Analiza rentabilitatii firmelor cotate la bursa

Pentru firmele cotate la bursa, analiza clasica, pe baza indicatorilor prezentati, poate
fi completata cu ajutorul unor indicatori specifici. Acestia prezinta interes, în primul rând
pentru actionarii firmei, dar si pentru investitorii de pe piata financiara.

Unul dintre ace& 20520n1321u #351;ti indicatori este rezultatul net pe actiune
(Rna). Acesta arata cât revine unei actiuni detinute de actionarii firmei din profitul obtinut de
acea firma în decursul unei perioade de gestiune:

Profitul net luat în calcul se considera a fi profitul obtinut dupa deducerea

impozitului si a dividendelor preferentiale.

Aceasta rata nu permite efectuarea unor comparatii între firme, datorita

modurilor diferite de stabilire a profitului net si respectiv a numarului diferit de actiuni
care sunt emise de fiecare societate în parte.

În afara câstigurilor obtinute într-o anumita perioada este interesat de cunoscut si

valoarea capitalului propriu care revine pe o actiune. Un astfel de indicator este valoarea
contabila a capitalului propriu pe actiune, denumit pe scurt valoarea contabila pe actiune
(Vca), care se calculeaza astfel:

Valoarea contabila a capitalului propriu poate sa difere fata de valoarea de piata a

acestuia.

Valoarea de piata a unei actiuni (Vpa), reprezinta un indicator mult mai bun al
finalitatii investitiilor efectuate de catre actionari în firma respectiva si se poate calcula prin
raportarea valorii bursiere a actiunilor (Vba) la numarul de actiuni comune (Nac), adica:

Multi investitori sunt interesati de modul în care piata evalueaza profiturile obtinute.
Un indicator al modului în care sunt evaluate profiturile este reprezentat de rata pret al
actiunii - profit pe actiune (price earnings ratio sau PER). Aceasta rata (denumita si
coeficientul de capitalizare bursiera) compara pretul actiunilor comune cu profitul pe actiune:
 sau

Valoarea bursiera a actiunilor (Vba) se determina prin înmultirea valorii de piata a unei
actiunii (Vpa) sau a cursului bursier de la închiderea exercitiului contabil cu numarul de
actiuni comune existente (Nac), adica:

Vba = Vpa x Nac

Daca valoarea de piata a actiunilor reprezinta previziunea actuala a câstigurilor

viitoare ale actionarilor comuni si daca câstigurile prezente sunt un indicator al câstigurilor
viitoare, aceasta rata exprima de fapt valoarea actuala a unui leu de profit.

Valoarea prezenta a unei actiuni comune este data de catre aprecierea facuta de
investitori asupra valorii actuale a cash flow-urilor viitoare pe care le va genera fiecare
actiune.

Deoarece CF viitoare ale actionarilor sunt dividendele pe care le vor primi acestia,
avem nevoie de un indicator al dividendelor generate de fiecare actiune comuna pentru a
evalua CF viitoare pe actiune.

Dividendul pe actiune (Dva) se poate calcula astfel:

O alta modalitate de a descrie dividendele platite în decursul unei perioade este data
de raportarea acestora la profiturile disponibile actionarilor (profitul net dupa impozitare).
Aceasta rata este cunoscuta sub denumirea de rata recompensarii prin dividende (Rrd)
sau dividend payout ratio si se calculeaza pe baza relatiei:

Randamentul efectiv al actiunilor detinute de actionari (Ra) poate fi exprimat astfel:

sau
De asemenea, randamentul unei actiuni se mai poate stabili prin raportarea profitului pe
actiune (Pra) la cursul unei actiuni sau la valoarea de piata a unei actiuni (Vpa), adica:
Ra=Pra/Vpa x 100.

Cursul bursier al actiunilor se considera ca este un bun indicator de estimare a

averii sau bogatiei reale a actionarilor, întrucât încorporeaza atât informatii cantitative,
cât si date calitative, referitoare la evolutia performantelor, potentialul de dezvoltare a
firmei, calitatea managementului, a personalului, imaginea firmei pe piata etc. De
asemenea, ia în considerare atât informatii trecute, cât si previziunile investitorilor cu
privire la evolutia viitoare a activitatii firmei.

Rata distribuirii dividendelor reflecta poilitica întreprinderii în materie de repartizare a

profiturilor. Astfel, o rata scazuta de distributie conduce la reducerea cursului bursier al
actiunilor, prin vânzarea actiunilor de catre proprietari. O astfel de politica determina
dificultati de finantare prin emisiuni viitoare de noi actiuni, pierderea prestigiului firmei etc.
Actionarii ignora, însa, faptul ca, pe termen lung, o politica de capitalizare a profitului duce la
cresterea valorii capitalurilor proprii, preferând beneficii mai reduse pe termen scurt în
defavoarea unor beneficii mai mari pe termen lung.