 Alimentatia

nou-nascutului sanatos
 Dezvoltarea gastro-intestinala (1)
 Tractul digestiv trebuie sa se adapteze in perioada postanatala imediata pentru a satisface nevoile
nutritive si metabolice ale vietii extrauterine
 In viata intrauterina prin intestinul fatului exista un pasaj de L.A. de aprox. 300ml./zi care
contine:
 Ig., enzime,
 Factori de crestere, hormoni
 Dezvoltarea
gastro-intestinala (2)
 Tractul gastro-intestinal este complet dezvoltat la 20 sapt. de gestatie
 Multe functii se dezvolta mult mai tarziu, dupa 34 sapt.
 La nou-nascutul la termen tractul digestiv continua sa se dezvolte, astfel functia pancreatica se
dezvolta in copilaria tarzie.
 Dezvoltarea gastro-intestinala (3)
 Unele functii gastro-intestinale pot fi initiate imediat dupa nastere:
 Permeabilitatea gastro-intestinala
 Alte functii sunt programate sa apara la anumite varste postconceptionale:
 Coordonarea supt-deglutitie la 33-36 sapt.
 Flora intestinala (1)
 Flora intestinala a nou-nascutului se caracterizeaza prin predominenta bifidobacteriilor si
lactobacililor si se asociaza cu un risc scazut de infectii gastrointestinale.
 Flora intestinala (2)
 Bacteriile de colonizare participa la toate fazele de exprimare ale barierei intestinale
 Mecanismul de multiplicare al bacteriilor patogene presupune intrarea in enterocit si multiplicarea
prin adezivitate-crosstalk
 Bifidobacteriile interfera cu crosstalk-ul prin cresterea secretiei de IgA si stimularea sistemului
imun celular si umoral fara reactii inflamatorii insotitoare
 Flora intestinala (3)
 Dezvoltarea florei intestinale este influentata de cantitatea si tipul de substrat de crestere al
bacteriilor – bifidobacteriile folosesc ca substrat lactoza si produc a. lactic si a. acetic:
 Laptele de mama are capacitate scazuta de tamponare prin continut proteic si mineral
scazut – scaune acide – bacterii proteolitice inhibate
 Formulele au capacitate mare de tamponare prin continut proteic (cazeina) si mineral
crescut – scade acumularea de acizi – mediu cu pH crescut favorabil dezvoltarii
enterobacteriilor
 Alimentatia nou-nascutului la termen sanatos
 Nutritia este cel mai important lucru pe care il putem face pentru nn, mai ales pentru cel bolnav.
 Alimentatia cu lapte de mama a unui nn bolnav contribuie la vindecarea acestuia.
 Laptele de mama indeplineste “standardul de aur” :
 Aliment ideal pentru nou-nascut si sugar
 Lapte de inceput pentru toate categoriile de nn
 Se recomanda alimentatie exclusiv naturala pana la varsta de 6 luni
 Necesar caloric
 90-120-142 Kcal/kg/zi
 Necesar bazal – 50-75 Kcal/kg/zi
 Necesar pentru procesele de digestie si absorbtie – 5-8% din ratia calorica
 Malabsorbtie: 10% din ratia calorica
 Pentru crestere – 24-45% din ratia calorica
 Nevoi nutritive
 Necesar hidric: 140-200 ml/kg/zi
 Necesar proteic: 2-2,5 g/kgc/zi, iar dupa 6 luni – 1,5g/kg/zi
 Necesar glucidic: 35-50% din totalul de calorii
 Necesar lipidic: 30-40% din totalul de calorii
 Laptele de mama
 Nou-nascutul la termen are un reflex bun de supt, un torace bine dezvoltat, ceea ce ii permite
alimentatia la san, precoce, din sala de nastere
 Cel mai bun nou-nascut este laptele mamei sale
 Laptele de mama contine toate substantele nutritive de care are nevoie nou-nascutul
 Compozitia laptelui de mama
 Continutul in proteine
 Laptele de vaca contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele de mama (3,3 fata de 1,2
g/100ml), dar laptele de mama este mai albuminos, usor de digerat pe cand laptele de vaca fiind
mai cazeinos este mai greu de digerat.
 Laptele de vaca nu contine proteine cu rol antiinfectios.
 Componenta celulara a laptelui de mama
 Colostrul – 105 leucocite/ml, scad dramatic in 3 – 4 zile dupa nastere
 Laptele matur – 400 leucocite/ml, din care 90% sunt macrofage
 Componenta imunologica din laptele de mama
 IgA secretorii
 Factori specifici antistafilococici
 Factori care favorizeaza cresterea bacilului bifidus
 Proteine nespecifice cu rol antiinfectios
 Lizozim
 C3, C4, limfocite
 Componenta umorala a laptelui de mama (1)
 IgA, IgM, IgG in cantitate crescuta in primele 4-6 zile
 IgA ramane predominanta si in laptele matur si asigura protectie locala gastro-intestinala impotriva
virusurilor si bacteriilor cum ar fi v. poliomielitic, E. coli, etc.
 Componenta umorala a laptelui de mama (2)
 B.Bifidus este bacteria predominanta in laptele de mama, raspunzator de producerea de a. acetic
si a. lactic care favorizeaza dezvoltarea lactobacilul in defavoarea bacteriilor gram (-);
 Lizozimul creste odata cu lactatia si este de 300 X mai mult in laptele de mama decat in laptele de
vaca;
 Componenta umorala a laptelui de mama (3)
 Lactoferina prezenta in cantitate mare in laptele de mama
 Complementul seric: in colostru au fost identificati mai multi factori ai complementului care ajuta
la liza bacteriilor dar care scad odata cu maturarea laptelui
 Vitaminele in laptele de mama
 Vit. A si C - in cantitati suficiente pana in al doilea an de viata
 Vit. B - in cantitate mica
 Vit. D - in cantitati insuficiente si in laptele de mama si in cel de vaca dar cea din laptele de mama
este bine absorbita. Este necesara suplimentarea zilnica cu 400 UI de vit.D indiferent de felul
alimentatiei
 Lipidele in laptele de mama
 AG esentiali dezvoltarii copilului, pe care laptele de vaca nu ii contine;
 Desi nou-nascutul detine o activitate lipazica deficitara si cantitati mici de saruri biliare, absorbtia
si digestia lipidelor din laptele de mama se face in proportie de 90%, pe cand din laptele de vace
se absorb numai 60-65%.
 Fe, Ca
 Atat laptele de vaca cat si cel de mama contin cantitati mici de Fe (0,03 – 0,08 mg%) dar cel din
laptele de mama se absoarbe in proportie de 50% pe cand cel din laptele de vaca se absoarbe in
proportie de 10%
 Ca2+ se gaseste in cantitate mai mare in laptele de vaca dar absorbtia din laptele de mama este
mai mare datorita raportului favorabil Ca/PO4 de 2/1
 Variabilitatea laptelui de mama
 Cu varsta de gestatie;
 Cu momentele zilei;
 De-a lungul unui pranz;
 Cu varsta postnatala: – in primele 2-3 zile se numeste colostru, cu calitati speciale, ulterior lapte
de tranzitie si dupa 2 saptamani se transforma in lapte matur.
 Avantajele alimentatiei naturale

Pentru mama :
 ajută la revenirea uterului în poziția inițială
 previne apariția cancerului de sân, cancerului de ovar
 este o metodă contraceptivă – pe perioada alăptării la sân nu apare ciclul menstrual
 scade riscul de apariție a diabetului zaharat de tip 2
 laptele matern este la îndemână, oriunde, oricând, ușor de manipulat, igienic, este la
temperatura potrivită; nu este costisitor
 secreția lactată ajută mama să piardă kilogramele depuse în timpul sarcinii
 Recomandari OMS
 Initierea precoce in sala de nasteri
 Alimentatie exclusiv naturala pana la 6 luni
 Alimentatie la cerere: “cand si cat vrea”
 Diversificare dupa 4-6 luni
 Alimentatia la san poate fi mentinuta pana la 2 ani, laptele de mama continuand sa fie o sursa
importanta de energie si nutrienti.

!!! Dupa 6 luni toti copiii trebuie sa primeasca o alimentatie

complementara!
 Contraindicatiile alimentatiei naturale de cauza materna
 Temporare:
 Psihoza de lactatie
 Infectiile grave ale mamei
 Virus Herpes simplex cu leziuni la nivelul sanului
 Definitive:
 Antineoplazice
 Antitiroidiene
 TBC activa
 Infectie HIV
 Hepatita virala B cu viremia crescuta; hepatita virala C
 Virus Herpes simplex cu leziuni la nivelul sanului
 consum de droguri recreaţionale
 utilizarea de izotopi radioactivi la mamă în scop terapeutic
 ingestia de alcool în cantitate mai mare de 0,5 g/kgc/zi
 Alimentatia
nou-nascutului prematur
 Desi alimentatia parenterala este aproape o rutina la aceasta categorie de nou-nascuti, se
recomanda introducerea precoce a alimentatiei enterale de indata ce tractul intestinal este
functional
 Conditii de initiere a alimenatiei enterale
 Absenta distensiei abdominale;
 Pasajul anterior al meconiului;
 Prezenta zgomotelor de activitate intestinala.
 Necesar caloric
la prematur
 Necesar de proteine
la prematur
 3 – 3,5g / Kgc. / zi
 Sursa o constituie laptele matern care este cel mai bogat in proteine in mod particular bogate
in AA cu continut mare de cisteina si taurina (rol esential in dezvoltarea neurologica si a
retinei)
 Necesar de lipide
la prematur
  30-45% din necesarul caloric - 3,3-6 g la 100 Kcal. cu specificarea ca a. linoleic sa reprezinte 3%
din necesarul caloric.
 Laptele de mama contine cantitati suficiente de a. linoleic care este precursor de DHA si AG cu
lant lung necesari dezvoltarii SNC
 Necesar de carbohidrati
la prematur
 40-60% din necesarul caloric pentru a impiedica acumularea de corpi cetonici si hipoglicemia.
 Acest necesar este prezent in laptele de mama, principalul carbohidrat fiind lactoza pe care
nou-nascutul prematur il tolereaza foarte bine desi activitatea lactazei este la 30%.
 Necesarul de vitamine
la prematur
 Vit. C-implicata in absorbtia intestinala a Fe
 Vit. K-implicata in prevenirea bolii hemoragice a nn
 Vit. A si E-implicate in prevenirea BDP si ROP
 Necesarul de minerale la prematur
 Necesitatile de minerale pentru prematuri au fost estimate in corelatie cu consumul intrauterin
 Pentru a atinge necesarul zilnic de minerale, prematurii necesita suplimentarea laptelui
matern cu aceste minerale
Metode de alimentatie a prematurului
 Monitorizarea tolerantei digestive

Monitorizarea semnelor de intoleranta este obligatorie, unele semne putand fi complicatii minore ce
raspund la adaptarea ingrijirilor iar altele pot fi majore si necesita tratament medical.
 Semne de
intoleranta digestiva
1. Reziduul gastric
2. Varsaturile
3. Distensia abdominala
4. Diareea
5. Apnee, bradicardie
6. Crestere in greutate nesatisfacatoare
 Semne de gravitate
1. Reziduu gastric bilios
2. Sange in scaun sau aspiratul gastric
3. Abdomen destins, dur
4. Edem al peretelui abdominal
 Laptele de mama
pentru prematur
 Laptele de mama aduce un aport suficient de:
 Energie
 Proteine, lipide, carbohidrati
 Microelementa si apa
 Unele studii afirma ca laptele de mama ce a nascut prematur nu indeplineste nevoile nutrive
ale acestor nn si necesita suplimentare cu:
 Proteine
 Ca, P, Cu Zn, Fe
 Unele vitamine
 Se impune fortifierea laptelui de mama
 Fortifianti de
lapte matern
 Pentru alimentatia nou-nascutului prematur sub 1500g cel mai indicat este laptele matern cu
fortifianti de tip FM ce se introduce in alimentatie cand nou-nascutul primeste 120ml/kgc.