DEZVOLTARE

DURABILA
CALE INEDITA DE DEZVOLTARE A OMENIRII
CUPRINS

CUVANT INAINTE ............................................................................................................................................ 2

TABLOUL GENERAL MONDIAL................................................................................................................... 4

1.1 CRESTEREA NUMARULUI DE CONSUMATORI ...................................................................................... 4
1.2 CRESTEREA CONSUMULUI INDIVIDUAL .............................................................................................. 6
1.3 LIMITARILE CRESTERII ECONOMICE ................................................................................................... 9
1.4 RELATIA CONSUM-BUNASTARE ........................................................................................................ 10
DIRECTII PRINCIPALE IN DEZVOLTAREA DURABILA ........................................................................ 14
2.1. MODELE DE CRESTERE ECONOMICA IN DEZVOLTAREA DURABILA .................................................. 14
2.2. CONSUMUL DURABIL ........................................................................................................................ 17
2.3. PROTECTIA MEDIULUI AMBIANT IN DEZVOLTAREA DURABILA........................................................... 18
2.4. PROGRES SOCIAL ............................................................................................................................. 19
DEZVOLTARE DURABILA IN EUROPA .................................................................................................... 21
3.1. POLITICI DE DEZVOLTARE DURABILA IN EUROPA ............................................................................. 21
3.2. INDICATORI DE DEZVOLTARE DURABILA IN EUROPA ........................................................................ 22
APLICAREA DEZVOLTARII DURABILE IN AFACERI ............................................................................ 25
4.1. DEZVOLTAREA DURABILA IN AFACERI .............................................................................................. 25
4.2. ECOEFICIENTA .................................................................................................................................. 26
4.3. SOCIOEFICIENTA .............................................................................................................................. 27
DEZVOLTARE DURABILA IN ROMANIA .................................................................................................. 29

VIITORUL: DEZVOLTARE CLASICA SAU DURABILA .......................................................................... 32

1
 Cuvant inainte

In ultimii ani a apărut un nou curent ideologic care vizează dezvoltarea mondiala - dezvoltarea
durabila (sustenabila). Este in primul rând un concept filozofic, dar in acelasi timp pragmatic, care in
vedere faptul ca existenta omenirii este limitata la resursele existente pe Pamant. Stadiu actual de
dezvoltarea tehnologica limitează resursele folosibile pentru satisfacerea cerinţelor umane numai la
cele existente pe planeta Pământ. Întrucât dimensiunile planetei sunt finite, rezulta si faptul ca
existenta omenirii este dimensionata de aceste resurse. Pe măsura epuizării acestor resurse, nu se
mai pot asigura condiţii materiale de viata pentru specia umana si in consecinţa aceasta poate fi
supusa distrugerii.
In mare parte, acest concept de dezvoltare a apărut ca urmare a creşterii economice permanente din
ultimii 60 de ani, care a dus la o folosirea intensiva a resurselor planetei. Numai in ultimii 25 de ani a
început sa fie conştientizat efectul profund negativ al creşterii economice asupra mediului ambiant,
iar datele ştiinţifice referitoare la deteriorarea condiţiilor de viata pentru specia umana au devenit din
ce in ce mai alarmante.
Acest nou concept care are in vedere dezvoltarea speciei umane se poate face numai in
concordanta cu resursele existente pe Pamant poarta numele de dezvoltare durabila (dezvoltare
sustenabila) si capata din ce in ce mai mulţi adepţi din partea cercurilor ştiinţifice. Dezvoltarea
durabila implica o preocupare permanenta pentru conservarea resurselor planetei, in condiţiile in
care sunt satisfăcute cerinţele speciei umane, atât in prezent, cat si mai ales in viitor. Un consum
exagerat al resurselor naturale in prezent poate afecta profund condiţiile de viata ale generaţiilor
următoare, care nu vor mai dispune de aceleaşi resurse, si in consecinţa se vor confrunta cu condiţii
de viata mult mai improprii speciei umane.

Dezavoltarea durabila este legata indisolubil de mediul ambiant in care se desfasoara viata. La
modul general consumul de resurse naturale are in vedere existenta a 2 tipuri de resurse naturale:
 Resurse naturale epuizabile
 Resurse naturale regenerabile

Resursele naturale epuizabile nu constituie obiectul dezvoltării durabile decât in mica măsura. In
acest sens se apreciază ca dezvoltarea tehnologica a speciei umane va reacţiona suficient de rapid
la epuizarea resurselor naturale, căutând soluţii tehnologice de inlocuire a acestora sau de
reutilizare. Exemplu: titeiul, carbunele fosil, minereuri metalice

In schimb resursele naturale regenerabile reprezinta preocuparea majora a conceptului de

dezvoltare durabila. In randul acestora se numara aerul, apa, vegetatia atat salbatica cat si cea
cultivata de om. Aceste resurse sunt indispensabile vietii si constituie temelia vietii pe pamant.
Absenta lor influenteaza major intreaga viata vie pe Pamant. Activitatea economica are un efect de
agresiune asupra resurselor naturale regenerabile si intereseaza in mare masura asigurarea unui
echilibru intre activitatea economica (consumatoare de surse regenerabile) si posibilitatea mediului
de a regenera aceste resurse. In general se defineste o „capacitate suport” a naturii de a regenera
sursele regenerabile, depasirea acesteia conducand la o degradare iremediabila a mediului, cu
consecinte dezastroase asupra intregii vieti.

Exista 3 situatii distincte ale influentei activitatatii economice asupra mediului ambiant:

Consumul de resurse Influenta asupra mediului

Durabilitate
regenerabile ambiant
Mai mare decat capacitatea Degradarea mediului Dezvoltarea economica lipsita
mediului de regenerare ambiant de durabilitate
Egal cu capacitatea de Mediul ambiant in Dezvoltarea economica
regenerare a mediului echilibru stationara
Mai mic decat capacitatea de Regenerarea mediului
Dezvoltare economica durabila
regenerare a mediului ambiant

2
Dezvoltarea durabila porneşte de la premiza ca societatea omeneasca trebuie sa gestioneze 3 tipuri
de capital – economic, social si natural, ca nu se pot înlocui reciproc si al căror consum poate fi
ireversibil. In timp ce este posibil ca dezvoltarea economica sa găsească soluţii pentru înlocuirea
unor resurse naturale, este imposibila înlocuirea serviciilor furnizate de ecosisteme, cum ar fi
protecţia oferita de stratul de ozon, funcţiile de stabilizarea climatica a pădurii amazoniene etc. In fapt
cele 3 capitaluri (natural, social, economic) sunt complementare. Imposibilitatea înlocuirii unui capital
cu altul poate fi explicata si prin funcţiile extrem de diverse oferite in special de capitalul natural.
Pădurile nu oferă numai baza de materii prime pentru industria hârtiei (care prin reciclare poate fi
înlocuita de deşeuri de hârtie), dar in acelaşi timp asigura biodiversitatea speciilor de animale,
regularizează cursurile de apa si absorb dioxidul de carbon rezultat in urma arderilor.

Dezvoltarea durabila nu se preocupa numai de conservarea mediului. Este un concept mult mai larg
care vizeaza si dezvoltarea sociala si implementarea unui mod de viata care sa fie mult mai
prietenos cu mediul ambiant, pornind de la analiza motivelor care provoacă starea de satisfacţie
personala a unui individ in societate.

Conceptul de dezvoltare durabila imbraca mai multe aspecte esentiale:

1. Filozofic, pentru ca reprezintă un concept care leagă iremediabil existenta civilizaţiei umane
de resursele disponibile pe Pamant;
2. Politic, pentru ca aplicarea lui la nivelul general implica decizii politice de maxima
însemnătate pentru civilizaţia umana, cu implicaţii profunde asupra întregii activitati
economice si sociale
3. Economic, pentru ca traducerea in practica a acestui concept revine economiei, care
trebuie sa ia hotărâri dureroase, dar inevitabile, prin redimensionarea folosirii resurselor
naturale si printr-o preocupare mult mai mare privind impactul activitatii economice asupra
mediului ambiant.
4. Social, pentru ca aplicarea conceptului de dezvoltare durabila conduce la o stare de
sanatate mai buna, speranta de viata mai mare si o prosperitate ascendenta.

Abordarea acestui concept este inca in faza de inceput si exista o preocupare intensa a specialistilor
si a unor instituţii mondiale pentru definirea conceptului si stabilirea strategiilor de dezvoltare la nivel
mondial. Se creaza diferite scenarii de dezvoltare a omenirii, care sa previzioneze cat mai exact
consumul de resurse naturale, avand grija ca si generatiile urmatoare sa poata beneficia de conditiile
oferite pe Pamant.

Pentru prima data problema dezvoltarii durabile a fost pusa de Clubul de la Roma, reuniune a unor
personalitati de prim ordin din diferite domenii, care au avut preocuparea de a gandi caile de
dezvoltare. Primul produs al acestei reuniuni de personalitati a fost volumul « Limits to growth »,
tradus in 32 de limbi, si care a previzionat ca activitatea economica in creştere va avea un impact
major asupra mediului ambiant.

In anul 1987, Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (comisia Brundtland) a prezenta primul
raport Naţiunilor Unite, prin care se atrăgea atenţia ca dezvoltarea economica bazata pe creştere
economica are limite. Acest raport formulează si prima definiţie a dezvoltării durabile – „calea prin
care resursele actuale satisfac cererea societatii din prezent, fara a compromite şansele
satisfacerii cererii generaţiilor viitoare”.

Incepand cu anii 1990, conceptul de dezvoltare durabila a aparut din ce in ce mai des pe agenda
intalnirilor internationale, fiind obiectul unor summit-uri la nivel mondial.

3
TABLOUL GENERAL MONDIAL
In ultimele 5 decade, cresterea economica a fost cea mai importanta politica practicata pe
glob. Economia globala a crescut de cca. 5 ori fata de mijlocul secolului 20. Continuarea
cresterii economice in acelasi ritm conduce la o valoare a economiei mondiale de cca. 80
de ori mai mare in anul 2100, fata de anii 1950-1960. Sunt elemente importante, care sunt
luate in considerare de toti analisti economici care previzioneaza viitorul omenirii.
Conceptul de dezvoltare durabila are repercusiuni majore asupra previziunilor de
dezvoltare mondiala. Cresterea economica inseamna un consum din ce in ce mai mare al
resurselor, indiferent daca acestea sunt epuizabile sau regenerabile, iar intrebarea
esentiala care se pune este : ”Se poate continua asa, in conditiile in care mediul ambiental
va fi din ce in ce mai agresat ? »

Pana in prezent, cresterea economica a avut ca motor cresterea consumului. Dezvoltarea

economica a fost generata in cea mai mare masura de cresterea consumului, respectiv de
satisfacerea nevoilor individuale intr-o masura cat mai mare, chiar inducand nevoia de
consum in conditiile in care aceasta nu era absolut necesara si nu reprezenta o cerinta
vitala pentru fiecare individ.

Cresterea consumului are un vedere 2 factori importanti : numarul de consumatori si

cresterea consumului individual.

1.1 Cresterea numarului de consumatori

In principiu numarul de consumatori de pe o piata este direct

Cresterea populatiei
dependent de populatia existenta pe acea piata. Toate activitatile
mondiale
economice au ca beneficiar final fiinta umana, indiferent daca
dimensioneaza
cererea finala trece prin mai multe verigi intermediare, care
cresterea activitatii
aparent nu au legatura cu fiinta umana. Consumatorul final este
economice de pe
intotdeauna fiinta umana, iar cererea acesteia de produse este
Pamant
urmarita permanent de marketingul activitatii economice, pentru
satisfacerea ei in cele mai bune conditii. Din acest motiv exista o
dependenta bine definita intre activitatea economica si numarul
de indivizi, potentiali consumatori ai produselor rezultate. Volumul
consumatorilor este foarte bine aproximat de populatia existenta.
La nivel mondial, volumul activitatii economice este urmarit
permanent in legatura cu populatia mondiala si respectiv cu
mutatiile demografice care au loc in anumite regiuni.
Conform datelor ONU, cresterea populatie mondiale a fost de cca
2 ori in intervalul 1960-2005, in timp ce in perioada 1800-1945 a
crescut numai de 2,5 ori. Cea mai ridicata rata de crestere a
populatie s-a inregistrat in anii 1960-1970 de cca. 2,5% anual.
Pentru estimarea consumului pe termen lung (pana in anul 2100)
s-au facut diferite previziuni privind evolutia populatiei mondiale in
urmatoare perioada. Sunt dezvoltate 3 scenarii, dar ca oricare
prognoza poate fi infirmata de realitate. Cele 3 scenarii sunt:

1. Ipoteza cresterii accentuate a populatiei, in care are loc o

evolutie permanent crescatoare a populatiei, cu o rata de
cresterea asemanatoare cu cea existenta in prezent.
Conform acestui scenariu populatia mondial urmeaza sa

4
 se dubleze pana in anul 2100, ajungand la cca. 14 mld.
locuitori,
2. Ipoteza cresterii moderate, conform careia tendinta de
crestere a populatie se va mentine, dar rata de cresterea
a populatiei va deveni din ce in ce mai mica, in jurul anului
2080 aceasta rata urmand sa devina 0, urmata de o
usoara tendinta de scadere a populatiei mondiale dupa
aceasta data. In final, populatia mondiala va atinge cca. 9
mld. de locuitori.
3. Ipoteza scaderii populatiei, in aceasta varianta rata de
crestere a populatiei urmeaza sa diminueze mult mai
rapid, urmand ca in jurul anului 2040 sa devina nula. Dupa
aceasta data va exista un puternic declin al populatiei,
valoarea finala din anul 2100 ajungand mai mica fata de
cea inregistrata in prezent – cca. 5,5 mld. locuitori, fata de
6,5 mld.inregistrate in prezent.

Trebuie mentionat ca scenariile 2 si 3 tin seama de imposibilitate

asigurarii de resurse absolut necesare fiintei umane, scenariul 3
avand in vedere si un impact major asupra evolutiei populatiei a
conceptului de dezvoltare durabila. Criticii conceptului de
dezvoltare durabila scot in evidenta faptul ca aplicarea acestui
concept inseamna controlul populatiei, scaderea numarului de
locuitori ai planetei fiind o consecinta importanta a dezvoltarii
durabile. In acest sens se aseamana dezvoltarea durabila cu
teoriile privind combaterea cresterii populatiei – Malthus (1798),
Erlich (1968), controlul demografic impus de China prin legislatie.

5
1.2 Cresterea consumului individual

Poate cea mai Un element extrem de important in aprecierea consumului il

importanta reprezinta tendinta speciei umane de a manifesta un consum in
caracteristica a PERMANENTA crestere. Dintre toate fiintele vii de pe Pamant,
speciei umane este omul este singura specie al carui consum a crescut permanent,
cresterea de la o generatie la alta si aceasta tendinta se mentine si in
permanenta a prezent. Celelalte fiinte vii au un consum in conformitate cu
consumului individual necesitatile speciei si nu manifesta tendinta de crestere a
consumului. In cazul lor, cresterea numarului indivizilor dintr-o
anumita anumita specie este reglata prin constrageri naturale.
Cresterea exagerata a unei specii este sanctionata de natura prin
mecanisme specifice, care limiteaza numarul de indivizi ai
speciei. Este un mecanism natural prin care este combatuta
cresterea exagerata a unei specii si se mentine un anumit
echilibru intre speciile existente pe Pamant.
In cazul fiintei umane, mecanismul natural de selectie este insa
combatut prin capacitatea fiintei umane de a-si crea un sistem
propriu, separat de cel natural. Inteligenta si capacitate de
progres a fiintei umane au fost principalele caracteristici care au
facut ca specia umana sa creeze o civilizatie proprie, care ii
asigura cel putin pana in prezent un anumit grad de confort si o
viata sociala din ce in ce mai complexa. Existenta omului modern
cauta sa fie cat mai independenta de mecanismele naturale de
selectie, ceea ce contribuie la o crestere a numarului de indivizi
din specia umana.
Iar aceasta evolutie in permanenta crestere a speciei umane este
in mare masura rezultatul unei consum individual in crestere, care
determina un volum sporit al activitatii economice, care furnizeaza
intregul ansamblu de mijloace ce confera independenta speciei
umane fata de natura. Ramane de vazut in ce masura aceasta
independenta a omului fata de natura se poate manifesta
permanent si daca in acest caz, constragerile naturii nu vor avea
efecte dezastruoase asupra intregii vieti de pe Pamant.

In cazul speciei umane, tendinta de consum s-a manifestat pana

„Spirala consumului”
in prezent in permanenta crestere, existand o corelare clara intre
este un fenomen
cresterea economica si cea a consumului (“spirala consumului”)
specific care
care vizeaza urmatoarele interdependente:
conduce la crestere
a) Cresterea economica determina venituri individuale mai
economica
mari;
b) Ca o consecinta a veniturilor mai mari, tendinta de
consum creste si se manifesta printr-un consum sporit,
rezultatul unor venituri individuale mai mari;
c) Vanzarea bunurilor produse prin cresterea economica si
consum sporit asigura resurse financiare mult mai mari
pentru domeniul economic si ciclul se reia.

6
 Venituri
individuale

Consum
Dezvoltare
economica
Mecanismul actual al dezvoltarii economice se bazeaza pe cele 3
componente importante, dar cea mai importanta este consumul.
Societatile cu un grad inalt de tehnologie (si care implicit asigura
venituri individuale mai mari) manifesta o predilectie pentru
consum exagerat, care depaseste cu mult nevoile individuale.
Cele 3 componenta sunt interdependente, si existenta unui
element punctual poate determina aceasta evolutie in spirala.
Totusi veriga discutabila este cea a consumului, care ramane o
hotarare individuala, luat desigur intr-un anumit context economic.

Societatile in care consumul este extrem de ridicat sunt

Elementul definitoriu
caracterizate de un marketing agresiv, inteligent, care nu
al societatii de
urmareste decat sa convinga potentialul cumparator de
consum este
avantajele consumului, indiferent daca acesta se refera la un
existenta unui
produs alimentar de baza sau la o proprietate imobiliara.
marketing inteligent
Strategiile de marketing s-au dezvoltat spectaculos in aceste tari
si agresiv.
si in prezent nimeni nu concepe un produs fara a avea o strategie
de marketing bine definita si care sa determine un impact cat mai
mare al produsului pe piata. Strategiile de marketing costa si sunt
reflectate in pretul produsuluui. Se apreciaza ca in prezent, pana
la 12-15% din costul produsului reprezinta marketingul acestuia.
Un rol important in consum il are sistemul financiar. In general,
veniturile individuale sunt alocate in doua directii importante:
consum si economii. Criza economica din 2008-2009 a fost
rezultatul unui consum exagerat. Cea mai mare parte a acestui
consum vine din tarile cu economii puternic liberale (SUA, Marea
Britanie, alte tari dezvoltate cu o economie de piata puternica).
Cresterea spectaculoasa a consumului din aceste tari in perioada
1990-2007 s-a datorat finantarii consumului prin datoria
individuala (credite personale, carti de credit, alte forme de
finantare). La polul opus s-au situat tarile cu o „economie
coordonata de piata” (China, India) unde rata de economie la

7
 nivel individual a atins valori foarte ridicate (25-40%) raportate la
veniturile realizate, chiar si in conditiile crizei mondiale (2007-
2008).

Criza economica
2007-2009 s-a
datorat in principal
cresterii exagerate a
consumului prin
datoria individuala,in
deplina complicitate
cu sistemul financiar-
bancar

In Marea Britanie, in perioada 1993-2008 datoriile individuale

cumulate s-au dublat in mai putin de 10 ani. Ritmul de crestere al
datoriilor individuale a fost de 1 mil. Lire sterline la fiecare 11
minute la inceputul anului 2008. Aceasta crestere a consumului
prin datorie nu s-a stopat decat la finele anului. Datoriile
individuale cumulate ale cetatenilor din Marea Britanie au depasit
incepand cu anul 2006 chiar si Produsul Intarn Brut al tarii.
Cresterea exagerata a consumului prin datorie a condus la faptul
ca la inceputul anului 2008, rata economiilor populatiei a atins
valoarea de 0%, cea mai scazuta valoare inregistrata in ultimele 4
decenii. Incurajarea consumului a folosit un mix de instrumente,
printre cele principale fiind dorinta de a avea un statut social
recunoscut si stimularea vanzarilor produselor “de firma”. Odata
aparuta criza economica, siguranta financiara a scazut si foarte
multi indivizi s-au vazut in imposibilitatea achitarii datoriilor.
Inevitabil, cel mai mare risc a fost preluat de acel segment de
populatie care tot timpul a fost vulnerabil, cei cu veniturile cele
mai mici si care au profitat cel mai putin de pe urma celor 2
decenii de cresterea economica.
Globalizarea este Un al treilea element important al consumului este globalizare, ca
expresia companiilor fenomen de interconectare atat a activitatilor economice, cat si in
transantionale de special a consumului din diferite tari. Globalizarea este favorabila
dimensiuni foarte marilor companii transnationale, care dispun de bugete uriase,
mar si care dispun comparabile cu PIB –ul unor tari de dimensiuni medii. Dispunand
de bugete uriase de resurse financiare practic nelimitate, sunt in cautarea
permanenta a unor piete de desfacere, cu o putere de cumparare
cat mai ridicata. Investesc in tehnologii inalte, de mare
productivitate, ceea ce le permite eliminarea in mare masura a
costurilor cu forta de munca, prin automatizarea inalta a
proceselor tehnologice. Ele adapteaza permanent produsul la
conditiile pietei existente, furnizand produse cu un pret adaptat la
puterea de cumparare a pietei locale.

8
1.3 Limitarile cresterii economice

Evolutia in spirala a dezvoltarii economice mondiale nu este

« Oricine crede ca limitata daca se au in vedere cele 3 elemente mentionte anterior-
cresterea economie, venituri individuale, consum. Spirala se poate repeta la
exponentiala va infinit, daca ea ar depinde numai de aceste 3 elemente. Intervine
merge la infinit intr-o insa un element suplimentar - resursele naturale, cu cele doua
lume finita este ori un componente - epuizabile si regenerabile, care poate limita drastic
nebun ori un spirala cresterii. In conditiile in care resursele se epuizeaza sau
economist. » – se depaseste capacitate de regenerare a mediului afectat de
Kenneth Boulding activitatea economica, ciclul in spirala nu se mai poate repeta,
aparand factori care vor limita cresterea. Deteriorarea mediului
are repercusiuni extrem de importante asupra vietii umane.
Urmare a deteriorarii mediului pot aparea cataclisme naturale,
cresterea temperaturii globale, inundatii, scaderea continutului
atmosferei in oxigen (componenta esentiala a vietii pe Pamant),
fenomene meteorologice extreme, cresterea continutului
atmosferei in gaze cu efect de sera, toate cu un efect din ce in ce
mai accentuat si care vor ameninta intreaga viata de pe Pamant,
nu mai viata speciei umane.
In conditia cresterii economice perpetue este foarte clar ca
evolutia umana va fi amenintata si ca exista posibilitatea
distrugerii iremediabile a mediului in care ne desfasuram intreaga
viata. Problema prezinta o importanta deosebita in special pentru
generatiile urmatoare, care vor simti din plin efectul puternic al
activitatii economice din prezent asupra mediului,
Factorul limitativ al cresterii economice tine de conservarea si
imbunatatirea conditiilor de mediu din prezent si reprezinta o
decizie fundamentala a umanitatii, care priveste o intreaga
filozofie de viata din prezent si care trebuie modificata,
Prespunere gresita ca cresterea economica mondiala poate
continua permanent. Nu numai pentru popoarele sarace, unde o
calitate mai buna a vietii este esentiala pentru a le asigura
supravietuirea, dar si pentru cele bogate, unde bunastarea
suplimentara nu mai adauga decat putin la nivelul inregistrat in
prezent si poate chiar ameninta starea de bunastare prezenta.

9
 Mediu

Societate

Economie

Primul model pentru dezvoltarea durabila a fost emis de

O’Riordan in 1998 si priveste cele 3 componente de baza –
economie, societate, mediu precum papusile rusesti Matrioshka,
care intra una in alta. Faptul ca sunt concepute pe dimensiuni,
asa incat sa intre una in alta arata ca exista limite care nu pot fi
depasite. Cea mai mare este cea a mediului, care limiteaza atat
societatea, cat si economia. Cea mica dintre ele este economia,
care trebuiea sa tina seama atat de nevoile societatii, cat si ale
mediului. Intre cele 3 componente functioneaza interdependente,
care sunt esentiale in asigurarea supravieturiii.

1.4 Relatia consum-bunastare

Intreaga dezvoltare economica are drept unic obiectiv

In prezent specialistii
satisfacerea cerintelor manifestate la nivel individual, prin conditii
considera ca
de viata mai bune – salarii cat mai mari, locuinte confortabile,
bunastarea
autoturisme pentru deplasare, facilitati in gospodaria individuala,.
individuala este
Consumul este privit in present ca factorul determinant al
determinata de bunastarii individului. Cu cat consumul este mai ridicat, cu atat
consum, ca expresie nivelul de bunastare este mai mare. Cuantificarea nivelului de
a PIB/locuitor bunastare se face formal in prezent prin aprecierea monetara la
nivel de individ, respective prin venitul anual individual sau prin
PIB/ locuitor (produsul intern brut per capita). Sunt indicatori
uzuali folositi in aprecierea bunastarii unor populatii.
Apare insa o problema pur si simplu filozofica. Folosirea
Se pare ca nivel
acestor indicatori indica in mod real starea de bunastare a
individual, notiunea
unor populatii? Se pare ca nu.
de bunastare nu este
Pe de alta parte exista o intreaga discutie a specialistilor privind
neaparat legata de
definirea unor notiuni de baza cum ar fi bunastare, prosperitate si
bani, avand alte
fericire si masura in care acestea sunt confundabile. Ceea este
componente
cert este faptul ca cele 3 notiuni sunt intr-o anumita masura
majoritare
sinonime si pot constitui o masura a gradului in care specia

10
 umana atinge valorile supreme.
Intr-un recent studiu se analizeaza factorii care contribuie la
starea de fericire a unei populatii cu un nivel ridicat de bunastare,
exprimata in PIB/locuitor (Marea Britanie)

Din aceste date rezulta ca starea de fericire individuala este in

majoritate determinata de relatiile familiale si starea de sanatate,
cei doi factori reprezentand aproape 71% din cauzele mentionate
de cei chestionati. Factorii legati de starea materiala (bani)
reprezinta numai cca, 15% din motivele invocate de esantionul
chestionat (un loc placut de viata + situatie financiara si
monetara).
Studii facute in Statele Unite pe o luna perioada de timp (peste 50
Chiar si in tari cu o
de ani) arata ca in ciuda faptului ca venitul individual a crescut
puternica putere de
permanent, de cca. 3 ori (in moneda comparabila), starea de
cumparare starea de
fericire individuala a ramas practic constanta, chiar cu o usoara
bunastare (fericire)
descrestere, Trebuie avut in vedere ca datele de opresc la nivelul
nu depinde de venit. anului 2002, inainte de aparitia crizei financiare mondiale, care
este clar ca a avut un efect devastator asupra acestor date.

11
 Iata deci ca nu se poate pune un semn de egalitate intre
realizarea unor venituri mai mari si cresterea bunastarii,
majoritatea indivizilor legand starea de bunastare mai mult de
factorii sociali – familia, sanatate, decat de posibilitatea unui
castig mai bun.

In definitiv, starea de prosperitate (bunastare sau fericire) este o

Starea de bunastare
notiune subiectiva si care depinde de perceptia fiecarui individ
este o notiune
asupra modului in care societatea ii creeaza un mediu propice
subiectiva care este
propriilor dorinte. Starea poate fi perceputa diferit in functie de
motivata de diferiti
individ, in conditiile in care societatea are o influenta similara
factori la nivel de
asupra fiecarui individ.
individ Helliwel, intr-un studiu efectuat in 50 de tari, remarca ca perceptia
subiectiva a fiecarui individ asupra starii de bunastare (fericire)
depinde numai de 6 variabile :
 Venitul total
 Venitul RELATIV (venitul total raportat la venitul anterior)
 Existente unui loc de munca ;
 Starea de sanatate;
 Relatii interumane functionale
 Starea de increderea (in care religia poate joca un rol
important)
Toate aceste elemente converg la idea ca nu neaparat realizarea
unor venituri mai mari poate determina starea de bunastare, care
in principiu determina o stabilitate sociala si permite o evolutie
ascendenta a societatii.
Problema insa se complica si mai mult daca se are in vedere
Problema
decalajul de consum existent la nivel mondial. Exista o
consumului si a
polarizarea excesiva a consumului, care reprezinta o preocupare
bunastarii devine
majora pentru organismele internationale, si care potential poate
presanta daca se au
genera conflicte sociale. Conceptul de dezvoltare durabila are in
in vedere decalajele vedere o repartizarea mai justa a consumului in populatia
intre tarile bogate si mondiala, avand in vedere in primul rand cele mai defavorizate
sarace la nivel continente (Africa, Asia).
mondial

12
Analizele efectuate la nivelul anilor 1990 arata ca in lume exista
grave inechitati sociale. Cca. 1/5 din populatia mondiala dispune
de 82,7% din veniturile mondiale, iar cea mai saraca cincime -
numai 1,4%. Aceasta distributia a veniturilor are o forma
asemanatoarea cupelor de sampanie, de unde si denumirea
“cupa de sampanie a veniturilor mondiale”. Este clar ca
dezvoltarea durabila isi propune crearea unui echilibru social cat
mai apropiat, iar aceast nu este posibil in conditiile in care
distributia veniturilor mondiale va ramane in continuare la acest
nivel.

13
DIRECTII PRINCIPALE IN DEZVOLTAREA
DURABILA
Desi aparitia conceptului de dezvoltare durabila a avut loc cu peste 40 de ani in urma,
abia dupa anul 2000 aceste concept a inceput sa fie dezvoltat de institutii international sis
a constituie subiectul uno conferinte la nivel inalt, ( World Summit 2002 - Johanesburg;
World Summit 2005 - Washington; Summit UE de la Lisabona).
In general este acceptat faptul ca dezvoltarea durabila se bazeaza pe trei piloni principali:
 Crestere economica;
 Protectia mediului;
 Progres social.

Dezvoltare durabila
Crestere economica

Protectia mediului

Progres social

Indicatori de masura ai celor 3 piloni :

 Cresterea economica = GDP pe locuitor
 Protectia mediului = amprenta ecologica pe locuitor
 Dezvoltarea sociala = starea de bunastare pe locuitor
Se poate lua in considerare si un al patrulea pilon - mentinerea diversitatii culturale a
umanitatii, considerand ca aceasta este necesara ca si biodiversitatea in natura. Oricum
cei trei piloni sunt fundamentali pentru specia umana.

2.1. Modele de crestere economica in dezvoltarea durabila

Din punct de vedere al dezvoltarii durabile, cresterea economica

Cresterea economica
este cel mai important element, care trebuie apreciat la nivel
a fost insotita pana in
mondial. Pana in present, cresterea economica a fost insotita in
prezent de un efect
mod proportional de degradarea mediului, situatia devenind din
negativ puternic
ce in ce mai alarmanta, Economia moderna este structural legata

14
 asupra mediului de crestere economica, ca principala componenta de stabilitate.
ambiental Mentinerea ei poate deveni un act inconstient, care poate
ameninta insasi viata omenirii. Apare o dilema fundamentala de
dezvoltare:
 Scaderea cresterii economice pooate insemna colaps
economic si social ;
 Mentinerea cresterii economice ameninta ecosistemele de
care depinde supravietuirea pe termen lung a oamenilor.
In aceste conditii se naste intrebarea: „Este posibila cresterea
economica in continuare, in conditiile in care se va ameliora
situatia mediului ambiental?” Exista o multitudine de pareri ale
unor economisti de talie mondiala, in care se fac diferite aprecieri
privind modul in care poate avea loc in continuare cresterea
economica. Unele cercuri de specialitate sustin ca nu este
posibila cresterea economica fara o degradare accentuata a
mediului si opiniile lor converg catre o evolutie constanta a
economiei mondiale si chiar descrestere economica.

In sinteza urmatoarele mari categorii de opinii care vizeaza

Cea mai probabila
dezvoltarea sunt:
directie de dezvoltare
a umanitatii va fi
1. Crestere economica in conditiile din prezent – varianta
crestere economica
imposibila din cauza impactului major al activitatiilor
cu decuplarea economice asupra mediului ambiant, care poate duce la
relativa a efectului degradarea iremediabila mediului, cu consecinte
asupra mediului catastrofale asupra vietii pe Pamant.

2. Crestere economica cu decuplarea totala a activitatii

economice asupra mediului. In aceasta varianta cresterea
economica este insotita de masuri severe privind
reducerea impactului asupra mediului, asa incat orice
crestere economica sa fie insotita de masuri de protejare
a mediului, asa incat impactul cresterii activitatilor
economice asupra mediului sa fie nul. In aceasta conditie,
dezvoltarea mondiala va avea ca efect mentinerea
conditiilor actuale din mediu ambiental. Multi specialisti
privesc aceasta varianta de dezvoltare a fiind un mit,
imposibil de atins. Calculele au arata ca mentinerea
continutului actual al atmosferei in carbon necesita
investitii in valoare de 2% din PIB-ul mondial, ceea ce
demonstreaza ca realizarea acestei variante de dezvoltare
implica resurse financiare uriase, alocate in pricipal de
principalele tari industrializate.

3. Crestere economica cu decuplare relativa a activitatii

economice asupra mediului. Aceasta varianta de
dezvoltare are in vedere continuarea cresterii economice,
dar urmare a masurilor de protectie a mediului, impactul
activitatilor economice asupra mediului ambiant sa fie
ceva mai mic decat cel realizat in prezent. Cresterea
economica va fi insotita de un impact mai mic aspura
mediului, cele doua marimi nefiind egale (crestere

15
 economica mai mare, impact mai mic asupra mediului).
Este o varianta de dezvoltare plauzibila, dar trebuie vazut
masura in care cercurile economice vor accepta aceasta
constragere, trecand la o serie de investitii care nu vor
avea ca efect cresterea productivitatii ci numai protectia
mediului ambiant (investitii neproductive). In aceasta
varianta un rol major revine factorului politic, care trebuie
sa asume acte normative obligatorii privind reducerea
impactului activitatilor economice asupra mediului.

Alaturi de aceste variante privind cresterea activitatii economice la

nivel mondial exista si alte opinii care prevad o stagnare a
activitatilor economice la nivel mondial, unele mergand pana la
descrestere economica, care desigur vor avea efecte benefice
asupra mediului ambiental, dar extreme de controversate asupra
starii de bunastare, in special in tarile cu un nivel ridicat de trai.
Aplicarea acestor din urma variante va avea costuri sociale
extrem de ridicate, cu posibilitatea unor convulsii de mari
dimensiuni.
Apreciere impactului activitatii economice asupra mediului se face
dupa urmatoarea ecuatie (ecuatia Erlich):

I=PxAxT
in care:

I = impactul dezvoltarii economice asupra mediului (respectiv

consumul de resurse si impactul dezvoltarii asupra mediului);
P = numarul de consumatori (populatia)
A = nivelul de consum (respectiv starea de prosperitate a
consumatorilor)
T = tehnologie si management (viteza de consum a resurselor si
viteza poluarii mediului)

Impactul cresterii activitatii economice in China

China reprezinta tara care in prezent are o populatie de cca. 1,5 miliarde de locuitori, cel mai mare
numar de pe Pamant. Constienta de efectul numarului mare de locuitori, politica demografica
actuala din China prevede un control drastic al cresterii populatiei. Activitatea economica este
condusa de Partidul Comunist Chinez, care in ultimii ani incearca o imbinare ciudata intre
conducerea centralizata, tipic doctrinei comuniste si elemente ale economiei de piata, aplicate
partial pe diferite criteria. Deschiderea catre economia de piata si numarul cel mai mare de locuitori
de pe Pamant au fost atractii pentru marile companii transnationale, care au intrat in forta in China.
Se vizeaza o crestere importanta a activitatilor economice in China, probabil cu cel mai inalt ritm de
pe glob. Ca o consecinta, si veniturile individuale au crescut si urmeaza sa creasca rapid intr-o
perspective apropiata, Spirala consumului este in plina actiune in prezent in China, cu o amploare
deosebita. Constiente de efectul devastator al consumului asupra mediului, mediile academice
chineze au lansat conceptul de economie circulara, ca un model al dezvoltarii durabile aplicabil in
cazul Chinei. Analiza pe termen lung a plecat de la impactul cresterii activitatilor economice urmand
modelul clasic de dezvoltare economica practicat pana in prezent, conform ecuatiei mentionate
anterior.
Anul Populatie, mld. Prosperitate, PIB per capita, Impact asupra mediului,
USD numar de ori

16
 2000 1,3 800 X1
2020 1,4 3000 X4
2050 1,5 10000 X 14

Dupa acest model, in conditiile in care in anul 2050 populatia va creste de 1,15 ori fata de cel din
2000, prosperitatea va creste de cca. 12,5 ori, iar impactul asupra mediului in anul 2050 va fi de 14
ori mai mare fata de cel inregistrat in anul 2000.Si acest raport este adevarat in conditia ca T=1
(adica viteza de consum a resurselor mediului si viteza impactului activitatilor asupra mediului va
ramane identica cu cea din anul 2000).

2.2. Consumul durabil

Este imposibil de conceput activitatea economica durabila fara a

Consumul durabil
avea in vedere si un consum durabil. Productia-consumul
reprezinta o revolutie
constituie un binom de neseparat, si nici un aspect nu poate
in domeniul
exista de sine statator. Consumul durabil are in vedere orientarea
consumului, care nu
consumului catre acele produse care indeplinesc conditia unui
poate fi implementat
impact cat mai mic supra mediului ambient. Este o revolutie in
decat printr-o vasta domeniul consumului, care in prezent era orientat catre produse
campanie de cu caracter de noutate, de mare success, indeplinind si
promovare incepand statisfacand dorintele in special ale consumatorilor “de success”.
de la cea mai Consumul durabil insemna in primul rand o imensa campanie de
frageda si receptiva educatie, care trebuie inceputa de la cea mai frageda varsta.
varsta Copii, ca vitori consumatori, trebuie informati asupra implicatiilor
unui consum excesiv asupra mebiului abiental si consecintelor pe
termen lung ale acestuia. Trebuie sa poata compara permanent
prezentul cu viitorul si sa manifeste preocuparile pentru pastrarea
unei planete echilibrate ecologic. Campania de educatie trebuie
extinsa la nivelul intregii populatii, cu mentionarea avantajelor
produselor cu impact redus asupra mediului. Fiecare categorie de
populatie trebuie abordata avand in vedere specificitatea ei si
sensibilitatile care ii face receptivi la acest concept,
Deja exista preocupari in acest sens. De pilda in alegerea unui
autoturism fiecare consumator tine seama de consumul de
combustibil, care in conditiile in care un pret foarte volatile al
acestuia poate determina renuntarea la folosirea lui.

Un rol important in dezvoltarea consumului durabil revine politicii.

Implementarea
Specialistii din domeniu discuta intens pe tema unei reforme
consumului durabil
fiscale de amploare, introducerea taxei pe consum. Problema
poate fi mult mai
consumului este asa de importanta incat specialistii prevad o
facila in conditiile
renuntare a impozitului pe venit si a celui pe profit in favoarea
unui sistem de taxare impozitului de consum. Un obstacol major in aplicarea aceste
al consumului. Acest reforme fiscale este legat de faptul ca nu exista inca o modalitate
lucru implica o simpla de aplicare a sistemului de impozitare de consum. Un
modificare radicala a asemena sistem ar trebui sa deosebeasca consumul strict
fiscalitatii. necesar de supraconsum, iar aici problema impozitarii
consumului nu are solutii simple si aplicabile. Tot in domeniul
politic trebuie gasite instrumentele necesare in vedere cresterii

17
 reutilizarii produselor existente, prin folosirea acelor componente
care au o durata de viata mare si inlocuirea numai acelora care
se uzeaza mai des. Trebuie gasite metodele prin care o asemena
atitudine a consumatorului trebui incurajata si sprijinita material,
avand in vedere efectul benefic asupra mediului.

2.3. Protectia mediului ambiant in dezvoltarea durabila

Protectia mediului ambiant se impune ca o necesitate stringenta a

Exista un conflict
activitatilor speciei umane. Cresterea economica a determinat un
care se acutizeaza
consum exagerat de resurse ale mediului ambiant (epuizabile sau
permanent- cel dintre
regenerabile), care incepe sa se materializeze prin fenomene
activitatea umana si
extreme pe plan climatic, Acestea sunt abia la inceput si este
mediu posibil ca amploarea lor sa creasca. Devine discutabil masura in
care natura isi poate mentine propriul echilibru, pe masura ce
activitatea umana devine o consumatoare din ce in ce mai mare a
acestor resurse. Probabil ca exista o limita pana la care natura
poate suporta agresiunea activitatilor umane, iar peste aceasta
limita vor avea loc denaturari ireversibile ale naturii, cu consecinte
catastrofale asupra speciei umane. Conceptul dezvoltarii durabile
are in vedere in special protejare resurselor regenerabile, care
sunt vitale pentru om (exemplu – oxigenul din aer). Ramane ca
inventivitatea umana sa gaseasca solutii pentru refolosirea
surselor naturale epuizabile, iar procesul de epuizare al lor sa fie
diminuat considerabil.

Aprecierea impactului activitatii umane asupra ecosistemelor se

Amprenta ecologica
poate face in mai multe moduri. Cel mai folosit indicator este
este un indicator
amprenta ecologica, notiune introdusa in 1992 de William Rees in
sintetic al impactului
teza sa de doctorat condusa de prof.Wackernagel. Este o notiune
activitatii umane
care defineste cererea umana fata de capacitatea ecologica de
supra naturii
regenerare a Pamantului. Reprezinta suprafata de pamant
biologic activ si suprafata a marii care sunt necesare pentru a
regenera resursele pe care le consuma populatia umana si care
sunt folosite pentru prelucrarea reziduurilor generate de
activitatea umana. Folosind acest indicator se poate calcula de
cate Pamanturi are nevoie intreaga populatie de pe Pamant
pentru a fi suportata de ecosistemele naturii. La nivelul anului
2006, amprenta ecologica a fost de 1,4, ceea ce arata ca intreaga
umanitate foloseste serviciile ecologice naturale de 1,4 ori mai
repede decat poate Pamantul sa le reinoiasca. In fiecare an se
calculeaza amprenta ecologica umana, pe baza datelor cu 3 ani
in urma, datorita dificultatilor de culegere a datelor si omogenizarii
lor.
Analiza amprentei ecologice compara cererea umana catre
natura cu capacitatea biosferei de a regenera resursele si de a
furniza servicii de prelucrare a deseurilor rezultate din activitatea
umana. Se estimeaza ca suprafata biologic activa de teren si
suprafata a marii sunt necesare pentru a produce resursele pe
care le consuma populatia si pentru a absorbi deseurile rezultate

18
 din activitatea umana, folosind procese naturale. Aceasta
contabilitate a resurselor este similara analizei ciclului de viata in
care consumul de energie, biomasa (hrana, fibra), materiale, apa
si alte materiale este convertita intr-o masura standardizata de
suprafata de teren, numita „hectare globale - gha”

Un alt indicator important este amprenta ecologica per capita care

Aprecierea
determina valoarea acestui indicator pentru toate tarile din lume.
impactului activitatii
Acest indicator urmareste comparatia intre diferite tari in privinta
umane asupra naturii
consumului si stilului de viata, respectiv masoara in ce masura
prin „amprenta
populatia unei tari depseste prin consumul propriu capacitatea
ecologica per capita”
resurselor naturale de care dispune. Reprezinta un instrument
se diferentiaza la extrem de important in definirea unor politici nationale, care pot
nivelul fiecarei tari. viza masuri nationale pentru rediucerea impactului asupra
Exista o puternica mediului, in cazul unor valori ridicate ale amprentei ecologice.
polarizare la nivel
mondial (tari cu
indicatori de
dezvoltare inalti
realizeaza si o
amprenta ecologica
ridicata, in timp ce
cele subdezvoltate
au o amprenta
ecologica farte
scazuta

Valorile amprentei ecologice per capita are valori foarte

dispersate in 0,5-10 gha.Valorile ridicate se intalnesc in cazul
tarilor cu economie de piata puternica, care realizeaza un
PIB/locuitor foarte mare- cazul tarilor din America de Nord,
Europa, Asia de Sud-Est. La polul opus se situeaza in primul
rand tarile din Africa, America de Sud, Orientul Apropiat si Asia
Centrala.

2.4. Progres social

Finalitatea strategiei de dezvoltare durabila il constituie individul,

Nu se poate concepe
prin crearea tuturor conditiilor prin care acesta se poate afirma
dezvoltarea durabila
plenar in intreaga viata economico-sociala. Se accentueaza
fara progres social,
obiectivul general de îmbunătățire continuă a calității vieții
atat in cazul tarilor
cetățenilor prin comunități durabile care sa gestioneze și sa
dezvoltate, cat si in utilizeze eficient resursele și sa valorifice potențialul de inovare
cazul tarilor ecologică și socială al economiei, garantând prosperitate,
subdezvoltate protecția mediului și coeziune socială.
Scopul principal al dezvoltarii economice durabile este de a crea

19
 un orizont mai larg pentru ceea ce omul poate alege. In principiu,
alegerea individului este infinita si se modifica in timp. Individul
adesea considera ca fiind realizari personale lucruri care nu se
materializeaza imediat in venituri sau in valori exprimate in cifre.
Un acces mai mare la cunoastere, servicii de alimentatie si
sanatate mai bune, o viata cotidiana mai sigura, protectia
impotriva criminalitatii si violentei fizice, ore de distractie, libertati
politice si culturale, dezvoltarea participarii la actiunile comunitatii
sunt valori promovate de dezvoltarea durabila pe plan social.

Telul dezvoltarii Aprecierea evolutiei sociale a unei societati se face prin indexul
durabile este dezvoltarii umane. Indexul dezvoltarii umane (HDI) este indice
cresterea indexului statistic compozit care masoara concomitent speranta medie de
dezvoltarii umane, in viata, analfabetismul, nivelul de educatie, si standardul de viata.
toate tarile, dar in Are valori cuprinse intre 0-1. Cu cat este mai mare, cu atat
special in cele dezvoltarea umana este mai ridicata. In cazul tarilor dezvoltate,
subdezvoltate valorile pentru HDI sunt peste 0,85. Tarile foarte putin dezvoltate
din Africa si Asia au valori cuprinse intre 0,35-0,5. Romania are o
valoare de 0,7 la acest indicator. Din punct de vedere al dezvoltarii
durabile, pe plan social trebuie facute eforturi pentru cresterea
valorii acestui index pentru tarile sarace, in acelasi timp cel ridicat
trebuie mentinut la valori cat mai apropiate de cele inregistrate in
prezent.

20
DEZVOLTARE DURABILA IN EUROPA

3.1. Politici de dezvoltare durabila in Europa

Europa joaca un rol In anul 2001, Comisia Europeana a stabilit primul program care
de prim ordin a nivel vizeaza conceptul de dezvoltare durabila – STRATEGIA DE
mondial pentru DEZVOLTARE DURABILA A UNIUNII EUROPENE. Aceasta
aplicarea dezvoltarii viziune pe termen lung combina o economie dinamica cu politica
durabile. Tarile in de coeziune sociala si starnarde inalte de protectie a mediului.
care acest concept a Face necesara o concentrare la nivel european pe coordonarea
prins radacini adanci politica si integrare.Ca parte a acestei strategii, Comisia
si este bine studiat Europeana a introdus un sistem extins de evaluare a impactului a
sunt Marea Britanie propunerilor politice majore. Aceasta abordare permite informatii
si Elvetia. despre corelarile intre diferitele dimensiuni ale dezvoltarii durabile
(economic, social, mediu) si furnizeaza informatii factorilor de
decizie. Evaluarile se fac in termeni cost-beneficiu si permit
introducerea masurilor de protectia mediului, in conditii de maxima
eficienta.
Importanta integrarii masurilor de protectie a mediului in celelalte
Si Uniunea
aspecte ale politicii la nivel european a fost reafirmata in cel de-al
Europeana prin
VI Program de Actiune pentru Mediu. Acest nou program a
Comisia Europeana
identificat 6 domenii prioritare de actiune in domeniul mediului
a luat un set de
ambiant, care au nevoie de imbunatatiri imediate:
decizii strategice
 Modificarile climatice- (implementarea protocolului de la
privind aplicarea
Kyoto, masuri de reducere a gazelor cu efect de sera dupa
dezvoltarii durabile
anul 2012);
prin programe
 Sanatatea publica (pana in anul 2020 toate produsele
europene, iar
chimice vor fi produse si folosite in asa fel incat nu vor
dezvoltarea durabila
reprezenta o amenintare pentru mediu);
este monitorizata
 Resursele naturale si biodiversitatea (decuplarea legaturii
permanent in cele 6
intre cresterea economica si folosirea resurselor si
domenii prioritare de
generarea deseurilor, stoparea reducerii biodiversitatii,
actiune. protejarea speciilor de pesti amenintate de disparitie);
 Transportul durabil (decuplarea cresterii activitatii de
transport de cea a PIB, transport modal asa incat valoarea
transportului rutier sa fie in anul 2010 la valoarea celui
inregistrat in anul 1998 ) ;
 Imbatranirea populatiei;
 Excluziunea sociala
Caile principale de actiune sunt:
 Implementarea efectiva si in forta a legislatiei mediului cu
evidentierea unui sablon comun pentru toate tarile UE;
 Integrarea preocuparilor pentru mediu cu celelalte politici-
stabilirea originii problemelor de mediu in alte politici
comunitare;
 Folosirea de instrumente diferite in politicile de mediu -
criteriul esential in alegere instrumentului fiind acela al
eficientei maxime si aplicarii posibile;

21
  Stimularea participarii si implicarii in acest domeniu a
tuturor participantilor, de la mediul de afaceri pana la
cetateni, ONG-uri, parteneri sociali pentru o informare mai
buna si mai accesibila asupra mediului ambiant si
participare de grup in gasirea solutiilor.
Exista o oarecare Uniunea Europeana este constienta ca abordarea problemei
contradictie intre mediului ambiant este o problema de durata, care necesita masuri
cresterea imediate, dar urmarile unei politici de forta vor fi vizibile numai dupa
competitivitatii in o perioada mare de timp. Exista temeri ca Agenda Lisabona, care
Europa si a fost adoptata in anul 2000 si care are scopul de a face economia
dezvoltarea durabila Europei cea mai competitiva si bazata pe tehnologii inalte, ar putea
plasa dezvoltarea durabila intr-un con de umbra, urmarind
neaparat crestere economica.

3.2. Indicatori de dezvoltare durabila in Europa

Misiunea principala pentru implementarea programului de dezvoltare durabila la nivelul

Uniunii Europene revine Comisiei Europene. Pentru monitorizarea evolutiei dezvoltarii
durabile, EUROSTAT foloseste un set de peste 100 de indicatori, care sunt urmariti
permanent. Eurostat publica din 2 in 2 ani rapoarte privind evolutia dezvoltarii durabile,
ultimul raport fiind in anul 2009. Evolutia principalilor 10 indicatori a fost urmatoarea:

22
Schimbări clar favorabile
Dezvoltările recente pot fi considerate favorabile în privința celor doi indicatori cheie
asociați „dezvoltării socio-economice” și „consumului și producției durabile”. Între anii 2000
și 2008, PIB-ul pe cap de locuitor din UE-27 a crescut, în medie, cu 1,8% pe an,
înregistrând rate de creștere din ce în ce mai mari în cursul revirimentului economic din
perioada 2003-2007. Această dezvoltare favorabilă a condus la o creștere a
productivității resurselor, care reprezintă indicatorul cheie al temei „consumul și
producția durabile”. Deoarece utilizarea resurselor (în termeni de consum de materiale la
nivel intern) a crescut cu o rată anuală mai scăzută decât cea a creșterii PIB-ul,
productivitatea resurselor în UE-27 a crescut considerabil, cu 1,1% în medie pe an între
2000 și 2005.
Nicio schimbare sau schimbări moderat favorabile
Schimbări moderat favorabile pot fi observate în ceea ce privește indicatorii cheie asociați
„transportului durabil”, „sănătății publice” și „schimbărilor demografice”. Schimbările nu au
fost considerabile în privința indicatorului cheie asociat „incluziunii sociale” și în privința
unuia dintre cei doi indicatori cheie pentru „resursele naturale”. În ceea ce privește
„transportul durabil”, indicatorul cheie consumul de energie în sectorul transporturilor
în raport cu creșterea PIB-ului indică doar semne slabe de decuplare relativă a cererii de
energie din sectorul transporturilor față de creșterea economică. Între anii 2000 și 2007,
consumul de energie în sectorul transporturilor în UE-27 a crescut cu 1,5% în medie pe an.
Evaluarea moderat favorabilă este rezultatul unor rate chiar mai mari de creștere a PIB-
ului, de 2,1% anual în aceeași perioadă, care au compensate creșterea consumului de
energie. În ceea ce privește „sănătatea publică”, datele privind speranța de viață și anii de
viață sănătoasă în UE-25 indică un anumit progres în ceea ce privește viața mai lungă și
mai sănătoasă a cetățenilor europeni. Se poate estima că un copil, indiferent de sex,
născut în 2006 va trăi, în medie, 62 de ani fără dizabilități. Schimbările în privința ratei
ocupării persoanelor vârstnice din UE-27 în perioada 2000 - 2008 reflectă un progres
moderat către atingerea obiectivului potrivit căruia cel puțin jumătate din persoanele
vârstnice ar trebui să fie încadrați în muncă în 2010. Această tendință pozitivă indică o
participare crescută a persoanelor vârstnice în cadrul pieței muncii și o reducere a cererii
de cheltuieli de plată a pensiilor. Indicatorul cheie riscul sărăciei, care se referă la
aspectul „incluziunii sociale,” indică faptul că din 2005 nu s-a înregistrat nicio schimbare în
ceea ce privește numărul total de persoane expuse riscului sărăciei în UE-25. În 2007, o
șesime din locuitorii din UE-25 trăiau sub pragul de risc al sărăciei, care este definit ca 60%
din venitul disponibil echivalent median în țara respectivă. Gospodăriile formate dintr-o
singură persoană, copiii și persoanele vârstnice sunt în special expuse riscului sărăciei.
Datele privind abundența populațiilor de păsări comune, unul dintre indicatorii cheie ai
temei „resurse naturale”, arată că indicele pentru toate păsările comune a rămas relativ

23
stabil, deși numărul de păsări de câmp a cunoscut o scădere nefavorabilă între 2000 și
2006. Aceasta indică faptul că UE nu este încă pe cale să atingă obiectivul de stopare a
pierderii biodiversității până în 2010.
Schimbări moderat nefavorabile
Schimbările sunt moderat nefavorabile în ceea ce privește cei doi indicatori cheie asociați
„schimbărilor climatice și energiei”. Emisiile de gaze cu efect de seră în UE-15 în 2007 au
fost cu doar 5% mai mici decât nivelul înregistrat în anul de referință stabilit în conformitate
cu protocolul de la Kyoto, această valoare fiind considerabil sub obiectivul de 8% solicitat
de protocolul de la Kyoto între 2008 și 2012. Totuși, având în vedere reducerile
considerabile ale emisiilor realizate începând cu 2004, proiecțiile recente prezentate de
Agenția Europeană de Mediu indică faptul că obiectivele Protocolului de la Kyoto ar trebui
să fie atinse. Aceste calcule sunt bazate pe politicile și măsurile suplimentare deja
planificate de statele membre, inclusiv utilizarea rezervoarelor de carbon și așa-numitele
mecanisme flexibile ale protocolului de la Kyoto, precum și schema UE de comercializare a
emisiilor. În pofida creșterii consumului de energii regenerabile în UE-27 în perioada
2000 - 2007, ponderea acestora în consumul de energie la nivel intern nu a înregistrat o
creștere suficientă pentru a se înscrie pe traiectoria țintă.
Schimbări clar nefavorabile
Schimbările sunt clar nefavorabile în ceea ce privește cel de-al doilea indicator cheie al
temei „resurse naturale”, precum și în ceea ce privește indicatorul cheie asociat
„parteneriatului global”. În urma unor ușoare îmbunătățiri ale conservării stocurilor de
pești între anii 2003 și 2005, totalul capturilor de pește în afara limitelor de siguranță
biologică a crescut până la 21% în 2006. În ansamblu, nivelurile de exploatare durabilă
sunt cu mult depășite de capturile de pește în toate categoriile. În ceea ce privește
angajamentele internaționale ale UE, proporția din venitul național brut (VNB) cheltuită de
UE-27 pentru asistența oficială pentru dezvoltare acordată țărilor în curs de dezvoltare a
scăzut între 2005 și 2008 la 0,4% din VNB, îndepărtându-se astfel de atingerea obiectivului
intermediar de 0,56% pentru 2010. Totuși, trebuie menționat că mulți dintre ceilalți
indicatori ai temei „parteneriatul global” prezintă tendințe mai puțin favorabile.

24
APLICAREA DEZVOLTARII DURABILE IN AFACERI

4.1. Dezvoltarea durabila in afaceri

Domeniul afacerilor Cel mai important domeniu al aplicarii conceptului de dezvoltare

este primul vizat de durabila este la nivelul activitatilor economice desfasurate in lumea
dezvoltarea durabila afacerilor. Cel mai mare volum de activitate economica este la
acest nivel, indiferent daca aceasta este realizata de mari firme
transnationale sau microintreprinderi. Ele genereaza cel mai mare
volum de activitate economica. In consecinta, dezvoltarea durabila
trebuie aplicata la nivelul fiecarei firme. Urmare faptului ca
dezvoltarea durabila este un concept nou, inca insuficient
dezvoltat, prima etapa este o vasta campanie de informare la
nivelul managerilor firmelor, in vederea asimilarii si constientizarii
importantei acestui concept.
Un rol important in aceasta campanie de informare – constientizare
Politicile publice au
revine institutiilor publice, care trebuie sa creeze un cadru adecvat
un rol important prin
pentru o participare cat mai larga a firmelor in insusirea acestui
crearea unui cadru
concept. In acelasi timp, rolul institutiilor publice este de a crea un
stimulativ acestui
cadru legislativ stimulativ in vederea transpunerii in practica a
concept dezvoltarii durabile. Se au in vedere atat mecanisme coercitive, cat
si stimulative pentru asigurarea implementarii in forta a dezvoltarii
durabile. Nu este departe momentul in care dezvoltarea durabila va
beneficia de standarde internationale asemanatoare celor pentru
calitate sau protectia mediului, care vor crea un cadru unitar pentru
aplicarea acestui concept.
Constientizare + Faza finala a dezvoltarii durabile la nivelul afacerilor este
politici publice = reprezentata de momentul actiunii, in care fiecare firma va lua
actiuni pentru masuri pentru reducerea impactului activitatii proprii asupra
dezvoltare durabila mediului si crearea unui climat social de incredere pentru toti
angajati. Aceasta trecere la actiune va insemna reproiectarea
produselor/serviciilor si tehnologiilor pentru realizarea obiectivelor
propuse prin dezvoltarera durabila. Va insemna un important efort
tehnologic, cu costuri suplimentare. In acelasi timp se va
implementa si un sistem de monitorizare al indicatorilor principali ai
dezvoltarii durabile, care permite cuantificarea rezultatelor obtinute
si stabilirea prioritatilor urmatoare, in functie de rezultatele obtinute
anterior.
La nivel international, dezvoltarea durabila in afaceri este obiectivul
principal al World Bussines Council for Sustainable Development,
asociere a 150 companii transnationale de mari dimensiuni din 30
de tari si 20 de sectoare industriale majore. Printre membrii acestui
for sunt Nestle, Philips, AT&T, Kodak, 3M, Sony si Toyota.
Aplicarea dezvoltarii durabile in afaceri are in vedere doua aspecte
importante: ecoeficienta si socioeficienta.

25
4.2. Ecoeficienta

„Ecoeficienta este Ecoeficenta este definita ca fiind corelarea dintre valoarea

realizata prin livrarea aduagata prin activitatea firmei fata de impactul pe care il are
de bunuri si servicii la asupra mediului ambiant.
preturi competitive, Conform definitiei WBCSD, activitatea economica conforma cu
care satisfac dezvoltarea durabila trebuie sa aiba ca efect productia de bunuri si
cerintele individului si servicii din ce in ce mai valoaroase pentru consumator, in conditiile
ii sporesc calitatea in care consumul de resurse naturale (inclusiv cele necesare
vietii, odata cu pentru procesarea resturilor rezultate din activitate) este din ce in
reducerea progresiva ce mai redus. Pe scurt, trebuie produs mai mult cu resurse naturale
a impactului ecologic din ce in ce mai mici.
si intensitatii folosirii
resurselor in timpul Principalele aspecte critice pentru ecoeficienta sunt:
de viata al 1. Reducerea intensitatii folosirii resurselor materiale in
produsului/serviciului productia de bunuri/servicii;
la un nivel cel putin 2. Reducerea intensitatii folosirii energiei pentru productia de
egal cu capacitatea bunuri si servicii;
de regenerare a 3. Diminuarea dispersiei de materiale toxice;
Pamantului”- definitie 4. Cresterea reciclarii;
WBCSD 5. Folosirea maxima a resurselor regenerabile;
6. Un timp de viata mai lung al produselor;
7. Cresterea folosirii serviciilor pentru productie de bunuri si
servicii.

Cele 7 aspecte critice pot fi concentrate in 3 obiective de amploare:

Reducerea consumului de resurse – materii prime si materiale,

energie, apa, pamant, cresterea reciclarii si duratei de viata a
produsului, si formarea unor „bucle” de reciclare pentru
diferite produse

Reducerea impactului asupra naturii – minimizarea emisiilor

de gaze in aer, deversari de apa si apa menajera, dispersia de
substante toxice si trecerea la folosirea intensiva a resurselor
regenerabile

Cresterea valorii produsului/serviciului prin beneficii

suplimentare aduse consumatorului prin produse functionale,
flexibile, modulare, furnizand servicii suplimentare ca
intretinere, imbunatatire, schimb.

26
 Calea pentru ecoeficienta

Locuri de munca stabile

Crestere
Succes in afacere
economica

Piata detinuta
Locuri de
munca
Cum sa Masuri Stimulente
decuplezi legislative Competitivitate

Viziune de Cunostinte noi

afaceri
Produse noi

Folosirea
Noi aptitudini
resurselor
naturale

Strategie de
ecoeficienta

Inovare

Etape la indemana intreprinzatorului

 Decizia de a face o afacere ecoeficienta
 Stabilirea unei strategii de atingere a obiectivului – cai, etape, resurse
 Folosirea inovarii pentru atingere obiectivului
 Noi produse (produse reproiectate) + noi cunostinte ale personalului (specializari,
perfectionari)
 Produse mai competitive
 Produse mai competitive → piata si succes
 Locuri de munca stabile

Influente externe Rolul primordial revine guvernelor, care prin politica promovata si
extrem de importante sistemul de subventii pot incuraja ecoeficienta. Caile:
sunt exercitate de  Identificarea si eliminarea subventiilor „perverse”
politicile publice.  Costurile legate de poluarea mediului ambiant nu trebuie
suportate din bani publici („COSTURI INTERNE ALE
AFACERII”)
 Sisteme de taxare deplasatate de la salarii si profit la
consum de resurse si poluare
 Dezvoltarea si implementarea de noi instrumente
economice (tranzactionarea emisiilor ca recompensa pentru
firmele care folosesc masuri de ecoeficienta)
 Promovarea initiativelor voluntare si acorduri negociate (in
domeniiile de activitate de interes pentru economia unei
tari)

4.3. Socioeficienta

Descrie raportul dintre valoarea adaugata de activitatea unei firme

27
„Socioeficienta este si impactul activitatii acesteia la nivel social. In timp ce este de la
punctul de la care sine inteles ca impactul unei afaceri asupra mediului ambiant este
plecand este negativ, impactul social se situeaza la polul opus, generand cu
imposibil sa faci preponderenta aspecte pozitive pentru societate. Mediul de afaceri
cuiva bine, fara a-i creeaza locuri de munca, asigura retributia angajatilor, are
face altuia rau”- preocupari de sponsorizare si mecenat, face acte de caritate, ceea
Pareto ce contribuie la cresterea increderii societatii in mediul de afaceri.
Totusi exista si aspecte negative in domeniul social, printre aceste
aspecte situandu-se accidentele de munca, incalcari ale drepturilor
omului, abuzuri. Socioeficienta incearca sa cuantifice atat
aspectele positive, cat si cele negative prin intermediul unor
indicatori, care sa permita monitorizare acesteia. In general toti
indicatorii folositi au in vedere valoarea adaugata de afacere, iar
toti acesti indicatori sunt monitorizati in dependenta de valoarea
adaugata (exemple - donatii per valoare adaugata; accidente de
munca per valoare adaugata). Dezvoltarea durabila presupune
urmarirea indicatorilor de socioeficienta si folosirea lor in stabilirea
masurilor la nivelul unei afaceri care sa conduca la un impact social
cat mai ridicat.

Socioeficienta reprezinta o distributie optima a resurselor in

societate, care tine seama de toate costurile si beneficiile externe,
cat si de costurile si beneficiile interne. Conceptual o afacere nu
poate fi conceputa fara a avea un lant social, care contribuie in
intregime la succesul ei. Intr-o afacere exista furnizori, clienti,
angajati, furnizori de servicii, comunitati si toti acestia sunt implicati
in asigurarea activitatii afacerii. Daca un singur element din acest
lant dispare, pentru afacere apar probleme, care pot deveni cauza
falimentului si disparitiei afacerii. Intr-o afacere exista o problema
eterna „profit sau vanzari”. Opinia specialistilor din domeniu este ca
vanzarile reprezinta elementul primordial, care atesta sensul social
al afacerii. O data ce exista vanzari, inseamna ca exista si piata si
clienti, si in consecinta produsul isi dovedeste utilitatea sociala.
Daca profitul devine elementul esential al afacerii, este extrem de
posibil ca vanzarile sa se diminueze rapid si afacerea sa dispara.

28
DEZVOLTARE DURABILA IN ROMANIA

Romania are un Principalul document care vizeaza dezvoltarea durabila in Romania

document este Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a
programatic pe României - Orizonturi 2013-2020-2030, care are drept motto –
termen lung in “Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos” Acest document
dezvoltare durabila, reflectă o viziune coerentă asupra viitorului României în
care face corelarea următoarele două decenii prin prisma conceptului generos şi realist
intre obiectivele UE al dezvoltării durabile.
si cele derivate din Elaborarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a
specificul national. implicat contribuţia diversă a factorilor activi ai societăţii româneşti
– autorităţile centrale şi locale, partidele politice, cercurile de
afaceri, partenerii sociali, asociaţiile profesionale, comunitatea
ştiinţifică şi academică, societatea civilă. În mod deosebit trebuie
subliniată contribuţia de substanţă a Academiei Române. În acest
fel se creează premisele ca, prin calitatea analizei şi modul de
articulare a ţintelor propuse la orizontul anilor 2013, 2020 şi 2030,
această Strategie să-şi păstreze valabilitatea dincolo de ciclurile
electorale sau de preferinţele politice de moment.
În forma sa actuală, Strategia se bazează pe efortul considerabil
depus în ultimii ani pentru elaborarea şi aplicarea planurilor
strategice naţionale, programelor tematice sau sectoriale în
conformitate cu obiectivele comune stabilite în Strategia pentru
Dezvoltare Durabilă a UE şi Strategia Lisabona, precum şi cu
îndrumările metodologice ale Comisiei Europene. S-a ţinut seama,
de asemenea, de eforturile depuse în anii anteriori pentru
fundamentarea ştiinţifică a opţiunilor strategice ale României pe
linia principiilor şi practicii dezvoltării durabile. Ţintele propuse în
Strategie pentru fiecare orizont de timp urmează logica exerciţiilor
bugetare ale UE, corelată cu proiecţii realiste privind folosirea
responsabilă, cu randament maxim, a resurselor naţionale.

Implementarea Condiţiile specifice ale României au impus o dublă abordare

conceptului de normativă a procesului de dezvoltare. Pe de o parte, România are
dezvoltare durabila in încă de depăşit o seamă de decalaje istorice faţă de ţările
Romania tine seama dezvoltate ale Uniunii Europene. Pe de altă parte, România trebuie
de necesitatea să aplice, simultan şi în totalitate, noua paradigmă a dezvoltării
cresterii PIB durabile pe toate palierele vieţii economice şi sociale, în deplină
concomitent cu armonie cu imperativele valorificării capitalului natural şi
masuri de protectia îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor. Tocmai de aceea, pornind de
mediului si progres la performanţele din ultimii ani, se are în vedere menţinerea unor
social ritmuri ridicate de creştere a produsului intern brut (PIB) astfel încât
să putem să asigurăm o cât mai rapidă convergenţă în parametrii
europeni. Strategia recomandă mecanisme specifice, atât la nivelul
acţiunii autorităţilor centrale şi locale dar şi la nivelul societăţii civile,
sub egida Academiei Române, pentru monitorizarea implementării
obiectivelor stabilite.
Pornind de la situatia actuala a Romaniei si avand in vedere
conceptia moderna asupra diferitelor tipuri de capital care concura
la activitatea economica (natural, antropic, uman si social),

29
 Strategia stabileste obiectivele tinta si modalitatile de actiune pe
termen mediu si lung ale Romaniei (2013, 2020, 2030). Largirea
orizontului de timp este impusa de temporalitatea dezvoltarii
durabile, care in general nu poate avea efecte decat pe termen
lung. Principalele probleme abordate vizeaza :
 Schimbările climatice şi energia curată
 Transport durabil
 Producţie şi consum durabile
 Conservarea şi gestionarea resurselor naturale
 Sănătatea publică
 Incluziunea socială, demografia şi migraţia
 Sărăcia globală şi sfidările dezvoltării durabile
Sunt incluse si obiective intersectoriale cum ar fi: educatia si
formarea profesionala: cercetarea stiintifica, dezvoltarea
tehnologica si inovarea.
Ca orientare generală, lucrarea vizează realizarea următoarelor
obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung:

Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor

dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor
publice ale României ca stat membru al UE.

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii

Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul

mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de
vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

Pozitia Romaniei in Pozitia Romaniei fata de dezvoltarea durabila este una speciala.
aplicarea dezvoltarii Stadiul actual de dezvoltare al economiei romanesti este mutl mai
durabile este scazut fata de media inregistrata la nivel european. Este un factor
favorizata de important, care trebuie avut in vedere in aplicarea dezvoltarii
activitatea durabile. Orice intarziere in aplicarea principiilor dezvoltarii durabile
economica scazuta si va duce inevitabil la o crestere economica clasica, cu impact major
implica costuri de asupra mediului ambient. Cu cat nivelul de dezvoltare va fi mai
mai mici ridicat (si in absenta dezvoltarii durabile), cu atat costurile inerente
aplicarii dezvoltarii durabile vor fi mai mari. Este deci esential ca
dezvoltarea durabila sa fie implementata efectiv cat mai rapid in
Romania, costurile in aceasta faza fiind mult mai reduse si modelul
dezvoltarii durabile mai usor de transpus in practica.

Sursele de finanţare posibile pentru realizarea obiectivelor

Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, conform Planului
Naţional de Dezvoltare, Programelor Operaţionale şi planurilor de
acţiune specifice aprobate sunt:
• Contribuţia UE prin instrumentele structurale (Fondul European
pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de
Coeziune) pentru obiectivul „Convergenţă” şi obiectivul „Cooperare
teritorială Europeană” şi cofinanţarea naţională publică (buget de
stat, bugete locale, credite externe, alte surse publice) şi privată

30
aferentă.
• Fondurile de tip structural ale UE (Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurală, Fondul European de Pescuit) şi
cofinanţarea naţională aferentă din surse publice şi private.
• Fonduri alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale destinate
programelor de investiţii pentru dezvoltare, având obiective similare
celor cofinanţate din fondurile comunitare sus-menţionate.
• Credite externe pentru investiţii din partea instituţiilor financiare
internaţionale (Banca Europeană de Investiţii – BEI, Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD, Banca
Mondială etc.) precum şi din alte surse (fonduri suverane, fonduri
private cu profil investiţional etc.) pentru susţinerea unor proiecte
naţionale congruente cu obiectivele Strategiei Naţionale pentru
Dezvoltare Durabilă şi a Strategiei UE în materie.
• Alte instrumente financiare (încurajarea, în continuare, a
investiţiilor străine directe, utilizarea mai activă a pieţei de capital,
în speţă prin lansarea de oferte publice iniţiale (IPO), lărgirea bazei
de creditare bancară prin stimularea economisirii interne,
dezvoltarea instrumentelor de plasament pe termen lung,
concesionarea unor proiecte de infrastructură şi utilităţi publice,
promovarea parteneriatelor public-privat etc.).

Programarea financiară a Planului Naţional de Dezvoltare 2007-

2013 prevede un necesar de investiţii în sumă totală de 58.673,10
milioane euro, care se pliază perfect pe obiectivele stabilite de UE
pentru alocarea fondurilor structural şi de coeziune şi a celor
pentru agricultură şi pescuit. Din acest total, circa 32 miliarde euro
pot fi finanţate prin intermediul instrumentelor structurale şi al
fondurilor pentru agricultură şi pescuit ale UE care au o destinaţie
precisă, cu condiţia asigurării unei capacităţi naţionale de absorbţie
cât mai mari. Diferenţa urmează să se acopere din bugetul de stat,
credite externe şi alte surse.

31
VIITORUL: DEZVOLTARE CLASICA SAU DURABILA
Dilema fundamentala Este numai o problema de timp pana cand conceptul de dezvoltare
de dezvoltare – durabila va fi implementat la nivelul intregii vieti socio - economice
varianta clasica sau mondiale. Chiar daca exista deschidere in anumite cercuri de
durabila? afaceri, majoritatea dintre ele raman reticente la acest concept si
amana cat se poate de mult implementarea lui. Consumul de
resurse naturale a ajuns la un nivel deosebit de ridicat in prezent si
amanarea momentului aplicarii conceptului de dezvoltare durabila
nu face decat sa mareasca costurile pe care le vom plati in viitor.
Sigur ca este dificil pentru oamenii de afaceri sa se acomodeze cu
ideea ca cresterea economica nu mai poate atinge valorile din
trecut si mentinerea ritmului inalt de consum al resurselor naturale
poate duce la efecte catastrofale asupra omului.
Dilema fundamentala pentru intreg Pamantul este ce se va
intampla in viitor, in conditiile in care impactul activitatii economice
asupra mediului va deveni din ce in ce mai puternic. Este posibila
mentinerea ritmului de crestere economica? Sau sunt necesare
corecturi severe la nivel macroeconomic in vederea moderarii
impactului activitatii economice asupra mediului si implicit un ritm
mult mai modest de dezvoltare mondiala? Un asemenea ounct de
vedere este foarte greu de acceptat de majoritatea cercurilor de
afaceri, pentru care cresterea economica in ritmuri cat mai inalte
reprezinta telul suprem.
Unul din putinele Sunt intrebari fundamentale care constituie o preocupare majora a
modele – cercurilor politice si de afaceri din intreaga lume. In anul 2008
LOWGROW permite economistul canadian Peter Victor a facut publice rezultatele
aprecierea unor obtinute pentru diferite scenarii de dezvoltare in cazul Canadei, pe
indicatori termen lung (orizont 2035). Este unul din putinele modele
macroeconomici pe macroeconomice care permite elaborarea unor prognoze de
termen lung dezvoltare pe termen lung. Foloseste modelul interactiv
LOWGROW, care porneste de la date statistice referitoare la
variabilele cheie din macroeconomie: exporturi, consum intern,
cheltuieli publice, investitii, rata de ocupare a fortei de munca,
comert si altele si legatura dintre ele. Pe baza acestora si a unor
presupuneri specific despre viitor, modelul Victor estimeaza pe o
perioada de 30 de ani venitul national, bugetul national, datoria
publica interna, oferind informatii si despre rata somajului, emisiile
totale de gaze cu efect de sera si nivelul de saracie. Un punct tare
al acestui model este ca arata si se comporta asemanator unei
macroeconomii conventionale.
Prin modificarea variabilelor-cheie de intrare, cunoscute ca fiind
determinante pentru dezvoltare, cum ar fi participarea fortei de
munca si rata de investitii, modelul a fost folosit pentru estimarea
diferitelor variante de dezvoltare economica ale Canadei.
Pentru comaparatie s-au folosit 3 scenarii de dezvoltare :
Scenariul AFACERI 1.Scenariul « Afaceri ca pana acum ». In acest model se
CA PANA ACUM foloseste scenariul dezvoltarii economice dupa modelul din prezent
conduce la valori cu o crestere accentuata a PIB-ului
bune cu doua
exceptii:rata saraciei

32
si emisiile gazelor cu
efect de sera.

Rezultatul :
 PIB/ locuitor creste la o valoare mai mare decat dublul celei
inregistrate in 2005
 Rata somajului creste usor in primii 25 ani, dupa care scade
atingand aproape valorile inregistrate in 2005 ;
 Nivelul saraciei creste usor, in principal datorita numarului
de someri in valoare absoluta mai mare
 Datoria publica scade cu aproape 60% raportat la PIB
 Nivelul gazelor cu efect de sera creste cu cca 80% fata de
valoarea inregistrata in 2005

Scenariul 2. Scenariul « crestere zero »- in care pana in 2035 se

CRESTERE ZERO presupune ca PIB-ul nu va inregistra nici o crestere prin eliminarea
este un raspuns cresterii investitiilor publice, a productivitatii si a populatiei. Din
propunerilor de anul 2010 sunt eliminate cresterea investitiilor si cresterea balantei
mentinere a activitatii comerciale. Rezultatul: un dezastru
economice la un
nivel constant. Din
indicatorii inregistrati
rezulta ca un
asemenea scenariu
reprezinta un
dezastru.

 PIB-ul/ locuitor, dupa o cresterea relativa in primii 10 ani

incepe sa scada cu o viteza relativ mica, ajungand la
sfarsitul perioadei la un nivel relativ identic cu cel din 2005
 Dupa o scadere rapida a datoriei publice, in a doua

33
 jumatate a perioadei are loc o crestere foarte accentuata,
depasind PIB-ul de cca. 3 ori
 Gazele cu efecte de sera cresc in prima parte, urmare unui
PIB/locuitor mai mare, in a doua parte scaderea acestora
datorandu-se somajului si saraciei
 O evolutie dramatica au indicatorii sociali- somaj si saracie,
care dupa o perioada de relativa stabilitate incep o crestere
accentuata

Scenariul CEA MAI 3.Scenariul «cea mai buna crestere limitata » este varianta care
BUNA CRESTERE are in vedere o crestere economica scazuta cu tendinta de
LIMITATA este cel plafonare. Este varianta in care are loc o stabilizare
optim. Ritmul de macroeconomica pe termen lung. Diferentele majore constau in
crestere economica ritmul de ccrestere al PIB-ului care dupa o perioada de crestere
este mai mic cu cca. mai rapida pana in anul 2020, rata de crestere anuala a PIB-ului
1% fata de cel mai scade sub 1%, practic mentinandu-se constant.
mare, iar indicatorii
urmariti au valori
extrem de optimiste
la sfarsitul
intervalului.

Rezultatul:
 Dupa o crestere relativ constanta a PIB/locuitor, in a doua
parte a perioadei are loc o plafonare a acestuia, valoare
inregistrata in final fiind cu cca 80% mai mare decat cea
inregistrata in 2005
 Indicatorii sociali (somaj, saracie) scad rapid in prima parte
dupa care au o evolutie practic constanta
 Gazele cu efect de sera scad cu cca. 40% fata de nivelul
inregistrat in anul 2005
 Datoria publica scade, apoi se mentine la un nivel relativ
constant.

Diferentele majore Factorii determinanti in cele doua modele care prevad o crestere
intre scenariile „cea economica scazuta/zero sunt modificarile in investitii si structura
mai buna crestere fortei de munca. Investitiile in afaceri sunt mult mai mici in scenariul
limitata/zero” sunt „cea mai buna crestere limitata” si are loc o deplasare a investitiilor
legate de politicile de din domeniul privat in cel public, implementat prin modificari in
investitii si cele sistemul de impozitare si cheltuielile publice. Forta de munca este

34
 sociale. Sectorul stabilizata partial prin modificari demografice si prin politici
public este creditat concepute in stabilzarea intregii populatii. Poate cel mai important
cu o politica de fapt este ca scenariul care prevede „cea mai buna crestere
investitii mai ampla limitata” conduce la scaderea ratei somajului, reducand numarul
comparativ cu cel total si mediu de ore de munca. Productivitatea muncii creste, ceea
privat si dezvolta o ce duce la scaderea muncii consumate. Rata somajului este
politica sociala de prevenita printr-o distributie mai egala a muncii in cadrul fortei de
mai mare efect. munca disponibile. Reducerea duratei de munca este schimbarea
structurala cea mai des folosita pentru prevenirea somajului. In
ambele modele cheltuielile de consum sunt presupuse constante
(60% din PIB), iar cererea agregata este dominata de consum.
Cea mai importanta presupunere in modelul „cea mai buna
crestere limitata” este ca rata investitiilor private scade de la 20%
la 12%, in aceeasi masura crescand investitiile publice..

Modelul „cea mai buna crestere limitata” poate fi privit ca fiind modelul dezvoltarii durabile,
in care o evolutie economica mai lenta conduce la o la o stabilitate sociala si protectie a
mediului ambiant mult mai buna. Caile principiale prin care este posibila o astfel de
dezvoltare durabila sunt :
 Noi cai si modalitati de masurare a succesului (in afaceri principal)
 Limitari privind materiile prime, energie, deseuri si folosirea terenului
 Populatie si forta de munca stabile
 Folosirea mai eficienta a tuturor tipurilor de capital
 Reglementari drastice privind poluarea mediului
 Scurtarea duratei de munca
 Bunuri necesare mai putine
 Programe antisaracie mai generoase
 Grad mai ridicat de educatie, depasind nivelul necesar locurilor de munca

35
Bibliografie

1. Tim Jackson - Prosperity without growth -The transition to sustainable economy –

Sustainable Development Commission, Marea Britanie, martie 2009
2. Raportului de monitorizare pe anul 2009 a Strategiei de dezvoltare durabilă a
Uniunii Europene – Sinteza , EUROSTAT
3. Measuring Sustainable Development – Raport grup mixt UNECE/OECD/grup de
lucru EUROSTAT, Geneva 2008
4. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României - Orizonturi 2013-2020-
2030, aprobata prin Hotărârea Guvernului României nr. 1460 din 12 noiembrie 2008
5. Managing without Growth - Peter A. Victor – Conferinta “Redefining Prosperity
Project”- 2008
6. Managing without Growth - Peter A. Victor – Footprint Forum 2010
7. World Business Council for Sustainable Development – Eco-Efficiency - Creating
more values with less impact, 2002
8. Integrarea dezvoltării durabile în politicile UE: Raport de analiză pe anul 2009 a
Strategiei de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene – Comisia Europeana
9. The Future of Sustainability: Re-thinking Environment and Development in the
Twenty-first Century - W.M. Adams- Raport of the IUCN, 2006

36
Anexe

37