Leutschenbach School

Arhitect: Christian Kerez

Inginer structural: Joseph Schwartz
Locație: Saatlenfussweg 3, 8050 Zürich, Elveția
-an area of post-war romanticism, dense new development and industry
Inaugurată: 2011

- DESCRIEREA CONSTRUCȚIEI
- DESCRIEREA STRUCTURII – CE ANUME FACE CA ACEASTĂ STRUCTURĂ SĂ FIE REMARCABILĂ?
- MATERIALE FOLOSITE
- TEHNOLOGIA UTILIZATĂ
- DATE DESPRE CALCUL ȘI SOFTUL UTILIZAT
- NOUTATEA (INOVAȚIA)
- UNICITATEA

Generalități:
-arhitectul o definește ca fiind o clădire unitară multifațetată obținută prin diferențierea
repetată a elementelor structurale cu limbaj comun
-au fost realizate peste 100 de machete înainte de găsirea designului structural optim
-principala calitate a terenului destinat construirii școlii este tocmai dimensiunea sa, motiv
pentru care arhitectul și inginerul structurist au dorit să obțină cea mai mică amprentă la sol a
prezerva calitatea locului și a oferi școlii și cartierului rezidențial vecin un parc amplu
-școala turn a funcțiunilor suprapuse, reper în zonă
-proiectul a arătat că este posibilă depășirea limitelor înțelegerii structurale, fiind astfel
explorată o zonă de dezvoltare nouă bazată pe folosirea materialelor și tehnicilor cunoscute
într-o formulă creativă de interpretare și dirijare a încărcărilor
Tehnic stuff:
-elementele determinante de la începutul unui proiect sunt înțelegerea distribuției de încărcări
și selecția sistemelor structurale capabile să suporte încărcările respective
-încărcări= forțe și alte acțiuni rezultate din greutatea materialelor de construcție, utilizatorii
clădirii și obiectele aferente, factorii de mediu, differential movement și restrained dimensional
changes?
- Leutschenbach School este un proiect în care arhitectura și structura sunt îmbinate așa încât
încărcările să se exprime într-un mod inovativ (innovative expression of loads; clever
exploration of the load path)
-sistemul structural, obișnuit la o primă vedere, cuprinde în realitate un traseu neobișnuit de
distribuție al încărcărilor
-o soluție în care structura este vizibilă, clară și relativ ușoară
-direcția de distribuție a încărcărilor traversează neobișnuit clădirea, fără să curgă de sus în jos
în linii continue, ci jos, sus, peste și jos din nou (arătăm pe machetă și în scheme neapărat; o
schemă este deja valabilă într-unul din filmulețele de pe youtube)

Intenții arhitecturale:
-segmentare vizibilă a clădirii atât din exterior cât și în interior, așa încât utilizatorii să poată
percepe nivelul la care desfășoară o anumită activitate în funcție de poziție elementelor
structurale aparente
-again, provocarea a reprezentat așezarea funțiunilor într-un sistem clar și logic organizat în
mod orizontal pentru minimizarea amprentei la sol a clădirii
-elementele din oțel susțin și definesc programele suprapuse, asamblând împreună diferitele
unități individuale ale structurii
-blocurile structurale (clasele și sala de sport) atrag atenția prin senzația de plutire, în lipsa unor
elemente structurale majore vizibile de susținere
-clădirea se citește ca un tot unitar datorită limbajului asemănător al segmentelor structurale
de la fiecare grupare funcțională => o structură determinată de o repetiție de referințe pe
multiple nivele
Parter:
-efectul de plutire al întregii clădiri față de sol
-suportul la nivelul solului constă în 6 trepiede localizate la zece metri distranță față de
marginea clădirii

Nivelurile 1-3:
-diagonalele segmentelor structurale (să numim așa alcătuirea formată din diagonale și
orizontele de pe fiecare plan, ca altfel nu știu cum să zicem corect la truss) sunt expuse și
continue de-a lungul celor 3 etaje
-aici în special, datorită structurii aparente utilizatorul clădirii poate determina nivelul la care se
află
-segmentele se întâlnesc în așa manieră încât colțurile sunt eliberate de structură
-elementele structurale nu se regăsesc în spațiile utile, clasele fiind situate între membrele
verticale, acestea definind coridorul interior (open space comun unde clasele pot colabora)
-4 segmente longitudinale susțin dalele, cele două interioare fiind susținute de 6 trepiede în
timp; dacă prin poziția lor, cele 3 trepiede permit sprijinirea celor 2 segmente interioare,
celelalte două sunt susținute, în mod remarcabil, de internal transfer trusses which span the
transverse direction de deasupra, de la nivelul 4 (de aici acel UP din traseul încărcărilor)

Nivelul 4:
-întreaga structură își schimbă la acest nivel direcția și locația
-este folosit un singur nivel structural, întors în plan la 90°, definindu-se centrul structural?
-datorită localizării interne a structurii/retragerii ei la interior, ea pare absentă la acest nivel
-cruciale pentru performanța structurii, două segmente structurale lungi parcurg planul în
direcție opusă față de segmentele longitudinale de sub și deasupra (internal transfer trusses
which span the transverse direction care susțin segmentele structurale ale sălii de sport și cele
de care vorbeam de la 1.2.3)
-alte două segmente mai scurte închid miezul intern și descarcă direct pe segmentele mari ale
nivelurilor inferioare cu sălile de clasă
-nivelul în cauză constituie o unitate între unități
Nivelul 5:
-4 segmente structurale ample
-sunt eliminate segmentele interioare pentru a genera un spațiu complet liber
-segmentele exterioare susțin marginile dalei și se sprijină pe segmentele mai lungi ale nivelului
4 în timp ce spațiul central se sprijină pe segmentele scurte ale nivelului 4
-sala de sport: considerată o lanternă vizibilă de la depărtare

Nu neapărat de inclus în text:

The glass will have specific tolerances and the deflection of the supporting structural members
will need to be set to ensure their additional deflection does not damage or break the glass.
The system can be noted as one that not every engineer would consider or find reason enough
to pursue. Though the critic‐engineer found fault in the structure, he understood its place in
building design.
The level of calculations conducted by the computer could surpass that which was being
accomplished by hand. Nowadays, three-dimensional structural analysis models are common
place.
The Leutschenbach School is an example of fairly normative construction whose members
transfer the load around an unusual path. Innovation came by using the traditional material
understanding, a developed analysis, and breaking away from the most direct vertical load
path.
The confidence in the desig of the study case was found by limiting risk, progressing in small
steps, using high-level analysis, and applying original thinking to loading and load path.