Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Directii de actiune:
- formarea deprinderilor practice de practicare a unui mestesug traditional, realizat in familie, prin
implicarea tuturor membrilor (parinti si copii) si valorificarea economica a produselor obtinute.
Aceasta forma poate fi o cale de suplimentare a veniturilor pentru parintii care lucreaza, intrucat
practicarea unui mestesug traditional permite utilizarea spatiului locuintei ca un mic atelier; mai
mult, se pot implica si copii, crescandu-le astfel increderea in sine, prin dobandirea unui scop
economic a activitatilor in care se implica. Per ansamblu se obtine cresterea veniturilor, se
imbunatateste perceptia sociala din partea comunitatii, se dobandeste un nou statut, creste
increderea in sine).
- dobandirea de catre copii, cu sprijinul actiunii parintilor, a incerederii in sine si a unui rol
economic important in cadrul familiei prin implicarea acestora in realizarea de obiecte artizanale
mestesugaresti care sa fie ulterior comercializate
- formarea deprinderilor de munca si transmiterea cunostintelor specifice pentru gasirea unui loc
de munca pentru parintii care nu au in momentul de fata a unui loc de munca, conducand astfel la
cresterea premiselor pentru obtinerea unui loc de munca, deci pentru cresterea nivelului de trai
- crearea unui cadru prin implicarea factorilor economici si sociali, publici si privati, pentru
sprijinirea integrarii in economia sociala a membrilor familiilor aflati in situatia de risc.
Grup tinta:
Familii cu mai mult de 2 copii , familii monoparentale si copii acestora aflati in situatia de risc
??????Din mediul rural ????
Parteneri:
- Fundatia FILOCALIA-Aplicant
- FEDEI
- Asociatia Mesterilor Populari
1
- Centrul de Calificare Adulti
-Partener transnational (pentru cooperativele si micro-cooperativele sociale)
Activitati
GA 1. MANAGEMENT, MONITORIZARE, EVALUARE SI RAPORTARE
Activitati de management, coordonare si monitorizare
Activitati de raportare si audit
Achizitii
2
- perceptia si sentimentelor membrilor grupului tinta, vis –a vis de modul in care
acestia sunt tratati de ceilalti membri ai comunitatii, la locul de munca, acces pe
piata muncii,
- modul in care atitudinea comunitatii afecteaza emotiile si dezvoltarea personala a
membrilor familiilor aflate in situatia de risc social (familiile cu mai mult de 2 copii,
familiile mono-parentale)
- situatii de excludere sociala prin care au trecut membrii grupului tinta
- cai de relationare si comunicare intre membrii grupului tinta si comunitate astfel
incat atitudinea celorlalti membrii ai comunitatii sa fie justa, dominata de principii
de egalitate in munca (referitor la parinti- ocupare in economia sociala, egalitate la
locul de munca, egalitate privind accesul la formare), invatare, dezvoltare si
activitati ludice (referitor la copiii din aceste familii- pentru a avea sanse egale de
dezvoltare, eliminarea discriminarilor).
- potentialul (educatie ,aptitudini,abilitati)de care dispun membrii grupului tinta si
posibilitati de valorificare a acestuia in cadrul comunitatilor locale
Cercetări, studii şi analize, seminarii, conferinţe, grupuri de lucru, publicaţii în domeniul economiei sociale, incluzând aspecte
juridice, de reglementare şi ale politicilor publice, noi idei de afaceri şi abilităţi necesare în economia socială;
Activităţi de cercetare şi promovare a unor măsuri adecvate în ceea ce priveşte nevoile persoanelor supuse riscului de
excluziune socială sau excluse social şi ale comunităţilor defavorizate, cum ar fi cercetări, studii şi analize, seminarii,
3
1. Seminarii pentru dezvoltarea liniilor strategice de actiune pentru integrarea in
economia sociala a familiilor monoparentale si familiilor cu mai mult de 2 copii
Participanti: reprezentanti ai autoritatilor publice locale, organizatii non-guvernamentale din
domeniul social, economic si educational, reprezentanti ai organizatiilor de intreprinderi
Scopul seminariilor:
- prezentarea concluziilor privind sentimentele, perceptia si atitudinea membrilor grupului tinta
fata de perceptiile membrilor comunitatii privind atat oportunitatile si sansele egale de dezvoltare
a copiilor provenind din aceste familii, pe de o parte si a parintilor ca subiecti economici activi pe de
alta parte
- realizarea unei analize SWOT a situatiei de risc a membrilor grupului tinta
- Identificarea abilitatilor necesare in economia sociala (abilitati necesare cerute pe piata muncii,
abilitati de acomodare la locul de munca) si abilitati de munca care pot fi valorificate in cadrul
familiilor monoparentale si a familiilor cu mai multi de 2 copii cu sprijinul membrilor
- identificarea celor mai eficiente cai de actiune locala pentru sprijinirea familiilor aflate in situatia
de risc in vederea integrarii ca subiecti activi in economia sociala
4
GA3. ACTIVITATI DE dezvoltare a formelor de economie sociala pentru integrarea persoanelor
supuse riscului de excluziune socială sau excluse social, :Atelier pentru FORMARE DEPRINDERI
MESTESUGARESTI PENTRU PRACTICAREA UNUI MESTESUG PRIN ANTRENAREA MEMBRILOR
FAMILIEI
1. Sesiuni de Informare pentru dezvoltarea formelor de economie sociala (cooperative
de munca, micro-cooperative de munca).
1.1. Elaborare brosura informativa “Ce sunt cooperativele si micro-cooperativele sociale?
Cum functioneaza? Avantaje pentru comunitatile locale”
1.2. Sustinere sesiuni de informare “Ce sunt cooperativele si micro-cooperativele sociale?
Cum functioneaza? Avantaje pentru comunitatile locale”
2. Selectie grup tinta
- cu ajutorul primariilor locale din mediul rural
5
f) baza de date cu realizatorii de produse mestesugaresti traditionale din zona tinta a proiectului si a
locatiilor care comercializeaza aceste produse
GA4. ACTIVITATI PENTRU SUSTINEREA MEMBRILOR GRUPULUI TINTA IN GASIREA UNUI LOC
DE MUNCA
1. Activitati de consiliere pentru parinti si copii din familiile monomaparentale sau familii cu mai
mult de 2 copii . Scop:
A Pentru adulti :consiliere pentru dobandirea increderii in sine, gasirea unui loc
de munca si pentru integrarea in colectiv
6
2.1. Realizare brosura “Cum sa imi gasesc un loc de munca? Cum sa valorific la maxim potentialul
de care dispun pentru a avea locul meritat in economie?”
2.2. Sustinere sesiuni de informare (redactare CV, sustinere interviu, integrare in colectivul de
munca)
Servicii de integrare la locul de muncă , ocupare temporară sau formare la locul de muncă ,
crearea unor locuri de muncă permanente pentru persoanele dezavantajate pe piaţa
muncii şi ateliere protejate;
7
4.1. Cursuri de formare competente profesionale in ocupatiile :brutar, frizer-coafor-
manichiuara-pedichiura)
4.2. Cursuri de formare competente TIC (sprijina gasirea unui post de munca la
domiciliu)
Dezvoltarea şi furnizarea programelor de formare profesională , inclusiv dezvoltarea competenţelor de
utilizare TIC pentru grupurile dezavantajate;
JUSTIFICARE:
Rata să răciei relative în Româ nia, pentru anul 2008, înregistrează valori mari pentru urmă toarele
categorii: copii: 25,9%, tineri (16 – 24 ani): 20,9%, şomeri: 37,6%, lucră tori pe cont propriu
(inclusiv ţă rani): 40,8%, familiile monoparentale: 30%, familiile cu 3 şi mai mulţi copii: 47%.
(confrom Ministerulul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale in cadrul conferintelor organizate de
Reteaua Nationala Antisaracie in perioada 5-11 iulie 2010 in cadrul evenimentului „2010 Anul
European de Combatere a SĂ RĂ CIEI şi a EXCLUDERII SOCIALE”). Din punctul de vedere al
mediului de rezidenţă, mediul rural se confruntă în continuare cu o incidenţă mai mare a să ră ciei
şi să ră ciei severe, rata să răciei din mediul rural înregistrâ nd în anul 2006 valoarea de 29,6% faţă de
9,6% în mediul urban. Se poate constata din analiza comparativă 2007 cu anul 2006 că rata să răciei
în mediul rural a crescut de la 29,6% la 29,9% în anul 2007 (conform Propunere de program de
implementare a activităţilor din cadrul ANUL EUROPEAN PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI ŞI
EXCLUZIUNII SOCIALE, MMFPS). Standardul de viaţă al familiei româ neşti este unul mai degrabă
scă zut. Rata să ră ciei familiilor cu copii în întreţinere este cea mai ridicată din Uniunea Europeană –
26%, comparativ cu media de 18%, fiind într-o tendinţă ascendentă în ultimii ani. Riscul crescut de
să ră cie se datorează în special familiilor cu trei şi mai mulţi copii şi familiilor monoparentale.
8
(Familia româ nească – un reper de stabilitate (Raluca Popescu): Aparut in Dilema veche, nr. 322,
15-21 aprilie 2010)
B. Familia cu trei sau mai mulţi copii (conform Wikipedia- Psiholoigia familiei) are o
caracteristică importantă , aceasta fiind că fraţii au mari şanse să se formeze unul după celă lalt, şi să
se crească unul pe celă lalt. În cazul în care resursele materiale ale familiei sunt insuficiente, primul
copil va avea sarcini asemă nă toare cu cele ale pă rinţilor îngrijindu-se de gospodă rie dâ nd ajutor la
creşterea celorlalţi copii şi lucrâ nd atunci câ nd devine adult acesta numindu-se şi copil parental
oricare dintre copii din fratriile numeroase poate deveni parental, dar şansele cele mai mari le are
primul. Rolul de copil parental poate fi adaptativ în cazul familiilor ce au o bună funcţionare sau
neadaptativ, în cazul familiilor cu probleme, câ nd pă rintele renunţă la rolul să u şi copilul trebui să îl
preia. Copii parentali câ nd devin adulţi îşi continuă acest rol de îngrijire, inclusiv faţă de proprii
parteneri inclusiv în familile pe care le vor constitui. Un alt fenomen pe care îl întâ lnim în familile cu
trei sau mai mulţi copii este acela al copilului mijlociu ce se simte ignorat emoţional, neglijat
dezvoltâ nd sentimente de fustrare, neîncredere în sine, furie, acestea ducâ nd la apariţia unor
tulbură ri de comportament şi alte simptome cum ar fi dificultă ţi în relaţionare, insuccese şcolare şi
profesionale, inclusiv boli.