Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Relatia efort fizic nutritie, in abordare acestei relatii, pornim de la adevarul ca dintre
fiintele vii numai plantele sunt hranite de energia solara (procesul de fotosinteza), celelalte
fiinte find nevoite sa caute energie (hrana, alimentatie, nutitie) in mediul ambiant. Varietatea
extrem de diversa a nutrientilor oferiti de mediul ambiant poate fi, insa prietenul sau
dusmanul organismelor, inclusiv organismului uman. Referindu-se la organismul uman,
efortul fizic presupune consum energetic sporit, in consecinta aport energetic extrem
(nutrienti) majorat.
Conexiunea dintre efort si suport energetic a acestuia este urmatoarea: - efortul scurt
(1- 10 secunde) suportul energetic este asigurat de descompunerea substantelor
macroenergetice fosfatice (ATP adenozin trifosfat); - efortul mediu (1- 3 minute) suport
energetic glucidic; - efort lung (pana la ore) suport energetic glucidic si lipidic. Avand in
vedere consumul mare energetic corespunzator unui efort de mare intensitate (500 700
kcal/ora), echilibrul alimentar consum trebuie sa fie rational si sanatos.
Energia necesara poate fi calculata, cunoscandu-se conversia volumului
macronutrientilor in numar de calorii: - 1gr. de proteine furnizeaza organismului 4,1 kcal; - 1
gr. de lipide circa 9 kcal; - 1 gr. de glucide aproximativ 4 kcal; - 1 gr. de alcool furnizeaza
organismului circa 7 kcal. Din punct de vedere calitativ alimentatia trebuie sa contina proteine
(mai ales de origine animala), glucide, lipide, vitamine, minerale si lichide. Consumul trebuie
sa fie rational, echilibrat in functie de solicitarile aparute in antrenament, competitie, preefort, intra-efort si post-efort.
Alimentele contin urmatoarele categorii de nutrienti: proteine, lipide, glucide
(carbohidrati), apa, minerale, fibre, vitamine, dar si germeni provocatori ai toxiinfectilor
alimentare: virusi, oua de paraziti, substante chimice (printre care si mult discutatele E-uri)
etc.
In cadrul unor domenii cum ar fi nutritia, biologia, fizologia, am asistat pe parcursul
ultimelor decenii la o dezbatere care a generat multa confuzie in randul publicului larg, dar si
al specialistilor. Dezbaterea se refera la factorii de care depin fenomenele de ingrasare sau de
slabire a organismului, iar protagonistii sai sunt caloriile, pe de-o parte si macronutrientii pe
de-alta parte.
Vechea teorie "caloriile raman calorii" cade in fata unor studii moderne care au
constatat ca lipidele, glucidele si proteinele au efecte foarte diferite asupra organismului
uman, care se manifesta pe diferite cai, cum ar fi efectele asupra hormonilor (de ex. insulina,
leptina, glucagonul etc.), efecte asupra senzatiei de foame si a poftei de mancare, efectele
termice (termoreglarea), efectele asupra proteinelor libere, iar lista ar putea continua. Aceasta
este baza pe care putem incerca sa construim teoria unificata a nutritiei, pe care o putem
defini, dupa cum urmeaza: "Numarul caloriilor dicteaza cat se pierde sau cat se castiga in
greutate; iar portia de macronutrienti dicteaza ce pierde sau ce castiga organismul."