.

http://www.mec.tuiasi.ro/diverse/Biomecanica_gen.pdf

Parghiile in medicina

Pirghiile de gradul I
Sunt relativ putine in organism. Trunchiul se afla in echilibru pe picioare ca o parghie de gradul
I, la fel si capul, care sprijinit pe atlas, functioneaza ca o parghie cu

brate inegale, verticala CG netrecand prin atlas (Fig. 12 a)); antebratul in extensie se comporta ca
o parghie de gradul I.

In practica medicala, parghiile de gradul I sunt foarte numeroase (Fig. 12 b)), in primul rand
parghiile duble cum sunt foarfecele si clestii, care se impart in functie de utilitate, dupa lungimea
bratelor. Foarfece pentru invins rezistente mari (cum ar fi gipsul sau clestii pentru extractii
dentare) cu gura puternica si mica si manere lungi; apasand pe un brat de parghie lung se poate
invinge o rezistenta mare;

Fig. 12 Parghii de gradul I intalnite in a) organism si b) in practica medicala

Clestii la care bratele parghiei pe care apasam sunt mici, iar cele pe care se aplica rezistenta sunt
lungi (forcepsul). Foarfecele si clestii la care marimea bratelor fortei nu difera prea mult de cea a
bratelor rezistentei (clestele pentru tractiunea limbii in caz de asfixiere, clestele de manipulat
pansamentele etc.) In sectiile de fizioterapie si in laboratoare exista tot felul de parghii de gradul
I (balante analitice, scripeti etc.)

Parghiile de gradul al II-lea

In organism, se pot mentiona, ca prim exemplu, incisivii si caninii.

Aceste parghii au forma de pana, iar conditia necesara si suficienta pentru

echilibrul fortelor la un astfel de instrument este ca raportul dintre forta si rezistenta sa fie

acelasi ca intre marimea bazei de apasare si lungimea suprafetei laterale a instrumentului

(eficacitatea instrumentului creste cu cat baza este mai mica, deci, cu cat el este mai ascutit).

Ca parghie de gradul al II-lea functioneaza si piciorul (Fig. 13 a)), avand ca

rezistenta greutatea corpului transmisa prin tibie; greutatea corpului este aplicata la nivelul

articulatiei tibio-tarsiene, asa incat forta o vor da muschii inserati prin tendonul lui Ahile pe

calcaneu; punctul de sprijin, cand stam pe varful picioarelor, se afla la extremitatea

metatarsienelor in contact cu solul. Instrumentele medicale, ca cele din fig. 13 b)

functioneaza tot ca parghii de gradul al II-lea (au forma de pana).

Parghiile de gradul al III-lea

Sunt elemente de deplasare (Fig. 4).

Antebratul in flexie functioneaza ca o parghie de gradul al III-lea cand muschii flexori se

contracta pentru a-l ridica; bicepsul se contracta producand o forta care are punctul de aplicatie
pe antebrat. In general, distanta dintre punctul de aplicatie al fortei F si punctul de sprijin S este
de 8 ori mai mica decat distanta dintre punctul de aplicatie a rezistentei R si punctul S. Rezulta,
ca in acest caz, forta desfasurata de muschi pentru a roti antebratul este de 8 ori mai mare decat
rezistenta. In schimbul pierderii de forta avem un castig de deplasare, contractia de cativa cm a
bicepsului determinand o deplasare liniara de 8 ori mai mare a extremitatii antebratului.
 Antebrat in flexie (parghie de gradul III)

In laborator si in practica medicala intalnim parghii de gradul al III-lea cum ar fi:

pensele anatomice, pedalele diferitelor aparate dentare etc. (Fig. 5).

Fig. 5 Pensete medicale (parghii de gradul III)

Parghii umane multiple

Sunt grupe de parghii actionate de un singur muschi. De exemplu: falangele care au extensorii si
flexorii comuni. La parghiile multiple suma rotatiilor diverselor parghii osoase miscate de un
singur muschi este egala cu rotatia pe care ar determina-o acest muschi, actionand asupra unei
singure parghii umane, muschiul contractandu-se cu aceeasi lungime.
 Parghii asociate

Fig. 6 Miscarea concomitenta a parghiilor asociate

Sunt intalnite in miscarea membrelor. De exemplu, datorita faptului ca membrele

superioare sunt compuse din doua segmente, viteza liniara a mainii este mai mare cand

antebratul descrie un unghi fata de brat si concomitent bratul descrie un unghi fata de

trunchi. Se observa cum aducerea mainii la nivelul umarului (Fig. 16) se face mai rapid,

daca ambele segmente se misca simultan, decat in cazul in care membrul superior se

misca rigid.

Parghii speciale

Scripetii si balantele sunt aparate de cercetare si terapie indispensabile din laboratoarele medicale
si din clinica.

Scripetele disc cilindric cu o scobitura sub forma de sant care permite circularea unui cablu, se
poate roti in jurul unei axe de simetrie, fiind in echilibru indiferent; functioneaza ca o parghie de
gradul I. Scripetele simplu nu micsoreaza forta, dar ofera avantajul utilizarii fortei intr-o directie
convenabila.

Scripetele compus un scripete fix si unul sau mai multi scripeti mobili, pe langa avantajul
directei convenabile, ofera si avantajul reducerii fortei necesare invingerii unei anumite forte
rezistente; functioneaza ca o parghie de gradul al II-lea.
 Fig. 7 Diferite moduri de montare a scripetilor

Utilizarea scripetilor in medicina

In chirurgie si ortopedie la reducerea fracturilor diafizei femurale si ale gambei, scripetii asigura
extensia continua a piciorului pana la formarea calusului, urmarind asezarea partilor fracturate
una in prelungirea celeilalte; extensia trebuie sa fie continua, deoarece muschii care nu sunt in
contractie permanenta ar determina suprapunerea partiala a celor doua parti ale osului fracturat,
impiedincand astfel refacerea osului in forma normala.

Pentru obtinerea unei extensii permanente trebuie exercitata o tractiune neintrerupta, lucru care
se poate realiza folosind o greutate care ar trage de picior in jos atata timp cat pacientul sta in
pozitie verticala. Pozitia pacientului fiind cea orizontala se foloseste un sistem de scripeti ca in
figura 8.

Fig. 8 Scripeti servind la extensie cu ajutorul greutatilor

http://www.scrigroup.com/sanatate/Parghiile-in-medicina81884.php