“Triunghiul vieţii”

vă salvează la
cutremur

Profesor Cornelia Cucu

Liceul cu Program Sportiv Bacău
Undele seismice din epicentrul Vrancea se propagă spre nord-est şi
spre sud-vest, afectând astfel, mai mult de jumătate de ţară şi pe vecini
(Ucraina, Moldova şi Bulgaria)
 Ce puteţi face înainte de cutremur...
♦ Fixaţi bine sau mutaţi obiectele mari ori grele, astfel
încât să nu cadă la oscilaţii. Cele mai periculoase
sunt televizoarele, oglinzile, vazele mari, calculatoa-
rele, dulapurile şi rafturile.
♦ Amplasaţi obiectele din casă în aşa fel încât să nu fie
în vecinătatea uşilor, pe coridoare sau la ieşirea din
locuinţă. Vibraţiile seismului le pot deplasa şi se pot
bloca astfel căile de acces.
♦ Depozitaţi chimicalele şi combustibilii într-un loc
special, în încăperi în care nu există pericol de
contaminare şi de incendiu.
 ...şi în cursul acestuia

♦ Nu părăsiţi locuinţa.
♦ Încetaţi lucrul şi adăpostiţi-vă. Mergeţi direct către un
loc sigur.
♦ Dacă nu vă aflaţi într-o clădire, rămâneţi afară.
Îndepărtaţi-vă de imobile, semafoare şi fire electrice.
♦ Dacă vă aflaţi în mijloacele de transport,nu le părăsiţi.
♦ Nu plecaţi imediat după cutremur din spaţiul în care
vă aflaţi.
♦ Controlaţi instalaţiile electrice, de gaz, de apă şi
verificaţi starea construcţiei în interior.
♦ Nu utilizaţi sub nici o formă focul şi nu încercaţi să
aprindeţi lumina până nu sunteţi convinşi că nu
există scăpări de gaze.
♦ Luaţi cu voi suficientă îmbrăcăminte şi încălţăminte
specifice sezonului, în cazul în care veţi fi nevoiţi să
lipsiţi mai multe zile de acasă.
 Triunghiul  vieţii“, principiul
supravieţuirii

Câteva reguli simple vă pot salva în cazul unui

cutremur puternic. Specialiştii americani în dezastre
au constatat că cei mai mulţi supravieţuitori ai
cutremurelor au fost cei din  „golurile” formate în
clădirile prăbuşite. Cel mai sigur loc de supravieţuire
e lângă un obiect de mobilier mare pe care îl aveţi în
casă. Dacă vă întindeţi lângă un astfel de obiect, atunci
pereţii care se prăbuşesc nu vor cădea direct pe
dumneavoastră.
Metoda descrisă mai sus e cunoscută ca „triunghiul vieţii”,
iar autorul ei e Doug Copp, managerul Echipei Americane
Internaţionale de Salvare şi fost expert al Naţiunilor Unite
pentru Micşorarea Dezastrelor. El a intervenit în 875 de
clădiri prăbuşite şi a observat că cei mai mulţi supravieţui-
tori au fost găsiţi lângă mobilierul greu.
Doug Copp îi sfătuieşte pe oameni că, în cazul în care cu-
tremurul îi prinde la televizor, atunci cea mai bună soluţie
este ghemuirea în poziţia fetală lângă canapea sau un
obiect mare. Un alt sfat al expertului american este să nu
ne aşezăm sub o uşă de la intrare când clădirea se dărâmă.
„Dacă stai sub o uşă de la intrare şi tocul uşii cade înainte
sau înapoi, veţi fi zdrobit de tavanul de deasupra”, arată
Copp.
 Aşa vă protejaţi

Experienţa acumulată de salvatori arată că sunt câteva

locuri, în casă sau în afara ei, care te protejează în caz
de seism. Vă prezintăm ce trebuie să faceţi şi ce nu
dacă începe să se zgâlţâie locuinţa, conform normelor
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
Iată pagubele produse, în funcţie de
intensitatea cutremurului
2-3 grade: este simţit doar de animale.
3-5 grade: este simţit de multe persoane, în special la
etajele superioare.
5-6 grade: e simţit de toată lumea şi poate produce
pagube clădirilor şubrede.
6-7 grade: se pot prăbuşi pereţi din cărămidă sau
structuri uşoare.
7-7,5 grade: se prăbuşesc imobilele şubrede, sunt
deterioraţi grav pereţii din cărămidă.
7,5-8 grade: sunt distruse majoritatea clădirilor. Se
produc alunecări de teren.
Peste 8 grade: distrugere totală a localităţilor, au loc
modificări ale reliefului.
Cutremurele din România au şi ele o
istorie

♦ 29 August 1471:  ora 12:00: 7,1 Richter: este descris

de cronicarul Grigore Ureche că a avut loc „în vreme ce
au şezut Domnul Ştefan cel Mare la masă în Cetatea
Sucevei, deplasându-i masa”. Acest cutremur a avut
loc cu puţin timp înainte de nunta voievodului cu Maria
de Mangop. O aripă a turnului Nebuisei din Cetatea
Sucevei se „prăvale în râpă”.
♦ 8 octombrie 1620 – magnitudine între 7 şi 8 grade pe
Scara Richter.
♦ 8 august 1681 (9 august 1679 ) -cutremur ce are loc în
timpul domnitorului Şerban Cantacuzino. magnitudine între
7 şi 8 grade pe Scara Richter.
♦ 12 iunie 1701 – magnitudine între 7 şi 8 grade pe Scara
Richter.
♦ 31 mai 1738 – în timpul domniei lui Constantin
Mavrocordat …într-o însemnare grecească apare că a avut
loc un „cutremur foarte cumplit” iar pe un ceaslov o altă
însemnare menţionează că în 31 mai, la ora 3 dimineaţa
pământul s-a cutremurat şi chiar „s-au despicat şi au eşit
apă cu miros de iarbă de puşcă şi de pucioasă”…
♦ 6 aprilie 1790 – magnitudine între 7 si 8 grade pe Scara
Richter.
♦ 26 octombrie 1802 – ora 12:55, magnitudine 7,9 grade,
adâncime 150 km -la Bucureşti, cutremurul a durat 2
minute şi jumătate iar cronicile şi însemnările Bisericii
Ortodoxe precizează faptul că “au căzut turnuri de la
sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot” şi că în
Bucureşti ” s-a rupt turnul cel înalt, Colţea, care era
podoaba oraşului, iar din casele boiereşti şi din cele de
obşte puţine au scăpat zdravene”…de asemenea o mare
parte a caselor din Bucureşti, fiind de lemn, au ars.
♦ 14 noiembrie 1829 – ora 3:40, magnitudine 7,3 grade,
adâncime 150 km – a avut o durată de un minut şi, despre
el, dascălul de la Batiştea scria „cu puţin lucru nu s-a
potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14”
♦ 23 ianuarie 1838 – ora 20:45, magnitudine 7,5 grade,
adâncime 150 km – raporul întocmit de prefectul poliţiei
arată că au fost 8 morţi, 14 răniţi, 36 case dărîmate în
întregime şi multe cu stricăciuni serioase.
♦ 31 august 1894 – magnitudine 7,1 grade – la acest
cutremur s-a remarcat prăbuşirea malurilor Prutului pe o
lungime de peste 500 de metri în judeţul Galaţi, precum şi
distrugerea mai multor case vechi de la periferia
Bucureştiului.
♦ 6 octombrie 1908 – ora 23:40, magnitudine 7,1 grade,
adâncime 125 km– a fost un cutremur ce s-a manifestat în
3 faze consecutive, din ce în ce mai puternice, şi care a
durat aproximativ 3 minute.A avariat mai ales casele vechi
din Bucureşti , din estul Munteniei şi sudul Moldovei. 
♦ 10 Noiembrie 1940 – ora 3:39, magnitudine 7,7 grade,
adâncime 133 km – Efectele lui au fost devastatoare în
centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Numărul
victimelor a fost estimat la 1000 de morţi şi 4000 de răniţi,
majoritatea în Moldova. Datorită contextului în care s-a
produs,cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută,infor-
maţiile fiind cenzurate în timpul războiului. În Bucureşti au
existat circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea
blocului Carlton,o structură cu 8 etaje din beton armat.
♦ 4 Martie 1977 – ora 21:22, magnitudine 7,4 grade,
adâncime 94 km – a făcut în timp de circa 55 de secunde,
1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La
nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi
aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea
pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde
peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. Tot oraşul
Zimnicea a fost distrus, şi s-a trecut la reconstruirea sa
din temelii. Printre victimele cutremurului s-au numărat şi
câteva personalităţi marcante, precum actorul Toma
Caragiu, interpreta de muzică uşoară Doina Badea şi
regizorul Alexandru Bocăneţ.
♦ 30 august 1986 – ora 00:28, magnitudine 7,1 grade, adân-
cime 131,4 km – a produs mai multe pagube în Basarabia
decât în România, la Chişinău prăbuşindu-se 4 blocuri.
♦ 30 mai 1990 – ora 13:40,magnitudine 6,9 grade,adâncime
80-90 km
♦ 27 octombrie 2004 – ora 22.34, magnitudine 6,2 grade,
adâncime 90-100 km
Cutremurul din 1977
Victime ale cutremurului din 1977: Doina Badea, Toma
Caragiu, Alexandru Bocăneţ
 În loc de concluzie: 10 sfaturi care
vă pot salva în caz de cutremur
1. Nu plecaţi din apartament, casă, birou, restaurant,
sală de cinema sau teatru în timpul seismului. Scările se
prăbuşesc primele.
2. Întindeţi-vă sau ghemuiţi-vă lângă o piesă de mobilier
masiv: pat, masă de sufragerie, scrin, bufet, fotoliu sau
canapea. Evitaţi să vă adăpostiţi lângă bibliotecă. Mobilie-
rul masiv cu profile creează spaţii în jur când zidurile se
prăbuşesc.
3. Evitaţi să vă adăpostiţi sub tocurile uşilor sau sub
grinzi.
 4. Când începe seismul, luaţi copiii lângă dumneavoastră
şi întindeţi-vă împreună cu ei lângă piese de mobilier
masiv. Puneţi-i să stea pe o parte cu genunchii la piept.
5. Dacă vă aflaţi în maşină, opriţi motorul, ieşiţi din
automobil şi întindeţi-vă alături.
6. Dacă nu aveţi timp să vă adăpostiţi lângă mobilier,
faceţi-o lângă pereţii exteriori ai clădirii, dar nu lângă cei pe
care se află geamuri sau uşi.
7. Dacă vă aflaţi pe stradă,îndepărtaţi-vă rapid de clădire.
8. Imediat după sfârşitul cutremurului, închideţi sursele
de foc şi, apoi, începeţi calm să evacuaţi clădirea.
9. Nu vă grăbiţi şi nu pierdeţi timpul. Fiecare secundă e
importantă pentru a ajunge într-o zonă sigură. Actele,
geanta, telefonul mobil nu sunt o urgenţă în acest moment.
10. Ca să evitaţi frica şi atacurile de panică, respiraţi
adânc de mai multe ori.
 Bibliografie

1.www.libertatea.ro/.../va-fi-cutremur-pana-marti-
specialistii-spun-ca-ne-putem-astepta-la-un-seism-de-5-
2-grade-sau-mai-mare
2.www.lovendal.net/.../istoria-cutremurelor-din-romania/
3.www.realitatea.net/cutremurul-de-7-grade-din-romania-
prevazut-si-dezbatut-de-seismologi
4.ro.wikipedia.org/wiki/Cutremur
SFÂRŞIT