ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „HIPPOCRATE” FOCŞANI

Str. Moldova Nr. 9, Focşani

Tel/fax 0237626768
E-mail: sanitarahippocrate@yahoo.com
Web: www.spshippocratefocsani.ro MEC

Elev-Gaman Roxana
Clasa-3C
EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

SIMULARE PROBA SCRISĂ

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timp de lucru 3 ore
Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I-----------------------------------------------------------------------------------30 puncte

Pentru fiecare item al acestui subiect notaţi pe foaia de examen cu litera ”A”dacă
afirmaţia este adevărată sau cu ” F” dacă afirmaţia este falsă.

1. Procesele inflamatorii la nivelul căilor respiratorii superioare și prezența alergenilor din

mediul înconjurator, pot cauza alterarea vocii.A
2. Funcțiile vitale sunt frecvent utilizate ca indicatori ai stării de sănătate sau de boală.A
3. Hemiplegia reprezintă paralizia membrelor inferioare .F
4. Febra intermitentă se caracterizează prin menţinerea constantă a temperaturii corpului între
37-38˚C.F
5. Eritemul este o pată congestivă datorată vasodilataţiei. A
6. Durerile articulare la nivelul simfizei pubiene și la nivelul coloanei vertebrale sunt
considerate normale la o gravidă. A
7. Infecția cu virusul hepatitic A se transmite prin apă, alimente, obiecte contaminate. A
8. Coma hipoglicemică se însoţeşte de tegumente uscate şi pliu cutanat persistent.A
9. Varsăturile, cefaleea, fotofobia și rigiditatea cefei caracterizează sindromul meningian din
hemoragia subarahnoidiană. A
10. Șocul anafilactic nu se previne prin testarea la medicamente. F
11. În intoxicația cu monoxid de carbon, primele simptome sunt: cefalee violentă, amețeli,
tulburări de echilibru. A
12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabilă Diazepam i.v.sau
Fenobarbital.i.m.A
13. Angina pectorală se datorează inflamaţiei miocardului. A
14. Intoxicațiile cu barbiturice, opiacee, alcool metilic nu alterează funcția centrului respirator.
F
15. Bradipneea inspiratorie însoțită de tiraj, cornaj traduce obstacole în căile respiratorii
superioare. F
16. Respirația Cheyne-Stokes este o respirație în 4 timpi și apare în hipertensiunea
intracraniană. F
17. Cianoza în insuficiența respiratorie acută se manifestă inițial la buze, unghii, pavilionul
urechii, apoi se generalizează. A
18. Tracțiunea limbii la inconșienți, se face cu mijloace improvizate sau pensă specială. A
19. Secrețiile subglotice care nu se elimină prin drenaj postural sunt extrase cu seringa Guyon.
A
20. În obstucțiile severe laringo-traheale, asistentul medical execută intubație oro-traheală și
traheotomie. A
21. Viciul de refracție în care imaginea obiectelor așezate la infinit se formează înaintea retinei
se numește miopie. F
22. Strabismul reprezintă lipsa de paralelism a globilor oculari.A
23. Boala ulceroasă, este o ulcerație ce apare numai la nivelul duodenului. F
24. Ciroza hepatică, este o suferință cronică a ficatului caracterizată prin dezorganizarea
arhitecturii hepatice.A
25. Evoluţia nefavorabilă a colicii biliare însoţită de tulburări hidroelectrolitice necesită
internarea de urgenţă pentru investigaţii şi tratament medico-chirurgical.A
26. Examinarea radiologică a colonului prin umplerea pe cale rectală cu substanță de contrast,
se numește irigoscopie. A
27. În anemia acută pacientul prezintă ca problemă de dependență alterarea eliminărilor urinare.
A
28. Cauzele hiperglicemiei pot fi: excesul de insulină și abaterile alimentare. A
29. În stagiul cronic al gutei apar tofii gutoși la nivelul halucelui. A
30. Pacientul cu reumatism articular acut, prezintă ca și problemă de dependență, durere
articulară cu caracter migrator. A

SUBIECTUL II …………………………………………………………………...60 puncte

Pentru fiecare item al acestui subiect,notaţi pe foaia de examen numai litera
corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.
1. Pacientului cu BPOC i se administrează oxigen astfel:
a) pe sondă nasofaringiană în doze moderate începând cu un debit de 1-2 litri pe
minut, bolnavul fiind supravegheat atent;
b) prin mască cu un debit de 6 litri pe minut până la dispariţia tusei;
c) în doze descrescânde începând cu un debit de 12 litri pe minut până la
normalizarea cantităţii de oxigen în sânge;
d) prin sondă faringiană cu un debit de 8 litri pe minut până la dispariţia hipoxemiei.
2. Criza de astm bronşic se caracterizează prin:
a) dispnee cu caracter inspirator, tuse, expectoraţie purulentă, ortopnee, exoftalmie, sete de
aer, tegumente palide, transpiraţii reci, murmur vezicular diminuat;
b) dispnee cu caracter expirator prelungit, urmată de tuse şi expectoraţie mucoasă, filantă,
eliberatoare, ortopnee, exoftalmie, sete de aer, tegumente palide, transpiraţii reci,
hipersonoritate pulmonară, murmur vezicular diminuat, raluri sibilante şi romflante,
bradicardie;
c) dispnee cu caracter expirator prelungit, urmată de tuse şi expectoraţie sanguinolentă,
poziţie ortopneică, exoftalmie, sete de aer, transpiraţii reci, hipersonoritate pulmonară,
raluri sibilante şi romflante;
 d) dispnee cu caracter inspirator de scurtă durată, însoţită de poziţie ortopneică, exoftalmie,
transpiraţii reci, hipersinoritate pulmonară, murmur vezicular diminuat, raluri sibilante şi
romflante, bradicardie.
3. În timpul crizei de astm bronşic, bolnavul adoptă poziţia:
a) semişezând cu capul înclinat în faţă şi sprijinit în mâini;
b) decubit lateral, gambele flectate pe coapse şi coapsele flectate pe abdomen;
c) şezând, cu capul înclinat spre spate şi sprijinit în mâini;
d) şezând, cu capul înclinat în faţă şi braţele pe lângă corp.
4. Starea de rău astmatic poate fi declanşată de:
a) suprimarea bruscă a corticoterapiei, administrare de opiacee, tranchilizante;
b) infecţie bronşică difuză, paralizia musculaturii intestinului prin spasmul acestuia;
c) reacţii nealergice provocate de medicamente, prafuri alergizante din atmosferă;
d) proces inflamator după intervenţia chirurgicală prin care se comprimă intestinul.
5. Următoarele afirmaţii referitoare la astmul bronşic sunt adevarate, cu excepţia:
a) este cea mai frecventă boală cronică la copil;
b) este o boală cu predispoziţie genetică;
c) este o boală inflamatorie care se vindecă cu vârsta;
d) se caracterizează prin triada clasică: tuse, dispnee şi wheezing.
6. În cazul tuberculozei pulmonare bacilul Koch trebuie căutat în:
a) lichidul cefalo-rahidian, expectoraţie;
b) urină, spută;
c) puroiul unui abces;
d) expectoraţie şi lichidul de spălătură gastrică.
7. Tuberculoza pulmonară presupune următoarele semne şi simptome:
a) tuse iritativă, febră, scădere în greutate şi hematemeză;
b) tuse cu expectoraţie, anorexie, scădere în greutate şi dispnee;
c) tuse, wheezing şi dispnee;
d) febră, transpiraţii nocturne, tuse “lătrătoare” şi creştere în greutate.
8. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de:
a) pauză alimentară;
b) lipsa mișcării;
c) lipsa aportului vitaminic;
d) efortul fizic.
9. Infarctul miocardic acut reprezintă:
a) necroza ischemică a pericardului;
b) necroza ischemică a muşchiului cardiac, secundară unei hipoxii;
c) suprasolicitarea miocardului la o multitudine de factori;
d) un dezechilibru între necesarul şi aportul de CO₂ la nivel miocardic.
10. Semnele caracteristice otitei sunt următoarele cu o excepţie:
a) durere vie insuportabilă;
b) vărsături mai ales la mişcarea capului;
c) senzaţie de tensiune în ureche;
d) febră, frisoane, hipoacuzie.
11. Semnele și simptomele posibile în rinite sunt, cu excepția;
a) obstrucție nazală;
b) respirație pe gură;
c) secreție apoasă din nas;
d) disfagie.
12. Deseori, boala ulceroasă este favorizată de:
a) alimente contaminate cu Proteus, Salmonella;
 b) infecția locală cu Helicobacter Pylori;
c) carențe vitaminice și scădere a imunității;
d) inflamații ale veziculei biliare acute sau cronice.
13. Circumstanțele de apariție ale cirozei hepatice pot fi, cu excepția:
a) persoanele cu hepatită virală tip B, C, D, în antecedente;
b) persoanele consumatoare de alcool;
c) persoanele cu tulburări endocrine;
d) persoanele tratate cu medicație hepatotoxică.
14. În îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică, asistenta medicală vizează următoarele
obiective:
a) pacientul să cunoască modul de viaţă , de alimentaţie, să se poată autoîngriji;
b) pacientul să-şi exprime diminuarea durerii;
c) menținerea temperaturii corporale în limite fiziologice;
d) să păstreze o postură corectă, să poarte încălţăminte adecvată.
15. Colicile biliare de intensitate şi durată mică, fără complicaţii pot fi tratate la domiciliu
prin:
a) sondaj gastric cu evacuarea conţinutului gastric;
b) repaus la pat, regim alimentar, administrare de analgetice şi antispastice;
c) provocare de vărsături;
d) spălătură gastrică cu lichide dulci şi sărate.
16. În colica biliară durerea are următoarele caracteristici, cu excepția:
a) se datorește unor contracții spastice ale veziculei sau ale căilor biliare;
b) este localizată în etajul inferior al abdomenului;
c) debutează în hipocondrul drept sau epigastru;
d) se accentuează progresiv atingând intensitatea maximă în câteva ore.
17. Pentru irigoscopie pacientul va fi pregătit astfel:
a) regim bogat în glucide;
b) efectuarea clismei si administrarea uleiului de ricin;
c) administrarea de sedative;
d) în ziua examinării se reduce consumul de lichide.
18. Cauzele anemiei acute pot fi următoarele, cu excepția:
a) plăgi profunde;
b) vărsături abundente;
c) hemoragii digestive;
d) meno-metroragii.
19. Persoanele care lucrează în mediul toxic și cele care au alimentație cu carență de fier
sunt predispuse afecțiunilor:
a) leucemie acută;
b) diabet zaharat ;
c) hemofilie;
d) anemia cronică.
20. Manifestările de dependență în leucemia acută sunt următoarele, cu excepția:
a) tegumente roșii, cianotice și pruriginoase;
b) paloare, astenie, dispnee;
c) febră, frison, stare de curbatură;
d) gingivoragii, epistaxis, metroragii.
21.Care din următoarele probleme de dependență sunt întâlnite la pacientul cu gută în
stadiul cronic:
a) intoleranță la activitate intelectuală;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea tegumentelor prin prezența tofilor gutoși;
d) alterarea eliminărilor intestinale.
22. Persoanele predispuse la obezitate sunt:
a) persoanele cu un mod de viață sedentar, consumatorii de alcool;
b) persoanele care practică sporturi în apă;
c) copiii și adultul tânăr;
d) persoanele cu ortostatism prelungit.
23. Regimul alimentar indicat pacientului cu obezitate, va cuprinde:
a) paste făinoase, ciocolată, brânzeturi;
b) unt, fructe, conserve, suc de fructe;
c) legume și fructe proaspete, lapte degresat, ouă fierte tari, lichide neîndulcite;
d) carne slabă, lapte degresat, frișcă, cacao.
24. Durerea în gută prezintă următoarele particularități:
a) apare noaptea, brusc, este monoarticulară;
b) apare la articulațiile mari de la nivelul membrelor;
c) apare doar la articulații mici ale mâinilor;
d) este de intensitate moderată și se diminuă considerabil în repaus.
25. Febra, durerea și tumefacția articulară fugace ce cuprinde mai multe articulații mari
pot fi manifestări de dependență ale pacientului cu:
a) reumatism articular acut;
b) spondilită anchilozantă;
c) poliartrită reumatoidă;
d) artroze.
26. Pacientului cu reumatism articular acut i se va administra:
a) tratament cu antiinflamatoare, antistreptococice;
b) tratament antispastic;
c) tratament cu antialgice si sedative;
d) tratament anticoagulant.
27. Problemele de dependență în poliartrita reumatoidă sunt, cu excepția:
a) dureri articulare ;
b) alterarea integrității tegumentelor;
c) intoleranță la efortul fizic;
d) alterarea dinamicii familiale.
28. Spondilita anchilozantă apare de cele mai multe ori la:
a) femei cu afecțiuni metabolice;
b) persoanele cu clinostatism prelungit;
c) copii în perioada adolescenței;
d) bărbații tineri.
29. Scala Glasgow pentru comă se bazează pe 3 elemente:
a) examenul de laborator al sângelui, examene Rx, anamneză;
b) examenul deschiderii ochilor, a răspunsurilor verbale şi activităţii motorii ;
c) reflexe osteo-tendinoase, cutanate, mucoase ;
d) E.E.G., EKG, RMN.
30. Pentru ca pacientul să prezinte circulație adecvată , asistenta îl învață:
a) să reducă clorura de sodiu și grăsimile din alimentație;
b) încurajează pacientul să-și exprime gândurile în legătură cu problema de dependență;
c) recoltează urină pentru examene chimice și bacteriologice;
d) cântărește zilnic pacientul.
31. Manifestările de dependență ale dispneei sunt, cu excepția:
a) apneea;
b) hiperventilatie ;
c) hipoventilația;
d) afonia.
32. Pentru ca pacientul cu deficiențe respiratorii să înghită fără dificultate, asistenta
medicală aplică urmatoarele intevenții, cu excepția :
a) întrerupe alimentație solidă;
b) învată pacientul să efectueze exerciții respiratorii;
c) recomandă gargara cu soluții antiseptice;
d) alimentează pacientul cu lichide călduțe.
33. Funcționarea adecvată a organelor de simț, include:
a) finețe gustativă și a mirosului ;
b) limbaj clar precis ;
c) facies expresiv ;
d) exprimarea clară a gândurilor.
34. Atunci când pacientul prezintă problema de dependență “Alimentare și hidratare
inadecvată prin surplus”, asistenta medicală vizează următorul obiectiv:
a) pacientul să se poată îmbrăca și dezbrăca singur;
b) pacientul să prezinte somn adecvat cantitativ și calitativ;
c) pacientul să aibă greutatea corporală în funcție de înălțime, vârstă, sex;
d) pacientul să-și mențină temperatura corpului în limite fiziologice.
35. În astmul bronşic sputa poate fi:
a) sub formă de mase grunjoase izolate în salivă;
b) numulară;
c) perlată;
d) galben-ruginie.
36. Febra recurentă se caracterizează prin:
a) Perioade febrile ce alternează cu perioade de afebrilitate, trecerile făcându-se lent;
b) Perioade febrile de 4-6 zile ce alternează cu perioade de afebrilitate de aceeași durată,
trecerile făcându-se brusc;
c) Diferenţa de câteva grade între valorile înregistrate seara şi dimineaţa, cele mai mici
valori scad sub 37°C;
d) Diferenţa de câteva grade între valorile înregistrate seara şi dimineaţa, cele mai mici
valori nu scad sub 37°C.
37. Pulsul dicrot se manifestă astfel:
a) pauzele dintre pulsaţii sunt inegale;
b) pulsaţii abia perceptibile;
c) puls diferit la artere simetrice;
d) se percep 2 pulsaţii, una puternică, alta slabă, urmată de pauză.
38.Tulburările de diureză sunt:
a) poliuria, oliguria, anuria;
b) anuria, polakiuria, nicturia;
c) nicturia, disuria, ischiuria, polakiuria, incontinenţa urinară;
d) enurezis, izostenurie, glob vezical.
39. Elementele de apreciat în măsurarea pulsului sunt, cu excepţia:
a) aspectul;
b) amplitudinea;
c) ritmicitatea;
d) celeritatea.
40. Paraplegia este caracterizată de:
a) paralizia membrelor inferioare;
b) paralizia celor 4 membre;
c) paralizia unui singur membru;
d) paralizia a jumatate de corp lateral.
41. Identificaţi varianta corectă:
a) intertrigo este o infecţie specifică foliculului pilosebaceu;
b) intertrigo este asemănător leucopeniei;
c) intertrigo este o micoză cutanată situată la nivelul plicilor;
d) intertrigo este o pustulă determinată de un agent patogen
42. Vărsăturile, în cazul hipertensiunii intracraniene au următoarele caracteristici:
a) au întotdeauna conţinut alimentar;
b) sunt precedate de greţuri;
c) sunt spontane, în jet, neprecedate de greturi;
d) sunt de tip fecaloid.
43. Alimentaţia postoperatorie după intervenții chirurgicale ginecologice va fi în
primele zile:
a) bogată în celuloză în intervenţiile pe perineu şi vagin;
b) mai abundentă în grăsimi de origine animală;
c) fără restricţii în toate situaţiile;
d) cu multe lichide în intervenţii pe perineu şi vagin.
44. Identificați afirmația falsă referitoare la manifestarea stării de deshidratare la sugar:
a) la sugarul deshidratat fontanela este bombată;
b) la sugarul deshidratat fontanela este deprimată;
c) la sugarul deshidratat apare oliguria;
d) la sugarul deshidratat persistă pliul cutanat.
45. Imobilizarea gipsată a unei fracturi trebuie să cuprindă:
a) articulaţia situată deasupra focarului de farctură;
b) articulaţia situată dedesubtul focarului de fractură;
c) articulaţiile situate deasupra şi dedesubtul focarului de fractură;
d) doar zona fracturată.
46. Indicați metoda de imobilizare a unei fracturi în acordarea primului ajutor :
a) se folosește atela Kramer;
b) se introduce o tijă centro-medulară;
c) se instalează un aparat gipsat definitiv;
d) se utilizează brose și şuruburi.
47. Regimul alimentar în preziua operaţiei constă în:
a) regim zero;
b) dimineaţa şi prânz regim obişnuit, iar seara regim hidric;
c) se administrează alimente greu ingerabile cu 24 de ore înaintea operaţiei;
d) se administrează pâine şi ouă prăjite.
48. Prin termenul de ”abdomen de lemn” înţelegem:
a) dispariţia matităţii hepatice;
b) contractură pe toată aria abdominală;
c) durere violentă în epigastru;
d) relaxare musculară abdominală.
49. Caracteristicile durerii în colica renală sunt:
a) localizare suprapubiană, iradiere în tot abdomenul, durere vie;
b) localizare în hipocondrul drept, cu iradiere în umărul drept;
c) localizare lombară cu iradiere spre organele genitale externe;
d) localizare în abdomenul inferior, ce se generalizează ulterior.
50. Pacienta cu boală inflamatorie pelvină prezintă ca probleme:
a) alterarea eliminărilor vaginale manifestată prin tulburări menstruale;
b) alterarea eliminărilor urinare manifestată prin poliurie;
c) alterarea eliminărilor intestinale manifestată prin constipație;
d) circulație inadecvată.
51. Alegeți răspunsul corect:
a) în primele două ore după naştere pulsul este tahicardic;
b) în primele două ore după naştere este prezent globul de siguranță – uter dur contractat
la nivelul ombilicului;
c) în primele două ore după naştere sângerarea este masivă;
d) în primele două ore după naştere lăuza este agitată.
52. Toaleta locală a lăuzei cu evoluţie fiziologică se referă la următoarele, cu excepția;
a) toaletă vulvo-perineală de două ori pe zi;
b) spălătură vaginală cu antibiotice ;
c) schimbarea tampoanelor la 3 ore;
d) îngrijirea plăgii perineale, dacă există.
53. Identificați afirmația corectă:
a) paraplegia reprezintă paralizia membrelor superioare;
b) paraplegia reprezintă paralizia membrelor inferioare;
c) paraplegia reprezintă paralizia membrelor superioare și inferioare;
d) paraplegia reprezintă paralizia unui membru superior și al unui membru inferior de
aceeși parte a corpului.
54. Identificați afirmația corectă legată de intervențiile asistentului medical în criza
epileptică grand mal:
a) în criza epileptică grand mal asistentul medical intervine pentru liniștirea pacientului,
vorbindu-i din față acestuia pentru ca pacientul să nu întoarcă capul;
b) în criza epileptică grand mal asistentul medical se deplasează imediat după ajutor și
pentru a aduce medicamente anticomițiale;
c) în criza epileptică grand mal asistentul medical asigură supravegherea și previne
autolezarea pacientului;
d) în criza epileptică grand mal asistentul medical pregătește prioritar materialele și
medicamentele necesare resuscitării pacientului.
55. La pacientul care nu respiră, verificarea pulsului se va face la:
a) artera radială;
b) artera carotidă;
c) artera femurală;
d) artera brahială .
56. Identificați simptomele specifice în edemul pulmonar acut cardiogen:
a) anxietate şi dispnee severă;
b) edem al pleurei și febră ridicată;
c) junghi toracic și transpirații;
d) hemoptizie și disfagie .
57. Intoxicația cu alcool etilic se caracterizează prin:
a) cefalee violentă, frontală și bitemporală;
b) cefalee, confuzie, convulsii;
c) relaxarea musculaturii, relaxare sfincteriană, midriază;
d) orbire temporară, dureri abdominale, oligoanurie.
58. Se interzice spălătura gastrică:
a) în cazul ingestiei de substanțe corozive;
b) în intoxicațiile cu barbiturice;
c) în intoxicația cu alcool;
d) în intoxicația cu ciuperci.
59. Este indicată profilaxia antitetanică în caz de:
a) înțepături de insecte;
b) arsuri;
c) herpes;
d) stări febrile acute.
60. În intoxiicaţiile cu ciuperci apar următoarele semne:
a) greţuri şi vărsături;
b) constipaţie, poliurie;
c) paralizie, tulburări de sensibilitate;
d) cianoza, erupții cutanate.