Probă de evaluare sumativă,clasa a XII-a Grigore Vieru – poet al neamului

Varianta I (elevii care stăteau în rând după :clasa a XII-a ”A” Zaharia Ciobanu, Arsene
Ana,Victoria Daud); clasa a XII –a ”B” –Solonaru Mihaele, Elena Minciuc,Viorelia Eșanu)

1.Rescrie,din memorie,sintagme,lexeme din textele vierene,ce fac parte din câmpul lexico–
semantic”mama”,”limba”,”iubirea”,”creația”(câte2) 8p

“Creatie” –, “Tot deasupra cartii sale”(„Legământ”), „Vă las visul meu”(„Testament”).

“Iubire” – “Iubire, tu cea ocrotita!” („Leac Divin”), „Iubește-mă. Ori nici nu mă iubi.” („Cât de frumoasă
ești”).

“Mama” – “Iar buzele tale sunt , mama”(„Buzele mamei”) , “usoara, maica, usoara”(„Făptura mamei”).

“Limba” - “În aceeasi limba” („ În limba ta”)“pentru ea, pentru limba noastra”(„Pentru Ea”).

2.”Testament” de Grigore Vieru

Dragi feciori, pe-acest pământ, / Nici eu veşnic nu mai sunt,
Nu sunt veşnic, voi pleca, / Unde voi mă veţi uita,
Şi de unde nimenea / Nu s-a mai întors cândva.
V-am crescut, v-am ridicat,/ Mă pot duce,
Mă pot duce împăcat. / M-au pândit jivinele,
M-a iubit şi binele./Eu mă duc, copii cuminţi,
N-am averi să le-mpărţiţi./Vă las numai visul meu
Care a trudit din greu./ V-am crescut, v-am ridicat,
Mă pot duce, / Mă pot duce împăcat.
Între voi, pe-a vieţii scări,/Să nu fie supărări,
Ca zilele pe pământ / Aşa de puţine sunt.
Şi nu-i alt noroc mai drag /Decât fratele din prag.
V-am crescut, v-am ridicat,/Mă pot duce,
Mă pot duce împăcat./Lângă doină şi izvor
Nu-i uşor să-ţi fie dor,/Nu-i uşor să fii curat
Pe pământ înstrăinat./Vă las dorul cel durut
Şi nădejdea de la Prut./V-am crescut, v-am ridicat,
Mă pot duce, /Mă pot duce împăcat.
a).Comentează, în text coerent de 6-7 rânduri,sugestia contextuală a unei metafore. 6p
Metafora- “va las numai visul meu”

Comentariul-Valoarea semantică a acestei metafore este conturată de substantivul “vis”.

Ca sens propriu, “visul” reprezintă o formă involuntară de imaginație , o succesiune de
imagini, sunete, idei și emoții necontrolate, însă valoarea contextuală a acestuia este cu
totul diferită. În poezia “Testament” de Grigore Vieru “visul” reprezintă dorința de a
lumina societatea, munca enormă depusă, țelul pe care l-a urmat poetul în viața sa și
creația, capodoperele pe care „le-a lasat” ca testament nouă și viitoarelor generații.
Sugestia sintagmei ne este accentuata si de problema exestentiala a poetului in
societate.”V-am crescut, v-am ridicat, mă pot duce împăcat” ,fragmentul dat exprimă
tendința poetului de a aduce cunostințe populației.
b)Analizează,în spațiul propus,semnificația motivului testamentului în acest text,în raport cu același
motiv literar dintr-un alt text (numește textul și autorul, citează din textul ales). 6p
Motivul testamentului este un motiv central desprins chiar din titlul poeziei și ne este
conturat în opera lui Grigore Vieru în urmatoarele sintagme: “va las dorul, va las visul”.
Pornind de la sensul propriu, testamentul este un act personal prin care cineva își exprimă
dorințele ce urmează a fi împlinite după moarte. Acest act lasat de poet are o valoare
spirituală și intelectuală, reprezintă o galerie de opere, creația sa menită să ne educe, “sa
ne creasca și să ne ridice”.Opera sa reprezintă o adevarată valoare națională și culturală
care trebuie ocrotită, valorificata si perpetuată în timp. Starea de impacare a eului liric
“sunt împăcat” confirmă că dorința pe care și-a urmat-o în viața a fost îndeplinită.
Testamentul este și motivul central al ars poeticii „Testament” de Tudor Arghezi, unde, la
fel ca si in opera lui Grigore vieru, moștenirea lăsată urmașilor este opera literară “Nu ti
voi lasa drept bunuri dupa moarte, decat un nume adunat pe-o carte”.

3.Pornind de la spusele lui Victor Hugo”Cea mai mare bucurie a vieții este să fii convins că
ești iubit”, scrie, în limita de 1- 1,5 pagini un eseu în care să elucidezi particularităţile poeziei de
dragoste a poetului( 4-5 poezii), dezvoltând următorul plan de idei:
a). Motive dominante şi stări lirice atestate în poezia erotică a poetului.(3p+3p)
b). Viziunea poetului asupra iubirii şi iubitei. 6p
c). Modalităţi artistice atestate în poezia erotică a scriitorului.6p

”Cea mai mare bucurie a vieții este să fii convins că ești iubit”
(Victor Hugo)
Precum afirma și Victor Hugo, dragostea este unul dintre cele mai
frumoase ”bucurii ale vieții”, sentiment divin coborât din Cer pentru a
purifica și binecuvânta muritorii de rând.
Grigorie Vieru, în palmaresul său de opere, deține un buchet de poezii
erotice. Pentru acesta, iubirea a devenit un element de legătură între lumea
fizică și cea a universului , ajutat de Ea- femeia, iubita, elementele naturii ce
creau acel spațiu ocrotitor, altarul îndrăgostiților.
Un reprezentat al operelor de dragoste vierene este „Acolo pe unde”- poem
ce elogiază perfecțiunea și splenditatea femeii. Am atestat această atitudine în
versurile „Grâul răsare/ Acolo pe unde/ Trec urmele tale;”. Epitetul metaforic
„dulce mireasmă” atestat în al doilea vers caracterizează frumos angelica sa
iubită, fiind una pură, gingașă. Pe lângă acestea, motivele predominante în
poezie sunt: al teiului („O, tee,”), grâului(„ Grâul răsare”), dorului(„ Vălură
dorul”).
Poezia „Ca prima oară” definește modalitatea iubirii de a schimba
viziunea, atitudinea îndrăgostitului, ajungând să vadă totul „Ca prima dată”.
În opera dată, eul liric este transformat, acesta începe să vadă totul cu alți
ochi „Toate-mi par că sunt/ Prima oară”. Comparația atestată la începutul
operei „Merg pe pământ,/ Și sun ca vioara” semnifică buna-dispoziție,
pozitivismul eului față de viața pe care o are, datorită frumosului sentiment al
dragostei „Tremur, ah, toată,/ De parc-aș iubi, iubi/ Prima dată”. Motivul
viorii(„ Și sun ca vioara”), florii(„ Mă doare această floare”), lacrimii, care
este reluat în fiecare strofă („ Până la lacrimi/ Mi-e dragă viața”) intensifică
mesajul poeziei, acela că iubirea împlinită poate „muta munții din loc”,
oferindu-ne puteri supranaturale, precum și să vedem totul „Ca prima dată”.
Opera ce are un loc aparte în sufletul meu este „Cât de frumoasă ești”. În această
operă, Vieru ilustrează durerea și dragostea ca fiind un tot întreg, un Yin și
Yang;dragoste fără suferință nu există(„Ah!ce-am iubit. Cu câtă suferință!”).
Frumoasele figuri de stil, ce ne formează o înfățișare dumnezeiască a iubitei sale,
încununează opera într-o manieră unică: comparația „Frumoasa ca-n cântări la
Solomon”, metaforele: „Ești, scumpo, trandafir, din lerichon”, „Un fir de lotus ești
pe-un lac de nuferi”. Motivul cocorilor („ Cocorii mei de mult de tot s-au dus”),
norilor („Ce-așteaptă nori- el știe că ei vin”), trandafirului („ Ești, scumpo,
trandafir, din lerichon”) intensifă starea eului de dor, dragoste față de iubita sa.De
asemenea, atestăm dorul, dorința eului liric de a fi aproape de sufletul său
pereche, aceste stări îi macină sufletul eului, acesta ajungând să se gândească că
prea mărețile sentimente i-au creat dependență și că era să fie mai bine dacă ele nu
existau („Iubește-mă. Ori nici nu mă iubi.[...]Dar lângă tine vorba n-are rost,/ Aș
vrea să fiu ori nici să nu fi fost”).

„Leac Divin” este o operă ce prezintă sufletul pereche ca pe un dar ceresc,

dedus-am această idee din titlul operei. Figurile de stil atestate în poezie oferă un
aer tandru creației, acestea conturând sufletul iubitei, dar, totodată, și deducem
frumosul, puternicul sentiment de dragoste pe care îl are eul față de Ea („ Iubire!
Ram de rouă sfântă,”, „ Cânt unic, o, ce mă adaști!- metafore, ”Ca miezul unei
sfine azimi”- comparație, ”rouă sfântă”- epitet metaforic).Alte modalități artistice
atestate în operă și care descriu perfecțiunea femeii sunt motivele: azimii(„ Ca
miezul unei sfinte azimi”), acesta fiind și un simbol al credinței, mirtului („ De
dulcele lumii mirt”).

În concluzie, pot afirma că Grigore Vieru a fost și va rămâne un poet al

neamului, un partizan al dragostei, cel ce a găsit în iubire o evadare, o soluție
(„ Dacă n-ar fi iubirea, m-aș teme de viață”).
Numele, prenumele- Solonaru Mihaela, cl. 12-a „B”
Corectitudine - 12p
Total: 50p