22. Următoarele sunt leziuni circumscrise în tuberculoză:\n\n\nA. ulcerații\nB. caverne\nC.

tubercul
miliar\nD. nodul acinos\nE. meningita tuberculoasă CD

28. Complexul Ranke e constituit din:\n\n\nA. afect primar\nB. limfangită de legătură\nC. necroză de
cazeificare\nD. adenopatie hilară\nE. abces rece ABD

29.* Cine dă specificitate tabloului morfologic al tuberculozei:\n\n\nA. necroza de cazeificare\n.....

A

30. Tuberculoza umană e produsă de:\n\n\nA. Mycobacterium tuberculosis de tip uman\nB.

Mycobacterium tuberculosisde tip bovin\nC. Mycobacterium tuberculosis de tip aviar\nD.
Treponema pallidum\nE. bacilul Hansen ABC

31. Următoarele sunt false:\n\n\nA. cel Langhans secretată de insulele beta ale pancreasului
endocrin\nB. are dimensiuni peste 300 microni\nC. nucleii sunt dispuși în coroane sau H stilizat\nD.
citoplasma omogenă și foarte fin granulară\nE. macrofag metamorfozat AB

32. Caracterele morfologice ale inflamației cronice sunt:\n\n\nA. reacții vasculo–exudative mai
atenuate\nB. evoluție prin scleroză cu sechele\nC. fenomene exudative neabundente\nD.
macrofage, plasmocite, limfocite ABD

33. Abcesul:\n \nA. inflamație pur localizată circumscrisă sub forma unor cavități pline cu puroi\nB.
dat de staf, strepto\nC. neevacuat chirurgical poate să se elimine spontan\nD. neevacuat chirurgical,
puroiul se deshidrateaza, se densifică, se transformă într–o masă cicatriceală\nE. neevacuat
chirurgical, se poate transforma într–un lichid serocitrin formându–se o cavitate chistică cu pereți
rigizi ACDE

32. Despre tuberculoza osoasă sunt adevărate următoarele afirmații:\n \nA. abcesul rece reprezintă
colecția de puroi tuberculos din țesuturile moi\nB. abcesul rece prezintă toate reacțiile inflamatorii
acute ale abcesului piogen\nC. abcesul rece apare în țesuturile din jurul unei leziuni tuberculoase
osoase\nD. cazeumul lichefiat este invadat de neutrofile\nE. prin metaplazia osoasă a țesutului fibros
caverna se umple cu țesut osos neoformat CE

33. Despre mezoaortita sifilitică sunt adevărate următoarele afirmații:\n \nA. este afectată cu
predilecție aorta ascendentă\nB. este o leziune nodulară\nC. apare un aspect în „scoarță de
copac”\nD. poate duce la apariția anevrismului luetic\nE. se caracterizează prin depunerea de celule
musculare netede și lipide la nivelul intimei ABCD

34. Selectați afirmațiile false despre vindecarea de secundă intenție:\n \nA. se realizează prin
proliferare minimă de țesut de granulație\nB. lasă în urma sa o cicatrice minimă, albicioasă
sidefie\nC. apariția infecției poate întârzia vindecarea\nD. țesutul de granuație reprezintă un factor
de apărare locală\nE. excesul de glucocorticoizi grăbește vindecarea ABE

35. Selectați afirmațiile adevărate despre caracterele generale ale tumorilor benigne:\n\n\nA. cresc
rapid și nestăvilit\nB. dau frecvent metastaze\nC. nu infilitrează țesuturile din jurul lor\nD.
microscopic, celulele tumorale sunt asemănătoare celor de origine\nE. recidivează frecvent
postoperator CD.
36. Despre diseminarea tumorilor maligne pe cale hematogenă sunt adevărate următoarele
afirmații:\n\n\nA. se întâlnește frecvent și precoce în cazul carcinoamelor, tumori bogat
vascularizate\nB. are efecte mai severe comparativ cu diseminarea limfatică\nC. pentru ca o nouă
colonie tumorală să ajungă la dimensiuni de peste 0,5 cm are ... vascular propriu\nD. toate celulele
canceroase prezente în torentul sanguin inițiază noi colonii tumorale\nE. sarcoamele diseminează
mai frecvent pe care hematogenă BCE

37. Următoarele afirmații despre gradul de diferențiere tumorală sunt adevărate:\n \nA. gradul de
diferențiere tumorală apreciază asemănarea tumorii cu țesutul de origine\nB. gradul de diferențiere
tumorală apreciază extinderea tumorii A

17. Despre examenul extemporaneu sunt adevărate afirmațiile:\n\n\nA. se efectuează în timpul

intervențiilor chirurgicale\nB. se realizează prin includerea la parafină\nC. se realizează prin
înghețarea fragmentului tisular supus analizei\nD. timpul necesar pentru realizarea lui este de
aproximativ 20 de minute\nE. se utilizează frecvent în chirurgia glandei mamare, tiroidei și rinichiului
ACD

?18. Tofii gutoși:\n \nA. Reprezintă o inflamație granulomatoasă de corp străin de origine
exogenă\nB. Sunt granuloame alcătuite din grămezi de cristale de urat înconjurate de celule
gigante\nC. Au ca element specific celula Mikulicz\nD. Se dezvoltă în cartilajele articulare, tendoane
și țesuturile moi periarticulare\nE. Reprezintă substratul lezional din guta cronică BDE?

19. Următoarele reprezintă exemple de hiperpigmentări localizate:\n \nA. Nevii pigmentari\nB.

Pistruii\nC. Boala Addison\nD. Hemocromatoza\nE. Efelidele ABE

1. Hiperemia:\n\n\nA. E o tulburare de volum și distribuție a sângelui în diverse țesuturi sau

organe\nB. Este un exces al masei sanguine extravasculare la nivelul unui țesut sau organ\nC. E un
exces al masei sanguine intravasculare la nivelul unui țesut sau organ\nD. Poate fi produsă fie prin
creșterea afluxului de sânge venos: hiperemia activă\nE. Poate fi produsă printr–o scădere a
drenajului venos: hiperemia pasivă, staza sau congestia ACE

2. Plămânul de stază cronică:\n\n\nA. Este manifestarea majoră a insuficienței cardiace stângi\nB.

Este manifestarea majoră a insuficienței cardiace globale\nC. Microscopic prezintă capilare ale
septului interalveolare hiperemiate, iar alveolele sunt pline cu lichid de edem sub forma unei pelicule
omogene, roz, eozinofilă, conținut bule de aer și câteva hematii\nD. Macroscopic este turgescent,
edematos, mărit în volum și greutate, roșu–violaceu\nE. Microscopic septurile interalveolare apar
mult îngroșate, iar macrofagele alveolare conțin granule brune–ruginii de hemosiderină ADE

3. Ficatul cardiac:\n\n\nA. Un semn esențial în insuficiența cardiacă deaptă sau globală\nB. Un semn
esențial în insuficiența cardiacă stângă sau globală\nC. Este scăzut în volum și greutate\nD. La
secționare, din venele destinse se scurge sânge negricios\nE. Suprafața de secțiune apare cel mai
adeseori pestriță, cu puncte roșietice întunecate repartizate uniform pe un fond galben–castaniu
ADE

4. Hiperemia activă este:\n\n\nA. O creștere a afluxului de sânge la nivelul unui organ\nB. Răspunsul
fiziologic la stimularea funcțională la nivelul unui organ\nC. Acumularea de sânge venos într–un
organ sau țesut\nD. Rezultă prin dilatația venulelor\nE. ? AB
19. Care din următoarele afirmații referitoare la tipurile de inflamație acută sunt adevărate:\n\n\nA.
Inflamația acută fibrinoasă se caracterizează printr–un exudat bogat în fibrinogen care, prin activare,
dă naștere precipitatelor de fibrinoid\nB. Exudatul din inflamația seroasă este abundent, apos, bogat
în proteine (peste 3 g%)\nC. Exudatul inflamator din inflamația pseudomembranoasă este abundent,
apos, conținând resturi tisulare și fibrină\nD. Abcesul reprezintă o cavitate plină cu puroi\nE.
Piocitele și limfocitele sunt celulele inflamatorii cele mai numeroase în exudatul inflamator, în toate
tipurile de inflamație acută BD

20. Care din următoarele tipuri de inflamație acută se caracterizează prin producția de puroi
constituit din neutrofile, detritus necrotic și lichid de edem?\n\n\nA. Inflamația seroasă\nB.
Inflamația fibrinoasă\nC. Inflamația supurativă sau purulentă\nD. Ulcerul\nE. Empiemul CDE

21. Despre inflamația cronică sunt adevărate:\n\n\nA. Poate urma unei inflamații acute\nB. Este
caracterizată de proliferarea unui țesut conjunctiv tânăr, imatur\nC. Poate debuta insidios\nD. Este
denumită și inflamație granulomatoasă\nE. Poate fi „specifică” sau „nonspecifică” AC/ABCE

22. Caracterele morfologice ale inflamației cronice sunt:\n\n\nA. Prezența de celule inflamatorii de
tipul macrofagelor, plasmocitelor și limfocitelor\nB. Reacții vasculo–exudative intense\nC.
Proliferarea de țesut de granulație\nD. Scleroza cicatricială sechelară\nE. Formarea unui exudat apos
abundent, bogat în proteine ACD

*23. Inflamația granulomatoasă este definită prin:\n\n\nA. Prezența limfocitelor\nB. Granulocite

intricate cu limfocite și plasmocite\nC. Eozinofile dens acumulate interstițial\nD. Plasmocite cu corpi
Russell\nE. Acumulare focală de macrofage cu sau fără metamorfozarea lor în celule epitelioide și
multinucleate E

24. Care din afirmațiile următoare privind celula Langhans sunt adevărate?\n\n\nA. Derivă din
insulele beta pancreatice\nB. Este o celulă gigantă, de peste 300 de microni\nC. Are numeroși nuclei
dispuși în coroană sau sub forma literei H stilizată\nD. Rezultă prin metamorfozarea
macrofagelor\nE. Citoplasma este clară sau fin vacuolară BC/CD

26. ???\n\n\nA. Frunte aplatizată\nB. Închidere tardivă a fontanelelor\nC. ?? costale\nD. Hipertonie

musculară\nE. Calcificări distrofice BCE

27. Sindromul icteric caracterizat prin colorația gălbui–verzuie a tegumentelor, sclerelor și

mucoaselor apare prin:\n\n\nA. Scăderea producției de bilirubină\nB. Hiperproducție de
bilirubină\nC. Distrugere exagerată a hematiilor\nD. Degradarea membranei celulelor
îmbătrânite\nE. Stocarea excesivă a fierului C

28.* Unei paciente în vârstă de 18 ani, diagnosticată cu apendicită i se efectuează apendicectomie. La

examinarea apendicelui se evidențiază o inflamație supurativă difuză ce cuprinde întregul perete
apendicular. Diagnosticul hepatologic este:\n\n\nA. Flegmon apendicular\nB. Abces apendicular\nC.
Empiem apendicular\nD. Actinomicoză\nE. Apendicită pseudomembranoasă A

29. Care afecțiuni se pot complica cu amiloidoză:\n\n\nA. Boala hipertonică\nB. Bronșiectaziile\nC.

Abcesele pulmonare cronice\nD. Artrită reumatoidă\nE. Glomerulonefrită BD
30. În ce boli se dezvoltă hiperpigmentarea generalizată:\n\n\nA. Melanom\nB. Nev pigmentar\nC.
Boala Addison\nD. Hemocromatoză\nE. Vitiligo CD

31. Examenul extemporaneu prezintă următoarele caracteristici:\n\n\nA. Soluția fixatoare utilizată

pentru fixarea piesei este formaldehidă (formol neutru tamponat 10%)\nB. Inițial țesutul este infiltrat
cu parafină\nC. Se realizează prin îngrețarea fragmentului tisular supus analizei\nD. Se folosește unui
instrument numit criostat\nE. Timp necesar pentru realizarea și elaborarea diagnosticului este de
aproximativ o săptămână CD

32. Colorațiile histochimice sunt:\n\n\nA. PAS – Periodic Acid Schiff\nB. AA – Albastru

Alcian\nC. ??\nD. ??\nE. ?? AB

25.* Care din următoarele tipuri de necroză se întâlnește în tuberculoză și are macroscopic un aspect
de material alb–gălbui, brânzos?\n\n\nA. Necoza de coagulare\nB. Necroza de lichefacție\nC.
Necroza cazeoasă\nD. Necroza grasă\nE. Gangrena C

26. Care dintre următoarele leziuni conferă specificitate tabloului morfologic al tuberculozei?\n \nA.
Leziunile proliferative – granulomul tuberculos\nB. Reacțiile exudative\nC. Brâul de limfocite\nD.
Necroza de cazeificare\nE. Granulomul eozinofil AD

27. Complexul primar tuberculos pulmonar este reprezentat de:\n\n\nA. Caverna recentă cu pereți
neregulați anfractuoși, tapetați cu cazeum proaspăt\nB. Afectul primar\nC. Abcesul rece\nD.
Adenopatia hilară\nE. Limfangita de legătură BDE

28. Leziunile macroscopice difuze din inflamația tuberculoasă sunt:\n\n\nA. Bronhopneumonia

tuberculoasă\nB. Ulcerațiile tuberculoase (tegument sau mucoase)\nC. Serozitele tuberculoase\nD.
Pneumonia tuberculoasă\nE. Micropoliadenopatia generalizatăACD

29. Sifilisul secundar se manifestă prin următoarele leziuni:\n\n\nA. Șancrul sifilitic\nB.

Micropoliadenopatie\nC. Sifilide\nD. Leziuni difuze cu caracter alterativ\nE. Gome sifilitice BC

30. Următoarele afirmații referitoare la gomele sifilitice sunt adevărate:\n\n\nA. Sunt leziuni care nu
lasă urmări\nB. Sunt leziuni difuze vasculare\nC. Au efecte distrucive extinse\nD. Se localizează mai
ales în ficat, testicule, oase, piele\nE. Apar ca ulcerații pe suprafața organelor genitale externe CD

31. Sifilisul congenital tardiv se exprimă prin următoarele leziuni:\n\n\nA. Leziuni tegumentare
buloase sau ulcerative extinse\nB. Șancrul sifilitic\nC. Triada Hutchinson\nD. Tabes\nE. Gome osoase
cu comunicare oro–nazală și nas „în șa”CE

5. Splina de stază:\n \nA. Este urmarea creșterii presiunii sângelui în ficat în insuficiența cardiacă\nB.
Este consecință a cirozei hepatice\nC. Organul scade în volum și greutate\nD. Suprafața de secțiune
este violacee–întunecată\nE. În congestia pasivă de lungă durată se produce fibroza difuză a splinei,
cu depuneri de hemosiderină și calcificarea focarelor vechi de hemoragie DE

6. Tromboza cardiacă:\n\n\nA. E o consecință a leziunilor pericardului\nB. Se clasifică în atrială,

ventriculară și valvulară\nC. Rezultă ca urmare a alterărilor endocardului și a tulburărilor
hemodinamice\nD. Tromboza ventriculară e mai frecventă în ventriculul drept, iar trombii sun
albi\nE. Prezintă trombi cu aspect neted, lucios, de consistență scăzută BC
7. Hemoragia:\n\n\nA. Este o tulburare circulatorie\nB. E o consecință a tulburării de distribuție a
apei și electroliților\nC. Rezultă prin creșterea marcată a permeabilității capilarelor și venulelor\nD.
Evoluează acut sau cronic\nE. Externă atunci când se localizează în organele cavitare ACD

8. Embolii din circulația arterială sistemică își au originea în:\n\n\nA. Trombi murali intracardiaci\nB.
Boli valvulare\nC. Pungi anevrismale\nD. Plăci de aterom ale aortei sau ale arterelor mari\nE. Trombi
din venele profunde ale gambei ABCD

9.* Apoplexia este o hemoragie interstițială și se caracterizează prin:\n\n\nA. Extravazate hematice

difuze tegumentare\nB. Hemoragii punctiforme tegumentare\nC. Extravazate hematice masive la
nivelul creierului\nD: Prezența de sânge în urină\nE. Se mai numește și echimoză C

27. Despre tumorile stromale gastro–intestinale sunt false afirmațiile:\n\n\nA. Sunt tumori benigne
sau maligne\nB. Sunt denumite și leiomiosarcoame\nC. Sunt pozitive la citokeratine, considerat
markerul tumoral specific\nD. Cea mai frecventă localizare este la nivelul intestinului\nE. Iau naștere
din mucoasa gastrică CDE

28. Complicațiile apendicitei acute sunt:\n\n\nA. Tromboflebita septică a venelor mezoului

apendicular\nB. Pancreatita acută hemoragică\nC. Perforația cu peritonită purulentă\nD. Blocul
apendicular\nE. Hemocromatoza ACD

29.* O pacientă în vârstă de 46 de ani se prezintă la medic cu oboseală, icter, prurit, hepatomegalie,
iar în ser se identifică o creștere a fosfatazei alcaline. Microscopic se identifică o inflamație cronică
distructivă a ductelor biliare intrahepatice mici și mijlocii. Progresia bolii va fi spre:\n\n\nA. Ciroză
biliară primitivă\nB. Ciroză posthepatitică\nC. Ciroză etanilică\nD. Ciroză biliară secundară\nE. Ciroză
cardiacă A

30.* O pacientă prezintă dureri recurente în hipocondrul drept. Radiologic se descrie aspectul de
„veziculă de porțelan”. Diagnosticul corect este:\n\n\nA. Colecistită acută\nB. Colecistită cronică\nC.
Colesteoloza veziculei biliare\nD. Empiem vezicular\nE. Colecistită gangrenoasă B

31. Unei paciente cu vârsta de 62 de ani i se pune diagnosticul de tumoră anală. Microscopic poate fi
identificat unul din următoarele tipuri histologice:\n\n\nA. Carcinom epidermoid\nB. Melanom
malign\nC. Tumoare carcinoidă\nD. Carcinom bazocelular\nE. Carcinom mucoepidermoid ADE

32. Un pacient cu ciroză prezintă splina marcat mărită în volum. Care sunt modificările macroscopice
ale splinei?\n\n\nA. Consistență dură\nB. Suprafață de secțiune palidă, gălbuie\nC. Capsulă
neregulat îngroșată, aspect de „glazură de tort”\nD. Suprafață de secțiune omogenă, roșietică\nE.
Sinusoide dilatate cu pereți îngroșați AD?

27. În absența unor malformații cardiace care poate fi sursa embolilor din circulația ...\n\n\nA.
Ventricolul stâng\nB. Atriul stâng\nC. Aorta\nD. Ventricolul drept\nE. Valva tricuspidă AC

28. Infarctul roșu:\n\n\nA. Se caracterizează prin necroză astructurată\nB. Se poate produce uneori
în creier\nC. Se caracterizează prin necroza structurată\nD. Se produce în organele cu circulație
terminală\nE. Se produce în organele cu dublă circulație CE
29. Selectați enunțurile adevărate:\n\n\nA. Infarctul retinian este un infarct alb\nB. În infarctul renal
se produce o necroză de coagulare\nC. În infarctul cerebral apare o necroză de colicvație\nD.
Infarctul splenic are o formă neregulată\nE. Cicatricea postinfarct pulmonar este albicioasă A

30. Selectați enunțurile adevărate despre edemul inflamator:\n\n\nA. Lichidul de edem este un
transudat\nB. Scăderea presiunii hidrostatice intravasculare duce la formarea edemului
interstițial\nC. Lichidul de edem diluează produșii toxici din focarul inflamator\nD. Lichidul de edem
are întotdeauna efecte benefice\nE. Lichidul de edem duce la tumefacția țesutului inflamat C

31. Selectați afirmațiile false referitoare la actinomicoză:\n\n\nA. Este produsă de o bacterie

anaerobă, gram pozitivă\nB. Se localizează mai frecvent la nivelul splinei\nC. Substratul morfologic
este reprezentat de o inflamație cronică granulomatoasă\nD. Granulomul actinomicotic este centrat
de coloniile de Actinomyces israeli\nE. Este o inflamație micotică AB

8. În abcesele care nu sunt evacuate chirurgical se poate produce:\n\n\nA. Formarea de

pseudomembrane prin necroze extinse ale mucoaselor pe suprafața cărora se dezvoltă\nB.
Eliminarea spontană a puroiului prin fistule\nC. După lichidarea infecției, în cazul abceselor mici,
puroiul se resoarbe și cavitatea restantă se umple cu țesut de granulație, rezultând o cicatrice
fibroasă\nD. Deshidratarea puroiului rezultând o masă solidă bogată în lipide denumită cazeum\nE.
Transformarea puroiului într–un lichid clar, sero–cirtrin; după îndepărtarea acestuia rămâne o
cavitate chistică, cu pereți rigizi

9.* Care din următoarele afirmații referitoare la flegmon este falsă:\n\n\nA. Se dezvoltă la nivelul
mucoaselor tractului digestiv, în special a apendicelui\nB. Este o inflamație supurativă difuză, fără
tendință la delimitare clară\nC. Se caracterizează printr–un exudat hemoragic, flegmonos\nD. Se
poate dezvolta la nivelul apendicelui, planșeului bucal, colecistului, meningelor moi\nE. Exudatul
purulent difuzează printre planurile tisulare, fără limite bine circumscrise

10. Caracterele morfologice ale inflamației cronice sunt următoarele, cu excepția:\n\n\nA. Prezența
de celule inflamatorii de tipul macrofagelor, plasmocitelor și limfocitelor\nB. Reacții vasculo–
exudative intense\nC. Proliferarea de țesut de granulație\nD. Scleroza cicatricială sechelară\nE.
Formarea unui exudat apos abundent, bogat în proteine

11.* Care dintre următoarele leziuni histologice conferă specificitatea tabloului morfologic al
tuberculozei?\n\n\nA. Leziunile proliferative – alveolita macrofagică\nB. Reacțiile exudative\nC.
Brâul de limfocite\nD. Necroza de cazeificare\nE. Granulomul eozinofil

12. Care din afirmațiile următoare privind celula Langhans sunt false?\n\n\nA. Derivă din insulele
beta pancreatice\nB. Este o celulă gigantă, de peste 300 de microni\nC. Are numeroși nuclei dispuși
în coroană, potcoavă sau sub forma literei H stilizată\nD. Rezultă prin metamorfozarea
macrofagelor\nE. Citoplasma este clară, fin vacuolară

13. Leziunile macroscopice circumscrise din inflamația tuberculoasă sunt:\n\n\nA. Ulcerația\nB.

Caverna\nC. Nodulul acinos\nD. Tuberculul miliar\nE. Bronhopneumonia tuberculoasă s

39. Identificați afirmațiile false referitor la dermatofibrom:\n\n\nA. Reprezintă o tumoră benignă a

nervilor dermici\nB. Se întâlnește frecvent la nivelul extremităților\nC. Se dezvoltă din mușchiul
erector al firului de păr\nD. Pe suprafața de secțiune sunt arii extinse de necroză și hemoragie\nE.
Prognosticul este rezervat, supraviețuirea la 5 ani fiind de sub 40%

9.* Următoarea afirmație referitoare la sifilide este adevărată:\n\n\nA. Apar după 2–12 zile de la
apariția șancrului sifilitic\nB. Se însoțesc de adenopatie satelită\nC. Afectează cu predilecție palmele,
plantele, flancurile\nD. Sifilidele mucoaselor se mai numesc rozeole\nE. Sifilidele eritematoase se
mai numesc condiloame acuminate

21. Evidențierea depunerilor de grăsime din steatoză se poate realiza cu ajutorul

colorației/colorațiilor:\n\n\nA. Roșu de Congo\nB. Albastru de toluidină\nC. Scharlach\nD. Tricrom
Gomori\nE. Sudan III CE

22. Amiloidoza renală se caracterizează prin:\n\n\nA. Rinichi mărit de volum în prima etapă\nB.
Consistența scăzută\nC. Rinichi palid, translucid\nD. Corticala îngroșată\nE. Depozite PAS–pozitive în
celulele epiteliale tubulare ACD

23. Amiloidoza splenică difuză se caracterizează prin:\n\n\nA. Splenomegalie ușoară\nB. Foliculi

limfoizi încărcați cu amiloid\nC. Aspect de splină șuncă\nD. Consistență scăzută\nE. Se colorează pe
secțiune cu soluție Lugol CE

24. Următoarele afirmații despre splina Sagou sunt adevărate, cu excepția:\n\n\nA. Apar în
tezaurismoze\nB. Se însoțește de o splenomegalie foarte importantă\nC. Are aspect de șuncă\nD. Pe
secțiune prezintă noduli translucizi\nE. Sunt afectați preponderent corpusculii Malpighi DE

25.* Mecanismul producerii distrofiei/alterării vacuolare este:\n\n\nA. Acumularea de grăsimi

complexe în celulă\nB. Acumularea de mucină intracelular\nC. Acumularea de trigliceride în
citoplasma celulelor\nD. Hiperhidratarea celulară\nE. Acumularea de glicogen în celule D

1. Exudatul inflamator, trăsătura definitorie a tabloului lezional din inflamația acută are următoarele
caracteristici:\n\n\nA. Diluează produșii toxici din focarul inflamator\nB. Este un lichid bogat în
proteine\nC. Conține un număr variabil de granulocite, limfocite, plasmocite, macrofage\nD. Se
formează ca urmare a scăderii permeabilității vasculare și a scăderii presiunii hidrostatice în capilare
și venule postcapilare\nE. Asigură aportul local de imunoglobuline în focarul inflamatorAE

2. Abcesul:\n\n\nA. Este o inflamație purulentă localizată circumscrisă (cavitate plină cu puroi)\nB.

Conține puroi constituit exclusiv din eozinofile, resturi tisulare și limfocite\nC. După ce este stopată
înmulțirea microbilor, colecția purulentă este treptat încapsulată printr–o membrană zisă piogenă,
formată din țesut de granulație\nD. Este determinat de infecții cu germeni virulenți ca pneumococul,
streptococul, stafilococul\nE. Este o caracteristică a inflamației tuberculoase

3.* Inflamația granulomatoasă se caracterizează prin:\n\n\nA. Prezența granulocitelor\nB.

Granulocite intricate cu limfocite și plasmocite\nC. Eozinofile acumulate interstițial\nD. Plasmocite
cu corpi Russell\nE. Acumulare focală de macrofage cu sau fără metamorfozarea lor în celule
epitelioide și celule gigante multinucleate E

4. Vindecarea de primă intenție are loc:\n\n\nA. În plăgile cu lipsă mare de substanță și

neinfectate\nB. În plăgile deschise și neinfectate\nC. În plăgile chirurgicale suturate și infectate\nD.
În plăgile cu lipsă minimă sau fără lipsă de substanță și neinfectate\nE. În plăgile chirurgicale suturate
și neinfectate BE

5. Inflamația pseudomembranoasă are următoarele caracteristici:\n\n\nA. Interesează seroasele,

având ca trăsătură esențială formarea exudatului purulent\nB. Este determinată de microbi cu mare
capacitate de invazie și care se înmulțesc pe suprafața mucoaselor respective\nC. Este determinată
de microbii piogeni (stafilococ, streptococ)\nD. Formarea de false membrane ce conțin material
necrotic, fibrină, microbi, polimorfonucleare, hematii\nE. Eliminarea falselor membrane se face prin
fistule BD

6. Inflamația seroasă are următoarele caracteristici:\n\n\nA. Exudat bogat în granulocite normale și

piocite\nB. Afectează pleura, pericardul\nC. Exudat apos abundent, bogat în proteine (peste 3g
%)\nD. Exudat apos ce conține puține celule: polinucleare, macrofage, eritrocite, celule de înveliș ale
seroaselor\nE. Poate produce asfixie prin obstrucția căilor respiratorii BCD

10. Infarctul alb:\n\n\nA. Poate rezulta prin ocluzie arterială și venoasă\nB. Macroscopic se prezintă
sub forma unor arii palid–gălbui, consistență scăzută, bine delimitate, înconjurate de un lizereu roșu–
violaceu\nC. Microscopic se caracterizează prin necroză cazeoasă\nD. Macroscopic se prezintă sub
foma unor arii roșii–violacei, consistență crescută, bine delimitate\nE. Microscopic se observă
necroza de coagulare BE

11.* Trombul alb (de conglutinare) este alcătuit din:\n\n\nA. Trombocite și o cantitate variabilă de
filamente de fibrină\nB. Trombocite, fibrină, hematii, leucocite\nC. Trombocite, fibrină, hematii\nD.
Fibrină, leucocite\nE. Limfocite, hematii A

12.* Majoritatea embolilor pulmonari mici determină:\n\n\nA. Infarcte pulmonare\nB. Șoc

cardiogen\nC. Sindrom manifestat prin tuse, dispnee, durere toracică, hipotensiune\nD. Dispnee
tranzitorie\nE. Moarte subită C

13. Infarctul hemoragic poate fi întâlnit în:\n\n\nA. Creier\nB. Miocard\nC. Splină\nD. Intestin
subțire\nE. Plămân ABDE

21. Steatoza hepatică:\n\n\nA. Se mai numește ciroza hepatică\nB. Se mai numește ficatul gras\nC.
Ficatul are consistență crescută\nD. Microscopic, hepatocitele conțin vacuole optic goale\nE. Poate fi
urmarea aportului deficitar de acizi grași BD

22. Următoarele pot fi exemple de hialin intracelular:\n\n\nA. Corpii Councilman\nB. Cicatricea

keloidă\nC. Corpii Mallory\nD. Hialinul vascular\nE. Hialinul conjunctiv AC

23.* Absența exercițiului fizic în timpul unei boli imobilizante poate avea ca și consecințe asupra
mușchilor scheletici:\n\n\nA. Hipertrofia\nB. Displazia\nC. Regenerarea\nD. Atrofia\nE. Gangrena
D

24. Materialul de tip fibrinoid apare în:\n\n\nA. Cicatricea cheloidă\nB. Sclerodermie\nC. Funful
ulcerului peptic\nD. Leiomiomul uterin\nE. Mixedem BC

25. În amiloidoza renală, depozitele de amiloid se depun:\n\n\nA. În tubii contorți\nB. În

glomeruli\nC. Intracelular\nD. Extracelular\nE. În foliculii limfoizi ABD
13. În care din următoarele organe se poate dezvolta un infarct hemoragic?\n\n\nA. Cord\nB.
Intestin\nC. Rinichi\nD. Splină\nE. Creier

14. Inflamația seroasă are următoarele caracteristici:\n\n\nA. Exudat bogat în granulocite normale și
piocite\nB. Exudat apos abundent, bogat în proteine (peste 3 g%)\nC. Exudat apos ce conține puține
celule (polinucleare, macrofage, eritrocite, celule de înveliș ale seroasei)\nD. Poate produce asfixie
prin obstrucția căilor respiratorii\nE. Afectează pleura, pericardul

18. Care dintre următoarele afirmații referitoare la flegmon sunt adevărate:\n\n\nA. Se dezvoltă la
nivelul mucoasei tractului digestiv, în special a apendicelui\nB. Este o inflamație supurativă difuză,
fără tendință la delimitare clară\nC. Se caracterizează printr–un exudat hemoragic\nD. Se poate
dezvolta la nivelul apendicelui, planșeului bucal, colecistului, meningelor moi\nE. Se însoțește de
proliferarea unui țesut de granulație care tinde să delimiteze procesul supurativ

6. Dintre ... de mai jos, reprezintă forme de pericardită cronică:\n\n\nA. Pericardita a..?\nB.
Pericardita hemoragică\nC. Pericardita purulentă\nD. Pericardita fibrinoasă\nE. Pericardita c../ AE

7. Identificați afirmațiile corecte referitoare la cardiomiopatia congestivă:\n\n\nA. Inima apare

mărită în volum, cu greutatea de aproximativ 500g\nB. Este cea mai comună anomalie întâlnită la
autopsiile atleților tineri care au decedat subit\nC. Poate fi secundară abuzului de alcool sau cocaină,
sau idiopatică\nD. Miocardul apare palid, flasc, cu mici cicatrici subendocardice\nE. Microscopic este
caracteristică atrofia unor fibre miocardice cu hipertrofia altora și fibroza difuză și perivasculară
CDE

8.* Bronșita acută îmbracă următoarele forme, cu excepția:\n\n\nA. Sero–fibrinoasă\nB.

Catarală\nC. Ulcerativă\nD. Pseudomembranoasă\nE. Gangrenoasă A

9.* Trombangeita obliterantă se mai numește și:\n\n\nA. Boala Monckeberg\nB. Boala Buerger\nC.
Boala de Quervain\nD. Vasculita sistemică necrotizantă\nE. Arterita Libman–Sacks B

10. Reprezintă complicații ale tromboflebitelor:\n\n\nA. Insuficiența venoasă cronică\nB. Celulita\nC.

Boala Buerger\nD. Trombembolismul pulmonar\nE. Trombangeita obliterantă ABD

11. Arteriolohialinoza se evidențiază de obicei la nivelul următoarelor organe:\n\n\nA. Rinichi\nB.

Cord\nC. Splină\nD. Tiroidă\nE. PlămânAC

12. Poliarterita nodoasă:\n\n\nA. Este o vasculită acută, necrotizantă, de etiologie cunoscută\nB.

Este o vasculită acută, necrotizantă, de etiologie necunoscută\nC. Este o vasculită cronică,
necrotizantă, de etiologie necunoscută\nD. Clinic se manifestă prin reacții generale nespecifice, cu:
febră, oboseală și prin simptomatologie de organ – hematurie și albuminurie, melenă, dureri
musculare\nE. Afectează predominant ficatul BD

14. Complexul primar tuberculos pulmonar este reprezentat de:\n\n\nA. Afectul primar\nB.Abcesul
rece\nC.Adenopatia hilară\nD.Limfangita de legătură\nE. Caverna veche cu pereții formați din țesut
de granulație AD

15. Pacient cașectic?, cu vârsta de 69? de ani prezintă la necropsie numeroase leziuni pulmonare,
hepatice, intestinale de aspect rotunjit, de 1–2 mm în diametru, unele cenușii–translucide, altele
cenușiu–gălbui, al căror substrat microscopic este reprezentat de:\n\n\nA. Granuloame centrate de
coloniile de Actinomyces\nB. Granuloame cu celule Langhans\nC. Necoză de cazeificare\nD. Necroză
de coagulare\nE. Folicul tuberculos BC

16.* Manifestările sifilisului terțiar pot include următoarele, cu excepția:\n\n\nA. Leziuni proliferative
și alterative difuze vasculare\nB. Gome sifilitice\nC. Sifilide\nD. Paralizie generală progresivă\nE.
Tabes D

17.* Stadiul primar al sifilisului câștigat se manifestă prin:\n\n\nA. Micropoliadenopatie\nB. Șancru

sifilitic\nC. Gome sifilitice\nD. Mezaortită sifilitică\nE. Sifilide cutanate D

18.* Substratul morfologic din actinomicoză este reprezentat de:\n\n\nA. Inflamație cronică
proliferativă nespecifică cu constituirea de microabcese\nB. Granulomul tuberculos centrat de
coloniile de Actinomyces\nC. Coloniile de Actinomyces, înconjurate de neutrofile, celule
xantomatoase, macrofage de tip epilioidm rare celule gigante multinucleate și țesut de granulație la
periferie\nD. Coloniile de Actinomyces, înconjurate de eozinofile, celule xantomatoase, macrofage de
tip epitelioid, rare celule gigante multinucleate, țesut de granulație la periferie\nE. Inflamație cronică
granulomatoasă și aglomerări de polimorfonucleare eozinofile C

19.* În trichineloză, tabloul microscopic este reprezentat de:\n\n\nA. Larva închistată și înconjurată
de granuloame inflamatorii, numeroase polimorfonucleare neutrofile și histiomacrofage încărcate cu
lipide\nB. Prezența larvei torsionate înconjurate de o membrană piogenă\nC. Granuloame
inflamatorii, cu numerase eozinofile și uneori cu celule gigante multinucleate\nD. Leziuni alterative
mergând de la intumescența tulbure până la necroză datorate faptului că virusul trăiește și se
multiplică strict intracelular\nE. Pereții chistului se pot resorbi după 6 luni – 2 ani C