Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea Ştiinţe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra știinţe fizice şi inginereşti

Lucrarea de laborator nr. 1

Tema: Forțele de așchiere la strungere.

A elaborat: studentul :Iacubov Cornel

A verificat: dr.conf. Balanici Alexandru

Bălţi, 2020
 Tema: Forțele de așchiere la strungere.
Scopul lucrării:
De a face cunoștință cu construcția aparatelor pentru măsurarea forțelor de așchiere; de a obține
deprinderi de măsurare și calcul a forțelor de așchiere, prelucrare a datelor experimentale și
obținere a relațiilor empirice care vor reflecta influiența elementelor regimului de așchiere asupra
forțelor de așchiere.
Noțiuni teoretice
La strungere asupra cuțitului acționează următoarele forțe (fig. 1):
1. forța tangențială de așchiere F z ;

2. forța radială de așchiere Fy ;

3. forța axială de așchiere Fx .

Fig. 1. Forțele de așchiere.

Determinarea forței tangențiale este necesară pentru calculul cuțitului la rezistență, elementelor
ce participă la efectuarea mișcării principale, calculul cutiei de viteze ale mașinii-unelte, calculul
momentului de rotație și puterii necesare pentru rotirea semifabricatului.

Cunoașterea forței Fy este necesară pentru calculul săgeții de încovoiere a piesei

prelucrate, care joacă un rol deosebit la calculul preciziei de prelucrare. Forța Fy se utilizează
și la calculul rezistenței elementelor mașinii-unelte cât și cuțitului de strung.

Cunoașterea forței de așchiere F x este necesară pentru calculul rezistenței pieselor ce

participă în mișcarea auxiliară cât și avans longitudinal, rezistenței cuțitului de strung, calculul
puterii cheltuite pentru mișcarea de avans.
După cum se observă, cunoașterea forțelor de așchiere este necesară la calculul și
construirea sculelor așchietoare, mașinilor-unelte și dispozitivelor de prindere, la calculul
rigidității sistemului tehnologic mașină-unealtă-sculă-piesă-dispozitiv de prindere, cât și pentru
calculul puterii cheltuite pentru efectuarea așchierii.
Forța rezultantă o notăm cu litera F. Între aceste componente, experimental s-au
determinat următoarele relații:
Fy Fx
Fz =0,4...0,5; Fz =0,3...0,4
în cazul cînd φ=45˚; λ=0˚; φ 1 =15˚.
Mărimea forței rezultante poate fi calculată cu formula:
2 2 2 2 2 2
F=√ F +F +F = √((0,4.. .0,5)F z ) +((0,3. ..0,4) F z ) + F = ¿
x y z z

= ¿ (1,1. ..1 ,18) F z Mărimea

componentelor forței de așchiere F x , F y , F z depinde de foarte mulți factori printre care:

- proprietățile fizico-mecanice ale materialului prelucrat;
- materialul și parametrii geometrici ai sculei;
- parametrii regimului de așchiere;
- utilizarea mediilor de așchiere etc.

Componentele forței de așchiere Fx , Fy , F z se determină cu formulele empirice:

x
s y vn k
F x =10 C P t x
Px Px Px

Px ,N;
x y n
F =10 C t s v k ,N ;
Py Py Py

y Py Py

x y n
F = 10C t s v k ,N;
Pz Pz Pz

z Pz Pz

unde:
CP x , C P y , C Pz - coeficienți ce caracterizează metalul și condițiile lui de prelucrare;
t – adîncimea de așchiere, mm;
s – avansul, mm/rot;
v – viteza de așchiere, m/min;
xP x , xP , xy - indici de putere pe lîngă adîncimea de așchiere;
Pz

yP x , yP y , yP z - indici de putere pe lîngă avans;

nP , nP
x y , nP z - indici de putere pe lîngă viteza de așchiere;
k P , k P y , k P - coeficienți de corecție ce înglobează condițiile de așchiere.
x z

În tab. 1 sunt indicate valorile coieficienților și indicilor de putere pentru calcularea

componentelor forțelor de așchiere la strungirea longitudinală a oțelului.
 Valorile coieficienților și indicilor de putere pentru calculul forțelor de așchiere la
strungirea longitudinală

Coieficienți și indici de putere

Materialul Avansu
semifabric l s, Fz Fy Fx
atului mm/rot CP z
x Pz yP z
nP z CP y
xP y yP y
nP y CP x
xP x yP x
nP x

Oțel
¿ 0 . 75
σ

-0,15
339 0,5

-0,3

-0,4
=7 300 1,0 0,75 243 0,9 0,6 315 1,0 0,2
r
¿ 0 . 75
50 MPa

Valorile coeficienților C P x , C P y , C Pz sunt indicate pentru r =750 Mpa la σ

așchiere cu plăci din carburi metalice cu următorii parametri geometrici: γ=10˚; φ=45˚; r=2 mm;
λ=0˚; φ =10˚. Așchierea se petrece fără folosirea lichidelor de așchiere.
1

Pentru determinarea forțelor de așchiere se folosesc două metode:

- obținerea ecuațiilor pe cale teoretică, considerînd procesul de așchiere ca un caz
particular al procesului de deformare plastică a metalului;
- obținerea formulelor empirice în baza datelor experimentale obținute cu ajutorul
dinamometrilor, prin măsurarea nemijlocită a forțelor de așchiere în diferite condiții.
Dinamometrele trebuie să satisfacă următoarele cerințe: la efectuarea măsurărilor să nu
transmită cuțitului sau axului principal mișcări suplimentare; să aibă inertitate joasă, pentru
aceasta frecvența oscilațiilor proprii ale dinamometrului trebuie să fie de câteva ori mai mare
decât frecvența oscilațiilor forțelor măsurate; să nu schimbe rigiditatea sistemului tehnologic; să
fiu stabili la vibrații; eroarea măsurării forțelor de așchiere la cercetarea proceselor fizice să
constituie 1...2%; în dinamometre trebuie să lipsească influiența reciprocă a componentelor forței
de așchiere.
Indiferent de construcție, dinamometrele au în componența lor trei părți principale:
1) traductorul asupra căruia acționează sarcina (deplasările legate de deformarea elastică
a traductorului, sau variația parametrilor circuitului electric sub acțiunea deformațiilor elastice
constituie baza determinării mărimii forțelor de așchiere);
2) receptorul, înregistrează mărimea sarcinii (forței de așchiere);
3) elemente auxiliare ce leagă captorul cu receptorul.
Deosebim dinamometre mecanice, hidraulice și electrice.
În dependență de tipul traductorului deosebim dinamometre piezoelectrice, capacitative și
inductive.
Traductorul este întrodus în circuitul electric, care mai conține un amplificator și un
dispozitiv de înregistrare (oscilograf sau un galvanometru sensibil). Către neajunsuri ale
dinamometrelor electrice putem enumera utilizarea amplificatoarelor compuse și a dispozitivelor
de înregistrare – oscilografilor.
 Fig. 2. Dinamometrul ДК-1
Dinamometrul mecanic se bazează pe deformarea elastică a elementelor de bază ale
acestuia: barelor cilindrice, arcurilor elicoidale sau plane etc. În fig. 2 este ilustrat dinamometrul
de tipul ДК-1. Acesta este un dinamometru monocomponent, cu ajutorul căruia se măsoară forța

F z . Deoarece metodica cercetării dependențelor forțelor Fx , Fy , Fz

de adâncimea de
așchiere t, avansul s și viteza de așchiere v este aceași, vom analiza doar dependența forței F z
=f(t,s,v). Pentru cercetarea experimentală vom utiliza dinamometrul ДК-1. Aparatul ДК-1 se
prinde pe suportul strungului prin intermediul alezajului A. Cuțitul este fixat în dispozitivul
leagăn 3 (balansier), care este legat cu corpul dinamometrului prin intermediul a două bare de
torsiune 2.
Deplasarea piciorușului indicatorului este proporțională deformației barelor de torsiune și
forței verticale de așchiere F z . Prețul unei diviziuni se determină prin etalonarea preventivă a
acestuia. Dinamometrul folosit în lucrarea dată este gradat pentru un cuțit cu brațul l=25 mm.
Prețul unei diviziuni a indicatorului este egal cu 4,15 kgF (41,5 N). Indicațiile dinamometrului se
transformă în kgF (N) prin intermediul graficul din fig. .
Metodele de determinare a forțelor de așchiere pe cale experimentală sunt numeroase și
se împart în: directe și indirecte.
Metodele directe presupun folosirea unor dispozitive de măsurare, numite dinamometre.
Metodele indirecte se pot considera: metoda măsurării puterii absorbite de la rețea. În
acest caz:
Fz v
P= 6000 η
[ kW ]
, de unde
6000 Pm
F z= v
η,
în care:
F z - forța tangențială de așchiere, daN;

Pm - puterea absorbită de motorul de acțiune, kW;

η – randamentul mașinii-unelte;
v – viteza de așchiere, m/min.
Pentru a obține o formulă empirică de calcul a forțelor de așchiere, vom efectua cercetări,
măsurînd forța de așchiere la variația factorilor ce influiențează procesul de așchiere. Prelucrînd
datele experimentale vom obține niște formule de tipul:
 F =f( v ,a ,b , K m , K s ,γ ,α ,ϕ ,h ,K LRU ),

unde: b – lățimea stratului așchiat; a – grosimea stratului așchiat; v – viteza de așchiere; Km -

coeficient ce ia în considerație proprietățile materialului de prelucrat; Ks - coeficient ce ia în

considerație proprietățile materialului sculei; γ ,α ,ϕ - parametrii geometrici a sculei;
K LRU - coeficient ce ia în considerație condițiile de răcire-ungere, h - mărimea uzurii
sculei.
Folosind formulele empirice trebuie să ținem cont, că acestea au un caracter aproximativ
și sunt valabile doar în diapazonul condițiilor în care au fost efectuate experiențele. Cum
influiențează fiecare din acești factori – vezi literatura de specialitate și indicațiile de mai jos.

a) Cercetarea influienței adîncimii de așchiere asupra forțelor de așchiere la strungire.

Pentru determinarea dependenței F z =f(t) se prelucrează un semifabricat cu diferite
adîncimi de așchiere păstrînd ceilalți factori constanți (s, v, geometria etc.). La fiecare schimbare
a lui t se măsoară F z . Rezultatele experimentale se notează în tabelul 2, pe baza căruia în
sistemul de coordonate logaritmice se construiește dependența:
F z =C P
'
z
tx Pz
, kgF .
Această dependență exponențială în sistemul de coordonate logaritmice prezintă o dreaptă
(fig. ). Exponentul x Pzdepinde de materialul semifabricatului, condițiile de prelucrare,
geometria sculei etc. și este numeric egal cu unghiul de înclinare către axa t a funcției F z =f(t):
a1
x P =tg α= z
b1
'
CP - coeficient, ce depinde de materialul semifabricatului, de condițiile de așchiere,
z

geometria cuțitului etc. și este numeric egal cu F z pentru adâncimea de așchiere t =1 mm.

b) Cercetarea influienței avansului asupra forțelor de așchiere la strungire.

Pentru determinarea influienței avansului asupra valorii forței F z se prelucrează
semifabricatul cu schimbarea valorii s, păstrînd constanți toți ceilalți parametri de așchiere.
Rezultatele măsurării se întroduc în tabelul 2, iar în sistemul de coordonate logaritmice se
construiește dependența F z =f(s):
} } { size 24{s} } rSup { size 8{ { size 10{ size 16{y}} } rSub { {P} rSub {z} } } } }} { ¿¿
Fz=CP z
¿¿ ,

unde indicele de putere (exponentul) y Pz este egal cu tangenta unghiului de înclinare a

dreptei F z =f(s), către axa s (fig. ):
a
y P =tg β= 2 .
b2z
 } } }} { ¿¿
CP ¿¿ - coeficient, ce depinde de materialul semifabricatului, de condițiile de așchiere, numeric
z

egal cu forța F z pentru s =1 mm/rot.

Comparînd poziția liniilor obținute în coordonate logaritmice pentru f(t) și f(s) putem face
concluzia că adîncimea de așchiere influiențează mai puternic asupra forței de așchiere decât
avansul. Prin urmare, pentru a micșora forța de așchiere este necesar de micșorat adîncimea de
așchiere și de mărit avansul la detașarea unuia și aceluiași volum de așchii.
Experiențele sunt efectuate pentru următoarele limite ale lui t și s, în cazul prelucrării
oțelului:
t=0,5...2 mm; s=0,08...0,52 mm/rot.

c) Cercetarea influienței vitezei de așchiere asupra forțelor de așchiere la strungire.

Viteza de așchiere influiențează mai puțin accentuat forța de așchiere. Dependența F z =f(v)
la prelucrarea oțelului este relativ complexă, datorită tăișului de depunere. Astfel la viteza de
15-20 m/min, la care acest tăiș este maxim, F z atinge un minim deoarece crește unghiul de
degajare real al sculei. În domeniul vitezelor la care tăișul de depunere, influiența vitezei
asupra forței de așchiere este clară: cu creșterea vitezei scade forța, fiind valabilă o relație de
forma:
'} } { size 24{v} } rSup { size 8{ { size 10{ size 16{n}} } rSub { {P} rSub {z} } } } ,}} { ¿¿
Fz=CP z
¿¿
'} } }} {¿¿
în care CP z
¿¿ este un coeficient dependent de condițiile concrete de prelucrare; n Pz -
'} } }} {¿¿
indice de putere (n=0,1-0,26). Este evident că CP z
¿¿ = F z , pentru v=1 m/min.

Pentru determinarea influienței vitezei asupra forței de așchiere se prelucrează semifabricatul

cu schimbarea valorii v, păstrînd s,t=const.
Rezultatele măsurării se întroduc în tabelul 2, iar în sistemul de coordonate logaritmice se
construiește dependența F z =f(v). Este evident că indicele de putere n este egal cu Pz

tangenta unghiului de înclinare a dreptei F z =f(v) către axa x:

a3
n P =tg γ= .
z
b3
Din desen se observă că odată cu creșterea vitezei forțele de așchiere se micșorează.

Generalizînd dependențele obținute, obținem formula de calcul a forței F z :

x
F z =C P t z
Pz
s y vn , Pz Pz

unde x Pz , y Pz , n Pz - exponenți, obținuți din graficele de mai sus.

CP
- coeficient ce caracterizează materialul de prelucrat, condițiile de așchiere. Valoarea
z

numerică a acestui coieficient se obține din rezolvarea ecuației:

 Fz
CP = z xP yP nP
.
t z
s z
v z

Măsurările se efectuează fără utilizarea mediilor de așchiere.

Lotul întîi de incercării:

Sa ajustat strungul la un anumit avans (s=0,1mm/rot.) și viteza de așchiere (v=21,6/min)
(n=305/min), iar adîncimea de așchiere sa schimbat de 5 ori. Rezultatele sunt introduse în
tabelul. Rezultate sunt întroduse în tabelul.
Lotul doi de încercări:
Sa ajustat strungul la viteză constantă (v=22,9) și adîncimea de așchiere( t=1mm),iar avansul este
modificat de 5 ori. Rezultate sunt întroduse în tabelul.
Lotul trei de încercări:
Sa sjustat strubgul la o adîncime de așchiere constantă (t=1mm) avansul constant
(s=0,14mm/rot), iar viteza de așchiere este modificată de 6 ori. Rezultate sunt întroduse în
tabelul.
Rezultatele măsurărilor pentru determinarea exponenților și coieficienților calcului
forței de așchiere F z .
Modelul mașinii-unelte Materialul prelucrat Geometria sculei

α= γ= φ= φ 1 = λ= r=

Valorile exponenților și coieficienților lor

Diametrul semifabricatului, mm

Adîncimea de așchiere t, mm

Frecvența arborelui, rot/min

Viteza de așchiere v, m/min

Avansul s, mm/rot
Nr. încercării

Fz, kgF
Fz, mm

ln Fz
ln v
ln s
ln t

x Pz y Pz
n Pz CiP z
С med P z

1 0,25 -1,38 2 8,3 2,11 138.3 139.54

2 0,75 -0,28 5 20,75 3,03 112.7
3 24 1,5 0,4 0,1 -2,3 305 21,6 3,07 14 58,1 4,06 1,02 - - 155.3
4 2 0,69 18 74,7 4,31 281.8
5 2,5 0,96 25 103,7 4,64 164.6
6 30 0,5 -0,69 0,08 -2,52 230 22,9 3,13 3 12,45 2,52 - 0,87 - 122.0
7 0,15 -1,89 7 29,05 3,36 165.0
8 0,3 -1,2 11 45,65 3,82 141.7
9 0,6 -0,5 15 62,25 4,13 105.5
10 1 0 25 103,7 4,64 112.6
11 38 3,34 1,2 8 33,2 3,5 145.6
12 76 6,68 1,89 12 49,8 3,9 189.3
13 120 10,55 2,35 5 20,75 3,03 130.5
28 1 0 0,14 -1,96 - - 0,20
14 230 20,22 3,01 6 24,9 3,21 75.91
15 480 42,2 3,74 8 33,2 3,5 87.36
16 600 52,7 3,94 10 41,5 3,72 104.5
 Întrebări de control.
1. Forțele ce acționează asopra cuțitelor de strung.
La strungere asupra asupra cuțitelor de strung acționează următoarele forțe:
• Forța tengențială de așchiere
• Forța radială de așchiere
• Forța axială de așchiere
2. În ce componente și ce direcție se descompune forța rezultantă de acțiune?
Forța rezultantă de acțiunea F se descompune în :
• Forța tengențială
• Forța radială
• Forța axială
3. Pe ce se bazează metode de de determinarea a forțelor de așchie?
Metodele de determinare a forțelor de așchiere se bazează pe:
• Obținerea ecuațiilor pe calc teoretică considerând procesul de așchiere ca un caz
particular al procesului de deformare plastică a metalului
• Obținerea formulelor empirice în baza datelor experimentale obținute cu ajutor
dinamometrlui, prin măsurarea nemijlocită a forțelor de așchiere în diferite condiții.
4. Părțile principale ale dinamometrului.
Dinamometrele au în componența lor trei părți principale:
1. Traductorul asupra căruia acționează sarcina;
2. Receptorul înregistrează mărimea sarcinii;
3. Elementele auxiliare ce leagă captorul cu receptorul.
5. Construcție dinamometrului mecanic:
• Cuțitul.
• Două bare de acțiune.
• Dispozitiv leagăn tijă metalica.
• Tijă metalică.
• Picioruș.
• Corpul indicatorului.
• Indicator.
6. Principiu de funcționare a dinamometrelor cu acțiune electrică.
Un dinamometru cu acțiune electrică constă dintr-un senzor care transformă deformarea de la o
forță într-un semnal electric și un senzor suplimentar care amplifică și înregistrează semnalul
electric al primului senzor. Pentru a transforma forță de deformare se utilizează senzor inductiv
pyroelectric senzori de rezistență la vibrații. Sub influența forței senzorul se deformează și se
schimbă curentul punții de rezistență. Rezistența semnalului electric este direct proporțională cu
deformarea elementului și ca rezultat forță efectului. Al doilea senzor amplifică semnalul și îl
înregistrează pentru o prelucrare ulterioară.

7. Ce numim etalonarea dinamometrului și cum se efectuează.

Stabilirea prețului pentru o diviziune a dinamometrului printr-o relație de transformare sau o
diagramă de etalonare. Etalonarea dinamometrului se face pe seama aplicării de forțe cunoscute
și înregistrarea valorilor de ieșire.

8. Cum influențează lățimea și grosimea stratului aschiat (adâncime de așchiere și avansul asupra
forței de așchiere).
Determenînd poziția liniilor obținute în coordonatele lagaritmece pentru f (t) și f (s) deducem că
adâncime de așchiere enfluntează mai puternic asupra forței de așchiere decât avansul. Pentru a
micșora forța de așchiere este necesar de micșorat adâncimea de așchiere și de merit avansul la
detanșoara unui și același volum de așchii.

9. Caracterul și cauzele influenții vitezei de așchiere asupra forței de așchiere.

Odată cu creșterea vitezei de așchiere forțele de așchiere se micșorează. Totuși vitezii de așchiere
nu are o influență deosebită în stabilirea forței de așchiere.

10. Cum influențează asupra forțelor de așchiere: proprietățile materialului de prelucrat; sculei,
parametri geometrice ale sculei, mediile de așchiere?
Pentru grupe restrânse de materiale cu proprietăți asemănătoare, este posibilă exprimarea
mărimii componente principale de așchiere în funcție de una dintre caracteristicile mecanice.
Material forței active a sculei așchietoare influențează asupra măririi forței de așchiere prin
modificarea fenomenelor de frecare în lungul fieții de degajare.
Mărimea unghiului de degajare, conducând la degajarea, conducând la micșorarea coeficientului
de comprimare plastică a aschiei va conduce implicit la micșorarea forțelor de așchiere.
Unghiul de atac, influentand mărimea sau micșorare grosimi așchiei, odată cu creșterea se va
conduce la micșorarea forței de așchiere.