CAP. IX. DEMERSURI APLICATIVE.

EXEMPLE DE TIPURI DE
ITEMI ŞI PROBE DE EVALUARE

Exemple: Tipuri de itemi si probe de evaluare

Se pot folosi pentru:

 Recunoaşterea unor termeni, date factuale, principii
 Diferenţierea între enunţuri factuale sau de opinie. Identificarea de
relaţii tip cauză-efect etc.

Cerinţa: Identifică valoarea de adevăr a enunţurilor de mai jos,

scriind A în căsuţă daca tu crezi ca enunţul este adevărat si F daca tu crezi ca
enunţul este fals.
Exemple:
 Evaluarea şcolară cotidiană este întotdeauna obiectivă.
  Toate cadrele didactice din România au o foarte buna pregătire
docimologică.
 Metodele alternative de evaluare tind să se extindă tot mai mult în
învăţământul românesc.
 Cadrele didactice dispun întotdeauna de criterii foarte clare şi
explicite de evaluare a elevilor.
 În activitatea mea de elev/student am avut numai experienţe
pozitive atunci când am fost evaluat.

Se pot folosi pentru corespondenţe de tipul:

 Termeni – definiţii
 Părţi componente – întrebuinţări
 Autori - opere
 Evenimente istorice – date
 Grupe de evenimente - evenimente
 Cuvinte - imagini etc.

Exemplu: Uneşte titlul operei cu autorul (În coloana A , din

stânga, se prezintă autorii iar in coloana B, din dreapta, se prezintă
opere).

Se pot folosi pentru: Exemplu

 Cunoaşterea terminologiei Alege explicaţiile potrivite pentru următoarele
cuvinte/concepte: (se dau conceptele )
 Cunoaşterea principiilor Încercuieşte literele corespunzătoare

 Cunoaşterea elementelor/
faptelor ştiinţifice
 Cunoaşterea metodelor şi
procedeelor
 Găsirea singurului răspuns bun
 Găsirea celui mai bun răspuns
 Găsirea singurului răspuns fals
 Găsirea tuturor răspunsurilor
bune
 Găsirea răspunsurilor care
ordonează o serie de evenimente
 Item factual cu alegere unică
 Item factual de excluziune
 Item asociativ simplu
 Item asociativ compus
 Item de relaţie intre fenomene
 Item de analiză
 Item de comparare
propoziţiilor corecte ( .....)
Încercuieşte litera din dreptul propoziţiilor
adevărate:(........)
Bifează răspunsurile pe care le consideri corecte
(.......)
Bifează răspunsul corect: (........)
Bifează răspunsul care ţi se pare cel mai potrivit
pentru situaţia prezentată (........)
Bifează explicaţiile nepotrivite (........)
Bifează toate răspunsurile corecte( ...)
Pune în ordine ( prin numerotare) ideile
principale ale textului ( ........)
Încercuieşte răspunsul corect pentru fiecare
exerciţiu:.........)
Barează răspunsurile incorecte: (..............)
Identifică în imaginea alăturată...( se precizează
ce anume)......şi selectează enunţul care indică
rolul ei/ lui în ansamblul respectiv.
Identifică în imaginea alăturată..........şi bifează
desenele/ imaginile care reprezintă utilizările pe
care oamenii le dau acestuia
Bifează răspunsurile corecte:
Cactusul poate trăi în deşert pentru că :
1) consumă foarte putină apă;
2) depozitează apa;
3) nu transpiră.
Subliniază cuvintele de legatură din textul
următor:( se da textul).
Colorează/ taie/ încercuieşte etc. în imaginile
următoare ceea ce nu se potriveşte cu ...........
Se pot folosi pentru:
 Completarea unor enunţuri cu
răspunsurile corecte
 Scrierea/ enunţarea/
prezentarea unui concept
 Enumerarea caracteristicilor
unui obiect, fenomen, personaj
 Enumerarea caracteristicilor
unui obiect, fenomen, personaj
 Adăugarea cuvântului/
cuvintelor care lipsesc dintr-un
enunţ. Aplicarea regulilor de
folosire corectă a ortogramelor,
integrându-le în propoziţii
potrivite date.
 Recunoaşterea/ identificarea
unor informaţii specifice într-un
Exemplu
Se prezintă o definiţie şi se cere să se scrie/
pronunţe numele conceptului definit
Se prezintă un concept şi se cere să se formuleze
definiţia
Se prezintă un concept şi se cere să se formuleze
definiţia;
Identifică obiectul din imagine si descrie fiecare
din părţile lui componente.
Uneşte printr-o săgeată ortograma „l-a” cu
propoziţiile pe care le poate completa, respectând
corectitudinea gramaticală.
Completează cu informaţiile din text: titlul
povestirii, autorul, momentul acţiunii, locul
 text
 Completarea introducerii sau
încheierii
 Completarea părţilor care lipsesc
dintr-un material
Se poate folosi pentru:
 Itemul cu răspuns multiplu
 Itemul cu răspuns multiplu, de
genul interpretare
Se foloseste pentru:
 Rezolvarea exerciţiilor
matematice , utilizând diferiţi
algoritmi de calcul.
acţiunii, personajele
Sesizează mesajul global al textului următor /
Găseşte un titlu potrivit pentru textul de mai jos.
Completează principalele ape curgătoare din ţara
noastră pe harta alăturată .
Exemplu
Identifică autorul si titlul textului din care face
parte fragmentul de mai jos:
Scrie/ exprimă în cel puţin două moduri
activitatea pe care o desfăşoară personajul din
imagine.
Exemplu
Aflaţi numerele cu 124 mai mari decât: 342;
438; 591.
Se foloseşte pentru:
 Sesizarea mesajului global al
unui text, identificând şi
analizând unele informaţii de
detaliu.
Exemplu
Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi rezolvă
următoarele cerinţe:
1. Care sunt personajele povestirii?
2. Unde se petrece întâmplarea?
3. Ce admira..........?
4. Ce intenţionează ..........?
5. Ce sentiment uneşte personajele povestirii ?

 Selectarea observaţiilor esenţiale Observă cu atenţie tabloul de mai jos şi răspunde

dintr-un tablou sinoptic, sau
dintr-un tablou care prezintă
evoluţia unui fenomen pe o
anumită perioadă etc.
la următoarele întrebări:
1. Despre ce fenomen este vorba?
2. Care au fost.........în perioada luata in analiza?
3. Intre ce limite a variat fenomenul studiat?
4. Ce caracteristici......?
5. Ce consecinţe........?
6. Ce soluţii găsim pentru.........?

Atenţie! Se aseamănă cu „ Întrebarea structurată !

Se foloseşte pentru: Exemplu

 Completarea unor enunţuri date „Acea parte a ......( se precizează obiectul/ fiinţa/
cu informaţiile cerute/ potrivite. sistemul etc.) care........( se precizează însuşirea/
funcţia etc.) este/ se numeşte..........( se
completează de către elev).
 Se foloseşte pentru: Exemplu
 Sesizarea mesajului global al unui text Completează corespunzător: ( se da textul, din care
si completarea enunţurilor lacunare lipsesc cuvinte şi expresii pe care elevul le-a învăţat
cu expresii din text atunci când a studiat textul respectiv);

 Aplicarea corectă a regulilor de scriere Aşezaţi/ puneţi/ folosiţi accentele corespunzătoare

într-o limbă străină, a ortogramelor în textul de mai jos( la franceză, spre exemplu).
, prin completarea unor texte
lacunare.

Se foloseste pentru: Exemplu

Sesizarea mesajului global al unui ”Completează textul cu cuvinte potrivite:
text si completarea enunţului. ........................”

Se foloseşte pentru: Exemplu

 Identificarea unui mesaj global/ ”Priveşte imaginea cu atenţie si răspunde la
a unei idei / concluzii şi întrebări:
detalierea informaţiilor 1. Despre ce acţiune este vorba?
privitoare la o situaţie, la un 2. Ce fac personajele din imagine?
 context anume. 3. De ce fac aceste acţiuni?
4. Ce se întâmplă după.......?
5. Ce consecinţe sunt?
6. Enumera alte acţiuni similare care s-ar putea
întreprinde.
6. Formulează un îndemn pentru.....
7. Redactează un text care să descrie imaginea”.

Atenţie! Se aseamănă cu chestionarul cu răspunsuri deschise scurte!

Se foloseşte pentru: Exemplu

 Exprimarea unei idei importante în câteva
fraze: o explicaţie, o relaţie, o definiţie ”Redactează un text de aproximativ 20
descriptivă etc. De regulă se fixează criterii de rânduri în care să explici colegului
şi cerinţe foarte precise cu privire la tău ce se întâmplă în imagine, care sunt
conţinutul răspunsului, extensia sa, consecinţele acţiunilor întreprinse etc.
structura, terminologia etc. Foloseşte cât mai multe concepte
 Alcătuirea/ redactarea unor texte scurte, specifice şi argumente ştiinţifice”.
care să sintetizeze informaţii date la
momentul solicitării sau cunoscute prin
învăţare anterioară ; textul să facă apel la
concepte consacrate si argumente
ştiinţifice, cuvinte si expresii deosebite etc.
Se folosesc pentru:
 A concepe, a organiza si a exprima idei
 A integra diferite elemente ale învăţării în diverse domenii
 A crea/ genera forme originale
 A evalua si compara idei etc.
 Elaborarea şi susţinerea unor idei, opinii
 Compararea a două sau mai multe evenimente, fapte, acţiuni
 Analizarea unor fenomene
 Explicarea cauzelor sau a efectelor
 Descrierea relaţiilor
 Reorganizarea faptelor, prezentarea altor puncte de vedere
 Anticiparea unor fapte sau evenimente etc.

Exemplu: „Scrieţi un eseu despre............”.( Nu se dau explicaţii, nu

se exprimă cerinţe concrete).
Daţi un titlu potrivit eseului pe care l-aţi conceput .

Important: Corectarea si notarea se vor face global/ holistic.

Sugestii pentru schema de corectare şi de notare / apreciere a eseului

 Nivelul minimal Nivelul mediu Nivelul maximal
( notele 5-6) ( notele 7-8) ( notele 9- 10)
Producţia elevului/ Utilizarea unor  Analizează complet
studentului are cunoştinţe sumare, datele;
următoarele presupuse de tema  Argumentarea este
caracteristici: dată; corectă;
 Stăpânire insuficientă a Selectarea unor  Formulează opinii
limbajului de informaţii fragmentare personale si concluzii
specialitate; oferite de sursele de originale;
 Redare aproximativă, specialitate, dar în  Realizează lucrarea prin
din memorie, a conformitate cu tema muncă independentă;
cunoştinţelor propusă;  Foloseşte un limbaj
teoretice propuse de Argumentarea parţială adecvat;
temă a ipotezelor;  Exprimarea este clară,
 Redactarea unor Formularea unor opinii convingătoare.
scheme parţiale; personale, dar
 Selectarea unor insuficient de clar
informaţii din surse conturate;
fără legătură cu tema Tratare relativ
propusă; simplistă;
 Argumentare formală; Folosirea unui limbaj
Lipsa unor opinii ştiinţific corect, dar cu
personale mici imperfecţiuni

Exemplu: „Realizaţi un eseu cu tema”.........................”.Textul elaborat

să răspundă următoarelor cerinţe:
1. numirea/ identificarea.........
2. explicarea............
3. exemplificarea.........
4. relevarea raporturilor dintre..........
5. evidenţierea tendinţelor.........
6. exprimarea unui punct de vedere personal.

Important: Corectarea şi notarea se vor face analitic/ punct cu punct.

Evaluarea unui eseu structurat:
Sugestii pentru „Schema de corectare şi de notare / apreciere a eseului
structurat”
1. Conţinut ( ? puncte) Se detaliază!
2. Redactare
 Organizarea ideilor în scris :

Nivelul maximal Nivelul mediu Nivelul minimal

- text clar, organizat, - părţile componente - plan vag de structurare
coerent, echilibrat; ale textului pot fi a textului, în care părţile
- construcţia recunoscute, dar nu componente sunt
paragrafelor subliniază există un echilibru insuficient marcate ;
ideile; între ele; - trecerea de la o idee la
ideile principale şi - ideile sunt, în alta nu este evidenţiată
secundare au o general, subliniate în nici un fel.
pondere echilibrată prin paragrafe.

 Utilizarea limbii literare

Nivelul Nivelul mediu Nivelul
maximal minimal
- stil si - vocabular limitat, cu ezitări în selectarea - vocabular
vocabular cuvintelor; restrâns,
adecvate, monoton,
- claritatea repetiţii de
enunţului cuvinte,
- varietatea inadecvare
lexicului semantică
sintaxa adecvată.
 Abilităţi analitice şi critice
Nivelul Nivelul mediu Nivelul
maximal minimal
- o foarte bună - încercări de a susţine ideile prin argumente; - afirmaţii
relaţie idee – - elemente de interpretare critică şi personală, rareori
argument; dar rezultat neconvingător; susţinute de
- ideile urmează argumente
succesiunea - idei
 logică nerelevante,
- argumentele schematism în
sunt susţinerea
prezentate ideilor.
într-un mod
persuasiv;
- abilitate de a
formula
judecăţi de
valoare şi de
interpretare.
3. Ortografia şi punctuaţia
Se detaliază!
4. Aşezarea corectă a textului în pagină.

Exemplu:”Redactaţi un referat care să abordeze problematica

..................” Referatul să răspundă următoarelor cerinţe:
1. să stabilească cadrul conceptual al problematicii respective
(concepte principale si conexe);
2. să precizeze cerinţe ale...
3. să stabilească / identifice caracteristici sau particularităţi ale....
4. să explice .........
5. să prezinte fapte şi opinii personale privind.......

a) Important: Structura referatului ar putea fi următoarea:

 Pagina de titlu
 Cuprinsul
 Introducerea
 Dezvoltarea elementelor de conţinut
 Concluziile
 Bibliografia
 Anexele
b) Criterii de evaluare a referatului ( sugestii)
 VALIDITATEA
CORECTITUDINEA
10%
LIMBII UTILIZATE
15%

COMPLETITUDINEA
10%

REDACTAREA
10%

ELABORAREA SI
CREATIVITATEA/ORIGINALI STRUCTURA
TATEA 20%
20%

CALITATEA MATERIALULUI
UTILIZAT
15%

VALIDITATEA COMPLETITUDINEA ELABORAREA SI STRUCTURA

CALITATEA MATERIALULUI UTILIZAT CREATIVITATEA/ORIGINALITATEA REDACTAREA
CORECTITUDINEA LIMBII UTILIZATE

Validitatea  Adecvare la tema propusă

( 10%)  Structura, mod de concepere si de
argumentare, in concordanta cu tema
propusa;
Completitudinea  Aplicarea noţiunilor pedagogice/ docimologice
( 10%) în susţinerea ideilor
 Conexiuni interdisciplinare.
Elaborarea şi structura  Acurateţea si rigoarea demersului ştiinţific
( 20%)  Logica si argumentarea ideilor
 Coerenta si unitatea întregului
 Corectitudinea ipotezelor şi a concluziilor
Calitatea materialului utilizat  Calitatea surselor utilizate
( 15%)  Calitatea datelor utilizate din aceste surse
 Calitatea prelucrării şi integrării datelor în
contexte potrivite.
Creativitatea/ originalitatea  Gradul de noutate a structurii conţinutului
( 20%)  Gradul de noutate a interpretării ideilor şi a
argumentelor
  Gradul de noutate a concluziilor
 Gradul de noutate a strategiei de lucru.
Redactarea  Respectarea convenţiilor de redactare a unei
( 10 %) lucrări în stilul ştiinţific
 Capacitatea de sinteză.
Corectitudinea limbii utilizate  Corectitudinea exprimării, a ortografiei si a
( 15%) punctuaţiei.

Se foloseşte pentru a pune în evidenţă următoarele capacităţi:

 Capacitatea de a observa şi de a prelucra informaţia;
 Capacitatea de a raţiona şi a utiliza cunoştinţele;
 Capacitatea de a compara rezultatele;
 Capacitatea de a analiza şi de a investiga;
 Capacitatea de a sintetiza şi de a organiza materialul;
 Capacitatea de a finaliza o activitate şi de realiza un produs etc.

Exemplu: Portofoliul: „.................................”

Competenţele vizate prin realizarea  Competenţe transversale

acestui portofoliu:  Competenţe disciplinare

Structura portofoliului: Contextul:

 Vârsta elevilor
 Specificul disciplinei de studiu
 Cerinţele, abilităţile şi interesele elevilor

Conţinutul
 Detalierea sarcinilor
 Etapizarea
Selecţia materialelor incluse în portofoliu
Evaluarea portofoliului

Portofoliul poate fi evaluat astfel:

 Fiecare material/ categorie de materiale/ document/ lucrare etc. ce
trebuie sa se regăsească în portofoliu va obţine o nota de la 10 la 1;
 Media pe portofoliu va fi media aritmetică a notelor obţinute pentru
fiecare material/ categorie de materiale/ document/ lucrare etc.
solicitat;
 Criteriile de evaluare a produselor/ materialelor din portofoliu vor fi:
 Validitatea( adecvarea la cerinţă, modul de concepere);
 Completitudinea/ finalizarea;
 Elaborarea si structura (acurateţea, rigoarea, logica,
coerenţa etc.);
 Calitatea materialului utilizat;
 Creativitatea, originalitatea;
 Redactarea (respectarea convenţiilor, capacitatea de
sinteză);
 Corectitudinea limbii utilizate (exprimare, ortografie,
punctuaţie etc).
Mai pot fi luate in considerare:
 Motivaţia/ lipsa de motivaţie a studentului pentru activitatea didactică,
teoretică şi practică;
 Progresul sau regresul înregistrat de student în propria pregătire
profesională, în dobândirea competenţelor generale şi specifice;
 Raportul efort/ rezultate;
 Implicarea studentului în alte activităţi specifice, complementare celor
solicitate în mod explicit etc.
Atentie! Sunt şi alte variante!

Tema proiectului:..........
Scopul/ obiectivele:.................
Timp de lucru: 3 săptămâni( spre exemplu)
Mod de organizare a elevilor: pe trei grupe ( spre exemplu):
 Grupa 1: „Intelectualii”( cei ce se ocupa de documentare)
 Grupa 2: „Artiştii”( cei ce „dramatizează”)
 Grupa 3: „Maeştrii ”( cei ce realizează diferite produse pe tema aleasă).

1. Evaluarea proiectului Data evaluării

Forma/ forme de evaluare:  Sesiune de comunicări
 Serbare, spectacol, carnaval
 Expoziţie de afişe, imagini
 Prezentare de texte literare etc.
2. Criterii care vizează calitatea 1. Validitatea proiectului
proiectului 2. Completitudinea proiectului
3. Elaborarea şi structurarea proiectului
4. Calitatea materialului utilizat
5. Creativitatea.
3. Criterii care vizează calitatea a. Raportarea elevului la tema proiectului
activităţii elevului b. Performarea sarcinilor
c. Documentarea
d.Nivelul de elaborare şi comunicare
e. Greşelile
f. Creativitatea
g. Calitatea rezultatelor
4. Criterii de evaluare a 1.Stabilirea scopului proiectului
proiectului (produsului finit) 2.Activitatea individuală realizată de către elev
(investigaţie, experiment, anchetă)
3.Rezultate, concluzii, observaţii. Aprecierea
proiectului în termeni de eficienţă, validitate,
aplicabilitate etc.
4. Prezentarea proiectului (calitatea comunicării,
claritate, coerenţă, capacitate de sinteză etc.)
Relevanţa proiectului (utilitate, conexiuni
interdisciplinare

Realizarea unei investigaţii solicită stabilirea unor aspecte privind:

Capacitatea/ capacităţile vizate:............

Repere tematice:  Documentare privind:
 Identificarea unor surse de documentare ( reviste,
cărţi, internet, materiale publicitare etc.)
 Realizarea unei bibliografii orientative pe tema
aleasă;
 Selectarea unor informaţii reprezentative pe tema

Timp de lucru:
Organizarea activităţii:
Evaluarea investigaţiei
Se realizează holistic, evidenţiind:
aleasă;
 Selectarea unor imagini adecvate
 Efectuarea unor experimente şi consemnarea
observaţiilor în fişe de observare
 Redactarea unui eseu care sa evidenţieze
rezultatele investigaţiei;
 Realizarea unor materiale publicitare care să
popularizeze importanţa temei.
4 săptămâni
 Împărţirea elevilor pe grupe
 Repartizarea sarcinilor fiecărui elev în cadrul
grupei
 Repartizarea temelor de lucru pe grupe:
 Grupa 1: tema:..........
 Grupa 2: tema:...................
 Grupa 3: tema:..........
 Grupa 4: tema:..............
 Activitate de consiliere si dirijare a demersului
 Stabilirea/ negocierea împreună cu elevii a
reperelor în evaluare
 Identificarea etapelor de parcurs: documentare,
prelucrare a informaţiilor, prezentare, negociere
în grup, prezentarea rezultatelor finale
 Strategia de rezolvare
 Aplicarea cunoştinţelor, corectitudinea
înregistrării datelor
 Abilitatea de prezentare a observaţiilor şi a
rezultatelor
 Produsele realizate
 Atitudinea elevilor faţă de rezolvarea
sarcinilor de învăţare
 Dezvoltarea unor deprinderi de lucru
individuale sau de grup etc.
 (Exemplu)
NOTĂ
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acorda 10 puncte din oficiu.
 Nota finală se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului acumulat de
student.

Subiectul I
(5 puncte)

Definiţi în cuvinte proprii conceptele:

 Evaluare
 Funcţii ale evaluării;
 Criterii de evaluare;
 Metode tradiţionale/ clasice de evaluare;
 Metode alternative de evaluare
Important!
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare definiţie corect formulată.
 Subiectul al II-lea
( 15 puncte)

Observă cu atenţie tabloul sinoptic de mai jos care prezintă

interdependenţele dintre funcţiile şi strategiile evaluative. Selectează
informaţiile esenţiale. După analiza şi înţelegerea datelor, răspunde la
următoarele întrebări:
1. Comentaţi modul în care se corelează funcţia predictivă a
evaluării cu obiectivele urmărite, cu „obiectul evaluării”, cu
tipurile de probe şi categoriile de instrumente folosite.
2. Comentaţi modul în care se corelează funcţia reglatorie,
ameliorativă, specifică evaluării formative cu elementele strategice
importante.
3. Dar funcţia de certificare cum relaţionează cu strategiile?
4. Ce consecinţe apar în planul activităţii de predare/ învăţare/
evaluare ?
5. Cum pot fi mai bine armonizate funcţiile şi strategiile
evaluative?
Important! Punctele vor fi repartizate cate 3 pentru fiecare întrebare
corect rezolvată.

INTERDEPENDENŢE ÎNTRE FUNCŢII ŞI STRATEGII

EVALUATIVE

Evaluarea Evaluarea Evaluarea

Funcţii iniţială formativă sumativă

Orientare/ Reglare/ procesul Certificare/

Strategii condiţii ale învăţării rezultatul învăţării
învăţării
 A prevedea  A înţelege  A verifica dacă
dificultăţile demersul de învăţare obiectivele au fost
 probabile ale al elevului realizate
Obiective procesului de  A decela originea  A atesta social
învăţare dificultăţilor
 A alege diverse  A aprecia gradul
căi de formare sau de realizare a
de învăţare obiectivelor
pedagogice
 A pilota procesul
de învăţare într-o
manieră optimală
 Caracteristicile  Strategii şi  Competenţe
stabile ale elevului dificultăţi ale globale
„Obiectul”  Aptitudini învăţării  Competenţe
evaluării  Motivaţii  Modele de terminale
 Capacităţi şi funcţionare/  Deprinderi
competenţe deja învăţare ale elevului semnificative/
dobândite relevante
 Probe normative  Probe criteriale  Sarcini globale şi
(standardizate) semnificative social
Tipuri de  Probleme tipice
probe

 Teste de  Instrumente  Instrumente de „

aptitudini construite „pe probare/verificare”
Instrumente  Baterii de probe măsură”  Confruntarea cu o
folosite predictive  Probe:Individuale, problemă
clinice, orale; semnificativă şi
 Probe de tipică asociată
autoevaluare competenţei vizate
 Probe de
autocorectare
 Probe de
ameliorare

Subiectul al III-lea
( 30 de puncte)
 Aţi fost formator în cadrul unui program centrat pe modernizarea
evaluării şcolare, la care au participat cadre didactice de diferite specializări.
Tema susţinută de dumneavoastră a fost:” Metodele alternative de
evaluare. Abordări teoretice şi demersuri aplicative”.
La finalul programului trebuie să realizaţi evaluarea cursanţilor.
Cerinţa 1:
Construiţi o probă de evaluare raportată la tema dumneavoastră care să conţină:
a. Obiectivele de evaluare
b. Itemii de evaluare
c. Baremul de corectare şi notare a cursanţilor.
În elaborarea probei trebuie să aveţi în vedere următoarele repere:
a) Obiectivele de evaluare să fie exprimate în termeni de competenţe;
b) Itemii de evaluare să fie diversificaţi ca grad de deschidere (de la itemi
obiectivi - cu răspuns închis, spre itemi cu deschidere medie -
semiobiectivi şi itemi subiectivi - cu răspuns deschis).
c) Baremul şi grila de corectare să îmbine elementele cantitative şi pe
cele calitative: în cazul itemilor obiectivi să fie vizată îndeosebi
cantitatea de informaţii etc. (număr de răspunsuri corecte, extensie
etc.); în cazul itemilor semiobiectivi dar mai ales subiectivi să primeze
descrierea aspectelor calitative/apreciative a răspunsurilor aşteptate
de la cursanţi.

Cerinţa 2
a) Aplicaţi cursanţilor proba de evaluare construită/cerută la punctul
1;
 b) prelucraţi rezultatele folosind matricea itemi/elev (cursant)
(descrisă/prezentată în Capitolul VIII al cursului la „Matrici de
prelucrare....”).
c) sintetizaţi într-o lucrare de aproximativ o pagină concluziile şi
ideile desprinse prin analiza rezultatelor oferite de matricea de
prelucrare pe care aţi realizat-o.
Important!
Pentru cerinţa 1: 15 puncte ( câte 5 puncte pentru fiecare reper).
În acordarea/neacordarea punctajului se vor avea în vedere:
 Claritatea şi diversitatea obiectivelor de evaluare formulate;
 Relevanţa/pertinenţa lor în raport cu sistematica abilităţilor/
competenţelor vizate pentru disciplina respectivă;
 Diversitatea şi corectitudinea itemilor din punct de vedere al
tipurilor şi formelor lor;
 Gradul de corelare cu abilităţile/ competenţele vizate;
 Unitatea/ complementaritatea şi echilibrul/ armonia între aspectele
cantitative şi cele calitative în formularea răspunsurilor;
 Calitatea descrierilor referitoare la valoarea răspunsurilor
cursanţilor îndeosebi pentru itemii subiectivi, pe niveluri de
performanţă: minimal, mediu si maximal.

Pentru cerinţa 2: 15 puncte

Punctajul se va acordă astfel: pentru subpunctul a): 3 puncte; pentru b):
6 puncte; pentru c): 6 puncte.
 În evaluare se vor avea în vedere următoarele repere: integrarea în
matricea de prelucrare itemi/ elev( cursant) a informaţiilor oferite
de lucrările cursanţilor;
  gradul de finalizare a demersului de prelucrare a informaţiei culese:
calcularea mediei fiecărui cursant pe orizontală/ pe linii şi a mediei
pentru fiecare item în parte pe verticală/ pe coloană.

 Prelucrarea şi interpretarea informaţiei pe care o oferă matricea

respectivă şi sintetizarea concluziilor privind procesul de predare/
învăţare, formularea deciziilor ameliorative, a măsurilor
recuperatorii sau de progres, precum şi esenţializarea ideilor,
faptelor, opiniilor care intră în sfera procesului de comunicare
socială.

Subiectul IV
( 40 de puncte)

Sunteţi asistent la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Susţineţi

seminariile la „ Teoria evaluării”.
Le cereţi studenţilor să realizeze o investigaţie pe tema: „ Învăţământul
centrat pe competenţe în spaţiul european. Interdependenţe între
„norma europeană” şi specificitatea naţională”.

Cerinţa :
Precizaţi detaliile specifice unui asemenea demers. Veţi tine seama de
faptul că investigaţia întreprinsă de studenţi trebuie să răspundă, printre
altele, următoarelor cerinţe:
1. Să precizeze capacităţile transversale şi disciplinare vizate;
2. Să stabilească reperele tematice importante în jurul cărora se va structura
investigaţia;
 3. Să definească criteriile în baza cărora se vor organiza studenţii pe echipe
şi sarcinile concrete pentru fiecare echipă de lucru;
4. Să stabilească criteriile de realizare şi de reuşită a sarcinilor, reperele
pentru evaluarea produselor individuale si colective;
5. Să precizeze care sunt modalităţile de valorificare a rezultatelor
investigaţiei;
6. Să stabilească timpul de lucru afectat.

Important!
Cele 40 de puncte vor fi repartizate astfel:
 câte 8 puncte pentru reperele 1-4;
 câte 4 puncte pentru reperele 5-6.
În acordarea/ neacordarea punctajului se vor avea în vedere:
 Claritatea şi precizia ideilor formulate;
 Relevanţa/pertinenţa lor în raport cu capacităţile/competenţele
vizate/stabilite;
 Diversitatea surselor de documentare, prelucrarea şi interpretarea
informaţiei , sintetizarea concluziilor precum şi esenţializarea ideilor,
faptelor, opiniilor; gradul de finalizare a demersului de prelucrare a
informaţiei culese:
 Unitatea/complementaritatea şi echilibrul/armonia între aspectele
cantitative şi cele calitative în formularea răspunsurilor;
 Fineţea în discriminarea/diferenţierea contribuţiei individuale şi
colective la finalizarea produsului;
 Creativitate, originalitate în oferirea/găsirea de soluţii pentru
valorificarea produselor;
 Valoarea ideilor şi propunerilor, ideilor critic constructive privind
învăţământul centrat pe competenţe.