Anatomia Umarului

 Miscarile scapulei: elevatie si depresie, retractie si protractie, upward rotatie si downard

rotatie
Articulatia sterno claviculara SC: capsula ligamentara intarita de cele doua ligamente sterno
claviculare (anterior-posterior), lig costoclavicular si discul, lig interclavicular.
Miscari:
 elevatie de 45 si depresie 10 plan frontal-elevatie ruleaza superior si aluneca inferior
simutat, la depresie invers.
 retractie si protactie in plan orziontal (transvers) intre 15-30 de grade. Retractia
presupune alunecarea si rularea posterioara claviculei pe stern, la protractie invers, in
plan anterior.
 Rotatie in jurul propriului ax, in plan sagital 20-35 grade in timpul flexiei si al abductiei
bratului
Articulatia acromioclaviculara AC: capsula ligamentara care e intarita de lig superior si inferior,
lig coracvlacicular (trapez si conoid) si un disc articular complet sau incomplet, din 223 disectii,
cam la10% din oameni e complet iar restul e fragmentat sau uzat.
Miscari:
 Upword rotation-30 de grade
 Downord roation
 Rotatie in plan orizontal (rotatie interna/externa)
 Rotatiein plan sagital(anterior tilp/posterior tilt) (137 pag)

Art. Scapulo toracica, art falsa, fata anterioara a scapulei se intalneste cu cea posterioara a
toracelui, nu fac contact direct sunt serapati de muschii, subscpular, dintat anterior si erctor
spinae, scapula e la 6 cm de coloana si intre a doua si a sasea coasta, are 10 grade de anterior
tilt, 5-10 upword rotation, si 35 de grade de rotatie interna.
Miscari:
 Elevatie cu ajutorul art SC-elevatie, AC-downward rotaion si depresie invers
 Protractie si retractie cu ajutor SC (Protacti-retractie) Ac rotatie interna-externa
 Upward rotatie ,se face cand se ridica bratul deasupra capului prin Elevatie Sc si upward
ration of AC
 Downward rotation cand bratul revine de deasupra capului SC face depresie si AC
downward rotation
Arti Glenohumerala- formata din capul hemural si fosa glenoida,formata dintr-ocapsula
articulara fibroasa care inconjoara tota art, se ataseaza fosei glenoide si se prelungeste deaspra
capului humeral, mebrana sinoviala capstuseste interiorul capsulei iar o prelungirea a ei
acopera tendonul capului lung al bicepsului(acesta consolidand capsula), coafa rotatorilor este
considerata stabilizator dinamic, doar cand este supus unor intinderi mai mari ele stabilizeaza
art.
Ligamentul superior glenohumeral se atasea langa tuberculul supraglenoidian si
aproape gatul humerusului, se intinde in add completa.
Ligmanetul mijlociu se ataseaza pe buza anterioara a fosei glenoide si pe gatul
humerusului, limiteaza rotatia externa
 Ligamentul inferior are 3 parti una anterioara una posterioara si intre ele punga
axilara( este un suport pt capul humeral). Cel anterior este cel mai puternic, abductia si rotatia
externa dinamica si fortata produc stres la nivelul acestuia ( baseball).
Ligamentul coracohumeral, apofiza coracoida pana pe partea anterioara a capului
humeral. Este intins in full adductie.
Ligamentul acromio clavicular.
Coafa rotatorilor si capul lung al bicepsului
Art glenohumerala este intarita de coafa rotatorilor, supraspinos care vine anterior de capsula,
infraspinos, subscapular si rotund mic care se pozitioneaza inferior si superior, acesti muschi au
rol de a proteja si stabiliza dinamic art. Tendoanele lor se amesteca cu capsula. Coafa rotatorilor
nu acopera doua regiuni ale capsulei, una inferioara si una dintre muschiul supraspinos si
subscapular numit intervalul rotator. Acesta interval este intarit de capul lung al bicepsului, de
obicei aici au locurile de subluxatie a umarului. Capul lung al bicepsului trece de tuberculul
suprglenoidian, trece prin capsula peste capul humeral in santul intertubercular, restritioneaza
translatia anterioara a capului humeral, pozitia tendonului peste capul humeral sugereaza
restrictionarea migrari superioare a capului humeral si este implicat prin forta in miscarea de
abductie.
Labrumul gleonid este un fibrocartilaj care incojoara marginea fosei glenoide, 50%din
andacimea fosei este acoperita de labrum, are rol in cresterea contactului cu capul humeral si
stabilizeaza articulatia
Postura scapulotoracica si efectele sale asupra stabilitatii
In repaus, structurile capsulare superioare sunt reprezentate de tendon suprspinos, lig superior
capsular si lig coracohumeral. O componenta statica importanta preuspune mentinerea posturi
scapulotoracice cu fosa glenoida rotita usor in sus. Rotirea in jos a scapulei este asociata cu o
postura proasta sau cu paralizia trapezului superior. Gravitatia poate impinge capul humeral in
jos din fosa glenoida. De a lungul timpului, daca nu este mentinuta de fortele externe, rotatia in
jos poate da deformari plastice la niv structurilor anterioare ale capsulei, ca si consecinta a
tineri inadecvate a capului humeral, poat aparea subluxatii sau dislocatii inferioare din fosa
glenoida.
Bolta subacromiala este formata din lig coracoacromial si procesul acromion al omoplatului,
acesta este ca acoperis functional al articulatiei glenohumerale, spatiu dintre bolta si capul
humerusului trebuie sa fie de 1 cm la adulti, normal, probleme clinice apar la nive tendonului
bicepsului, muschiului supraspinos si tendonul alcestuia si bursa si partea superiora a capsulei
articulare.
Burasa se afla in jurul umarului, o parte din ea este o prelungire a mebraneil sinoviale, altele
fiind structuri separate, se afla intru loc unde se dezvolta forte de frecare importante, intre
tendoane, capsula si oase, muschi si ligamente sau intre doi muschi adicenti. Bursa
subacromiala se intinde in spatiul subacromial deasupra muschiului supraspinos si sub procesul
trasvers, protejeaza supraspinosul si tendonul acestuia de suprafata inferioara a acromionului,
bursa subdelotidina este o extensie a subacromial bursei care limiteaza fortele de frecare dintre
supraspinos tendon si capul humeral.
Kinematica umarului
Totate cele 3 miscari, flexi-extensie, abd-add, rot interna-rot externa, si a patra abd si add in
plan orizontal
Abd-Add - Este definata ca o rotaie a capului humeral in plan frontal in jurul unui ax antero-
posterior. Abd la o persoana norma ala e de 120, este acompaniata de rotatia externa care
permite tubercului mare al humerusului sa treaca posterior de procesul acromion si prin
urmare se evita blocarea in spatiul subacromial , cel mai probabil in tendonul supraspinosului.
Abd full se face cu 60 de greade de rotirea in sus a scapueli, Artokinetamica abdcutiei implica
rularea superioara si alunecare inferioara a capului humeral. Pag 144 despre abd, Figure 5-31
shows part of the supraspinatus muscle blending with the superior capsule of the GH joint. In
addition to producing abduction, the active muscular contraction pulls the superior capsule
taut, thereby protecting it from being pinched between the humeral head and undersurface of
the acromion process. The muscular force also adds to the dynamic stability of the joint.
(Dynamic stability refers to the stability achieved while the joint is moving.) As abduction
proceeds, the prominent humeral head unfolds and stretches the axillary pouch of the inferior
capsular ligament. The resulting tension within the inferior capsule acts as a hammock or sling,
which supports the head of the humerus.
Importanta roll and slide in articulatia glenohumerala
Capul humerulusui are diametrul longitudinal de doua ori mai mare decat diametrul fosei
glenoide. Prin rulare si alunecare se demonstreaza cum o parte convexa mai mare poate sa se
miste intr-o cavitate concava mai mica fara a se departa spatiile articulare. Daca nu se face
alunecare inferioara a capului humeral, acesta se va translata prin cei 10 mm de spatiu
subacromial dupa doar 22 de grade de abductie. Aceasta situatie creaza impigment sindrom in
bursa subarcomiala si in . In cazul stifnesului la nivelul ligamentului capsular inferior si
reducerea pungi axilare, capul humeral este fortat sa impinga in tesuturile delicate in timpul
abductie, Impigment sindrom
Flexia si extensia este definita ca o rotire a humerusului in plan sagital in jurul unui ax transvers
(medio-lateral). Atrocinematica implica o miscare de rotire a capului humeral in fosa glenoida.
Tensiunea provocata in partea posterioara a capsulei poate cauza o usoara translare anterioara
a capului humeral in flexie, 120 de grade are flexia. Flexia pana la 180 se acompaniata de o
rotirea in sus a art scapulotoracice. Extensia se face pana la max 65 de grade (80 paisv)
miscarea pasiva poate tensiona capsula si astfel se poate un usor tilt anterior al scapulei.
Rotatia interna si externa are loc in plan orizontal in jurul unui ax vertical sau longitudinal, are
loc intre diametrul transvers al humerusului si fosa glenoida. Capul se ruleaza posterior si
alunca anterior in fosa glenoida (rot externa) invers la rot interna.In pozitie add, este posibila
75-80 de grade de rotatie externa si 60-70 rot interna, din pozitie abdusa se poate merge pana
la 90 de grade asociata cu miscari in art scapulo toracica.
Cele 6 principii cinematice in full abductie
Ritmul scapulei dupa 30 de grade de abd, ratie 2:1, pt fiecare 3 grade de abd, 2 sunt in
glenohumerala si 1 in scapulo toracica, la 180 de abd, 60 sunt in scapulo toracica si 120 in
glenohumerala.
Al doilea principiul SC face o elevatie de 30 de grade in timpul 180 de grade.
Al treilea principiu, Clavicula face o retractie de 15 grade in timpul abductiei, ea este asezata la
20 de grade posterior de planul frontal
Al 4 principiu, scapula face rotaie externa si posterior tilt din AC. In repaus scapula are un tilt
anterior de 10 grade si o rotatie interna de 35.
Al 5 principiu, clavicula se roteste posterior in timpul full abd
Al 6 principu, humerusul e roteste extern natural in abd total pt a permite marelui tubercul sa
treaca posterior de acromion.
Inervatia musculara
Nerve Relation to brachial plexus Root(s) Muscles Supplied
Axillary Posterior cord C5, C6 Deltoid and teres minor
Thoracodorsal (middlesubscapular) Posterior cord C6, C7, C8 Latissimus dorsi
Upper subscapular Posterior cord C5, C6 Upper fibers of
subscapularis
Lower subscapular Posterior cord C5, C6 Lower fibers of subscapularis and teres
major
Lateral pectoral At or proximal to lateral cord C5, C6, C7 Pectoralis major and
occasionally the pectoralis minor
Medial pectoral At or proximal to medial cord C8, T1 Pectoralis major (sternocostal head) and
pectoralis minor
Suprascapular Upper trunk C5, C6 Supraspinatus and infraspinatus
Subclavian Upper trunk C5, C6 Subclavius
Dorsal scapular C5 nerve root C5 Rhomboid major and minor; levator scapula*
Long thoracic Proximal to trunks C5, C6, C7 Serratus anterior

Actiunea muschilor unarului

Stabilizeaza proximal, muschii care au originea pe coloana, coaste si craniu si se insera pe
scapula si clavicula. Serratus anterior si trapez
Misca distal, muschii care au originea pe clavicula si scapula si si insertia pe humerus sau
antebrat, ex deltodi si biceps.
Principali muschi care actioneaza la nivelul art scapulotoracice
Ridicare> trapez superior, levator scapulae si romboizi
Acesti muschii au rol in postura centurii scapulohumerale, postura ideal, scapula retractata si
usor ridicata cu fosa glenoida rotita usor in sus, trapezul superior este un muschi care
contribuie la aceasta. Sunt patologii care duc la scaderea suportului muscular, cum ar fi paralizie
muschiului trapez. Pierderea efortului muscular poate determina gravitatie sa actioneze asupra
posturii printr-o scapula coborata protractata si rotata in jos, in timp aceasta postura poate
produce daune la nivelul umarului. Dealungul timpului o clavicula coborata poate determina
dislocari la nivelul art SC, daca capul lateral este coborat, capul medial este ridicat.
Paralzia pe termn lung a trapezului poate duce la dislocarea umarlui sau subluxarea lui.
Rotirea interiora a scapulei si anterio tilt poate produce impigment sindrom. Pozitia anormala a
scapulei poate sa fie asociata cu laxitate tesuturilor conjuctive, scurtarea, oboseala sau
slabiciunea musculara, art glenohumerala stransa, postura cerviotoracica anormala, ori un
simplu obicei.
Coborarea este facuta de trapezul inferior, latissimus dorsi, pectoral minor si de subcalvicular.
Subcalvicularul are contact indirect cu scapula prin tragerea in jos a claviculei. Acesta este si un
muschi important in stabilizarea art SC.. Latissimus dorsi coboara indirect clavicula prin,
tragerea intai in jos a humerusului. Forata generata trece si prin scapula, daca bratul este blocat
in depresie, forta poate fi folosita pt a se ridica toracele, gen atunci cand cineva vrea sa isi
relaxexe fundul de la stat pe scaun cu rotile, impinge in coate si se ridica toracele si pelvisul,
cand bratul este fix
Protactia scapulei este facuta de seratus anterior, care exagereaza ultima parte a flotarii, cand
coatele sunt intinse, cand ia punct fix pe scapula, ridica toaracele.
Retractia scapulei ca princilap de trapez mijlociu,apoi secundar de romboizi si de trapezul
inferior. Intra in miscarile de tras, catarat. Cand se fac miscari de tras, actiunea romboizilor de a
ridica scapula este neutralizata de trapezul inferior. O paralizie complexa de trapez duce ca
scapula sa protractata(abdusa).
Rotatia in sus si jos e discutata cu miscarea completa a umarului
Muschi care ridica bratul – activitate prin care bratuleste adus deasupra capului fara a
specifica planul. Impartita in 3 grupe,1. muschi care ridica umarul in art gh – deltoid anterior si
mij, supraspinos, coracobrahial si biceps cu capul lung, 2. Muschii scapulo toracici –trapez si
serratus anterior si 3. Coafa rotatorilor (supra, infraspinos, subscapula si rotund mic).
Muschii de la nivelul art gleno humerale
Principali muschi care abd bratul supraspinos, deltoid anterior si mijlociu, flexia este facuta de
biceps brahial, coracobrahial si de delotid anterior. IN abd deltoidul mijlociu lucreaza impreuna
cu suprspinosul. In paralizie de deltoid suprspinosul poate face miscare de abd, in caz invers de
paralizie sau ruptura, abd este facuta cu greutate sau imposbila. In caz de paralizie ambilor
muschi, abd nu se poate face, pt ca fibrele superioare ale subscapularului si infraspinosului au o
actiune limitata asupra miscarii de abd, ei fiind considerati muschi secundari care stabilizeaza
art in timpul abd.
Rotatia in sus a scapulei este facuta de serratus anterior, fibrele superioare si inferioare ale
trapezului, acesti muschi fac miscarea dar o si stabilizeaza in egala masura, in plus serratus
anteriro face un mic tilt posterior si o rotatie externa a scapulei.
Relatia dintre trapez si serratus anterior(fibrele inferioare) in rotatia in sus a scapulei
Toti acesti muschi formeaza un cuplu de forta care rotesc scapula in sus. Tragerea fibrelor
inferioare ale serratusului a unghiului inferior al scapulei rotesc fosa glenoida in sus si lateral,
acestea sunt cele mai importante fibre ale cuplui de forta. Trapezul superior roteste scapula
indirect prin tragerea superior si medial a claviculei(in prima faza a bd), trapezul inferior trage
scapula inferior si medial de marginea laterala pag 156. Trapezul mijlociu este si el activ in
timpul abd impreuna cu romboizii nu-i permit scapulei sa faca o protractie puternica
Paralizia completa de trapez face foarte dificila ridicarea bratului deasupra capului, insa poate fi
facuta cu ajutorul serratului anterior. Pralaizia de seratus anterior face si el grea miscarea de
abd, chiar daca functia este preluata de deltoid si supraspinos. In timpul paraliziei, scapula este
in tilt anterior si rotita intern. Aceasta face ca pectoralul minor sa fie scurtat datorita paraliziei
de seratus, pectoralul mic face anterior tilt si rotatie interioara a scapulei. Studii facute arata ca
serratus anterior poate avea si legatura cu impigment sindrom, deoarece s-a demonstrat
reducerea tiltului posterior, rotatia externa a scapulei si rotatia in sus.
Rolul coafei rotatorilor in timpul ridicarii bratului.
Supraspinosul conduce rularea capului humeral, compreseaza capul humeral ferm in fosa
glenoida, creaza un spatiu semirigid deasupra capului humeral restrangand translatia
superioara a humerusului.
Infraspinosul cu rotundul mic si subscapularis excertita o forta de depresurizare a capului
humeral
Infraspinosul si rotundul mic fac rotatia externa.
Muschii care adduct si fac extensia sunt reprezentati de catre deltodi posterior, latissimus
dorsi, teres major, capul lung al ticepsului brahial, partea sternocostala a pectoralului mare.
Infraspinosul si teres minor asisata ceste miscari. Cu humerusul stabil, latissimus poate ridica
pelvisul. La persoanele in scaun cu rotile. 5 din cei 7 muschi au insertia pe scapula, de aceea
romboizii o stabilizeaza in timpul miscarii de add si extensie. Se face rotatia in jos si retractia
scapulei care are loc natural cand add si extensia sunt combinate. Pectoralul minor si latissimus
dorsi ajuta ca scapula sa se roteasca in jos. Extensia full activa este asociata cu anterior tiltul
scapulei, cu ajutorul pectoralului mic. Coafa rotatorilor este activa si in timpul acestor miscari
stabilizand capul humerusului.
Rotatori interni mai pternici decat cei externi, se spune ca humerusul ar sta fix si scapula s-ar
roti, pectoral mare, latissimus dorsi, subscapular, deltoid anterior si rotund mare. Foarte
dezvoltati la cei de la baseball. In punctul maxim de rotatie externa, acesti muschi trebuie sa
deccelereze foarte rapid.Aceasta forfecare poate produce fractura aruncarii mingii (ball
thrower`s fracture), o fractura in spirala a partii de mijloc si a parti distale a humerusului.
Rotatie externa este facuta de infraspinos, rotund mic si deltoid posterior, prin activare
excentric acestia trebuie sa deccelereze rotatia interna a umerilor in timpul aruncarilor la
baseball. Aceasta poate conduce la inflamari cronice si la sindrom de coafa rotatorilor.
Ten Possible Direct or Indirect Causes of Shoulder
Impingement Syndrome
• Abnormal kinematics at the glenohumeral (GH) and scapulothoracic joints
• “Slouched” posture that affects the alignment of the scapulothoracic joint
• Fatigue, weakness, poor control, or tightness of the muscles that govern motions at the GH or scapulothoracic joints
• Inflammation and swelling of tissues within and around the subacromial space
• Excessive wear and subsequent degeneration of the tendons of the rotator cuff muscles
• Instability of the GH joint
• Adhesions within the inferior GH joint capsule
• Excessive tightness in the posterior capsule of the GH joint (and associated anterior migration of the humeralhead toward the
lower margin of the coracoacromial arch)
• Osteophytes forming around the acromioclavicular joint
• Abnormal shape of the acromion or coracoacromial arch
 Patologia umarului

1. Impigment Sindrom
Doua tipuri: anterior(subacromial) si posterior(intern)
Primar :la persoanele peste 35 de ani, dureri anterolaterale a umarului si partea superioara
lateral a bratului, cu neputinta de a dormi pe umarul afectat. Au dificultati la efectuare de
activitati la nivelul umarului sau mai sus. Se testeaza scapula, torace si Art gh. Postura proasta
contribuie la diminuare spatiului subacromial. Limitari la flexie abductie sau add orizontala.
Testarea in pozitie normal nu poate da durere, dar cu bratul ridicat poate arata slabiciunea
muschilor coafei rotatorilor. Se mai efectueaza palparea pt a indentifica durerea, eventuale
osteoartrite la nivelul
Secundar: o ingustarea relative a spatiului subacromial rezultat din cauza mobilitatii excessive
glenohumerale sau dischinezii scapulare. La cei cu hypermobilitate-cereri mare de stabilizare
dinamica la nivelul coafei rotatorilor. Apare oboseala la miscari deasupra capului. Inot, aruncat,
oboseala coafei rotatorilor conduce la pierderea stabilitatii si permiterea migrari superioare
capului humeral si rezulta o compresie mecanica la nivelul coafei rotatorilor. La cei cu
dischinezie scapulara se datoreaza datoreaza pozitionarii a omoplatului in raport cu
humeraulusl. Duce la retractie insuficienta cu upward rotatie si posterior tilt. Apare la cei mai
tineri, care fac activitati sportive, ca si baseball, inot,volei, tenis sau weigh lifting. Se examineaza
pozitita scapulei, ROM la ambele brate, teste de forta si teste ca Hawkin`s si Neer`s test,
mobilitate coloanei la nivel cervical sau toracal, se mai face relocation test. Pacienti care au
internal rotation mai mic se datoreaza faptului ca sunt stransi pe partea posterioara a capsulei si
asta face ca capul humeral sa translateze anteroposterior ca contribuie la impigment. Trebuie
avut grija la lombar-pelvis- sold care pot contribui la impingement secundar. Avut grija la gh
laxitate si la instabilitate scapulara si uneori este trata gresit cca un impigment secundar.
Internal impigment este dat de durerea posterioara in sold data de contactul dintre tuberculul
mare si partea posterosuperioara a fosei genoide, la abd de 90 si rotita extern full. Este normal
dar poate deveni patologic atunci cand se fac miscari overhad. Se pot produce rupturi la nivelul
supra si infraspinosului dar si in labrum, Cauze: instabilitate si control neuromuscular inadecvat.
Scurtarea in partea posterioara a art GH. Pacineti sub 35 de ani, pierd atuncarea si controlul ei,
se face palparea, rom, Jobe`s relocation test.
Se poate observa o cresterea a rotatiei externe fata de cea interna.
Tratament
Pentru durere – caldura si gheata, fara ultrasunet si stimulare electrica.
Mobilizari pasive-activ asistate-active.( sa se evite compensarile)
Stetching pectoral minor, Nu se face stretching anterior art GH pt cei cu impigment secundar
Sleeper strech si cross chest (add orizontala) cu stabilizarea scapulei
Terapie manuala pt art Gh, scapulotoracice si mobilitatea c.v., Mobilizare soft tissue
Exercitii de stabilizare scapulara
Exercitii in lant inchis pt stabilitate proximala
Ex isometrice- benzi, scripete sau greutati usoare
Se evita miscarile de flexie si abd pt a evita impigmetul pt inceput.
Isokinetice se introduc dupa o buna intarire a coafei rotatorilor
La pacienti cu impigment secundar, cresterea fortei se face cu bratul langa el si se evita
combinarea abd cu rotatie externa, apoi se creste rezistenta.
Test pt sindromul de impigment
https://www.youtube.com/watch?v=O3hZ5tscM00 cel mai bun
https://www.youtube.com/watch?v=6GkKB2oXi3o
https://www.youtube.com/watch?v=bXA8cblZUok

De eliberat pectoralul minor, si la cel primar si la cel secundar

Stretchingul la pacientii cu