Profesia

Experienta umana

Orientare

Cind vine momentul alegerii unei profesii, adolescentul din Varsator creeaza probleme
anturajului sau. Daca gustul sau pentru modernism nu-i impune de la bun inceput o vocatie
tehnica, intr-o corporatie noua, risca sa se impiedice de o aspiratie profesionala mai mult sau
mai putin utopica, in masura in care simte dorinta sa-si profesionalizeze un dar de neclasificat
in nomenclatorul meseriilor, sau greu de practicat. Se pune intrebarea daca aspiratia sa
sociala il poate duce la o activitate de norma intreaga si ii poate oferi o situatie stabila. Sau,
poate sa incline pentru o ramura total noua care nu are inca niste cadre bine statornicite si nici
debuseuri bine fixate. Alaturi de tipul Berbec, este unul dintre cei care se precipita in
profesiile de avangarda, fara sa tina seama de aventura pe care o comporta acest lucru; are
bucuria de a ocupa primele locuri si de a lansa meserii noi. Dar putem intelege riscul unei
asemenea angajari care poate duce la o activitate in cadrul careia cererea este insuficienta fata
de oferta.

De aceea nativul nu trebuie sa neglijeze "micile sfaturi care duc la reusita", prea adesea
subestimate, si are tot interesul sa nu rateze ocaziile care creeaza relatiile utile sau sprijinul
pretios, deoarece persoanele pe care le frecventeaza au un rol major, si mai presus de orice
conteaza sa bata la usa potrivita.

Daca ii sint cunoscute dificultatile pe care le-am mentionat, trebuie si, in acest moment de
inceput al carierei, sa fie constient de limitele si de resursele sale. Nu trebuie sa se bizuie prea
mult pe forta fizica ce il poate trage inapoi intr-o competitie, chiar daca subactivitatea sa este
compensata de o supraemotivitate stimulatoare. Din aceasta cauza, o ocupatie "pasionanta",
nu prea de rutina, ca cercetarea, explorarea, retusarea, experimentarea sau orice alt exercitiu
care trezeste atentia in fata necunoscutului, a incertitudinii, care reclama "gaselnita" este
preferabila si mai avantajoasa, de exemplu, decit o cariera administrativa care il poate totusi
tenta. In fine, nu trebuie sa piarda din vedere ca libertatea de initiativa este pretioasa (ea
trebuie salvgardata in meseria pe care o va alege), tot atit de necesar cit este satisfacerea
sentimentului sau de utilitate sociala.

Profesii

Tendinta: Afirmarea independentei intr-un spirit corporativ si cooperativ; simt novator.

Functii: Nevoia de a se dedica unei cauze prin cercetare intuitiva sau tehnica, experimentare,
reforma sau invatamint.
Obiecte ale muncii: Omul cu problemele sale fizice si morale, societatea si grupurile umane,
aparatele perfectionate si prototipurile, produsele sintetice.
Actiuni: A ajuta, a intrajutora, a orienta, a preda, a cerceta, a perfectiona.
Locuri: Scoli (publice, particulare, tehnice...), centre de educatie si de reeducare, cabinete
medicale, psihologice si sociologice, centre culturale, aeroporturi...

Solutii:
a) Electricitate, siderurgie, aeronautica, inginerie;
b) Transporturi aeriene, insotitoare de bord; productii de cinema, de radio, de televiziune;
c) invatamint, educatie;
d) Sociologie, medicina, psihologie, psihotehnica, asistenta sociala, expertiza medico-legala.

Atitudini fata de munca

Desi nu are nici pasiunea vocatiei ca Leul, nici, ca Fecioara, simtul meseriei si desi nu este
nici un mare "tocilar" ca Taurul, si nici, precum Capricornul, un ambitios tenace, tipul
Varsator are de partea sa grija de a-si aduce contributia in societatea umana, iar aspiratia
aceasta reprezinta mobilul esential al unei activitati care poate ocupa un loc important in viata
sa.

Sa nu-i cerem sa furnizeze o activitate titanica; nu e facut pentru asa ceva. Sa-i acordam o
frumoasa constiinta profesionala care se exprima printr-o , anume disciplina si un simt
pronuntat al responsabilitatilor. Nu deceptioneaza pe cei care au incredere in el: se tine de
cuvint si se achita atent de indatoririle care ii sint impuse. In plus, concepe munca drept o
pradica inteligenta: trebuie sa actioneze in cel mai bun spirit.

Are in cel mai inalt grad simtul cooperarii si se ataseaza de interesele corporatiei sale, pentru
care e capabil sa se cheltuiasca fara preget. Dotat cu simtul dreptatii sociale, e facut sa
lucreze in echipa ori intr-un colectiv, chiar daca incearca sa-si pastreze independenta. Nefiind
nici gelos, nici profitor, este in stare sa inteleaga interesele celorlalti si sa se retraga, la
nevoie, spre binele general al unei intreprinderi. Dar, cum nu suscita nici o animozitate si
pentru ca aduce cu el buna dispozitie si buna intelegere, rareori se intimpla sa nu fie
avantajat, cu atit mai mult cu cit se aranjeaza in asa fel incit ambitiile personale sa coincida
cu interesele colective ale intreprinderii. In bune relatii cu superiorii, ca si cu subalternii;
fratern cu acestia din urma, pe care ii ajuta cit poate; excelent colaborator si asociat, cum sa
nu devina el un lucrator stimat si apreciat? Sa mai adaugam ca grija sa de a comunica se
traduce prin darul de a corela activitatea sa cu a celorlalti: stie sa dea ordine cu arta de a
prezenta, a explica, a transmite, la fel cum se pricepe sa transmita experienta sa tinerilor
recruti spre a-i invata meseria.

Lucreaza intr-un mod pe cit de rational, pe atit de intuitiv: are idei si cauta sa le rationalizeze.
Deplina masura a lucrului sau nu poate sa fie atinsa decit daca i se acorda o mare libertate de
actiune. Tipul sau de spirit sintetic si judecata sa, alcatuita din recul, ii pennit sa abordeze
problemele profesionale sub diverse aspecte si sa contribuie la imbogatirea sau la
perfectionarea meseriei sau intreprinderii sale; tine la asta! Cautarea calitatii (adesea in
detrimentul cantitatii) raspunde principalului sau efort. Punctul sau slab este poate faptul ca
acorda prea putin timp inventarelor sale; nepreocupat de detalii, este uneori obligat sa revina
pentru a-si completa documentatia si a-si largi cimpul de actiune.

Poate face o cariera frumoasa: sa nu uitam ca se apropie de "Pasionatul" din caracterologia

clasica. Fara a fi un mare ambitios, uneori poate deveni "pisalog" ca sa obtina maximum de
rezultate intr-o directie anume. Stie ca numai in continuitate sta valoarea, ca doar
perseverenta asigura competenta; urmareste totusi mai putin sa ajunga la un rezultat
important, cit sa obtina o satisfactie de finete. Il vedem si neglijind destul de multe lucruri si
intensificindu-si probitatea spre a atinge, nu o frumoasa reusita sau o mare cariera, ci o
experienta profesionala interesanta, cit mai vie posibil. Ambitia sa vizeaza mai ales ca efortul
sa-1 duca de la o practica la o experienta umana, deoarece este mai putin vorba, in cazul lui,
sa fie "cineva", cit sa reprezinte "ceva", devenind slujitorul unui adevar sau unei nevoi
sociale.

Multi nativi din Varsator, mai ales cind domina Uranus, duc o viata instabila si o existenta
chinuita; destinul lor este pitoresc, dar accidentat, plin de neprevazut, de rasturnari bruste de
situatie, de deznodaminte neasteptate, de "belele" si de "noroace" exceptionale!

Finante

E nevoie sa mai precizam ca tipul Varsator nu e un cuceritor financiar? Fiind opusul unui
egocentric, a carui politica e axata in intregime pe afirmarea eului si a intereselor personale,
el "aluneca" peste chestiunile banesti, poate cu o usuratate condamnabila. Prea putin
preocupat de mijloacele care pot sa duca la avere, ii este destul de greu sa devina un om
bogat sau un om puternic; numerosi nativi celebri au murit chiar, mai mult sau mai putin, in
mizerie...

Dar "a avea" nu il priveste. De ce sa acumuleze averi daca a cistiga nu este un scop al vietii
lui si daca o existenta opulenta sau luxoasa nu-l intereseaza? Nimic nu il determina sa
traiasca pe picior mare: mai curind ii convine o anume modestie materiala ca sa nu devina
prea "indesat". Atunci, cum ar putea sa se simta nefericit materialmente? Ca si cum un
Pergolesi, un Mozart, un Schubert, un Stendhal sau un Rousseau Vamesul, care au cunoscut
saracia, nu ar fi fost fericiti de conditia lor umana...

Adevarul e ca, pentru el, conteaza mai presus de orice "a fi", chiar in detrimentul
indispensabilei posesiuni. Bogatia Varsatorului este bogatia naturala, adica ce ii ramine cind
este despuiat de orice avere, ceea ce ii ramine in clipa mortii. Doua reflectii ale nativului din
Varsator Marivaux spun mai mult decit orice: "O burgheza multumita intr-un satuc valoreaza
mai mult decit o printesa care plinge intr-un apartament frumos... Celor care nu au nici rang
nici avere care sa impuna, le ramine un suflet, si asta e mare lucru!"

Ca toti generosii si dezinteresatii, acest tip este un prost proprietar si un prost econom. Are
oroare de socotelile "cosnitei" si isi plateste cumparaturile fara sa se tocmeasca ori sa caute
chilipiruri; abia daca protesteaza daca este exploatat; se gindeste la un cadou ca sa aduca
multumiri pentru cel mai neinsemnat serviciu care i s-a facut si se teme mereu ca nu da destul
in schimbul a ceea ce primeste. Prefera daruirea posesiunii, distribuirea acumularii, circulatia
lucrurilor, conservarii lor. Dar trebuie sa fie mai atent cu aceasta inclinatie spre deposedare
care se poate intoarce impotriva lui, ca la acel intelectual care are biblioteca deschisa tuturor
si nu mai poate gasi lucrarea imprumutata chiar in ziua in care are nevoie de ea... Exista un
prag cind omul se descalifica din lipsa unei averi suficiente; antrenat de instinctul de
renuntare, tipul nostru trebuie sa vegheze necontenit ca acest instinct sa nu-1 depaseasca.

Cind Varsatorul este un om de afaceri (ca Beaumarchais), tendinta aceasta ii vine in general
de la o constelatie straina; dar daca semnul e puternic, nu este sigur ca aventura va iesi bine;
un exemplu e Hugo Stinnes, singurul mare magnat dominat de Varsator. Se intimpla uneori
ca acest tip sa fie interesat de speculatii si de afaceri; dar o astfel de pasiune e mai curind
uraniana decit tipica pentru nativul din Varsator si vom remarca faptul ca este vorba mai
curind de o pasiune intelectuala, in care dorinta de a cistiga e complet umbrita de gustul
pentru risc si aventura sau de nevoia de a experimenta un sistem personal. Inutil sa mai
spunem ca, in aceste cazuri, curba averii urmeaza un grafic de seismograf...

Se mai intimpla si ca, in ciuda inaptitudinii sale de a cistiga pentru sine insusi, acest tip sa se
dezvaluie perfect competent ca sa asigure bunastarea sau sa contribuie la prosperitatea unei
societati ori unei actiuni intreprinse, in plan intelectual ori spiritual, in care el nu are decit un
interes moral. Tot atit de adevarat este ca intoarce spatele "ingreunarii materiale" in profitul
unei spiritualizari a insesi existentei sale! Si acesta nu este meritul sau cel mai neinsemnat,
nici sansa lui cea mai mica de a fi fericit... .