Sunteți pe pagina 1din 33

Sere – sisteme si tehnici

Un mod alternativ de a locui


Cuprins :
1. CASA CU SERĂ ATAȘATĂ – în faza de construcție ( LOCUINȚĂ INDIVIDUALĂ )
2. CASA INTR-O SERĂ ( LOCUINȚĂ INDIVIDUALĂ )
3. CASA CU EFECT DE SERĂ ( LOCUINȚĂ INDIVIDUALĂ )
4. SERA ANEXATĂ UNEI CASE – atașată ulterior ( LOCUINȚĂ INDIVIDUALĂ )
5. COMPLEX DE SERE CE INTREȚINE UN CARTIER REZIDENTIAL DE
LOCUINȚE INDIVIDUALE
6. SERA IN CADRUL UNUI CENTRU HOTELIER
7. SERA – SURSA SUPLIMENTARA DE LUMINA
8. SERA INDIVIDUALĂ PENTRU FIECARE APARTAMENT (LOCUINȚĂ
COLECTIVĂ)
1. CASA DIN REGENSBURG, GERMANIA – THOMAS HERZOG
- CASA CU SERĂ ATAȘATĂ – în faza de construcție ( LOCUINȚĂ INDIVIDUALĂ )

După criza petrolului de la începutul anilor 1970, arhitecții au început să se gândească


serios la construirea de clădiri cu consum redus de energie. Rezultatul a fost o erupție de case
experimentale, multe dintre ele în stil rustic declarându-se anti-industriale.
Casa lui Thomas Herzog din Regensburg (1977) este o clădire în formă de diamant cu
structură simplă al cărei acoperiș din sticlă, înclinat, mărește iarnă cantitatea de lumină naturală
ce pătrunde în interior.
Arhitectul a creat într-o zonă temperată o locuință pasivă cu încălzire solară, construind
„o casă împrejurul altei case”, adăugând de fapt un înveliș suplimentar, o seră care include casa.
Dacă este privită din anumite direcții, casa seamănă cu o seră orientată spre sud, în
mijlocul unei păduri de fag.
Forma sa prismatica și planul rațional ajută clădirea să funcționeze aproape ca o
mașinărie. Casa de la Regensburg prezintă un design bazat mai mult pe știință decât pe
sentiment. Aspectul tehnic este pronunțat, dar se integrează în mod plăcut în mediu datorită
acoperișului înclinat susținut de grinzi de lemn și pentru că produce senzația că „rasare” din
spațiul înconjurător asemeni unei plante.

Tehnologia utilizată este vizibilă: partea dinspre sud este lucioasă, acoperișul înclinat
reglează în funcție de anotimp cantitatea de căldură solară ce pătrunde în interior, podeaua este
confecționată din plăci de calcar pentru încălzire prin radiație, întreaga structură este așezată pe
piloni deasupra solului umed și a rădăcinilor fagilor, materialele ușoare utilizate în construcție
fiind în armonie cu natura.
Forma triunghiulară este concepută pentru a colecta energia solară, care poate fi folosită
pentru încălzirea casei. Pe baza ideii că aerul cald este mai ușor, se realizează încălzirea și
totodată ventilarea locuinței, căldura se acumulează la partea de jos a clădirii pentru ca mai apoi
să încălzească și celelalte spații. Pe timpul verii aerul cald este eliminat din clădire printr-o
deschizătura la partea superioară.
În timpul iernii, radiația solară pătrunde în sere, precum și în spațiul locuit, la un unghi
mic, permițând luminii și căldurii să intre în casă.
Pentru a reglementa temperatura interioare pe timp de noapte, masa termică a planșeului
din piatra absoarbe căldură în timpul zilei și o eliberează lent pe parcursul întregii seri pentru a se
încălzii spațiile ocupate.Inversul acestui proces are loc în timpul lunilor de vară.
Casa lui Herzog din Regensburg este nu numai un exemplu frumos de design modern,
dar, de asemenea, o dovadă a faptului că creativitatea nu este compromisă de durabilitate. De
fapt, creativitatea este îmbunătățită prin acest tip de gândire contextuala și inovatoare.
2. CASA CAMUFLAJ – HIROSHI IGUCHI
- CASA INTR-O SERĂ ( LOCUINȚĂ INDIVIDUALĂ )
De ce ar trebui să considerăm că serele sunt potrivite numai pentru plante? Iată o clădire
cu efect de seră care poate găzdui oameni. Această casă de Hiroshi Iguchi are ca scop
promovarea arhitecturii ecologice, durabile. Hiroshi Iguchi a proiectat o casă de camuflaj, care
este eco-friendly, potrivită pentru locuire.
O sera pentru o casă - casa camuflaj de Hiroshi Iguchi este concepută ca o seră, cu
acoperiș din sticlă, înclinat. Casa este gandită pentru a curpinde natura în ea prin pereții de sticlă,
oferind, totodată, multă lumină naturală, astfel se ajunge la o reducere a consumului de energie
electrică. Toate cele patru laturi ale construcției se încadrează în așa fel încât ea devine una cu
mediul verde, chiar mai mult, o parte din copaci au fost pur și simplu încorporați în casă,
lăsându-i să crească între pereții casei. – aceasta arhitectură de camuflaj este complet durabilă.
Primul nivel al casei conține cea mai mare parte a spațiilor de locuit, în timp ce nivelul al
doilea oferă spații ample, deschise pentru relaxare și admirarea peisajului a€“ toate acestea cu
scopul de a reduce distant dintre om și natură.
Casa are elemente naturale îmbinate în designul de interior. Se folosesc materiale calde,
naturale pentru a da un aspect natural casei. Casa are pardoseală din lemn, panouri tradiționale
japoneze pentru compartimentare și pânză albă pentru a proteja interiorul de căldura excesivă.
Metalul este folosit aici doar in structura pereților serei.
3. CASA CU EFECT DE SERA - Strawn & Sierralta
- CASA CU EFECT DE SERĂ ( LOCUINȚĂ INDIVIDUALĂ )

Casa cu efect de seră și consum zero de energie, folosește efectul de seră din interior ca
un coș de fum termic.
Creșterea costurilor de materiale de constructii, împreună cu prețurile tot mai mari de
energie cuplate cu problemele încălzirii globale și a schimbărilor climatice, au determinat
arhitecții la a planifica clădiri rezidențiale și case care pot ajuta mediul înconjurător în mai multe
moduri. Arhitecții de la Strawn & Sierralta au proiectat o reședință conceptuală numită casa cu
efect de seră.
Casa cu efect de seră este, în esență, o construcție cu un consum de energie egal cu zero.
Această reședință unifamilială a fost proiectată astfel încât să utilizeze materiale reciclate și
reciclabile, la care se adaugă o serie de panouri fotovoltaice și turbine eoliene care împreună
generează toată energia de care are nevoie locuința, în timp ce permite ocupanților să vândă
excesul de energie la rețea.
Casa cu efect de seră are, de asemenea, un efect de seră plasat în centrul său, care
functioneaza ca un coș de fum termic. El lucreaza ca o "vatra" verde pentru casa, cu efect de seră
ce asigură aer proaspăt ce poate fi tras prin toate spatiile din casa oferind condiții ideale pentru
creștere pe tot parcursul anului de produse alimentare proaspete. Bucataria casei se deschide
direct spre o grădină cu terasă.
4. SERA ANEXATĂ LA CASĂ – DAVID MEARS
- SERA ANEXATĂ UNEI CASE – atașată ulterior ( LOCUINȚĂ INDIVIDUALĂ

Folosindu-și cunoștințele în materie de surse de energie pentru sere comerciale ca răspuns


la criza petrolului din anii '70, David Mears, profesor de Ingineria Bioresurselor la Universitatea
Rutger, a eliminat practic folosirea combustibilului lichid pentru încălzirea casei sale.
În 1974, Mears și colegii săi au prezentat publicului un nou concept de seră eficientă din
punct de vedere energetic. Acest design implică instalarea unei podele speciale care putea fi
umplută cu apă încălzită de panouri solare sau, ca rezervă pentru zilele noroase, de un sistem de
încălzire bazat pe combustibil lichid (benzină, motorină). Prin instalarea podelei se crea un
sistem ce putea  înmagazina cantități mari de căldură. Astfel, podeaua acționa ca sursă principală
de încălzire. 
Câțiva ani mai târziu, în timp ce Mears își continua cercetările asupra noii sere, alte
instituții lucrau la un nou concept ce îmbina locuința rezidențială clasică și o seră.
Proiectul lui Mears a primit o bursa de la Departamentul de Energie din SUA, care
încurajau folosirea resurselor alternative pentru încălzire, iar cu banii obținuți a adăugat casei
sale vechi de 125 ani o podea inundabilă și a atașat pe latura sudică o seră similară celei pe care o
proiectase pentru Universitatea Rutger. Panourile solare încălzeau apa din ambele podele.
În cazul în care panourile s-ar fi defectat, Mears a adăugat ca sistem de rezervă o sobă
capabilă să încălzească atât sera, cât și casa. Alegerea sobei ca sistem de rezervă a fost una logică
având în vedere faptul că dispunea de lemn din belșug datorită pădurii din apropiere. O
serpentină instalată în sobă eficientiza sistemul, încălzind apa din podele și diminuând cantitatea
de lemn folosit.
Ca soluție de ultim moment, dacă și panourile și soba se defectau, profesorul a instalat și
un sistem de încălzire pe bază de motorină. Partea bună este că nu a fost nevoit să îl folosească
vreodată.
"Practic nu am folosit niciodată motorină pentru a ne încălzi, deci nu am plătit nimic
pentru combustibil. Aceasta a fost starea de fapt de la mijlocul anilor 80 până acum", spune
Mears.David Mears și soția sa Dorothy nu plătiseră timp de 25 ani factura la încălzire. Soții
Mears nu s-au sustras plății, ci pur și simplu nu primiseră nicio factură din anii '80.

Cum funcționează sistemul?

În timpul zilei, soarele încălzește casa și sera. Aerul cald este distribuit în restul casei prin
deschiderea ferestrelor de pe latura sudică. Ocazional se poate folosi un ventilator. Încălzirea
naturală prin radiație, cuplată cu capacitatea podelelor de a reține și înmagazina căldura,
permitea sistemului să funcționeze zile întregi fără a fi nevoie de aprinderea sobei, chiar și în
zilele grele și înnorate de iarnă.
Temperatura în casa-seră a lui Mears s-a menținut constant la peste 200 C.

Alte exemple

În multe țări nordice sera anexată la casă a devenit foarte populară. O astfel de seră, în
afară de caracteristicile sale de bază, captează energia solară şi încălzeşte casa, poate fi şi loc de
odihnă. Sera amenajată corect poate servi pentru creşterea plantelor pe tot parcursul anului.  
Acest tip de abordare, de anexare a unei sere la o casa, prezinta si o serie de dezavantaje
ce se refera la masuri de siguranta, pentru functionarea corecta a serei, ceea ce implica o serie de
costuri in plus. Principalul motiv al acestor masuri este data de discrepanta temperaturilor dintre
zi-noapte dar si a temperaturilor dintre vara-iarna.
Plantelor nu le este de ajuns soarele, mai ales în timpul iernii. Prin urmare, sera trebuie să
fie echipată cu lămpi UV eficiente. În timpul iernii plantele, de asemenea, ar trebui să fie
protejate de frig. La proiectarea sistemului de ventilație trebuie să se ia în considerare umiditatea
crescută în seră și posibila acumulare mare de radon din sol.
În timpul verii ar trebui să se direcţioneze energia solară la bateriile solare de sezon, când
este prea multă căldură și lumina soarelui. Ca o opțiune se poate umbri sera cu receptoare de
iluminat solar. În ciuda complexității de a crea astfel de receptoare, există deja dispozitive care
pot regla în mod individual intensitatea fluxului de lumină şi căldură.
Există panouri transparente speciale, sticlă din materiale speciale pentru sere. Protecția
serii poate fi făcută din două straturi de material transparent. A izola o astfel de seră este foarte
ușor cu ajutorul unui compresor de mică putere, care va umple spațiul dintre straturile de izolație
cu mărgele speciale de izolare termică.
Aceasta sera nu poate functiona de la sine ci trebuie permanent intretinuta. Experții
finlandezi spun că este nevoie de 1sau 2 ore pe săptămână pentru a lucra în sera anexată, pentru a
se poata profita din plin de capacitățile sale.
5. Sera ecologica. L'Eco-village Cité Serre
- COMPLEX DE SERE CE INTREȚINE UN CARTIER REZIDENTIAL DE LOCUINȚE INDIVIDUALE

Descrierea sistemului

Serele ecologice preiau mult din principiile de bază utilizate în cadrul serelor tradiționale
utilizate de către agricultori pentu optimizarea culturilor. În cazul serelor utilizate în contextul
locuințelor, conceptul general este acela de a capta căldura din razele solare pentru a întreține o
creștere de temperatură în interiorul imobilului. Cu alte cuvinte, este vorba despre exploatarea
avantajelor oferite de către efectul de seră.
Cu toate acestea, pentru a menține o temperatură relativ constantă a serii în timpul iernii
și a nopților, agricultorii recurg frecvent la sisteme de încălzire pe gaz. În contextul energetic
actual, energia provenită din carburanți este din ce în ce mai rară, deci mai scumpă. De exemplu,
în Olanda, țara în care încălzirea serelor ocupă 10% din consumul natural de gaze naturale,
cercetătorii au reflectat asupra unei soluții alternative pentru această problemă. Așadar, în
dezvoltarea acestor timpuri de sere, s-a urmărit, în primă instanță, îndepărtarea treptată a
utilizării gazului și, în continuare, transformarea serelor în surse de energie regenerabilă,
utilizate, nu doar în scopul culturii agricole, ci și la încălzirea locuințelor învecinate.
Toate aceste premise au determinat apariția conceptului de seră ecologică, aplicat unui
proiect concret: orașul-seră (termen originar din limba franceză a „Cité Serre”). Proiectul se
bazează pe ideea unei sere închise ce captează în timpul verii excesul de energie solară și în
stochează în rezervorul acvifer. Această căldură este apoi reutilizată pentru a încălzi sera în
timpul nopții și a iernii, dar, în egală măsură, și la încălzirea locuințelor învecinate.
O seră de 2 ha permite încălzirea a 200 de imobile.

Principii de functionare

Schema de functionare inglobeaza o serie de diferinte sisteme strans conectate : sistemul


de nutritie a plantelor reprezinta o sectiune din ciclul de apa, acesta in sine fiind conectat cu
sistemul de caldura a serei, care formeaza schema de baza a orasului-sera prezentata anterior.

A. Sistemul de incalzire (si de racire)

Sera este inchisa totala, fara a i se prevedea o ventilatie pentru evacuarea excesului de
caldura in aer. In timpul perioadelor calde, soarele incalzeste sera, iar caldura este transmisa unui
circuit de apa prin intermediul schimbatoarelor apa/aer dispusa la baza plantelor. Apa astfel
incalzita este trimisa in rezervorul acvifer situat sub sera, la o adancime de 25 pana la 100 m
(aceasta adancime depinzand si de profunzimea panzei freatice). O temperatura variind intre 8 si
25°C (depinzand de adancimea rezervorul acvifer) se stabileste in mod natural in acvifer
(stratificarea naturala rezulta din variatia masei volumetrice de apa), iar apa calda rezultata din
sera nu face decat sa pastreze o temperatura constanta, indiferent de sezon sau moment al zilei.
De asemenea, principiul de functionare poate permite un proces invers, de racire a serei in timpul
zilelor mult prea calde de vara, pompand apa rece de la baza acviferului prin schimbatorul
apa/aer care permite racirea aerului in sera pana cand aceasta isi regleaza temperatura interioara
astfel incat sa nu depaseasca 30 °C.

In timpul perioadelor foarte reci, in timpul iernii sau a noptii, apa calda de 25°C este
pompata si trimisa in schimbatoare pentru a incalzi sera, dar si locuintele prin intermediul
podelelor incalzite.
In acvifer, este necesara conservarea unui echilibru termic care sa tina cont de fluctuatiile
temperaturii in timpul anului. In timpul verii, temperatura din acvifer nu trebuie sa depaseasca
25°C (bineinteles, aceasta temperatura depinde de zona geografica, valoarea de 25°C fiind
valabila pentru Olanda) pentru a evita o incalzire lenta a solului. Pentru ca acest lucru sa aiba
loc, este necesara utilizarea unui turn de racire care sa functioneze gratie unui schimbator aer/apa
(este necesara, de asemenea, montarea in apa a unui preaplin intrucat aerul se umidifica in timp
ce se ridica).
Schimbatoarele de caldura apa/aer utilizate sunt bazate pe o tehnologie care permite
obtinerea unei mari eficiente de schimb energetic, chiar si la temperatura joasa. Acestea sunt
compuse dintr-o retea de tuburi din cupru de 0.1 mm diametru care permite realizarea unui
coeficient de schimb termic de suprafata foarte buna (pana la 300 W/m²). Datorita unei capacitati
totale de 4000 m3/ora, este posibila incalzirea sau racirea rapida unor volume mari. Astfel de
schimbatoare sunt in egala masura utilizate pentru sistemul de obtinere a aerului conditionat la
interiorul imobilelor conectate la sera: un sistem VMC cu dublu flux „clasic” (impingerea sau
extragerea mecanica a aerului) cuplat la doua dintre schimbatoarele aer/apa. Caloriile din aerul
eliminat sunt captate de apa care este imediat reintrodusa in celalalt schimbator legat la aerul nou
care intra in sistem. Acest aer este deci reincalzit inainte de introducerea sa in cladire.

Ciclul apei

 Apele uzate provenind din locuintele racordate la sere sunt recuperate pentru a fi tratate:
 Apele „gri” : dusuri, bucatarii.
 Apele „negre” : toalete.
 Apa „neagra” colectata este transmisa intr-un digestor anaerob care permite tratarea apei
si producerea de biogaz. Din acest digestor va face parte, de asemenea o parte din apa „gri”.

 Apa „gri” este in mare parte tratata prin aerobioza (DEX : Formă de viață a unor
organisme care consumă oxigenul molecular liber din aer) intr-un bioreactor. Tratarea are
drept scop realizarea nitrificarii si a denitrificarii partiale (DEX: (Despre amoniacul din sol)
A se transforma prin oxidare, sub acțiunea unor bacterii, în azotați folosiți de plante la sinteza
materiei organice). La iesirea din bioreactor, se obtine o apa ce contine un procentaj de nitrat
ideal pentru dezvoltarea plantelor, utilizat la irigarea serelor, alaturi de apa de ploaie
recuperata.
 In procesul de evapotranspiratie, plantele vor preleva nutrientii si vor „transpira” apa
reziduala. Vaporul de apa rezultat este recuperat prin condensare pe peretii serei. Un
tratament pe baza de carbon activ si un aport de CaCO3 vor permite purificarea acestei apei
care va putea fi astfel retrimisa in locuinte si consumata de catre locuitori. Va fi implimentat,
se asemenea, unui sistem de control a calitatii apei si daca este necesar, va fi realizata si
furnizarea apei potabile.
Ciclul carbonului

Biomasa (deseurile vegetale, deseurile biodegradabile ale locuitorilor si apa neagra) este
trimisa intr-un digestor anaerob pentru a fermenta. In acest digestor, micro-organismele vor
transforma matiera organica in CH4 si CO2: metanizarea ce va permite producerea biogazului.
Acesta din urma este apoi trimis intr-o turbina care functioneaza pe baza de gaz si care va
participa drept cogenerator in producerea de incalzire si electricitate: arderea va produce caldura,
iar gazul va determina turbina sa functioneze, producand electricitate (fiind cuplata la un
generator alternativ). Incalzirea va duce la producerea apei calde sanitare, iar electricitatea va
contribui la functionarea diferitelor ventilatoare si pompe de instalatie si va asigura o parte din
necesitatile electrice ale locuintelor.
Produsele restante in urma digestiei anaerobe vor fi separate in doua faze:
1. Substantele lichide vor fi tratate in aerobioza din bioreactor (la un loc cu apa
„gri”)
2. Compostul solid (care poate fi ameliorat cu rumegus) va substitui turba utilizata
drept ingrasamant pentru plante.
Dioxidul de carbon produs (precum redisuurile de gaz din procesul de ardere) va fi
injectat in sere pentru a contribui la cresterea plantelor, deci la productivitatea superioara a
produselor de sera.
Nutrientii

Substantele minerale din biomasa ixate cu apa recuperata (dupa ce aceasta a fost trecuta
prin bioreactor) vor permite asigurarea nutrientilor utilizati ca ingrasamant pentru plantele din
sera.

Sera semi-inchisa, fara acvifer

Singura conditie necesara unui asemenea proiect este aceea de a fi construit pe un teren
ce detine un acvifer in subteran. Subsolul francez, de exemplu, nu dispune in mod uniform de
ape subterane de buna calitate. In schimb, Romania ar fi un loc ideal din acest punct de vedere
pentru initierea unui astfel de proiect la scara mare. Mai exista varianta schimbata a proiectului
initial, in care sera inchisa cu avifer se transforma in sera semi-inchisa. Conceptul acestui tip de
sera se bazeaza pe acelasi sistem de incalzire prin schimbatoare de caldura apa/aer la care sunt
atasate un turn aero-refrigerent si un bazin-tampon care joaca rolul unui acvifer utilizat pentru
cresterea inertiei termice din sistem. Acest dispozitiv permite racirea serei in timpul zilei si
incalzirea ei in timpul noptii utilizand energia solara si frigul din aer.
Sera ramane inchisa sau semi-inchisa pe tot parcusul anului. Caldura captata prin energie
solara este racita cu apa rece creata in timpul noptii cu ajutorul turnului aero-refrigerent si prin
stocareai ei in bazin. Apa calduta astfel obtinuta este reutilizata pentru a transmite caldura in
timpul noptii. Intrucat caldura este necesara si in timpul verii, putem utiliza apa calda produsa de
boiler (cu o economie de 65 pana la 70% la gaz).
Un habitat ecologic, economic si social. Un demers in dezvoltarea durabila

Acest proiect reuneste cele trei puncte ale dezvoltarii durabile:


1. Mediu inconjurator, prin conservarea resurselor si reducerea emisiilor de CO2.
2. Mediul social, prin ameliorarea conditiilor de munca si a conditiilor de viata ale
locuitorilor orasului-sera.
3. Mediul economic, prin reducerea facturilor la electricitate, caldura si apa si prin
cresterea productiei in sere.
Avantaje

A. Din punct de vedere al mediului


inconjurator:
- electricitatea produsa pentru locuitori si
pentru pompele de ventilare este 100% de
origine regenerabila (cogenerare prin biogaz
in turbina).
- incalzirea serei si a locuintelor este 100%
de origine regenerabila (prin geotermie si
cogenerare pentru obtinerea apei calde)
- apele uzate sunt tratate si reutilizate pe loc,
fiind si sursa producerii apei potabile:
reducerea cu 75% a consumului de apa.
- 75% din deseuri sunt reciclate in
ingrasamant, electricitate si apa calda (prin
cogenerare).
- reducerea cu 90% a emisiilor de CO2 din
complex.
- productia agricola din sera inchisa este
protejata de insecte si limiteaza maladiile,
permitand reducerea cu 90% a utilizarii de
pesticide.
B. Din punct de vedere al mediului economic:
- scaderea costurilor de intretinere (economie realizata in cadrul energiei
electrice, a apei, a tratarii deseurilor, a ingrasamintelor si pesticidelor).
- cresterea calitatea productiei agricole (mai putine pesticide).
- cresterea cu 20% a randamentului productiei datorita controlului diversilor
parametri (CO2, nivelul umiditatii etc.), a temperaturii uniform rezultate si
a inchiderii totale a serei.

C. Din punct de vedere al mediului social:


- locuitorii au produse agricole de o mai buna calitate, la un pret competitiv.
- conditii mai bune de lucru intrucat aerul din sera este racit in timpul verii.
Atmosfera din interior este mult mai sanatoasa (cu 90% mai putine
pesticide)
- mai bune conditii de sanatate intrucat locuitorii consuma produse cu mai
putin pesticide.
Primele doua experimente sunt in curs de testare in Olanda, iar o alta este trimisa spre
studiu in regiunea Valenciennes in Franta, unde este prevazuta construirea in 2011 a unui cartier
ecologic bazat pe conceptul orasului-sera.

Masura no.12 din Comunicatul de presa a Ministerului Agriculturii (19 iulie 2006):
„Conceptul serii inchise sau a serei solare trebuie testata in regim de prioritate in Franta (...)
Pentru cei care doresc sa testeze acest concept-pilor a serelor dechise cuplate la serele inchise ar
putea beneficia de ajutor financiar public pentru investitiile efectuate.”
6. Green Solution House - Bornholm, Danemarca (3XN architects,
2013)
- SERA IN CADRUL UNUI CENTRU HOTELIER

Green solution house este proiectul initiat de 3XN pentru construirea unui nou centru
experimental de conferinta si hotel, in care totul este adaptat la cerintele naturii si sistemelor
acesteia si in care oaspetii simti pe deplin sentimentul de a trai intr-o lume lipsita de risipa. Situat
pe insula daneza Bornholm, proiectul este conceput si devoltat in concordanta cu principiile
Cradle to Cradle (Tehnologia “Cradle to Cradle” se bazeaza pe faptul ca tot ceea ce producem
poate avea un efect pozitiv asupra mediului inconjurator si produsele realizate pot urma cursul
naturii). Cu alte cuvinte, toate materialele utilizate la constructia cladirii vor fi total reciclabile
sau biodegradabile. Conceptul urmareste in plus eliminarea ideii de risipa caracteristica noilor
constructii.
Eliminarea risipei se refera la ideea ca toate componentele unei insertii antropice trebuie
sa faca parte dintr-un circuit. Asadar, cladirea este construita spre a putea fi dezasamblata in
viitor, iar materialele utilizate sunt reciclabile. Energia solara produce energia necesara pentru
consum a edficiului, apa de ploaie este colectata, iar apa reziduala este curatata biologic si
reutilizata. Serele integrate produc fructe si legume organice pentru restaurantul hotelului, iar alte
materii produce in urma proceselor desfasurate in cadrul centrului sunt reciclate sau transformate
in compost.
Managerul proiectului, Kasper Guldager Jørgensen, studiaza proprietatile ciupercilor in
utilizarea lor ca materiale izolatoare si cum ar putea fi folosite algele in captarea eficienta a
razelor solare. De aceea se poate spune ca proiectul Green Solution House va fi unul in continua
dezvoltare.
Cele patru intentii ale proiectului Green Solution House:
1. De a fi o platforma pentru cel mai inalt nivel de dezvoltare sustenabila
2. De a fi un exemplu continuu de imbunatatire
3. De a arata noi solutii in privinta biodiversitatii, materialelor, energiei, apei etc.
4. De a creste o retea locala si globala de partasare a informatiilor de calitate.
Plan de situatie
Serele (private vinterhaver) sunt dispuse perimetral pe laturile camerelor de hotel si a
birourilor din cadrul centrului de conferinta.
Fiecare camera de hotel este echipata cu propria sera. Aceasta este o oaza de relaxare
pentru fiecare oaspete, acesta avand posibilitatea sa beneficieze de ea si pe timp de iarna. Sera
este prezenta, totodata, si in forma sa de producator. Fiecare camera poate produce diferite tipuri
de legume si fructe. Acest element contribuie nu doar la valoarea estetica a hotelului, dar si la
reducerea emisiilor de CO2 din cladire.

Orajeria

Un spatiu perceput tot ca o sera, este


de fapt un spatiu fizic si metaforic de trecere
dintre cladire si natura ce inconjoara
cladirea.
Avantaje:
- functioneaza drept zona-tampon
pentru temperaturi joase si zgomotul din
trafic;
- produce fructe organice pe tot
parcursul anului;
- prezinta si un criteriu de
socializare, cu o atmosfera ce inspira spre
interactiune.
Iluminarea prin sere

Cladirea initiala prevedea console


mari ce blocau o buna parte din lumina
naturala, lasand spatele camerei foarte
intunecat. Prin indepartarea acestor console,
serele atasate capteaza razele solare si
potenteaza factorul de lumina la interior,
permitand perfecta functionalitate a serei si
in timpul iernii. Printre avantajele acestei
sere se numara eficienta energetica, o
calitate imbunatatita a luminii naturale si a
comfortului general.
7. House in Yamasaki - Tato Architects – 2012
- SERA – SURSA SUPLIMENTARA DE LUMINA

Aceasta casa a fost construita in nordul orasului Hyogo din Japonia pentru un cuplu si cei
doi copii ai lor. Amplasamentul este inconjurat de muntii iar cerul este in mare parte acoperit de
nori pe parcursul zilei. Asadar, in dezvoltarea conceptuala a constructiei, arhitectul a mizat pe
potentarea factorului lumina si stabilirea unei temperaturi interioare constante. In realizarea
acestor aspecte, proiectul implementeaza existenta a 3 sere deasupra casei, pe o platforma de
beton situata la o inaltime de 1.8m de la nivelul solului.
Nivelul parterului a fost coborat cu 76 cm pentru a obtine o performanta stabila a
sistemului de incalzire prin pardoseala care utilizeaza si caldura terestra. Alaturi de proprietatile
termice urmarite, semi-ingroparea casei a avut si un motiv comunitar, la nivelul intregii regiuni
rezidentiale. Locuitorii pot in continuare sa profite de privelistea muntilor, neopturata de
ridicarea unui acoperis.
“Serele” amplasate la nivelul superior contin o baie, o “camera de soare” (fara o
functiune anume, doar cu scopul de a lumina incaperile de jos printr-o larga subpanta) si o
camera de oaspeti, accesate separat prin circulatii verticale. Cele trei sere comunica si la nivelul
superior, prin intermediul unei curti. Baia si camera de soare furnizeaza lumina si ventilatie
pentru etajul de jos. Camera de soare in special colecteaza energia termica in timpul iernii si
elimina caldura in exces in timpul verii prin sistemul cu 5 motoare implementate in ferestre. Cele
trei sere nu aloca spatiu efectiv pentru o functune, ci acopera spatiile inferioare aflate pe
platforma de fundare.
Spre deosebire de clasicile sere de sticla, acest exemplu de locuinta foloseste drept
material de constructie panouri de policarbonat corugat pentru a atrage radiatia solara. Intre
aceste placi si structura sunt introduse straturi ce absorb apa si umezeala din sere. Interiorul
peretilor cuprinde un material policarbonat transparent cu proprietati izolatoare termice, iar
tavanul si peretii baii-sere folosesc drept material izolator PET-uri reciclate.