Kinetoterapia in accident vascular cerebral

1.7 ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE

Figura 1.5:AVC
https://www.google.ro
Accidentele vasculare cerebrale apar ca urmare a unei scăderi cantitative şi ca durată a
fluxului sanguin central la nivelul unui vas sanguin cerebral sau efracţiei unui vas sanguin
intracranian. Astfel se împart în AVC ischemice şi AVC hemoragice. Aceste accidente apar cel
mai frecvent la nivelul unui vas arterial dar pot apărea şi la nivelul venelor şi sinusurilor venoase
cerebrale.

1.7.1 Accidente vasculare ischemice

Apar prin scăderea acută sub un prag critic a debitului sanguin central într-o anumită parte a
creierului. AVC-urile ischemice se găsesc sub forma atacului ischemic tranzitoriu (AIT) şi
infarctului cerebral.

1.7.2 Accidente vasculare hemoragice

Accidentele vasculare hemoragice sunt mai puţin frecvente decât AVC ischemice, însă foarte
importante datorită mortalităţii mari cât şi a sechelelor invalidante care apar la o mare parte
dintre supravieţuitori.

1.8 INCIDENŢĂ

Patologiile cerebro-vasculare sunt în zilele noastre o problemă de sănătate de o gravitate

crescută, acest fapt ducând la a3-a cauză de deces, după afecțiunile de inimă şi cancer. Acestea
pot produce invalidităţi severe și necesită îngrijiri şi recuperare pe perioade lungi. (AVC) se
declanșează brusc, apărând rapid semne focale, inițial hemiplegie. Se poate ajunge la exitus, se
poate restabili fluxul sanguin complet după 24 de ore, sau persistentă. Incideţa AVC este
apreciată la 2%, în funcție de vârstă, anumiți factori de risc, structura populaţiei. Cele mai multe
cazuri cu AVC apar la bolnavii de peste 65 de ani, 75% din cazuri, mai frecvent la sexul
masculin.

CONCLUZII

Accidentele vasculare cerebrale reprezintă una dintre primele 3 cauze de mortalitate

fiind o reală problemă de sănătate publică, dar de asemenea cea mai frecventă cauză de
invaliditate.
Hemiplegiile au ca și cauză AVC-urile, hemoragice sau ischemice, de compresiuni
cerebrale, prin traumatisme cranio-cerebrale, malformații vasculare cerebrale. Forma spastică
sau flască cât și simptomatologia acestora este dată de intensitatea gravității leziunii neurologice
și foarte important, de timpul trecut de la inițierea bolii.
Chiar dacă hemiplegia tinde să contureze un tablou cu apariția deficitelor similare la
cei mai mulți dintre bolnavi, programele kinetice nu pot fi standard, datorită marilor variabilități
a stadiului lezional, cauzei lezionale și nu în ultimul rând felului de asociere a cauzelor care
determină sau influențează pierderea controlului motor.
Kinetoterapia are rolul de a recupera motricitatea membrelor superioare şi inferioare,
restabilirea mersului, obţinerea tonifierii musculare şi ameliorarea gradului de invaliditate.
În recuperarea bolnavului hemiplegic se folosesc anumite programe de recuperare
neurologică ce au la bază exercițiu fizic care pune accent pe stiumularea reflexului posturii și
echilibrului, care ușurează obținerea obiectivelor stabilite.
 Un bun rezultat al recuperării depinde de factorii obiectivi reprezentati de: importanța
leziunii, anii pacientului, capacitatea biologică a bolnavului, momentul inițierii tratamentului, de
asemenea și de unii factori subiectivi cum ar fi: cooperarea pacientului, implicarea în efectuarea
exercițiilor, de toate mijloacele și toate metodele utilizate.

2.4 TRATAMENT

2.4.1 Exerciţii

Recuperarea se începe cu posturarea pacientului aflat în pat, pentru prevenirea durerilor,

poziţiilor vicioase şi a escarelor.
După aceea se vor realiza mobilizări pasive, exerciţii de reluare a mersului, a poziţiei
şezând şi a ortostatismului.
Astfel, o mare atenţie trebuie acordată membrului superior.
În efectuarea recuperării se pot folosi diferite materiale ajutătoare: bastoane tri sau
tetrapod, fotoliu rulant, orteze sau cârje canadiene.
Dacă începutul tratamentului se efectuează în instituţii specializate, a doua parte care
este mai lungă, se va realiza acasă. În această fază este foarte important ca pacientul să fie
sprijinit de familie, aceasta trebuie să-l ajute pe bolnav în reintegrarea socială dar şi profesională.
Kinetoterapia se realizează sub formă de gimnastică curativă şi la bază se află
următoarele elemente:
 mişcările pasive
 posturile
 motilitatea oculară şi privirea fixată
 masajul
 gimnastica respiratorie
Trebuie să avem în vedere evitarea oboselii şi creşterea treptată a activităţilor.

2.4.2 Masajul
Masajul, fără a avea contraindicaţii, se începe:
 ictus ischemic – se poate începe din a 2-a, a 4-a zi ;
 ictusul hemoragic – se poate începe din a 6-8-a zi.
 2.4.3 Acupunctura

 Acupunctura, reprezintă o metodă veche terapeutică (în China se foloseşte de mai

bine de 5000 de ani) considerată o formă de medicină alternativă, utilizată în scopuri
preventive dar şi curativ (prin intermediul acupuncturii se pot trata afecțiuni ce nu
au răspuns la alte tratamente convenţionale).

Moxa (moxibustia)

Figura 2.4.Moxa
 https://www.google.ro

Este o tehnică asociată acupuncturii si se caracterizează prin posibilitatea stimulării

punctelor de acupunctură cu ajutorul căldurii.
Metoda foloseşte plante care ard (moxe) cum ar fi Artemisia Vulgaris, o rudă a pelinului
asemănătoare unor țigarete ce se aplică progresiv în punctul de acupunctură, fără a-l atinge
propriu-zis până ce pacientul simte o senzație ce se aseamănă cu cea descrisă la introducerea
acului de acupunctură "senzație de acupunctură" (o presiune în punctul stimulat).
Uleiul volatil obţinut din plante este absorbit în piele şi calmează neplăcerile.
Metoda moxibustiei este utilizată din vremurile vechi (prima dată a fost descrisă în
epoca MING în China antică)

2.4.5 Reflexoterapia

Reflexoterapia se cunoaşte de mii de ani, îşi are originea în tradiţia medicală orientală.
      Are ca substrat ideea că labele picioarelor (dar şi mâinile, şi urechile) au rolul unor
"hărți" ale întregului corp, aflându-se la nivelul lor zone ce corespund diferitelor ţesuturi şi
organe ale corpului.
Stimularea zonelor prin MASAJ REFLEX, are posibilitatea de a reechilibra organul
aflat în suferinţă, inducând vindecarea. Reflexologul va avea în vedere toată laba piciorului, dar
va insista în special la nivelul punctelor sensibile şi celor corespunzătoare organului bolnav,
încercând să stopeze "blocajul" şi să creeze o relaxare generală ajutând bolnavul spre o atitudine
pozitivă faţă de însănătoşire.
 Figura 2.5.Reflexoterapia

PROGRAM DE RECUPERARE NEUROMOTORIE ÎN HEMIPLEGIE

2.5.1 Obiective:

1) Combaterea spasticitătii la: membrul superior pe flexori,membrul inferior pe

extensori.
2) Combaterea hipotoniei la MS pe extensie, MI pe flexie.
Recuperarea urmărește obținerea:
 forţa de contracţie;
 rezistenţa musculară;
 coordonarea musculară;
 amplitudinea optimă de mișcare;
Metoda Rood

Se utilizează pe grupurile hipotone. Se aplică unii stimuli senzitivi (periere, gheață) pe

suprafața tegumentară ce acoperă grupurile hipotone. Rezultatul este dublu:
 contracția musculaturii hipotone,
 relaxarea musculaturii antagoniste hipertone.