NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secţiunea 1 - Titlul proiectului de act normativ

Hotărârea Guvernului privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de
16 august 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi
combaterea efectelor pandemiei de COVID - 19

Secţiunea a 2-a - Motivul emiterii actului normativ

1.Descrierea I. Amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului

situaţiei actuale de risc la nivel național
Epidemia de COVID 19 provocată de virusul SARS-CoV 2 are câteva caracteristici
specifice, care au fost observate și consemnate pe parcursul primelor cinci luni de evoluție:
- virusul nu a mai afectat organismul uman anterior;
- transmiterea este aerogenă;
- rata de contagiozitate este cuprinsă între 2.5-3, în absența măsurilor de control;
- perioada de incubație este între 2 – 14 zile;
- nu a fost dezvoltat un antiviral eficient pentru infecție;
- nu există tratament specific bolii pe care acest virus o provoacă;
- nu a fost dezvoltat un vaccin pentru imunizarea populației.

În acest context măsurile care și-au dovedit eficiența și eficacitatea la nivel mondial
sunt cele non-medicale: portul măștii, măsuri de curățenie și dezinfecție, igiena riguroasă
a mâinilor, igiena tusei și strănutului, menținerea distanței fizice între indivizi și izolarea
persoanelor infectate.
La nivel global, până în la 10.08.2020 sunt înregistrate 19.845.788 cazuri confirmate
de infecție cu virusul SARSCOV2 și 731.263 decese. Media zilnică a ultimelor 14 zile
este de aproximativ 256.320 cazuri noi de infecție și de aproximativ 5.860 decese.
La nivel european, țările cu incidența cea mai ridicată sunt reprezentate de Insulele
Feroe, Kosovo, Bosnia și Herțegovina, Moldova, Armenia și Spania. În Ungaria, Georgia,
Finlanda, Letonia, Liechtenstein, Italia și Slovacia înregistrează valori semnificativ
scăzute ale răspândirii infecției cu SARS-CoV-2.
Statele Membre ale Uniunii Europene au introdus măsuri de ridicare treptată a
restricțiilor, inclusiv a celor de circulație, însă aceste măsuri de relaxare sunt condiționate
de respectarea precauțiunilor universal valabile. Deplasările din State Membre ale UE în
România, cât și din România în statele membre ale UE sunt în creștere atât ca număr, cât
și ca durată a acestora.
Virusul se manifestă atât în statele de la granițele României, cât și în statele europene,
unde diaspora înregistrează un număr foarte ridicat de cetățeni. Mai mult, statele cu cei
1
mai mulți cetățeni români sunt, în același timp, cele mai afectate din Europa, precum Italia,
Franța, Spania și Marea Britanie.
În România, până la data de 11.08.2020 au fost înregistrate 63.762 cazuri de persoane
infectate cu virusul SARS-CoV-2, din care 35.861 persoane vindecate și 2.764 persoane
decedate, comparativ cu data de 28.07.2020 când au fost înregistrate 47.053 cazuri de
persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, din care 28.364 persoane vindecate și 2.239
persoane decedate.
Evoluția numărului de cazuri confirmate s-a situat pe un trend crescător de la o medie
de 473 de cazuri noi/zi în perioada 01-14 iulie, la 962 cazuri noi pe zi în perioada 15-28
iulie, până la 1.194 cazuri noi pe zi în perioada 29 iulie - 11 august. În primele zile ale
lunii august au fost înregistrate peste 20% din totalul cazurilor de la începutul epidemiei
până în prezent.
Acest trend puternic ascendent s-a înregistrat în urma măsurilor de relaxare, dar mai
ales în urma suspendării legislației care reglementează măsura izolării/carantinei și
absenței mecanismelor de control al interacțiunii interumane, inclusiv cu persoanele
cunoscute ca fiind infectate și ca urmare a creșterii numărului de teste efectuate zilnic.

Cazuri noi dupa data confirmarii, medie 7 zile

1400
1300
1200
1100
1000
900 Etapa III de
800 relaxare
700 Etapa I de relaxare Etapa II de relaxare
600
500
400 Stare de
300
200 urgenta
100
0
07/03
14/03
21/03
28/03
04/04
11/04
18/04
25/04
02/05
09/05
16/05
23/05
30/05
06/06
13/06
20/06
27/06
04/07
11/07
18/07
25/07
01/08
08/08
Medie cazuri 7 zile

Începând de la jumătatea lunii iunie, evoluția cazurilor noi confirmate a urmat o rata
de reproducere supraunitară (R0 1.05-1.22), acest curs de evoluție a situației fiind susținut
pe toata perioada ultimelor 40 de zile. Valoarea maxima a mediei cazurilor înregistrate a
fost atinsă la data de 29 iulie – 1.250 cazuri noi. În ultimele 11 zile trendul este ușor
descrescător cu aparenta tendință de plafonare în jurul unei medii de 1.100 cazuri/zi.
Menținerea unui astfel de platou pe termen mediu nu este de dorit să se întâmple, deoarece
în 14-21 de zile va depăși capacitatea de spitalizare în secțiile de ATI, suprasolicitând și
secțiile pentru bolnavii Covid 19.

Totalul cazurilor active la data de 11.08.2020, ora 10:00 este de 25.137 persoane.
Numărul de cazuri confirmate zilnic în ultimele 14 zile prezintă un trend ascendent cu un
vârf în data de 07.08.2020 de 1.378 de noi cazuri, context în care riscul de infectare rămâne

2
ridicat, mai ales că valorile au fost înregistrate în perioada stării de alertă, când libertatea
de mișcare nu a fost restricționată.

În intervalul 28.07-10.08.2020 au fost externați la cerere 2502 (în medie 179/zi)

pacienți confirmați.

3
 Conform datelor statistice înregistrate pe perioada stării de alertă, manifestarea
epidemiei are efecte pe întreg teritoriul României având și caracter intracomunitar în multe
județe ale țării. De asemenea, în săptămâna 03 - 09 august, 35,1% din totalul cazurilor s-
au înregistrat în București, Argeș, Prahova, Brașov și Dâmbovița, iar în 12 de județe și
Municipiul București se înregistrează un trend ascendent.

II. Intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau

prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate

În România răspândirea intracomunitară extinsă este deja prezentă la nivelul județelor

și al municipiului București. Principalele zone cu răspândire intracomunitară sunt în
Municipiul București (11,9% din totalul cazurilor) și județele Suceava (7,5% din totalul
cazurilor), Argeș (6,5% din totalul cazurilor), Brașov (5,8% din totalul cazurilor) și
Prahova (4,3% din totalul cazurilor).
În prezent, distribuția cazurilor după rata de incidență la 1.000 de locuitori arată că 447
de localități înregistrează o rată de peste 1 caz/1.000 locuitori.
La nivel național, evaluarea situației are în vedere un nivel de monitorizare (0.5-1
caz/1.000 locuitori), un nivel de atenție (1-3 cazuri/1.000 locuitori) și un nivel de alertă
(peste 3 cazuri/1.000 locuitori). În acest moment, 61 localități din 20 județe sunt la nivelul
de alertă, evaluările fiind făcute de către direcțiile de sănătate publică județene. În acest
context sunt necesare măsuri non-farmaceutice pentru prevenirea răspândirii infecțiilor și

4
evitarea atingerii unui nivel necontrolat al acestora, cu impact direct asupra mortalității
înregistrate și a unui aflux de pacienți peste capacitatea sistemului sanitar din regiune.

În absența menținerii unor măsuri de restricție este foarte probabilă creșterea numărului
de cazuri noi.

Pe teritoriul României, la data de 11 august 2020 în carantină instituționalizată sunt

159 persoane, în carantină la domiciliu sunt 20562 pentru care se efectuează verificări
medicale de specialitate. În ceea ce privește persoanele izolate aflate sub monitorizare
medicală, în data de 11.08.2020, în izolare la domiciliu sunt 7161 persoane, iar alte 5419
de persoane sunt în izolare instituționalizată.
În absența unor măsuri restrictive, în special în contextul sezonului estival în care se
creează aglomerații în zone turistice răspândite pe tot teritoriul național, frecventate de
cetățeni din multiple localități, ancheta epidemiologică riguroasă și cu depistarea
cazurilor index este aproape imposibilă, iar depistarea contacților cazurilor confirmate nu
poate fi efectuată.

În ultima perioadă, s-a observat o transmitere comunitară extinsă, precum și reapariția

unor zone tip focar prin prisma imposibilității desfășurării anchetelor epidemiologice
5
riguroase, coroborat cu un grad de conștientizare și de asumare a responsabilității
individuale redus al populației privind pericolul la care este expusă.

III. Insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns

În contextul în care, la nivel național sistemul sanitar are disponibile 1080 paturi
dispuse în cadrul secțiilor de anestezie și terapie intensivă, iar numărul de persoane aflate
în stare critică (485) reprezintă aproximativ 45% din totalul capacității de tratament în
aceste secții și de asemenea, aproximativ 2% din totalul cazurilor active.
În acest moment, capacitatea sistemului sanitar la nivel național nu este depășită, însă
la nivel regional și local, punctual în anumite județe, este foarte aproape de capacitatea
maximă (Ex. București, Argeș, Giurgiu, Prahova, Timiș), existând intervale în care
aceasta este chiar depășită, fiind necesar transferul pacienților între unitățile spitalicești
ale altor județe.
Din analiza efectuată la nivel național a cazurilor rezultă că aproximativ 31% din totalul
pacienților internați în ATI sunt ventilați mecanic acest procent menținându-se constant
față de precedenta perioadă de stare de alertă.
În ceea ce privește capacitatea de spitalizare pentru pacienți infectați COVID-19 cu
forme asimptomatice, ușoare sau medii, la momentul analizei prezente sunt disponibile
5.299 (40%) locuri din totalul de 13.115 paturi disponibile pe alte secții, cu excepția ATI.
În vederea asigurării capacității de răspuns medical la efectele pandemiei cu SARS-
CoV-2, una dintre măsurile foarte utile puse în aplicare pe durata stării de urgență / alertă
a fost reprezentată de detașarea personalului medico-sanitar în unitățile cu nevoi stringente
în asigurarea asistenței specializate. Astfel, în ultima perioadă, pentru compensarea
deficitului de personal la nivelul unităților sanitare care îngrijesc bolnavi cu COVID-19
au fost detașați, cu dificultate, un număr insuficient de medici, asistenți medicali și/sau
personal auxiliar, din cauza obligației legale de obținere atât a acordului persoanei
detașate, cât și a angajatorului.
Necesitatea detașărilor personalului medico-sanitar se justifică în continuare pentru
acoperirea nevoilor de îngrijiri specializate necesare pacienților diagnosticați COVID-19,
în contextul în care 4.001 cadre medicale au fost infectate de la debutul pandemiei,
respectiv suprasolicitarea personalului.
În acest context, creșterea constantă a numărului de cazuri confirmate precum și
greutățile întâmpinate în procesul de detașare a personalului medical către unitățile
spitalicești cu deficit, a generat un dezechilibru care se reflectă deja în asigurarea
capacității operaționale a sistemului sanitar, existând riscul agravării acestuia.

IV. Densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc

În ceea ce privește numărul localităților cu cel puțin un caz nou depistat în ultimele 14
zile, acesta a crescut constant de la 819, în data de 14.07.2020, la 1.553 în data de
11.08.2020 (o creștere cu 54%).

6
 Totodată, la nivelul a 41 județe procentul de infectare este de peste 1‰, cu un maxim
înregistrat în județul Suceava de 7,51 ‰.

Distribuția neuniformă a focarelor de infecție, creșterea numărului și dificultatea

stingerii acestora din cauza nerespectarea măsurilor de protecție individuală, justifică
reluarea și reinstituirea unor măsuri restrictive de prevenire și combatere a răspândirii
virusului SARS-CoV-2 și continuarea monitorizării, respectiv a dimensionării acțiunilor
de răspuns prin implicarea activă a tuturor autorităților statului cu atribuții directe sau care
asigură funcții de sprijin.

7
 În urma analizelor întocmite de către DSP, la propunerea CJSU, prin Ordin al Șefului
DSU, s-a instituit carantinarea zonală la nivelul unităților administrativ teritoriale
prezentate în harta de mai jos.

V. Existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului

de risc

Considerentele dezvoltării infrastructurii în vederea răspunsului medical eficient la

pacienții infectați COVID-19 sunt evidențiate prin capacitatea de internare a pacienților,
capacitatea testării PCR-RT pentru SARS-CoV-2 și capacitatea de carantinare pentru
cazurile potențial suspecte.

8
 Capacitatea de testare în România a crescut constant de la debutul pandemiei, ajungând
la un total de 1.404.845 teste efectuate până la data analizei, cu un maxim de 24.147 teste
efectuate în data de 06.08.2020.

Pentru extinderea capacității de spitalizare a pacienților confirmați COVID – 19,

internați în ATI, a fost necesară operaționalizarea celor 4 unități mobile de terapie
intensivă cu o capacitate de tratare de 12 pacienți pentru fiecare, în județele Prahova,
Timiș, Galați și Argeș.

VI. Concluzii:
Având în vedere analiza factorilor de risc prezentată mai sus putem concluziona că,
progresele înregistrate inițial în controlul efectelor pandemiei, se deteriorează constant și
în ritm accelerat, existând riscul unei agravări semnificative a efectelor manifestate în
rândul comunităților, precum și la nivel național, cu impact negativ major asupra
sistemului sanitar. Numărul zilnic de cazuri noi confirmate este din ce în ce mai ridicat,
cu o tendință puternic crescătoare, fapt care a generat o serie de consecințe negative,
precum limitarea/interzicerea circulației cetățenilor români în diferite state de la nivel
european.
Având în vedere aspectele prezentate anterior, propunem următoarele:
- intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a transmiterii virusului SARS-
CoV-2 atât la nivel județean cât și național, care să permită gestionarea situației la
parametri adecvați nivelului de gravitate înregistrat, precum și o reacție rapidă în funcție
de evoluția pandemiei;
- continuarea coordonării integrate și unitare a modului de aplicare pe întreg teritoriul
național a măsurilor de limitare, combatere și control al infecției cu virusul SARS-CoV-
2;
- instituirea unor noi măsuri restrictive/limitative cu scopul diminuării și prevenirii
transmiterii virusului SARS-CoV-2, referitoare la unele activități considerate cu risc
epidemiologic crescut, precum: purtarea măștii în spațiile publice deschise (în anumite
intervale orare), interzicerea desfășurării unor activități în spații închise, interzicerea
comercializării și consumului produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice

9
 în spațiile teraselor în anumite intervale orare și stabilirea unor măsuri privind utilizarea
plajelor.

11. Acte Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

comunitare în
cauză

2. Schimbări În contextul situației prezentate mai sus, a fost elaborat proiectul de hotărâre a
preconizate Guvernului privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se
aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-
19.
Prin proiectul de hotărâre se propune:
- prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă pe întreg teritoriul țării, începând cu data de
16 august 2020;
- instituirea măsurilor de prevenire și control al infecțiilor, a condițiilor concrete de
aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și a instituțiilor și autorităților publice care
pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă,
grupate în trei categorii, în anexele 1 - 3 ale proiectului de hotărâre a Guvernului, astfel:
a) măsuri pentru creșterea capacității de răspuns;
b) măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților;
c) măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc.
- faptul că, în aplicarea dispozițiilor art. 7^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii
carantinei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2020, cu modificările și
completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul
tipurilor de risc, secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dispune, în colaborare cu Ministerul Sănătății, prin
ordin al comandantului acțiunii, măsurile necesare prevenirii și combaterii infecțiilor cu
coronavirusul SARS-CoV-2, în cadrul acțiunilor de răspuns la nivel național;
- faptul că regimul contravențional aplicabil pentru nerespectarea măsurilor prevăzute
în anexele nr. 1 - 3 este stabilit la art. 64 - 70 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri
pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID 19, cu modificările
ulterioare;
- menținerea aplicabilității actelor emise pentru punerea în executare a Hotărârii
Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe
durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 18 mai 2020, aprobată cu
modificări şi completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu
modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 476/2020 privind
prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata
acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 515 din 16 iunie 2020, cu modificările și
completările ulterioare, și a Hotărârii Guvernului nr. 553/2020 privind prelungirea stării
10
de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum și stabilirea
măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor
pandemiei de COVID – 19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 627
din 16 iulie 2020, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care prin prezenta
hotărâre nu se dispune altfel.

Precizăm faptul că măsurile de prevenire și control al infecțiilor cu coronavirusul

SARS-CoV-2, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și
instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării
măsurilor pe durata stării de alertă prevăzute în anexele nr. 1 - 3 la proiectul hotărârii, sunt
pe fond similare cu cele în vigoare la data de 17 iulie 2020, cuprinse în anexele nr. 1 - 3
la Hotărârea Guvernului nr. 553/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Acestea includ modificările efectuate în scopul relaxării măsurilor de prevenire și

control al infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, respectiv măsurile non-medicale care
și-au dovedit eficiența și eficacitatea la nivel mondial, cum sunt portul măștii și reducerea
interacțiunii fizice între persoane, care să fie aplicate în special în zonele cu aglomerări de
persoane.

În acest context, se menține:

1. - excepția de la interzicerea intrării pe teritoriul României, prin punctele de trecere a
frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor, definiţi potrivit Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu
completările ulterioare a:
- străinii și apatrizii care călătoresc în scop de studii;
- străinii și apatrizii, lucrătorii înalt calificați, dacă angajarea acestora este necesară din
punct de vedere economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau desfășurată în
străinătate;
- străinii şi apatrizii, lucrători transfrontalieri, lucrători sezonieri din agricultură,
personal navigant maritim şi fluvial.
Totodată, în absenţa unor reglementări contrare la nivel naţional, interdicția nu se mai
aplică cetățenilor străini și apatrizilor originari din sau rezidenți în state terțe dinspre care,
la nivel european, este stabilită ridicarea restricțiilor temporare asupra călătoriilor
neesențiale către Uniunea Europeană.
2. - excepția de la interzicerea intrării pe teritoriul României a membrilor delegațiilor
sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul
României, în condițiile legii. Excepția este necesară pentru a da posibilitatea organizării
evenimentelor sportive internaționale pe teritoriul României, având în vedere că sunt
echipe românești angrenate în competiții internaționale, atât la nivelul cluburilor, cât și la
nivelul loturilor naționale.
3. - măsura, suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre
ţările care nu fac obiectul excepţiei de la carantinare/izolare stabilită de Institutul Naţional
de Sănătate Publică şi aprobate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi din
11
 aceste ţări către România pentru toate aeroporturile din România, potrivit art. 37 din Legea
nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.
4. obligativitatea purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, pentru
toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, prezente în spațiile publice deschise și în
intervalele orare ce vor fi stabilite prin hotărâre a comitetului județean / al Municipiului
București pentru situații de urgență. Spațiile și intervalele orare se vor stabili la propunerea
direcției de sănătate publică, luând în considerare probabilitatea prezenței concomitente a
unui număr mare de persoane în spațiile și în intervalele orare respective, unde se constată
dificultăți în asigurarea distanței fizice de protecție sanitară stabilite în condițiile legii.
5. - obligația pentru operatorii economici care desfășoară activitatea în spațiile dispuse
în exteriorul clădirilor, în aer liber, cum sunt terasele, cluburile, barurile și alte asemenea,
de a respecta orarul de lucru cu publicul și restricțiile stabilite prin hotărâre a Comitetului
Național pentru Situații de Urgență, la propunerea Grupului de suport tehnico-științific
privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României sau a comitetului
județean / al Municipiului București pentru situații de urgență. Asemenea măsuri vor putea
fi stabilite pentru unitățile administrativ-teritoriale în care se constată o răspândire
comunitară intensă a virusului și/sau un număr în creștere al persoanelor infectate cu noul
coronavirus SARS-COV-2.
6. - obligația operatorilor economici care desfășoară activitatea în asemenea spații de a
lua măsuri pentru limitarea numărului de clienți la numărul locurilor pe scaune, dar și de
a limita activitățile care presupun interacțiunea fizică între clienți.
7. - obligația operatorilor economici care desfășoară activități de jocuri de noroc, de a
respecta măsurile privind orarul de lucru cu publicul și restricțiile stabilite prin hotărâre a
Comitetului Național pentru Situații de Urgență, potrivit unei proceduri similare celei
prevăzute pentru operatorii economici care desfășoară activitatea în spațiile dispuse în
exteriorul clădirilor, în aer liber.

Totodată, prin proiect se propune renunțarea la măsura restrictivă prin care în punctul
de trecere a frontierei româno-ungare Săcuieni, județul Bihor era permisă doar circulația
lucrătorilor transfrontalieri; în acest context, precizăm faptul că, la nivelul frontierei
româno-ungară se menţine închiderea temporară a punctului de trecere a frontierei de stat
Carei, judeţul Satu Mare.

3. Alte Evaluarea realizată în baza factorilor de risc prevăzuţi la art. 3 alin. (4) din Legea nr.
informaţii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de
COVID-19, cu modificările ulterioare, indică necesitatea menţinerii unui răspuns
amplificat la situaţia de urgenţă determinată de răspândirea noului coronavirus, aspecte
materializate în cuprinsul documentului intitulat „Analiza factorilor de risc privind
managementul situației de urgență generată de virusul SARS-COV-2 pe teritoriul
României la data de 11.08.2020“, întocmit la nivelul Centrului Naţional de Conducere şi
Coordonare a Intervenţiei.

12
 Secţiunea a 3-a - Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

1.Impactul macroeconomic Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

11. Impactul asupra mediului Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
concurenţial şi domeniului ajutoarelor de
stat
2.Impactul asupra mediului de afaceri Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
21. Impactul asupra sarcinilor Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
administrative
22.Impactul asupra întreprinderilor mici Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
şi mijlocii
3. Impactul social Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Impactul asupra mediului Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte informaţii Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

Secţiunea a 4-a - Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,
pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -
Indicatori Anul Următorii 4 ani
curent Media pe 5 ani
2020 2021 2022 2023 2024
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Modificări ale veniturilor - - - - - -
bugetare, plus/minus din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
1.
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de
stat:
(i) contribuţii de asigurări
Modificări ale cheltuielilor - - - - - -
bugetare, plus/minus din care:
a) buget de stat, din acesta: a) - - - - - -
buget de stat, din acesta:
2.
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
b) bugete locale: - - - - - -
(i) cheltuieli de personal
13
 (ii) bunuri şi servicii

c) bugetul asigurărilor sociale - - - - - -

de stat:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
Impact financiar, plus/minus - - - - - -
din care:
3.
buget de stat - - - - - -
bugete locale - - - - - -
Propuneri pentru acoperirea - - - - - -
4. creşterii cheltuielilor
bugetare
Propuneri pentru a compensa - - - - - -
5.
reducerea veniturilor bugetare
Calcule detaliate privind - - - - - -
fundamentarea modificărilor
6.
veniturilor şi/sau cheltuielilor
bugetare
Proiectul de act normativ nu are impact direct asupra bugetului general
7. Alte informaţii
consolidat.

Secţiunea a 5-a - Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative necesare pentru

aplicarea prevederilor proiectului de act
normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi
modificate sau abrogate, ca urmare a
intrării în vigoare a proiectului de act
normativ;

b) acte normative ce urmează a fi b) ordine ale miniștrilor de resort pentru stabilirea condițiilor în
elaborate în vederea implementării noilor care se pot desfășura activitățile permise.
dispoziţii.
1¹. Compatibilitatea proiectului de act Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
normativ cu legislația în domeniul
achizițiilor publice.
2. Conformitatea proiectului de act Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
normativ cu legislaţia comunitară în
cazul proiectelor ce transpun prevederi
comunitare
14
3. Măsuri normative necesare aplicării Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
directe a actelor normative comunitare
4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
Uniunii Europene
5. Alte acte normative şi/sau documente Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
internaţionale din care decurg
angajamente
6. Alte informaţii

Secţiunea a 6-a - Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

1. Informaţii privind procesul de Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

consultare cu organizaţii
neguvernamentale, institute de cercetare
şi alte organisme implicate
2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
cu care a avut loc consultarea, precum şi
a modului în care activitatea acestor
organizaţii este legată de obiectul
proiectului de act normativ
3. Consultările organizate cu autorităţile Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
administraţiei publice locale, în situaţia
în care proiectul de act normativ are ca
obiect activităţi ale acestor autorităţi, în
condiţiile Hotărârii Guvernului nr.
521/2005 privind procedura de
consultare a structurilor asociative ale
autorităţilor administraţiei publice locale
la elaborarea proiectelor de acte
normative
4. Consultările desfăşurate în cadrul Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
consiliilor interministeriale, în
conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 750/2005 privind
constituirea consiliilor interministeriale
permanente
5. Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ Proiectul de act normativ va fi avizat de Consiliul Legislativ.
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi

15
6. Alte informaţii Proiectul de act normativ ține seama de măsurile adoptate prin
Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr.
40/2020 privind propunerea prelungirii stării de alertă și a
măsurilor necesare a fi aplicate pe durata acesteia pentru
prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID - 19

Secţiunea a 7-a – Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de

act normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire Proiectul de act normativ se încadrează în prevederile art. 7 alin.
la necesitatea elaborării proiectului de act (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în
normativ administrația publică, republicată.
2. Informarea societăţii civile cu privire
la eventualul impact asupra mediului în
urma implementării proiectului de act
normativ, precum şi efectele asupra
sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau
diversităţii biologice
3. Alte informaţii

Secţiunea a 8-a - Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a

proiectului de act normativ de către
autorităţilor administraţiei publice
centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor
noi organisme sau extinderea
competenţelor instituţiilor existente
2. Alte informaţii

16
 Față de cele menționate mai sus, a fost promovat proiectul de hotărâre a Guvernului privind prelungirea
stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 16 august 2020, precum și stabilirea
măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de
COVID - 19, pe care îl supunem spre adoptare Guvernului.

Ministrul afacerilor interne Ministrul sănătății

Ion Marcel VELA Nelu TĂTARU

Ministrul transporturilor, infrastructurii Ministrul muncii și protecției sociale

și comunicațiilor

Lucian Nicolae BODE Victoria-Violeta ALEXANDRU

Ministrul economiei, energiei Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și

și mediului de afaceri administrației

Virgil-Daniel POPESCU Ion ȘTEFAN

Ministrul mediului, apelor și pădurilor Ministrul tineretului și sportului

Costel ALEXE Marian Ionuț STROE

Ministrul culturii Ministrul educației și cercetării

Bogdan GHEORGHIU Cristina Monica ANISIE

Ministrul afacerilor externe Secretarul de stat al Secretariatului de Stat

pentru Culte

Bogdan-Lucian AURESCU Victor OPASCHI

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale

Nechita-Adrian Oros

Avizăm favorabil:

Ministrul finanțelor publice Ministrul justiției

Vasile-Florin CÎȚU Marian-Cătălin PREDOIU

17