Consiliere si psihoterapie pastorala Sorin Sandulache BaituraCuvantul autorulni Lucrarea, prima de acest nivel si amploa- re in limba romana, insumeaza problematica domeniului abordat, fiind structurata dupa ‘modelul unui manual sau tratat de specia- litate, Ea se doreste a fi un instrument valo- 10s, teoretie gi practic, pentru orice slujitor profesionist din segmentul helper, social si pastori, consilieri, psihologi, psihoterapeuti, medici, asistenti sociali si medicali, profesori, studenti si rezidenti, slujtori aici Realiznd o sintezaa cclor mai importan- te contributii in domeniul consilieri si psiho- terapiei crestine, lucrarea nu insumeaza doar cele mai valoroase conceptii, idei, teori, metodologii si proceduri, ci si infelepciunea, experienta, stiinta si, mai ales, devotiunea, consacratea celor mai ilustri_terapeuti crostini, atét fata de mestesugul alinarii semenului aflat in dificultate si suferinta, eft sifata de Dumnezeu, Tatal Domnului nostra Isus Hristos, Vindectorul ranit. Sa ai inspiratia de a te lisa cdlauzit de Duhul Iui Dumnezen, si ai sansa de a patrunde ~ eu invitatie ~ in profunzimile si cutele sufletului si vietii semenului tau, si te bucuri de gratia de a descoperi si intelege céte ceva din structurile si functiile psihicului omenese, sa incepi sa te infelegi pe tine insuti, si vibrezi prin rezonanta si empatie cu semenul tau, si constati ca oamenii isi redobandese linistea, pacea auntricd, seninatatea gi merederea, echilioral psihic si spiritual, c& sunt aplanate conflic- tele, c@ suferinta este alinata si numele Iui Dumnezeu este proslivit — acestea sunt cateva dintre roadcle consilieri crestine. Consilierea este un proces necesar al cercetatii si descoperirii de sine prin care ne religios asczim in raporturi scripturale gi stiintifice cu noi ingine, cu Dumnezeu, cu semenii si cu ‘mediul natural gi social. Ea ne fortifica, ne conferd supletea adaptarii, ne eapaciteaza si rnc bucurim de pace, fericire si echilibra, ne face stapanii gi slujitorii intelepeiunii pro- funde, a spiritualitatii autentice, care vine de Lucrarea aceasta este impartita in dowd parfi: generalé, cuprinzand datele teoretice ale consilierii si psihoterapiei de orientare crestina; aplicativa, tratand domenile speci- fice, in care aceasta terapie poate fi util Prima parte cuprinde dowd sectiuni Prima sectine reprezinta cadrul conceptual si al raporturilor culturale dintre orientarea psihoterapeutica crestina si celelalte orientari seculare, nu in ultimul rand, esenta si caracterul unie al consilieri si psihoterapici crestine, A doua sectiune cuprinde teoria ‘gencralé a consilieri si psihoterapici, ficand referire la structura procesului terapeutic, la metodologie si tehnici, la procesualitatea dinamicd de profanzime a psihoterapici pastorale, know how-ul profesiei, Sunt tratate apoi aspecte legate de tinuta profesionala, personalitatea si supervizarea terapeutului, cele de etica si dcontologic, dupa care sunt prezentate cele mai importante scoli si orientiri terapeutice. Partea a dona, aplicativa, prezinta aproa- pe treizeci de situati specifice care constituie domeniile de aplicare ale consilicrii si psihoterapiei, grupate in sectiunile de psihoterapie personal (dezvoltarc, criza, pierderi, nozologica, psihotraumatologie), de relatic (propriu-zisi, maritalé, familiala), sexualitate, adietii, vocationalé etc. Dr. Sorin SandulacheCONTINUT A. CONSILIERE $I PSIHOTERAPIE GENERALA 1. CADRUL CONCEPTUAL $I CULTURAL 1.1, Cadrul conceptual 1.2. Raporturi culturale 1.3, Caracterul unic al Consilieri crestine 2. TEORIA GENERALA A CONSILIERII $I PSIHOTERAPIEL 2.1, Structura procesului terapeutic 2.2. Procesul terapiei psibodinamice 2.3. Modele psihoterapeutice 2.4, Psihoterapeutul. Consilierul 2.5, Consilierea de grup 2.6. Btica si deontologie profesional 2.7. $coli si orientari psihoterapeutice B. CONSILIERE $I PSIHOTERAPIE APLICATA 1.1, Anxietatea 1.2. Depresia 1.3. Consilierea in situatii de eriza 1.4, Minia 155. Vinovatia 1.6. Singuratatea 1.7, Complexul de inferioritate 1.8, Tulburari psibiatrice 1.9. Suferinfa fizica 1.10, Doliu si pierderi 1.11, Consilierea in suferinta morala — aspecte etice, axiologice si de semnificatie 1.12, Consilierea in aspecte spirituale 1.13, Consilierea in aspectele psihodezvoltarii 2.1, Relaliiinterpersonele gi conflict 2.2, Alegerea partenerului de viata. 2.3. Consiliere premarital 2.4, Consiliere maritala 2.5. Consilicre familial 2.6, Consiliere parental 2.7. Violenta si abuz 3.1, Sexualitate marital 3.2, Sexualitate pre si extramarital 3.3, Planning familial 3.4, Homosexualitate 4.1. Adietii 42. Aleoolism 5.1, Consilierea vocationala 5.2. Consilicrea in probleme financiareCUPRINS Cuvantul autorului Referinte Continut A. CONSILIERE $I PSIHOTERAPIE GENERALA, Introducere 1 Ml 12. 13. 2. 21 211 212. 213: 214 24S. 2.16. 2.17. 218 219. 2.1.10. 2 2112. 24.13. 2.1.14. 2.1.15. 2.1.16. 22. 221 2.2.2 2.23: 2.2.4. 225. 226. 2.27. 228. 229. 2.2.10. 22.11 22.12 23 23.1, CADRUL CONCEPTUAL $I CULTURAL, Cadrul conceptual Raporturi culturale — dintre biscrica si cultura, teologic si psihologie, consilierea pastorala si psihoterapia seculara Caracterul unic al Consilierii erestine ‘TEORIA GENERALA A CONSILIERI $I PSIHOTERAPIEL Structura procesului terapeutic Fazele consilierii ‘Modelul SIPEIS Anamneza, evaluare, diagnostic Obiectivele consiliri si psihoterapiei Categorii diagnostice psihopatologice — entitati nosologice Roll gi finefile terapeutuui Relatia terapentica Consilicrea de sustinere gi suport Tehnici si metode in consiliere si psihoterapie Tehnici de baza in consiliere Evitarea intreruperii premature a consilierii Publicitatea disponibilitafii pentru consiliere Utilizarea mijloacetor adjuvante Consultul interdisciplinar si deferirea catre alte competente Evaluarea eficientei in consiliere si psihoterapic Scrutarea viitorului Procesualitatea terapiei psibodinamice Sistematizarea datelor anamnestice Testarea realitati Relatiile obiectuale Catharsisul emotional Rezistenta Interpretarca Clarificarea si confruntarea Regresia . 7 Dezvoltarea si schimbarea Etiopatogeneza moral-spirituala Defense: negare si reprimare Procesul schimbarit Modele psihoterapeutice ‘Modelul cognitiv-spiritual al lui Crabb 10 19 19 28 25 30 46 104 104 104 105 107 132 135 140 142 152 156 157 161 162 163 165 168 im 173 174 174 178 Is 184 189) 193 194 196 198 202 203 209 210232. 233: 23.4 235 24, 24.1 2.422. 243. 2.44. 245 2.46. 247. 248. 2.49. 2.4.10. 25 25.1 25.2 253 254. 255 25.6. 25.7 25.8. 25.9. 2.5.10. 25.11 25.12 25.13. 25.14. 2.5.15 2.5.16. 26. 24. 271 2.72. 2.73: 274. 275. 2.76. 2.97. 278. 28. 28.1 2.8.2. 2.83, ‘onsiliere si psihoterapie pastorala Modele confruntationale: noutetic Procesul psihoterapici crestine in relatie eu celelalte orientari Obiectivele psihoterapici crestine Alte scoli psihoterapeutice utile Psihoterapeutul Caracteristicile terapeutice personale ale consilierului Supervizarea Sistemul de valori al terapeutului Procesul devenirii si maturizérii terapeutice Autenticitate si autodezvaluire Evitarea autoamagirit Evitarea supraimplicarii Contratransfer Riscul epuizarii profesionale Optimizarea competentei in domeniul sanatatit Consilierul Motivatia consitierului Eficienfa consilierului Vulnerabilitatea consilierului Sexualitatea consilierului Ftica terapeutului crestin Epuizarea consilierului Capelanul sau consilicrul consilicrilor (Superviser-ul) Calitajile necesare consilierului Spiritualitatea consilierului - Epuizare Siilul de viafa al consifierului erestin Tipologia consilierilor (Porter) Calitayile fundamentale ale unui terapeut eficient . Supervizare: Consilierea consilierutui Perfectionarea terapeutului Grupurile pentru dezvoltare Pastorul psihoterapeut Consilierea de grup Etica si deontologie profesionala Principiile fundamentale ale codurilor de etica Sapte pasi in luarea unei decizii etice corecte Drepturi fandamentale ale pacientilor Relatiile duale in practica terapeutica Atingerea, ca parte a relafiei terapeutice dintre client si terapeut Relatia erotica si sexuala cu clientit Recomandari pentru o practica deontologica Sanders, fundamentele etice si deontologice ale consilieri crestine Scoli si orientari psihoterapeutice Psibanaliza Psiboterapia Adleriana ‘Terapia existential 210 220 222 225 228 228 230 232 236 237 241 241 241 246 249 251 251 253 258 287 261 261 263 263, 266 269 270 270 271 21 276 280 284 289 289 290 291 291 292 292 293, 294 296 296 299 304Cuprins 2.8.4. Terapia rogeriana sau centrata asupra persoanei 285. Gestaltterapia 2.86. Terapia prin realism sau Realifytherapy 2.8.7. Behavior Therapy sau comportamentalismul 2.88, Terapia cognitiv-comportamentala, REBT - Rational Emotive Behavior Therapy. Elis 2.89, Terapia familiala sistemica 2.8.10. Orientarca integrativa in psihoterapic 28.11. Tendinfa cétre psihoterapia integrativa 28.12. Tendinfele de viitor ale psihoterapici si consilierii 2.8.13. Preocupari spirituale in psihoterapie 2.8.14. Provocarea dezvoltérii unei perspective a integrarit B. CONSILIERE $I PSIHOTERAPIE APLICATA, CONSILIEREA PERSONALA, Anxietatea Clasificare Sfanta Scriptura gi anxietatea Cauzele anxietatii ‘Teologia Bfectele anxietatii Consilierea in tulburarile anxioase Prevenirea anxietatii Coneluzii legate de anxietate Depresia 2.1, Semnele depresiei 1.2.2. Depresia in Sfanta Scriptura 1.2.3, Cauzele depresiei 1.24, Efectele depresiei 1.2.5. Consilierea in depresie 1.2.6. Consilierea in tentativa de suicid 1.2.7, Prevenirea depresici 128, Coneluzie 13. Consilirea in situatii de eriza 13.1, Natura gi dinamica crizelor 13.2. Biblia si tipurile de eriza 13.3. Interventiile in situafii de eriza 13.4. Objective in consilierea anticriza 13.5. Consilierea informala in situatie de criza 1 1 1 1 1 1. MW MW WM WM iM iM WM WM 12. 1 3.6. Modelul ABCD 3.7. Consilierea in crizele tranzitorii ale dezvoltatii 3.8. Consultul in situatii de eriza A. Mania 14.1, Sfanta Scriptura $i mania 14.2. Cauzele maniei 143. Efectele maniei 309 314 319 322 328 339 353 353, 354 355 357 358 358 358 359 361 362 367 367 368 372 373 374 374 375 375 378 379 383 334 386 387 388 390 391 392 396 400 402 402 403 403, 406 408144. 145 146. 15. 151 152. 153. 15.4. 155. 156. 157, 158, 16. 16.1 1.62 163 164, 165 166, 167, 17, L 172. 173 174, 175. 18 18.1 182. 183. 184 185 186 187, 188, 18.9. 18.10. 19. 19.1 192, 193 194, 19s. 196. 19.7. ‘onsiliere si psihoterapie pastorala Strategii de consiliere Prevenirea ménici Coneluzii privind mania Vinovatia Vinovatia obiectiva Vinovatia subiectiva Sfanta Scriptura gi vinovatia Cauzele vinovitici fectele vinovatici Consilierea in vinovatie Prevenitea vinovatiet Conchuzii privind vinovatia . Singuratatea Singuratatea cronica Biblia si singuratatea Cauzele singuratatii Efectele singuratitii Consilierea pentru singuratici Prevenirea singurititi Concluzii legate de singuratate Complexul de inferioritate Biblia si imaginca de sine Cauzele complexului de inferioritate si a imaginit de sine scdzate Consilierea Prevenirea complexului de inferioritate Coneluzii privind complexul de inferioritate Talburari psihice Biblia si tulburarile psihice Cauzele tulburarilor psihice Sinuciderea Efectele tulburarilor mentale Perspectiva psihodinamica asupra psihopatologici Consilierea in tulburari psihice Procesul de consiliere Consilierea in situaii de sinucidere Prevenirea tulburarilor psihice, a afectiumilor psihiatrice Concluzii legate de tulburarile psihice Suferinga fizica Biblia $i suferinfa fizica Cauzele boli si problemele conexe Efectele suferinfelor fizice Consilierea in suferinta fiziea Consilierea simulantilor si hipocondriacilor Prevenirea suferintelor fizice si a simptomatologiei psihologice insofitoare Concluzii legate de suferinta organica biologica .. 410 413, 414 als ais 416 416 418 420 421 427 425, 426 427 427 428 431 431 434 434 435 436 438 442 44s 446Cuprins 1.10. Dotiu gi pierderi 492 1.10.1. Biblia si doliul, separarea, despartirea, pierdcrea 493 1.10.2, Cauzele doliui, bocirit 494 1.10.3, Anticiparea so sone 498 1.10.4, Tipal de pierdere 495 1.10.5. Convingerile, credintele 496 1.10.6. Background-ul si personalitatea 496 1.10.7. Medial social 497 1.10.8. Circumstantele care insotese decesul 497 1.10.9. Barton, cauze care pot complica doliul 497 1.10.10. Efectele bociii sau ale dotiului 498 1.10.11. Consilierea in dotiu si pierderi “ 500 1.10.12. Prevenirea doliului patologie se 504, 1.10.13. inainte de deces 505 1.10.14. Preventia in eazal decesului sau dupa moartea cuiva drag 506 1.10.15. Consilierea in situatii de suferinta fizica 508 1.10.16. Consilierea in stari terminale 509 LIL. Consilierea in suferinta morals — aspecte etice, axiologice si de semnificatie sil LILL. Sase tipuri de probleme de constiinta 512 1.11.2, Terapia vinovatiei obiective 513 1.11.3. Consideratii privind metoda confruntationala in consiliere 516 1.114, Neomoralismal, pericol in confruntare 516 L115. Teoria lui L. Kohlberg asupra dezvoltarii morale 518 1.11.6. Terapia de consolidare a unci constiinte sandtoase 519 1.12. Consilierea in aspecte spirituale sossnnnnnnnnne 520 1.12.1. Sfanta Scriptura si framantarile spirituale 522 1.12.2. Cauzele problemelor spirituale 524 1.12.3. Diagnosticul gi tratamentul problemelor spirituale 529 1.12.4, Criteri si strategii in diagnosticul si terapia patologiei spirituale ..... $30 1.12.5, Bfectele problemelor spirituale - - 531 1.12.6. Consilierea in probleme spirituale 532 1.12.7. Obiectivele consilierii in aspecte religioase 532 1.12.8. Utilizarea resurselor spirtuale si religioase 539 1.12.9. Resursele spirituale ale consilierului S44 1.12.10. Prevenirea problemelor spirituale . 545 1.12.11. Masurile profilactice 546 1.12.12. Concluzii privind problemele spirituale 546 1.13. Consilierea in aspectele psihodezvoltarii 547 1.13.1. Adolescenta 547 1.13.2. Aduttul tanar 558 1.13.3. Maturitatea 562 1.13.4, Senectutea 564 2. CONSILIERE RELATIONALA 568 21, Relafiiinterpersonale gi conflict 568 2.1.1, Biblia si relatiile personale . ene 5682412. 213: 214. 215 21.6. 247. 218. 219. 22. 22.1 2.22. 223. 2.2.4. 225 23 23.1 23.2 233: 23.4 235 236. 23.7. 24. 24.1 2.4.2. 2.43. 2.4.4 245 2.46. 2.4.7 2438. 2.49. 2.4.10. 25 25.1 25.2. 253. 25.4. 255 256. 25.7. 26. 26.1 2.62. 263 2.6.4. ‘onsiliere si psihoterapie pastorala Cauzele problemelor in relatiile interpersonale Efectele tulburarilor in relatile interpersonale Consilierca in domenial relatiilor interpersonale Recomandari privind o comunicare eficienta Glosar al tehnicior de comunicare eronata Schimbarea mediului Prevenirca relatiilor interpersonale deficitare Concluzii legate de relatile interpersonale Alogerca partenerului de viata Biblia si alegerea partenerului de viata Mecanismul alegerii Consecintele alegerii partenerului Consilietea in alegerea partenerului Conetuzii Consilierea premaritala Sfanta Scriptura si consilierea premaritala Angumente in favoarea consilierii premaritale Efectele consilierii premaritale Procesul consilierii premaritale Formatul consilierii premaritale Prevenirea .. Conctuzii legate de consilierea premaritala Consilicrea maritala Sanatatea femeii Sfanta Scriptura si problemele maritale Modelul cognitiv erestin Worthington al relatiei si terapiei maritale Cauzele problemelor maritae . Tipuri ale interactiunilor maritale Efectele problemelor maritale Consilierea in probleme maritale Prevenirea problemelor si conflictelor maritale Modalititi de imbogatire a relatiei maritale Coneluzii legate de problemele maritale Consilierea familiala Sfanta Scriptura si problemele familiale Cauzele problemelor familiale Efectele problemetor familiale Psihotcrapia si consilicrea in probleme familiale ‘Abordari in terapia maritala gi familiala Prevenitea problemelor familiale Coneluzii legate de problemele familiale Consilierea patentala Biblia si cresterea copiilor Cauzele problemelor de crestere a copitului Efectele problemelor aparute in cresterea copiilor Consilierea in probleme de crestere a copilului 569 572 573 si7 578 584 584 584 585 586 586 592 592 595 597 598 598 603, 604 606 609 610 611 612 613 614 631 636 637 639 648 649 650 651 652 652 655 656 656 661 661 662 662 664 666 667Cuprins 2.65. Provenirea problemelor de crestere a copilului 2.6.6. 22. 274 2.72. 2.73. 2.74, 275. 2.76. 2.77. 278 2.79. 2.7.10, 27.11 2.7.12 Concluzii privind cresterea copilului Violenya si abuz Biblia si abuzul Cauzele abuzului Efectele abuzului Consilierea in situatii de abuz “ Asistarea vietimelor adulte ale incestului sau abuzului Asistarea victimelor violului Asistarea victimelor abuzalui conjugal Asistarea victimelor abuzului impotriva batranilor Asistarea abuzatorilor Aspecte etice Prevenirea abuzului Concluzii legate de abuz CONSILIEREA IN ASPECTE SEXUALE Sexualitate marital Aspecte generale Introducere Sfnta Scriptura si sexualitatea maritala Scurtistoric Cauzele problemelor in sexualitatea maritala Efectele dificultiilor din sexualitatea maritala Consilierea in probleme sexuale maritale Sexualitatea maritala, prineipii Prevenirea problemelor sexuale maritale Concluzii legate de sexuatitatea marital Sexualitate pre- si extramaritala Biblia si sexualitatea extramatitala Cauzele sexualittii extramaritale Efectele sexualitafi extramaritale Principii ale sexualititi premaritale Consilierea in situatii de activitate sexuala extramaritala Prevenirea sexualitatii extramaritale Coneluzii legate de sexualitatea non-maritala Planning familial Biblia si problemele sareinii Cauzele problemelor legate de sarcina Efectul problemelor legate de sarcina Consilicrea in probleme de sarcina si planning familial Prevenirea problemelor legate de sarcina Concluzii privind aspecte legate de sarcina gi planning Momosexualitate Sfanta Scriptura si homosexualitatea Cauzele homosexualita Efectele homosexualitati on 672 673 614 675 677 678 680, 681 682 683 684 685 686 687 688 688 688 688 691 692 693 697 698 701 704 706 2 709 n0 m4 16 78 720 723 RI BL BL 732 732 6 9 740 742 7483 744 748‘onsiliere gi psihoterapie pastorala 3.44. Consilierea homosexualilor 750 3.45. Prevenirea homosexualititii .... so “ 753 3.4.6. Conchuzii legate de homosexualitate 754 4. CONSILIEREA IN ADICTIL 156 41. Adicti 736 4.1.1, Sfnta Scriptura si adietile .. “ 157 4.1.2. Caurele adictici 758 4.13. Cauzele comportamentelor adictive 764 4.14, Electele adictiei 765 4.15. Consilierea si psihoterapia adicfiei 765 4.1.6. Prevenirea adictici 772 4.1.7. Concluzii privind dependentele 3 42. Alcoolism “ soe TTA 42.1. Sfanta Scriptura si aleoolismul 775 422. Cauzele aleoolismului ™m 423. Bfectele alcoolismalui 781 42.4, Consilierea alcoolicului - “ 783 4.2.5. Prevenirea alcoolismului 788 4.2.6. Masuri practice pentru recuperare 790 42.7. Cele douasprezece principii ale Alcoolicilor Anonimi 791 42.8. Concluzii privind alcoolismul “ . 792 5 VARIA 793 5.1. Consilicrea vocational 793 5.1.1. Sfinta Scriptura si alegerile vocationale, profesionale 0. 794 5.1.2, Cauzele care pot determina o alegere profesional buna sau proasta .. 797 5.13. Efectele unei orientari profesionale bune si respectiv, proaste 801 5.14, Consilierea in domeniul orientarii profesionale 802 5.1.5. Procesul de luate a deciziei de orientate vocational 806 5.1.6. Cunoasterea voinfei Ini Dumnezeu, Conducerea divina 807 5.17. Prevenirea alegerilor profesionale eronate 808 5.18. Concluzii privind consitierea vocationala 809 5.2. Consilierea in probleme financiare 810 5.2.1, Sfinta Seriptura si finantele 810 5.2.2. Cauzele problemelor financiare 812 5.23. _Efectele problemelor financiare 816 5.2.4, Consilierea in aspecte financiare 816 5.2.5. Prevenitea problemelor financiare 818 5.2.6. Concluzii privind problemele financiare soon 819 NOTE . snnnnnns 8200 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 853,A. CONSILIERE $I PSIHOTERAPIE GENERALA Introducere Ma vei ediléuzi cu sfatul Tau si apoi md vei primi in slava.” ‘Aceasta lucrare prezinta orientarea ctes- tina asupra consilierii si psiboterapici, din perspectiva biblica pe de o parte, si din perspectiva integrativa, sub aspect tehnic, stiintific, pe de alta parte. Preluarea surselor seculare a fost realizata in mod selectiv 5i critic, find raportate la concepfia crestina asupra existentei, asa cum este revelata in Cuvntul lui Dumnezeu. in acest demers, literatura crestina de specialitate are deja 0 traditie, un prestigin si dimensiuni impre- sionante, folosindu-ne drept ghid permanent in efortul de sinteza. Lucrarea, prima de acest nivel si amploa- rein limba romana, insumeaza problematica domeniului abordat, find structurata dupa ‘modelul unui manual sau tratat de speciali- tate, Ea se doreste afi un instrument valoros, teoretc si practic, pentru orice sljitor profesi- onist din segmentul helper, social sireligios: pastori, consilier psihologi, psihoterapeuti, ‘medici, asistengi sociali gi medicali, profe- sori, studenti $i rezidenti, slujitori laici Realizand 0 sinteza a celor mai impor- tante contributii in domeniul consilierii $i psihoterapiei crestine, lucrarea nu insumeazi doar cele mai valoroase conceptii, idei, teorii, metodologii si proceduti, ci si infelep- ciunea, experienfa, stinta si, mai ales, devo- tinea, consacrarea celor mai ilustri terapeufi crestini, atat fafa de mestesugul alinarii semenului aflat in dificultate si suferinga, cét (Psalmii 73:24) si fafa de Dumnezen, Tatal Dommului nostra Isus Hristos, Vindecatoral rant. Din nefericire, desi cantitatea de suferinta care ar putea fi alinati este imens@, in Roménia nu exista ined o infrastructura si nici informatie de specialitate cu impact larg, public, atat la nivelul societatii, edt si in ‘mediile crestine, Gradal general seazut de educatie, cultura si civilizate, pe de o parte si cantitatea de sires, soliitarie tranzitiei, crizele multiple, cat si erorile personale si de relati, fac tot mai acuta necesitatea asistarii, consilieri, psihoterapici Exist 0 oarecare ambivalenta fata de consiliere care ar putea avea mai multe ca ze: demonetizarea — ,¢ usor si dai sfatur’ imaturitatea sociala, psihologica, economica a societafii romanesti pentru consiliere si psi- hoterapie; absenta unei infrastructuri acade- mice si profesionale largi care sé acopere atat nevoile societati, in general, cit si ale bise- rici, in special; caracterul empiri, fortit, la nivelul bunutui simt comun, al consilierilor confesionali, forjati mai degraba de necesi- titile consiliatilor, intuind doar mecanismele consilierii, decat si le aplice in mod constient si metodic; caracterul laborios al procesului de consiliere, necesitand timp, fort, implicare; esecurile consecutive... si altele. Persist ined multa reticent in adre- sabilitatea fata de profesiunile de suport si20 asistare, gratie unor prejudecati traditionale. Este mult mai usor, cel putin psihologic, s consulfi un stomatolog, internist sau chiar chirurg, decdt un ginecolog, androlog sau sexolog. Pare mai confortabil si neutru si consulfi un medic pentra o afectiune organicd, decét un consilier, psihoterapeut sau psibiatru — Nu ma internati, va rog, la nebuni...” Un astfel de consult este consi- derat ined o injosire desi, in mod oarecum paradoxal, faptul ca societatea romaneasca nu are ined infrastructuri legitimate de consiliere si psihoterapie, este perceput ca 0 deficienta fata de standardele wauale ale civi- lizafici, chiar si de cétre omul comun. De fapt, consilierea are de a face mai degraba cu oameni relativ ,.normali” (daca normalitatea n-ar fi atét de prost si greu de defini) si daca tulburarile psihice n-ar fi atat de frecvente, aproape ubicuitare (unele studi apreciazé marile psihoze intre 2-5%;tulbu- ravile de personalitate si fostele nevroze intre 30-40% — ¥ internati, ¥4 doar diagnosticati de psibiatra; alti 30-40% cu simptome psihopatologice nediagnosticate, datorita neadresabilitati — dintre care ¥2 usoare, iar cealalta ¥ accentuate). Adunand cifrele de mai sus, este clar e& asa-mumitii normali sunt intt-o evident minoritate (10-15% pentru statisticile cele mai optimiste), normalitate care trebuie recucerita si mentinuta printrun proces continuu, Desi intre consiliere, psihoterapic si psihiatrie nu exist granite abrupte, totus do- meniul lor este distinct. Consilierea vizeaza facilitarea potentialului latent al consiliatului in intelegerea de sine, a mediului gi a pro- priilor probleme, conducdnd la solutionarea problemelor si eventualelor crize predo- minant extrinseci. Psihoterapia face acelasi Iucru fn cazul unor pacienfi a ciror cauzi a problemelor se afla in ci ingisi, pundnd accent pe intelegerea si restructurarea de sine, prin mijloace psihoterapeutice, variind de la o scoala la alta, in timp ce psihiatria Consiliere si psihoterapie pastoral abordeaza tulburarile psihopatologice prin mijloace medicamentoase, chimioterapeu- tice, fizio, socio si ergoterapeutice, Psihologia are ca obiect de studiu struc tura, functiile si dinamica psihismulai uman, in timp ce psihoterapia se ocupa de meca- nismele si cauzele proxime ale suferintelor psihice, sufletesti, dezvoltind orientati, metodologii si tehnici de ameliorare. Cresti- nismul merge la radacina lor etiologica si are 6 contributie care nu poate fi ignoraté, legata de cauza ultimd a suferintei de orice natura gi morfii, Mai mult decat atat, Dumnezeul acestei eligi, singurul Dumnezcu adevarat, are rispunsul, mijloacele si puterea de a contracara efectele suferinfei si ale mortii — are Viafa si doreste s-o ofere din belsug. (loan 10:10) Teologii sunt chemati sé accepte ca trama pacatului afecteaza trama structural a sufle- tului uman, si acesta face obiectul terapeuti- «ii psihologice, a psihoterapiei si psihiatrei, iar psihologii trebuic si inteleaga ca, descor, cauza ultima a multor suferinte psihologice nu st doar fntr-un mecanism care funetio- neaza defectuos, ci ate rédacini adénci care privesc sensul existentei, semnificatia vietii pe acest pimant, Relatia profunda pe care fiecare fiinta umana o are cu imaginea lui Dumnezeu din fiinfa sa, cu situsul care priveste adorarea si inchinarea fata de Dumnezeu, consttuic dimensiunca spiritual a tuturor problemelor umane ce confine si solutia completa, radicala a acestora, Spus lapidar, teologii trebuie sa-si insuseasca mecanismele fiziopatogenetice ale psihismu- Ini, metodologia si dinamica psihoterapici, iar psihologii si terapeutii trebuie s4 accepte cauzalitatea ultima, spiritual. Exista in procesul consilieri si terapici, al vindecarii, redobandirii echilibralui si impacarii o similitudine cu nasterea din nou, cu procesul intim si complex al prefacerii ‘omului firese in om duhovnicese. Ele sunt profund intricate si parcurgerea lorIntroducere presupune sinceritate, onestifate, consacrare si asistarea Duhului Sfant al lui Dumnezeu Capacitatea de a te identifica cu aspectele cesengiale ale umanitatii, cu simfaméntul de disperare al persoanclor ameninfate, poate si ridice trama propriilor tendinte defensive. Sa accepti adevarul propriei vulnerabilitaji la cel mai profund nivel, necesita o supunere Jauntricd a simtamintelor subtile de ido- latrizare a sinelui si superioritati spirituae. Pe masura ce dobandesti experienta si te ‘maturizezi, iti dai seama cat de iluzorie gi zadamica este orice fajada defensiva si asu- ‘marea unor calitifi de pscudoomnipotenta, foarte usor de mentinut in tinerete. Chiar si 0 supunere partiala faja de simfamintele de superioritate defensiva ale celuilalt, ne ajuta si deschidem usa catre o relafie terapeutica. fntr-o oarecare misura, putem dezgheta barierele de méndrie care separa oamenii, in special pe cei tulburati, si sa reducem dis- tanta fata de ei. Sa ai inspiratia de a te lisa cilawzit de Duhul lui Dumnezen, si ai sansa de a patrunde ~ cu invitafie ~ in profunzimile si cutele sufletului si vietii semenului tau, si te bucuri de gratia de a descoperi si intelege cate ceva din structurile si functiile psi- hicului omenese, sa incepi sa te intelegi pe tine insuti, sa vibrezi prin rezonanta 3i empatie cu semenul tau, si constati ca oamenii igi redobandese linistea, pacea Tauntrica, seninatatea gi increderea, echilibrul psihic si spiritual, c@ sunt aplanate confi tele, cd suferinfa este alinata si numele lui Dumnezeu este proslivit — acestea sunt céteva dintre roadele consilierii crestine. Este terapeutul crestin dircctiv? Da! Pentru c& ate de partea sa adevarul si autoritatea divina, Este terapeutul crestin cald, bland, empatic i capabil de intelegere? Da! Pentru ca este purtatorul dragostei si bunatatii lui Dumnezeu. Astfel, importanta consilierii i psihoterapiei crestine nu este una neglijabilé, insignifianta, ci prin 21 orientarea sa, poate face diferenta dintre snatate si suferin{a, viata si moarte. ‘Munca de consiliere, efortul terapeutic este dificil, att pentru consilier, ct si pentra cconsiliat. Exerciti, aplicatii practice in viata de fiecare 7i, sunt urmarite metodic, Con- fruntarea gi solutionarea propriilor probleme ne solicita motivatia, curajul si perseverenta, Sa fi onest fata de sine, semeni si Dumnezeu ru este usor. Explorarea de sine necesita disciplina, indelunga rabdare, tenacitate. ‘Uneori rezultatele intirzie s8 apara, ba chiar lucrurile par sé mearga din rau in mai rau, ind rini sufletesti vechi, supurate, sunt aduse la suprafata. Aceasta este insi conditia drenarii, cicatrizarii si vindecarii lor Consilietea este un proces necesar al ‘cercetirii si descoperirii de sine prin care ne agezim in raporturi scripturale si stiintfice ‘cu noi ingine, cu Dumnezeu, cu semenii si cu mediul natural si social. Ea ne fortified, ne confer suplefea adaptarii, ne capaciteaza si ne bucurim de pace, fericire si echilibru, ne face stapinii. si slujitorii intelepciunii profunde, a spiritualitatiiautentice, care vine de sus, Fiind crescut si format intr-un mediu crestin neoprotestant, sub un regim comu- nist, in prima jumatate a vietii, una dintre cele mai puternice contradictii care mi-a ‘mareat existenta a fost aceea dintre materia lism gi idealism, dintre pozitivism si fideism, dintre atcism si crestinism, Accasta a nascut {in constiinia mea dorinfa fierbinte de a infelege cit mai profund relatiile dintre religie, crestinism, biserica si cultura, dintre stiinta i credinta, dintre teologie gi filosofie, psihologie, dintre psihoterapia profesionala, seculara si consilierea pastoral Am fost instruit si gindese etiologic, si dau atentic structurilor, functiilor si meca- nismelor, sa intrevad si s ofer solutii, 58 ccultiv relafii, Am invajat s8-L descopar pe ‘Dumnezeu in creatia Sa si si-linfeleg pe om ca semen al meu si copil al Sau. De aici2 pasiunea pentru medicina, antropologiec, teologie, neurologie si nu in ultimul rand, pentru psihologie. Fiind nascut intr-o zona rustica, colinara, impadurita, apoi venind in relatic apropiata si continu cu suferinta umand, am invajat si depind de clipe memorable petrecute in natura si incdntarea de a admira frumosul, muzica, arta plastica, literatura, cu satisfactia remontarii sufletest Am invafat si raportez.creatia la Creatorul cis viata la Sustinatorul ei; sansa izbaviri la ‘Mantuitoral meu — Isus Hristos; intrebarile si enigmele, stiinta si cunoasterea, para- doxurile si misterele, la Cuvantul Sau; infrangerile, esecurile si poverile — haralui Sau; framantarile si seninatatea, zbuciumul si impacarea, bucuriile si satisfactia — Spiritului Sfint al Sau. in nevrednicia mea, am avut naivitatea copilareasca si-L. cred pe Cavant pe bunul Dumnezeu si si ma agat cu stragnicie de fagaduinfele Sale; astazi, dupa mai bine de cincizeci de ani pot sé va spun ca a meritat si va propun sé repetati accasta experienta umili, dar cutremuratoare, comuna gi totusi, extraordinara, Cu siguranfa, consilierea, psihoterapia, presupun efort, capacitate de sacrificiu, disponibilitatea de a te pune la dispozitia semenului, deschidere, acceptare neconditio- hata, respect, caldura, infelegere si o dorinta profunda de a fi de folos; presupun har, daruire, dar i satisfactia de a vedea cazui si necazuri solutionate Pe parcursul a treizeci de ani de slujire medicala si crestind, am trait de sute gi mii de ori momental sacra al ,trialogului”, al intalnirii sacre dintre consiliat si consilier, dintre pacient si medic, in prezenta Spiritului Sfnt, in care am reusit, mai mult sau mai putin, si pregustam din frunzele vindeca- toare ale pomului viefi Pericolul permanent al institutilor dedi- cate slujirii oamenilor, institu, actvitati sau profesionisti dedicafi acestor activiati, este irelevanta. Relevanfa este o problema care Consiliere si psihoterapie pastorala priveste nevoile profunde ale oamenilor. Relevanta de a aduce sens in viata acestora, atunci cand se zbat intre ranire gi speranta, intre nenorocire si rugaciune, intre foamea de sens si sctea de relat semnificative. Toate aceste activitati, fie ca este vorba de consiliere erestina, de asistenta sociala, trebuie sa ramana relevante nevoilor umane fandamentale, Consilierea, in conceptia lui Clinebell, este un instrument de continua reinnoire prin reconciliere, ajutind la vindecarea instraindrii noastre de noi insine, de familiile noastre, de ceilalfi semeni ai nostri din bisericd sau din afara ei, $i de a construi o relatie vitala, in plind dezvoltar, eu Dumnezew Consilierea ne permite sa deseoperim noi dimensiuni ale umanitafii noastre, sé ne cliberam potentialul de autenticitate si vitalitate, creativitatea refinut’, inedt acestea sa se manifeste, De multe ori, persoanele implicate in slujitea semenilor, fie ei pastor, terapcuti sau asistenti sociali, sunt confrun- tati cu o dificultate majora. Viata noastra poate fi caracterizata de o multitudine de contacte si, totusi, o acuta lipsa de relate Acesta este obstacolul major care ne ame- ninfa creativitatea, color care apartinem tnei culturi a atingerii pasagere si indepartari, 0 cultura orientata cate relatiiinterpersonale superficiale. Nu este usgor s@ intri intr-o relatie pro- funda, semmificativa cu ceilalti. Pentru a realiza lucrul acesta, trebuie s& patrunzi in sufletal lor, s le simi durerea si potentialul, goliciunea si plinatatea, unicitatea speranfei sidisperarilor. Este dureros si inti in relatie cu profunzimile celorlalfi, pentru ca in mod inevitabil, prin aceasta ne expunem unor zone intunecate din propria noastra fina Goticiunea lor ne aminteste de cca propre. Mania, vinovatia lor, o face sa rezoneze pe a noastra Totusi, numaicind intram in relatie autenticd, profunda cu semenii, putem si-iIntroducere ajutim s8 creasca, si se dezvolte. Numai cei care au descoperit noile dimensiuni ale propriei lor viefi, in profunzimea lor, pot s& devind cu adevarat mamosi spiritual, aju- tnd la nasterea din nou a unor persoane, cu. adevarat renascute in Hristos si in biserica, prin Dubul Ini Dumnezeu. Slujirea si consilierea crestind ne pot ajuta sa ne echipam cu astfel de cunostine si aptitudini spirituale, psihologice si terapen- tice care ne pot capacita intr-o renastere, care si conduea la dezvoltare continua in viata spirituala, Ori de céte ori oamenti veneau in relatie cu viata care izvora din Isus, experi- ‘mentau puterea vindecatoare care provenca din atitudinea Sa deschisa fata de Sine finsusi, fafa de ceilalti, fafa de natura si fara de Dumnezeu. Erau confruntati cu o Persoana a cérei viata era un canal profund prin care Sursa vindecarii si a dezvoltarii Spiritului iubitor al Lui Dumnezeu eurgea din abundenta Ce simt oamenii atunci cand vin in contact cu viata ta sau a mea? Percep doar un huruit, un zgomot disonant si nepro- ductiy, doar o harmalaie lipsita de sens si incapabili de relatie semnificativa? Ca instramente ale unei relatii profinde si datatoare de viata, consilieri si terapeuti, pastori,asistenfi sociali, medic trebuie sa aduca prin insdsi viafa lor, prin cunostinfele si capacitafile lor, prin vocatia si consacrarca lor, 0 boare proaspata din partea lui Dumnezeu, ai carui slujitori sunt. $a aducd sens reinnoitii si capacitatii de dezvoltate, creativitatii care provine din aceste capa- citi, din aceasta relate. Ficcare dintre noi, slujitori cu vocatie, profesionisti din domeniul sanatatii sau al asistentei sociale, pastori, slujitori laic consiticri sau psihoterapeuti, avem in faté 0 provocare, in timp ce coboram drumul vietii dinspre Lerusalim spre Ierihon, si anume provocatea de a raspunde tuturor celot ce se afl in nevoie de-a lungul acestui traseu. 23 Frustrati de imaginea de sine care reprezinta reflectarea Chipului lui Dumnezeu, vaduviti ‘de semniticafiie profunde ale existentei care trebuie si conduca eatre salvare si viata vesnicd, confruntafi cu crizele si tragediile vietii, toti acestia au nevoie de slujire, an nevoie de sprijin si sustinere. Lucrarea aceasta este impartita in dowd part: D generala, cuprinzind datcle teoretice ale consilieri si psihoterapici de orientare erestina, D aplicativa, tratand domeniile specifice, in care aceasta terapie poate fi util Prima parte cuprinde dou sectinni Prima sectiune reprezinté cadrul istoric, ‘conceptual si al raporturilor culturale dintre orientarea psihoterapeutica crestina si cele- late orientari seculare, nu in ultimal rand, ‘esenta si caracterul unie al consilieri i psi- hoterapiei crestine. A doua sectiune cuprinde teoria generala a consilierii si psihoterapici, facind referire la structura procesului terape- utc, la metodologie si tehnici la procesuali- tatea dinamica de profunzime a psihoterapiei pastorale, know how-ul profesiei, Sunt tratate apoi aspecte legate de finuta profesionala, personalitatea si supervizarea terapeutului, cele de etica si deontologie, dupa care sunt prezentate cele mai importante scoli si orientari terapeutice, Partea a doua, aplicativa, prezinta aproa- pe treizeci de situatii specifice care constituie domeniile de aplicare ale consilieri si psiho- terapiei, grupate in sectiumile de psihoterapie personala (dezvoltare, criza, pierderi, nozo- logica, psihotranmatologie), de relatie (pro- priu-zisa, maritala, familiala), sexualitate, adicti, vocational et. Consilierea crestina trebuie si gaseascd tun nou model al identitatii de sine si matue ritafii, sondand in profunzimea radacinilor sale teologice, largindu-si metodologia si descoperind noi contributii. De la discipli- nele conexe implicate in sprijinal si asistenta24 tuturor celor aflati in dificultate, slujitorul crestin in domeniul consilierii trebuie si ajunga la o infelegere de sine unica si profunda, si-si infeleaga propriul sau chip, rol, functii si obiective sau scopuri ‘Mai malt ca oricdnd, in ultimii ani au fost ddescoperite noi si bogate resurse provenind, atat din dezvoltarile st analizele teologice si pastorale, cat si din analizele si descoperirile stiingelor umane, in domeniul psihologiei, al medicinei, al disciplinelor si. tehnicilor psihoterapeutice, Atunci cénd omul consa- crat lui Dumnezeu isi dedicd cumostintele si viata slujirii semenilor, atat prin insusirea descoperirilor stiintifice, cat si printr-o profunda dedicare si consacrare fata de Cavantul lai Dumnezeu, fata de Spiritul Sau calauzitor, va realiza mult, att in edificarea de sine, cat si in slujirea semenilor aflati in nevoie; de asemenea, pentru proslavirea lui Dumnezeu si salvarea multor suflete din capcana suferintei sia pacatului, Autorul datoreazé malt fiecarai mume, fiecdrui autor, fiecarei lucrari citate in listele bibliografice, In mare masura, lucrarea de fata ii reprezinti pe acestia, contributia personala, derivand din in{elegerea proprie sau din experienta crestina si profesional, find minima, ‘onsiliere si psihoterapie pastorala Multumirile autorului se adreseazi unor persoane dragi care s-au unit in efortul de a realiza aceasta lucrare. Mulfumese mult celor care au pateurs matetialul si mi-auw transmis opinii, aprecieri gi critici. Au fost constructive si le astept in continuare. Multumese mult Silviei Buz pentrn efortul de dactilograficre, in conditii grele, uncori dupa casete; de asemenea, Dianei Aslan, Claudiei Sandulache si fiieei mele, Miriam ‘Sandulache, pentru efortul de introducere a corecturii de autor intt-o perioada end erau foarte ocupate. Nu in ultimul rand, multue ‘mese mult Claudiei $i Comeliei Dragachis pentra grafic si Editurii Casa Cargii pentru tchnoredactare, edt si tuturor celor care au ‘maneit pentru ca aceasta carte s ajunga in forma pe care o aveti acum in fata, Pacea lui Hristos... sa stpaneasca in inimile voastre $i fiti recunosedtori Cuvéntul lui Hristos sé locuiascé din belsug in voi, in toatd infelepciunea. Invatatiovd si sfititi-vi unii pe alti cedntand lui Dumnezeu cu multumire in inimile voastre.” (Coloseni 3:15, 16) Dr. Sorin1. CADRUL CONCEPTUAL $I CULTURAL 1.1, Cadrul conceptual L.L.L. Consilierea pastorali este specia- lizarea' in slujire pastorala oferita persoa- nelor individuale, cuplurilor sau familiilor care tree prin suferinta, necaz si durere, capabile sa-si prezinte situatia, eu doringa de a cauta ajutor pastoral crestin pentru a face fata acestei situati Un consilier pastoral este 0 persoand a carei consacrare si educatie pentru slujire religioasa este perfectata, functioneaza {ntr-un cadru potrivit pentru slujie, este res- ponsabil si recunoscut de catre o comunitate religioasa. Cei mai multi consilieri pastorali din Statele Unite sunt pastori intariti prin binecuvantare care slujese fie in districte denominafionale, fie in calitate de capelani in spitale generale sau in sectii si institut psiiatrice Unele grupe religioase autorizeaz pen- tru consilierea si slujirea pastoral si persoa- ne neintarite cu binecuvantare. In toate cazurile, criteiile pentru consiliere pastorala au mai mult de-a face cu persoana si respon- sabilitatca consilierului, decat cu metodele de consiliere adoptate. Criteriul primordial pentru metoda este acela de a fi conseevent cu ceea ce reprezinta slujirea intr-o relatie potriviti cu nevoia si problema pentru care consiliatul cauta sfat L.L.2. Definitii si distinetii. Semmificatia cuvantului pastoral. Termemul pastoral i seamni relatia att in sensul responsabilitti, cat sal atitudinii. Consilierea pastoral este un subtip specific al slujirii mai largi a functiei pastorale. in aplicatia specifica termenului, acesta se referd la responsabi- litatea pastorului sau slujitorului crestin fa de una sau mai multe persoane in necaz, in ‘ulburare prin suferinta sau alte circumstante ale vieti, din interiorul grupului caruia ap tin, Imaginea biblicd cea mai des folosita pentru aceasta fctie este accea a pastorului care caut oaia pierduta, in timp ce isi mene tine responsabilitatea administrativa pentru celelalte nouazeci gi noua de oi. Datorita acestui tip de slujire oferit in cadrul unei comunitafi religioase, consilierea pastoral nu este o profesiune, ci o fimnctic realizata si indeplinita in cadral profesiunii de slujitor religios, sljitor al Ini Dumnezeu Ea poate fi una din multiplele functi ale pastorului, sau o functie principala realizata de un slujitor crestin care s-a specializat in consiliere si psihoterapie crestina, Expresia psihoterapie pastorald pentru care pledeaza Wise, este o infelegere mai adecvata si se concentreaza mai specific asupta unui tip de consiliere care are in vedere structurarea si realizarea schimbirilor de personalitate in cadrul asistentei si relatiei psiho- terapeutice. 1.1.3. Caracterul distinetiv al consilic~ ril pastorale. Ceea ce distinge consilierea pastoralé de alte forme de consiliere si psihoterapie este rolul si responsabilitatea consilierului, cum si modul in care exprima infelegerea sa in relatia pastorala. Consilicrul pastoral este reprezentativ pentru imaginea centrala a vietii si semnificatiei acesteia, afirmata in comunitatea religioasa. Astfel,26 consilierea pastorala ofera o relatie in cadrul acestei infelegeri a vietii si credintei, prin intermediul persoanei consilierului pastoral. Aceasté subliniere asupra relatiei cu comunitatea religioasa printr-o persoana reprezentativa, distinge consilierea pastoral atat de consilierea religioasé in general, ct si de alte tipuri de psihoterepie sccaleri. fn timp ce consilierea religioasa i alte terapii seculare se bizuie pe anumite practi parti- culare gi sisteme de credinfa, consilierea pas- torala este identificata prin reprezentarea sa in cadrul comunitatii care o autorizeaza prin relafia cu un pastor responsabil fata de acea comunitate spirituala si religioasa Una dintre problemele permanente pen- ‘ru dezbatere in domeniul consilierii pastora- le s-a concentrat asupra aspectului distinetiv constind in natura responsabilitatii care Consiliere si psihoterapie pastoral trebuie avuta in vedere fata de comunitatea religioasd. Unii consilieri pastoral si grupuri religioase nu acorda o importanta deosebita acestor aspecte principiale si importante Orice consilieri care se prezinta ca fiind membri ai grupului religios sunt vazuti in ‘mod automat ca fiind si consilieri pastoral, iar problema daca sau cum acesti consilieri sunt responsabili, pur si simplu este evitata, Alte grapuri religioase insista asupra responsabilitifii consilierului intr-o maniera administrativa, dar nu se preocupa de res- ponsabilititile teologice pe care aceasta le presupune. Un mod de a conceptualiza atat responsabilitatea administrativa, cat gi cea teologica a consilicralui pastoral, este prin imaginea unui dialog continuu cu acele elemente din comunitatea religioasa care au autorizat slujirea consilicrului pastoral in 1983, Patton a identificattrei dialoguri, si anume: P cu devenirea si traditia credinfei primite prin acel grup religios, > cu identitatea rolul si finetia shujitoratui in acel erez, > cu grupareareligioasa care nutreste acl tip de err. 1.1.3.1, Dialogul cu traditia credint Primul dialog este expresia responsabilitafit teologice a consilierului pastoral. Nu este suficienta doar o educatie teologica, Pastoral crestin, de pilda, continua sa studieze, si se inttebe, s& marturiseasca asupra semnifi- catici evenimentului christic. El continua si studieze cea mai buna formulare traditional, ca si cele mai modeme si recente interpretari, la fel ca si teoriile psihologice si psihotera- peutice pentru a reinterpreta credinfa in lami- na a ceea ce experienta consilierii dezvaluie despre viaja umana. Asa-numitul consilier religios sau psiholog crestin poate si fac acest lucru ca parte a credintei pastorale, dar consilicrul pastoral este consacrat si faci lucrul acesta la un nivel de competent profesionala si ca o exptesie a responsa- bilitii sale fata de comunitatea de credinta care La autorizat in slujirea sa 1.1.3.2, Dialogul eu identitatea, rolul si functia sa de slujitor crestin. Cel de-al doilea tip de dialog exprima atat responsabilitatea teologica. profesional si administrativa: Aspectul teologic in acest sens trebuie s& raspunda la intrebarca esenfiala pe care si-o pune consilierul, Sunt eu chemat la aceasta slujire si ma simt eu capabil si daruit pentru aceasta? lat aspectul administrativ in sens in- stitutional réspunde unei structuri religioaseCadrul conceptual i cultural care consilierul 27 1.1.4, Disciplina psihologiei pastorale particulare si felului pastoral simte ca se identifica ca slujitor, felul in care consilierul reuseste sa faca fata atitdificultitilor si obstacolelor slujiii sale, at si aspectelor de identitae prin care poate sa se exprime natural, fra un efort constient. 1.1.3.3, Dialogul cu gruparea crestina specified, Orice comunitate denominationala celebreaza si interpreteaza propriul sau crez fntr-o maniera proprie si intr-o experienta comuna. in acelasi fel o fac si consilierii pastorali si religiosi. Fi se raporteaza, se simt responsabili si igi interpreteaza slujirea in termenii injelesi de corpul erestin care ia autorizat este un grup de cunostinte asupra compor- tamentului uman care vede credinfele si practicile religioase ca forte integrative in psihologia si dimensiunile sociale ale experientei umane.* 1.1.5. Psihoterapia pastoral. Psiho- terapia este definité de Asociatia Americand a Psibiatrilor, ca tratamentul unor tulburdti ‘mentale si emofionale, bazat pe comunicarea verbala si nonverbala eu pacientul.' Adjecti- vul pastoral denoti un oficiu formal de conducere in biseric’, obfinut in mod obisnuit prin intarie, prin binecuvantare sau ceonsacrare, atinge urmatoarele obiective: optimizarea acestora; 1.1.6, Psihoterapia. Wolberg a definit psihoterapia intr-o maniera care imine, poate, cea mai completa: ea consta in tratamentul problemelor de natura emofionala, prin mijloace psihologice, in cate o persoana pregatita stabileste in mod deliberat o relatic profesionala cu un pacient, pentru a D Inlaturarea, modificarea sau diminuarea unor simptome existente; D> Modificatea unor modele inadecvate de comportament, > Promovarca unei dezvoltir si eresteripozitive a personalitti fntr-un timp era considerat potrivit sa identifici utilizarea expresiei psihoterapie numai cu formele de relatie pacient-terapeut orientate cdtre insight”, cdtre obiective ale psihologiei abisale, psihanalitice, asa cum observa Clinebell. Mai recent, termenul psihoterapic a fost largit prin includerea unci mari varietati de proceduri si tehnici terapeutice care diferd in intensitate si durata in orice caz, nu este posibil si identifici termenul psihoterapie cu 0 anumita scoala sau cu 0 anumita interpretare, procedura sau metodologic. Degi exista astfel de asocicri, termenul ramane unul general. 1.1.7. Utilizarea termenului psihote- rapie. Termenul de psihoterapie a castigat popalaritate printre consilieri in general si, de asemenea, printre consilierii pastorali. De ‘exemplu, in Iucrarea Pastoral Counseling: Its Theory and Practice, din 1951, Wise nici macar nu listeaza psihoterapia in index. In lucrarea sa din 1980, Pastoral Psychoterapy: