Sunteți pe pagina 1din 1

Unirea din 1918

Context istoric
Îndeplinirea acestui mare obiectiv vine în contextul izbucnirii Primului Război Mondial(1914-1918), când România decide
participarea la acest conflict (1916-1918) cu scopul recunoașterii dreptului asupra teritoriilor din afara Regatului.
Factorii externi favorabili unirii:
- Sfârșitul Primului Război Mondial
- Destrămarea Imperiului Rus odată cu Revoluția Bolșevică;
- Destrămarea Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial;
- Afirmarea principiului autodeterminării în cadrul ”Celor 14 puncte” enunțate de către președintele SUA
Woodrow Wilson.
Aplicarea principiilor de drept internațional, dreptul la autodeterminare(populația oricărui teritoriu putea să hotărască prin
vot din ce stat să facă parte), organizare democratică, pace universală, a dus la crearea statelor naționale și la organizarea pe
noi baze a Europei.

Etapele unirii
- Autonomia- dreptul de a se conduce singură și de a avea propriile organe de conducere;
- Independența;
- Unirea cu România.
1.Unirea Basarabiei- 27 martie 1918
Revoluția bolșevică determină, în octobrie 1917, instaurarea unui guvern bolșevic condus de Lenin, care proclamă dreptul
popoarelor din Imperiu la autodeterminare.
a) Autonomia- proclamată de Congresul ostașilor moldoveni, la Chișinău (octombrie 1917);
- S-a constituit organul de conducere- Sfatul Țării, condus de Ion Inculeț;
- Numele statului- Republica Democratică Moldovenească.
b) Independența – proclamată în contextul pătrunderii armatei românești peste Prut, la solicitarea Sfatului Țării, pentru
a restabili ordinea în condițiile agitațiilor create de trupele rusești. (ianuarie 1918)
c) Unirea – hotărâtă de Sfatul Țării la 27 martie 1918
2. Unirea Bucovinei- 15 noiembrie 1918
a) autonomia- proclamată de Adunarea Națională a Românilor, la Cernăuți
- s-a constituit organul de conducere- Consiliul Național Român, cu un birou executiv condus de Iancu Flondor.
b) unirea- hotărâtă în contextul amenințării Ucrainei de a anexa Bucovina;
- armata română pătrunde în Bucovina la solicitarea Consiliului Național Român;
- Congresul General al Bucovinei a votat unirea Bucovinei cu Românăa la 15 noiembrie 1918
3. Unirea Transilvaniei- 1 decembrie 1918
În vara anului 1918, în condițiile înfrângerilor suferite pe front de Puterile Centrale, a dorinței popoarelor din Imperiul
Austro-Ungar de a se elibera, împăratul Austro-Ungariei propune, prin manifestul Către popoarele mele credincioase,
soluția federalizării, cu acordarea autonomiei, în scopul de a salva imperiul.
a) Autonomia- proclamată prin Declarația de la Oradea, redactată de politicienii români din parlamentul de la
Budapesta, aceștia solicitând și independența;
- S-a constituit organul de conducere- Consiliul Național Român Central, iar la nivel local consilii locale și
gărzi naționale.
b) Unirea- hotărâtă în contextul refuzului guvernului maghiar de a recunoaște și independența, nu doar autonomia
Transilvaniei;
- Votată în cadrul Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, convocată de
Consiliul Național Român Central.
Până la unirea efectivă cu România, conducerea a fost asigurată de Marele Sfat Național (rol legislativ) și Consiliul Dirigent
(rol executiv), condus de Iuliu Maniu.
Unirea a fost consființită de Parlamentul român la 22 decembrie 1918 și prin tratatele de pace semnate la conferința de la
Paris(1919-1920), prin care se recunoaște internațional noul stat național unitar român.
În 15 octombrie 1922, la Alba-Iulia s-a desfășurat ceremonia de încoronare a lui Ferdinand și a soției acestuia, Maria, ca
regi ai României Mari.

Consecințele Unirii din 1918


- România devine stat național unitar;
- Noile provincii aduc o serie de minoriyăți naționale, care reprezentau aproximativ 30% din populația țării
(maghiari, germani, evrei, ucraineni etc.)
- Noua realitate istorică a determinat adoptarea unei noi constituții în anul 1923, care să prevadă egalitatea
tuturor cetățenilor României în fața legii, indiferent de limbă, etnie și religie. Toate minoritățile aveau
dreptul să-și trimită reprezentanți în Parlamentul României.

S-ar putea să vă placă și