insusrile organoleptice (form8, culoare, miros) ale limentulul si efectul produs de cdtre acesta osu- pra organismului, dupa ingestie. acd apetitul si repulsic fat de un tip de aliment, sou fati de o combinatie de allmente, variazé de Ja individ la individ, foamea in schimb — nu face discriminéri gastronomice si este identicd 1a toatd lumea, De altfel, se si spune c: ,foamea este cel mai bun bucétar", iar disporitia aversiunll fat de unele preparate, oferite rind pe rind unui subject flat sub impulsul foamel, demonstreazd pe deplin ‘adevérul proverbulul citat Dispunind de cele mai variate alimente, omul tre- ule s& le aleagé pe cele recomandate ca fiindu ‘adecvate (atunci cind este bolnav). Este cunoscut foptul c& aromele, condimentele, incorporate in Unele alimente, pot sé deschidé pofta de mincare, transformind cea moi severé 1 monotond dieté Intr-una agreabild. Mal mult chior, modul de pre- zentare a preparatelor cit mai atrdgétor influen- feoz8 atit pofta de mincare cit si digesta Dar s& nu uitim c& placerile gastronomice ale fomului_ modem sint dirijate in special cdtre ali mentele concentrate, bogate in calor, cu un vo- “ Jem radu i care, dotorité modalitatilor de pre perore, solicits un efort masticator redus. Die pacate acestea nu sint si cele mai indicate Se punct de vedere metabolic si digestiv, gen Sed tulburéri ale sdndt8tii organismului la diferite sivele (oberitate cu consecinjele sale, boli ole apa~ sotului digestiv, boli ale oporatulul masticator = Gingi, gingit etc.) Este posibil sd ne alimentém rational? Dupé cum am vazut, alimentatia rationalé poate preveni unele boli de inimé, Tootlo! ,autoselectic ‘limentare, conform c&reia nevoile nutritive ale dividulul sint relevate doar de pofta de mincare si de proferinjele fiecdruia, fiind deci satisfacute Jn cadrul obignuitulul sau comportament alimen: for, trebule s8-i opunem categorie principle ra fionale prin care se realizeozi echilibrul necesar contitativ si calitativ Inte ceea ce organismul con: