CAPACITATEA DE EXERCIȚIU A

PERSOANEI FIZICE
Drept civil. Persoane
Curs – 14.04.2013
 2. FAZELE CAPACITĂȚII DE EXERCIȚIU
2.1. Lipsa capacității de exercițiu

2.1.1.Persoane lipsite de capacitate de

exercițiu (incapabili)

- art. 43 alin. 1 NCC:

 minorul sub 14 ani
 interzisul judecătoresc
2.1.2. Justificarea acestei măsuri:

- imperativul protecției din cauza vârstei

fragede sau a alterării facultăților mintale prin
alienație sau debilitate mintală
- În special se urmărește protecția patrimoniului
incapabilului
2.1.3. Consecințele lipsei capacității de
exercițiu:
a) Persoana lipsită de capacitate de exercițiu
nu poate încheia singur acte juridice civile
b) Actele juridice civile se încheie în numele
persoanei lipsite de capacitate de exrcițiu de
către reprezentanții legali în condițiile
prevăzute de lege
2.1.4. Persoanele care au calitatea de
reprezentanți legali ai incapabililor

 părinții (art. 501 alin. 1 NCC)

 tutorele (art. 143 NCC)
 curatorul
2.1.5. Ierarhia actelor juridice după importanța
lor și lipsa capacității de exercițiu
a) Metode
 2 metode folosite de legislator pentru a
asigura protecția incapabilului: caracterul
economic al a.j.c și gravitatea a.j.c.
1)Caracterul economic al a.j.c.:

I. ACTE DE CONSERVARE – destinate să protejeze un

bun al incapabilului amenințat de un pericol
- trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele
condiții: (i) este necesar; (ii) nu este costisitor în
raport cu valoarea bunului (cu o cheltuială mică se
evită o peireder mare); (iii) nu afectează/nu
angajează patrimoniul incapabilului pentru viitor.
- ex: întreruperea prescripției extinctive;
întabularea unui drept real asupra unui imobil
în cartea funciară
II. ACTE DE ADMINISTRARE
- Acte de gestiune normală și curentă a
patrimoniului; nu modifică elementele
fundamentale ale patrimoniului
- Ex: încasarea unei creanțe; închirierea unui
bun;plata datoriilor; înstrăinarea cu titlu
oneros a unui bun de uz curent; cheltueili
făcute pentru repararea unui imobil
III. ACTELE DE DISPOZIȚIE
- Modifică în manieră permanentă sau în mod
definitiv patrimoniul incapabilului: renunțarea
la dreptruri; transmiterea drepturilor;
împrumut, ipotecă, vânzare;
2) Gravitatea a.j.c.
- Legea enumeră a.j.c. ale incapabililor pentru
care este necesară îndeplinirea anumitor
formalități: acte de înstrăinare, împărțeală,
ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale,
renunțarea la drepturi patrimoniale, acte ce
depășesc dreptul de administrare –
reprezentantul legal cu autorizarea instanței
de tutelă (rezultă din art. 144)
b) Încheierea de acte juridice de către incapabil
personal sau de către reprezentantul său
legal, în numele și pe seama incapabilului
1) REGULA : nu poate încheia singur și
personal acte juridice civile;
- a.j.c. se încheie în numele său de către
reprezentantul său legal, uneori și cu
autorizarea instanței de tutelă
2) EXCEPȚIA - incapabilul poate să încheie singur și
personal anumite a.j.c.
- Actele de conservare – le încheie singur
- Actele mărunte ale vieții cotidiene – le încheie singur
- Acte privind munca, îndeletnicirile sale artistice sau
sportive ori referitoare la profesia sa – le încheie
singur, dar cu încuviințarea părinților sau a tutorelui
(art. 42NCC)
2.1.6. Încetarea lipsei capacității de exercițiu

- la 14 ani
- la data ridicării interdicției judecătorești
- la data decesului
2.2. Capacitatea de exercițiu restrânsă

2.2.1. Definiție
2.2.2. Caracteristici:
- proprie minorilor între 14 – 18 ani
- minorul încheie personal toate a.j.c. permise de
lege, cu unele excepții
- încheierea a.j.c. necesită în prealabil încuviințarea
de părinți sau tutore și, uneori, autorizarea instanței
de tutelă
- încuviințarea prealabilă :
- consimțământ dat cu anticipație, o singură dată,
pentru fiecare a.j.c. în parte
- specială
2.2.3. Conținutul capacității de exercițiu
restrânse (art. 42 NCC, art. 988 NCC, art.
146, 147 NCC)

A. A.j.c. pe care le poate încheia personal și

singur
 actele de conservare
 acte mărunte ale vieții cotidiene
 Acte de administrare, în măsura în care nu
sunt lezionare pentru minor
 Acte de dispoziție de mică valoare cu caracter
curent
 Art. 42
B. A.j.c. pe care le poate încheia personal, dar numai
cu încuviințarea prealabilă a ocrotitorului legal:
 Actele de administrare referitoare la bunuri privite ut
singuli sau privitoare la întregul patrimoniu:
închirierea unui bun; înstrăinarea bunurilor devenite
nefolositoare, dacă valoarea lor nu depășește 250
lei;înstrăinare bunurilor perisabile; reparația sau
întreținerea unor bunuri
 A.j.c. prevăzute la art. 42 NCC
C. A.j.c. pe care minorul le poate încheia
personal, dar numai cu încuviințarea
prealabilă și autorizarea instanței de tutelă
 Acte de dispoziție: înstrăinarea unor bunuri;
constituirea de garanții reale; actele de
renunțare la un drept; tranzacția; orice act
care depășește dreptul de administrare (art.
42 alin. 2 coroborat cu art. 144 alin. 2 si art.
146 alin. 2NCC)
 căsătoria - art. 272 alin. 2 NCC
D. A.j.c. interzise minorului cu capacitate de exrcițiu
restrânsă

 Donațiile – art. 146 alin. 3 NCC

 Garantarea obligațiilor altuia – art. 146 alin. 3
NCC
 A.j.c. între ocrotitorul legal sau o rudă a acestuia și
minorul aflat sub ocrotirea sa- art. 147 alin. NCC
2.2.4. Încetarea capacității restrânse de
exercițiu
 18 ani
 Punerea sub interdicție judecătorească
 Deces
 Căsătoria minorului care a împlinit 16 ani
 Emanciparea minorului sau dobândirea
anticipată a capacității de folosință depline
2.3. Capacitatea de exercițiu deplină
2.3.1. Definiție – art. 37 NCC
- O parte a capacității civile
- - a.j.c. se încheie personal și singur
- Toate a.j.c.
2.3.2. Dobândire
2.3.3. Conținut
2.3.4. Încetare
2.3.2. Dobândire
a)când devine majoră – 18 ani (art. 38 alin. 1
NCC )
b) Prin căsătorie sau emancipare de plin derpt
- între 16 și 18 ani (art. 39 NCC)
c) Emancipare anticipată la cererea minorului
de 16 ani (art. 40)
 - minorul de 16 ani
- cu ascultarea părinților sau a tutorelui
- când este cazul, și avizul consiliului de familie
- Instanța de tutelă se pronunță asupra
oportunității măsurii
- Necesară administrarea de probe pentru a
convinge instanța că este în interesul
minorului
- Efectele emancipării:
(A) Personale – persona emancipată rămâne un
minor (pentru căsătorie are nevoie de acordul
părinților - art. 272 NCC; vârsta matrimonială
contează și nu capacitatea deplină de
exercițiu) și copil (obligația de întreținere –
art. 525 NCC)
Există o categorie de acte strict personale pe care
emancipatul le poate încheia numai cu îndeplinirea
anumitor condiții prevăzute expres de lege sau îi sunt
interzise:
 Căsătoria – cu încuviințarea ocrotitorilor și autorizarea
instanței, pentru motive temeinice (art. 272)
 Recunoașterea copilului – numai dacă minorul are
discernământ la momentul recunoșaterii ( art. 417 – legea
nu distinge între minorii lipsiți de capacitate de exercițiu și
cei cu capacitate de exercițiu restrânsă sau emancipați)
 Adopția
(1) poate fi adoptat până la dobândirea capacității depline de exercițiu ( art. 455);
art. 455 alin. 2 face referire la minoritate, de unde rezultă că vârsta legală
pentru adoptat este vârsta majoratului - cea de 18 ani;
(2)Poate adopta numai dacă are capacitate deplină de exercițiu, adică vârsta
majoratului
(3) Părintele minor care a împlinit 14 ani își exprimă consimțământul la adopția
copilului său natural asistat de ocrotitorul său legal ( art. 11 din L. nr. 273/2004)
(B) Patrimoniale – își administrează singur
patrimoniul, încheind singur actele juridice
civile precum un major
2.3.3. Conținut
- Toate a.j.c.
- Personal sau prin reprezentare convențională
- Poate fi reprezentantul legal sau
convențional al altuia
• 2.3.4. Încetare
- Deces
- Punere sub interdicție judecătorească
- Anularea căsătoriei, în cazul căsătoriei
putative (minorul a fost de r-c la încheierea
căsătoriei)
- Nulitatea aboslută a căsătoriei
 INCAPACITĂȚILE ȘI PROTECȚIA
PERSOANELOR ÎN DREPTUL CIVIL
1. Noțiune
INCAPACITATEA: limitarea personalității
juridice a unui subiect de drept,
restrângându-i libertatea de a acționa pe
scena juridică
- Este o tehnică excepțională de limitarea a
aptitudinii unui subiect de drept de a-și folosi
și/sau exercita drepturile subiective civile
- Se distinge de lipsa puterii juridice:
- Puterea juridică – aptitudinea unui subiect
drept de a exercita drepturile subuective civile
ale altuia
- Capacitatea civilă – aptitudinea subiectului de
drept de a-și folosi și exercita propriile
drepturi subiective civile
2. Clasificări
a) De folosință și de exercițiu;
b) Generale și speciale;
c) Legale și naturale

- Discutabile; criticabile;
a) Incapacitățile de folosință și incapacitățile de
exercițiu
(1)I.F. – imposibilitatea unui subiect de drept de a avea
un anumit drept subiectiv civil sau de a deveni
titularul unui anumit drept subiectiv civil
(2)I.E. – imposibilitatea unui subiect de drept de a-și
exercita singură drepturile subiective civile al căror
titular este, prin încheierea de ajc/contracte (este
cazul minorilor și majorilor puși sub interdicție
judecătorească)
• Această clasificare este criticabilă pentru căm după
cum vom vedea, doctrina încadrează în clasa
incapacităților de folosință veritabile incapacități de
exercițiu
• În realitate, veritabilele incapacități de folosință sunt
interdicțiile:
 acte juridice interzise minorului: liberalități (art.
988), donații (art. 146 alin. 3), garantarea obligațiilor
altuia
 Interzicerea încheierii actelor juridice între
minorul ocrotit și ocrotitorul său legal ( art.
147 alin. 1; art. 988 alin. 2)
 Incapacitatea de medicilor, farmaciștilor,
preoți (art. 990)
 Incapacități de a cumpăra și de a vinde ( art.
1653, 1654 și art. 1655)
b) Incapacități generale și incapacități speciale
I generale ( cele de exercițiu) – îl privează pe
subiectul de drept de a-și exercita drepturile
subiective civile ( minorii și interzișii
judecătorești)
I speciale – incapacitatea de a folosi sau
exercita un anumit drept subiectiv civil
c) I legale și naturale
 I legale – de jure;
 I naturale – de facto; persoana are capacitate
deplină d exercițiu (în drept), dar în fapt nu-și
poate exprima voința juridică pentru moment
(stare de beție, somnambulism, sub efectul
drogurilor)
 (1) Incapacitățile de folosință
1. Noțiune și clasificare:

(i) absolute și relative;

(ii) cu caracter abstract și cu caracter concret;
(iii) cu caracter de sancțiune și cu caracter de protecție;
(iv) care operează de plin drept și care operează prin
efectul unei hotărâri judecătorești
(v) stabilite de legea civilă și stabilite de legea penală
(i) IF absolute și IF relative:
- Absolută:Subiectul de drept nu poate avea un
anumit drept subiectiv civil, în nicio situație:
incapacitatea de a dispune prin liberalități ( art. 988)
- Relativă: nu poate avea un anumit drept subiective
subiectiv civil în raport cu anumite subiecte de drept
sau cu un anumit obiect: incapacitatea
tutorelui/minorului de a încheia acte juridice cu
minorul aflat sub tutela sau/tutorele său ( art. 147
alin. 1); incapacitatea
administratorului bunurilor altuia de a fi parte
in contracte care au ca obiect bunurile
administrate sau de a dobândi drepturi
asupra bunurilor respective sau împotriva
beneficiarului, cu excepția succesiunii ( art.
806 alin. 1); incapacitatea de cumpărare ( art.
1653 și 1654); incapacitate de a vinde (art.
1655)
(ii) I cu caracter abstract și I cu caracter concret
I cu caracter abstract – existența și întinderea lor sunt
determinate în manieră generală, ținându-se cont de
anumiți factori, precum vârsta, extraneitatea,
moralitatea: incapacitatea de a se căsători,
incapacitatea străinilor de a dobândi drept de
proprietate asupra terenurilor în România ( L. nr.
312/2005); interdicția de a fi asociat/administrator
( Legea nr. 31/1990); incapacitatea de a adopta ( art.
7 din L. nr. 273/2004)
• I cu caracter concret – existența și întinderea
lor sunt determinate in concreto într-o speță:
decăderea din drepturile părintești; decăderea
din dreptul de a fi tutore.
(iii) I cu caracter de sancțiune și I cu caracter de
protecție
I cu caracter de sancțiune - au caracter de
sancțiune civilă și au ca scop, pe de o parte,
sancționarea titularilor drepturilor subiective
civile cu privarea de un anumit drept (de aceea
apreciem că ne aflăm în situația incapacităților
de exercițiu), iar pe de altă parte au ca scop
protecția anumitor persoane împotriva celor
sancționați: decăderea din drepturile
părintești; decăderea din dreptul de a fi
tutore; succesiuni – nedemnitatea succesorală
( art. 958) și succesibilul de r-c (art. 1119 )
I cu caracter de protecție – au ca scop protecția
subiectelor de drept împotriva unei voințe deficiente
cauzată de vârstă sau alterarea facultăților mintale
ori împotriva unor persoane a căror încredere este
suspectată ca fiind îndoielnică în temeiul unor
considerații/calități personale de care pot abuza în
raport cu un anumit subiect de drept :
 incapacitatea celui lipsit sau cu capacitate de
exercițiu restrânsă de a dispune de bunurile sale prin
liberalități ( art. 988);
 incapacitatea reprezentantului/ocrotitorului legal de
a primi liberalități chiar de la minorul care a ajuns la
majorat, înainte de a fi primit descărcare de
gestiunea sa de la instanța de tutelă ( art. 988);
 Incapacitatea medicilor, farmaciștilor sau a altor
persoane ( art. 990)
 Incapacitatea de a cumpăra ( art. 1653, 1654)
 Incapacitatea de a vinde (art. 1655)
 Incapacități în materia legatelor ( art. 991)
Incapacitatea tutorelui, soțului acestuia ori
rudelor sale de a încheia acte juridice cu minorul
aflat sub tutela sa ( art. 147)

Incapacitatea celui cu capacitate de exercițiu

restrânsă de a face donații ori garanta obligațiile
altuia ( art. 146)
(iv) IF care operează de plin drept și IF care opereasă
prin efectul unei hotărâri judecătorești
- cele de plin drept operează prin efectul legii, fără
intervenția instanței de judecată
- Cele care operează prin efectul hotărârii
judecătorești presupun intervenția judecătorului
care va aprecia in concreto privarea unui subiect de
drept civil de un anumit drept
(v) Stabilite de legea civilă și stabilite de legea
penală
2. Sancțiune:
- nulitatea absolută sau relativă, în funcție de
interesul ocrotit de norma juridică ce
reglementează incapacitatea ( art. 1246 –
1253 )
 (2) Incapacitățile de exercițiu
1. Noțiune
- Împiedică persoana fizică să exercite singură
drepturile subiective civile
- nu aduc atingere capacității de folosință
- pot fi speciale (anumite a.j.c. în cazul capacității de
exercițiu restrânse) sau generale (toate a.j.c. în
cazul lipsei capacității de exercițiu)
- Au ca scop protecția persoanei fizice care are
o vârstă fragedă sau al cărui discernământ
este abolit (alienație sau debilitate mintală)
2. Remediul incapacităților de exercițiu

a) Reprezentarea legală a incapabilului prin

ocrotitorii legali (părinți, tuture, curator), în
actele patrimoniale
- Sunt excluse actele și acțiunile personale:
căsătoria, adopția, recunoașterea maternității
și a paternității
b) Administrarea legală a bunurilor
incapabilului (art. 795 – 799 NCC –
administrarea legală simplă
c) Autorizarea instanței de tutelă
3. Sancțiunea incapacităților de exercițiu
(A) Nulitatea actului (regula) – art. 44 NCC
- Natura juridică a nulității: RELATIVĂ pentru că
ocrotește un interes privat, particular –
interesul incapabilului
(B) Menținerea contractului (excepția) -
(A) Regimul juridic al nulității (art. 46 NCC)
a) Cine poate invoca nulitatea?
- Incapabilul personal și singur
- Reprezentantul legal sau ocrotitorul legal (art.
46 alin. 2 NCC)
- Moștenitorii legali pot continua acțiunea
- Procurorul (art. 45 alin.1 și art. 46 alin. 3 NCC)
b) Termenul de prescripție

- Termenul general de 3 ani – art. 2529

- Cursul prescriției: momentul de când începe
să curgă ( art. 2529) și suspendarea
prescripției ( art. 2532 pct. 2 și 4)
c) Nulitatea poate fi acoperită prin confirmare

- art. 48 NCC
- confirmarea poate interveni după ce minorul
a devenit major
- Art. 1263 – 1264 NCC
(B) Menținerea contractului în cazul fraudei
incapabilului – sancțiune civilă adecvată aplicată
minorului care comite fraudă
- art. 45 NCC
- Frauda există atunci când minorul a folosit manopere dolosive pentru
a-l induce în eroare pe cocontractant cu privire la capacitatea sa de a
contract
- Având în vedere acest comportament al minorului, care relevă
premeditarea, acesta nu mai este prezumat a fi inocent/nevinovat; se
impune sancționarea comportamentului minorului prin menținerea
contractului, instanța fiind suverană în aprecierea soluției
4. Sancțiunile aplicabile leziunii
- Cauza de nulitate distinctă de cea a
incapacității
- Leziunea este un viciu de consimțământ (art.
1206 alin. 2 corob. cu art. 1221 NCC)
- Presupune un dezechilibru economic al
prestațiilor părților din contract existent la
data încheierii contractului
• În cazul minorului, leziunea există dacă
minorul și-a asumat o obligație excesivă prin
raportare la starea sa patrimonială, la
avantajele pe care le obține din contract ori la
ansamblul circumstanțelor
- sancțiuni: nulitatea relativă sau menținerea
contractului și reducerea obligațiilor cu valoarea
daunelor-interese la care ar fi îndreptățit cel în
cauză
- Dreptul de opțiune aparține victimei leziunii
- Instanța este suverană în soluționarea cererii,
conform art. 1222 alin. 3
- Termen de perescripție : 1 an de la data încheierii
contractului
a) Anularea a.j.c.

1) desființarea a.j.c. cu efect retroactiv (ex tunc)

2) Restitutio in integrum: excepție – art. 47 NCC
– restituirea doar în limita folosului realizat
b)Menținerea contractului anulabil

Adaptare versus nulitate – obiectiv: protecția

părții slabe/vulnerabile din contract –
MINORUL

- art. 1213 și art. 1222 NCC