2

Resursele de apa ale Terrei

Suprafata planetei – 510 mil/km2
Oceanul planetar- 361 mil/ km2 (70,3 %)
Uscatul -149 mil/km2 (28,2%)
Cantitatea totala de apa din hidrosfera 1386 mil km3.
Apa din hidrosfera= apa in toate starile de agregare, adica:
- Lichida ( apa de suprafata, subterana, dulce, sarata, apa din organismele
vi)
- Solida ( ghetari, zapazi)
- Gazoasa ( admosfera)
Din cantitatea toatala de apa :
- 96,5% revine marilor si oceanelor
- 1,74% apa retinuta in ghetari
- 1,70% apa subterana
- 1% apa din lacuri, rauri, mlastini
Circuitul apei in natura
Structura moleculara a apei
Moleculele de apa functioneaza ca un dipol.
Apa este o substanta chimica cu formula H2O alcatuita din 2 atomi de H si un
atom Oxigen, legatura intre cei 2 atomi facandu-se prin legaturi polare
covalente.
Dispunerea atomilor de H si O confera apei un caracter de dipol, ceea ce face
ca electrolitii dizolvati in apa sa disocieze usor in ioni pozitivi sau negativi ca
urmare a atractiei de catre moleculele de apa.
Polaritatea moleculei de apa, permite ca moleculele sa se lege intre ele prin
legaturi tip punti de hidrogen.
Cei 2 nuclei de hidrogen stau fata de oxigen sub un unghi de 104 grade si 50
min, astfel ca molecula de apa are o forma triunghiulara, datorita polaritatii,
chiar si in stare lichida apa are un caracter ordonat formandu-se asociatii
efemere in care o molecula este inconjurata de pana la alte 6 molecule de apa.
Toate aceste proprietati confera apei anumite caractere particulare care permit
existenta vietii pe Terra.
Proprietati fizice ale apei cu implicatii in viata organismelor acvatice
Variatia neliniara a densitatii
Prezenta puntilor de H produce in apa lichida asociatii moleculare de tip
polimeric(H2O).
In stare solida,

In gheata puternic racita, numarul puntilor de H este maxim. Pe masura ce

creste temperatura, legaturile de H se rup, apa devenind mai densa, moleculele
rupte si neasociate patrunzand in spatiile retelei cristaline.
La temperatura de 0 grade ( lichid) aproximativ 15% din legaturile de H sunt
desfacute, numarul crescand progresiv pana la 4 grade celsius, cand circa 50%
din legaturile de H se desfac, moleculele libere migrand in spatiile hexagoanelor
si creeand o structura compacta.
! LA PRESIUNEA DE O ATMOSFERA SI TEMPERATURA DE 3,38 GRADE APARE
DENSITATEA MAXIMA DE 6,39999 g/cm2.
Cu cat creste temperatura ( de la 4 grade celsius in sus) cu atat se desfac
legaturile de H dintre molecule ramanand asociatii de dimeri si trimeri ceea ce
duce la scaderea progresiva a densitatii.