Gasterosteiformele (Gasterosteiformes) sunt un ordin de pești osoși acantopterigieni de talie

mică cu corpul alungit la care înaintea înotătoarei dorsale se găsesc 2-17 țepi (spini) izolați,
înotătoarele ventrale așezate puțin înapoia celor pectorale au o radie spinoasă și 0-2 radii
articulate divizate și înotătoarea anală este opusă dorsalei. Corpul, fără solzi, este acoperit cu
scuturi (plăci) osoase, mai ales pe flancuri. Au gura mică și protractilă, așezată în vârful unui bot
de regulă alungit în formă de tub. Ordinul gasterosteiforme cuprinde 5 familii, 11 genuri și 29
specii de pești răspândite în mările și apele salmastre și dulci din zona temperată a emisferei
nordice. Fauna României conține 2 specii actuale, ghidrinul (Gasterosteus aculeatus) și pălămida
de baltă sau osarul (Pungitius platygaster), și o specie dispărută recent, ghidrinul de Techirghiol
(Gasterosteus crenobiontus). Gasterosteiformele fosile se cunosc din cretacicul superior.[1][2][3][4][5][6]

Cuprins

 1Particularități anatomice
 2Sistematica
 3Specii din România
 4Note
 5Bibliografie
 6Legături externe

Particularități anatomice[modificare | modificare sursă]

Gasterosteiformele sunt pești cu o talie mijlocie și au o lungime de 3-18 cm. Corpul este fusiform
mai mult sau mai puțin alungit.
Înaintea înotătoarei dorsale, care este formată din radii articulate ramificate, se găsesc 2 până la
17 țepi izolați, mobili și liberi (nereuniți de membrana înotătoarei). Înotătoarele ventrale mici sunt
așezate abdominal, puțin înapoia celor pectorale și au un spin (țep) independent și 0-2 (mai rar 3)
radii articulate ramificate; Indostomus nu au spin în înotătoarea ventrală. Înotătoarea anală este
opusă înotătoarei dorsale și este formată din radii ramificate, prima radie este spinoasă, adică
are forma unui țep.
Corpul, fără solzi, adesea mai mult sau mai puțin învelit de plăci (scuturi) osoase așezate în
rânduri longitudinale, mai ales pe laturile corpului; mai rar corpul este nud, fără plăci osoase.
Capul este prelungit într-un bot scurt sau tubiform (alungit în formă de tub). Gura de obicei mică,
terminală și protractilă, mărginită numai de premaxilare (intermaxilare), este prevăzută cu dinți fini
pe oasele gurii (adică pe fălci).
Craniul lateroparietal și tropibazic; orbitosfenoidul, bazisfenoidul și supramaxilarul absente; al
doilea os infraorbitar atinge (se articulează cu) preopercularul. Opistoticul (intercalarul) și
metapterigoidul prezente. Oasele nazale legate printr-o membrană de frontale; apofiza de pe
suprafața inferioară a nazalelor le prinde strâns de parasfenoid și de etmoidalele laterale.
Un singur metacleitru (postcleitru) sau el lipsește. Pe fața ventrală a hipocoracoidului se află o
piesă osoasă de membrană, numită de diverși autori: ectocoracoid, interclavicular sau
infraclavicular. Între cleitru și claviculă există un orificiu. Centura pelviană nu este legată direct de
cea scapulară (respectiv de cleitru).
Vertebrele anterioare au o formă normală. Coastele prezente.
Sunt peștii fizocliști. Au 1-5 raze branhiostege. Branhiile sunt mai mult sau mai puțin reduse.
Apendicele pilorice lipsesc.