În corpul nostru avem aproximativ 650 de mușchi. Aceștia ne ajută să
mergem, să ridicăm greutăți, ajută la pomparea sângelui în organism și chiar pentru a respira. Masa musculară conține jumătate din greutatea corpului, având un rol important în schimbarea și menținerea posturii. Mușchiul are două proprietăți importante: contractilitatea și elasticitatea. Masa musculară are mai multe roluri de protecție. Unul dintre ele constă în protecția împotriva insulinei. Mușchii stochează glucoza sub formă de glicogen pe care îl folosesc drept combustibil atunci când ne mișcăm. Masa musculară devine astfel un deposit de glicogen. Acesta este și motivul pentru care ea joacă un rol important pentru metabolism sănătos. Te ajută să folosești caloriile ca sursă de energie pentru mișcare și să nu le depozitezi sub formă de grăsime. Acesta este motivul pentru care crește sensibilitatea corpului la insulină și protejează organismul împotriva unor boli precum diabetul sau sindromul metabolic. De astfel mușchii protejează densitatea osoasă. Pentru a avea oase puternice trebuie să le folosim, adică să punem greutate pe ele ridicând sau cărând greutăți. Acest lucru duce automat și la dezvoltarea mușchilor. Nu mușchii direct protejează oasele, ci activitatea pe care o depunem în antrenarea acestora. Mușchii creează o plasă de siguranță formată din proteine, de care corpul se poate folosi. Ei absorb proteina din alimente, o stochează și la nevoie o distribuie către inimă, ficat sau alte organe. În absența proteinelor din alimentație, corpul va descompune mușchii pentru a face rost de ele. Într-un studiu recent referitor la importanța masei musculare s-au constatat niște lucruri intersante. Concluziile sale sugerează că cel puțin la persoanele de sex masculin menținerea masei musculare în stare optimă poate ajuta la evitarea problemelor cardiovasculare. De asemenea tot studiile accentuează avantajul de a nu face hipertensiune arterială, diabet sau obezitate celor care au un volum mare de țesut muscular. Dezvoltarea masei musculare prin exerciții fizice este cea mai cunoscută metodă. Prin practicarea exercițiilor fizice nu dezoltăm doar musculatura, ci implicit îmbunătățim sănătatea cardiovasculară, sănătatea oaselor, rezistența și bunăstarea generală a organismului. Există două tipuri importante de exerciții fizice realizate pentru a antrena mușchii: exerciții de tip aerob și exerciții de tip anaerob. În cazul antrenamentelor de tip aerob ședințele au durate mai lungi, iar intensitatea este medie sau chiar mică, mușchii find utilizați sub capacitatea lor maximă de forță. Activitățiile aerobe se bazează în principiu pe oxigen, iar consumul de energie provine din carbohidrați, grăsimi și proteine. Astfel corpul va produce cantitați mari de oxigen și niveluri foarte reduse de acid lactic(acidul lactic fiind o substanță incoloră produsă de aproape toate țesuturile organismului uman pentru a-i asigura buna funcționare. Acidul lactic circulă în sistemul sangvin în orice moment în cantități reduse) Exercițiile de tip anaerob implică efort ridicat din partea mușchilor, aproape de maximul posibil. Persoanele care își propun sa își îmbunătățească puterea, rezistența și viteza trebuie să se concentreze mai mult pe acest tip de exerciții fizice. O singură activitate anaerobă durează de la câteva secunde până la maximum 2 minute, iar printre exemple se numără sprinturile și ridicările de greutăți. Pe lângă aceste lucruri oamenii trebuie să știe că antrenamentele anaerobe utilizează niveluri reduse de oxigen, grăsimi și proteine și niveluri crescute de ATP(nucleotidul adenozin trifosfat are ca funcție principală de a servi ca sursă de energie în aproape toate reacțiile biochimice, reacții biochimice care sunt necesare pentru viața și apar în onteriorul celulei. Datorită acestor reacții biochimice, funcțiile active ale celulei pot fi menținute, cum ar fi sinteza ADN-ului și ARN-ului, proteinelor și transportul anumitor molecule prin membrana celulară.) sau gluzcoză. Astfel, acest tip de activitate fizică produce cantități crescute de acid lactic. Pe lângă exercițiile fizice, oamenii își pot menține o stare optimă a masei musculare printr-o dietă sănătoasă și echilibrată. Proteinele, carbohidrații și grăsimile sunt elemente necesare pentru construirea mușchilor. Un alt factor important pentru starea masei noastre musculare o constituie odihna. Mușchiul crește atunci când sinteza proteinei depășește descompunerea proteinelor. Antrenamentul “distruge” mușchii, astfel încât organismul trebuie să reconstruiască mușchii. Dacă nu permiți un număr suficient de mare de odihnă între antrenamente, poți face ca “distrugerea” musculară să depășească sinteza proteinei și poți chiar să pierzi din masa musculară. Cum un astfel de efect nu este de dorit pentru nimeni, va trebui să ne asigurăm că alocăm importanță odihnei, pe cât putem. Supra-antrenarea îți poate, de asemenea, afecta negativ sănătatea per ansamblu și starea de bine. Specialiștii spun că ar trebui să eviți să faci antrenament de forță pe aceeași grupă musculară timp de 2 zile la rând. Somul suficient este și el extrem de important pentru procesul de creștere musculară. Un studiu din 2011 arată că un somn insuficient scade sinteza proteinelor, contribuie la pierderea masei musculare și inhibă recuperarea musculară. Pe de altă parte, un studiu din 2019 nu a găsit nicio corelație directă între somn și creșterea musculară, însă autorii studiului sugerează că privarea de somn poate crește cantitatea de cortizol (hormonul stresului) din organism după ce faci sport. Pentru ca hormonii eliberați de organism în perioadele de stres au un efect negativ asupra dezvoltării musculare, este de la sine înțeles că reducerea stresului te poate ajuta să dezvolți masa musculară. Un alt factor decisiv în evoluția masei noastre musculare îl reprezintă alimentația. Pentru a construi și a menține mușchii ai nevoie de proteine. Cel mai simplu mod de a obține proteine este consumul de carne roșie, carne albă, pește, ouă, lactate și opțiuni vegane precum lint, tofu, semințe sau nuci. De asemenea fructele și legumele joacă un rol esențial. Majoritatea fructelor și legumelor au un conținut redus de calorii, astfel încât putem mânca până ne saturăm fără să acumulăm grăsime sau kilograme în plus. Fructele și legumele sunt, de asemenea pline de vitamine, minerale, antioxidanți și fibre care ajută digestia, dar pentru unele fructe e bine să fim atenți la conținutul lor de zahăr. Consumul grăsimilor sănatoase îmbunătățește sănătatea pentru că se digeră lent. Totodată grăsimile sănătoase ne dau și energie, vitală pentru organismul nostru. Un element mai puțin discutat dar foarte importante pentru refacerea cât și hidratarea musculară, îl reprezintă apa. Antrenamentul de forță provoacă pierderi de apă prin transpirație, ceea ce poate afecta recuperarea musculară și, prin urmare nu ne va ajuta să ne mărim masa musculară. Apa de băut previne deshidratarea, dar și foametea, pentru că un stomac gol ne va face să credem că ne este foame. În concluzie, musculatura are roluri extrem de importante în organism. Astfel ultimele studii de spucialitate au încercat să determine de ce există legături între masa musculară și riscul de boli cardiovasculare. Cercetătorii au descoperit că există legături cu privire la acest lucru, iar prevenirea declinului masei musculare poate ajuta la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. Pentru a proteja cât mai mult sistemul muscular, specialiștii recomandă creșterea nivelului de activități fizice, dar și adoptarea unuei alimentații potrivite. În plus, adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la menținerea în stare optimă a sistemului musucular, dar și a celui cardiovascular.