Sunteți pe pagina 1din 10

11 ILUMINATUL NATURAL AL CL|DIRILOR

Capitolul

11.1. GENERALIT|}I
Conceptul de confort luminos.

Condi]iile minime care asigur\ gradul de confort din punct de vedere al iluminatului `n cl\dirile de locuit, socialculturale [i industriale sunt influen]ate de: modul de p\trundere a luminii solare; cantitatea de lumin\; dimensiunile golurilor (ferestre, u[i) `n raport cu cele ale plinurilor. Toate `nc\perile destinate locuin]elor oamenilor trebuie s\ primeasc\ lumin\ natural\. Fac excep]ie urm\toarele spa]ii din cadrul locuin]elor: holuri, vestibuluri, c\m\ri, b\i, W.C.-uri, iar din cadrul cl\dirilor social-culturale, care necesit\ [i o lumin\ artificial\ [i `n timpul zilei: s\li de opera]ii chirurgicale, expozi]ii, s\li de spectacole.

~n cl\dirile industriale cu parter, ce au l\]imi mari, iluminarea natural\ este asigurat\ prin combinarea iluminatului lateral cu cel de sus. Confortul luminos, prin efectele pozitive, va condi]iona: s\n\tatea locatarilor, m\rirea productivit\]ii [i exploatarea economic\ a cl\dirilor. Asigurarea luminii necesare `n `nc\perile cl\dirilor civile va conduce la m\rirea capacit\]ii de a distinge detalii mici [i la cre[terea vitezei de percep]ie. Nivelul de iluminare natural\ este influen]at de: constan]a condi]iilor de iluminare `n aer liber, care depind de amplasarea geografic\, orientarea cl\dirii, anotimp, ora zilei, nebulozitate; culoarea suprafe]elor `nc\perii (culorile deschise conduc la sporirea luminii indirecte reflectate);

141

cur\]irea geamurilor.
Exigen]e privind iluminatul natural.

Modul de iluminare natural\ a unei `nc\peri (iluminare lateral\, iluminare de sus, iluminare combinat\) se va alege `n raport cu destina]ia `nc\perilor (specificul muncii) [i m\rimea acestora. Valorile iluminatului natural ce trebuie asigurat `n diferite `nc\peri, sunt indicate `n standarde, func]ie de categoriile de lucr\ri vizuale (precizia lucr\rii). ~ncadrarea orientativ\ a cl\dirilor civile este indicat\ `n standard `n func]ie de categoria de munc\ (precizia lucr\rii prin distingerea unor detalii de diverse m\rimi). Nivelul ilumin\rii medii normate este determinat `n raport cu contrastul `ntre fond [i detalii (care poate fi: mic, mediu , mare) [i luminozitatea fondului (luminos, mediu, `ntunecos). ~n cazul `nc\perilor la care valorile normate dep\[esc pe cele calculate se utilizeaz\ iluminatul mixt: iluminatul natural general [i iluminatul artificial local.
Iluminarea natural\ exterioar\.

Lumina natural\ exterioar\ este considerat\ pentru simplificare, lumina difuz\ a bol]ii cere[ti complet acoperite (cer uniform luminos); `n ziua solsti]iului de iarn\ (`ntre orele 9h [i 30! [i 14h [i 30!) se neglijeaz\ eventualul surplus de lumin\ produs de razele directe ale soarelui. Iluminarea exterioar\ orizontal\ `n spa]iul liber variaz\ `ntre 0 [i 100.000 lx, av^nd valoare maxim\ de 70.000 lx. ~n condi]iile ]\rii noastre (latitudinea 44-48o), iluminarea exterioar\ dat\ de bolta cereasc\ este minim 4000 lx. Valorile normate ale ilumin\rii naturale interioare au fost determinate consider^nd iluminarea exterioar\ Ee = 4000 lx. La construc]ii cu carater sezonier, iluminarea exterioar\ poate fi considerat\ de Ee = 7000 lx. 11.2. ILUMINATUL INTERIOR NATURAL Iluminatul natural din interiorul `nc\perii se compune din iluminatul direct (de la bolta cereasc\) [i cel indirect (lumina reflectat\ de la suprafe]ele interioare ale cl\dirilor `nvecinate sau ale terenului) (fig.11.1). Planul de lucru este planul orizontal la care se raporteaz\ valorile de calcul [i normate ale ilumin\rii naturale. Conven]ional, planul de lucru se consider\ situat la 0,85...1,00 m de pardoseal\ sau `n unele cazuri chiar la nivelul pardoselii (culoare de circula]ie, holuri de hoteluri, grupuri sanitare, s\li

Intensitatea luminoas\ `n spa]iul liber este variabil\ `n func]ie de anotimp, ora zilei, condi]ii meteorologice (sau gradul de poluare); intensitatea luminii solare variaz\ `n cazul bol]ii cere[ti acoperite, `n c^teva minute, de la 100% la 200%, iar `n cazul soarelui str\lucitor [i al norilor rapizi `n c^teva secunde de mai multe ori 100%.

142

de sport, gr\dini]e). ~n cazuri deosebite se consider\ 1,5 m de la pardoseal\ (cazul atelierelor de pictur\). Uniformitatea ilumin\rii este raportul `ntre valorile minime [i maxime ale ilumin\rii naturale interioare `n limitele zonei de lucru (except^nd zonele perimetrale de 3...4 m de la suprafe]ele vitrate). Factorii de uniformitate (Emin/Emed, Emin/Emax), `n `nc\perile din cl\dirile civile, trebuie s\ se `ncadreze `n limitele indicate de standard, func]ie de precizia lucr\rii [i nivelul ilumin\rii (Emin/Emed= 0,65 - pe planul de lucru [i Emin/Emax= 0,50 - `n orice punct). Uniformitatea ilumin\rii naturale `n `nc\perile cl\dirilor civile se poate ob]ine prin utilizarea cercevelelor `nguste, alegerea pordoseii de culoare deschis\, a ferestrelor cu dimensiuni mari, a pere]ilor cu grosime mic\. Folosirea jaluzelelor poate ameliora factorul de uniformitate a ilumin\rii Emin/Emax de la 5/195 la 1/115, dar cu o sc\dere a ilumin\rii medii de la Em = 39 lx la 27 lx [i a randamentului de la 48% la 33%. Iluminarea natural\ indirect\ este compus\ din lumina reflectat\ de la suprafe]ele interioare (pere]i, tavane, pardoseal\), de la suprafe]ele exterioare ale cl\dirilor `nvecinate sau

ale terenului. Aportul luminii reflectate de lasuprafe]ele interioare (prin folosirea culorilor deschise) este `n special important `n zona unde influen]a luminii naturale directe este mai mic\. Corela]ia `ntre ambian]a general\ a `nc\perii, coeficientul de reflexie mediu al suprafe]elor ce limiteaz\ `nc\perea (Ym) [i factorul psihologic de ambian]\ (1/1-Ym) este determinat func]ie de ambian]a `nc\perii (foarte luminoas\, luminoas\, medie, `ntunecoas\, foarte `ntunecoas\). Ameliorarea ilumin\rii naturale `n `nc\perile `ntunecoase se poate realiza prin folosirea prismelor de sticl\ (Luxfer) care deviaz\ lumina natural\ venit\ de la `n\l]ime sub unghi redus, transmi]^ndu-se spre partea din spate a `nc\perii (fig. 11.1.III ). Valorile informative ale coeficien]ilor de reflexie pentru culori (vopsitorie, zugr\veli, tapete) pentru diverse materiale [i suprafe]e ( interioare [i exterioare) variaz\ `ntre 0,88 (alb) [i 0,02 (negru).
Iluminarea natural\ vertical\ prin ferestre.

Dimensiunile ferestrelor (Sf) `n func]ie de suprafa]a pardoselii (Sp) a `nc\perii trebuie s\ satisfac\ valorile minime normate func]ie de precizia lucr\rii (distingerea detaliilor de diferite m\rimi) [i destina]ia `nc\perii.

143

Componentele iluminatului natural I.


100 80 60 H - `n\l]imea ferestrei 40 Iluminare indirect\ 20 0 H Plan de lucru Iluminarea direct\ [i indirect\

Iluminare direct\

1H

2H

3H

4H Distan]a de la fereastr\

II.

Componentele ilumin\rii `ntr-un punct caracteristic Iluminare direct\ Iluminare reflectat\ din interior (pere]i, pardoseal\)

Cl\dire `nvecinat\

Iluminare indirect\ reflectat\ de cl\direa `nvecinat\ Punct caracteristic pentru determinarea ilumin\rii naturale M\rirea ilumin\rii naturale indirecte (reflectate)
A

III.

Detaliu A

Fig. 11.1 Componentele ilumin\rii naturale laterale. I. Iluminarea direct\ [i indirect\ reflectat\ interioar\. II. Iluminarea `ntr-un punct P (direct\, indirect\, exterioar\ [i interioar\). III. M\rirea ilumin\rii indirecte (reflectate din interior) . 144

Valorile normate sunt valabile pentru ferestrele av^nd raportul al dimensiunilor l\]ime/ad^ncime,(fa]\ de pozi]ia ferestrelor) mai mici de 0,5. Iluminarea natural\ a unei `nc\peri nu este propor]ional\ cu suprafa]a ferestrelor Sf c^nd Sf>(1/10...1/8)Sp. M\rind suprafa]a ferestrelor Sf la (1/6...1/3)Sp iluminarea natural\ medie va cre[te numai cu 60%. Grosimea mare a pere]ilor diminueaz\ uniformitatea ilumin\rii naturale interioare. Se recomand\ ca la `nc\perile cu suprafa]\ mare de lucru, aria pardoselii s\ nu dep\[easc\ un sfert din suprafa]a ferestrei. Amplasarea ferestrei `n spa]iul superior al peretelui va conduce la sc\derea randamentului ilumin\rii naturale, dar se va ob]ine o uniformitate sporit\, deoarece valorile ilumin\rii naturale cresc spre partea opus\ ferestrei, sporind totodat\ utilizarea avantajoas\ a acestei p\r]i a `nc\perii. Stabilirea simplificat\ a ilumin\rii verticale prin ferestre. Pere]ii verticali pe care sunt pozate ferestrele sunt ilumina]i de jum\tate din bolta cereasc\ (Ev=0,5 Ee). ~n cazul ilumin\rii naturale prin ferestre verticale, factorul fereastr\ (f) este egal cu raportul `ntre iluminarea prin ferestre (Ef) [i iluminarea exterioar\ (Ee). f = Ef/Ee ; Ef = Eef (11.1) Factorul fereastr\ (f) se determin\ func]ie de raportul B/H (B-distan]a p^n\ la cl\direa exterioar\ [i H - `n\l]imea

cl\dirii exterioare) [i L/H (L - lungimea cl\dirii exterioare [i H - `n\l]imea ei). Iluminarea natural\ `n `nc\pere prin ferestre laterale se determin\ cu rela]ia: S E v = Ee f f (11.2) Sp `n care: Ev - iluminarea natural\ `n `nc\pere; Ee -iluminarea natural\ exterioar\ (min 4000 Ix); f - factorul fereastr\; - randamentul ilumin\rii naturale (val. medie 40%); Sf - suprafa]a ferestrelor; Sp - suprafa]a pardoseliei ce este dependent\ de raportul Sf/Sp care e func]ie de destina]ia `nc\perii. ~n cazul ferestrelor amplasate `n pere]i de grosime mare factorul fereastr\ (f) se corecteaz\ cu un coeficient, func]ie de b/t [i h/t, de reducere (`n care b - l\]imea, h `n\l]imea, t - grosimea ferestrei ). 11.3. CALCULUL ILUMIN|RII NATURALE Calculul se efectueaz\ `n puncte caracteristice pe planul de lucru al sec]iunilor principale ale `nc\perii . Iluminarea `ntr-un punct caracteristic din `nc\pere se realizeaz\ prin `nsumarea simultan\ sau par]ial\ a ilumin\rii directe [i reflectate [i este dat\ de rela]ia: E = Ed + Eri + Ere + Ert (Ix) (11.3) `n care: E - iluminarea interioar\;

145

Ed - iluminarea direct\; Eri - iluminarea reflectat\ interioar\; Ere - iluminarea reflectat\ exterioar\ de la cl\diri; - iluminarea reflectat\ de la teren. Ert Iluminarea direct\ Ed se determin\ cu rela]ia: Ed = Ec t = e c q t (11.4) `n care: Ed - iluminarea direct\; Ec - iluminarea de calcul; t - coeficient de reducere a luminii func]ie de: m\rimea cercevelelor (lemn, beton armat, metal), gradul de murd\rire [i pozi]ia geamurilor [i opturarea par]ial\ a ilumun\rii directe datorit\ elementelor de rezisten]\; ec - coeficientul bol]ii cere[ti; q - coeficient influen]at de distribu]ia neuniform\ a intensit\]ii luminoase a bol]ii cere[ti [i se determin\ cu rela]ia: 3 q = (1 + 2 sin ) (11.5) 7 `n care: - unghiul format de linia orizontal\ cu dreapta care une[te punctul dat de centrul golului de lumin\ din sec]iunea transversal\ sau longitudinal\.
Calculul coeficientului bol]ii cere[ti (ec)

`n care: Sc- suprafa]a de cer v\zut\ prin golul de lumin\; Sccos - proiec]ia suprafe]ei "Sc" pe planul orizontal; r - raza proiec]iei semibol]ii cere[ti pe plan orizontal. Determinarea practic\ a coeficientului bol]ii cere[ti se face cu metoda razelor cunoscut\ [i sub denumirea de metoda Daniliuk: e e e 0 = I II = 0, 001 eI eII (%) (11.7) 100 sau e e 4000 e 0 = I II = eI eII 40 (lx) (11.8) 100 Punctul caracteristic P (unde se determin\ coeficientul bol]ii cere[ti) din interiorul `nc\perii reprezint\ mijlocul semisferei cerului [i, `n acela[i timp, v^rful unghiului solid care cuprinde golul de lumin\ [i por]iunea din semibolta cereasc\ ce lumineaz\ acest punct. Metoda razelor determin\, pe cale grafic\, coeficientul bol]ii cere[ti folosind dou\ grafice unghiulare (fig. 11.2). Suprafa]a aparent\ a semibol]ii cere[ti se `mparte printr-un caroiaj sferic `n 10.000 p\r]i unitare, 100 p\r]i prin meridiane [i 100 p\r]i prin paralele. Utiliz^nd cele dou\ grafice unghiulare se determin\ num\rul de por]iuni unitare al semibol]ii cere[ti care lumineaz\ punctul P, unde se calculeaz\ iluminarea natural\.

Coeficientul bol]ii cere[ti este raportul `ntre proiec]ia suprafe]ei Sc (proiec]ia semibol]ii cere[ti ce lumineaz\ punctul P) [i proiec]ia `ntregii semibol]i cere[ti (fig. 2): S cos ec = c 2 (11.6) r

146

Determinarea coeficientului bol]ii cere[ti (metoda razelor - Daniliuk)


I I

A. Conceptul metodei razelor


Legea proiec]iei unghiului solid

II

II P I
~mp\r]irea bol]ii cere[ti `n por]iuni unitare

Sc

Formarea graficelor I [i II

II

Sc cos P

B.

Utilizarea graficelor I [i II pentru determinarea lui [i e1 [i e2 (iluminatul lateral)

140

140 130 C 120 110

Graficul I

130 120 110

Cercul care trece prin mijlocul golului de lumin\ (C)


100 80 60

eI

Sec]iunea transversal\ prin `nc\pere

40

20

20

40

60

80

100

120 Graficul II 100


C

120 100 80
eII

80
Paralela (C) care face leg\tura cu graficul I

Planul `nc\perii

60 40 20 0 0

60 40 20 0

Fig. 11.2 Determinarea coeficientului bol]ii cere[ti. A. Conceptul metodei razelor. B. Folosirea graficelor lui Daniliuk pentru determinarea iluminatului natural (lateral)

147

Practic pentru determinarea lui ec se procedeaz\ astfel: pe sec]iunea transversal\ a `nc\perii (sau longitudinal\), pe care sunt figurate golurile de lumin\, se a[eaz\ graficul I astfel `nc^t centrul acestuia s\ coincid\ cu punctul a c\rui iluminare se determin\. Raza 00 trebuie s\ fie vertical\ `n punctul P. Se vor num\ra razele care trec prin goluri (eI) [i se va nota num\rul cercului, care trece prin mijlocul golului ferestrei. pe planul orizontal al `nc\perii, desenat la aceia[i scar\ cu sec]iunea, se suprapune graficul II, `n a[a fel `nc^t axa graficului 00 s\ treac\ prin punctul P (fig. 11.3). Planul vertical, ce con]ine axa longitudinal\ a peretelui `n care se afl\ golul de lumin\, trebuie s\ coincid\ cu dreapta din grafic purt^nd acela[i num\r cu cercul din graficul I (astfel se face leg\tura `ntre cele dou\ grafice) se vor num\ra razele care trec prin goluri (eII).
Iluminarea indirect\

E vi = Ec min R1 + Ec med R 2

(11.11)

`n care: Ec min - valoarea minim\ a luminii de calcul; R1 - factorul de reflexie pentru iluminatul lateral care poate fi unilateral sau bilateral; Ecmed = E1/ 2 + E2 + E3 +... +En / 2 (11.12) n

`n care: n - num\rul punctelor caracteristice `n care se calculeaz\ iluminarea; R2 - factorul de reflexie pentru iluminatul de sus care este func]ie de num\rul deschiderilor [i raportul H/L `n care, H - `n\l]imea `nc\perii; L - l\]imea `nc\perii. Coeficientul mediu de reflexie:
med = S11 + S 22 + S33 S1 + S 2 + S3

(11.13)

Iluminarea indirect\ se ob]ine din lumina reflectat\ din interior (Eri) [i din exterior (Ercl, Ert). Iluminarea natural\ produs\ de lumina reflectat\ de la suprafe]ele interioare (tavane, pere]i, pardoseli) se calculeaz\ cu rela]iile (fig. 3): - `n cazul iluminatului interior: Eri = Ec minR1 (11.9) - `n cazul iluminatului de sus: Eri = Eo med R2 (11.10) - `n cazul iluminatului combinat:

`n care: Y1 ,2 ,3 - coeficien]i de reflexie a suprafe]elor (func]ie de culoarea pere]ilor, tavanelor, pardoselii); S1, S2,...Sn - suprafe]ele respective ale pere]ilor, tavanului, pardoselii. Iluminarea natural\, produs\ de lumina reflectat\ de la cl\dirile exterioare sau de la terenul exterior se calculeaz\ cu rela]iile:
E v cl = 0,10 Ec cl t

(11.14)

`n care:

148

Iluminatul interior natural combinat (lateral [i de sus) I.

Componentele iluminatului interior direct (lateral [i de sus) [i indirect (reflectat)

Iluminare direct\ de sus

Iluminare indirect\ reflectat\ din interior

Iluminare indirect\ reflectat\ din interior

Iluminare direct\ lateral\


Lumin\ reflectat\ din interior

Iluminare direct\ lateral\


Lumin\ reflectat\ din interior

Planul de lucru

II.

Curbele ilumin\rii naturale laterale, de sus [i combinate

Iluminare de sus

Iluminare combinat\ lateral\ [i de sus

Iluminare lateral\

Planul de lucru

Fig. 11.3 Iluminatul natural combinat. I. Componentele iluminatului natural. II. Curbele iluminatului natural.

149

E c cl

- iluminarea natural\ ce s-ar

E c min - valoarea minim\ a luminii de

realiza de la bolta cereasc\ pe por]iunea cl\dirii; t - coeficient de reducere a luminii func]ie de gradul de murd\rire [i pozi]ia geamului (orizontal, vertical, `nclinat) [i natura cercevelelor (metal, lemn, beton armat); E Tt = Ecmin R 3 (11.15) `n care:

calcul; R3 - factor de reflexie a terenului func]ie de raportul B/h `n care; B ad^ncimea `nc\perii; h - `n\l]imea ferestrei peste planul de lucru. Concep]ia cl\dirilor civile din punct de vedere al asigur\rii unui iluminat natural optim trebuie corelat\ cu izolarea termic\ suplimentar\ a spa]iilor vitrate.

150