sub interdicţie
judecătorească existau şi erau îndeobşte cunoscute (art.
1205 alin. 2 NCC)
________________________________________
- “perioadă suspectă” nedeterminată temporal
- Justificată de caracterul declarativ al hotărârii de PIJ
( constată alterarea facultăților mintale)
- Caracteristicile sancțiunii: nulitate relativă
facultativă; retroactivă; prescripţia extinctivă
curge conform art. 2529 lit. c) NCC

- Condiții de admisibilitate: (i) dovada lipsei

discernământului din cauza alienației sau
debilității mintale în momentul încheierii AJ; (ii)
erau cunoscute îndeobște
( 2) DUPĂ
- Actele juridice ale interzisului judecătoresc
sunt anulabile, chiar dacă la data încheierii
acesta ar fi discernământ (art. 172)
- NB!!! Punerea sub interdicţie judecătorească
este o cauză de anulare distinctă de lipsa
discernământului
- A doua ipoteză: încheiat după ridicarea
interdicţiei judecătoreşti, dar anterior
transcrierii – valabile (art. 177 alin. 4 NCC)
3.7. Ridicarea interdicţiei judecătoreşti (art. 177
NCC)
• Când?- Atunci când au încetat cauzele care au
provocat interdicţia
• Cine face cererea? - persoana în cauză sau
cele prevăzute la art. 111 NCC
- Efecte: data rămânerii definitive a hotărârii
- Art. 169 alin. 2
• Efecte:
- redobândirea capacității de exercițiu
- la data rămânerii definitive a hotărârii
 III. PROTECȚIA MAJORULUI SĂNĂTOS
MINTAL

1. Sediul materiei
- Cap. IV, Cartea I – art. 178-186 NCC

2. Noţiune
- Mijloc de ocrotire temporar şi subsidiar a
persoanei fizice cu capacitate deplină de exrcițiu,
aflată în situaţiile expres prevăzute de lege, care o
împiedică să-și exercite drepturile, să-și
îndeplinească obşligaţiile şi să-şi îngrijească
interesele
3. Cazuri (art. 178 alin. a) – d) NCC):
- 4 cazuri
4. Cine desemnează curatorul?
- P.f. Prin AJU sau CONTRACT DE MANDAT în
formă autentică
5.Cine numește curatorul?
- IJT competentă (art. 179 NCC)
6. Persoanele care pot fi curator
- p.f. cu capacitate deplină de exerciţiu (art. 180)
- Cu acordul ei
- Cu consimţământul persoanei în cauză

7. Cine poate solicita deschiderea curatelei?

- p.f. în cauză
- Soţul
- Rudele (art. 111NCC)
8. Efectele curatelei
- Nu aduce atingere capacităţii civile (de
folosință și de exercițiu ) a celui pus sub
curatelă
9. Conţinutul curatelei
- Regulile de la mandat (art. 183 alin. 1teza I +
art. 183 alin. 2 NCC)
- Administrarea simplă a bunurilor altuia (art.
183 alin. 1 teza a II-a NCC)
9. Conţinutul curatelei
- Se aplică regulile de la MANDAT (art. 183 alin.
1teza I + art. 183 alin. 2 NCC), nu de la
TUTELĂ, pentru că persoana majoră nu este
lipsită de capacitate de exercițiu
- Administrarea simplă a bunurilor altuia (art.
183 alin. 1 teza a II-a NCC), după caz
- mandat sub control judiciar întrucât IJT poate
stabili mandatul și poate da instrucțiuni
curatorului, când reprezentatul nu este în
măsură să o facă
10. Încetare curatelei
- Încetarea cauzelor care au provocat-o
- La cererea curatorului, a celui reprezentat sau
a persoanelor menţionate la art. 111 NCC)

11. Încetarea funcţiei de curator

- Înlocuirea la cerere (art. 184 NCC)
12. Încetarea curatelei
- Când au încetat cauzele de instituire a curatelei