Berlinschi Ana,gr.M1503,Medicina nr.

Biletul 1.

I.Descrieți etapele principale în descrierea unei EKG:

*Datele pașaportale!NP,sex,vîrsta,data
1.Ritmul cordului: conform prezenței undei P în derivațiile de standard
I,II,III.
*Norma:unda P este pozitivă și se înregistrează în derivații de standard ce
poartă denumirea de ritm sinusal(excitarea apare în nodul sinusal).
*În caz patologic:
*unda P negativă,ritm atrial(excitarea apare în atrii)
*unda P negativă după complexul QRS,ritm atrioventricular(excitarea apare
în nodul atrioventricular)
*lipsa undei P și prezența undelor f-ritm –fibrilație atrială(contracții
miofibrilelor atriale)
*lipsa undei P și prezența undelor F-ritm de Flutter atrial.
2.Caracterul ritmului:(prezența aritmiei)conform duratei intervalului RR în
5 complexe QRS
Norma:ritm regulat,diferența dintre durata intervalului RR max 0,88 sec și
durata RR min 0,82-0,06 sec nu este mai mare de 0,1-0,15 sec sau este
identică.
În caz patologic:ritm neregulat(aritmie),diferența dintre durata intervalului
Rrmax și Rrmin este mai mare de 0,1-0,15.
3.Frecvența contracțiilor cordului FCC:conform formulei 60:RR
Norma:60-89 pe min
Patologie:tahicardie 90-150 pe min,bradicardie 59-40 min,tahicardie
paroxistic 180-250 pe min.
4.Axa electrică a cordului (a.e.c.) conform amplitudinii undei R în
derivațiile de standard I,II,III
*a.e.c . normală-RII>I>III(RIImax)
 *a.e.c . verticală-RII=III>I
*a.e.c . deplasată spre dreapta RIII>II>I(RIII max)
*a.e.c . orizontală RII=I>III
*a.e.c. deplasată spre stînga RI>II>III(RImax).
5.Conductibilitatea cordului:
*intraatrială(durata undei P =0,1 sec)
*atrioventriculară(durata intervalului PQ=0,2 sec)
*intraventriculară(durata complexului QRS=0,1 sec)
*sistola electrică(durata complexului QRST=0,3sec).
6.Prezența hipertofiei atriilor și ventriculelor-conform amplitudinii
undelor P și R.
Norma-P=0,5-0,25 mm
RmaxII aVL V1
Patologic-hipertrofia atriului drept P>3mm
*hipertrofia atriului stîng –P>3mm
*hipertrofia ventricolului drept RIII>I>II,Rmax III,V2V3.
*hipertrofia ventricolului stîng RI>II>III,Rmax I,V5V6.
*circulația coronariană,conform poziție segment ST față de izolinie.
Norma-ST pe izolinie sau subdenivelat cu 0,5 mm și supradenivelat cu 2
mm.
Patologic-*ST subdenivelat 1,5 mm(ischemia miocardului)
*ST supradenivelat 3 mm(infarct miocardic).
8.Repolarizarea miocardului(procesele metabolice în miocard) conform
amplitudinii și direcției undei T.
Norma-T=5mm,pozitivă
Patologic(miocardită,hipocalemie)-Tnegativă

II.Desenați și caracterizați unda P

.

-Unda P reflectă procesle de excitare a atriilor (AD→AS);

Normă *forma undei P semiovală ,rotunjită şi uniformă

*amplitudinea este 0,5-0,25 mm

*direcția undei –pozitivă în majoritatea derivaţiilor,negativă în

aVR,pozitivă sau difazică în V1,V2;

*durata undei este 0,06-0,1 sec.,ce poartă denumirea de conductibilitate

intraatrială.

*defineşte ritmul sinusal; „„ „ „

*durată 0.06-0.10 sec; „

*ax electric mediu în plan frontal: 0o-5o.

În caz patologic(hipertensiune pulmonară,bloc intratrial,hipertrofia

atriilor,tromboembolia arterei pulmonare) se modifică amplitudinea,forma și durata
undei P:

*unda P negativă

*unda P nivelată

*unda P bifazică

*unda P zimțată

*unda P ascuțită

III.Tahicardia supraventriculară paroxistică(TPSV):

Tahicardia paroxistică supraventriculară este o tulburare de ritm cardiac
caracterizată prin alură cardiacă rapidă, regulată și fixă, cu debut și sfârșit brusc,
generată de producția anormală de stimuli de origine ectopică. Factorul ectopic în
TPSV este situat oriunde deasupra bifurcației fascicolului His, dar în afara nodului
sinusal Keith și Flack. Frecvența cardiacă în cursul TPSV variază între 180-300
bătăi/min și are o fixitate remarcabilă, nefi ind infl uențată de efort.

Etiologia-La unii pacienţi s-a stabilit că TPSV se poate produce în cadrul unei
afecţiuni cardiace cronice(boli congenitale de cord, pre- sau postoperator,
cardiomiopatii, sindromul WPW, hipertirioidism). În urma unei boli acute
(septicemia, miocardită, encefalită, traumatisme toracice, acidoză, hipoglicemie,
detresă respiratorie, hipotensiune) sau drept rezultat al administrării unor
medicamente (cofeină, adrenalină, metilfenidat). Jumătate dintre TPSV au o cauză
idiopatică, în timp ce 24% sunt asociate cu condiții, cum ar fi febra și consumul de
droguri, 23% sunt cauzate de boli cardiace congenitale (cel mai frecvent boala
Ebştein, ventricul unic, L-transpunere) și 10% până la 20% sunt rezultatul
sindromului WPW. O cauză frecventă de tahicardie supraventriculară este
existența unor circuite electrice anormale la nivelul cordului, aşa cum se întâmplă
în tahicardia prin reintrare atrioventriculară şi în tahicardia prin reintrare
intraatrială. Primul tip de reintrare este mai frecvent la copiii sub 12 de ani, în timp
ce tipul de reintrare AV devine mai evident la adolescenți. Cauzele toxice ale SVT
includ consumul de stimulanţi, beta agoniști, anticolinergice, salicilați, teofi lină,
triciclice și fenotiazine. Cauzele non-toxice includ anxietate, anemie, deshidratare,
acidoză, exerciții fi zice, febră, hipoglicemie, hipoxemie și durere.

Semne EKG in TPSV-(atriala):

* frecventa cardiaca 140-250 batai/minut;

*Ritm regulat

*unde P cu morfologie diferita de ritmul sinusal;

*Unda P poate fi vizibila sau sa se ascunda in unda T precedenta

*Interval PR prelungit

*QRS <12 SEC

IV. Semnele directe ale infarctului miocardic acut transmural pe EKG:

a.unda T inversata (-)

b.ST supradenivelat

c.unda Q de necroza(mai larga de 0,04 sec,>1/3 din unda R),amplitudinea >2mm

d.unda R scade in amplitudine si poate disparea.

Biletul 8

I.Descrieți etapele principale în descrierea unei EKG:

*Datele pașaportale!NP,sex,vîrsta,data
1.Ritmul cordului: conform prezenței undei P în derivațiile de standard
I,II,III.
*Norma:unda P este pozitivă și se înregistrează în derivații de standard ce
poartă denumirea de ritm sinusal(excitarea apare în nodul sinusal).
*În caz patologic:
*unda P negativă,ritm atrial(excitarea apare în atrii)
*unda P negativă după complexul QRS,ritm atrioventricular(excitarea apare
în nodul atrioventricular)
*lipsa undei P și prezența undelor f-ritm –fibrilație atrială(contracții
miofibrilelor atriale)
*lipsa undei P și prezența undelor F-ritm de Flutter atrial.
2.Caracterul ritmului:(prezența aritmiei)conform duratei intervalului RR în
5 complexe QRS
Norma:ritm regulat,diferența dintre durata intervalului RR max 0,88 sec și
durata RR min 0,82-0,06 sec nu este mai mare de 0,1-0,15 sec sau este
identică.
În caz patologic:ritm neregulat(aritmie),diferența dintre durata intervalului
Rrmax și Rrmin este mai mare de 0,1-0,15.
3.Frecvența contracțiilor cordului FCC:conform formulei 60:RR
Norma:60-89 pe min
Patologie:tahicardie 90-150 pe min,bradicardie 59-40 min,tahicardie
paroxistic 180-250 pe min.
4.Axa electrică a cordului (a.e.c.) conform amplitudinii undei R în
derivațiile de standard I,II,III
*a.e.c . normală-RII>I>III(RIImax)
*a.e.c . verticală-RII=III>I
*a.e.c . deplasată spre dreapta RIII>II>I(RIII max)
*a.e.c . orizontală RII=I>III
*a.e.c. deplasată spre stînga RI>II>III(RImax).
5.Conductibilitatea cordului:
*intraatrială(durata undei P =0,1 sec)
*atrioventriculară(durata intervalului PQ=0,2 sec)
*intraventriculară(durata complexului QRS=0,1 sec)
*sistola electrică(durata complexului QRST=0,3sec).
6.Prezența hipertofiei atriilor și ventriculelor-conform amplitudinii
undelor P și R.
 Norma-P=0,5-0,25 mm
RmaxII aVL V1
Patologic-hipertrofia atriului drept P>3mm
*hipertrofia atriului stîng –P>3mm
*hipertrofia ventricolului drept RIII>I>II,Rmax III,V2V3.
*hipertrofia ventricolului stîng RI>II>III,Rmax I,V5V6.
*circulația coronariană,conform poziție segment ST față de izolinie.
Norma-ST pe izolinie sau subdenivelat cu 0,5 mm și supradenivelat cu 2
mm.
Patologic-*ST subdenivelat 1,5 mm(ischemia miocardului)
*ST supradenivelat 3 mm(infarct miocardic).
8.Repolarizarea miocardului(procesele metabolice în miocard) conform
amplitudinii și direcției undei T.
Norma-T=5mm,pozitivă

Patologic(miocardită,hipocalemie)-Tnegativă

II.Descrieți intervalul QT și modificările posibile.

Int
ervalul QT- reprezinta perioada de la debutul pina la finalizarea excitarii
miocardului ventricular,sau asa zisul proces de depolarizare și repolarizare a
miocardului.

În normă intervalul QT depinde de virsta si gen,dar de obicei este 0,36-0,44.Se

consideră,că dacă crește >0,50 este considerata periculoasa pentru orice virsta si
gen.
Virsta 1-15 ani Barbat Adult Femeie adulta
Norma <0,44 sec <0,43 sec <0,45 sec
Limita 0,44-0,46 sec 0,43-0,45sec 0,45-0,47sec
Prelungit >0,46sec >0,45sec >0,47 sec
Modificări posibile-deosebim QT lung și QT scurt.

a. Sindromul de QT lung este o boală a ritmului cardiac. Provoacă bătăile

rapide de inimă. Aceste bătăi rapide pot duce la leșin sau atacuri, sau
câteodată, când inima bate eratic pentru o perioadă lungă de timp poate duce
la decesul neașteptat.
b. Sindrom de QT scurt-Sindromul de QT scurt (SQTS) este o anomalie
congenitală cu determinism genetic, caracterizată prin scurtarea sub limita
normală a intervalului QT, pe electrocardiograma de suprafaţă, în asociere
cu un istoric familial de aritmii maligne şi moarte subită cardiacă.Sindromul
de QT scurt este recent recunoscut ca şi canalopatie moştenită,
responsabilă de moartea subită cardiacă, la indivizi cu cord normal
structural.
III.Descrieți tahicardia sinusală.

Tahicardia sinusala este o conditie in care ritmul sinusal (ritmul cardiac obisnuit
al inimii) se accelereaza peste limita superioara a normalului (90-100 batai/minut
pentru un adult

Cauze

Frecvent, tahicardia sinusala este rezultatul unor situatii fiziologice, obisnuite cum
ar fi exercitiile fizice intense, stresul, frica, furia.Acestea produc descarcari de
catecolamine (adrenalina si noradrenalina ) care stimuleaza nodul sinusal sa
produca impulsuri electrice cu o frecventa crescuta.

Tahicardia sinusala este o adaptare fiziologica si in timpul sarcinii cand ritmul

sinusal creste cu 10-20 batai/minut peste frecventa cardiaca obisnuita, din afara
sarcinii. Alte cauze de tahicardie sinusala la copii si adulti sunt: febra, durerea,
anemia, deshidratarea, hipovolemia, bolile valvelor inimii, miocardita (inflamatia
muschiului inimii), pericardita insuficienta cardiaca, hipertiroidismul,
feocromocitomul, infectiile, embolia pulmonara, ischemia miocardica si infarctul
miocardic, bolile pulmonare cronice, consumul de stimulante (cofeina, nicotina,
cocaina, amfetamina), hipoxia, circulatia hiperdinamica (ex: sunturile
arteriovenoase), anumite medicamente si substante, sindromul de tahicardie
ortostatica posturala etc.

Semne EKG specifice pentru Tahicardia sinusala :

*100-200 b/m

*ritmul regulat,dar uneori poate fi o usoara aritmie sinusala

*Unda P-prezenta inaintea fiecarui complex QRS

*morfologia si axa undei P este normala,dar datorita frecventei mari,intervalul PR

se scurteaza si unda P poate fi mai ampla.Intervalul PR este de 12-20 sec

*QRS<12 sec

IV.Care sunt semnele ECG sugestive pentru infarct miocardic acut pe fundal
de bloc complet de ram stîng a fascicolului His?
Semne pe EKG:

*semne de BCRS(QRS=0,17 sec.,V6,DI,aVL de tip R).

*In DII,DIII,Avf unda Q patologica,(QS),seg.ST supradenivelat,care nu sunt

caracteristice pentru BCRS si indica la IMA inferior al VS.

*Undele T ample „coronariene” in V4-V6,posibil sunt legate cu ischemia

regiunilor antero-laterale ale VS.