PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

RETELE SI INSTALATII
EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU
APA SI CANALIZARE
Cod : PTE 30 – 02

Ediţia nr. : 2, Revizia: 0

Data intrării în vigoare : 20.02.2017

Elaborat, Verificat, Aprobat,

CQ Director operational Administrator
Numele si prenumele Harlea Daniel Razvan Buzatu Constantin Tanase Gheorghe Valentin
Semnatura
Data 20.02.2017 20.02.2017 20.02.2017

Copie controlată
Copie necontrolată

Prezentul document este proprietatea exclusivã a SC PRO INVEST SRL.

Multiplicarea, difuzarea, utilizare partialã sau totalã a acestui document fãrã aprobarea scrisã a
SC PRO INVEST SRL este interzisã. ©
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 2 / 14

1. SCOP:
Procedura stabileste modul si responsabilitatile privind efectuarea controlului calitatii
materialelor si executiei lucrarilor de alimentari cu apa si canalizari pentru lucrarile de
alimentari cu apa si canalizari ce le executa S.C. PRO INVEST S.R.L.

2. DOMENIU DE APLICARE:
Procedura se aplica sistemelor de alimentare cu apa in amonte de statia de captare
a apei si in aval de statia de tratare a apei.
Pentru lucrarile de canalizari procedura se aplica in aval de statia de tratare a apei.
Procedura se aplica si la lucrarile executate in subantrepriza de catre alte firme
pentru S.C. PRO INVEST S.R.L..
Pentru inlocuitori de conducte, refacere instalatii, se aplica aceeasi procedura ca
pentru instalatia noua.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA:
- SR EN ISO 9001: 2015 Sisteme de Management al Calitatii. Cerinte;
- SR EN ISO 14001: 2015 Sisteme de management de Mediu. Specificatii si ghid de
utilizare;
- SR OH SAS 18001: 2008 Sisteme de management al sanatatii si securitatii
ocupationale. Principii si ghie de utilizare;
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile
- Proiect tehnic;
- Caiet de sarcini.
- SR EN 805: 2000 Alimentari cu apa. Conditii pentru sisteme si componente
exterioare cladirilor.
- SR EN 806: 2002 Specificatii tehnice referitoare la instalatii de distributie a apei
destinate consumului uman in interiorul cladirilor.
- SR 4163-3-1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si
exploatare.
- SR EN 752: 2008 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor.
- SR EN 1610: 2000 Executia si incercarea racordurillor si retelelor de canalizare.

4. DEFINIȚII ȘI PRESCURTĂRI:
Definiții:
- Racord - Element care face legatura intre doua conducte
- Canalizare - Sistem de conducte prin care se realizeaza evacuarea apelor
uzate, menajere, pluviale, de la utilizatori casnici sau industriali catre statia de
epurare.
Prescurtări:
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 3 / 14

- MSMI – Manual Sistemului de Management Integrat

- PTE – Proceduri tehnice de executie
- RMC – Responsabil cu managementul calitatii
- CQ – Controlor calitate
- RTE – Responsabil tehnic cu executia
- R.O.S.T.: Responsabil cu organizarea si supravegherea traficului
- SS – Sef santier
- SPL – Sef punct lucru

5. RESPONSABILITATI:
Administrator:
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilu cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cand executia ei impune instituirea
unor restrictii de circulatie;

Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):

- verifica documentatia tehnica de executie si modul de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci cand,
din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatie reale cu prevederile documentatiei
tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cand sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implemenatre;
- raspunde de calitatea lucrarilor exeutate.

Sef de santier :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSO si sigurantei circulatiei si
admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa lucrarea, dotate cu
echipament de avertizare, atunci cand este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia tehnica si
standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile din caietele de
sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de dirijare a
traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul clientului, in vederea
completarii cartii constructiei;
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 4 / 14

- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive stabilite

precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Personal CQ :
efectueaza controalele specificate in PCCVI - uri, intocmeste, atunci cand este cazul,
rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor
corective si preventive stabilite.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.

6. DESCRIERE PROCES:

6.1. Materiale:

Toate aparatele, materialele si prefabricatele pot fi introduse in lucru numai daca sunt
conform prevederilor din proiect, daca au fost livrate cu certificate de calitate si daca in
cursul depozitarii sau manipularii nu au suferit deteriorari. In toate cazurile in care
prescriptiile tehnice prevad, se vor executa probe directe pe santier (de exemplu proba de
etanseitate la conducte, etc.).
Materialul tubular care nu poseda certificate de uzura, va putea fi folosit numai dupa
determinarea calitatii acestuia de catre un laborator de specialitate care sa ateste ca
indeplineste calitatile necesare materialului prevazut in proiect.

6.2. Trasarea traseelor conductelor:

Inaintea stabilirii traseului, constructorul va solicita asistenta tehnica de la proprietarii

de retele subterane din zona, in prezenta carora se vor picheta traseele acestora si se vor
executa sondaje pentru depistarea retelelor neidentificate.
Stabilirea traseului optim se va face astfel incat sa se asigure distantele minime intre
elementele instalatiilor pentru aductiuni de apa, canalizari si elemente de constructie.
La subtraversari de cai ferate si drumuri vezi STAS 9312 .
La amplasarea in localitati vezi STAS 8591.
In cazul depistarii unor retele neidentificate se vor opri lucrarile pentru a repera reteaua
si a se lua masuri de protectia muncii.
Materializarea in teren a traseelor conductelor subterane se realizeaza conform
proiectului de executie si a reperelor existente in teren (borne, cladiri, trotuare, conducte
existente) cu aparate topometrice si cu ruleta, prin tarusi pe axul conductelor, in puncte de
record, la schimbari de directie sau diametre, in axul caminelor de vane.
Predarea amplasamentului si traseul este faza in urma careia se va incheia un PVRC
semnat de constructor, beneficiar, proiectant, beneficiari ai altor utilitati subterane si ISC.
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 5 / 14

6.3. Saparea santului:

Se face respectand traseul din proiect conform planului de situatie si a

coordonatelor, a profilului longitudinal, a caminelor vana de linie, aerisire si golire.
Santul se va sapa manual pentru a evita deteriorarea celorlalte conducte subterane,
iar in spatiile libere, sapatura se poate face mecanizat.
Adancimea de pozare:
Se stabileste functie de adancimea maxima de inghet a terenului natural stabilita
prin STAS 6054–77.
Latimea santului:
- conducte cu Dn < 100 mm; l = 40 cm;
- conducte cu Dn > 100 mm; l = 40 cm + Dn a conductei.
Forma si dimensiunile se stabilesc de catre proiectant in functie de amplasamentul
conductelor (in perimetrul construibil al oraselor sau in perimetrul limitrof al acestora).
Santul se va sapa la scurt timp inainte de montarea conductei pentru e evita
daramarea peretilor din surpari, ploi, accidente etc.
Fundul santului va fi fara denivelari si asperitati pentru a nu deteriora conducta la
coborare.
Pamantul rezultat din sapatura se arunca pe latura opusa aceleia pe care s – au
asamblat tronsoanele de teava; in cazul in care sapatura s – a executat in partea
carosabila, pamantul trebuie sprijinit pe latura lasata pentru circulatie iar in spatiile verzi,
dupa saparea santului marginea santului cu pamantul de sapatura se curata pe o
latime de 0,5 – 0,6 m pentru a evita caderea acestuia in sant, pentru a permite
desfasurarea lucrului in conditii bune si fara accidente.
Consolidarea peretilor santului in conditii bune se face de la caz la caz in functie de
natura terenului si adancimea santului.
Latimea desfacerii pavajelor (daca este cazul) se face pe cate 5 – 15 cm de o parte
si de alta a santului, pentru a se elimina posibilitatea accidentarii persoanelor care
lucreaza in sant.
In terenuri sensibile la umezire, terenuri cu pante mari sau cu pericol de alunecare,
deschiderea transeii se va face pe tronsoane scurte de 50 – 60 m, mentinute deschise pe
intervale minime de timp.

6.4. Camine pentru retelele de alimentare cu apa:

Amplasarea caminelor:
- in cazul constructiilor pe terenul aferent acestora la 1 – 2 m de limita proprietatii
sau a dreptului de folosinta;
- in cazul ansamblurilor de locuinte in trotuarul strazii sau langa acesta, de regula in
afara partii carosabile fara a afecta celelalte instalatii subterane.
Forme si dimensiuni:
Caminele se executa in doua tipuri:
a) tip A – cu sectiune circulara – 1 m tip A1;
- 1,5 m tip A1,5;
- 2 m tip A2.
b) tip B – cu sectiune rectangulara – 1,0 x 0,8 m tip B1;
- 1,5 x 1,2 m tip B1,5;
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 6 / 14

- 2 x 1,6 m tip B2.

Materiale folosite la executia caminelor:
a) Caminele se executa folosindu – se urmatoarele materiale:
- pentru radier beton simplu Bc 7,5;
- pentru pereti – tuburi prefabricate din beton simplu – tipul A1;
- beton simplu monolit Bc 7,5 (toate tipurile);
- zidarie de caramida calitatea I – a (toate tipurile);
- beton armat monolit (tipurile B1,5 si B2);
- boltari din beton simplu (tipurile A1,5 si A2).
- pentru placa de acoperire: beton armat monolit Bc 10 (tipurile A1,5, A2, B1,5 si
B2);
- pentru caminele integral prefabricate – beton armat Bc 20.
b) Radierul caminelor se tencuieste in terenuri la care nivelul apei este sub radier,
peretii se tencuiesc si se sclivisesc in interior pana la 20 cm deasupra partii superioare a
conductei de bransament cu mortar M100.
In cazul caminelor amplasate in terenuri la care nivelul apei este deasupra
radierului ele se izoleaza hidrofug la radier si peretii, iar interiorul se tencuieste si se
scliviseste cu mortar M100.
Radierul se prevede cu o basa de proximativ 1,3 dm 3 si cu panta de 3 % spre basa.
c) Pentru executia zidariei de caramida si pentru asamblarea pieselor se foloseste
mortar M100;
d) Soclul pe care reazema contorul se executa din beton simplu Bc 7,5;
e) Trecerea conductei bransamentului prin peretii caminului se etanseaza cu mastic
bituminos. In cazurile justificate se prevad piese speciale de trecerea conductei;
f) Pentru accesul in camin se prevad trepte din otel beton Ø 200 mm;
g) Golul de acces in camin se acopera cu un capac conform STAS 6008 – 82.
h) Fata superioara a caminelor se monteaza dupa caz:
- cu 10 cm deasupra nivelului terenului inconjurator, in cazul caminelor amplasate in
spatii verzi;
- la nivelul imbracamintii trotuarului sau a suprafetei carosabile.

6.5. Instalarea contoarelor de apa:

Inainte de contor, conducta de bransament trebuie sa aiba o panta continua si sa fie

rectilinie pe lungimea de cel putin 8 Dn.
Dupa contor, conducta trebuie sa fie rectilinie pe o lungime de cel putin 2 Dn.
Contoarele se monteaza numai in pozitie orizontala.
Intre axul conductei de bransament si peretele caminului trebuie sa se asigure un
spatiu liber, masurat in dreptul cadranului contorului, de cel putin:
- 25 cm pentru contoarele cu Dn de cel mult 30 mm;
- 50 cm pentru contoarele intre 40 si 200 mm.
Contoarele se instaleaza intre armaturi care permit scoaterea contoarelor pentru
reparare sau reetalonare astfel:
- pentru contoarele cu Dn de cel mult 30 mm, un robinet cu sertar conform STAS
6480 – 80;
- pentru contoarele cu Dn > 30 mm, un robinet cu sertar conform STAS 1518 – 86.
Spre instalatia interioara se monteaza UN robinet de linie si anume:
- pentru contoarele cu Dn de cel mult 30 mm, un robinet de trecere cu descarcare
tip B, conform STAS 6480 – 80;
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 7 / 14

- pentru contoarele cu Dn > 30 mm, un robinet cu sertar conform STAS 1518 – 86.
Pe bransamentele la care piesele componente se asambleaza prin flanse se
prevede si un compresor de montaj, imediat dupa contor.
Intre extremitatile armaturilor (flansa, mufa, racord olandez) si peretii caminului
trebuie sa se asigure un spatiu liber de minim 15 cm.
In cazul in care exista posibilitatea ca apa din instalatia interioara sa circule in sens
invers, trebuie sa se prevada un robinet de trecere cu clapa, conform STAS 4631 – 86
montat in afara caminului, dupa contor, la o distanta de minim 2 Dn.

6.6. Canale ale retelelor exterioare de canalizare:

Reteaua exterioara de canalizare este partea din sistemul de canalizare, alcatuita

din canale colectoare si constructii accesorii, cu ajutorul careia apele de canalizare sunt
colectate si transportate in afara suprafetei unei folosinte.
Forma si principalele caracteristici geometrice si hidraulice sunt prezentate in
anexele A, B si C din STAS 3051 – 91.
Dimensiunile minime ale sectiunii transversale a canalelor se recomanda sa fie:
- pentru canalele circulare:
- in sistem de canalizare unitar, 300 mm;
- in sistem de canalizare separativ: - 300 mm pentru ape meteorice;
- 250 mm pentru ape uzate.
Prin proiect se prevede ca executia retelelor sa inceapa, de regula, din aval spre
amonte, pe cat posibil de la punctul de descarcare in receptor, astfel incat sa se asigure
scurgerea apelor din sapatura si darea in folosinta a portiunilor executate, in cazuri
speciale putandu – se stabili alta ordine de atacare a lucrarilor.
Forma si dimensiunile transeelor pentru executia canalelor inchise se stabilesc pe
baza de calcule tehnico – economice.
La nivelul de fundare a canalului inchis (baza transeei), latimea transeei (Bt) se
stabilesc cu relatia: Bt = Bc + 2a + b
Bc – latimea exterioara a canalului, in m;
a – grosimea sprijinirii, in m;
b – spatiul tehnologic necesar pentru executia lucrarilor, in m.

Pentru canale uzuale (din tuburi prefabricate), valoarea b se considera:

b = 0,5 m, pentru Bt ≤ 0,5 m;
b = 0,7 m, pentru Bt > 0,5 m.
Latimea pe care se prevede desfacerea pavajului este egala cu latimea sapaturii +
1,2 m, in afara de cazurile cand prescriptiile de protectie a muncii in vigoare prevad latimi
mai mari.

6.7. Camine de vizitare pentru canalizari:

Caminele de vizitare permit accesul in canale in scopul supravegherii si intretinerii

acestora, pentru curatirea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ si
calitativ al apelor, avand dimensiuni care sa permita introducerea uneltelor si utilajelor
specifice.
Caminele de vizitare se amplaseaza pe retelele de canalizare, conform STAS 3051
– 68.
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 8 / 14

Formele si dimensiunile caminelor cu adancimea de 7,0 m sunt prezentate in STAS

2448 – 82, fig. 1 – 11 si tabelul 1.
Formele si dimensiunile elementelor prefabricate din beton care intra in alcatuirea
caminelor de vizitare, sunt indicate orientativ in Anexa A, fig. 12 – 16, STAS 2448 – 82.
. Daca adancimea este sub 2 m se poate renunta la camera de lucru.
Pentru adancimi mai mari de 7 m grosimea peretilor caminelor de vizitare va fi
stabilita pe baza de calcul.
Materialele din care se executa caminele de vizitare sunt conform tabelului din
STAS 2448 – 82, punctul 2.3.1.
In cazul terenurilor in care nivelul maxim al apelor subterane se ridica deasupra
radierului caminelor, nu se vor prevedea camine de vizitare din zidarie de caramida. Se
vor prefera caminele alcatuite din tuburi de beton cu mufa.
In cazurile in care se impune impiedicarea intrarii in caminele de vizitare a apelor
subterane de infiltratie, precum si impiedicarea pierderilor de apa uzata din canalizare, se
vor prevedea masuri speciale (tencuirea caminelor pe toata suprafata).
Peretii interiori ai caminelor vor fi protejati impotriva coroziunii prin:
- tencuire 2 cm grosime, in cazul peretilor din beton monolit;
- prin rostuire, in cazul peretilor din zidarie de caramida, sau din tuburi
prefabricate din beton.
Fundul caminelor (rigolelor, banchetelor, radierul)va fi tencuit si sclivisit cu mortar
de ciment M100.
Imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M100 si
rostuire in interiorul caminelor de vizitare.
Prima etapa a scarii de acces, in caminele de vizitare, va fi fixata la maximum 50
cm distanta de la capac, iar ultima va fi fixata la maximum 30 cm deasupra banchetei sau
radierului.
Treptele se confectioneaza din otel beton Ø 20 mm protejat impotriva coroziunii prin
vopsire cu minium de plumb.
Treptele vor fi dispuse pe doua randuri verticale (asezate alternativ) avand
urmatoarele dimensiuni:
- latimea (paralel cu zidul) ............................20 cm;
- inaltimea (perpendicular pe zid).................15 cm;
- distanta intre trepte......................................30 cm;
- distanta intre cele doua randuri de trepte.....50cm.
Pentru evitarea alunecarii piciorului in dreapta sau stanga, latimea treptei (cea paralel
cu zidul – 20 cm), va fi mai joasa fata de inaltimea treptei (cea perpendicular pe zid – 15
cm) cu 3 cm.
Gaurile pentru fixarea treptelor in tuburile de beton vor fi executate cu ingrijire pe
toata grosimea peretului acestora.
In cazul folosirii scarilor cu vanguri, treptele vor avea echidistante de 30 cm fiind
confectionate din otel beton Ø 20 mm, iar vangurile vor fi confectionate din otel lat 50 x 10
mm STAS 395 – 80.
Vangurile scarii se vor fixa in peretii caminelor la o distanta de maximum 1,5 m.

6.8. Gratare cu rama din fonta pentru guri de scurgere la canalizari:

Gratarele cu rame, din fonta sunt prezentate in STAS 3272 – 80.

In functie de zonele in care se folosesc, gratarele cu rama sunt de doua tipuri:
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 9 / 14

- tipul A, amplasate in zonele carosabile, pe rigole, in punctele de colectare a apelor

din piete, strazi, drumuri;
- tipul B, amplasate in zonele necarosabile, in punctele de colectare a apelor din curti,
gradini si alte spatii.
Suprafetele pe care se circula si cele pe care sunt amplasate gratarele trebuie sa fie
plane.
Abaterile limita pentru aceste suprafete sunt:
- 0,7 mm pentru gratarele cu rama tip A;
- 1,0 mm pentru gratarele cu rama tip B.
Suprafetele de contact dintre gratar si rama trebuie sa fie astfel incat sa asigure o
asezare corecta a gratarului pe rama.
Se admit remanieri prin prelucrare la rece, ce de exemplu prin polizare, sablare etc.
Nu se admit remanieri prin sudura, chituiri etc.

6.9. Guri de scurgere cu sifon si depozit pentru canalizari:

Gurile de scurgere cu sifon si depozit fac obiectul STAS 6701 – 82.

Gurile de scurgere cu sifon si depozit sunt de doua tipuri:
- tip A, cu gratar carosabil – tip A1, cu un gratar carosabil;
- tip A2, cu doua gratare carosabile.
- tip B, cu gratar necarosabil.
Forma, dimensiunile si materialele din care se executa gurile de scurgere sunt
prezentate in STAS 6701 – 82, punctele 2.2., 2.3., tabelul 2.
Legatura dintre gura de scurgere si canalizare se face printr – un racord, care trebuie
sa aiba cel putin:
- Dn 150 in cazul gurilor de scurgere tip A1 si tip B;
- Dn 200 in cazul gurilor de scurgere tip A2.
Racordul gurii de scurgere se poate realiza astfel:
- prin legatura directa la canal;
- prin intermediul unui camin de vizitare.
In cazul terenurilor macroporice sensibile la umezire, fundul sapaturii si pamantul de
umplutura din jurul corpului gurilor de scurgere, se vor compacta.
In cazul terenurilor macroporice sensibile la umezire ce se lanseaza sub greutatea
proprie, gurile de scurgere trebuie sa nu piarda apa.

6.10. Armaturi si accesorii pentru retelele de distributie a apei:

Pentru retelele de distributie se prevad armaturi de inchidere, ventile de aerisire –

dezaerisire, armaturi de golire a conductelor, hidranti de incendiu, hidranti de gradina,
fantani de baut, cismele, masive de ancoraj.
Armaturi de inchidere: se prevad in scopul limitarii la maximum a tronsoanelor scoase
din functiune spre interventie.
Se prevad de regula: - in toate nodurile retelelor ramificate;
- pe conductele principale (artere) la distanta de maximum 600 m;
- pe conducte de serviciu, in cazul in care nu sunt racorduri, la distante de
maximum 300 m astfel incat sa nu se scoata din functiune mai mult de cinci hidranti de
incendiu.
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 10 / 14

Armaturi de golire: se prevad in punctele joase ale conductelor principale de apa.

Diametrul robinetului de golire se poate lua de regule ¼ din diametrul conductei pe care se
monteaza dar nu mai putin de 50 mm.
Dispozitive de aerisire – dezaerisire:
In punctele cele mai inalte ale arterelor se prevad robinete automate de aerisire –
dezaerisire montate in camine vizitabile, prevazute cu evacuarea corespunzatoare a apei.
Pentru conductele de serviciu, aerisirea se face de regula prin bransamente, hidranti,
cismele, fantani de baut apa.
Compensatori de montaj, de dilatare, de tasare:
Compensatorii, de regula se monteaza:
- pe arterele retelelor de distributie ale caror imbinari nu pot prelua deplasarile
axiale provocate
de variatia temperaturii apei sau terenului;
- pe conducte din otel pozate in galerii edilitare sau pe estacade;
- pe conductele din otel imbinate prin sudura si montate in pamant, in vecinatatea
armaturilor
din fonta cu flanse.
Hidranti de incendiu:
Hidrantii de incendiu se monteaza, de regula, pe conductele de servciu. Racordarea
lor la conductele principale se poate face atunci cand conducta de serviciu are diametrul
sub 100 mm.
Amplasarea hidrantilor de incendiu se face de regula, in intersectiile de strazi, precum
si in lungul acestora, la distante care sa nu depaseasca 100 m.
Conductele de racord ale hidrantilor trebuie sa fie cat mai scurte si nu mai mici de 80
mm diametrul nominal.
Cismele de strada:
Cismelele de strada se amplaseaza in zonele in care cladirile nu au instalatii
interioare de apa. Racordarea lor se face numai la conducte de serviciu la max. 250 m
pana la 300 m distanta una de alta.
Hidrantii de gradina:
Se amplaseaza in functie de necesitatile de udare a spatiilor verzi, fiind racordati
numai la conductele de serviciu.
Fantanile cu jet:
Fantanile cu jet pentru baut apa se amplaseaza, dupa necesitati, in locurile de mare
aglomerare sau agrement. Ele pot fi prevazute cu dispozitive de inchidere.
Masivele de ancoraj:
Masivele de ancoraj se prevad, pe baza calculului static in sectiunile in care sistemele
de imbinare nu permit preluarea eforturilor longitudinale (schimbari de directie in plan
orizontal sau vertical, puncte de inchidere etc.).
Dispozitive de masura si control:
Pentru urmarirea circulatiei apei, preluarilor de apa si a pierderilor de apa trebuie sa
se prevada aparate de masurare a debitului:
- pe toate conductele de racord;
- pe toate conductele principale in sectiunile de injectie in retea si in
sectiunile de plecare de la rezervor/statie de pompare.

6.11. Armaturi pentru aductiunile de apa:

Pe conductele de aductiune se prevad, de la caz la caz, urmatoarele armaturi:

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 11 / 14

- robinete de linie, la distante stabilite functie de gradul de asigurare al folosintei si de

posibilitatile de golire a tronsoanelor;
- robinete de ramificatie;
- robinete de golire;
- ventile de aerisire;
- dispozitive pentru prevenirea si amortizarea loviturii de berbec;
- aparate pentru masurarea debitului si presiunii;
- compensatoare de montaj;
- reductoare de presiune.

6.12. Montarea conductelor:

Imbinarea tevilor se face in tronsoane cat mai mari ca lungime, functie de diametrul
tevii, pozitia armaturilor, schimbarea de directie sau intersectii cu alte instalatii subterane
pentru retele si intr – un singur tronson pentru bransamente.
Pentru a evita deteriorarea izolatiei, la lansare si la asezare pe fundul santului, se
executa un drenaj de nisip, sub, in jurul sau peste conducta.
Pentru evitarea eventualelor scapari de gaze, se prevad dopuri de argila de 0,30 m
lungime, pe toata latimea patului de nisip. Compactarea se face cu maiul de mana, astfel
ca sa nu se deterioreze izolatia.
Atunci cand nu se executa dopurile de argila, patul de nisip poate deveni un real
pericol pentru infiltrarea gazelor de – a lungul conductei.
Tronsoanele care corespund sunt izolate, se verifica izolatia, se pregatesc pentru
coborarea in sant, se curata capetele, se pregatesc marginile pentru imbinarile de pozitie a
tronsoanelor.
Inainte de lansarea in sant, se curata santul de piatra, bulgari, asezandu – se un
strat de 10 cm de nisip sau pamant maruntit.
Deplasarea tronsoanelor izolate si coborarea in sant se face cu macarale pentru
montajul conductelor.
Dupa asezarea tronsoanelor si a tuburilor de protectie definitiva si verificarea
acestora, se trece la acoperirea partiala a santului.
Dupa lansare, in jurul conductei se aseaza un strat de nisip de 10 cm grosime sau
pamant maruntit.
Se monteaza rasuflatori la capetele tuburilor de protectie, deasupra fiecarui teu de
bransament si a sudurilor de pozitie.
Umplerea santului se va face cu pamant marunt, in straturi subtiri, cu compactarea
fiecarui strat. Compactarea langa conducta se va face astfel incat sa se evite deteriorarea
izolatiei.
Dupa coborarea conductelor in sant si acoperirea partiala cu pamant, la cel putin 24
ore, in perioadele racoroase ale zilei se trece la executarea sudurilor de pozitie, montarea
armaturilor, a pieselor electroizolante si a prizelor de potential.
Dupa egalizarea temperaturii tevii cu a solului la adancimea de montaj, capetele
tronsoanelor trebuie sa rezulte dupa contractare la pozitia de montaj. Daca capetele s – au
indepartat prea mult si sudarea cap la cap nu mai este posibila, imbinarea se va executa
cu manson exterior. Cand capetele tevilor sunt petrecute mult unul peste altul, unul din ele
se taie oxiacetilenic si se pregatesc pentru sudare cap la cap. In cazul cand pozitia
tronsoanelor a rezultat excentrica se procedeaza la centrarea exacta prin imbinare dupa
ce in prealabil se va dezveli de pamant o portiune de 50 – 70 ori marimea excentricitatii
sudurii. Sudurile de pozitie se executa ca la asamblarea in tronsoane, cu deosebirea ca
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 12 / 14

sudura se executa pe doua jumatati, verificate, incepand de jos in sus, preferabil de doi
sudori simultan. La executarea sudurilor de pozitie pe timp nefavorabil se vor lua aceleasi
masuri de protectie ca la executarea tronsoanelor.
Dupa racire sudura

6.13. Verificarea conductelor pentru aductiuni si distributia apei:

Verificarea conductelor pentru aductiuni si distributia apei se face prin proba de

presiune.
Verificarea conductelor functionand sub presiune se face hidraulic. Nu se admite
proba de presiune pneumatica.
Pentru conductele care functioneaza la subpresiune, probele se fac atat la
suprapresiune cat si la vacuum.
Proba hidraulica se face pe tronsoane in lungime de minimum 1000 m la care sunt
montate toate armaturile si la care sunt executate masivele de ancoraj.
Umplerea tronsoanelor de proba se face astfel incat sa se asigure completa evacuare
a aerului.
Pentru conductele lungi la care diferentele de cote topografice sunt pana la 5 m se
recomanda ca lungimea maxima a tronsonului de proba sa fie de 3 – 4 km.
Presiunea de proba se stabileste in functie de materialul conductei si recomandarea
producatorului, dupa cum urmeaza:
- pentru conducte din tuburi de polietilena sau policlorura de vinil, presiunea de proba
este de 1,5 Pregim;
- pentru conducte din tuburi de beton armat sau precomprimat sau gresie ceramica,
presiunea de proba este presiunea nominala pentru care sunt produse tuburile de catre
producator;
- pentru conducte din tuburi de fonta ductila sau otel, presiunea de proba este de 2
Pregim;
- pentru conducte in care sunt presiuni de regim mai mari de 5 bar, presiunea de
incercare va fi de 1,5 Pregim, dar cel putin 10 bar.
Proba pe tronsoane se face asftel ca Pregim intre capetele tronsonului sa nu fie mai
mare de 10 m.
Incercarea se considera reusita daca dupa trecerea intervalului de 1h de la realizarea
presiunii de incercare aratata mai sus, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu
depaseste 10 % din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa.
Pentru conductele din beton precomprimat se va tine seama de efectuarea probelor
de presiune si de reglementarile tehnice in vigoare.
La conductele din beton armat, inainte de a trece la proba de presiune se mentine
tronsonul de incercare plin cu apa, la presiunea si timpul stabilit prin reglementarile tehnice
in vigoare.
Probarea conductelor care functioneaza la subpresiune se face la o suprapresiune de
3 bar si la un vacuum de 0,7 bari, respectiv o presiune absoluta de 0,4 bari. Incercarea se
considera reusita in cazul cand dupa 1h vacuummetrul, respectiv manometrul, indica o
variatie a presiunii de maximum 10 mm Hg (0,013 bari.).
Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie a aductiunii inainte de
dezinfectarea ei se efectueaza o incercare hidraulica generala pe intreaga ei lungime, in
conditiile de functionare la parametrii proiectati.
La efectuarea probelor de presiune, se iau masurile necesare de protectia muncii
pentru personalul care executa lucrarile.
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 13 / 14

Presiunea la care s – au facut probele si rezultatele obtinute se trec in procesul verbal

de receptie.

6.14. Spalarea si dezinfectarea conductelor de aductiuni:

Spalarea se face cu apa avand cel putin calitatea aceleia prevazuta a fi transportata
pentru satisfacerea nevoilor de apa ale folosintelor.
Viteza de spalare trebuie sa fie de minimum 1,5 m/s si nu mai mica decat viteza de
curgere prin aductiune in regim permanent.
Volumul de apa folosit pentru spalare va fi cel putin dublul volumului tronsonului.
Dezinfectarea se face cu apa ce contine 20 – 25 mg clor activ. Aceasta apa ramane
in conducta cel putin 24h. Dupa terminarea spalarii este obligatorie efectuarea analizelor
fizice, chimice si bacteriologice.

6.15. Verificarea canalelor de la retelele exterioare de canalizare:

La canalele nevizitabile trebuie verificate cotele, aliniamentele, pantele si

dimensiunile canalului.
Se admit urmatoarele abateri limita fata de proiect:
- in pante: ± 10 %;
- la cote: ± 30 mm, fara a se depasi abaterile admise pentru pante.
La canalele vizitabile si la cele deschise se verifica aliniamentele, pantele, cotele si
calitatea tencuielii. Abaterile limita la dimensiunile interioare, in cazul in care acestea nu
sunt reglementate prin alte prescriptii, sunt de ± 2 %, restul abaterilor fiind aceleasi ca
pentru canalele nevizitabile.
In cazul canalelor inchise din beton sau azbociment, acestea se mentin in prealabil
pline cu apa minimum 24h.
Tronsoanele de canalizare ce pot functiona cu nivel liber se probeaza in etanseitate
pe tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de incercare masurata in capatul aval al
tronsonului de 5 x 102 N/mm. Tronsoanele de colector ce pot functiona in exploatare si cu
sectiunea plina, se probeaza conform reglementarilor tehnice pentru conductele sub
presiune.
In cazul cand rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se iau
masuri de remediere, stabilite cu consultarea proiectantului.

6.16. Verificarea etanseitatii caminelor de vizitare la canale:

Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se vor face

concomitent cu verificarea si proba canalelor, tinand seama de conditiile de exploatare ale
acestora.

6.17. Verificarea gurilor de scurgere cu sifon si depozit:

Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare gura de scurgere in

parte.
6.20.1. Verificarea etanseitatii:
Se face dupa ce gura de scurgere inclusiv racordul au fost umlute cu apa si
mentinute astfel timp de cel putin 24h.
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 30 – 02
>proinvest RETELE SI INSTALATII EXTERIOARE DE Ed. 2 , Rev. 0
construct ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Pag. 14 / 14

Dupa aceia, gura de scurgere inclusiv racordul se umplu din nou cu apa pana la
nivelul fetei inferioare a ramei gratarului. Dupa trecerea unui timp de 20 minute, nivelul
apei nu trebuie se scada cu mai mult de 4 cm.
6.20.2. Verificarea legarii racordului gurii de scurgere la canalizare se face turnand
apa din gura de scurgere si urmarind scurgerea apei la canal.

6.18.Măsuri referitoare la protectia mediului si sănătatea și securitatea

ocupațională
În derularea tuturor lucrărilor executate de SC PRO INVEST SRL, este asigurata
respectarea prevederile legale privind protectia mediului si sanatatea si securitatea
ocupationala prin instruirea periodica a personalului, conform actelor normative in vigoare,
cat si prin asigurarea materialelor si echipamentelor individuale de protectie,pentru intreg
personalul implicat.

7. ÎNREGISTRĂRI:

- procese verbale de receptie calitativa (conform PCCVI), cod: F 8.5 - 04;

- certificate de calitate, declaratie de performanta .

8. ANEXE:
- proces verbal de receptie calitativa, cod: F 8.5 - 04;
- PCCVI - retele si instalatii exterioare de alimentare cu apa si canalizare,
cod: F 8.5 - 01.