Suport Curs Revolutia Fiscala 2018 Split TVA PDF

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.
com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Revolutia fiscala 2018 + Split TVA

Cadrul legal:
 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 688 din 10.09.2015;
 H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 22 din 13.01.2016;
 OUG 79/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, publicata in MOf nr 885 din 10 noiembrie 2017;
 OG 23/2017 privind plata defalcată a TVA, publicata in MOf nr 706 din 31 august 2017;
 Legea 275/2017 pentru aprobarea OG 23/2017 privind plata defalcată a TVA, publicata
in MOf nr 1036 din 28 decembrie 2017;
 OG 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 706 din 31 august 2017;
 OG 30/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de
procedură fiscală, publicata in MOf nr 708 din 31 august 2017;
 OG 4/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 598 din 25 iulie 2017;
 OMFP 2343/2017 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3) lit. e)
din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat în MOf nr 717 din 5 septembrie 2017;
 OUG 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 privind Codul muncii,
publicata in MOf nr 644 din 7 august 2017;
 OUG 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția
și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicata in MOf nr 648 din 7 august
2017;
 OUG 55/2017 pentru modificarea și completarea OUG 111/2010 privind concediul și
indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicata in MOf nr 644 din 7 august 2017;
 OPANAF 2326/2017 privind declaraţiile fiscale care se transmit obligatoriu prin
mijloace electronice sau prin sisteme electronice de transmitere la distanţă, publicata in
MOF nr 649 din 8 august 2017;
 Legea 177/2017 privind aprobarea OUG 3/2017 pentru modificarea şi completarea

Legii 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in MOf nr 584 din 21 iulie 2017;
 OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2016;
 OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul
financiar-fiscal, publicata in MOf nr 977 din 6 decembrie 2016;
 HG 284/2017 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG 1/2016, publicata in MOf nr
319 din 4 mai 2017;
 Legea 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, publicata in MOf nr 812 din 14
octombrie 2016;
 OMFP 464/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, publicat in MOf nr 266 din 14 aprilie
2017.
1
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Cresterea salariului minim la 1.900 lei – 1 ianuarie 2018

In MOf nr 950 din 29 noiembrie 2017 a fost publicata HG 846/2017 pentru stabilirea
salariului de baza minim brut pe tara care prevede faptul ca, începând cu 1 ianuarie 2018,
salariul de bază minim brut pe tara este majorat de la 1450 lei la 1.900 lei lunar, pentru un
program complet de lucru de 166,66 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40
lei/oră. În această sumă nu sunt incluse sporuri și alte adaosuri.
Majorarea salariului minim brut de la 1.450 lei la 1.900 lei reprezintă o creștere de
31,03% față de anul 2017 și este influențată de transferul contribuțiilor sociale de la
angajator la angajat, care reprezintă 22,75%.
Daca pana la 31 decembrie 2017, la functia de baza, un angajat cu salariul minim brut
de 1.450 lei si fara persoane in intretinere obtine un salariu net de 1.065 lei, incepand cu 1
ianuarie 2018, la un salariu minim brut de 1.900 lei va rezulta un salariu net de 1.162 lei, cu
97 lei mai mare fata de cel din anul 2017.
CAS = 1.900 lei x 25% = 475 lei

CASS = 1.900 lei x 10% = 190 lei
Total contributii = 475 lei + 190 lei = 665 lei
Deducere personala = 510 lei
Impozit pe venit = (1.900 lei - 665 lei - 510 lei) x 10% = 73 lei
SALARIU NET = 1.900 lei - 665 lei - 73 lei = 1.162 lei
Pe de alta parte, conform Legii 3/2018 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2018, publicata in MOf nr 5 din 3 ianuarie 2018, câştigul salarial mediu brut pe anul
2018 este de 4.162 lei, in loc de 3.131 lei cat a fost stabilit pentru anul 2017. De asemenea,
in perioada 1 ianuarie-1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei.
Precizam ca acele situatii in care se aplica plafonul maxim de 5 salarii medii brute la
calculul CASS au fost eliminate prin OUG 79/2017 si aici ma refer in special la veniturile din
cedarea folosintei bunurilor.
De exemplu, in cazul acestor venituri (chirii si arenda), in anul 2017, CASS se datora in
limita plafonului maxim lunar de 5 salarii medii brute. Daca pentru anul 2017 acest plafon a
fost de 15.655 lei, in anul 2018 nivelul maxim pentru baza lunara de calcul ar fi fost de
20.810 lei.
Daca mai adaugam si faptul ca, incepand cu 1 ianuarie 2018, cota CASS este de 10%, in
loc de 5,5%, rezulta ca suma datorata ar fi crescut semnificativ. Insa, prin OUG 79/2017, de la
1 ianuarie 2018 art 173 a fost abrogat, iar baza lunară de calcul pentru CASS este salariul
minim brut în luna pentru care se datorează contributia. Astfel, daca de exemplu o persoana
ar obtine venituri din chirii de 7.000 lei/luna, aceasta ar datora lunar CASS de 10% calculata
la salariul minim pe economie de 1.900 lei.
2
Depunerea declaratiilor fiscale EXCLUSIV on-line
In MOF nr 649 din 8 august 2017 a fost publicat OPANAF 2326/2017 privind
declaraţiile fiscale care se transmit obligatoriu prin mijloace electronice sau prin sisteme
electronice de transmitere la distanţă, ale carui prevederi se aplica începând cu declararea
obligațiilor fiscale aferente lunii ianuarie 2018.
Astfel, următoarele declaraţii fiscale se vor transmite, OBLIGATORIU, electronic:
a) Formularul 100;
b) Formularul 101 privind impozitul pe profit;
c) Decontul 120 privind accizele;
d) Declaratia informativa 205;
e) Declaratia informativa 207 - nerezidenti;
f) Declaratia informativa 208;
g) Decontul de TVA 300;
h) Decontul special de TVA 301;
i) Declaratia 307 - pentru ajustarea/regularizarea TVA;
j) Declaratia 311 privind TVA colectată datorată de către entitatile al căror cod de TVA a
fost anulat;
k) Declaratia recapitulativa 390 VIES;
l) Declaratia 394;
m) Declaratia rectificativa 710.
Observam asadar includerea in aceasta lista si a Declaratiei 311 care pana la 31

decembrie 2017 putea fi depusa doar la ghiseu, in format tiparit.
Ramane de vazut ce se va intampla daca, din diferite motive, o entitate nu poate
depune on-line una din aceste declaratii mentionate mai sus. De exemplu, exagerand putin,
pe 24 ale lunii o societate decide sa isi externalizeze contabilitatea, fara a mai exista timp
pentru depunerea Formularului 150.
Modificarea declaratiilor specifice vectorului fiscal
In MOf nr 1027 din 27 decembrie 2017 a fost publicat OPANAF 3725/2017 pentru
aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații
fiscale care formează vectorul fiscal prin care se aduc modificari declaratiilor depuse de catre
entitatile care doresc sa isi actualizeaza vectorul fiscal, cum ar fi:
- Declarația 010 de înregistrare fiscală/de mențiuni;
- Declarația 700 pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a categoriilor
de obligații fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal;
- Declarația 070 de înregistrare fiscală/de mențiuni pentru persoanele fizice care
desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere;
- Declarația 060 de înregistrare fiscală/de mențiuni pentru sediile secundare;
- Declarația 061 privind sediile secundare; etc
3
Categoriile de obligații fiscale de declarare, cu caracter permanent, care se înscriu în
vectorul fiscal sunt:
a) taxa pe valoarea adăugată;
b) impozitul pe profit;
c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
d) accizele;
e) impozitul pe venitul din salarii și pe venituri asimilate salariilor;
f) impozitul pe reprezentanță;
g) CAS datorată de persoanele fizice care au calitatea de salariați;
h) CASS datorată de persoanele fizice care au calitatea de salariați;
i) contribuția asiguratorie pentru muncă;
…………………………………
q) impozit specific unor activități.
Atentie! Contribuția asiguratorie pentru muncă se înscrie, cu data de 1 ianuarie 2018,

în vectorul fiscal al contribuabililor care, la data de 31 decembrie 2017, au calitatea de
angajatori sau sunt asimilați acestora. Modificarea vectorului fiscal se realizează, din
inițiativa organului fiscal, până la data de 15 ianuarie 2018.
Legea prevenirii - 2018

In MOf nr 1037 din 28 decembrie 2017 a fost publicata Legea 270/2017 – Legea
prevenirii, scopul acesteia fiind de a reglementa o serie de instrumente care să asigure
prevenirea săvârșirii de contravenții.
Urmeaza ca, in aplicarea acestei legi, sa se adopte o hotărâre a Guvernului care sa
stabileasca contravențiile, precum și modelul planului de remediere care se anexează la
procesul- verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii.
Definitii:
a) măsură de remediere - orice măsură dispusă de agentul constatator în planul de
remediere care are ca finalitate îndeplinirea de către contravenient a obligațiilor
prevăzute de lege în sarcina sa;
b) plan de remediere - anexă la procesul-verbal de constatare a contravenției și de
aplicare a sancțiunii, prin care agentul constatator stabilește măsuri și un termen de
remediere;
c) termen de remediere - perioada de timp de maximum 90 de zile calendaristice de
la data înmânării sau, după caz, a comunicării procesului-verbal de constatare a
contravenției, în care contravenientul are posibilitatea remedierii neregulilor
constatate și îndeplinirii obligațiilor legale (durata termenului de remediere se
stabilește cu luarea în considerare a circumstanțelor săvârșirii faptei și a duratei de
timp necesare pentru îndeplinirea obligațiilor legale - durata termenului de remediere
stabilită de organul de control nu poate fi modificată).
În cazul constatării săvârșirii uneia dintre contravențiile stabilite prin hotărâre a

Guvernului, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenției prin
4
care se aplică sancțiunea avertismentului și la care anexează un plan de remediere. În
această situație nu se aplică sancțiuni contravenționale complementare.
Agentul constatator NU întocmește un plan de remediere, caz în care se aplică doar

sancțiunea avertismentului, în următoarele situații:
a) în cazul în care, în cursul derulării controlului, contravenientul își îndeplinește
obligația legală;
b) în cazul în care contravenția săvârșită nu este continuă.
Dacă o persoană săvârșește mai multe contravenții, din cele prevăzute de hotărârea
Guvernului care urmeaza a fi adoptata, constatate în același timp de același agent
constatator, se încheie un singur proces-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a
sancțiunii, la care se anexează, după caz, un plan de remediere.
În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de

remediere, autoritatea cu atribuții de control are obligația să reia controlul și să completeze
partea a II-a a planului de remediere anexat la procesul-verbal de constatare a contravenției
și, dacă este cazul, registrul unic de control, cu mențiuni privind modalitatea de respectare a
măsurilor de remediere dispuse.
În situația în care, cu ocazia reluării controlului, se constată neîndeplinirea de către
contravenient a obligațiilor legale conform măsurilor de remediere stabilite, în termenul
acordat, agentul constatator încheie un alt proces-verbal de constatare a contravenției prin
care se constată săvârșirea de contravenții și se aplică sancțiunea/sancțiunile
contravenționale, altele decât avertisment.
În cazul în care, în termen de 3 ani de la data încheierii procesului-verbal de
constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, contravenientul săvârșește din nou
aceeași contravenție, sunt direct aplicabile prevederile legale privind constatarea și
sancționarea contravențiilor.
NOUL plafon de scutire la TVA - 300.000 lei (amanat)

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L265 din 14 octombrie 2017 a fost publicata
Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1855 a Consiliului de autorizare a României să
aplice o măsură specială de derogare de la articolul 287 din Directiva 2006/112/CE privind
sistemul comun al TVA.
Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2018 si pana la 31 decembrie 2020, noul plafon de
scutire la TVA ar putea fi de 300.000 lei, daca se modifica in acest sens si Codul fiscal...
Aceasta decizie trebuie sa fie implementata si in legislatia interna, insa primul pas a
fost facut, in sensul ca s-a obtinut acordul Consiliului Uniunii Europene.
Conform Proiectului de Lege privind aprobarea OG 25/2017 pentru modificarea şi

completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal care urmeaza sa fie dezbatut in Parlament,
art 310 urmeaza a fi modificat astfel:
„Persoana impozabilă stabilită în România a carei cifră de afaceri anuală, declarată sau
realizată, este inferioară plafonului de 88.500 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la
5
cursul BNR la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate
aplica scutirea de TVA.”
Deocamdata nu s-au luat masuri in acest sens. Ramane de analizat in perioada
urmatoare.
Retinerea si nevarsarea impozitelor la sursa... infractiune din nou?

Pana in anul 2015, conform art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea si
combaterea evaziunii fiscale, reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de
la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă constituia
infracţiune şi se pedepsea cu închisoare de la un an la 6 ani.
Aceasta prevedere a fost valabila pana in momentul in care Curtea Constitutionala a
emis Decizia 363 din 7 mai 2015 prin care articolul respectiv din lege a fost declarat
neconstitutional. Instanţa constituţională nu a sancţionat incriminarea faptei de reţinere şi
nevărsare, cu intenţie, în termenul prevăzut de lege, a sumelor reprezentând impozite sau
contribuţii cu reţinere la sursă, ci insuficienta definire a acestei categorii de
impozite/contribuţii.
La momentul publicarii acestei decizii in Monitorul Oficial, articolul respectiv a fost
suspendat timp de 45 de zile. In termen de 45 de zile, Parlamentul sau Guvernul ar fi
trebuit sa puna in acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei, insa acest
lucru nu s-a intamplat. Astfel, efectele juridice ale acestei prevederi au incetat definitiv si
practic reţinerea şi nevărsarea impozitelor cu retinere la sursa reprezinta doar
contraventie care se sanctioneaza cu amenda.
Reținerea și nevărsarea în totalitate a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu
reținere la sursă constituie contravenție si se sancționează astfel:
- cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în
categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei,
pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice, dacă obligațiile
fiscale sustrase la plată sunt de până la 50.000 lei inclusiv;
sustrase la plată sunt cuprinse între 50.000 lei și 100.000 lei inclusiv;
fiscale sustrase la plată sunt mai mari de 100.000 lei;
In data de 3 septembrie 2015, invocand necesitatea punerii în aplicare a Deciziei

Curţii, precum și a clarificării mecanismului privind reținerea la sursă a impozitelor și
contribuțiilor sociale obligatorii, precum și definirea acestora, Comisia pentru Buget, Finanţe
şi Bănci din Camera Deputatilor a introdus un amendament care a fost aprobat prin care s-au
introdus in Noul Cod fiscal cele 2 definitii:
6
- reţinere la sursă (reţinere prin stopaj la sursă) = metodă de colectare a impozitelor și
contribuțiilor sociale obligatorii prin care plătitorii de venituri au obligația, potrivit
legii, de a le calcula, reține, declara şi plăti;
- impozite și contribuții sociale obligatorii cu reținere la sursă sau reținute prin
stopaj la sursă = acele impozite și contribuții sociale reglementate în prezentul cod
pentru care plătitorii de venituri au obligația să aplice metoda privind reținerea la
sursă sau reținerea prin stopaj la sursă.
PROIECT
In data de 7 decembrie 2017, pe site-ul MFP, la sectiunea Transparenta decizionala a
fost publicat un proiect de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru
prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Astfel, conform art 6, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la un
an la 6 ani nereținerea sau neîncasarea, reţinerea şi neplata ori, după caz, încasarea şi
neplata, în tot sau în parte, cu intenţie, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut
de lege, a impozitelor şi contribuţiilor prevăzute în anexa la lege, dintre care mentionam:
- impozitul pe venitul din salarii și asimilate salariilor;
- impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală;
- impozitul pe veniturile din arendă;
- impozitul pe veniturile sub formă de dividende;
- impozitul pe veniturile din alte surse;
- CAS datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii;
- CASS datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii.
De altfel, neplata cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență

prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor prevăzute în anexă constituie infracțiune și
atunci când neplata este consecința utilizării acestor sume în alte scopuri.
Conform Legii 241/2005, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu

închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în
scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente
legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu
au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de
taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de
stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin
nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale
sau secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane
a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi
7
ale Codului de procedură penală.
Legea 241/2005 in prezent Legea 241/2005 – proiect OUG

Dacă prin faptele prevăzute mai sus s-a Dacă prin faptele prevăzute mai sus s-a
produs un prejudiciu mai mare de 100.000 produs un prejudiciu mai mare de 100.000
euro, limita minimă a pedepsei prevăzute de euro, limitele speciale ale pedepsei prevăzute
lege şi limita maximă a acesteia se de lege se majorează cu o treime.
majorează cu 5 ani.
Dacă prin faptele prevăzute mai sus s-a Dacă prin faptele prevăzute mai sus s-a
produs un prejudiciu mai mare de 500.000 produs un prejudiciu mai mare de 500.000
euro, limita minimă a pedepsei prevăzute de euro, limitele speciale ale pedepsei prevăzute
lege şi limita maximă a acesteia se de lege se majorează cu jumătate.
majorează cu 7 ani.
Regimul Microintreprinderilor - 2018
In cursul anului 2017, prevederile referitoare la microintreprinderi din Codul fiscal au

fost modificate semnificativ, atat prin OUG 84/2016 privind modificarea și completarea
unor acte normative din domeniul financiar-fiscal, publicata in MOf nr 977 din 6 decembrie
2016, cat si prin OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind
Codul fiscal, publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2017.
In MOf nr 885 din 10 noiembrie 2017 a fost publicata OUG 79/2017 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a adus modificari
semnificative Codului fiscal, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018.
In continuare va prezentam cele mai importante dintre acestea.
1. Modificarea definitiei microintreprinderilor
Pana la 31 decembrie 2017 Dupa 1 ianuarie 2018

Art 47: O microîntreprindere este o persoană Art 47: O microîntreprindere este o persoană
juridică română care îndeplinește cumulativ juridică română care îndeplinește cumulativ
următoarele condiții, la data de 31 decembrie a următoarele condiții, la data de 31 decembrie a
anului fiscal precedent: anului fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele decât cele obţinute a) ABROGAT;

din:
- activităţi în domeniul bancar;
- activităţi în domeniile asigurărilor şi
reasigurărilor, al pieţei de capital, cu
excepţia persoanelor juridice care
desfăşoară activităţi de intermediere în
aceste domenii;
- activităţi în domeniile jocurilor de noroc;
8
- activităţi de explorare, dezvoltare,
exploatare a zăcămintelor petroliere și
gazelor naturale (începând cu 1 ianuarie
2016);
b) realizează venituri, altele decât cele din b) ABROGAT;
consultanță și management, în proporție
de peste 80% din veniturile totale (începând
cu 1 ianuarie 2014);
c) a realizat venituri care nu au depăşit c) a realizat venituri care nu au depăşit
echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro echivalentul în lei al sumei de 1.000.000
(începând cu 1 februarie 2017, conform OUG euro (4.659.700 lei);
3/2017);
d) capitalul social al acesteia este deţinut de d) capitalul social al acesteia este deţinut de
persoane, altele decât statul şi autorităţile persoane, altele decât statul şi autorităţile
locale; locale;
e) nu se află în dizolvare cu lichidare, e) nu se află în dizolvare cu lichidare,
înregistrată în registrul comerţului sau la înregistrată în registrul comerţului sau la
instanţele judecătoreşti (condiţie introdusă instanţele judecătoreşti (condiţie introdusă
prin Legea 168/2013). prin Legea 168/2013).
Mentionam ca aceste prevederi se aplică și entitatilor care intră sub incidența Legii
170/2016 privind impozitul specific. Mai mult decat atat, toate prevederile Titlului III
„Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal prevalează față de
prevederile Legii 170/2016.
Astfel, daca o entitate platitoare de impozit pe profit care desfasoara activitati de
natura celor prevazute in Legea 170/2016 a obtinut in anul 2017 venituri mai mici de
1.000.000 euro, atunci de la 1 ianuarie 2018 NU va mai aplica Legea 170/2016 ci va trece
la regimul de microintreprindere. Ramane de vazut ce modificari vor fi aduse in Parlament
Ordonantei 79/2017 si daca totusi entitatile, in anumite conditii, pot opta pentru a fi
platitoare de impozit pe profit si implicit si pentru impozit specific, daca desfasoara astfel de
activitati (conditia cu privire la capitalul social minim de 45.000 lei si existenta a cel putin 2
contracte de munca).
Asadar, incepand cu 1 ianuarie 2018 dispar restrictiile cu privire la activitatile

desfasurate, precum si limita maxima de 20% aferenta veniturilor obtinute din consultanta si
management.
Oricum, in practică, apareau probleme în calificarea veniturilor ca venituri din servicii
de consultanţă şi/sau de management din moment ce nicaieri aceste tipuri de servicii nu sunt
definite. In mod normal trebuie să tinem cont de clasificarea activităţilor din economia
naţională, respectiv care sunt codurile CAEN pentru activităţile de management şi care sunt
codurile CAEN aplicabile pentru serviciile de consultanţă. În legislaţia care reglementează
clasificarea acestor activităţi, fiecare cod CAEN conţine detalii despre activităţile care sunt
incluse.
In cazul unei inspectii fiscale, ar fi trebuit sa gasim tot felul de argumente ca să
demonstram organului fiscal că un serviciu prestat este de consultanţă/management sau nu.
De asemenea, ar fi trebuit sa ţinem cont şi de prevederile contractuale şi anexele la facturi
9
(situaţii de lucrări, devize de lucrări, rapoarte de activitate, minute etc.), din care sa se poata
deduce natura serviciilor prestate beneficiarilor.
Consultanta nu este doar cea de natura financiara sau fiscala. Se poate acorda in orice
domeniu: inginerie, veterinar, agricol etc.
Retineti! Pentru a se stabili daca o societate obtine venituri din
consultanta/management, organul fiscal nu analizeaza doar CAEN-ul societatii, ci face o
analiza a contractelor încheiate şi a altor documente care justifică natura veniturilor.
Pentru a evita orice fel de intepretari ale organului fiscal, consideram ca eliminarea
acelor restrictii care tin de obiectul de activitate al unei entitati reprezinta un aspect pozitiv
de care trebuie sa tinem cont. Conform OUG 79/2017, doar urmatoarele entitati nu pot fi
microintreprinderi:
a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
b) Fondul de compensare a investitorilor;
c) Fondul de garantare a pensiilor private;
d) Fondul de garantare a asiguraţilor;
e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică."
2. Capitalul social de 45.000 lei
Pana la 1 ianuarie 2017

Conform prevederilor din Codul fiscal aplicabile pana la 31 decembrie 2016,
persoanele juridice române nou-înfiinţate care, la data înregistrării în registrul comerţului,
aveau un capital social reprezentând cel puţin echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro
puteau opta să fie plătitoare de impozit pe profit. Cursul de schimb utilizat pentru
determinarea echivalentului în lei pentru suma de 25.000 euro era cursul de schimb
comunicat de BNR valabil la data înregistrării persoanei juridice.
Opțiunea era definitivă, condiția fiind menținerea valorii capitalului social de la data
înregistrării, pentru întreaga perioadă de existență a persoanei juridice respective. În cazul în
care această condiţie nu era respectată, persoanele juridice deveneau microîntreprinderi,
începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social era redus sub valoarea
reprezentând echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro de la data înregistrării, daca
respecta criteriile din definitia microintreprinderii.
Intre 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017

OUG 84/2016 a modificat aceasta prevedere, in sensul diminuarii plafonului pana la
nivelul sumei de 45.000 lei.
Pentru entitatile care au aplicat aceasta prevedere în forma în vigoare până la 31
decembrie 2016, condiţia referitoare la menţinerea capitalului social la cel puţin echivalentul
în lei al sumei de 25.000 euro se considera îndeplinită şi în situaţia în care capitalul social
scadea până la nivelul sumei de 45.000 lei.
Microîntreprinderile care aveau un capital social de cel puţin 45.000 lei puteau opta
să fie plătitoare de impozit pe profit începând cu 1 ianuarie 2017 sau cu trimestrul în care
această condiţie era îndeplinită. Opţiunea era definitivă, cu condiţia menţinerii valorii
capitalului social pentru întreaga perioadă de existenţă a persoanei juridice respective.
10
Capitalul social poate fi majorat fie prin aporturi noi in numerar, fie in natura, fie din
alte elemente de capital propriu sau din datorii ale entitatii fata de asociati:
- majorarea capitalului social din rezultatul reportat:
X lei 1171 = 1012 X lei

Rezultat reportat Capital subscris varsat
- majorarea capitalului social din rezerve:
X lei 1068 = 1012 X lei

Alte rezerve Capital subscris varsat
- majorarea capitalului social prin aporturi noi in bani:
X lei 456 = 1011 X lei

Decontari cu actionarii Capital subscris nevarsat
X lei 5121 = 456 X lei

Conturi la banci in lei Decontari cu actionarii
X lei 1011 = 1012 X lei

Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat
- majorarea capitalului social din dividendele neridicate:
X lei 457 = 1012 X lei

Dividende de plata Capital subscris varsat
- majorarea capitalului social din creditarile efectuate de catre asociati:
X lei 4551 = 1012 X lei

Asociati – conturi curente Capital subscris varsat
În cazul în care această condiţie NU era respectată, persoana juridică devenea

microintreprindere începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social era redus
sub valoarea de 45.000 lei, dacă erau îndeplinite condiţiile din definitia microintreprinderii.
Trecerea de la microîntreprindere la impozit pe profit ca urmare a opţiunii se
comunica organului fiscal prin depunerea Declaratiei de mentiuni 010. Calculul şi plata
impozitului pe profit de către microîntreprinderile care optau să treaca la impozit pe profit
se efectuea luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul
respectiv.
Atentie! Chiar daca la 31 decembrie 2016 o microintreprindere avea un capital social

mai mic decat plafonul de 45.000 lei, insa dorea sa treaca la impozit pe profit, aceasta isi
putea majora capitalul social, iar din trimestrul respectiv isi schimba regimul de impozitare.
11
Sunt entitati care efectueaza o serie de investitii si pe care le avantaja sa isi deduca
cheltuielile suportate. Chiar daca veniturile obtinute erau mai mici decat echivalentul a
500.000 euro, prin majorarea capitalului social entitatea putea opta sa treaca la impozit pe
profit.
HG 284/2017 - Norme de aplicare:

Pentru microîntreprinderile care au optat să treaca la impozit pe profit
avand capitalul social de cel putin 45.000 lei, până la data de 31 ianuarie 2017
inclusiv, opţiunea exprimată rămâne definitivă. Acestea nu trebuie sa treaca
incepand cu 1 februarie 2017 la impozit pe venit dacă menţin, pentru anul 2017,
valoarea impusă de lege pentru capitalul social.
Entitatile plătitoare de impozit pe profit la 31 ianuarie 2017 care devin
microîntreprinderi începând cu 1 februarie 2017, și care optează, în perioada 1
februarie – 31 martie 2017 inclusiv, să treaca la impozit pe profit avand capitalul
social de cel putin 45.000 lei, calculează, declară și plătesc impozitul pe profit
aferent trimestrului I 2017 luând în considerare veniturile si cheltuielile realizate
începând cu 1 februarie 2017.
Dupa 1 ianuarie 2018

OUG 79/2017 a abrogat toate aceste prevederi referitoare la nivelul capitalului
social. Astfel, chiar daca o entitate a optat in anul 2017 sa fie platitoare de impozit pe profit
avand un capital social mai mare de 45.000 lei, incepand cu 1 ianuarie 2018 va trece
obligatoriu la regim de microintreprindere daca la sfarsitul anului 2017 a obtinut venituri
mai mici de 1.000.000 euro.
Insa, in Comisia de Buget din Senat, ordonanta a fost amendata in sensul ca entitatile
care au un capital social de cel puțin 45.000 lei și cel puțin 2 salariati vor putea opta să
fie platitoare de impozit pe profit incepand cu trimestrul in care aceste conditii sunt
indeplinite CUMULATIV. Astfel, entitatile vor putea efectua o serie de estimari cu privire la
marja lor de profit si vor putea trece la un regim de impozitare a profitului cu 16% daca le
este mai convenabil. In acest caz, calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza tinand
cont de veniturile si cheltuielile realizate incepand cu trimestrul respectiv.
Daca aceste conditii nu vor fi respectate, entitatea va trece la impozit pe venit incepand
cu trimestrul urmator celui in care capitalul social scade sub nivelul de 45.000 lei si/sau
numarul salariatilor scade sub 2, daca sunt respectate criteriile din definitia
microintreprinderii.
3. Cota de impozitare
Pana la 31 decembrie 2015

Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor era de 3%, fara alte conditii sau
criterii de indeplinit.
12
Intre 1 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2017
Conform OUG 50/2015 privind modificarea Legii 227/2015, publicata in MOf nr 817
din 3 noiembrie 2015, in anul 2016, cotele de impozitare au fost:
- 1% pentru microîntreprinderile care aveau peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% pentru microîntreprinderile care aveau un salariat;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu aveau salariați.
Incepand cu 1 februarie 2017 (OUG 3/2017)

Conform OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind
Codul fiscal, publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2016, cotele de impozitare pe veniturile
microîntreprinderilor sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă

întreagă. Se accepta si situatiile in care microîntreprinderile:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă
fracțiunile de normă, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, în cazul în care remunerația
acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în
plată.
Exemplu:
Entitatea ALFA este microintreprindere si in decembrie 2017 nu are salariati. In
luna februarie 2018, entitatea angajeaza o persoana cu contract de munca cu norma
intreaga.
Ce cota de impozitare va utiliza?
Chiar daca la 31 decembrie 2017 societatea nu avea angajati, avand in vedere ca in
februarie 2018 aceasta are un salariat, inseamna ca va utiliza cota de 1% incepand cu
primul trimestru al anului.
Daca presupunem ca in luna august 2018 salariatul isi da demisia, iar societatea nu
mai angajeaza alta persoana, atunci va trece la cota de impozitare de 3% incepand cu
acel trimestru, adica de la 1 iulie 2018.

In cazul în care, în cursul unui trimestru, numărul de salariaţi se modifică,
cotele de impozitare se aplică în mod corespunzător, având în vedere numărul de
salariaţi existent la sfârsitul ultimei luni a trimestrului respectiv.
Pentru microîntreprinderile care au un salariat si care aplică cota de
impozitare de 1%, al cărui raport de muncă încetează, condiţia referitoare la
numărul de salariaţi se consideră îndeplinită dacă în acelasi trimestru este angajat
un nou salariat. Noul salariat trebuie angajat cu contract individual de muncă pe
durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12
luni.
13
Pentru microîntreprinderile care nu au salariați, în situaţia în care se

angajează un salariat, în scopul modificării cotelor de impozitare, noul salariat
trebuie angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe
durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12 luni.
4. Baza impozabila in cazul microintreprinderilor
Incepand cu 1 ianuarie 2018, conform OUG 79/2017 pentru modificarea si

completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, plafonul veniturilor in care o entitate ar
trebui sa se incadreze pentru a fi microintreprindere a crescut de la 500.000 euro la
1.000.000 euro.
Pentru stabilirea plafonului trebuie să luaţi în calcul aceleaşi venituri care constituie
baza impozabilă (art 53 din Codul fiscal). NU trebuie să confundăm acest plafon cu cifra de
afaceri a unei societăţi.
Baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o constituie veniturile din toate
sursele, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712);
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (conturile 721, 722 si
725);
d) veniturile din subvenţii de exploatare si de investitii (conturile 741 si 7584);
e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare (grupa
78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil (incepand cu
1 ianuarie 2016) sau au fost constituite în perioada în care entitatea era supusă
impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
h) veniturile din diferenţe de curs valutar (contul 765);
i) veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor
în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial
(contul 768.analitic);
j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709).
k) veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, titulari
iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moştenitorii legali ai acestora;
l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
m) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de
evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
La baza impozabila se adaugă următoarele:

a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (contul 609) – incepand cu
1 ianuarie 2014;
14
b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul
contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din
diferenţe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării
creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost
înregistrate iniţial şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare
aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului (765 + 768.analitic – 665 –
668.analitic) – incepand cu 1 ianuarie 2014;
c) rezervele (cu excepția celor reprezentând facilități fiscale), reduse sau anulate,
reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe care au fost
deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în
care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, indiferent
dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei rezervei, distribuirii
acesteia către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului
sau oricărui alt motiv – incepand cu 1 ianuarie 2016;
d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care
microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate
pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice
formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care
rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul
pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării – incepand cu 1 ianuarie
2016.
Si in anul 2018 ramane in vigoare facilitate conform careia, atunci cand o

microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce
din baza impozabilă, în trimestrul în care acestea au fost puse în funcțiune.
5. Trecerea de la microintreprindere la impozit pe profit in cursul anului
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de

1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a
depășit aceasta limita.
Limita fiscala se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului
fiscal, utilizandu-se cursul de schimb valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent.
Calculul şi plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care devin
platitoare de impozit pe profit se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile
realizate începând cu trimestrul respectiv.
6. Recuperarea pierderii fiscale - HG 284/2017
Conform Codului fiscal, contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile

microîntreprinderilor și care anterior au realizat pierdere fiscală au dreptul sa recupereze
pierderea fiscala de la data la care au revenit la sistemul de impozitare pe profit. Această
pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și
limita celor 7 ani.
15
HG 284/2017 Norme de aplicare - NOU
Contribuabilii care, începând cu data de 1 februarie 2017, aplică sistemul de impunere
pe veniturile microîntreprinderilor au în vedere şi următoarele reguli de recuperare a
pierderii fiscale:
a) pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori anului 2017 se recuperează in limita
perioadei de 7 ani, anul 2017 fiind considerat un singur an fiscal în sensul celor 7 ani
consecutivi;
b) pierderea fiscală din perioada 1 ianuarie-31 ianuarie 2017 inclusiv, înregistrată de către
un contribuabilul care, în această perioadă, a fost plătitor de impozit pe profit, se
recuperează de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plată a impozitului pe
profit, iar anul 2018 este primul an de recuperare a pierderii, în sensul celor 7 ani
consecutivi;
c) în cazul în care contribuabilul revine, în cursul anului 2017, la sistemul de plată a
impozitului pe profit, pierderea fiscală înregistrată în perioada 1 ianuarie-31 ianuarie
2017 inclusiv este luată în calcul la stabilirea rezultatului fiscal aferent perioadei în care
a redevenit plătitor de impozit pe profit, înaintea recuperării pierderilor fiscale din anii
precedenţi anului 2017, şi se recuperează începând cu anul 2018, în limita celor 7 ani
consecutivi. Perioada în care contribuabilul redevine plătitor de impozit pe profit nu
este considerată an fiscal în sensul celor 7 ani consecutivi.
Tratamentul cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs

Conform Codului fiscal, trebuie să ţineţi cont de faptul că sunt deductibile integral
dobânzile şi pierderile nete din diferenţe de curs valutar aferente:
- împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine;
- împrumuturilor obţinute de la instituţiile financiare nebancare (de exemplu, în
cazul contractelor de leasing financiar);
- împrumuturilor obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de
dezvoltare şi organizaţii similare;
- împrumuturilor garantate de stat;
- împrumuturilor obţinute de la persoanele juridice care acordă credite
potrivit legii; şi
- obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
Cheltuielile cu dobânzile care sunt incluse în costul de achiziţie sau în costul

de producţie al unui activ cu ciclu lung de fabricaţie, potrivit reglementărilor
contabile, nu intră sub incidenţa prevederilor de mai jos.
Atentie! Pentru situatiile cel mai des intalnite in practica (credite bancare contractate
si contracte de leasing financiar), cheltuielile cu dobânda se deduc integral la determinarea
rezultatului fiscal. Astfel, nu trebuie sa ţineti cont de gradul de îndatorare sau de un anumit
nivel impus al ratei dobânzii.
Mai mult decat atat, pentru categoriile de imprumuturi enumerate mai sus, pierderile
din diferenţe de curs valutar sunt de asemenea deductibile integral.
16
În ce situaţii cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile limitat?

Pentru împrumuturile obţinute de la alte entităţi decât cele menţionate mai sus
(entităţi din cadrul grupului, asociaţi/acţionari etc.), cheltuielile cu dobanda sunt
deductibile limitat astfel:
a) pentru împrumuturile în valută, rata dobanzii anuale va fi de maxim 4% (pana
la 31 decembrie 2015, nivelul ratei dobanzii acceptate era de 6%), nivel care se
actualizează anual prin hotărâre a Guvernului;
b) pentru împrumuturile în lei, nivelul maxim este cel al ratei dobânzii de politica
monetara a BNR, aferenta ultimei luni din trimestrul în care se determină impozitul
pe profit (începând cu 7 mai 2015, rata de referinţă este de 1,75%).
Limitele de mai sus se aplică separat pentru fiecare împrumut contractat de entitate şi
nu cumulat. Mai mult decat atat, pentru ca cheltuielile cu dobanda să fie deductibile în aceste
limite trebuie ca gradul de îndatorare a capitalului să fie cuprins între 0 şi 3. Aceleasi reguli
de deductibilitate se aplica si pierderilor din diferente de curs valutar aferente acestor
imprumuturi.
ATENTIE! Incepand cu 9 ianuarie 2018, conform Circularei BNR nr 1/2018,

publicata in MOf nr 19 din 9 ianuarie 2018, nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR
este de 2% pe an.
Gradul de îndatorare a capitalului

Gradul de îndatorare a capitalului (GIC) se determină ca raport între media capitalului
împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi media capitalului propriu,
ţinându-se cont de valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei
(trimestru/an) pentru care se determină impozitul pe profit.
Capital împrumutat (începutul anului)  Capital împrumutat (sfârsitul perioadei)

GIC =
Capital propriu (începutul anulu)  Capital propriu (sfârsitul perioadei)
Capitalul împrumutat cuprinde totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de

rambursare mai mare de un an, începând de la data încheierii contractului, mai puţin
împrumuturile prezentate în prima parte, pentru care cheltuielile cu dobanzile sunt
deductibile integral.
Capitalul împrumutat include şi împrumuturile care au un termen de rambursare mai

mic de un an, daca există prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curentă,
însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale împrumuturilor pe care le prelungesc,
depăşeşte un an.
În acest caz, impozitul pe profit se recalculează şi pentru perioada de
rambursare anterioară prelungirii. (NOU)
17
Prin credit/împrumut se înţelege orice convenţie încheiată între părţi care generează
în sarcina uneia dintre părţi obligaţia de a plăti dobânzi şi de a restitui capitalul
împrumutat.
Atentie! Pentru determinarea gradului de îndatorare, în capitalul împrumutat se
includ şi creditele/împrumuturile cu termen de rambursare peste un an pentru care, în
convenţiile încheiate, nu s-a stabilit obligaţia de a plăti dobânzi. (NOU)
Exemplu:
La 31 decembrie 2015, entitatea Alfa dispunea de capitaluri proprii de 100.000
lei şi un împrumut bancar contractat pe 3 ani în sumă de 360.000 lei. În trimestrul al
treilea din 2016, societatea a fost creditată de:
- un asociat cu 70.000 lei pe o perioadă de 6 luni cu o dobândă anuală de 1%;
- un asociat cu suma de 150.000 lei pentru 3 ani, fără dobândă;
- un asociat cu suma de 100.000 lei pentru 2 ani, cu o dobanda anuala de 3,5%.
La 30 septembrie 2016, capitalurile proprii erau de 100.000 lei, iar cheltuielile cu
dobanda generate de cel de-al treilea imprumut au fost de 500 lei (presupunem ca rata
dobanzii de politica monetara a BNR este de 1,75%).
Calculaţi gradul de îndatorare şi stabiliţi dacă dobânda generată este deductibilă
fiscal?
Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumutului bancar de 360.000 lei sunt

deductibile integral. Mai mult decat atat, creditul respectiv nu este luat în considerare
la determinarea gradului de îndatorare.
Avand in vedere ca imprumutul de 70.000 lei contractat de la un asociat a fost

pentru 6 luni, acesta nu este parte componenta a capitalului imprumutat. Daca la
expirarea celor 6 luni contractul va fi prelungit astfel incat, cumulat cu prima perioada,
va depasi termenul de 1 an, atunci impozitul pe profit se va recalcula şi pentru perioada
de rambursare anterioară prelungirii.
Desi al doilea imprumut nu genereaza dobanzi, acesta are termenul de

rambursare mai mare de un an, ceea ce inseamna ca va face parte din capitalul
imprumutat, impreuna cu cel de-al treilea credit.
Capital imprumutat 30 sept 2016 = 150.000 lei + 100.000 lei = 250.000 lei
0  250.000
Gradul de îndatorare = = 1,25
100.000  100.000
Trebuie sa tinem cont ca nivelul dobanzii aferente creditului de 100.000 lei

contractat de la un asociat (3,5%) este dublul ratei dobânzii de politica monetara a
BNR (1,75%). Astfel, din cei 500 de lei, suma de 250 lei va reprezenta o cheltuiala
nedeductibila care nu se mai reporteaza in perioadele urmatoare.
Având în vedere că gradul de îndatorare este mai mic decat 3, cealalta jumatate
din cheltuielile cu dobânda aferente creditului de 100.000 lei, respectiv suma de 250 lei,
va fi deductibila la determinarea rezultatului fiscal in acel trimestru.
18
Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, rezervele din reevaluare,
alte rezerve, rezultatul nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu
constituite de entitate.
In cazul imprumuturilor pentru care se pune problema deductibilitatii cheltuielilor cu
dobanda si a pierderilor din diferente de curs valutar, putem tine cont de urmatoarea
schema, cu precizarea de mai jos:
Grad de indatorare
Grad de indatorare < 0
 0;3 Grad de indatorare > 3
Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile

Rata dobanzii
care nu sunt reportate care nu sunt reportate care nu sunt reportate
> 1,75% (lei)
pentru perioada pentru perioada pentru perioada
> 4% (valuta)
urmatoare urmatoare urmatoare
Rata dobanzii Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile
≤ 1,75% (lei) reportate pentru Cheltuieli deductibile reportate pentru
≤ 4% (valuta) perioada urmatoare perioada urmatoare
Pentru situaţiile în care rata dobânzii depăşeşte nivelul de 1,75% pentru

împrumuturile în lei, respectiv de 4% pentru cele în valută, cheltuielile cu dobânda si
diferente de curs sunt nedeductibile pentru partea care depăşeşte aceste praguri. De
exemplu, dacă rata dobânzii pentru un împrumut în lei este de 5%, atunci cheltuiala
nedeductibilă care nu se reportează pentru perioada următoare se stabileşte având în vedere
nivelul de 3,25% (5% - 1,75%) aplicat la creditul respectiv.
În situatia în care gradul de îndatorare este peste 3 sau capitalul propriu are o valoare
negativă, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt
nedeductibile, insa se reportează în perioadele următoare, până la deductibilitatea integrală
a acestora, perioada de reportare fiind nelimitată în timp (NOU – HG 284/2017).
NOU
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele
de curs valutar al contribuabililor care îşi încetează existenţa ca efect al unei operaţiuni
de fuziune sau divizare totală se transferă contribuabililor nou-înfiinţaţi, respectiv celor
care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după caz, proporţional cu
activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de
fuziune/divizare.
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele
de curs valutar al contribuabililor care nu îşi încetează existenţa ca efect al unei
operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se
împarte între aceşti contribuabili şi cei care preiau parţial patrimoniul societăţii cedente,
după caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit
proiectului de divizare, respectiv cu cele menţinute de persoana juridică cedentă.
19
Aceste prevederi referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile şi diferenţele
de curs valutar nu se aplică instituţiilor de credit - persoane juridice române şi sucursalelor
din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine, instituţiilor financiare
nebancare, precum şi societăţilor de leasing operaţional, în cazul acestora cheltuielile cu
dobânzile şi diferenţele de curs valutar fiind integral deductibile.
Atenție! Pentru contractele de împrumut încheiate pe o durată mai mare de un an cu

persoane juridice străine, există obligația de notificare a operațiunii la BNR, conform art. 64
din Regulamentul BNR nr. 31/2011 privind raportarea de date și informații statistice. Prin
intermediul acestei notificări se efectuează înregistrarea operațiunii în Registrul datoriei
private externe, completându-se o serie de formulare care vor trebuie transmise la BNR -
Direcția statistică.
modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a modificat radical
prevederile referitoare la deductibilitatea dobanzilor. Aceasta transpune în legislaţia
naţională prevederile Directivei 2016/1164/UE pentru combaterea externalizării
profiturilor companiilor multinaţionale.
Sunt foarte importante definitiile introduse in legislatie, astfel:
Costurile îndatorării - cheltuiala reprezentând dobânda aferentă tuturor formelor
de datorii, alte costuri echivalente din punct de vedere economic cu dobânzile, inclusiv alte
cheltuieli suportate în legătură cu obținerea de finanțare potrivit reglementărilor legale în
vigoare, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea:
- plăți în cadrul împrumuturilor cu participare la profit;
- dobânzi imputate la instrumente cum ar fi obligațiunile convertibile și obligațiunile cu
cupon zero;
- sume în cadrul unor mecanisme de finanțare alternative cum ar fi «finanțele islamice»;
- costul de finanțare al plăților de leasing financiar;
- dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ aferent sau amortizarea
dobânzii capitalizate;
- sume calculate pe baza unui randament al finanțării în temeiul normelor privind
prețurile de transfer acolo unde este cazul;
- dobânzi noționale în cadrul unor instrumente financiare derivate sau al unor acorduri
de acoperire a riscului aferente împrumuturilor unei entități;
- anumite câștiguri și pierderi generate de diferențele de curs valutar la împrumuturi și
instrumente legate de obținerea de finanțare;
- comisioane de garantare pentru mecanisme de finanțare;
- comisioane de intermediere și costuri similare aferente împrumuturilor de fonduri
Costurile excedentare ale îndatorării - suma cu care costurile îndatorării unui

contribuabil depășesc veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere
economic pe care le primește contribuabilul.
20
Intreprindere asociată - oricare dintre următoarele situații:
a) o entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație, și anume
drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult, sau are
dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul entității respective;
b) o persoană fizică sau o entitate care deține direct sau indirect o participație, și anume
drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult într-un
contribuabil, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul
contribuabilului;
c) în cazul în care o persoană fizică sau o entitate deține direct sau indirect o participație
de 25% sau mai mult într-un contribuabil și în una sau mai multe entități, toate
entitățile în cauză, inclusiv contribuabilul, sunt considerate întreprinderi asociate;
Intr-o perioada fiscala, contribuabilul are dreptul de a deduce costurile excedentare

ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de
200.000 euro calculat la cursul BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal,
după caz.
Costurile excedentare ale îndatorării care depășesc plafonul de 200.000 euro sunt
deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de
calcul stabilită ca diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile
neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale
îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.
Daca baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, costurile excedentare
ale îndatorării sunt nedeductibile în perioada fiscală de referință și se reportează fără limită
de timp, în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere.
ATENTIE! Prin excepție, în cazul în care contribuabilul este o entitate independentă,

în sensul că nu face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară și nu
are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent, acesta deduce integral costurile
excedentare ale îndatorării, în perioada fiscală în care acestea sunt suportate.
Regulile prevăzute mai sus sunt aplicabile și dobânzilor și pierderilor nete din
diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori, conform prevederilor în vigoare până la
31 decembrie 2017 inclusiv. În cazul entităților independente, dobânzile și pierderile nete
din diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori sunt integral deductibile.
ATENTIE! Conform modificarilor aduse in cadrul Comisiilor din Parlament, plafonul

de deductibilitate aferent costurilor excedentare ale indatorarii ar urma totusi sa fie de
3.000.000 euro, nivelul maxim permis conform Directivei Europene.
21
Modificari impozit pe venit 2018

Conform OUG 79/2017, pentru urmatoarele venituri, cota de impozitare scade de la
16% la 10%:
a) activitati independente;
b) salarii si asimilate salariilor;
c) cedarea folosintei bunurilor;
d) investitii (cu exceptia dividendelor, unde se mentina cota de 5%);
e) pensii;
f) activitati agricole, silvicultura si piscicultura;
g) premii;
h) alte surse.
La veniturile din activitati independente, se aduce urmatoarea modificare:
Pana la 31 decembrie 2017 Dupa 1 ianuarie 2018

Condițiile generale pe care trebuie să le Condițiile generale pe care trebuie să le
îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul
desfășurării activității independente, pentru desfășurării activității independente, pentru
a putea fi deduse, în funcție de natura a putea fi deduse, în funcție de natura
acestora, sunt: acestora, sunt:
i) să reprezinte contribuții profesionale i) să reprezinte contribuţii de asigurări
obligatorii datorate, potrivit legii, sociale plătite la sistemele proprii de
organizațiilor profesionale din care fac parte asigurări sociale şi/sau contribuţii
contribuabilii profesionale obligatorii plătite, potrivit legii,
organizaţiilor profesionale din care fac parte
contribuabilii
Tratamentul fiscal in cazul veniturilor din drepturi de autor

Incepand cu 1 ianuarie 2016
In vederea stabilirii bazei de calcul a impozitului pe venit, atat in cazul drepturilor de
proprietate intelectuală, cat si a lucrărilor de artă monumentală, din venitul brut stabilit in
contract se va scadea o cheltuială forfetara (fixa) de 40% din venitul brut, precum si
contribuţiile sociale (contributia la pensii si la sanatate), daca este cazul.
Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta intre doua modalitati de
impozitare, respectiv:
- o cotă de impunere de 10% aplicata la venitul brut;
- o cota de impunere de 16 % aplicata la venitul brut, din care se scade cota
forfetară de cheltuieli de 40% si contribuţiile sociale (contributia la pensii si la
sanatate), daca este cazul.
Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale (avocati, notari), care
NU au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum şi persoanele care
22
au calitatea de pensionari, NU datorează CAS pentru veniturile din drepturi de autor.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, a fost eliminata conditia referitoare la a fi salariat. Astfel, chiar
daca o persoana obtine si venituri din salarii sau nu, aceasta va datora obligatoriu contributia
la pensie (CAS) de 10,5%.
Precizam faptul ca baza lunară de calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre venitul
brut şi cheltuiala fixa reprezentand 40% din venitul brut şi nu poate fi mai mare decât
echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna pentru care se
datorează contribuția.
In anul 2017, castigul salarial mediu brut lunar este de 3.131 lei, iar baza maxima
lunara inseamna 15.655 lei.
Pana la 31 decembrie 2016, NU se datora contributia la sanatate (CASS) de 5,5%, dacă

beneficiarul obtinea venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri
din pensii, venituri din PFA, profesii liberale etc.
Incepand cu 1 ianuarie 2017 asupra veniturilor din drepturi de autor se datoreaza
CASS de 5,5% indiferent daca persoana care realizeaza venituri din drepturi de autor
realizeaza si alte venituri.
Ambele contributii sociale sunt plafonate la 5 salarii medii brute (CAS este plafonata
incepand cu 1 ianuarie 2016, iar CASS incepand cu 1 ianuarie 2017).
Exemplu:
In noiembrie 2017, Popescu Rares a incheiat un contract pe drepturi de autor cu o
televiziune, venitul brut negociat fiind de 5.000 lei.
Care este nivelul impozitului pe venit retinut de catre platitorul de venit?
Cota de 10%
In acest caz, cota de 10% se aplica la venitul brut, astfel:
Impozit pe venit = 5.000 lei x 10% = 500 lei
Baza de calcul contributii sociale = 5.000 lei - 5.000 lei x 40% = 3.000 lei
CAS = 3.000 lei x 10,5% = 315 lei
CASS = 3.000 lei x 5,5% = 165 lei
Venit net = 5.000 lei – 500 lei – 480 lei = 4.020 lei
Cota de 16%
Chiar daca este salariata, persoana va datora obligatoriu contributia la pensie (CAS)
de 10,5% si cea la sanatate de 5,5%.
Baza de calcul contributii sociale = 5.000 lei - 5.000 lei x 40% = 3.000 lei
CAS = 3.000 lei x 10,5% = 315 lei
CASS = 3.000 lei x 5,5% = 165 lei
Impozit pe venit = (3.000 lei – 315 lei – 165 lei) x 16% = 403 lei
Venit net = 5.000 lei – 403 lei – 480 lei = 4.117 lei
Observam ca, daca se opteaza pentru 16% impozitul retinut este de 403 lei, pe cand in
primul caz cand se opteaza pentru 10% este de 500 lei.
23
Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta intre doua modalitati de
impozitare, respectiv:
- o cotă de impunere de 7% aplicata la venitul brut;
- o cota de impunere de 10% aplicata la venitul brut, din care se scade cota
forfetară de cheltuieli de 40%.
ATENTIE! Incepand cu 1 ianuarie 2018, CAS si CASS NU se mai retin la sursa de

catre platitorii de venituri, acestia avand doar obligatia impozitarii veniturilor respective.
De altfel, astfel de venituri NU vor mai fi raportate prin Declaratia 112 ci prin
Formularul 100 care a fost modificat prin OPANAF 3781/2017, publicat in MOf nr 1037 din
28 decembrie 2017 si in Declaratia 205, modificata prin OPANAF 3726/2017, publicat in
MOf nr 1038 din 29 decembrie 2017.
In Formularul 100, in Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat s-au
introdus 5 noi poziţii cu următorul cuprins:
a) impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuala;
b) impozit pe veniturile din arendarea bunurilor agricole;
c) impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica platitoare de impozit pe profit;
d) impozit pe veniturile obţinute de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 (impozit specific);
e) impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor.
Tratamentul fiscal in cazul veniturilor din cedarea folosintei bunurilor

Pentru veniturile obţinute din cedarea folosinţei bunurilor (chirii, arenda) se
datoreaza:
- CASS la nivelul a 5,5%;
- impozit pe venit de 16%.
Contracte de inchiriere
Baza lunară de calcul pentru impozitul pe venit se stabileşte prin deducerea din
venitul brut a unei cheltuieli determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Baza lunară de calcul al CASS este diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala
deductibilă (forfetara) determinată prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut si nu
poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut, în vigoare în anul
pentru care se stabilește contribuția.
In cazul veniturilor din chirii, organul fiscal ţine cont de venitul net estimat în urma
depunerii Declaraţiei 220 şi emite decizie de impunere pentru plăţi anticipate în care
stabileşte impozitul pe venit si CASS datorată trimestrial.
După încheierea anului fiscal, organul fiscal verifică încadrarea CASS în plafonul
maxim, ţinând cont şi de eventualele alte venituri din categoria cedării folosinţei bunurilor şi
emite decizie de impunere anuală în cazul diferenţelor de plată/de restituit.
24
CASS datorată în cursul anului se deduce din veniturile realizate din cedarea folosinţei
bunurilor numai de organul fiscal competent la stabilirea obligaţiilor fiscale anuale. Acesta
are obligaţia recalculării bazei impozabile în vederea acordării deductibilităţii CASS şi
determinarea impozitului pe venit anual datorat.
Contracte de arendare
Arendasul este persoana care ia în arendă un bun agricol, iar arendatorul este cel care
da in arenda bunul respectiv.
Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Calculul, reținerea și plata impozitului aferent veniturilor din arendă intră în sarcina
arendașului. Impozitul pe veniturile din arendă se calculează, la fiecare plată a arendei, prin
aplicarea cotei de 16% asupra venitului net. Impozitul astfel calculat, se reține și se plătește
la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Impozitul aferent veniturilor din arendă, calculat, reținut și plătit de către arendaș este
impozit final.
Persoanele fizice care obțin venituri din arendarea bunurilor agricole datorează CASS
pentru aceste venituri care se determina prin aplicarea cotei de 5,5% asupra bazei de calcul.
Baza lunară de calcul al CASS este diferența dintre venitul brut și cheltuiala deductibilă
determinată prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut și nu poate fi mai mare
decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut. Încadrarea în plafonul maxim
menționat anterior se face de către arendas la momentul plății venitului.
Baza lunară de calcul nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe
țară, dacă venitul pentru care se calculează contribuția este singurul realizat.

Pentru veniturile obţinute din arenda, se va retine la sursa DOAR impozit pe venit de
10%, fara CASS. Impozitul astfel retinut va fi declarat prin Formularul 100 si nu prin
Declaratia 112 cum se proceda anterior si implicit si in Declaratia 205.
Modificarea deducerilor personale in cazul veniturilor salariale
- lei -
Venit brut Deducerea personală lunară stabilită pentru un contribuabil în funcţie de
lunar numărul persoanelor aflate în întreţinere
din salarii Fără persoane Cu o persoană Cu 2 persoane Cu 3 persoane Cu 4 persoane
(VBL) în întreţinere în întreţinere în întreţinere în întreţinere în întreţinere
Până la
1950 510 670 830 990 1.310
(in loc de (in loc de 300) (in loc de 400) (in loc de 500) (in loc de 600) (in loc de 800)
1.500)
De la VBL  1.500
1.951 la Ded  (1  )
3.600 Prezent = 1.500
Peste
0 0 0 0 0
3601
25
Sumele reprezentând deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii
cuprins între 1.951 şi 3.600 lei sunt calculate prin reducerea cu cate 15 lei a deducerii
cuvenite in functie de numarul persoanelor in intretinere la fiecare crestere cu cate 50 lei a
venitului brut realizat, tabelul cu sumele aferente regasindu-se in continutul ordonantei.
De exemplu, daca un salariat fara persoane in intretinere obtine un venit brut lunar
de 2.000 lei, atunci deducerea cuvenita ar fi fost de 495 lei (510 lei – 15 lei), daca venitul ar fi
fost de 2.050 lei, deducerea ar fi de 480 lei (495 lei – 15 lei) si tot asa.
În categoria persoanelor în întreţinere pot intra soţia/soţul, copiii sau alţi membri de
familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea
inclusiv, ale căror venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar (300 lei,
inainte de 1 ianuarie 2018), cu excepția pensiilor de urmaș si a:
- burselor primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau
perfecţionare în cadru instituţionalizat;
- premiilor şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea,
obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv
elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;
- premiilor obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la
jocurile olimpice/paralimpice.
Contributii sociale - 2018

Incepand cu 1 ianuarie 2018, contributiile sociale obligatorii reglementate de Codul
fiscal sunt următoarele:
a) contribuţiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;
b) contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului national unic
de asigurări sociale de sănătate;
c) contribuţia asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat.
CAS
Cotele de CAS sunt următoarele:
a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care
există obligația plății contribuției de asigurări sociale;
b) 4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice și
juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
c) 8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă, de către persoanele fizice și
juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
Venituri din salarii si asimiliate salariilor

In cazul veniturilor din salarii si asimilate salariilor, baza lunară de calcul al CAS o
reprezintă câştigul brut realizat (NU se reintroduce plafonul maxim de 5 salarii medii brute
pe economie). CAS suportata de angajat va fi de 25% (pana la 31 decembrie 2017, a fost de
26
10,5%), iar pentru angajator va fi de 0%, 4% sau 8%, in functie de conditiile de munca (pana
la 31 decembrie 2017, era de 15,8%).
In MOf nr 598 din 25 iulie 2017 a fost publicata OG 4/2017 pentru modificarea si
completarea Codului fiscal, care a intrat in vigoare la 1 august 2017.
Astfel, incepand cu veniturile salariale aferente lunii august 2017, pentru
salariatii al caror venit lunar este sub nivelul salariului minim pe țară (1.450 lei), contributia
la asigurarile sociale (CAS 15,8%) si contributia la asigurarile sociale de sanatate (CASS
5,2%) suportate de angajator se calculeaza la nivelul salariului minim brut pe tara
corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună, în care contractul a fost activ.
Este important de precizat faptul ca venitul net obtinut de angajat NU a fost afectat in
urma acestor modificari legislative. Contributiile sociale si impozitul suportate de acesta s-au
calculat in functie de venitul brut realizat, chiar daca acesta a fost mai mic decat nivelul
salariului minim brut pe tara. S-au adus modificari doar in cazul contributiilor sociale
suportate de angajator.
Exemplu:
Entitatea ALFA are un salariat cu norma de 4 ore/zi care are un venit brut lunar de
800 lei. Pana la 31 iulie 2017, contributiile sociale ale angajatorului se calculau in functie de
acest venit realizat:
- CAS = 800 lei x 15,8% = 126 lei;
- CASS = 800 lei x 5,2% = 42 lei;
- Contributie somaj = 800 lei x 0,5% = 4 lei;
- Contributie concedii = 800 lei x 0,85% = 7 lei;
- Contributie fond garantare creante = 800 lei x 0,25% = 2 lei;
- Contributie fond accidente (CAEN 6920) = 800 lei x 0,15% = 1 leu.
Total contributii societate = 182 lei
Incepand cu veniturile aferente lunii august 2017, contributiile suportate de angajator

se vor calcula astfel:
- CAS = 1.450 lei x 15,8% = 229 lei;
- CASS = 1.450 lei x 5,2% = 75 lei;
- Contributie somaj = 800 lei x 0,5% = 4 lei;
- Contributie concedii = 800 lei x 0,85% = 7 lei;
- Contributie fond garantare creante = 800 lei x 0,25% = 2 lei;
- Contributie fond accidente (CAEN 6920) = 800 lei x 0,15% = 1 leu.
Total contributii societate = 318 lei

Astfel, societatea va suporta contributii sociale mai mari cu 136 lei (75%).
Daca angajatul respectiv mai are un contract de munca la alt angajator, iar venitul brut
prevazut in contract este de cel putin 650 lei (astfel incat cumulat cu celalalt contract de
munca sa rezulte 1.450 lei, nivelul salariului minim brut pe tara), atunci societatea va calcula
contributiile sociale suportate de ea la fel ca si pana la 31 iulie 2017.
27
Aceste prevederi NU se aplica pe perioada în care salariații se află într-una dintre

următoarele situații:
- realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii în baza a 2 sau mai multe
contracte de muncă, iar baza lunară de calcul cumulata aferenta acestora este
cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară;
- sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
- au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă in sistemul public de pensii, cu
excepția pensionarilor pentru limita de varsta care beneficiază de pensii de serviciu in
baza unor legi speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limita de
varsta din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul din sistemele de pensii
neintegrate sistemului public de pensii;
- sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 de ani;
- sunt persoane cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra
mai puțin de 8 ore pe zi.
In Proiectul ordonantei se preciza ca vor fi exceptati de la aplicarea acestor prevederi

angajatii care au mai multe contracte de munca, dintre care unul trebuia sa fie cu normă
întreagă. Insa, in varianta publicata in MOf, a fost eliminata aceasta prevedere.
Astfel, daca un angajat are la o societate un contract de 4 ore cu venitul brut de 750 lei,
iar la alta societate un contract de 4 ore cu venit brut 1.000 lei, contributiile sociale se vor
calcula de catre ambii angajatori ca si pana la 31 iulie 2017, respectiv la venitul brut realizat
si nu in functie de salariul minim brut pe tara, deoarece veniturile cumulate (1.750 lei)
depasesc nivelul salariului minim brut pe tara (1.450 lei).
In cazul primei exceptii de mai sus, procedura de aplicare a fost aprobata prin OMFP
2343/2017 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3) lit. e) din Codul
fiscal, publicat în MOf nr 717 din 5 septembrie 2017.
Prin aceasta procedura se subliniaza faptul ca la calculul CAS si CASS se tine cont de
venitului brut lunar realizat efectiv, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în
care contractul a fost activ. Prin perioada în care contractul de muncă este activ se înțelege
perioada în care contractul individual de muncă nu este suspendat, conform Codului
muncii.
Atunci cand, în cursul lunii, contractul de muncă este activ pentru o fracțiune din lună,
nivelul salariului minim brut pe țară aferent zilelor lucrate din lună se stabilește astfel:
(Salariul minim brut /Numărul de zile lucrătoare în lună) x Numărul de zile lucrate în lună
Astfel, salariații care au 2 sau mai multe contracte de muncă au obligația să depună la
fiecare angajator o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că veniturile
lunare brute cumulate, realizate din salarii în baza mai multor contracte de muncă, sunt cel
puțin egale cu salariul minim brut pe țară. Angajatorul are obligația de a înregistra și de a ține
evidența acestor declarații.
Prin excepție, daca la unul dintre angajatori salariații realizează un venit brut lunar,
corespunzător numărului de zile lucrate în lună, cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară,
aceștia NU au obligația depunerii declarației pe propria răspundere la angajatorul respectiv.
28
Declarația se depune LUNAR, pe perioada în care salariatul obtine venituri din mai
multe contracte de munca, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se
constituie drepturile salariale. Până la acest termen, fiecare angajator eliberează salariatului,
la cerere, un document din care să rezulte venitul brut lunar realizat.
Pentru veniturile din salarii aferente lunii august 2017, acesti salariați depun
declarația pe propria răspundere la fiecare angajator până cel târziu pe 10 septembrie
2017.
MODEL DECLARATIE:
Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarații prevăzute de Legea nr.

286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare,
subsemnatul/subsemnata, . . . . . . . . . ., domiciliat(ă) în . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . .,
bl. . . . . . . . . . ., sc. . . . . . . . . . ., ap. . . . . . . . . . ., județul/sectorul . . . . . . . . . ., legitimat(ă) cu B.I./C.I.
seria . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., CNP . . . . . . . . . ., declar pe propria răspundere următoarele:
În cursul lunii . . . . . . . . . . am realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza
a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată
aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.
Data . . . . . . . . . . Semnătura . . . . . . . . . .
În cazul în care salariații NU depun declarația pe propria răspundere, fiecare angajator

stabilește baza lunară de calcul al CAS si CASS la nivelul salariului minim brut pe țară
corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă
venitul brut realizat se situează sub nivelul salariului lunar minim brut.
Exemplu:
In septembrie 2017, Popescu Rares are încheiat un contract de muncă cu normă
întreagă cu entitatea ALFA de unde obtine un venit brut lunar de 1.600 lei și un contract cu
timp parțial cu societatea BETA de unde obtine un venit brut lunar de 500 lei. Contracte sunt
active toată luna.
Venitul brut realizat cumulat in septembrie este de 2.100 lei, mai mare decât salariul
minim brut pe țară de 1.450 lei.
Astfel, Popescu Rares depune declarația pe propria răspundere pana pe 5 octombrie
2017 numai la angajatorul BETA, deoarece la angajatorul ALFA a realizat un venit brut mai
mare decat salariul minim brut pe țară de 1.450 lei.
Angajatorul ALFA va datora CAS si CASS la valoarea de 1.600 lei, iar BETA la venitul
realizat, respectiv la venitul brut lunar de 500 lei.
Exemplu:
In luna august 2017, Ivan Ramona încheie 3 contracte de muncă cu timp parțial, cu
societățile A, B și C, contractele fiind active întreaga lună. Pentru activitatea desfășurată,
salariatul obtine următorul venit brut în lună:
29
- de la angajatorul A, suma de 600 lei;
- de la angajatorul B, suma de 700 lei;
- de la angajatorul C, suma de 800 lei.
Venitul brut realizat cumulat in august 2017 este de 2.100 lei (600 lei + 700 lei + 800
lei), mai mare decât salariul minim brut pe țară de 1.450 lei.
În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declarația pe propria răspundere
pana la 10 septembrie 2017. Astfel, fiecare angajator datorează, pentru salariat, CAS si CASS
la o bază de calcul reprezentând venitul brut realizat în lună.
Exemplu:
Incepand cu 1 septembrie 2017, Tudor Andrei încheie 3 contracte de muncă cu timp
parțial, cu societățile A, B și C, contractele fiind active întreaga lună. Pentru activitatea
desfășurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună:
- de la angajatorul A, suma de 300 lei;
- de la angajatorul B, suma de 200 lei;
- de la angajatorul C, suma de 600 lei.
In septembrie 2017, venitul brut realizat cumulat este de 1.100 lei (300 lei + 200 lei +
600 lei), sub nivelul salariului minim brut pe țară de 1.450 lei.
În acest caz, salariatul NU depune declarația pe propria răspundere la niciun
angajator. Practic, fiecare angajator datorează, pentru salariatul respectiv, CAS si CASS la o
bază de calcul reprezentând salariul minim brut pe țară, respectiv la 1.450 lei.
Exemplu:
Gheorghe Cristina încheie un contract de muncă cu normă întreagă cu societatea A și
un contract cu timp parțial cu societatea B. În noiembrie 2017, angajata lucrează 10 zile,
restul de 12 zile lucrătoare din lună contractele de muncă fiind suspendate.
Salariata primește de la angajatorul A pentru zilele lucrate un venit brut de 900 lei, iar
de la angajatorul B un venit brut de 400 lei.
În noiembrie 2017, venitul brut realizat cumula aferent zilelor lucrate este de 1.300 lei
(900 lei + 400 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care
contractele au fost active este de 659 lei
(1.450 lei / 22 zile lucrătoare în lună) x 10 zile lucrate.
Venitului brut lunar realizat cumulat (1.300 lei) este mai mare decât salariul minim
brut aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active (659 lei).
Angajata depune declarația pe propria răspundere la angajatorul B. Astfel, ambii
angajatori datorează CAS si CASS la venitul brut realizat în lună de salariat, respectiv la 900
lei, în cazul angajatorului A, și la 400 lei, în cazul angajatorului B.
Exemplu:
Incepând cu 1 octombrie 2017, Stroe Adrian încheie un contract de muncă cu timp
parțial cu societatea A, contract care încetează în 14 octombrie 2017. Ulterior, începând cu
18 octombrie 2017, încheie un alt contract de muncă cu normă întreagă, pe perioadă
nedeterminată, cu societatea B.
Salariatul va lucra în luna octombrie 10 zile (1-14 octombrie) la societatea A și 10 zile
30
(18-31 octombrie) la societatea B.
Pentru zilele lucrate, acesta primește de la angajatorul A un venit brut de 265 lei, iar de
la angajatorul B un venit brut de 759 lei.
Venitul brut realizat cumulat în lună este de 1.024 lei (265 lei + 759 lei), mai mic decat
salariul minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active, respectiv de
1.318 lei (1.450 lei / 22 zile lucrătoare în lună x 20 zile lucrate).
În acest caz, Stroe Adrian NU depune la niciun angajator declarația pe propria

răspundere.
Angajatorul A stabilește salariul minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care
contractul a fost activ la nivelul de 659 lei (1.450 lei / 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile
lucrate). Avand in vedere ca venitul brut realizat în lună de salariat (265 lei) este sub nivelul
salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate (659 lei), angajatorul datorează CAS și
CASS la baza de calcul de 659 lei.
Angajatorul B stabilește salariul minim brut lunar aferent zilelor lucrate la nivelul în
care contractul a fost activ de 659 lei (1.450 lei / 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate).
Deoarece venitul brut realizat în lună de salariat (759 lei) este mai mare decât nivelul
salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate (659 lei), angajatorul datorează CAS si
CASS la baza de calcul de 759 lei.
OUG 79/2017
CAS datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate
salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial,
nu poate fi mai mică decât nivelul CAS calculate prin aplicarea cotei de 25% asupra
salariului minim brut în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția, corespunzător
numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, cu mentiunea ca raman in
vigoare aceleasi exceptii introduse incepand cu 1 august 2017.
Venituri din activitati independente

Baza lunară de calcul al CAS o reprezintă venitul ales de contribuabil, care NU poate
fi mai mic decât nivelul salariului minim în vigoare în luna pentru care se datorează
contribuția.
Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai
multe surse de venit, datorează CAS si AU OBLIGATIA DEPUNERII FORMULARULUI 600,
dacă sunt îndeplinite următoarele condiții, după caz:
a) venitul net realizat în anul precedent, exclusiv cheltuielile reprezentând CAS, raportat
la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egal cu nivelul
salariului minim în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește
contribuția (in cazul anului 2018, fiind vorba de 1.900 lei);
b) venitul net lunar estimat a se realiza este cel puțin egal cu nivelul salariului minim în
vigoare în luna în care își încep activitatea sau nivelul salariului minim în vigoare în
ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul celor care trec de la
determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la stabilirea
venitului net anual in sistem real;
31
c) valoarea lunară a normelor de venit, obținută prin raportarea normelor anuale de venit
la numărul lunilor de activitate din cursul anului este cel puțin egală cu nivelul salariului
minim în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția;
d) venitul net lunar realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a
cheltuielii deductibile de 40%, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul
anului, este cel puțin egal cu nivelul salariului minim în vigoare în ianuarie a anului
pentru care se stabilește contribuția, în cazul contribuabililor care realizează venituri
din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul pe venit se retine la
sursa.
Încadrarea în plafonul lunar reprezentand cel putin nivelul salariului minim se

efectuează prin însumarea veniturilor din activități independente.
Persoanele fizice obligate la plata CAS, depun anual la organul fiscal, până la 31
ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția Declarația 600 privind
venitul asupra căruia datorează contribuția.
În cazul persoanelor care încep să desfășoare activitate în cursul anului fiscal, iar venitul
lunar estimat a se realiza din una sau mai multe surse de venit este cel puțin egal cu nivelul
salariului minim în vigoare în luna în care se estimează veniturile, Declarația 600 se depune
în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. In acest caz, rubrica „venit bază
de calcul” se completează începând cu luna pentru care se datorează CAS.
Persoanele fizice care în anul fiscal precedent au realizat venituri cumulate din activități
independente sub nivelul plafonului minim NU au obligația depunerii Declarației 600 și
nu datorează CAS pentru anul în curs.
Totusi, acestea pot opta pentru depunerea Declarației 600 și pentru plata CAS pentru
anul în curs, în aceleași condiții prevăzute pentru persoanele care realizează venituri lunare
peste nivelul salariului minim. Opțiunea este obligatorie pentru întregul an fiscal.
IMPORTANT! Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale

(avocatii, notarii etc), care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii, precum și
persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează CAS pentru veniturile realizate din
activități independente.
CAS datorată de persoanele fizice care realizează venituri din activități independente se
stabilește de organul fiscal, prin decizie de impunere, pe baza Declarației 600 depusa de
contribuabil. Baza de calcul al CAS se evidențiază lunar, iar plata acesteia se efectuează
trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. CAS
stabilită prin decizia de impunere se calculează prin aplicarea cotei de 25% asupra bazei de
calcul (salariul minim sau o baza mai mare, in functie de optiunea contribuabilului).
Persoanele fizice care în cursul anului fiscal se încadrează în categoriile de persoane

exceptate de la plata contribuției, care intră în suspendare temporară a activității, precum și
cele care își încetează activitatea depun Formularul 600 la organul fiscal, în termen de 30
de zile de la data la care a intervenit evenimentul, în vederea stopării obligațiilor de plată
reprezentând CAS, în care bifează căsuța corespunzătoare condiției pe care o îndeplinește.
32
Declarația va fi însoțită de documente justificative care atestă faptul că persoana se
încadrează în una din situațiile prevăzute de lege, cum ar fi:
- copie de pe certificatul de radiere din registrul oficiului comerțului/copie de pe
certificatul constatator;
- copie de pe decizia de pensionare;
- alte documente prevăzute de lege.
CASS
Cota de CASS este de 10% şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea
de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei.
Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate care NU se încadrează în
categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează CASS dacă realizează venituri
anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime din una sau mai multe surse de
venituri din următoarele categorii:
a) venituri din activități independente;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
d) venituri din investiții;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
f) venituri din alte surse.
In cazul veniturilor salariale, baza lunară de calcul pentru CASS o reprezintă câştigul
brut realizat, neaplicandu-se plafonul maxim de 5 salarii medii brute pe economie.
In cazul persoanelor care obtin venituri de natura celor prezentate mai sus la literele
a-f, baza lunară de calcul este salariul minim în vigoare în luna pentru care se datorează
contributia.
Încadrarea în plafonul anual se efectuează prin însumarea veniturilor anuale
menţionate mai sus, realizate în anul fiscal precedent.
Persoanele fizice obligate la plata CASS depun anual la organul fiscal, până la 31
ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția, Declarația 600 cu privire la
încadrarea veniturilor realizate în plafonul lunar.
În cazul contribuabililor care încep să desfășoare activitate sau încep să realizeze
venituri în cursul anului fiscal, iar venitul lunar estimat a se realiza din una sau mai multe
surse de venit din cele menționate mai sus este cel puțin egal cu nivelul salariului minim în
vigoare în luna în care se estimează veniturile, Declarația 600 se depune în termen de 30 de
zile de la data producerii evenimentului.
Persoanele fizice care realizează venituri anuale sub nivelul a 12 salarii minim brute
pot opta pentru depunerea Declarației 600 și pentru plata CASS pentru anul în curs, în
aceleași condiții prevăzute pentru persoanele care realizează venituri anuale peste nivelul a
12 salarii minime. Opțiunea este obligatorie pentru întregul an fiscal.
33
Persoanele care în cursul anului își încetează activitatea sau intră în suspendare
temporară a activității depun la organul fiscal, în termen de 30 de zile de la data la care a
intervenit evenimentul, Declarația 600 în vederea stopării obligațiilor de plată
reprezentând CASS.
CASS pentru dividende in 2018?
Exista confuzia in randul multor persoane cu privire la faptul ca incepand cu anul 2018
s-ar datora CASS pentru toate sumele repartizate ca dividende. Haideti sa vedem raspunsul la
intrebarea: Din anul 2018 vom datora si impozit pe dividende de 5% si CASS de 10% la
intreaga suma repartizata? Practic, 15% din dividende ajung la bugetul de stat si doar 85% in
buzunarul asociatului?
Chiar daca dividendele sunt sau nu achitate asociatilor in anul repartizarii profitului,
se considera ca persoanele fizice obtin venituri din investitii in anul in care impozitul a fost
retinut.
De exemplu, daca in 2017 se repartizeaza din profitul anilor precedenti o anumita
suma la dividende, chiar daca se achita integral sumele asociatilor sau nu, impozitul trebuie
retinut. Conform Codului fiscal, impozitul pe dividende se retine la momentul platii
acestora, dar nu mai tarziu de luna a decembrie a anului in care s-a decis repartizarea
profitului la dividende. Astfel, daca in 2017 s-a aprobat repartizarea profitului la dividende,
chiar daca sumele nu sunt achitate asociatilor in acelasi an, in Declaratia 100 aferenta lunii
decembrie 2017, cu scadenta 25 ianuarie 2018, va trebui declarat impozitul pe dividende.
Termenul de plata este tot 25 ianuarie 2018.
Ulterior, pana in data de 28 februarie 2018, venitul corespunzator din dividende si
impozitul retinut la sursa trebuie declarate si in Formularul 205 pe numele fiecarui asociat.
Daca in anul 2017 asociatii au obtinut venituri din lista de mai jos, atunci ANAF nu va
emite nicio decizie de plata pentru anul 2017 cu privire la CASS pentru dividendele
respective:
• salarii sau asimilate salariilor;
• pensii;
• activități independente (PFA, II, IF, PFI);
• venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• indemnizații de șomaj;
• indemnizații pentru creșterea copilului;
• ajutorul social;
• indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de
muncă sau unei boli profesionale.
Atentie! Conform OUG 79/2017, incepand cu 1 ianuarie 2018, cota CASS este de 10%
şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există
obligaţia plăţii contribuţiei.
Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate care NU se încadrează în
categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează CASS dacă realizează venituri
34
anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime din una sau mai multe surse de venituri
din următoarele categorii:
a) venituri din activități independente;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
d) venituri din investiții;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
f) venituri din alte surse.
In cazul persoanelor care obtin venituri de natura celor prezentate mai sus la literele
a-f, baza lunară de calcul este salariul minim în vigoare în luna pentru care se datorează
contributia. Încadrarea în plafonul anual se efectuează prin însumarea veniturilor anuale
menţionate mai sus, realizate în anul fiscal precedent.
Incepand cu 1 ianuarie 2018, salariul minim pe economie este de 1.900 lei. Astfel, daca
unui asociat i s-au repartizat dividende in anul 2017 peste plafonul minim de 22.800 lei
(1.900 lei x 12 luni), atunci acesta va fi obligat sa depuna pana la 31 ianuarie 2018
Formularul 600 la organul fiscal de care apartine, iar ANAF va emite o decizie de impunere
prin care persoana fizica va datora in anul 2018 ca si CASS SUMA FIXA DE 2.280 lei (22.800
lei x 10%), pe care o va achita trimestrial, in 4 transe egale.
Este important de precizat faptul ca aceasta contributie la sanatate NU se calculeaza
aplicandu-se procentul de 10% la suma efectiv repartizata asociatului.
Indiferent daca o persoana fizica a obtinut in anul 2017 dividende de 30.000 lei,
100.000 lei sau chiar 1.000.000 lei, aceasta va datora in anul 2018 CASS de 2.280 lei.
Contributia datorata se calculeaza aplicandu-se procentul de 10% la nivelul salariului minim
(din ianuarie 2018, 1.900 lei) si inmultindu-se cu 12 luni.
Astfel (exceptand celelalte venituri pe care o persoana fizica le poate obtine):
- daca o persoana fizica a obtinut in anul 2017 venituri din dividende sub plafonul
minim de 22.800 lei, atunci aceasta nu va datora CASS in anul 2018 si nu va avea
obligatia sa depuna Formularul 600 la organul fiscal;
- daca o persoana fizica a obtinut in anul 2017 venituri din dividende PESTE plafonul
minim de 22.800 lei, atunci aceasta va datora CASS in anul 2018 in suma de 2.280 lei
si va avea obligatia sa depuna Formularul 600 la organul fiscal in luna ianuarie 2018.
Este impropriu sa afirmam ca incepand cu anul 2018, pe langa impozitul pe dividende

de 5% se va datora in plus si CASS de 10%, deoarece aceasta cota nu se aplica la cuantumul
efectiv al dividendelor ridicate.
De exemplu, un asociat care a obtinut in anul 2017 dividende de 60.000 lei va
datora in anul 2018 CASS de 2.280 lei, dar si un asociat care a obtinut dividende in
2017 de 5.000.000 lei va datora in anul 2018 CASS tot de 2.280 lei.
Conform Deciziei de impunere emise de organul fiscal, pana la data de 25 ale ultimei
luni din fiecare trimestru al anului 2018, persoana fizica va trebui sa achite CASS de 570 lei
(2.280 lei / 4 trimestre):
- 26 martie 2018 – 570 lei;
35
- 25 iunie 2018 – 570 lei;
- 25 septembrie 2018 – 570 lei; si
- 21 decembrie 2018 – 570 lei.
Formularul 600
In MOf nr 1041 29 decembrie 2017 a fost publicat OPANAF nr 4140/2017 pentru

aprobarea modelului si continutului unor formulare utilizate pentru stabilirea CAS si a CASS
pentru persoanele fizice, prin care a fost aprobat noul Formular 600 care va fi utilizat
incepand cu anul 2018, precum si modelul Deciziei de impunere emise de organul fiscal in
cazul persoanelor care au obligatia depunerii acestei declaratii. Asa cum rezulta din art 7, la
data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziție contrară se abrogă.
SITUAȚIE privind stabilirea CAS și a CASS (Anexa la Decizia de impunere)

Stabilirea CAS Stabilirea CASS
Decizie anterioară Decizie curentă Decizie anterioară Decizie curentă
Luna
Venit bază Venit bază Venit bază de Venit bază
CAS CAS CASS CASS
de calcul de calcul* calcul de calcul**
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
TO T A L
*) Venitul bază de calcul nu poate fi mai mic decât nivelul salariului minim brut pe țară, in
vigoare în luna pentru care se stabilește contribuția.
**) Venitul bază de calcul este salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se
datorează contributia.
36
Persoane fizice care nu realizează venituri
Persoanele fizice care NU realizează venituri de natura celor menționate mai sus și nu
se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează contribuția
astfel:
a) lunar, prin aplicarea cotei de 10% asupra salariului minim și au obligația să plătească
CASS pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive, începând cu luna în care se
depune Declarația 604 la organul fiscal; sau
b) la data la care accesează serviciile acordate de sistemul public de asigurări sociale de
sănătate, prin depunerea Declarației 604, aplicând cota de 10% asupra bazei de
calcul reprezentând valoarea a de 7 ori salariul minim brut pe țară.
Salariul minim brut pe țară este salariul minim în vigoare în luna pentru care se
datorează contribuția.
Contribuția asiguratorie pentru muncă

Contribuabilii obligați la plata contribuției asiguratorii pentru muncă sunt persoanele
fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
Cota contribuției asiguratorie pentru muncă este de 2,25%. Din suma încasată la
bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârșitul lunii în curs, o cotă de:
a) 15%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
b) 20%, care se face venit la Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
c) 5%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale;
d) 40%, care se face venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate pentru plata concediilor medicale;
e) 20%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.
ATENTIE! În cazul în care au fost acordate sume pentru perioade anterioare,

reprezentând salarii sau diferențe de salarii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri
judecătorești rămase definitive și irevocabile/executorii, precum și în cazul în care prin astfel
de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, sumele respective se defalcă
pe lunile la care se referă și se aplică prevederile legale în vigoare în acea perioadă.
Contribuția datorată se calculează și se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei în
care au fost plătite aceste sume persoanelor respective.
Modificari TVA prin OUG 79/2017
Organele fiscale au dreptul de a refuza deducerea TVA dacă, după administrarea

mijloacelor de probă prevăzute de lege, pot demonstra dincolo de orice îndoială că
persoana impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunea invocată pentru a justifica
dreptul de deducere era implicată într-o fraudă privind TVA care a intervenit în amonte sau
în aval în lanțul de livrări/prestări.
-------------------------------------------------------------------------------
37
Modificari la impozitarea reprezentantelor – de la 1 ianuarie 2018

In MOf nr 706 din 31 august 2017 a fost publicata OG 25/2017 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care intra in vigoare la 1 ianuarie 2018
prin care se introduc prevederi noi referitoare la impozitarea reprezentantelor deschise in
Romania.
Reprezentanța unei/unor persoane juridice străine, autorizată să funcționeze în
România are obligația de a plăti un impozit anual. Conform OG 25/2017, impozitul pe
reprezentanță pentru un an fiscal este de 18.000 lei (pana la 31 decembrie 2017, acesta
era de 4.000 de euro).
Reprezentanța are obligația să declare și să plătească impozitul pe reprezentanță
până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului de impunere. Pana la 31 decembrie
2017, impozitul pe reprezentanță trebuia achitat în 2 tranșe egale, până la datele de 25 iunie
și 25 decembrie inclusiv a anului de impunere.
Reprezentanța înființată în România în cursul unei luni din anul de impunere are
obligația să calculeze, să depună declarația fiscală la organul fiscal și să plătească impozitul
pentru anul de impunere, în termen de 30 de zile de la data la care aceasta a fost înființată.
Impozitul se calculează începând cu data de 1 a lunii în care aceasta a fost înființată până la
sfârșitul anului respectiv.
Reprezentanța desființată din România în cursul anului de impunere are obligația să
recalculeze impozitul pe reprezentanță și să depună declarația fiscală la organul fiscal
competent în termen de 30 de zile de la data la care aceasta a fost desființată.
Reprezentanța recalculează impozitul anual pentru perioada de activitate de la începutul
anului până la data de 1 a lunii următoare celei în care se desființează.
In MOf nr 966 din 6 decembrie 2017 a fost publicat OPANAF 3391/2017 pentru
aprobarea modelului si continutului Formularului 108 „Declarație privind impozitul pe
reprezentanță” care se aplică începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente anului 2018.
Mai jos, prezentam modelul acestui formular.
38
Modificari aduse prin OUG 82/2017

modificarea și completarea unor acte normative. Iata cele mai importante prevederi:
- incepand cu 1 ianuarie 2018, cota de contributie la fondul de pensii private (Pilonul
II) este de 3,75% din baza de calcul, fata de 5,1% cat a fost in vigoare pana la 31
decembrie 2017. In mod normal, aceasta cota ar fi trebuit majorata la 6% incepand cu
1 ianuarie 2018, conform OUG 9/2017 privind unele masuri bugetare in anul 2017,
lucru care nu s-a mai intamplat;
39
Negocierea colectiva a contractelor de munca
Conform OUG 82/2017, în perioada 20 noiembrie - 20 decembrie 2017, în unitățile în

care nu există încheiat contract colectiv de muncă, inițierea negocierii colective este
obligatorie, pentru punerea înaplicare a prevederilor OUG 79/2017 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Pana la publicarea acestor modificari, negocierea colectiva nu era obligatorie pentru
entitatile cu mai putin de 21 de angajati, insa Guvernul a decis ca inclusiv acesti angajatori sa
aiba obligatia de a initia negocierea colectiva.
In entitatile în care NU există sindicat reprezentativ afiliat la o federație reprezentativă

la sectorul de activitate, la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a
actelor adiționale, după caz, pot participa reprezentanți ai federației sindicale, în baza
mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanții salariaților.
In unitățile în care NU există sindicat la negocierea contractelor/acordurilor colective
de muncă sau a actelor adiționale, după caz, pot participa reprezentanții salariaților
împreună cu un reprezentant al unei federații reprezentative la sectorul de activitate sau a
unei confederații sindicale reprezentative la nivel național, la invitația reprezentanților
salariaților.
In cazul in care nu se respecta aceste obligatii, entitatile risca amenzi intre 5.000 lei
si 10.000 lei (art.19 lit.i) si art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.108/1999 pentru infiintarea si
organizarea Inspectiei Muncii).De asemenea, refuzul angajatorului de a initia negocierea
contractului colectiv de munca constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa
intre 5.000 lei si 10.000 lei (art.217 alin.(1) lit.b) din Legea dialogului social nr.62/2011).
Plafonarea indemnizatiei pentru cresterea copilului
In MOf nr 644 din 7 august 2017 a fost publicata OUG 55/2017 pentru modificarea și
completarea OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea
copiilor.
Astfel, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017, Indemnizația lunară
pentru cresterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete
realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului și nu poate fi
mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată și nici mai
mare de 8.500 lei.
Până în anul 2016 indemnizația pentru creșterea copilului s-a stabilit la 85% din media
veniturilor nete lunare realizate de părinte, în cele 12 luni anterioare nașterii copilului, care
constituie perioada de eligibilitate, dar nu mai mult de suma de 3.400 lei.
Prin Legea 66/2016 pentru modificarea si completarea OUG 111/2010 privind
concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor a fost eliminat plafonul maxim, iar
perioada de eligibilitate a fost extinsă de la 12 luni în ultimul an la 12 luni în ultimii 2 ani
înainte de nașterea copilului.
40
Conform OUG 82/2017, incepand cu 1 ianuarie 2018, nivelul minim al indemnizatiei
lunare pentru cresterea copilului va fi stabilita in functie de indicatorului social de referinta
(500 lei). Pana la 31 decembrie 2017, indemnizatia lunara se stabileste in cuantum de 85%
din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei
nasterii copilului si nu poate fi mai mica de 85% din cuantumul salariului minim brut pe tara
garantat in plata (1.450 lei x 85% = 1.233 lei) si nici mai mare de 8.500 lei.
Incepand cu drepturile lunii ianuarie 2018 cuantumul indemnizatiei lunare va de 85%
din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei
nasterii copilului iar cuantumul minim al indemnizatiei lunare nu va putea fi mai mic decat
suma rezultata din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului
social de referinta (2,5 x 500 lei = 1.250 lei).
Cuantumul maxim al acesteia ramane 8.500 lei. De asemenea, incepand cu drepturile
lunii ianuarie 2018, cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului se majoreaza
cu suma rezultata din aplicarea unui coeficient de 2,5 la valoarea indicatorului social de
referinta pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti,
incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere.
Cresterea punctului de pensie – de la 1 iulie 2017
Până la 31 decembrie 2016, valoarea punctului de pensie a fost de 871,7 lei. Conform
OUG 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri
publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicata in MOf
nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, incepand cu 1 ianuarie 2017, valoarea punctului de
pensie a fost majorata cu 5,25% şi a devenit 917,5 lei.
In MOf nr. 16 din 6 ianuarie 2017 a fost publicata OUG 2/2017 privind unele măsuri
fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative care a prevazut
faptul ca incepând cu 1 iulie 2017, valoarea punctului de pensie s-a majorat cu 9% şi a
devenit 1.000 lei.
Conform OUG 82/2017, incepând cu 1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie se
majorează cu 10% și va fi de 1.100 lei.
De asemenea, în perioada 1 iulie 2018 - 31 decembrie 2018, nivelul indemnizației
sociale pentru pensionari va fi de 640 lei, fata de 520 lei cat este in prezent.
Mecanismul platii defalcate a TVA (Split TVA)

In MOf nr 706 din 31 august 2017 a fost publicata OG 23/2017 privind plata defalcata
a TVA, mecanism care poate fi aplicat optional de la 1 octombrie 2017.
Insa, in MOf nr 1036 din 28 decembrie 2017 a fost publicată Legea 275/2017 pentru
aprobarea OG 23/2017 privind plata defalcată a TVA, act normativ prin care au fost aduse o
serie de modificări semnificative fata de prevederile regasite in ordonanta.
ATENTIE! Mecanismul plății defalcate a TVA nu schimbă nicio regulă fiscală în

domeniul TVA. Nu se modifică regulile de exigibilitate a TVA, de înscriere a operațiunilor în
41
decontul de TVA, nu se impun obligații suplimentare de raportare si nu se aduc modificari
sistemului “TVA la incasare”.
Ce categorii de entitati aplica sistemul Split TVA?
Codul fiscal (art 266, 269):

Persoana impozabilă reprezintă persoana fizică, grupul de persoane,
instituția publică, persoana juridică, precum și orice entitate capabilă să desfășoare
o activitate economică.
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o
manieră independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul
sau rezultatul acestei activități.
Sunt OBLIGATE sa aplice mecanismul platii defalcate a TVA urmatoarele categorii de

entitati:
- persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA (art. 316 din
Codul fiscal) pentru încasarea şi plata TVA. Sunt incadrate aici:
- societatile comerciale;
- persoanele fizice autorizate, II, IF;
- profesiile liberale;
- regiile autonome, societatile nationale etc.
- instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA (art. 316 din Codul fiscal)
pentru încasarea TVA.
DACA se afla in una din situatiile:
1. la 31.12.2017 au obligatii fiscale restante privind TVA (cu excepția celor a caror
executare silita este suspendata - eșalonarea la plată) care nu sunt achitate pana la 31
ianuarie 2018, in cuantum mai mare de:
- 15.000 de lei (contribuabilii mari);
- 10.000 de lei (contribuabilii mijlocii);
- 5.000 de lei (contribubilii mici);
- 5.000 de lei (persoanele fizice);
(inscrierea acestor entitati in Registru se face de catre organul fiscal
incepand cu 1 MARTIE 2018 – PS: cadou de Martisor)
2. începând cu 01.01.2018 au obligatii fiscale restante privind TVA, neachitate in termen

de 60 de zile LUCRATOARE de la scadență (cu excepția celor a caror executare silita
este suspendata - eșalonarea la plată) in cuantum mai mare de:
- 15.000 de lei (contribuabilii mari);
- 10.000 de lei (contribuabilii mijlocii);
- 5.000 de lei (contribubilii mici);
- 5.000 de lei (persoanele fizice);
(inscrierea acestor entitati in Registru se face de catre organul fiscal incepand cu data
de 1 a celei de a doua luni urmatoare celei in care s-a implinit termenul de 60 de zile
lucratoare)
42
3. se află sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolventei si de

insolvența (Legea 85/2014) la 31 decembrie 2017.
(inscrierea acestor entitati in Registru se face de catre organul fiscal din oficiu
incepand cu 1 MARTIE 2018)
4. intra sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolventei si de

insolvența (Legea 85/2014) dupa 1 ianuarie 2018.
(acestea sunt obligate sa depuna Formularul 086 pana pe data de 1 a lunii urmatoare
celei in care au intrat sub incidenta Legii 85/2014. Chiar daca nu depun acest
formular, organul fiscal va inregistra din oficiu o astfel de entitate in Registru,
incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care constata ca entitatea se afla in
aceasta situatie și nu a depus notificarea.)
-------------------------------------------------------------------------------------
Pot OPTA sa aplice acest sistem persoanele impozabile si institutiile publice

înregistrate normal în scopuri de TVA, daca nu se afla in una din cele 3 situatii de mai sus,
prin depunerea Formularului 086.
(inscrierea acestor entitati in Registru se face de catre organul fiscal in maximum 3
zile LUCRATOARE de la data depunerii Formularului 086)
Entitatile de mai sus (care au optat sau care sunt obligate) vor aplica efectiv sistemul
„Split TVA” incepand cu ziua urmatoare celei in care sunt publicate in Registrul disponibil
pe site-ul ANAF pentru facturile/documentele emise si avansurile incasate incepand cu
aceasta data.
Registrul entitatilor care aplica sistemul platii defalcate a TVA va cuprinde
urmatoarele informatii:
- denumirea si codul de TVA al entitatii;
- data inscrierii in registru;
- modul de aplicare a sistemului (optional sau obligatoriu).
Cum se poate iesi din sistemul Split TVA?
Entitatile care au optat pentru acest mecanism pot renunta la aplicarea lui la sfarsitul
anului fiscal, dar nu mai devreme de 1 an de la data la care au fost inscrisi in Registru prin
depunerea Formularului 086. Radierea se va face de catre organul fiscal in maximum 5 zile
LUCRATOARE de la depunerea notificarii.
Entitatile care au avut obligatii restante de TVA la 31.12.2017 sau dupa 01.01.2018 pot
renunta la sistem dupa minimum 6 luni de la data la care nu se mai afla in acea situatie, prin
depunerea Formularului 086. Si in acest caz, radierea se va face de catre organul fiscal in
maximum 5 zile LUCRATOARE de la depunerea notificarii.
Entitatile aflate sub incidența Legii insolventei pot renunta la acest mecanism dupa
iesirea de sub incidenta Legii 85/2014, prin depunerea Formularului 086, daca nu au
43
restante cu privire la TVA peste plafoanele prezentate anterior. Radierea se va face de catre
organul fiscal in maximum 5 zile LUCRATOARE de la depunerea notificarii.
Obligatia platii TVA
Persoanele impozabile (cu exceptia instituţiilor publice), indiferent dacă sunt sau nu
înregistrate în scopuri de TVA, au obligaţia să plătească contravaloarea TVA aferente
achiziţiilor de bunuri şi servicii într-un cont de TVA al furnizorului/prestatorului care aplica
sistemul „Split TVA”.
S-a considerat necesara exceptarea instituţiilor publice avand in vedere sistemul de
evidenţă contabilă şi procedurile de achiziţie publică, aspecte ce îngreunează aplicarea
mecanismului “Split TVA”.
Prin excepţie, persoanele fizice impozabile (PFA, profesii liberale etc) si persoanele
nestabilite in Romania din punct de vedere al TVA (nou) si care NU sunt înregistrate şi NU au
obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA NU au obligaţia să plătească contravaloarea
TVA aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate în contul distinct deschis de
furnizor/prestator.
ATENTIE! Asadar, in varianta finala, societatile neplatitoare de TVA care

achizitioneaza bunuri sau servicii de la un furnizor care aplica „Split TVA” NU sunt
obligate sa ii achite defalcat contravaloarea facturii. Acestea achita intreaga suma
aferenta facturii din contul lor curent in contul curent al furnizorului, iar obligatia de a
vira TVA din factura in contul distinct de TVA deschis la o banca sau la Trezorerie
revine insusi furnizorului.
Persoanele impozabile inregistrate special in scopuri de TVA (art 317 din Codul
fiscal) intra in categoria entitatilor neinregistrate in scopuri de TVA si NU au obligatia
deschiderii unui cont special de TVA, chiar daca au obligatii restante cu privire la TVA (in
urma depunerii Declaratiei 301).
Inregistrare in scopuri de TVA – art 316 Inregistrare in scopuri de TVA – art 317
- in urma inregistrarii „normale”, entitatii i - in urma inregistrarii „speciale”, entitatii i
se atribuie un cod de TVA identic cu se atribuie un cod de TVA diferit de
CUI/CIF avut; CUI/CIF avut;
Exemplu: Exemplu:
CUI/CIF = 12345 CUI/CIF = 12345
Cod TVA = RO 12345 Cod TVA = RO 67890
- codul de TVA se utilizeaza atat pentru - codul „special” se solicita pentru:
operatiuni efectuate pe plan intern, cat si o achizitii intracomunitare de servicii;
pentru operatiuni intracomunitare; o prestari intracomunitare de servicii; si
- in cazul unei achizitii intracomunitare de o achizitii intracomunitare de bunuri
bunuri efectuata de catre o entitate cu daca s-a depasit plafonul de 10.000
perioada fiscala Trimestrul, perioada euro (34.000 lei) sau prin optiune;
fiscala devine luna;
- solicitarea codului de TVA se face prin - solicitarea codului de TVA se face prin
44
depunerea: depunerea Formularul 091;
o Declaratiei 010, in cazul societatilor
comerciale; sau
o Declaratiei 020/070, in cazul
persoanelor fizice care desfasoara
activitati economice.
- facturile emise pe plan intern, pentru - facturile emise sunt fara TVA, avand in
operatiuni taxabile, sunt cu TVA; vedere ca entitatea aplica regimul special
de scutire pentru întreprinderile mici (nu
a depasit plafonul de scutire de 220.000
lei);
- pe facturile emise catre entitati din
Romania sau din afara UE se inscrie
CUI/CIF, iar pe facturile aferente
operatiunilor intracomunitare se trece
codul „special” de TVA;
- entitatea depune D300, D394 si D390 - entitatea depune D390 si D301, daca este
(daca este cazul); cazul;
- - la depasirea plafonului de scutire de
220.000 lei, entitatea este obligata sa isi
anuleze codul „special” de TVA si sa se
inregistreze „normal” in scopuri de TVA,
conform art 316 din Codul fiscal;
O entitate NU poate avea in acelasi timp si cod normal de TVA si cod special de TVA;
Asa cum este si logic, persoanele fizice NU intra sub incidenta sistemului platii
defalcate a TVA.
Conturile de TVA se deschid în lei şi, după caz, în valută. Echivalentul în lei aferent
schimbului valutar pentru sumele în valută derulate prin acest cont se gestionează prin
contul de TVA în lei deschis la aceeaşi instituţie de credit.
Regulamentul BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar, publicat in MOf nr 616 din 6
septembrie 2007 si modificat de Regulamentul nr. 6/2012, publicat in MOf nr 341 din 19
mai 2012 stabileste ca plăţile, încasările, transferurile şi orice alte asemenea operaţiuni care
decurg din vânzări de bunuri şi prestări de servicii între rezidenţi, indiferent de raportul
juridic care le reglementează, se realizează în moneda naţională (leu), cu cateva excepţii care
se regasesc in Anexa 2 la acest Regulament, operaţiuni care se pot efectua şi în valută.
De asemenea, plăţile, încasările, transferurile şi orice alte operaţiuni între rezidenţi
care decurg din remunerarea muncii prestate, indiferent de raportul juridic care le
reglementează, se realizează numai în moneda naţională (leu).
In continuare sunt enumerate categoriile de rezidenţi şi situaţiile în care aceştia pot
efectua operaţiuni în valută cu alţi rezidenţi:
a) persoanele fizice, pentru operaţiuni efectuate între acestea cu caracter ocazional;
b) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni efectuate în străinătate;
45
c) persoanele juridice, pentru plăţile efectuate către furnizori şi subfurnizori, aferente
bunurilor şi serviciilor care intră în componenţa produselor exportate, respectiv
contribuie la realizarea serviciilor exportate;
d) persoanele juridice care efectuează plăţi şi încasări nemijlocite decurgând din
contracte de comerţ exterior şi prestări de servicii externe (export-import de bunuri
şi servicii), pe baza contractelor de comision încheiate între comisionar şi comitent sau
între comisionarul unui nerezident şi beneficiarul rezident, precum şi a contractelor de
comerţ exterior respective;
e) persoanele juridice care efectuează nemijlocit plăţi şi încasări pe baza contractelor de
subantrepriză decurgând din contracte de colaborare (cooperare) economică
internaţională, contracte de export al unor obiective complexe şi al unor produse cu
ciclu lung de fabricaţie;
f) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni care decurg din acte de
comerţ derulate în porturi, în zonele din aeroporturi şi punctele de trecere a frontierei
de stat, asimilate zonelor libere, ori din acte de comerţ derulate pe parcurs extern în
trenuri internaţionale, la bordul aeronavelor şi navelor;
g) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni ce decurg din organizarea
şi/sau prestarea de servicii externe, cum ar fi transportul internaţional de mărfuri şi
de persoane şi turismul internaţional;
h) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni decurgând din contracte
externe de prelucrare în regim „lohn”, pe baza contractelor de colaborare, în măsura în
care colaboratorii rezidenţi sunt nominalizaţi în autorizaţia de perfecţionare activă;
i) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni stipulate de prevederi
legale exprese.
Toate celelalte operaţiuni între rezidenţi, care nu fac obiectul comerţului cu bunuri şi
servicii, pot fi efectuate în mod liber fie în moneda naţională (leu), fie în valută.
Persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate normal în scopuri de TVA,

care au optat sau sunt obligate sa aplice mecanismul „Split TVA” au obligaţia să comunice
contul de TVA furnizorilor şi beneficiarilor, daca acestia sunt persoane impozabile
inregistrare in scopuri de TVA. Nerespectarea acestei prevederi reprezinta contraventie si
se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.
Contul de TVA poate fi executat silit numai pentru plata TVA datorate bugetului de
stat. Contul de TVA poate fi executat silit şi în baza unor titluri executorii, pentru TVA
aferentă unor achiziţii de bunuri şi/sau servicii.
După încetarea existenţei unei entitati supuse mecanismului de plata defalcata a TVA,
sumele existente în contul/conturile de TVA pentru care statul are calitatea de creditor se fac
venit la bugetul de stat.
Modificari aduse reglementarilor contabile
46
In MOf nr 873 din 7 noiembrie 2017 a fost publicat OMFP 2827/2017 privind
completarea unor reglementări contabile prin care se introduc 2 conturi noi in Planul de
conturi pentru înregistrarea operațiunilor prevăzute de OG 23/2017. Astfel, atat in cazul
entitatilor care aplica OMFP 1802/2014, cat si in cazul celor care aplica IFRS conform cu
OMFP 2844/2016 sau al persoanelor juridice fără scop patrimonial care aplica OMEF
1969/2007, se introduc conturile:
- 5126 "Conturi la bănci în lei - TVA defalcat (A)"; și
- 5127 "Conturi la bănci în valută - TVA defalcat (A)".
Pentru ce operatiuni se aplica sistemul Split TVA?
Plata defalcată a TVA se aplică pentru toate livrările de bunuri/prestările de servicii

taxabile din punctul de vedere al TVA, pentru care locul livrarii sau prestarii se consideră a fi
în România (art 275 si 278 din Codul fiscal).
NU se aplică plata defalcată a TVA pentru:
- operaţiunile pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei (taxarea
inversa), cum ar fi:
- achizitiile intracomunitare de bunuri;
- achizitiile intracomunitare de servicii;
- operatiunile supuse masurilor de simplificare (livrarea de masă lemnoasă, de
deseuri, de cereale si plante tehnice, de terenuri si constructii etc.)
- operaţiunile supuse regimurilor speciale (regimul special de scutire pentru
intreprinderile mici, regimul agentiilor de turism, regimul bunurilor second-hand,
regimul special pentru agricultori, regimul special pentru serviciile electronice).
De asemenea, NU se aplică plata defalcată a TVA (NOU):

a) în situaţia în care plata nu se efectuează direct de beneficiar către furnizor/prestator
(era necesară o astfel de prevedere care să nu conducă la interpretări diferite, atunci
când o persoană face plata unei facturi care nu îi este adresată, în numele altei
persoane. Este evident că în aceste situații cel care face plata nu face o achiziție de la
persoana către care plăteste o factură, fiind doar un serviciu pe care îl face pentru
beneficiarul livrării/prestării);
b) în situaţia în care plata se efectuează în natură;
c) în situaţia în care plata se efectuează prin compensare;
d) în cazul finanţării acordate de instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare
prin preluarea creanţelor (operatiuni de factoring).
Exemplu:
Entitatea ALFA, inregistrata in scopuri de TVA, aplica sistemul „Split TVA” si emite o
factura de prestari servicii catre entitatea BETA, inregistrata de asemenea in scopuri de TVA,
in suma de 2.000 lei, plus TVA 19%.
Cum se va proceda in acest caz la momentul platii facturii?
Entitatea BETA – societate comerciala are obligatia ca la momentul achitarii facturii

sa vireze suma de 2.000 lei in contul curent al furnizorului si suma de 380 lei in contul de
47
TVA al entitatii ALFA.
Dacă entitatea ALFA nu comunica entitatii BETA contul de TVA, atunci BETA va
consulta pagina de internet ANAF si va utiliza contul de TVA deschis pe numele furnizorului
la Trezorerie, in sensul ca va plati suma de 380 lei in acel cont.
Daca BETA ar fi fost PFA sau societate comerciala neplatitoare de TVA, ar fi putut
achita intreaga suma de 2.380 lei in contul curent al entitatii ALFA.
Conform variantei finale adoptate de catre Parlament, entitatea BETA poate achita
intreaga valoare de 2.380 lei in contul curent al furnizorului, fara sa fie sanctionata cu
penalitati, daca furnizorul isi transfera singur echivalentul TVA din contul curent in contul
propriu de TVA.
Persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA si care aplica sistemul au

obligaţia să plătească contravaloarea TVA aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii din contul
de TVA, cu excepţia operaţiunilor care presupun plăţi efectuate:
- cu numerar;
- prin utilizarea cardurilor de credit/debit; sau
- prin utilizarea substitutelor de numerar.
În cazul instrumentelor de plată, emise după 1 ianuarie 2018, trebuie să se asigure

respectarea prevederilor art. 3, respectiv plata TVA în contul de TVA. - ELIMINAT
Rambursarea sumelor negative de TVA cuprinse în Deconturile cu opţiune de

rambursare se efectuează în alt cont decât contul de TVA, cu excepţia situaţiei în care
titularul solicită rambursarea în contul de TVA.
Facilitati acordate in cazul aplicarii mecanismului dupa 1 octombrie 2017
Entitatile care optează pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie - 31

decembrie 2017 beneficiază de următoarele facilităţi:
- microintreprinderile beneficiaza de o reducere cu 5% a impozitului pe venit aferent
trimestrului IV al anului fiscal 2017;
- platitorii de impozit pe profit beneficiaza de o reducere cu 5% a impozitului pe profit
aferent trimestrului IV al anului fiscal 2017, cu urmatoarele particularitati:
- plătitorii de impozit pe profit care au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe
profit anual cu plăţi anticipate beneficiaza de o reducere de 5% aplicată la
plata anticipată aferentă trimestrului IV al anului fiscal 2017;
- platitorii de impozit pe profit care au obligaţia de a declara şi plăti impozit anual,
reducerea de 5% se aplică la o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru
anul fiscal 2017.
NOU!
In cazul platitorilor de impozit pe profit, 5% se aplica la o patrime din impozitul pe
profit datorat pentru anul fiscal 2017.
48
- anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale
reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, inclusiv (NU si a dobanzilor).
Pentru plătitorii de impozit pe profit, reducerea se înscrie în mod distinct în

Declaraţia 101 privind impozitul pe profit.
In data de 27.11.2017, pe site-ul ANAF, la sectiunea "Transparenta decizionala", a fost
publicat un proiect de actualizare a Declaratiei 101 privind impozitul pe profit. Cea mai
importanta modificare consta in introducerea unui rand nou (randul 46) in care se va înscrie
suma ce reprezintă reducerea de 5% a impozitului pe profit, pentru cei care au optat pentru
plata defalcata a TVA in cursul Trimestrului IV, conform OG 23/2017.
Entitatile care opteaza pentru aplicarea sistemului dupa 1 ianuarie 2018,

beneficiaza de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/venitul microintreprinderilor
aferent perioadei in care aplica sistemul.
De aceeași facilitate beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2018, și persoanele care
au optat pentru aplicarea mecanismului plăților defalcate a TVA în anul 2017.
Anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale

reprezentând TVA se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) toate obligaţiile fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017,
inclusiv, precum şi cele stabilite prin decizii de impunere comunicate pana la 30
septembrie 2017, cu termen de plată după această dată, se sting prin orice modalitate
prevăzută de Codul de procedură fiscală, până la 21 decembrie 2017, inclusiv;
b) dobânzile aferente obligaţiilor fiscale prevăzute la lit. a) stabilite prin decizii
comunicate până la data stingerii obligaţiilor fiscale principale se sting prin orice
modalitate, până la 21 decembrie 2017, inclusiv;
c) sunt stinse până la 21 decembrie 2017, inclusiv, toate obligaţiile fiscale principale
reprezentând TVA cu termene de plată cuprinse între 1 octombrie 2017 şi 21
decembrie 2017, inclusiv;
d) contribuabilul să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până
la 31 decembrie 2017. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care,
pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost
stabilite, prin decizie, de către organul fiscal central;
e) contribuabilul depune notificarea prin care opteaza pentru aplicarea sistemului „Split
TVA” la organul fiscal, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2017, inclusiv, sub
sancţiunea decăderii.
Pentru contribuabilii care au depus notificarea prin care opteaza pentru aplicarea
sistemului „Split TVA”:
a) penalităţile de întârziere care pot face obiectul anulării se amână la plată în vederea
anulării, organul fiscal emitand decizie in acest sens;
b) procedura de executare silită nu începe sau se suspendă, după caz, pentru
penalităţile de întârziere amânate la plată;
c) penalităţile de întârziere amânate la plată nu se sting până la 31 decembrie 2017,
inclusiv.
49
Prevederile de mai sus sunt aplicabile până la data la care decizia de amânare la plata a
penalităţilor de întârziere îşi pierde valabilitatea, respectiv în oricare din următoarele
situaţii:
a) la data emiterii deciziei de anulare a penalităţilor de întârziere;
b) la 31 ianuarie 2018, în cazul în care contribuabilul nu respectă condiţiile impuse
pentru anularea penalitatilor. În acest caz, se repun în sarcina contribuabilului
penalităţile de întârziere amânate la plată.
Până la 21 decembrie 2017, inclusiv, contribuabilii care au depus notificarea prin care
opteaza pentru aplicarea sistemului „Split TVA” la organul fiscal şi au înfiinţate popriri la data
intrării în vigoare a OG 23/2017, pot efectua plata TVA înscrisă în adresele de înfiinţare a
popririi din sumele indisponibilizate. Aceste prevederi sunt aplicabile şi pentru popririle
înfiinţate între data intrării în vigoare a OG 23/2017 şi 31 decembrie 2017, inclusiv.
Dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru anularea penalitatilor de intarziere, organul

fiscal emite decizia de anulare a penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale
principale reprezentând TVA, până la 31 ianuarie 2018, inclusiv. Daca în perioada 1
octombrie 2017 - 31 decembrie 2017, inclusiv, se sting penalităţile de întârziere ce ar putea
face obiectul anulării la plată, acestea se restituie contribuabililor.
Contribuabilii care la 30 septembrie 2017 beneficiază de eşalonarea la plată a

obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, precum şi cei care obţin eşalonarea în
perioada cuprinsă între 1 octombrie 2017 şi 31 decembrie 2017 pot beneficia de anularea
penalităţilor de întârziere dacă îndeplinesc condiţiile, dar doresc şi menţinerea eşalonării la
plată.
Formularul 086
In MOf nr 763 din 26 septembrie 2017 a fost publicat OPANAF 2743/2017 pentru
aprobarea Formularului 086 „Notificare privind opțiunea de aplicare a mecanismului de
plată defalcată a TVA”. Urmeaza ca in perioada imediat urmatoare Formularul 086 sa fie
modificat, fiind publicat un proiect de ordin in acest sens pe site-ul ANAF.
Astfel, entitatile care doresc sa opteze pentru aplicarea acestui mecanism, depun acest
formular la organul fiscal de care apartin, iar in maximum 3 zile lucratoare ANAF ar trebui sa
le inscrie in Registrul disponibil pe site-ul ANAF.
Perioada 1 octombrie 2017 – 31 decembrie 2017

In acest interval, se pot face plati din contul de TVA al unei entitati în alt cont
decât contul de TVA al furnizorului, dacă acesta din urma nu a optat pentru aplicarea
mecanismului privind plata defalcată a TVA. Este logica o astfel de masura, avand in vedere
ca neaplicand sistemul „Split TVA”, furnizorul NU dispune de un cont de TVA in care sa
incaseze sumele cuvenite.
Tot in acest interval, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA au
obligaţia să vireze în contul de TVA propriu, în maximum 7 zile lucrătoare de la
încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii TVA care NU a fost plătită
50
în contul de TVA de către beneficiarii care nu au optat pentru aplicarea mecanismului privind
plata defalcată a TVA.
Cum se procedeaza in cazul platilor partiale?
Pentru determinarea TVA care se plăteşte în contul de TVA al furnizorului, în cazul

plăţii parţiale a contravalorii livrării de bunuri ori a prestării de servicii, precum şi în cazul
plăţii unui avans, fiecare plată se consideră că include şi TVA aferentă care se determină prin
aplicarea procedeului sutei mărite (19/119, în cazul cotei standard, şi 9/109 sau 5/105, în
cazul cotelor reduse).
Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA si nu aplica „Split TVA” si
achizitioneaza marfuri de la furnizorul BETA la costul de 10.000 lei, TVA 9%, entitate care
aplica sistemul „Split TVA”. Ulterior, aceasta achita furnizorului suma de 4.000 lei prin
virament bancar. Entitatile nu aplica sistemul „TVA la incasare”.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate de entitatea ALFA?
Avand in vedere ca furnizorul este platitor de TVA si aplica mecanismul, inseamna ca

detine un cont special de TVA. Astfel, entitatea ALFA va fi obligata sa vireze suma de 330,27
lei (4000 x 9/109) in contul special de TVA al furnizorului, iar diferenta pana la suma de
4.000 lei in contul curent al acestuia.
Inregistrarile contabile efectuate de ALFA sunt:
- achizitia marfurilor de la furnizor:
10.000 lei 371 = 401 10.900 lei

Marfuri Furnizori
900 lei 4426
TVA deductibila
- plata sumei de 4.000 catre furnizor:
4.000 lei 401 = 5121.cont curent 3.669,73 lei

Furnizori Conturi la banci in lei
5121.cont curent 330,27 lei
Conturi la banci in lei
Precizam ca acest mecanism NU are legatura cu sistemul „TVA la incasare”. Entitatea

ALFA isi deduce TVA de 900 lei la data facturii si nu la plata acesteia. Faptul ca entitatile care
aplica „Split TVA” sunt obligate sa detina conturi speciale de TVA nu inseamna ca isi deduc,
respectiv colecteaza la data platii/incasarii facturii.
Daca entitatea ALFA ar fi achitat suma de 4.000 lei in numerar sau cu cardul bancar,
furnizorul BETA ar fi fost cel care ar fi trebuit să determine TVA din suma incasata și în
funcție de modalitatea de incasare (numerar sau cont curent) să depună numerar sau să
vireze din contul curent în contul de TVA suma de 330,27 lei.
51
Conform variantei finale adoptate de catre Parlament, entitatea ALFA poate achita
suma de 4.000 lei in contul curent al furnizorului, fara sa fie sanctionata cu penalitati, daca
furnizorul isi transfera singur echivalentul TVA din contul curent in contul propriu de TVA.
Beneficiarii care plătesc parţial o factură în care sunt înscrise operaţiuni supuse mai
multor cote de TVA şi/sau mai multor regimuri de impozitare sunt obligaţi să aloce sumele
plătite cu prioritate pentru operaţiunile supuse regimului normal de taxare, în ordinea
descrescătoare a cotelor.
NOU! Prin exceptie, in cazul in care contractul/clientul mentioneaza ca suma va fi
alocata unei anumite parti din factura, beneficiarul va aloca in acest sens suma platita. S-a
tinut cont de faptul ca exista cazuri in practica in care stingerea datoriilor fata de furnizor
conform contractului se face prin achitarea penalitatilor (care sunt nepurtatoare de TVA) si
mai apoi a principalului.
Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA si nu aplica „Split TVA” si
achizitioneaza de la entitatea BETA, care aplica „Split TVA”:
- materii prime la costul de 10.000 lei, TVA 19%;
- marfuri la costul de 20.000 lei, TVA 9%; si
- 5 laptopuri la costul unitar de 6.000 lei, operatiune supusa taxarii inverse.
Ulterior, ALFA achita furnizorului suma de 15.000 lei prin virament bancar. Entitatile
nu aplica sistemul „TVA la incasare”.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate de entitatea ALFA?
Furnizorul BETA aplica sistemul „Split TVA” ceea ce inseamna ca detine un cont special
de TVA deschis la o banca sau la Trezorerie.
Avand in vedere ca in factura se regasesc atat operatiuni supuse regimului normal de
taxare (19% si 9%), precum si operatiuni supuse masurilor de simplificare (taxare inversa),
entitatea ALFA va calcula TVA care trebuie achitata in contul separat de TVA al furnizorului
BETA dand prioritate regimului normal de taxare, in ordinea descrescatoare a cotelor. Se va
considera ca din suma achitata de 15.000 lei, 11.900 lei revin operatiunii cu TVA de 19%, iar
restul sumei de 3.100 lei operatiunii cu TVA de 9%, astfel:
Cota de Valoare fara Valoare cu TVA virata in contul

TVA
TVA TVA TVA special
19% 10.000 lei 1.900 lei 11.900 lei 1.900 lei
9% 20.000 lei 1.800 lei 21.800 lei 3100 x 9/109 = 255,96 lei
Taxare
30.000 lei - 30.000 lei 0 lei
inversa
TOTAL: 2.155,96 lei
Entitatea ALFA va fi obligata sa vireze suma de 2.155,96 lei in contul special de TVA al
furnizorului BETA, iar diferenta pana la suma de 15.000 lei in contul curent al acestuia.
Inregistrarile contabile sunt:
52
- achizitia bunurilor de la furnizorul BETA:
10.000 lei 301 = 401 33.700 lei

Materii prime Furnizori
1.900 lei 4426
TVA deductibila
20.000 lei 371
Marfuri
1.800 lei 4426
TVA deductibila
30.000 lei 2132 = 401 30.000 lei

Aparate și instalații de Furnizori
măsurare
5.700 lei 4426 = 4427 5.700 lei

TVA deductibila TVA colectata
- plata sumei de 15.000 catre furnizor:
15.000 lei 401 = 5121.cont curent 12.844,04 lei

Furnizori Conturi la banci in lei
5121.cont curent 2.155,96 lei
Conturi la banci in lei
În cazul grupului fiscal unic, decontările de sume reprezentând TVA între membrii
grupului se realizează prin conturile de TVA ale acestora. - ELIMINAT
Este considerat drept grup fiscal unic un grup de persoane impozabile stabilite în
România care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relații strânse una cu
alta din punct de vedere organizatoric, financiar și economic.
Unde pot fi deschise conturile de TVA?
Persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA (societati comerciale,

PFA, II, profesii liberale) pot deschide cont de TVA atat la institutii de credit, cat si la
Trezoreria Statului, conform opţiunii acestora, pentru orice încasări şi plăţi în lei.
Daca desfasoara operatiuni cu autoritati publice, atunci persoanele impozabile trebuie
sa isi deschida cont de TVA obligatoriu la trezorerie pentru aceste operatiuni.
Daca aceste entitati au operatiuni in valuta, atunci contul de TVA poate fi deschis
doar la o institutie de credit, neexistand posibilitatea deschiderii unui astfel de cont la
Trezorerie. Echivalentul în lei aferent schimbului valutar pentru sumele în valută derulate
prin acest cont se gestionează prin contul de TVA în lei deschis la aceeaşi instituţie de credit.
Este important de subliniat faptul ca entitatile isi pot deschide conturi de TVA la mai
multe instituţii de credit.
53
Instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA pot deschide cont de TVA doar la
Trezoreria Statului, iar daca au operatiuni in valuta atunci isi pot deschide cont de TVA la o
institutie de credit.
În cazul furnizorilor care NU au comunicat contul de TVA beneficiarilor – persoane

impozabile inregistrate in scopuri de TVA, beneficiarii au obligaţia să plătească suma
reprezentând TVA aferentă achiziţiilor în contul de TVA al furnizorului deschis la Trezoreria
Statului.
Deschiderea conturilor la institutii de credit – aspecte generale
Conturile de TVA pot fi deschise la instituţiile de credit care îndeplinesc cumulativ

următoarele condiţii:
- structura codului IBAN să conţină în mod unic şirul de caractere „TVA“ şi codul de ţară
al României, respectiv RO;
- nu permit eliberarea de numerar din acest cont.
Conturile de TVA pot fi deschise automat de către instituţiile de credit pentru clienţii
acestora care sunt înregistraţi în scopuri de TVA, fără a fi necesară o cerere din partea
acestora, cu obligativitatea comunicării imediate a contului, a condiţiilor de utilizare şi a
costurilor aferente.
Clienţii au dreptul ca, ulterior primirii comunicării de la instituţia de credit, să opteze
pentru păstrarea contului sau renunţarea unilaterală la acesta în termen de cel mult 90 de
zile LUCRATOARE de la comunicare.
Instituţiile de credit care optează pentru deschiderea automată a conturilor de TVA nu
pot percepe niciun cost clienţilor care nu îşi exprimă opţiunea în perioada de 90 de zile
LUCRATOARE de la comunicare sau celor care au denunţat unilateral deschiderea contului,
cu condiţia ca aceştia să nu fi efectuat operaţiuni de încasări şi plăţi prin contul respectiv.
Pentru acesti clienţi, instituţiile de credit închid automat conturile de TVA la expirarea celor
90 de zile LUCRATOARE de la comunicare.
Deschiderea conturilor la Trezorerie – aspecte generale
Conturile de TVA se deschid la Trezorerie conform următoarelor prevederi:

- structura codului IBAN aferent conturilor să conţină în mod unic şirul de caractere
„TVA“ şi codul de ţară al României, respectiv RO;
- nu se permite eliberarea de numerar din acest cont;
- conturile nu sunt purtătoare de dobândă;
- costurile aferente deschiderii conturilor şi comisioanele aferente oricăror operaţiuni
în legătură cu acestea se suportă de la bugetul Trezoreriei, fără a fi percepute de la
titularii de cont.
Pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conturile de TVA se

deschid automat la Trezorerie, pe baza Listei operatorilor economici înregistraţi în scopuri
de TVA întocmite şi transmise de către organul fiscal.
54
Conturile de TVA ale operatorilor economici înregistraţi în scopuri de TVA pot fi
deschise şi la alte unităţi ale Trezoreriei Statului stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF.
Pentru utilizarea sumelor din conturile de TVA deschise automat, operatorii economici
depun la Trezorerie documentele aferente deschiderii contului, cel târziu la data la care
dispun efectuarea unei operaţiuni din contul respectiv.
Conturile de TVA deschise la Trezorerie se publică pe pagina de internet a Ministerului
Finanţelor Publice sau ANAF şi se actualizează periodic. Informaţiile minime publicate sunt:
- denumirea titularului de cont;
- codul de identificare fiscală;
- codul IBAN al contului de TVA; şi
- unitatea trezoreriei la care este deschis contul.
Extrasele conturilor de TVA deschise la Trezorerie pot fi puse gratuit la dispoziţia
titularilor de cont şi în format electronic, metodologia fiind stabilita prin OMFP.
Pentru instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA, conturile se deschid automat

la Trezoreria la care acestea au deschise conturile de venituri şi cheltuieli prin care îşi
gestionează bugetele.
Incasari efectuate prin contul de TVA
Conturile de TVA se creditează cu:

a) TVA încasată, aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, inclusiv TVA
aferentă avansurilor;
b) sume reprezentând TVA virate/depuse pentru operatiunile incasate cu numerar, card
bancar sau substitute de numerar;
c) sume transferate dintr-un alt cont de TVA al titularului;
d) sume transferate din contul curent al titularului deschis la aceeaşi instituţie de credit
sau din contul de disponibil distinct deschis la aceeaşi unitate a Trezoreriei, după caz;
e) sume încasate ca urmare a unor corecţii în urma unor erori materiale în procesul de
plată;
f) sume încasate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de
impozitare a TVA;
g) alte sume rezultate din operaţiuni care impun creditarea contului, stabilite prin ordin
al preşedintelui ANAF;
h) sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic; - ELIMINAT
i) dobânda aferentă contului de TVA, acordată de instituţia de credit.
Plati efectuate prin contul de TVA
Conturile de TVA se debitează cu:

a) TVA achitată în contul de TVA al furnizorului, aferentă achiziţiilor de
bunuri/servicii, inclusiv taxa aferentă avansurilor;
b) TVA achitată la bugetul de stat;
c) sume transferate într-un alt cont de TVA deschis de titularul contului;
55
d) sume rezultate ca urmare a unor corecţii în urma unor erori materiale în procesul de
plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont de TVA;
e) sume rezultate ca urmare a unor corecţii în urma unor erori materiale în procesul de
plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont decât un cont de TVA;
f) sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de
impozitare a TVA, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont de TVA;
g) sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de
impozitare a TVA, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont decât un cont
de TVA;
h) sume transferate în contul curent al titularului deschis la aceeaşi instituţie de credit
sau în contul de disponibil distinct deschis la aceeaşi unitate a Trezoreriei, după caz, în
limita sumelor transferate din contul curent in contul de TVA;
i) sume transferate în conturile de venituri bugetare/disponibilităţi, în cazul instituţiilor
publice înregistrate în scopuri de TVA;
j) sume transferate în contul curent, în cazul persoanelor care nu mai au obligaţia de a
avea un cont de TVA şi nu mai au obligaţii de plată privind TVA;
k) sume reprezentând TVA achitat în numerar, cu excepţia celor reţinute din încasările în
numerar sau cu cardul din contul curent;
l) alte sume rezultate din operaţiuni care dau dreptul la debitarea contului, stabilite prin
ordin al preşedintelui ANAF, cu acordul organului fiscal;
m) sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic; - ELIMINAT
n) comisioanele aferente contului de TVA percepute de instituţia de credit.
Sunt interzise debitarea conturilor de TVA în alte condiţii decât cele de mai sus,
precum şi retragerea de numerar.
Transferurile prevăzute la lit. e), g), h), j), k) şi l) se efectuează în urma verificării
efectuate de organul fiscal, procedura exacta fiind aprobată prin ordin al preşedintelui ANAF.
Transferul se aprobă de către ANAF în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la
depunerea cererii. – ELIMINAT ()
ATENTIE!
NU se pot transfera sume din contul de TVA deschis la o institutie de credit in contul
curent deschis la o alta institutie de credit. Aceeasi regula e valabila si in cazul invers. Nu
putem transfera o suma din contul curent deschis la o banca in contul de TVA deschis la alta
banca. De asemenea, in contul de TVA deschis la Trezorerie, putem transfera sume doar
dintr-un cont curent deschis tot la Trezorerie si nu la o institutie de credit.
Transferuri mai pot fi efectuate din contul de TVA către contul curent al firmei, numai
dacă firma a alimentat anterior contul de TVA cu sume din contul curent, deoarece a avut de
plătit mai mult TVA către furnizori decât TVA încasată de la clienți.
Reguli pentru operatiunile cu numerar, card bancar sau substitute de numerar
56
Persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate normal în scopuri de TVA si
care au optat sau sunt obligate sa aplice sistemul „Split TVA”, au obligaţia să vireze în contul
de TVA propriu, în termen de maximum 30 zile lucratoare (anterior, termenul era de 7 zile
lucrătoare) de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii:
a) TVA aferentă încasărilor prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor
de numerar;
b) TVA care nu a fost plătită în contul de TVA de către alţi beneficiari decât persoanele
impozabile înregistrate în scopuri de TVA; (opțional poate fi virată în contul de TVA
și TVA care nu a fost plătită în contul de TVA de către persoanele impozabile
înregistrate în scopuri de TVA)
c) TVA aferentă instrumentelor de plată emise anterior datei de la care furnizorul aplica
plata defalcata a TVA şi încasate după această dată.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care au optat sau sunt obligate
sa aplice sistemul „Split TVA” au obligaţia să depună în numerar/să vireze în contul de TVA
propriu, în termen de maximum 30 zile lucratoare (anterior, termenul era de 7 zile
lucrătoare) de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii,
diferenţa între TVA aferentă încasărilor în numerar şi TVA aferentă plăţilor în numerar
efectuate într-o zi.
În cazul instituţiilor publice înregistrate în scopuri de TVA, TVA aferentă contravalorii
livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii încasate în numerar se transferă integral în contul
de TVA propriu, în termen de maximum 30 zile lucratoare (anterior, termenul era de 7 zile
lucrătoare) de la încasare.
Persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA, care aplica

mecanismul „SPLIT TVA” au obligaţia să vireze în contul de TVA propriu, în termen de
maximum 30 zile lucratoare (anterior, termenul era de 7 zile lucrătoare) de la încasare,
TVA aferentă facturilor emise înainte de data de la care aplica mecanismul şi achitate după
această dată, care nu au fost încasate în contul de TVA.
Aceste masuri de mai sus NU se aplica entitatilor care au infiintate popriri asupra
conturilor.
În cazul în care creanţele rezultate din livrări de bunuri/prestări de servicii sunt

cesionate de furnizorul care aplica sistemul „Split TVA” altor persoane, cesionarul are
obligaţia să plătească în contul de TVA al furnizorului cedent contravaloarea TVA din factura
care face obiectul cesiunii. În situaţia în care suma încasată de la cesionar este inferioară
TVA din factura care face obiectul cesiunii, la data încasării acestei sume, furnizorul virează
diferenţa în contul de TVA propriu.
Nu intră sub incideța acestor prevederi operațiunile de factoring.
Cesiunea de creante este o operatiune prin care un creditor transfera unei alte
persoane o creanta a sa. In termeni juridici, reprezinta mijlocul prin care o persoana
denumita cedent, transmite cu titlu oneros sau gratuit, dreptul sau de creanta unei alte
persoane denumita cesionar, cel din urma putand incasa de la debitor creanta primita.
57
Cedentul poate fi remunerat intr-o astfel de operatiune, pretul fiind stabilit si in functie
de probabilitatea de recuperare a creantelor de catre cesionar. La nivelul cedentului, o astfel
de operatiune determina stingerea datoriilor/creantelor, ajuta la imbunatatirea fluxului de
numerar prin recuperarea partiala a creantelor prin pretul cesiunii, la eficientizarea
activitatii economice prin eliminarea costurilor cu posibile activitati de recuperare, executare
silita a debitorilor etc.
Altfel spus, cesionarul achizitioneaza un portofoliu de creante pentru un pret mai mic
decat valoarea nominala, intrucat probabilitatea de recuperare a acestor creante este mica.
Până la 31 decembrie 2013, în cazul cesionării unei creanțe, diferența dintre valoarea
creanței preluate prin cesionare și suma de achitat cedentului era recunoscută de către
cesionar la venituri la data constatării drepturilor și obligațiilor, potrivit clauzelor
contractuale.
Incepând cu 1 ianuarie 2014, creanțele preluate prin cesionare se evidențiază în
contabilitate la costul de achiziție. Practic, cesionarul nu mai recunoaşte un venit la data
cesiunii de creanţe.
Valoarea nominală a creanțelor astfel preluate se evidențiază în afara bilanțului
(contul 809 „Creanțe preluate prin cesionare”). În debitul contului se înregistrează valoarea
nominală a creanțelor preluate prin cesionare, iar în credit, valoarea nominală a acestor
creanțe scoase din evidență pe măsura încasării, cedării către terți sau datorită imposibilității
încasării acestora. Soldul contului reprezintă valoarea nominală a creanțelor preluate prin
cesionare, existente la un moment dat.
În cazul achiziției unui portofoliu de creanțe, costul de achiziție se alocă pentru fiecare
creanță astfel preluată.
În cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât
costul de achiziție al creanței față de acesta, diferența dintre suma încasată și costul de
achiziție se înregistrează la venituri (contul 758 „Alte venituri din exploatare”/analitic
distinct) la data încasării.
Exemplu:
Entitatea ALFA are de încasat de la entitatea BETA o creanţă de 10.000 lei. În data
de 14 februarie 2018, aceasta decide să o cesioneze entităţii GAMA, preţul cesiunii fiind
de 9.000 lei. În data de 17 februarie 2018, entitatea GAMA încasează de la entitatea BETA
întreaga creanţă de 10.000 lei.
Înregistrările contabile efectuate de către CEDENT (entitatea ALFA):

- cedarea creanţei către cesionar:
9.000 lei 461.GAMA = 4111.BETA 10.000 lei
Debitori diverşi Clienţi
1.000 lei 654
Pierderi din creanţe şi
debitori diverşi
- încasarea sumei de la cesionar:

58
9.000 lei 5121 = 461.GAMA 9.000 lei
Conturi la bănci în lei Debitori diverşi
Înregistrările contabile efectuate de către CESIONAR (entitatea GAMA):

- preluarea creanţei de la cedent:
9.000 lei 461.BETA = 462.ALFA 9.000 lei
Debitori diverşi Creditori diverşi
- evidenţierea extrabilanţieră a creanţei preluate la valoarea nominală:

10.000 lei 809
„Creanțe preluate prin
cesionare”
- plata sumei către cedent:

9.000 lei 462.ALFA = 5121 9.000 lei
Creditori diverşi Conturi la bănci în lei
- încasarea sumei de la entitatea BETA:

10.000 lei 5121 = 461.BETA 9.000 lei
Conturi la bănci în lei Debitori diverşi
7588 1.000 lei
Alte venituri din
exploatare
- scoaterea creanţei din evidenţa extrabilanţieră:

809 10.000 lei
„Creanțe preluate prin
cesionare”
Venitul obţinut de către cesionar este impozabil.
În cazul în care cesionarul cedează creanța față de debitorul preluat, acesta recunoaște
în contabilitate la data cedării:
a) o cheltuială (contul 654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși”), dacă costul de
achiziție al creanței cedate este mai mare decât prețul de cesiune al acesteia; sau
b) un venit (contul 758 “Alte venituri din exploatare”/analitic distinct), dacă prețul de
cesiune al creanței cedate este mai mare decât costul de achiziție al acesteia.
În cazul sumelor puse la dispoziţia furnizorului care aplica sistemul „Split TVA” într-un
cont de garanţii, cont escrow sau alt cont similar la care furnizorul nu are acces decât după
îndeplinirea anumitor condiţii, la momentul eliberării sumelor din aceste conturi,
furnizorul/prestatorul are obligația să vireze în contul de TVA propriu, în termen de
30 de zile lucrătoare de la eliberarea sumelor, TVA aferentă.
59
De cand se aplica sistemul Split TVA?
În perioada 1 octombrie 2017-31 decembrie 2017, aceste prevederi se aplică opţional.

Entitatile care optează pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie-31 decembrie
2017 notifică organul fiscal şi aplică mecanismul începând cu ziua următoare celei în care
sunt publicate în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA, pentru facturile
emise şi avansurile încasate începând cu această dată. In acest sens a fost aprobat si
introdus Formularul 086.
ANAF organizează Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA care este
public şi se afişează pe site-ul ANAF. Înscrierea în Registru se face de către organul fiscal, în
termen de maximum 3 zile lucratoare de la data depunerii Formularului 086.
In perioada 1 octombrie-31 decembrie 2017, contul de TVA se poate debita cu TVA

achitată în alt cont decât contul de TVA al furnizorului, dacă acesta nu a optat pentru
aplicarea mecanismului privind plata defalcată a TVA.
Entitatile care au optat sa aplice acest sistem au obligaţia să vireze în contul de TVA
propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la încasarea contravalorii livrărilor de
bunuri/prestărilor de servicii TVA care nu a fost plătită în contul de TVA de către beneficiarii
care nu au optat pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcată a TVA.
Contraventii si sanctiuni pentru nerespectarea sistemului Split TVA
Ca regula generala, daca unele abateri sunt corectate in termen de maximum 7 zile
lucrătoare de la data savarsirii lor, fapta nu se considera contraventie si nu se sanctioneaza.
Daca abaterea nu se corecteaza in maximum 7 zile lucrătoare dar in maximum 30 de zile
lucrătoare de la data savarsirii, amenzile sunt mai reduse, iar daca abaterea nu este
corectata in maximum 30 de zile lucrătoare, atunci amenzile sunt mai consistente.
Pe scurt:
- se stabileste o perioada de grație de 7 zile lucrătoare în cadrul căreia erorile ar trebui
corectate;
- în cazul în care erorile nu au fost corectate în termenul de 7 zile lucrătoare, se aplică o
penalitate de 0,06% pe zi din valoarea TVA, dar nu mai mult de 30 de zile
lucrătoare;
- după termenul de 30 de zile lucrătoare, pentru fapte precum debitarea eronată a
contului de TVA, se aplică o amendă de 50% din suma reprezentând TVA, iar pentru
fapte precum nevirarea sumelor reprezentând TVA din contul curent al titularului în
contul de TVA al acestuia sau plata TVA datorată furnizorului din alt cont decât contul
de TVA, se aplică o amendă de 10% din suma reprezentând TVA.
Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite astfel incat să fie
considerate infracţiuni:
Contraventie Sanctiune
plata TVA de către persoanele impozabile şi instituţiile penalitate de 0,06% pe zi din
publice inregistrate in scopuri de TVA în alt cont decât suma plătită eronat, începând cu
contul de TVA al furnizorului care aplica sistemul, dacă ziua efectuării plăţii eronate până
60
nu se corectează plata eronată prin plata TVA în contul la data corectării acesteia prin
de TVA al furnizorului în termen de maximum 7 zile plata în contul de TVA al
lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate, dar furnizorului sau prin
corecţia se realizează în maximum 30 de zile lucrătoare prezentarea dovezii efectuate
de la data plăţii eronate; de către furnizor a transferului
sumei în contul de TVA.
plata TVA de către persoanele impozabile şi instituţiile penalitate de 0,06% pe zi din
publice inregistrate in scopuri de TVA în alt cont decât suma plătită eronat, începând cu
contul de TVA al furnizorului care aplica sistemul, dacă ziua efectuării plăţii eronate până
nu se corectează plata eronată prin plata TVA în contul la data corectării acesteia prin
de TVA al furnizorului în termen de maximum 30 de plata în contul de TVA al
zile lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate; furnizorului sau prin
prezentarea dovezii efectuate
de către furnizor a transferului
sumei în contul de TVA.
(amenda prevazuta de OG
23/2017 de 50% din suma
reprezentând TVA plătită eronat
în alt cont decât contul de TVA al
furnizorului a fost ELIMINATA)
nerespectarea de către entitatile înregistrate normal în
scopuri de TVA care aplica sistemul a obligaţiei de a penalitate de 0,06% pe zi din
achita TVA aferenta achiziţiilor de bunuri şi servicii din suma plătită eronat, începând cu
contul de TVA, dacă nu se corectează plata eronată prin ziua efectuării plăţii până la data
plata TVA din contul de TVA propriu în termen de plăţii din contul de TVA, dar nu
maximum 7 zile lucrătoare de la data efectuării plăţii mai mult de 30 de zile lucrătoare
eronate, dar corecţia se realizează în maximum 30 de zile de la data efectuării plăţii eronate;
lucrătoare de la data plăţii eronate
nerespectarea de către entitatile înregistrate normal în
scopuri de TVA care aplica sistemul a obligaţiei de a
amendă egală cu 10% din suma
achita TVA aferenta achiziţiilor de bunuri şi servicii din
reprezentând TVA plătită eronat
contul de TVA, dacă nu se corecte;ază plata eronată prin
din alt cont decât contul de TVA
plata TVA din contul de TVA propriu în termen de
propriu
maximum 30 de zile lucrătoare de la data efectuării
plăţii eronate;
nerespectarea de către persoanele impozabile şi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA si care
aplica sistemul a obligaţiei de a comunica contul de TVA
beneficiarilor – persoane inregistrate in scopuri de TVA;
amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei
nerespectarea entitatilor care sunt in insolventa a
obligatiei de depunere a Formularului 086 pana pe data
de 1 a lunii urmatoare celei in care au intrat in insolventa
nerespectarea de către persoanele impozabile şi penalitate de 0,06% pe zi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA si care începând cu ziua în care trebuie
aplica sistemul a obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1)- virată/depusă suma până la data
(3) şi art. 22 alin. (5), dacă se efectuează corecţia în virării/depunerii acesteia în
61
termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data contul de TVA, dar nu mai mult de
la care a intervenit obligaţia de virare/depunere a 30 de zile lucrătoare de la data la
sumelor; care a intervenit obligaţia de
virare/depunere a sumelor;
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA si care
aplica sistemul a obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1)-
reprezentând TVA
(3) şi art. 22 alin. (5), dacă nu se efectuează corecţia în
nevirată/nedepusă în contul de
termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data
TVA;
la care a intervenit obligaţia de virare/depunere a
sumelor;
penalitate de 0,06% pe zi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA a
începând cu ziua în care trebuie
obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (4) şi (5), dacă nu se
virată suma până la data virării
efectuează virarea/depunerea în contul de TVA în
acesteia în contul de TVA, dar nu
termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data la care
mai mult de 30 de zile lucrătoare
a intervenit această obligaţie, dar corecţia se efectuează
de la data la care a intervenit
în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data
obligaţia de virare a sumelor;
la care a intervenit obligaţia de virare a sumelor;
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA a amendă egală cu 10% din suma
obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (4) şi (5), dacă nu se reprezentând TVA
efectuează virarea/depunerea în contul de TVA în nevirată/nedepusă în contul de
termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data la TVA;
care a intervenit această obligaţie;
debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume penalitate de 0,06% pe zi din
decat cele prevazute la art. 9 alin. (1), dacă nu se suma debitată eronat, începând cu
reîntregeşte suma debitată eronat în termen de ziua debitării eronate până la data
maximum 7 zile lucrătoare de la data debitării eronate, corectării prin reîntregirea sumei
dar reîntregirea sumei se efectuează în termen de debitate eronat, dar nu mai mult
maximum 30 de zile lucrătoare de la data debitării de 30 de zile lucrătoare de la data
eronate; debitării eronate;
debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume
decat cele prevazute la art. 9 alin. (1), dacă nu se
reîntregeşte suma debitată eronat în termen de
reprezentând TVA debitată eronat.
maximum 30 de zile lucrătoare de la data debitării
eronate.
Mentinerea plafoanelor INTRASTAT 2018
In MOf nr 939 din 28 noiembrie 2017, a fost publicat Ordinul Presedintelui Institutului
Naţional de Statistică 1887/2017 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea
informaţiilor statistice de comerţ intracomunitar cu bunuri în anul 2018, prin care au fost
pastrate plafoanele aferente achizitiilor/livrarilor intracomunitare de bunuri. Plafoanele de
care trebuie sa tineti cont si in anul 2018 sunt:
- pentru expedieri intracomunitare de bunuri - 900.000 lei;
62
- pentru introduceri intracomunitare de bunuri - 900.000 lei (pana la 31 decembrie
2016, plafonul a fost de 500.000 lei).
Operatorii economici care în anul 2017 au efectuat schimburi de bunuri cu statele

membre UE, a căror valoare anuală, separat pentru cele două fluxuri, depăşeşte valoarea
pragurilor stabilite, trebuie să completeze şi să transmită la INS declaraţii statistice Intrastat
începând cu luna ianuarie 2018. In cazul in care se depaseste unul cele doua praguri
valorice, se va completa Declaratia Intrastat numai pentru acel flux pentru care s-a
inregistrat depasirea valorica.
Daca in anul 2018 o entitate realizeaza schimburi intracomunitare de bunuri a căror
valoare cumulată de la începutul anului depăşeşte pragurile de 900.000 lei, aceasta va
completa şi va transmite declaraţii statistice Intrastat începând din luna în care valoarea
cumulată de la începutul anului 2018 a expedierilor şi/sau a introducerilor intracomunitare
de bunuri depăşeşte pragurile Intrastat stabilite separat pentru cele două fluxuri
(expedieri/introduceri de bunuri).
Declaratiile Intrastat se transmit doar in format electronic pana pe data de 15 a lunii
urmatoare celei de referinta. Nu se accepta comunicarea acestor declaratii pe suport de
hartie.
Conform Legii 422/2006 privind organizarea si functionarea sistemului statistic de
comert international cu bunuri, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda
cuprinsa intre 7.500 lei si 15.000 lei urmatoarele fapte savarsite de catre agentii economici:
 refuzul transmiterii datelor solicitate;
 intarzieri in transmiterea datelor;
 transmitere de date incorecte si incomplete;
 refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de catre INS a documentelor si evidentelor
necesare verificarii datelor;
 neaplicarea masurilor dispuse de catre INS prin atentionari sau procese verbale de
constatare a contraventiei.
Lege privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de

producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite
În MOf nr 121 din 18 februarie 2014 a fost republicată Legea 12 din 6 august 1990
referitoare la protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau
prestări de servicii ilicite.
Va atragem atentia asupra urmatorului aspect. In urma modificarii legislatiei, riscati
confiscarea bunurilor sau a sumelor de bani obtinute inclusiv in cazul nedeclararii adaosului
comercial practicat la organul fiscal competent.
Care sunt situațiile ce trebuie evitate?
Faptele enumerate mai jos reprezintă activităţi de producţie, comerţ sau prestări de
servicii ilicite şi constituie contravenţii:
63
a) nedeclararea de către operatorii economici la organele fiscale, înainte de aplicare, a
adaosurilor comerciale şi a celor de comision;
b) omisiunea întocmirii şi afişării, în unitate, la locurile de desfacere sau servire, de
către operatorii economici a preţurilor şi tarifelor, a categoriei de calitate a
produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de preţuri şi tarife;
c) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, cu
bunuri a căror provenienţă nu este dovedită (prin documente de provenienţă se
înţelege: factura fiscală, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale, factura
externă sau orice alte documente stabilite prin lege). Documentele de provenienţă
trebuie să însoţească mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul
transportului, al depozitării sau al comercializării;
d) expunerea spre vânzare ori vânzarea de mărfuri sau orice alte produse fără
specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;
e) vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de
primării, consilii judeţene sau prefecturi;
f) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, fără
îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege;
g) condiţionarea vânzării unor mărfuri sau a prestării unor servicii de cumpărarea
altor mărfuri ori de prestarea de servicii;
h) neexpunerea la vânzare a mărfurilor existente, vânzarea preferenţială, refuzul
nejustificat al vânzării acestora sau al prestării de servicii cuprinse în obiectul de
activitate al operatorului economic;
i) acumularea de mărfuri de pe piaţa internă în scopul creării unui deficit pe piaţă şi
revânzării lor ulterioare sau al suprimării concurenţei loiale;
j) depăşirea de către orice operator economic a adaosurilor maxime stabilite prin
hotărâri ale Guvernului, la formarea preţurilor de vânzare cu amănuntul;
k) falsificarea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum şi expunerea
spre vânzare ori vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsificate sau
substituite.
Acestea pot fi considerate și infracțiuni dacă întrunesc condițiile specifice, prezentate

în legea penală.
Ce sancțiuni există pentru activităţile ilicite de mai sus?
Contravenţiile săvârşite de către persoanele juridice se sancţionează cu amendă de la

2.000 lei la 20.000 lei. Dacă acestea sunt săvârşite de persoane fizice, amenda este de la 500
lei la 5.000 lei.
Contravenientul poate achita, pe loc sau în cel mult 48 de ore de la data încheierii
procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul
amenzii prevăzute mai sus, agentul constatator menţionând această posibilitate în procesul-
verbal.
Aplicarea acestor sancţiuni nu înlătură răspunderea disciplinară a făptuitorilor.
ATENŢIE!
64
Bunurile care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea vreuneia dintre
faptele enumerate mai sus, dacă sunt ale contravenientului, precum şi sumele de bani şi
bunurile dobândite prin săvârşirea contravenţiei se confiscă.
PROIECT
Mijloacele de transport care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea
faptei prevazută la lit. c) de mai sus se confiscă și în situația în care NU aparţin
contravenientului și nu există contract legal de cărăuşie.
Cine este în măsură să aplice sancţiunile?
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:

- organele Direcţiei generale antifraudă fiscală;
- funcţionarii din aparatul de specialitate al primarului (în cadrul primăriilor trebuie să fie
constituit un corp de control comercial);
- organele controlului financiar;
- personalul Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Poliţiei de Frontieră Române; şi
- inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
PROIECT
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
- funcţionarii din aparatul de specialitate al primarului;
- organele competente din cadrul ANAF;
- organele de inspecție economico-financiară;
- personalul Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Poliţiei de Frontieră Române.
Modificari aduse Codului fiscal – Legea 177/2017 din 21 iulie 2017
In MOf nr 584 din 21 iulie 2017 a fost publicata Legea 177/2017 pentru aprobarea
OUG 3/2017 pentru modificarea Codului fiscal care a adus modificari semnificative legislatiei
aplicabile.
1. Asociatiile de proprietari – de la 1 ianuarie 2018

Incepand cu 1 ianuarie 2016, din categoria entitatilor scutite de la plata impozitului
pe profit au fost eliminate asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi
asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari pentru veniturile obţinute din
activităţi economice şi care erau sau urmau a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi
a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune. In cazul acestor
entitati, la calculul rezultatului fiscal, veniturile obţinute (s-a eliminat mentiunea
referitoare la veniturile “economice”) și utilizate, în anul curent sau în anii următori,
pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea
proprietăţii comune erau considerate venituri neimpozabile.
Incepand cu 1 ianuarie 2018, in categoria entitatilor care nu datoreaza impozit pe
profit vor reintra asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de
65
locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, cu excepţia celor care obţin venituri din
exploatarea proprietăţii comune.
2. Tratamentul minusurilor din gestiune – de la 1 octombrie 2017

Conform Noului Cod fiscal, cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a
mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile,
precum şi TVA aferentă, dacă aceasta este datorată, sunt considerate nedeductibile. Aceste
cheltuieli erau deductibile pentru cazul în care stocurile/ mijloacele fixe amortizabile
se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii/condiţii:
- au fost distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră,
în condiţiile stabilite prin norme;
- au fost încheiate contracte de asigurare;
- au fost degradate calitativ și se face dovada distrugerii;
- au termen de valabilitate/expirare depăşit, potrivit legii.
Legea 177/2017 pentru aprobarea OUG 3/2017 – din 21 iulie 2017:

Sunt considerate nedeductibile cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a
mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile,
precum și TVA aferentă, dacă aceasta este datorată.
Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situații/condiții:
1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamități naturale
sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de
asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada
distrugerii;
HG 1/2016 – Normele de aplicare

Condiţia referitoare la distrugerea stocurilor sau a mijloacelor fixe
amortizabile se consideră îndeplinită atât în situaţia în care distrugerea se
efectuează prin mijloace proprii, cât şi atunci cand stocurile sau mijloacele
fixe amortizabile sunt predate unităţilor specializate.
4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare,

altele decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 și 2, dacă transferul
acestora este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare
(Legea 217/2016);
5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate
în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 - 3, dacă eliminarea acestora este efectuată
potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă
direcționarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau
neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei
alimentare;
66
7. alte bunuri decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 - 6, dacă termenul
de valabilitate/expirare este depășit, potrivit legii.
Legea privind diminuarea risipei alimentare
In MOf nr 934 din 21 noiembrie 2016 a fost publicata Legea 217/2016 privind diminuarea
risipei alimentare care ar fi trebuit sa intre in vigoare la 21 mai 2017. Ulterior, in MOf nr 505 din 29
iunie 2017 a fost publicata OUG 45/2017 prin care s-a suspendat aplicarea prevederilor Legii
217/2016 până la data de 31 decembrie 2017.
Totusi, in MOf nr 966 din 6 decembrie 2017 a fost publicata Legea 239/2017 privind
aprobarea OUG 45/2017 prin care aplicarea Legii 217/2016 a fost suspendata pana la 30 iunie
2018.
Prin risipă alimentară se înțelege situația în urma căreia alimentele ies din circuitul
consumului uman din pricina degradării și sunt distruse, conform legislației în vigoare. Operatorii
economici din sectorul agroalimentar sunt obligați să întreprindă măsuri de prevenire a risipei
alimentare. Aceste măsuri se desfășoară conform ierarhiei de prevenire a generării deșeurilor
alimentare, astfel:
a) măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanțul agroalimentar,
începând cu producția, procesarea, depozitarea, distribuția, comercializarea, ajungând până la
consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră și al serviciilor alimentare;
b) măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită
de consum;
c) măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul
uman, dar aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, către entități, devenite
operatori din sectorul agroalimentar ca urmare a înregistrării la ANSVSA;
d) măsuri pentru direcționarea subproduselor nedestinate consumului uman conform
Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3
octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care
nu sunt destinate consumului uman, categoria a 3-a pentru consumul unor categorii de
animale;
e) măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman
sau animal prin transformarea în compost;
f) măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman
sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în biogaz;
g) măsuri privind dirijarea către o unitate autorizată de neutralizare a produselor rămase după
parcurgerea etapelor prevăzute la lit. a)-f).
Transferul alimentelor către entitățile înregistrate la ANSVSA se face în baza unui contract de
donație sau sponsorizare.
Direcționarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, provenite din
donații sau sponsorizări, se face către operatorii din sectorul agroalimentar înregistrati la ANSVSA,
acestora fiindu-le interzisă comercializarea în orice mod a alimentelor către alți operatori din
sectorul alimentar sau direct consumatorului final.
Asociațiile și fundațiile, precum și întreprinderile sociale care funcționează în baza Legii nr.
219/2015 privind economia socială, care devin operatori în sectorul agroalimentar, pot
comercializa alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, dacă își desfășoară
activitatea în domeniul asistenței sociale.
Operatorii economici din domeniul agroalimentar pot oferi către asociații, fundații și
67
întreprinderi sociale, alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum contra unei
sume maxime de 3% + TVA din prețul de achiziție, în cazul comercianților, și de 3% + TVA din
prețul de producție, în cazul producătorilor și procesatorilor.
Asociațiile și fundațiile pot comercializa alimentele primite cu maximum 25% + TVA din
prețul de achiziție, în cazul preluării de la comercianți, respectiv cu maximum 25% + TVA din prețul
de producție, în cazul preluării de la producători sau procesatori.
Încălcarea uneia din prevederile acestei legi constituie contravenție, dacă nu întrunește
condițiile unei infracțiuni, și se sancționează astfel:
a) cu amendă contravențională de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru microîntreprinderi;
b) cu amendă contravențională de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru întreprinderi mici și mijlocii;
c) cu amendă contravențională de la 6.000 lei la 10.000 lei, pentru întreprinderi mari.
3. Microintreprindere vs Impozit specific
3a) Codul fiscal prevaleaza Legii 170/2016

Incepand cu 1 ianuarie 2017 a intrat in vigoare Legea 170/2016 privind impozitul
specific unor activitati, lege care se aplica doar entitatilor platitoare de impozit pe profit.
Prin Legea 177/2017 se aduc lamuriri suplimentare in sensul ca prevederile Titlului
III din Codul fiscal prevaleaza Legii 170/2016. Astfel, daca o entitate care desfasoara
activitati de natura celor prevazute in Legea 170/2016 a obtinut in anul 2016 venituri mai
mari de 500.000 euro, aceasta nu putea trece la microintreprindere in anul 2017. Dar daca in
anul 2017 obtine venituri mai mici de 500.000 euro, atunci de la 1 ianuarie 2018 NU va mai
aplica Legea 170/2016 ci va trece la microintreprindere. Pana la publicarea Legii 177/2017
nu era clar cum se va proceda la trecerea de la un an la altul, Legea 170/2016 continand
precizari doar pentru trecerea din 2016 spre 2017.
3b) Trecerea de la impozit specific la impozit pe venit de la 1 august 2017

Conform HG 284/2017, daca o entitate platitoare de impozit pe profit, care intra in
sfera Legii 170/2016 privind impozitul specific (restaurant, bar, hotel, pensiune), obtinea la
31 decembrie 2016 venituri intre 100.0001 euro si 500.000 euro, trecea la impozit specific
incepand cu 1 ianuarie 2017. Astfel, trebuia sa depuna Declaratia de mentiuni 010 pentru
modificarea sistemului de impunere pana la 31 martie 2017. Aceasta nu trecea la impozit pe
venitul microintreprinderilor incepand cu 1 februarie 2017, prevederile introduse prin OUG
3/2017 neaplicandu-se in acest caz.

Persoanele juridice române care nu au depăşit echivalentul în lei a
100.000 euro, îndeplinind şi celelalte condiţii din definitia microintreprinderii şi
care desfăşoară ca activitate principală sau secundară activităţile corespunzătoare
codurilor CAEN prevăzute de Legea 170/2016 aplică prevederile Titlului III
„Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal.
(4) Persoanele juridice române plătitoare de impozit specific nu intră sub
incidenţa prevederilor art. 48 alin. (7) din Codul fiscal, respectiv nu devin
microintreprinderi incepand cu 1 februarie 2017, chiar dacă realizează venituri şi
68
din alte activităţi în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN pentru care
aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit.
Atenţie!
Avand in vedere intrarea in vigoare de la 1 ianuarie 2017 a Legii 170/2016 privind
impozitul specific, puteam sa ne incadram in una din variantele:
- platitor de impozit pe profit la la 31.12.2016 cu venituri sub 100.000 euro si care
desfasoara activitati de natura celor 8 CAEN-uri prevazute in Legea 170/2016 --- NU
aplica impozitul specific de la 1 ianuarie si avea obligatia sa treaca la
microintreprindere cu aceeasi data;
- platitor de impozit pe profit la la 31.12.2016 cu venituri intre 100.000 euro si
500.000 euro si care desfasoara activitati de natura celor 8 CAEN-uri prevazute in
Legea 170/2016 --- NU devenea microintreprindere de la 1 februarie ci trebuia sa
aplice impozitul specific de la 1 ianuarie. Aceasta prevedere a fost modificata!!!
Odata cu publicarea Legii 177/2017 in 21 iulie 2017, entitatile care intră sub
incidenţa Legii 170/2016 şi care la 31.12.2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001
euro – 500.000 euro, sunt OBLIGATE sa devina microintreprinderi începând cu luna
AUGUST 2017, urmând a depune Declaratia 010 in acest sens până la 25 AUGUST 2017. Tot
pana la 25.08.2017 se declară impozitul specific, respectiv impozitul pe profit, pentru
perioada 01.01.2017 - 31.07.2017.
Impozitul specific aferent acestei perioade se determină prin impărţirea impozitului
specific anual la 365 zile şi înmulţirea cu 212 zile (zilele din intervalul 01.01.2017 -
31.07.2017).
Impozitul pe profit se determină luând în considerare veniturile şi cheltuielile din
această perioadă, iar rezultatul fiscal se ajustează corespunzător acestei perioade.
ATENTIE! Entitatile care au depus pana la 25 iulie 2017 Formularul 100

cu privire la impozitul specific datorat pentru semestrul I 2017, respectiv
impozitul pe profit pentru al doilea trimestru 2017, au obligatia sa rectifice suma
declarata prin depunerea Formularului 710 “Declaratie rectificativa”, avand
completata cifra “zero” in coloana Suma datorata corectata.
Totodata, pana la 25 august 2017, aveau obligatia sa depuna Formularul
100 prin care sa declare impozitul specific pentru primele 7 luni ale anului si
Declaratia 101 prin care sa declare impozitul pe profit pentru intreaga perioada
01.01.2017 – 31.07.2017.
Normal ar fi fost ca o astfel de masura sa fie introdusa la inceputul unui trimestru....Dar

iata ca iarasi avem o impartire a unui trimestru in doua:
- luna iulie 2017 - platitor de impozit pe profit si specific;
- lunile august + septembrie 2017 - impozit pe venitul microintreprinderilor.
Astfel, pana pe 25.10.2017 aceste entitati depun Formularul 100 cu impozit pe
microintreprindere doar pentru cele 2 luni (august si septembrie 2017).
69
3c) Modificari la baza impozabila a unei microintreprinderi – de la 1 octombrie 2017
Baza impozabilă o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
.............................
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare (grupa
78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil (incepand cu 1
ianuarie 2016) sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română
era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (Legea 177/2017);
4. Servicii medicale sub forma de abonament
Sunt venituri neimpozabile primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și

serviciile medicale furnizate sub formă de abonament (NOU – Legea 177/2017),
conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, suportate
de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro.
Atentie! Se pune problema daca prin aceste abonamente de servicii medicale se pot
deconta si serviciile medicale care fac parte din pachetul de baza. Exista riscul ca
reprezentantii ANAF sa considere ca serviciile de baza sunt acoperite prin CASS datorata de
angajati si ca acestea sa nu intre in categoria facilitatii de 400 euro/angajat.
Daca in contractele incheiate cu furnizorii de servicii medicale exista si servicii de
baza, furnizorul ar trebui sa comunice separat suma aferenta serviciilor care nu fac parte din
pachetul de baza, deoarece numai aceste sume pot fi luate in calcul la stabilirea facilitatii
fiscale prevazute in Codul fiscal.
Conform art 347 din Legea 95/2006:
- pachet de servicii medicale de bază - serviciile şi produsele destinate prevenirii,
diagnosticării, tratamentului, corectării şi recuperării diferitelor afecţiuni, la care
asiguraţii au acces în totalitate, parţial sau cu anumite limitări în volum ori în suma
acoperită, în temeiul asigurărilor sociale de sănătate;
- servicii medicale furnizate sub formă de abonament - servicii medicale preplătite
pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaţilor şi nu prin intermediul
asigurătorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de bază din
sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Impozitul pe veniturile din salarii se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din
venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative la scheme de pensii facultative,
suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
- primele de asigurare voluntară de sănătate si serviciile medicale furnizate sub
forma de abonament (incepand cu 1 februarie 2017), suportate de angajaţi, astfel
70
încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro
- Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale
furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa –
Legea 177/2017;
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale
obligatorii aferente unei luni, pe fiecare loc de realizare a acestora.
5. Ajustarea TVA in cazul creantelor neincasate
Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul în care
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata ca urmare a:
- falimentului beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată.
Momentul efectuarii ajustarii TVA

Ajustarea bazei de impozitare a TVA este permisă pentru facturile emise care se află
în cadrul termenului de prescripţie prevăzut în Codul de procedură fiscală. - ELIMINAT

Ajustarea bazei de impozitare a TVA se efectuează în termen de 5 ani de la
data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunţat hotărârea
judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotărârea
judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei, sub
sancţiunea decăderii. În cazul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se
operează anularea taxei neexigibile aferente livrărilor de bunuri/prestărilor de
servicii realizate.
În cazul reorganizarii, ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii

judecătoreşti de confirmare a planului de reorganizare, dacă aceasta a intervenit după
data de 1 ianuarie 2016. În cazul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se
operează anularea taxei neexigibile aferente livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii
realizate.
Legea 177/2017 pentru aprobarea OUG 3/2017 – din 21 iulie 2017:

Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de
confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu
data pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de legislația
insolvenței, hotărâre rămasă definitivă/definitivă și irevocabilă, după caz.
Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului
următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de
71
reorganizare, respectiv hotărârea judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de
legislația insolvenței, sub sancțiunea decăderii.
Ajustarea este permisă chiar dacă s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, conform
Codului de procedură fiscală. Prin efectuarea ajustării se redeschide rezerva verificării
ulterioare pentru perioada fiscală în care a intervenit exigibilitatea TVA pentru operațiunea
care face obiectul ajustării.
În cazul în care, ulterior pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii
prevăzute de legislația insolvenței, în cazul falimentului beneficiarului, sau pronunțării
hotărârii judecătorești de confirmare a planului de reorganizare, sunt încasate sume aferente
creanțelor scoase din evidența contabilă, în cazul falimentului, sau sume aferente creanțelor
modificate sau eliminate prin planul de reorganizare, se anulează ajustarea efectuată,
corespunzător sumelor respective, prin Decontul de TVA 300 al perioadei fiscale în care
acestea sunt încasate.
6. Modificari la faptul generator al TVA – servicii de inchiriere – de la 1 octombrie

2017
Codul fiscal (Art 281, alin (8)) – modificat de Legea 177/2017
În cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri,
acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi
superficia, asupra unui bun imobil, serviciul se consideră efectuat la fiecare dată specificată
în contract pentru efectuarea plăţii sau, în lipsa unei astfel de prevederi contractuale, la
data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăși un an (Legea
177/2017).
7. Modificari la inregistrarea in scopuri de TVA – de la 1 octombrie 2017

Organele fiscale vor înregistra în scopuri de TVA toate persoanele care sunt obligate să
solicite înregistrarea. Prin excepție, organele fiscale NU înregistrează în scopuri de TVA
persoana impozabilă, societate cu sediul activității economice în România, care prezintă risc
fiscal ridicat. Prin ordin al președintelui ANAF urmeaza sa se stabileasca criteriile pentru
evaluarea riscului fiscal.
Inainte Dupa
Art 316, alin 11, lit H Art 316, alin 11, lit H
h) dacă persoana impozabilă, societate cu h) dacă persoana impozabilă, societate cu
sediul activității economice în România, sediul activității economice în România,
înființată în baza Legii nr. 31/1990, înființată în baza Legii societăților nr.
supusă înmatriculării la registrul 31/1990, supusă înmatriculării la
comerțului, nu justifică intenția și registrul comerțului, prezintă risc fiscal
capacitatea de a desfășura activitate ridicat. Prin ordin al președintelui
economică potrivit criteriilor și în A.N.A.F. se stabilesc criteriile pentru
termenele stabilite prin ordin al evaluarea riscului fiscal.
președintelui A.N.A.F.
72
Modificari aduse Codului fiscal – OG 25/2017 din 31 august 2017
In MOf nr 706 din 31 august 2017 a fost publicata OG 25/2017 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care intra in vigoare la 1 ianuarie 2018,
cu exceptiile de la pct 1 si 2 de mai jos. Fata de proiectul de ordonanta publicat pe site-ul
MFP, se observa renuntarea la ideea eliminarii impozitului pe dividende de la 1
ianuarie 2018. Iata cele mai importante modificari:
1. Neincluderea în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale a serviciilor

medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru
angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească limita de 400
euro/angajat. – intra in vigoare la 3 septembrie 2017
Sa nu uitam faptul ca Legea 177/2017 privind aprobarea OUG 3/2017 pentru
modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in MOf nr 584 din
21 iulie 2017 a introdus in categoria veniturilor salariale neimpozabile serviciile medicale
furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel
încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro.
2. Majorarea accizelor in cazul carburantilor
Incepând cu 15 septembrie 2017, acciza la Benzină cu plumb, benzina fara plumb si

motorina se majoreaza cu 0,16 lei/litru, iar incepand cu 1 octombrie 2017 se majoreaza cu
aceeasi suma de 0,16 lei/litru, nivel care ar urma sa se aplice pana la sfarsitul anului 2022.
3. In categoria cheltuielilor deductibile limitat au fost introduse si cheltuielile

reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon de
30% din valoarea creanțelor înstrăinate. Această limitare aduce același regim fiscal,
aplicabil în prezent pentru creanțele scose din gestiunea contribuabililor, plătitori de
impozit pe profit, ca urmare a neîncasării si a trecerii a 270 de zile de la scadenta
acestora.
Pana la aceasta modificare, cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate
erau integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, indiferent de nivelul veniturilor
înregistrate din înstrăinarea creanțelor respective.
4. Se introduce o definitie a veniturilor din România din activități independente

Astfel, veniturile obținute din activități independente desfășurate în România, cu
excepția drepturilor de proprietate intelectuală, se consideră ca fiind obținute din România,
indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt considerate ca fiind obținute
din România, numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit din România sau de la un
nerezident prin intermediul unui sediu permanent al acestuia stabilit în România.
5. In cadrul veniturilor salariale se aduce o modificare la elementele care nu sunt

considerate avataje salariale. Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înțelesul
impozitului pe venit:
73
Inainte de OG 25/2017 Dupa OG 25/2017

o) sumele sau avantajele primite de persoane o) sumele sau avantajele primite de persoane
fizice din activități dependente desfășurate într- fizice din activități dependente desfășurate într-
un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din
statul respectiv, inclusiv din activități statul respectiv, inclusiv din activități
dependente desfășurate la bordul navelor în dependente desfășurate la bordul navelor și
apele internaționale. aeronavelor operate în trafic
Fac excepție veniturile salariale plătite de către
internațional.
sau în numele unui angajator care este rezident
Fac excepție veniturile salariale plătite de către
în România ori are sediul permanent în România,
sau în numele unui angajator care este rezident
care sunt impozabile în România numai în
în România ori are sediul permanent în România,
situația în care România are drept de impunere;
care sunt impozabile în România numai în
situația în care România are drept de impunere;
6. Modificari in cazul veniturilor obținute din închirierea camerelor situate în

locuințe proprietate personală
Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor
situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5
camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit.
Conform OG 25/2017, in cazul încetării sau suspendării temporare a activității în
cursul anului, contribuabilul va notifica evenimentul organului fiscal în 30 de zile de la data
producerii acestuia, în vederea recalculării plăților stabilite în contul impozitului anual
datorat.
Aceste persoane au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net anual în

sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Si in acest caz, conform OG 25/2017, in cazul
încetării sau suspendării temporare a activității în cursul anului, contribuabilul va notifica
evenimentul organului fiscal în 30 de zile de la data producerii acestuia, în vederea
recalculării plăților anticipate cu titlu de impozit stabilite în contul impozitului anual datorat.
7. Declararea impozitului pentru unele venituri din alte surse

Contribuabilii care realizează venituri din alte surse, pentru care impozitul nu poate fi
reținut la sursă, precum și pentru veniturile obținute de cedent ca urmare a cesiunii de
creanță, respectiv de cesionar din realizarea venitului din creanța respectivă, inclusiv în cazul
drepturilor de creanțe salariale obținute în baza unor hotărâri judecătorești rămase
definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, din patrimoniul
personal exista obligația de a depune Declarația 200 privind venitul realizat la organul fiscal,
pentru fiecare an fiscal, până la 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Modificari importante aduse Codului Muncii – din 7 august 2017
completarea Legii 53/2003 privind Codul muncii prin care s-au adus modificari majore in
74
ceea ce priveste definirea muncii nedeclarate si s-au majorat semnificativ amenzile pentru
asa numitele “munca la negru” si “munca la gri”.
Astfel, munca nedeclarată reprezintă:
a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în
formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității;
b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în REVISAL
cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul de muncă
suspendat;
d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul
contractelor de muncă cu timp parțial.
Contractul de muncă se încheie în formă scrisă, anterior începerii activității de către

salariat (NOU – OUG 53/2017). Obligația de încheiere a contractului de muncă în formă
scrisă revine angajatorului. Anterior începerii activității, contractul de muncă se
înregistrează în REVISAL.
ATENTIE! – OG 53/2017
Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului de muncă
pentru salariații care prestează activitate în acel loc (sediu social, punct de lucru etc).
Incalcarea acestei prevederi se sanctioneaza cu amendă de 10.000 lei.
Reguli in cazul modificarii unui contract de munca

Pana la aparitia OUG 53/2017, orice modificare adusa contractului de munca în timpul
executării acestuia impunea încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 20
de zile lucrătoare de la data apariţiei modificării (de exemplu, functia ocupata, modificarea
salariului de baza, modificarea duratei unui contract de munca pe durată determinata, durata
concediului de odihnă la care salariatul are dreptul, data de la care contractul urmează să îşi
producă efectele etc).
NOU! Conform OUG 53/2017, orice astfel de modificare impune încheierea unui act
adițional la contract, anterior producerii modificării.
O alta modificare importanta consta in faptul ca angajatorul are obligația de a ține la

locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea
orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului
inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru. In caz contrar,
angajatorul poate primi o amenda cuprinsa intre 1.500 si 3.000 lei.
Practic, ar fi necesara o condica de prezenta pentru salariati, deschisa la fiecare loc

de munca (sediu social, punct de lucru) unde exista salariati. Va oferim mai jos un astfel de
model, care poate fi modificat in functie de nevoile dvs:
SC ____________________________________
75
CUI ___________________________________
Nr. Reg. Comertului J_____________________
Adresa _________________________________
CONDICA DE PREZENTA ZILNICA

DATA ______________
Sosire Plecare
Norma Ora Ora
Nr Nume si Numar ore
de incepere sfarsit Observaţii
crt. prenume lucrate
lucru program Semnătura program Semnătura
lucru de lucru
1 Popescu Ion
2
Administrator,
Contravenţii si amenzi:
a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract de muncă, se
sanctioneaza cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în REVISAL
cel târziu în ziua anterioară începerii activității, cu amendă de 20.000 lei pentru
fiecare persoană identificată;
c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul de muncă
suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul
contractelor de muncă cu timp parțial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare
persoană identificată;
Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii

procesului-verbal jumătate din amenda, inspectorul de muncă făcând mențiune despre
această posibilitate în procesul-verbal.
In cazul constatării săvârșirii uneia dintre faptele prevăzute la lit a-c, inspectorul de
muncă dispune, ca sancțiune complementară, sistarea activității locului de muncă
organizat, supus controlului.
Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale
aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea
activității: prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de
muncă în REVISAL sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă și
constituirea și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor
salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată.
ABROGAT:
76
Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără
încheierea unui contract individual de muncă. Astfel, nu se mai considera fapta de natura
penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane fara contract, insa amenzile au crescut
semnificativ.
Eliminarea facilitatii de a achizitiona produse de la unitati protejate
completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap care a intrat in vigoare la 1 septembrie 2017.
Conform cadrului legal in vigoare, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice,
publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu
handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi.
Pana la 31 august 2017, aceste entitati care nu angajau persoane cu handicap puteau
opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de
bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat
persoane cu handicap;
b) să achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu
handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă
echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.
Acest impozit se declara prin Formularul 100, nu prin Declaratia 112, iar in conditiile
in care se achizitionau produse sau servicii de la unitati protejate autorizate in suma mai
mica decat suma datorata bugetului de stat, in Formularul 100 se declara doar diferenta de
suma.
In cazul in care se achizitionau produse sau servicii de la aceste unitati protejate in
suma mai mare decat suma datorata bugetului de stat in luna respectiva, entitatea nu datora
nicio suma bugetului de stat, iar diferenta in plus se reporta in luna urmatoare.
Incepand cu 1 septembrie 2017, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice,

publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap conform legii, plătesc lunar
către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în
plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. Se
observa astfel o DUBLARE a acestui impozit si eliminarea posibilitatii achizitionarii de
bunuri sau servicii de la unitati protejate in scopul diminuarii impozitului.
Utilizarea caselor de marcat cu jurnal electronic - amanata
77
In MOf nr 705 din 31 august 2017 a fost publicata OG 20/2017 pentru reglementarea
unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și prorogarea unor termene care modifica inca o
data calendarul inlocuirii caselor de marcat.
Astfel, incepând cu 1 iunie 2018, contribuabilii mari și mijlocii au obligația de a utiliza
numai case de marcat cu jurnal electronic, iar contribuabilii mici au aceasta obligatie
incepand cu 1 august 2018 – termen neschimbat. Anterior acestei modificari, contribuabilii
mari ar fi trebuit sa utilizeze astfel de case de marcat de la 1 ianuarie 2018, iar cei mijlocii de
la 1 aprilie 2018.
Începând cu 1 august 2018 se interzice comercializarea aparatelor de marcat
electronice fiscale cu rolă jurnal, termenul anterior fiind 1 octombrie 2017.
Incepand cu 1 aprilie 2018 (anterior, termenul era 1 iulie 2017), Comisia autorizeaza
distribuitori numai pentru aparatele de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic.
Avizele privind distributia aparatelor de marcat electronice fiscale acordate distribuitorilor
autorizati isi mentin valabilitatea pana la data expirarii, dar nu mai tarziu de 31 iulie 2018
(termen anterior - 1 octombrie 2017).
OG 20/2017 aduce modificari si nivelului amenzilor acordate pentru nerespectarea
prevederilor cu privire la utilizarea caselor de marcat.
Pana la 30 septembrie 2017 ar trebui sa fie modificate si Normele metodologice pentru
aplicarea OUG 28/1999 privind utilizarea aparate de marcat electronice fiscale. De
asemenea, pana la aceeasi data ar trebuie sa se aprobe prin OPANAF informatiile continute in
Registrul national de evidenta a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate in judete si
in sectoarele municipiului Bucuresti precum si metodologia si procedura de inregistrare a
acestora.
Noul Formular 630 publicat in MOf
In MOf nr 564 din 17 iulie 2017 a fost publicat OPANAF 1964/2017 pentru aprobarea
Formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea CASS și a CAS”.
Decizia de impunere se utilizează la definitivarea sumelor reprezentând CASS și a CAS
începând cu anul fiscal 2016. Aceasta este insotita de 2 anexe:
- Anexa 1A „Situație privind stabilirea CASS” - se utilizează la stabilirea CASS lunare
pentru veniturile din activități independente, venituri din drepturi de proprietate
intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din
cedarea folosinței bunurilor,venituri din investiții și/sau din alte surse, pensii
provenite dintr-un alt stat;
- Anexa 1B „Situație privind definitivarea CAS” - se utilizează la stabilirea CAS lunare,
pentru veniturile din activități independente.
Ramane de vazut ce se intampla cu regularizarea sumelor privind CASS din perioada
2013-2015, avand in vedere ca in toata tara inca nu au fost emise decizii finale in acest sens.
Noi prevederi privind eliminarea utilizarii stampilei
78
In MOf nr 540 din 20 iulie 2015 a fost publicata OG 17/2015 privind reglementarea
unor masuri fiscal-bugetare si modificarea si completarea unor acte normative. Astfel,
incepand cu 23 IULIE 2015, persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum şi
entităţile fără personalitate juridică NU mai au obligaţia de a aplica ştampila pe:
- declaraţii, cereri sau orice alte documente depuse la instituţiile sau autorităţile
publice;
- documente sau orice alte înscrisuri emise în relaţia dintre acestea.
La data intrării în vigoare a OG 17/2015, au fost abrogate toate prevederile legale
referitoare la obligaţia aplicării ştampilei de către entităţile prevăzute mai sus.
Bineinteles ca daca o entitate doreste sa utilizeze in continuare stampila, este optiunea
acesteia, insa nimeni NU poate obliga o entitate sa aplice stampila pe vreun document, daca
aceasta nu doreste.
In MOf nr 507 din 30 iunie 2017 a fost publicata OUG 49/2017 pentru modificarea şi
completarea OG 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea
şi completarea unor acte normative prin care se intareste faptul ca persoanele fizice,
persoanele juridice de drept privat, precum şi entităţile fără personalitate juridică nu au
obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente sau
înscrisuri depuse la instituţiile sau autorităţile publice ori emise sau încheiate în relaţia cu
instituţiile sau autorităţile publice.
Atentie! Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat,
precum şi entităţilor fără personalitate juridică aplicarea ştampilei pe declaraţii, cereri,
contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârşită de către persoana din cadrul unei
instituţii sau autorităţi publice, constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea
disciplinară a acesteia.
Aceste prevederi se aplica incepand cu 30 iulie 2017.
Precizam ca obligatia stampilarii ramane valabila in continuare pentru persoanele
juridice de drept public.
Noi prevederi privind scutirea la plata impozitului pe venit pentru

programatorii IT – din 1 iulie 2017
Codul fiscal prevede ca veniturile din salarii, obtinute ca urmare a activităţii de creare
de programe pentru calculator, nu sunt supuse impozitului pe venit de 16%. Atentie! Totusi,
acestea intra in baza de calcul a contributiilor sociale.
In MOf nr 22 din 9 ianuarie 2017 a fost publicat OMFP 2.903/2016 privind incadrarea
in activitatea de creatie de programe pentru calculator prin care au fost modificate criteriile
pentru scutirea de impozit pe venit care se acordă angajaţilor din IT, reglementare care a
intrat in vigoare incepand cu 1 februarie 2017 si care s-a aplicat veniturilor aferente
perioadei februarie – iunie 2017.
Principala noutate a constat in faptul ca fusese eliminat plafonul de 10.000 USD/
angajat pe care angajatorul ar fi trebuit sa il atinga la nivelul cifrei de afaceri din anul
79
fiscal precedent pentru a putea aplica scutirea de impozit pe veniturile salariale obtinute de
programatorii IT.
In MOf nr 468 din 22 iunie 2017 a fost publicat OMFP 703/2017 privind încadrarea
în activitatea de creare de programe pentru calculator care a intrat în vigoare la 1 iulie
2017 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii iulie 2017, OMFP 2.903/2016 fiind
abrogat.
Incepand cu 1 iulie 2017 se revine la o conditionare a aplicarii scutirii de impozit
pe venit in functie de cifra de afaceri realizata de catre angajator. Astfel, scutirea se
acorda daca angajatorul a obtinut în anul fiscal precedent venituri din activitatea de
creare de programe pentru calculator destinată comercializării de cel puţin echivalentul
în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de BNR,
aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat pentru care se
doreste a se beneficia de scutirea de impozit pe venit.
Sunt exceptati de la aceasta regula angajatorii nou infiintati, atat in anul infiintarii,
cat si in anul urmator infiintarii.
Care sunt conditiile care trebuie indeplinite?

Una dintre conditii consta in faptul ca entitatile angajatoare trebuie sa aiba ca obiect
de activitate crearea de programe pentru calculator, care presupune cel putin unul din
urmatoarele coduri:
- CAEN 5821 “Activitati de editare a jocurilor de calculator”;
- CAEN 5829 “Activitati de editare a altor produse software”;
- CAEN 6201 “Activitati de realizare a soft-ului la comanda (software orientat
client)”;
- CAEN 6202 “Activitati de consultanta in tehnologia informatiei”;
- CAEN 6209 “Alte activitati de servicii privind tehnologia informatiei”.
Pentru acordarea scutirii de impozit, trebuie indeplinite CUMULATIV urmatoarele

conditii:
1. posturile pe care sunt angajate persoanele trebuie sa corespunda unei liste cuprinzând
8 ocupaţii (prezentate mai jos);
2. postul trebuie sa faca parte dintr-un compartiment specializat de informatică,
evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu,
serviciu, birou, compartiment sau altele similare;
3. angajatii sa deţina o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ
superior de lungă durată sau sa deţina o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de
studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior
acreditată şi sa presteze efectiv una dintre cele 8 activităţi de mai jos;
4. angajatorul sa realizeze în anul fiscal precedent (distinct în balanţele analitice)
venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinată
comercializării. Societăţile care se înfiinţează în cursul unui an fiscal sunt exceptate
de la îndeplinirea acestei condiţii pentru anul înfiinţării şi pentru anul fiscal următor.
De asemenea, societăţile care au făcut în cursul anului obiectul unei reorganizări pot
80
beneficia de facilitatea fiscală, fiind exceptate de la îndeplinirea acestei condiţii pentru
anul în care s-a produs operaţiunea de reorganizare.
5. veniturile anuale prevăzute mai sus trebuie sa aiba o valoare de cel puţin echivalentul
în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de
BNR, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care
beneficiază de scutirea de impozit pe venit.
Acest tratament se aplica şi cetăţenilor statelor membre ale UE, Spaţiului Economic
European şi Confederaţiei Elveţiene ale căror diplome sunt echivalate, prin structurile de
specialitate ale Ministerului Educaţiei Nationale, cu diploma acordată după finalizarea unei
forme de învăţământ superior de lungă durată sau cu diploma acordată după finalizarea
ciclului I de studii universitare de licenţă.
Activitatea de creare de programe pentru calculator reprezintă prestarea efectivă a

uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator corespunzătoare celor 8
ocupaţii specifice:
Nr. Ocupaţia Descrierea activităţii

1. Administrator baze de Activităţi de furnizare a expertizei de specialitate şi a asistenţei
date practice în managementul sistemelor de baze de date şi în
utilizarea datelor informatice pentru a răspunde cerinţelor
sistemului informatic în orice moment al ciclului de viaţă, în
conformitate cu criteriile de calitate definite
2. Analist Activităţi de realizare a analizei în vederea definirii
specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor
informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor
3. Inginer de sistem în Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu
informatică cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în
vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi
modificării sistemelor informatice ce conţin software ca
principală componentă
4. Inginer de sistem Activităţi de adaptare şi/sau de armonizare a soluţiilor
software hardware, software şi a sistemelor de operare, precum şi a
aplicaţiilor existente ori proiectate la necesităţile reale sau
estimate ale utilizatorilor, în vederea îndeplinirii cerinţelor
privind satisfacerea gradului de solicitare (timpul de răspuns)
5. Manager de proiect Activităţi de coordonare a sistemelor de dezvoltare specifice
informatic aplicaţiilor informatice majore, inclusiv coordonarea
personalului şi urmărirea cerinţelor proiectelor (informaţii/
date necesare, programare, analiză).
Managerii de proiect dezvoltă, planifică, analizează, estimează şi
stabilesc priorităţile aferente componentelor ce urmează să fie
realizate, precum şi fazele şi termenele de execuţie a
proiectelor.
6. Programator Activităţi de realizare a programelor pentru calculator, conform
unor specificaţii predefinite, şi asamblarea lor în sisteme
81
coerente, inclusiv testarea în vederea asigurării conformităţii cu
specificaţiile.
7. Proiectant de sisteme Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare
informatice bazate pe cunoştinţe de specialitate cu cunoştinţe în utilizarea
instrumentelor software sau a limbajelor de programare, în
vederea producerii şi implementării unor soluţii funcţionale
care să corespundă cerinţelor predefinite ori unor necesităţi
organizaţionale.
8. Programator de sistem Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu
informatic cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în
vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi
modificării sistemelor informatice ce conţin software ca
principală componenta.
Care sunt documentele justificative in baza carora se acorda scutirea?

Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la
plata impozitului pe veniturile din salarii trebuie pastrate intr-un dosar la sediul
angajatorului, în vederea controlului, si sunt reprezentate de:
- actul constitutiv (în cazul operatorilor economici);
- organigrama angajatorului;
- fişa postului;
- copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei acordate după finalizarea
studiilor în învăţământul universitar de lungă durată, însoţită de copia cu
menţiunea "conform cu originalul" a foii matricole sau, după caz, a suplimentului la
diplomă, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei acordate
după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, însoţită de copia cu
menţiunea "conform cu originalul" a suplimentului la diplomă, respectiv copia cu
menţiunea "conform cu originalul" a atestatului de echivalare a diplomei, eliberat
prin structurile Ministerului Educaţiei Nationale, pentru cetăţenii statelor membre
ale UE, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene;
- copia cu menţiunea "conform cu originalul" a contractului individual de muncă;
- statul de plată întocmit separat pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de la
plata impozitului pe veniturile din salarii;
- comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care
să ateste solicitarea iniţierii procesului de creare de programe pentru calculator;
- balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de
creare de programe pentru calculator.
În situaţia în care angajatorul păstrează documentele justificative în format
electronic, acestea vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat
calificat.
Încadrarea unei persoane în categoriile de activităţi sau de ocupaţii prezentate

constituie responsabilitatea angajatorului.
Scutirea de impozit pe veniturile din salarii se aplică lunar numai pentru veniturile de
natură salarială obţinute din desfăşurarea unei activităţi de creare de programe pentru
calculator, în baza unui contract individual de muncă, indiferent de momentul angajării
82
persoanei care beneficiază de scutire şi fără a fi condiţionată de contribuţia acesteia la
realizarea plafonului minim de venit de 10.000 euro/persoana.
Exemplu:
La 31 decembrie 2016, entitatea Alfa a obtinut venituri ca urmare a activităţii de
creare de programe pentru calculator la nivelul sumei de 300.000 lei. Aceasta are 15
angajati, avand ocupatia de programatori si doi asistenti manageri. Presupunem un curs
de schimb valutar mediu de 4,5 lei/euro.
Pentru cati angajati se poate aplica scutirea de impozit pe venit?
In perioada februarie – iunie 2017, societatea a putut aplica scutirea de impozit

pe venit pentru toti cei 15 programatori, plafonul de 10.000 dolari SUA/angajat fiind
eliminat prin OMFP 2903/2016.
Incepand cu 1 iulie 2017, entitatea poate aplica scutirea de impozit pe venit doar
pentru 6 programatori, avand in vedere introduecrea noului plafon de 10.000
euro/persoana.
Astfel, pentru angajatii care beneficiaza de scutire de impozit pe venit, entitatea

Alfa trebuie sa intocmeasca un stat de salarii separat, pe care sa il arhiveze si la dosarul
intocmit conform cadrului legal.
ATENTIE! Desi entitatea intocmeste in fiecare luna cate 2 state de salarii (unul
pentru angajatii care beneficiaza de scutire si altul pentru ceilalti angajati), aceasta va
depune lunar o SINGURA Declaratie 112 in care va cuprinde toti angajatii.
Cresterea punctului de pensie – de la 1 iulie 2017
Până la 31 decembrie 2016, valoarea punctului de pensie a fost de 871,7 lei. Conform OUG
99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice,
prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicata in MOf nr. 1.035 din 22
decembrie 2016, incepand cu 1 ianuarie 2017, valoarea punctului de pensie a fost majorata cu
5,25% şi a devenit 917,5 lei.
In MOf nr. 16 din 6 ianuarie 2017 a fost publicata OUG 2/2017 privind unele măsuri fiscal-
bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative care prevede faptul ca
incepând cu 1 iulie 2017, valoarea punctului de pensie se majorează cu 9% şi devine 1.000 lei.
Perioada 1 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2017

In ceea ce priveste impozitarea pensiilor, in anul 2016, plafonul neimpozabil pentru
veniturile din pensii, la determinarea impozitului pe venit, a fost de 1.050 lei si ar fi trebuit
ca acesta sa creasca cu câte 50 de lei în fiecare an fiscal, începând cu drepturile aferente lunii
ianuarie, până ar fi atins valoarea de 1200 lei (1.100 lei pentru 2017, 1.150 lei pentru
2018 si 1.200 lei pentru 2019).
In perioada 1 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2017, venitul impozabil lunar din pensii a
fost stabilit prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor:
a) CASS individuală datorată potrivit legii;
b) suma neimpozabilă lunară.
83
Contributia la sanatate (5,5%)
Inainte de 1 ianuarie 2016 1 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2017
Pentru persoanele cu venituri din pensii care Art 160 CF:
depășesc 740 lei, baza lunară de calcul al CASS Pentru persoanele fizice cu venituri din pensii,
o reprezintă numai partea de venit care baza lunară de calcul al CASS o reprezintă
depăşeşte nivelul de 740 lei. numai partea de venit care depăşeşte valoarea,
întregită prin rotunjire în plus la un leu, a unui
punct de pensie stabilit pentru anul fiscal
respectiv (pentru 2016, valoarea punctului de
pensie a fost de 871,7 lei, iar in ianuarie 2017 a
fost de 917,5 lei).
Dupa 1 februarie 2017

In MOf nr 36 din 12 ianuarie 2017 a fost publicata Legea 2/2017 pentru modificarea
si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal si pentru modificarea Legii 95/2006
privind reforma in domeniul sanatatii care se aplica incepand cu veniturile aferente lunii
februarie 2017.
Astfel, venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din
pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei.
In ceea ce priveste CASS, pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunară de
calcul o reprezintă venitul lunar din pensii, contributia fiind suportata de la bugetul de stat.
Practic, persoanele care obtin venituri din pensii NU mai datoreaza CASS pentru acestea.
Exemplu:
Stabiliti impozitul pe venit si CASS datorate de un pensionar care obtine un venit lunar brut
din pensii de 2.300 lei si calculati venitul net cuvenit acestuia.
Inainte de 1 februarie 2017 (de exemplu, ianuarie 2017):
CASS = (2.300 lei – 918 lei) x 5,5% = 76 lei

Impozit pe venit = (2.300 lei – 1.100 lei – 76 lei) x 16% = 180 lei
Venit net din pensii = 2.300 lei – 76 lei – 180 lei = 2.044 lei
Dupa 1 februarie 2017:

CASS = 0 lei
Impozit pe venit = (2.300 lei – 2.000 lei) x 16% = 48 lei
Venit net din pensii = 2.300 lei – 48 lei = 2.252 lei
Compensarea datoriilor sau creantelor mai vechi de 30 de zile (OG 22/2016)
Desi o mare parte din aceste prevederi existau si inainte, putine sunt entitatile care s-au
conformat. In MOf nr 658 din 29 august 2016 a fost publicata OG 22/2016 pentru modificarea OUG
77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată.
Cadrul legal prevede ca persoanele juridice, indiferent de forma de organizare şi de tipul de
proprietate, trebuie sa organizeze evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor, pe termene
scadente, către orice creditor, respectiv de la orice debitor.
84
In MOf nr 511 din 3 iulie 2017 a fost publicata Legea 155/2017 privind aprobarea OG
22/2016 pentru modificarea OUG 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de
plată, care a intrat în vigoare in data de 6 iulie 2017. Astfel, cadrul legal prevede că doar persoanele
juridice cu capital integral/majoritar/minoritar de stat sunt obligate să organizeze evidenţa
obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor, pe termene scadente, către orice creditor, respectiv de la
orice debitor.
OG 22/2016 Legea 155/2017

Persoanele juridice au obligația de a întocmi Persoanele juridice cu capital integral/
situația privind sumele restante mai vechi de majoritar/minoritar de stat au obligația de a
30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de întocmi situația privind sumele restante mai
la scadență, dacă scadența este clar specificată, vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale
către orice creditor, respectiv de la orice sau de la scadență, dacă scadența este clar
debitor, persoană juridică, după caz, cu sediul specificată, către orice creditor, respectiv de la
în România, care va cuprinde: orice debitor, persoană juridică, după caz, cu
sediul în România, care va cuprinde:
A. Daca aveti calitatea de debitor:

 denumirea, sediul social şi codul fiscal;
 denumirea, sediul social şi codul fiscal ale creditorului;
 numărul, data emiterii, scadenţa, dacă este clar specificată, valoarea şi soldul facturii ce
urmează să fie plătită creditorului;
B. Daca aveti calitatea de creditor:
 denumirea, sediul social şi codul fiscal;
 denumirea, sediul social şi codul fiscal ale debitorului;
 numărul, data emiterii, scadenţa, dacă este clar specificată, valoarea şi soldul facturii ce
urmează să fie încasată de la debitor."
Anterior intrarii in vigoare a OG 22/2016, situaţia întocmită se depunea la Institutul de

Management şi Informatică (IMI) din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului, în vederea
includerii în procedura de compensare a datoriilor neplătite la termenele scadente si se actualiza de
către contribuabili, persoane juridice, periodic, la intervale de cel mult 30 de zile, în funcţie de
dotarea cu tehnică de calcul
Odata cu noile prevederi, Situaţia astfel întocmită trebuie depusa prin internet la adresa
dedicată în acest scop, în vederea includerii în procedura de compensare a datoriilor neplătite la
termenele scadente. De asemenea, aceasta Situaţie se actualizează de către contribuabilii prevazuti
mai sus în decurs de o zi lucrătoare de la momentul oricărei modificări survenite.
Prevederile de mai jos au intrat in vigoare in 30 de zile de la publicarea OG 22/2016

Personalul structurii de compensare a datoriilor din cadrul Sucursalei Bucureşti a Centrului
de Pregătire pentru Personalul din Industrie (CPPI) Buşteni este obligat să asigure păstrarea,
stocarea şi utilizarea informaţiilor, datelor şi situaţiilor comunicate de operatorii economici în
condiţii de confidenţialitate şi siguranţă, pentru prevenirea producerii unor prejudicii sau a lezării
intereselor, de orice natură, ale acestora.
Reprezinta contravenţii si se sanctioneaza cu amenda următoarele fapte:

a) neţinerea şi neactualizarea de către contribuabilul, persoană juridică, a evidenţei obligaţiilor
de plată şi a evidenţei creanţelor - amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
85
b) netransmiterea de către contribuabilul, persoană juridică, prin internet la adresa dedicată în
acest scop a situaţiei intocmite in termenul legal - amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei;
c) nerespectarea de către orice utilizator a îndatoririlor referitoare la confidenţialitatea
informaţiilor, datelor şi situaţiilor - amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.
Constatarea contravenţiilor prevăzute la lit. a) şi b) şi aplicarea sancţiunilor se efectuează de

către persoanele împuternicite din cadrul MFP, iar a contravenţiei de la lit. c) de către ofiţeri ai
Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Conform OMFP 2433/2016 privind împuternicirea persoanelor din cadrul aparatului de
inspecţie economico-financiară de a constata contravenţiile şi a aplica sancţiunile prevăzute de OUG
77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată, publicat in MOf 860 din 28
octombrie 2016, se împuternicesc persoanele din cadrul aparatului de inspecţie economico-
financiară să constate contravenţiile prevăzute la lit. a) şi b) şi să aplice sancţiunile aferente acestora.
Ordinele de compensare sunt numerotate unic, evidenţa acestora fiind de competenţa

Structurii de compensare a datoriilor din cadrul sucursalei Bucureşti a Centrului de Pregătire pentru
Personalul din Industrie - CPPI Bușteni.
Corectarea erorilor din situaţiile financiare anuale 2017
In MOf nr 274 din 12 aprilie 2016 a fost publicat OMFP 450/2016 pentru aprobarea
Procedurii de corectare a erorilor cuprinse în situaţiile financiare anuale şi raportările
contabile anuale depuse de operatorii economici care aplica OMFP 1802/2014 sau OMFP
1286/2012 (conform IFRS) şi persoanele juridice fără scop patrimonial care aplica OMFP
1969/2007 (asociatii, fundatii).
Trebuie precizat de la inceput ca depunerea unui alt set de situatii financiare NU se

poate efectua pentru corectarea erorilor contabile, asa cum sunt ele definite in cadrul
reglementarilor contabile. Astfel:
- corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se
efectuează pe seama rezultatului reportat (contul 1174 „Rezultatul reportat provenit
din corectarea erorilor contabile”);
- erorile nesemnificative pot fi corectate si pe seama contului de profit şi pierdere.
Retineti asadar ca in urma corectării erorilor contabile NU aveti voie sa depuneti un alt
set de situaţii financiare anuale/raportări contabile anuale corectate.
Se depune un alt set de situatii financiare/raportari anuale daca erorile constatate sunt
determinate de completarea eronată a:
a) denumirii entităţii raportoare;
b) activităţii CAEN (denumire clasă CAEN şi/sau cod CAEN);
c) formei de proprietate;
d) numărului de salariaţi şi/sau a altor indicatori raportaţi prin formularul "Date
informative".
86
De asemenea, reprezinta obiectul corectării şi următoarele tipuri de erori:
a) transmiterea electronică de situaţii financiare anuale/raportări contabile anuale în loc
de declaraţie de inactivitate;
b) transmiterea electronică a declaraţiei de inactivitate în loc de situaţii financiare
anuale/raportări contabile anuale;
c) transmiterea electronică de situaţii financiare anuale/raportări contabile anuale
folosind un format de raportare cuprins în programul de asistenţă, diferit de cel
corespunzător tipului de entitate;
d) netransmiterea electronică a tuturor documentelor prevăzute de lege (raportul
administratorilor, declaraţia pe propria răspundere, raportul auditorului statutar etc.).
In MOf nr 467 din 21 iunie 2017 a fost publicat OMFP 894/2017 privind completarea
OMFP 450/2016 pentru aprobarea Procedurii de corectare a erorilor cuprinse în situațiile
financiare anuale și raportările contabile anuale, prin care au mai fost adaugate 2 situatii noi
in care situatiile financiare pot fi corectate. Erorile constatate pot fi determinate de
completarea eronată a:
- codului unic de înregistrare al entității raportoare;
- indicatorilor raportați prin formularul „Bilanț”/”Situația activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii”, dacă valoarea acestor indicatori poate fi dovedită de alte
documente (de exemplu, act constitutiv, contracte etc.) și acest aspect este cuprins în
declarația pe propria răspundere de la pct. 6
ATENTIE! Situaţiile financiare/raportările contabile anuale care cuprind informaţiile

corectate pot fi depuse numai la registratura organului fiscal, atat in format electronic, cat si
listate. Pentru formatul electronic, fişierul trebuie sa fie de tip „PDF”, având ataşat un fişier
„xml”, care conţine datele de identificare a entităţii, precum şi un fişier cu extensia „zip”
(pentru situaţiile financiare anuale).
In plus, administratorul trebuie să depună şi o declaraţie pe propria răspundere din
care să rezulte că documentele respective au fost retransmise ca urmare a corectării erorilor
constatate, precum şi faptul că acestea reflectă realitatea entităţii raportoare. Această
declaraţie pe propria răspundere se va include în fişierul zip ataşat bilanţului PDF, iar un
exemplar în format tipărit al acestei declaraţii va fi depus la registratura organului fiscal
împreună cu situaţiile financiare/raportările anuale corectate.
ATENTIE! Tragem un semnal de alarma si va sugeram sa tineti cont de un paragraf de

la finalul procedurii aprobate recent de MFP. Astfel, conform art 13 din OMFP 450/2016,
corectarea erorilor constatate NU exonerează entităţile respective de sancţiunile
contravenţionale prevăzute de legea contabilităţii.
Legea 82/1991 – Legea contabilitatii prevede la art 41, pct 3 ca prezentarea de situatii
financiare care contin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea
persoanei raportoare reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la
1.000 lei. Asadar, chiar daca veti corecta erorile constatate, sunteti pasibili oricand de
amenda.
Mai mult decat atat, depunerea mai multor seturi de situatii financiare anuale pentru
acelasi exercitiu financiar reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000
87
lei la 10.000 lei. In mod normal, nu ar trebui sa ne incadram pe acest articol, deoarece noi nu
depunem mai multe seturi de situatii financiare, ci corectam situatiile depuse initial.
Nu ar fi de mirat daca in momentul in care va prezentati la registratura organului fiscal
cu situatiile financiare corectate, veti fi „intampinati” cu un Proces-verbal de constatare şi
sancţionare a contravenţiilor si abia apoi sa vi se inregistreze situatiile corectate.
Termenul maxim de depunere a situaţiilor financiare/raportărilor contabile anuale

care cuprind informaţii corectate este sfârşitul exerciţiului financiar/anului următor
celui la care se referă situaţiile financiare anuale/raportările contabile anuale la care s-au
constatat erori.
Aceste reguli se aplică şi în cazul depunerii ulterioare de declaraţii de inactivitate care
au cuprins informatii eronate.
Exemplu:
In data de 22 mai 2016, entitatea Leader a depus situatiile financiare aferente anului
2015, iar in septembrie 2016 constata ca numarul mediu de salariati de la randul 24 din
Formularul 30 „Date informative” este eronat.
Entitatea are dreptul sa depuna un set de situatii financiare care sa cuprinda
informaţiile corectate, insa numai la ghiseu, atat in formai listat, cat si format electronic.
Atentie! Aceasta procedura s-a aplicat şi pentru corectarea erorilor aferente

raportărilor exerciţiului financiar al anului 2014, insa termenul de depunere a raportărilor
corecte a fost de cel târziu 29 aprilie 2016.
Declaraţiile de inactivitate se depun doar în cazul în care entitatea NU a desfăşurat

activitate de la constituire. Dacă o entitate depune o asemenea declaraţie, în condiţiile în care
pentru aceeaşi entitate există situaţii financiare anuale depuse în anii precedenţi, declaraţia
de inactivitate va fi RESPINSA şi va fi generat un mesaj de eroare.
In cazul corectării de erori, indicatorii publicaţi pe site-ul Ministerului Finanţelor
Publice (MFP) vor cuprinde informaţiile retransmise de entitate, pe site-ul MFP aparand
menţiunea că "indicatorii publicaţi se bazează pe informaţiile retransmise la data de .......”.
Entitatile poartă întreaga răspundere pentru situaţiile financiare anuale/raportările
contabile anuale redepuse ca urmare a corectării erorilor.
Alte aspecte:
Daca o entitate depune situaţii financiare/raportări contabile anuale sau declaraţie de
inactivitate înscriind codul unic de înregistrare al altei entităţi, se consideră că aceasta din
urmă şi-a îndeplinit obligaţiile de raportare dacă aceasta depune situaţiile
financiare/raportările contabile anuale sau declaraţia de inactivitate în termenul legal. În
această situaţie, prima entitate urmează să fie atenţionată în acest sens printr-un mesaj.
La entităţile care au capital social/patrimoniu, valoarea acestui indicator înscris în
formularul de bilanţ, respectiv Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, şi
corespunzător perioadei curente de raportare va fi întotdeauna mai mare de zero.
Modificarea Codului de procedura fiscala – OG 30/2017

88
In MOf nr 708 din 31 august 2017 a fost publicata OG 30/2017 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Printre masurile
adoptate se numara:
- reglementarea expresa a faptului ca un control fiscal efectuat de structurile ANAF sau
structurile autoritatilor administratiei publice locale poate consta si in actiuni de
prevenire si conformare;
- flexibilizarea regulilor aplicabile in domeniul esalonarii la plata si a regulilor privind
plata in rate a bunurilor adjudecate;
- introducerea posibilitatii garantarii obligatiilor fiscale cu scrisoare de garantie emisa de
institutiile financiare nebancare;
- introducerea posibilitatii suspendarii sau neinceperii executarii silite, pe o perioada
limitata (45 de zile), cand debitorul notifica organul fiscal despre intentia depunerii
unei scrisori de garantie/polite de asigurare de garantie;
- introducerea posibilitatii de a efectua plata creantelor fiscale administrate de organul
fiscal central, intr-un singur cont unic, printr-un ordin de plata pentru Trezoreria
Statului, fata de doua conturi unice in prezent;
- extinderea Spatiului Privat Virtual, serviciul de comunicare prin mijloace electronice de
transmitere la distanta, dezvoltat la nivelul MFP/ANAF si pentru alte
institutii/autoritati publice;
- reducerea duratei inspectiei fiscale prin crearea posibilitatii organului fiscal de a
selecta, pentru efectuarea inspectiei, perioadele fiscale care prezinta risc fiscal;
- introducerea posibilitatii organelor fiscale de a organiza licitatii prin mijloace
electronice pentru eficientizarea valorificarii bunurilor sechestrate;
- simplificarea procedurii de verificare a situatiei fiscale personale;
- suspendarea executarii actului administrativ fiscal prin care s-au stabilit obligatii fiscale
principale, are efect si asupra actului administrativ prin care s-au individualizat
obligatiile accesorii (accesorium sequitur principale);
- interdictia instituirii masurilor asiguratorii la debitorii aflati in procedura insolventei;
- clarificarea unor termene si modalitati de comunicare prin mijloace electronice.
NOUL Formular 010 – declararea persoanei care conduce contabilitatea
In MOf 342 din 10 mai 2017 a fost publicat OPANAF 1382/2017 privind modificarea
Anexei nr. 1 la OPANAF 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a
contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal.
Astfel, Declaratia de mentiuni 010 a fost modificata in sensul ca la punctul IV “Alte
date privind contribubilul” din formular a fost introdus randul 7 “Contabilitatea este
organizata si condusa pe baza de contracte de prestari servicii in domeniul contabilitatii:
DA/NU”.
Daca raspunsul este “DA”, atunci trebuie completata si Anexa la Formularul 010, pe
care o redam mai jos:
Anexa Formular 010
89
Conform cadrului legal, Declarația de înregistrare se completează cu ocazia primei

înregistrări fiscale (de regulă cu ocazia înființării), iar Declarația de mențiuni se completează
ori de câte ori se modifică datele declarate anterior. De aici tragem concluzia ca NU trebuie ca
toate entitatile sa depuna Formularul 010 prin care sa declare persoana responsabila cu
conducerea contabilitatii. Aceasta va fi mentionata la o eventuala modificare a vectorului
fiscal.
Insa, ulterior, daca se reziliaza contractul cu furnizorul de servicii contabile si se
incheie un nou contract cu alt prestator, in termen de 15 zile trebuie depusa Declaratia 010
cu datele de identificare ale noii persoane responsabile cu tinerea contabilitatii.
Regimul TVA – Anularea din oficiu a codului de TVA si reinregistrarea ulterioara
Conform art 316, alin (11) din Codul fiscal, organele fiscale au dreptul să anuleze din
oficiu înregistrarea în scopuri TVA a unei entităţi dacă:
a) aceasta este declarată inactivă, de la data declarării ca inactivă;
b) entitatea a intrat în inactivitate temporară, înscrisă în Registrul Comerţului (şi-a
suspendat activitatea), de la data înscrierii mențiunii privind inactivitatea temporară
în registrul comerțului – pana la 31 decembrie 2016;
c) asociaţii/administratorii entităţii sau entitatea însăşi au înscrise în cazierul fiscal
infracţiuni şi/sau fapte care atrag răspunderea solidară cu debitorul declarat
insolvabil sau insolvent, stabilite prin decizie a organului fiscal competent rămasă
definitivă în sistemul căilor administrative de atac sau prin hotărâre judecătorească,
de la data comunicării deciziei de anulare. Incepand cu 1 februarie 2015, în cazul
societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, se dispune anularea înregistrării
persoanei în scopuri de TVA dacă:
1. administratorii şi/sau persoana impozabilă însăşi, în cazul societăţilor pe
acţiuni sau în comandită pe acţiuni, au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni
şi/sau fapte de natura celor de mai sus;
2. asociaţii majoritari sau, după caz, asociatul unic şi/sau administratorii şi/sau
persoana impozabilă însăşi, în cazul SRL, in comandita simpla sau in nume
90
colectiv, au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau fapte de natura celor de
mai sus. Prin asociat majoritar se înţelege persoana fizică sau juridică ce deţine
părţi sociale în procent de minimum 50% din capitalul social al societăţii
d) entitatea nu a depus pe parcursul a 6 luni/2 trimestre consecutive niciun Decont de
TVA, dar nu este în inactivitate/inactivitate temporară (această prevedere se aplică
numai în cazul entităţilor pentru care perioada fiscală este luna sau trimestrul), din
prima zi a lunii următoare perioadei fiscale in care s-au implinit 6 luni/2 trimestre;
e) în Deconturile de TVA 300 depuse pentru 6 luni/2 trimestre consecutive, nu au fost
evidenţiate achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrări de bunuri/prestări de
servicii, realizate în cursul acestor perioade de raportare, din prima zi a lunii
următoare perioadei fiscale in care s-au implinit 6 luni/2 trimestre;
h) persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în România, înfiinţată
în baza Legii nr. 31/1990, supusă înmatriculării la registrul comerţului, nu justifică
intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economică potrivit criteriilor şi în
termenele stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF, de la data comunicării deciziei
de anulare (incepand cu 1 februarie 2015);
Conform OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte normative din
domeniul financiar-fiscal, publicata in MOf nr 977 din 6 decembrie 2016, incepand cu 1
ianuarie 2017, regulile in cazul reinregistrarii in scopuri de TVA s-au modificat.
Tratamentul TVA in cazul furnizorilor
Persoanele impozabile cărora li s-a anulat din oficiu codul de TVA conform art. 316
alin. (11), lit. c)-e) şi lit. h), NU beneficiază, în perioada respectivă, de dreptul de deducere a
TVA aferente achiziţiilor efectuate, dar au obligaţia de plată a TVA colectate aferentă
operaţiunilor taxabile desfăşurate în acea perioada.
În acest sens, a fost introdusă Declaraţia 311 privind TVA datorată de către persoanele
impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat. Aceasta se depune
atunci când o astfel de entitate efectuează în perioada în care nu are cod valid de TVA, livrări
de bunuri/prestări de servicii şi/sau achiziții de bunuri şi/sau de servicii pentru care sunt
obligate la plata TVA. Astfel, trebuie reţinut că Declaraţia 311 nu se depune „pe zero”, ci
doar pentru lunile în care au existat astfel de tranzacţii.
In MOf nr 20 din 12 ianuarie 2015 a fost publicat OMFP 1820/2014 care a aprobat
Decizia Comisiei fiscale centrale nr 6/2014 prin care se aduc completari privind baza de
impozitare a tuturor bunurilor si serviciilor taxabile.
Pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, TVA colectată aferentă se
determină în funcţie de voinţa partilor rezultată din contracte sau alte mijloace de probă,
după cum urmează:
a) se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, daca rezultă că
părţile au convenit că TVA NU este inclusă în contravaloarea livrării;
b) prin aplicarea procedeului sutei marite, daca partile au convenit ca TVA este
inclusa in contravaloarea livrarii/prestării;
c) atunci când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio menţiune cu
privire la TVA, iar furnizorul bunului respectiv este persoana obligată la plata taxei
91
datorate pentru operaţiunea supusă taxei, preţul convenit trebuie considerat, în cazul
în care furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobânditor
TVA solicitată de administraţia fiscală, ca incluzând deja taxa. In acest caz, TVA se
determină prin aplicarea procedeului sutei mărite.
Prin TVA solicitată de administraţia fiscală se înţelege taxa care ar fi trebuit colectată
pentru operaţiunea respectivă. Poate fi acceptată ca mijloc de probă a faptului că
furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobânditor TVA inclusiv o
declaraţie pe propria răspundere a acestuia.
Astfel, entitatile carora li se anuleaza din oficiu codul de TVA pot utiliza si procedeul
„sutei majorate” atunci cand colecteaza TVA.
Conform OUG 84/2016, in cazul reinregistrării în scopuri de TVA, persoana

impozabilă îşi exercită dreptul de deducere pentru achiziţiile de bunuri şi/sau servicii
efectuate în perioada în care a avut codul de TVA anulat, prin înscrierea în primul Decont de
TVA 300 depus după înregistrare sau într-un decont ulterior, chiar dacă factura nu cuprinde
codul de TVA al persoanei impozabile.
După reînregistrarea în scopuri de TVA, pentru livrările de bunuri/prestările de
servicii efectuate în perioada în care au avut codul de TVA anulat, persoanele impozabile
emit facturi în care înscriu distinct TVA colectată în perioada respectivă, care nu se
înregistrează în Decontul de TVA 300 (din moment ce taxa a fost deja declarata prin
Formularul 311 in perioada de inactivitate fiscala).
Aceste prevederi se aplică în cazul în care persoana impozabilă se reînregistrează în
scopuri de TVA începând cu 1 ianuarie 2017, indiferent de momentul anularii codului de
TVA.
Aceste prevederi NU se aplică daca persoana impozabilă nu are obligația de a emite
facturi, de exemplu celor care emit bonuri fiscale cu ajutorul caselor de marcat.
În funcție de modalitatea în care au acționat pe perioada în care au avut codul de

înregistrare în scopuri de TVA anulat, se disting următoarele situații:
1. Entitatea a colectat TVA pentru operatiunile taxabile, a depus Declarația 311,

dar nu a emis facturi.
În această situație, după reînregistrarea în scopuri de TVA, entitatea trebuie să emită

facturi pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate în perioada în care a avut
codul de TVA anulat, care să includă TVA aferentă, colectată în perioada în care codul de TVA
a fost anulat.
Aceste facturi NU se includ în Decontul de TVA 300, în secțiunea „TVA colectată”, dacă
nu există diferențe între taxa colectată în perioada în care entitatea a avut codul de TVA
anulat și taxa înscrisă în facturile emise după reînregistrarea în scopuri de TVA.
EXEMPLU:
Entitatea X are codul de TVA anulat începând cu 1 mai 2016. În luna octombrie 2016,
aceasta livrează către societatea Y marfuri a căror valoare înscrisă în contract era de 50.000
lei, care nu include TVA.
92
Societatea X nu emite factură, dar depune Declarația 311. Calculul taxei colectate de
plată se va efectua astfel, ambele variante fiind corecte:
A. Societatea X , având codul de TVA anulat nu mai poate încasa de la client valoarea
TVA și colectează TVA din totalul sumei aferente livrării, respectiv 50.000 lei x
20/120 = 8.333 lei TVA colectată. Având în vedere că furnizorul nu mai este
înregistrat în scopuri de TVA, dacă beneficiarul nu mai acceptă ca la prețul din
contract să se adăuge și TVA, se consideră că prețul acceptat de beneficiar include
TVA datorată de furnizor.
B. Societatea X recuperează de la client și valoarea TVA, clientul acceptând să-i
plătească suma de 60.000 lei și colectează TVA aplicând 20% la totalul sumei
aferente livrării, respectiv 50.000 lei x 20/100 = 10.000 lei.
După reînregistrarea în scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:

Situația de la lit. A:
Poate emite factura astfel: baza impozabila 41.667 și TVA aferentă 8.333 lei, total
factură 50.000 lei, factură care nu se înscrie în Decontul de TVA de către furnizorul X, dar
permite deducerea TVA la beneficiarul Y sau, dacă clientul este de acord să plătească în plus
pe lângă prețul fără TVA și taxa aferentă, baza impozabilă înscrisă în factură va fi de 50.000
plus TVA de 10.000 lei. Diferența față de taxa colectată initial se înscrie în Decontul de TVA
300 în care este emisă factura respectivă astfel: 50.000 – 41.667= 8.333 lei baza impozabilă și
TVA aferentă 1.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 10.000 lei.
Situația de la lit. B:
Societatea X va emite o factură corectă de 50.000 lei cu TVA de 10.000 lei, factură care
nu se înscrie în Decontul de TVA, în secțiunea „TVA colectată”, de către furnizorul X, care
permite deducerea TVA la beneficiarul Y.
În cazul în care între societatea X și societatea Y nu există niciun contract, sau

contractul prevede că prețul include TVA, sau nu menționează nimic cu privire la TVA,
societatea X avea obligația de a plăti TVA din suma livrării. Astfel, dacă valoarea livrării este
de 50.000, societatea X avea obligația de a plăti TVA de 8.333 lei.
După reînregistrarea în scopuri de TVA, societatea X are obligația de a emite factură cu
baza impozabilă de 41.667 lei și TVA 8.333 lei, factură care nu se înscrie în Decontul de TVA,
în secțiunea „TVA colectată” de către furnizorul X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul
Y.
2. Entitatea a colectat TVA pentru operațiunile taxabile, a depus Declarația 311 și a

emis facturi.
După reînregistrarea în scopuri de TVA, entitatea trebuie să emită facturi de corecție.

Daca nu există diferențe între taxa colectată în perioada în care persoana impozabilă a avut
codul de TVA anulat și taxa înscrisă în facturile emise după reînregistrarea în scopuri de TVA,
facturile emise după reînregistrare NU se includ în Decontul de TVA 300, în secțiunea „TVA
colectată”.
93
EXEMPLU:
Entitatea X are codul de TVA anulat începând cu 1 mai 2016. În luna octombrie 2016,
aceasta livrează către societatea Y marfuri a căror valoare înscrisă în contract era de 50.000
lei, care nu include TVA.
Societatea X emite factura si depune si Declarația 311. Calculul taxei colectate de plată
se va efectua astfel, ambele variante de determinare a taxei colectate fiind corecte:
A. În ipoteza în care valoarea livrării acceptată de beneficiar este de 50.000 lei,
societatea X se poate regăsi în următoarele situații:
- ori a emis factura de 50.000 lei, fără să înscrie TVA în factură și plătește TVA din
această sumă, respectiv 8.333 lei (50.000 lei x 20/120),
- ori a emis factura calculând TVA din suma facturată și înscriind această taxă în
factură: respectiv bază 41.667 și TVA 8.333 lei.
B. Societatea X recuperează de la client și valoarea TVA pe lângă prețul din contract,

situație în care solicită clientului să-i plătească suma de 60.000 lei și referitor la facturare se
poate regăsi ori în situația în care a emis o factură de 60.000 lei, în care nu a evidențiat TVA,
ori a facturat 50.000 lei plus TVA 10.000 lei, total factură 60.000 lei. Pe baza prevederilor
contractuale, furnizorul consideră în această situație că are de plată suma de 10.000 lei TVA
colectată.

Poate emite factura astfel:
- o factură cu semnul minus, în funcție de modalitatea în care a facturat (cu sau fără
TVA) și, separat sau pe aceeași factură, va factura cu plus, baza impozabilă de 41.667 și TVA
aferentă 8.333 lei, total factură 50.000 lei. Factura nu se înscrie în Decontul de TVA 300, în
secțiunea „TVA colectată”, al societății X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y sau,
- dacă clientul este de acord să plătească în plus pe lângă prețul fără TVA din contract
și taxa aferentă, societatea X va emite o factură cu semnul minus, în funcție de modalitatea în
care a facturat (cu sau fără TVA) și, separat sau pe aceeași factură, facturează cu plus baza
impozabilă 50.000 plus TVA de 10.000 lei. Diferența față de taxa colectată inițial, se înscrie de
societatea X în decontul de TVA în care este emisă factura respectivă astfel: 50.000 lei -
41.667 lei = 8.333 lei baza impozabilă și TVA aferentă 1.667 lei. Beneficiarul poate deduce
TVA de 10.000 lei.
Societatea X va emite o factură cu semnul minus, în funcție de modalitatea în care a
facturat inițial (cu sau fără TVA), și facturează baza impozabilă 50.000 lei cu TVA de 10.000
lei.
În cazul în care între societatea X și societatea Y nu există niciun contract, sau

contractul nu prevede dacă prețul include TVA, sau nu menționează nimic cu privire la TVA,
94
de 50.000, societatea X avea obligația de a plăti TVA de 8.333 lei.
semnul minus, în funcție de modalitatea în care a facturat (cu sau fără TVA) și, separat sau pe
aceeași factură, facturează baza impozabilă de 41.667 lei și TVA 8.333 lei. Această factură nu
se înscrie în decontul de TVA, în secțiunea „TVA colectată” de către furnizorul X, dar permite
deducerea TVA la beneficiarul Y.
3. Entitatea nu a colectat TVA pentru livrările de bunuri/prestările de servicii

taxabile efectuate în perioada în care a avut codul de TVA anulat, nu a depus
Declarația 311, dar a emis facturi
După reînregistrarea în scopuri de TVA, entitatea trebuie să emită facturi de corecție.

Acestea NU se înscriu în Decontul de TVA 300, în secțiunea „TVA colectată”, dacă nu există
diferențe între taxa pe care ar fi trebuit să o colecteze în perioada în care a avut codul de TVA
anulat și taxa înscrisă în facturile emise după reînregistrarea în scopuri de TVA, ci în
Declarația 311.
In acest caz, entitatea datorează obligații fiscale accesorii (dobanzi si penalitati de
intarziere) de la data la care avea obligația să plătească TVA aferentă operatiunilor taxabile,
efectuate în perioada în care a avut codul de TVA anulat și până la data plății taxei, în baza
Declarației 311.
EXEMPLU:
Societatea X are codul de TVA anulat începând cu data de 1 aprilie 2016. În luna
noiembrie 2016 livrează către societatea Y 100 de utilaje a căror valoarea înscrisă în contract
era de 50.000 lei/buc, exclusiv TVA. Societatea X emite factură, dar nu depune Declarația
311.
Facturile au fost emise în următoarele variante:
A. În ipoteza în care valoarea livrării acceptată de beneficiar este de 5.000.000 lei,
societatea X se poate regăsi în următoarele situații:
- a emis factura de 5.000.000 lei, fără să înscrie în factură taxa datorată de 833.333 lei,
- a emis factura calculând TVA din suma facturată și înscriind acest TVA în factură:
respectiv bază 4.166.667 și TVA 833.333 lei.
B. Societatea X recuperează de la client și valoarea TVA pe lângă prețul din contract,

situație în care solicită clientului să-i plătească suma de 6.000.000 lei și referitor la facturare
se poate regăsi ori în situația în care a emis o factură de 6.000.000 lei, în care nu a evidențiat
TVA, ori a facturat 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei, total factură 6.000.000 lei.

Poate emite factura astfel:
- o factură cu semnul minus, în funcție de modalitatea în care a facturat (cu sau fără
TVA) și, separat sau pe aceeași factură, va factura cu plus baza impozabilă 4.166.667 și TVA
aferentă 833.333 lei, total factură 5.000.000 lei. Factura nu se înscrie în decontul de TVA al
societății X, în secțiunea „TVA colectată”, ci în Declarația 311, dar permite deducerea TVA la
95
beneficiarul Y.
- dacă clientul este de acord să plătească în plus pe lângă prețul fără TVA din contract
și taxa aferentă, societatea X va emite o factură cu semnul minus, în funcție de modalitatea în
care a facturat (cu sau fără TVA) și, separat sau pe aceeași factură, facturează cu plus baza
impozabilă 5.000.000 plus TVA de 1.000.000 lei. Diferența față de taxa care ar fi trebuit
colectată inițial, se înscrie de societatea X în decontul de TVA în care este emisă factura
respectivă astfel: 5.000.000 lei - 4.166.667 lei = 833.333 lei baza impozabilă și TVA aferentă
166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei. Taxa care ar fi trebuit colectată
de 833.333 lei se va plăti pe baza Declarației 311, în timp ce diferența de 166.667 lei se
înscrie în decont.
Societatea X va emite o factură cu semnul minus, în funcție de modalitatea în care a
facturat inițial (cu sau fără TVA), și facturează baza impozabilă 5.000.000 lei cu TVA de
1.000.000 lei.
2. În cazul în care între societatea X și societatea Y nu există niciun contract, sau

de 5.000.000, avea obligația de a plăti TVA de 833.333 lei.
semnul minus, în funcție de modalitatea în care a facturat (cu sau fără TVA) și, separat sau pe
aceeași factură, facturează baza impozabilă de 4.166.667 lei și TVA 833.333 lei. Această
factură nu se înscrie în decontul de TVA, în secțiunea „TVA colectată", de către furnizorul X, ci
în Declarația 311, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.
4. Entitatea nu a colectat TVA pentru livrările de bunuri/prestările de servicii

taxabile efectuate în perioada în care a avut codul de TVA anulat, nu a depus
Declarația 311 și nu a emis facturi (= evaziune fiscala???)
În această situație, facturile emise după reînregistrarea în scopuri de TVA nu se înscriu

în Decontul de TVA 300 în secțiunea „TVA colectată”, dacă nu există diferențe între taxa pe
care ar fi trebuit să o colecteze în perioada în care entitatea a avut codul de TVA anulat și taxa
înscrisă în facturile emise după reînregistrarea în scopuri de TVA, ci în Declarația 311.
Entitatea datorează obligații fiscale accesorii de la data la care avea obligația să
plătească TVA aferentă operatiunilor taxabile, efectuate în perioada în care a avut codul de
TVA anulat și până la data plății taxei, în baza Declarației 311.
EXEMPLU:
Societatea X are codul de TVA anulat începând cu data de 1 iulie 2016. În luna
septembrie 2016 livrează către societatea Y 100 de utilaje a căror valoarea înscrisă în
contract era de 50.000 lei/buc, exclusiv TVA. Societatea X nu emite factură și nu depune
Declarația 311.
a) dacă clientul nu este de acord să plătească TVA, societatea X facturează baza
96
impozabila 4.166.667 și TVA aferentă 833.333 lei, total factură 5.000.000 lei, factură care nu
se înscrie în decontul de TVA, ci în Declarația 311, dar permite deducerea TVA la beneficiarul
Y;
b) Dacă clientul este de acord să plătească în plus pe lângă prețul fără TVA din contract
și taxa aferentă, societatea X facturează baza impozabilă 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei,
total factură 6.000.000 lei, factură care nu se înscrie în decontul de TVA, dar permite
deducerea TVA la beneficiarul Y. Diferența de 166.667 lei față de taxa care ar fi trebuit
colectată, respectiv 833.333 lei, pornind de la premisa că anterior reînregistrării socetății X,
beneficiarul nu ar fi fost de acord să-i achite acestuia decât valoarea bunurilor exclusiv TVA
(5.000.000 lei), se va înscrie în decontul de TVA în care este emisă factura respectivă astfel:
5.000.000 lei - 4.166.667 lei = 833.333 lei baza impozabilă și TVA aferentă 166.667 lei.
Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei. Diferența de taxă de 833.333 lei se va plăti
pe baza Declarației 311.
2. În cazul în care între societatea X și societatea Y nu există niciun contract, sau

de 5.000.000 lei, societatea X ar fi trebuit să colecteze TVA de 833.333 lei. După înregistrarea
în scopuri de TVA, societatea X are obligația de a emite factură cu baza impozabilă de
4.166.667 lei și TVA 833.333 lei, factură care nu se înscrie în decontul de TVA, în secțiunea
„TVA colectată”, de către furnizorul X, ci în Declarația 311, dar permite deducerea TVA la
beneficiarul Y.
În toate cele 4 situații de mai sus, daca există diferențe între taxa colectată/care ar fi
trebuit colectată în perioada în care entitatea a avut codul de TVA anulat și taxa înscrisă în
facturile emise după reînregistrarea în scopuri de TVA, în Decontul de TVA 300, în secțiunea
„TVA colectată”, se înscriu numai aceste diferențe.
Tratamentul TVA in cazul beneficiarilor

Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile cărora
li s-a anulat codul de TVA conform art. 316 alin. (11) lit. c)-e) şi lit. h) NU beneficiază de
dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri
efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri de la
persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014.
Conform OUG 84/2016, incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul reînregistrării în
scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului, beneficiarii care au achiziţionat bunuri şi/sau
servicii în perioada în care furnizorul/prestatorul a avut codul de TVA anulat îşi exercită
dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile respective, pe baza facturilor emise de
furnizor/prestator, prin înscrierea în primul Decont de TVA 300 depus după înregistrarea
furnizorului/prestatorului sau într-un decont ulterior.
Pentru operațiunile in cazul carora se aplica masurile de simplificare (taxarea

inversa, prevăzuta la art. 331 din Codul fiscal), realizate de entitatile cărora li s-a anulat
înregistrarea în scopuri de TVA, NU se aplică taxarea inversă, nefiind îndeplinită condiția
97
obligatorie ca atât furnizorul cât și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA la data
exigibilității taxei.
Regimul cheltuielilor si TVA pe perioada de inactivitate
ATENŢIE!!! Contribuabilii declarați inactivi care desfășoară activități economice în

perioada de inactivitate, sunt supuși obligațiilor privind plata impozitelor, taxelor şi
contribuţiilor sociale obligatorii, dar nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor și
a TVA aferente achizițiilor efectuate în perioada respectivă.
Contribuabililor declarati inactivi li se anulează din oficiu înregistrarea în scopuri de
TVA începând cu data comunicării deciziei de declarare în inactivitate.
Conform Legii 207/2015 – Codul de procedura fiscala, contribuabilul persoană

juridică, sau orice entitate fără personalitate juridică este declarat inactiv şi îi sunt
aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii dacă se află în una dintre
următoarele situaţii:
a) nu îşi îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie
declarativă prevăzută de lege;
b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date
de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea
acestuia;
c) organul fiscal central constatată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;
e) durata de funcționare a societății este expirată;
f) societatea nu mai are organe statutare;
g) durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.
În cazul prevăzut la lit. a), declararea în inactivitate nu se poate face înainte de

împlinirea termenului de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea
termenului legal de depunere a declaraţiei. Contribuabilii care, ca urmare a notificărilor
transmise de organul fiscal, isi depun declaraţiile fiscale aferente perioadei de referinţă până
la expirarea termenului de 15 zile prevăzut în conţinutul notificării, nu vor fi inscrisi în
evidenţa contribuabililor inactivi.
În cazurile prevăzute la lit. f) şi g), declararea în inactivitate se va face după împlinirea
termenului de 30 zile de la comunicarea către contribuabil a unei notificări referitoare la
situaţiile respective.
ATENTIE!
Verificati daca firma pe care o gestionati are sediul expirat sau daca mandatul
administratorului este expirat pentru a nu risca sa fiti trecuti la inactivi. Nu uitati ca a fi
inactiv fiscal inseamna anularea codului de TVA din oficiu, firma nu are dreptul sa isi deduca
tva din achizitii si cheltuielile suportate sunt nedeductibile dar trebuie sa colecteze TVA si sa
suporte impozit pe veniturile realizate (pe profit sau pe venit).
98
domeniul financiar-fiscal, publicata in MOf nr 977 din 6 decembrie 2016, incepand cu 1
ianuarie 2017, regulile in cazul inactivilor s-au modificat.
Recuperarea TVA
Astfel, daca ati fost declarat inactiv fiscal, iar ulterior va reactivati si solicitati
reînregistrarea în scopuri de TVA, va puteti exercita dreptul de deducere pentru achiziţiile
de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care ati avut codul de TVA anulat, prin
înscrierea taxei în primul Decont de TVA 300 depus după înregistrare sau într-un decont
ulterior, chiar dacă factura de achizitie nu cuprinde codul de înregistrare în scopuri de TVA al
dvs.
Exemplu:
În luna noiembrie 2016, entitatea Alfa a fost declarată inactivă şi înscrisă în Registrul
contribuabililor inactivi. În luna decembrie 2016, aceasta achiziţionează mărfuri la costul de 1.000
lei, TVA 20% pe care le vinde in luna aprilie 2017.
In 11 ianuarie 2017, entitatea achizitioneaza un mobilier de birou la costul de 4.000 lei, TVA
19%. In data de 13 martie 2017, entitatea s-a reactivat fiscal, iar incepand cu data de 23 martie
2017 s-a reinregistrat in scopuri de TVA.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa.
Având în vedere că entitatea Alfa a fost declarată inactivă, acesteia i s-a anulat din oficiu
codul de înregistrare în scopuri de TVA. Astfel, societatea nu are dreptul să îşi deducă TVA aferentă
achiziţiilor efectuate in perioada respectiva. Conform cadrului contabil în vigoare, TVA va fi
recunoscută în costul de achiziţie al bunurilor cumpărate sau al serviciilor primite.
Înregistrările efectuate în contabilitate sunt următoarele:

- achiziţia mărfurior de la furnizor (decembrie 2016):
1.200 lei 371 = 401 1.200 lei
Mărfuri Furnizori
- achizitia mobilierului de birou (ianuarie 2017):

4.760 lei 214 = 404 4.760 lei
Mobilier, aparatura birotica Furnizori de imobilizari
TVA provenita din achizitia mobilierului de birou a fost recunoscuta in valoarea imobilizarii
corporale si va fi supusa amortizarii pe durata de viata a activului.
La momentul reinregistrarii in scopuri de TVA, entitatea Alfa are dreptul la deducerea TVA
atat aferenta marfurilor achizitionate in decembrie 2016 (avand in vedere ca acestea se afla in stoc
si nu au fost vandute), cat si cea rezultata din achizitia mobilierului. Conform rationamentului
profesional, TVA deductibila o veti recunoaste in corespondenta cu un cont de venit (de exemplu,
7588 „Alte venituri din exploatare”), sau pe seama unui cont de venituri in avans, urmand ca pe
masura amortizarii activului sa transferati la venituri curente partea corespunzatoare.
Înregistrările contabile efectuate în martie 2017 sunt:

- deducerea TVA aferenta mărfurior achizitionate in decembrie 2016:
200 lei 4426 = 371 200 lei
99
TVA deductibila Mărfuri
- deducerea TVA aferenta mobilierului de birou:

760 lei 4426 = 7588 760 lei
TVA deductibila Alte venituri din exploatare
sau
4758
Alte sume primite cu
caracter de subvenții
pentru investiții
După reînregistrarea în scopuri de TVA, pentru livrările de bunuri/prestările de

servicii efectuate în perioada în care ati avut codul de TVA anulat, veti emite facturi în care
veti înscrie distinct TVA colectată în perioada respectivă, pe care NU o înregistrati în
Decontul de TVA (din moment ce taxa a fost deja declarata prin Formularul 311 in perioada
de inactivitate fiscala) – mai multe detalii in subcapitolul precedent.
Exemplu:
În luna octombrie 2016, entitatea Alfa a fost declarată inactivă şi înscrisă în Registrul
contribuabililor inactivi. În 18 ianuarie 2017, aceasta emite o factura de prestari servicii catre un
client in suma de 10.000 lei.
Entitatea este reactivata fiscal incepand cu 14 februarie 2017.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa?
Pe perioada inactivitatii fiscale, entitatii Leader i s-a anulat din oficiu codul de înregistrare în
scopuri de TVA, insa aceasta are obligatia de a colecta TVA pentru operatiunile taxabile efectuate.
Dupa data de 14 februarie 2017, entitatea Alfa emite o factura clientului sau prin care
colecteaza TVA de la acesta.

- emiterea facturii pentru serviciile prestate (ianuarie 2017):
10.000 lei 4111 = 704 10.000 lei
Clienti Venituri din servicii
prestate
- evidenţierea TVA colectată aferentă prestarii de servicii (ianuarie 2017):

1.900 lei 635 = 446.Analitic 1.900 lei
Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe şi
taxe şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate
- emiterea facturii ulterior reactivarii societatii (februarie 2017):

1.900 lei 4111 = 704 10.000 lei
prestate
704 (10.000 lei)
Venituri din servicii
100
prestate
4427 1.900 lei
TVA colectata
- anularea taxei colectate pe seama veniturilor:

1.900 lei 4427 = 7588 1.900 lei
TVA colectata Alte venituri din exploatare
sau
635
Cheltuieli cu alte impozite,
taxe şi vărsăminte
asimilate
Recuperarea cheltuielilor
În situaţia în care inactivitatea şi reactivarea sunt declarate în acelaşi an fiscal,
cheltuielile respective vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, începând cu
trimestrul reactivării.
În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea sunt declarate în ani fiscali diferiţi,
cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul/anii precedent/precedenţi
celui în care se înregistrează sunt luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, prin
ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea şi depunerea unei Declaraţii
101 rectificative, iar cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul
reactivării vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, începând cu trimestrul
reactivării.
Tratamentul TVA si a cheltuielilor in cazul beneficiarilor

Beneficiarii care achiziționează bunuri și/sau servicii de la contribuabili după
înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivați nu beneficiază
de dreptul de deducere a cheltuielilor și a TVA aferente achizițiilor respective, cu excepția
achizițiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor
de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului (a se consulta
Legea 85/2014).
Astfel retineti faptul ca chiar daca dvs sunteti de buna credinta, in situatia in care
achizionati de la terti inactivi bunuri sau servicii, nu va puteti deduce nici TVA si nici
cheltuiala aferenta.
Recuperarea TVA
domeniul financiar-fiscal, in cazul reînregistrării în scopuri de TVA a
furnizorului/prestatorului, beneficiarii care au achiziţionat bunuri şi/sau servicii în perioada
în care furnizorul/prestatorul a avut codul de TVA anulat îşi exercită dreptul de deducere a
TVA pentru achiziţiile respective, pe baza facturilor emise de furnizor/prestator, prin
înscrierea taxei în primul Decont de TVA depus după înregistrarea furnizorului/prestatorului
sau într-un decont ulterior.
101
Recuperarea cheltuielilor
Atunci cand inactivitatea şi reactivarea furnizorului sunt declarate în acelaşi an fiscal,
beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective la determinarea rezultatului fiscal,
începând cu trimestrul reactivării furnizorului.
În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea furnizorului sunt declarate în ani
fiscali diferiţi, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective aferente perioadei de
inactivitate din anul/anii precedent/precedenţi celui în care se declară reactivarea, pentru
determinarea rezultatului fiscal, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă
acestea şi depunerea unei Declaraţii 101 rectificative. Cheltuielile respective aferente
perioadei de inactivitate din anul declarării reactivării vor fi luate în calcul la determinarea
rezultatului fiscal, începând cu trimestrul declarării reactivării.
Exemplu:
În luna ianuarie 2017, entitatea Alfa - inactiva vinde marfuri entităţii Beta la preţul de
vânzare de 5.000 lei. Entitatea Beta este înregistrată în scopuri de TVA.
Tot în luna ianuarie 2017, entitatea Alfa primeşte o factură de servicii contabile în sumă de
300 lei, TVA 19%.
In data de 15 februarie 2017, entitatea Alfa a indeplinit toate prevederile legale si a fost
reactivata fiscal.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate atât de entitatea Alfa, cât şi de Beta.
Entitatea ALFA - inactiva:

Având în vedere că entitatea Alfa a fost declarată inactivă, acesteia i s-a anulat din oficiu
codul de înregistrare în scopuri de TVA. Astfel, societatea nu va factura cu TVA clientului, ci are
obligatia de a suporta TVA pe cheltuiala sa.
Dupa data de 15 februarie 2017, Alfa va mai emite o factura clientului Beta prin care va
recupera TVA de la acesta.
In luna ianuarie 2017, entitatea Alfa nu are drept de deducere a TVA aferenta facturii de
servicii contabile, insa in luna februarie, avand in vedere reactivarea sa, isi poate deduce TVA prin
inscrierea in Decontul de TVA al perioadei fiscale respective.

- vânzarea mărfurior către entitatea Beta (ianuarie 2017):
5.000 lei 4111 = 707 5.000 lei
Clienţi Venituri din vânzarea
mărfurilor
- evidenţierea TVA colectată aferentă livrării efectuate (ianuarie 2017):

950 lei 635 = 446.Analitic 950 lei
Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe şi
taxe şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate
- înregistrarea facturii de servicii contabile primită (ianuarie 2017):

357 lei 628 = 401 357 lei
Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executate de terţi
102
- deducerea TVA aferenta facturii de servicii contabile (februarie 2017):

57 lei 4426 = 7588 57 lei
TVA deductibila Alte venituri din exploatare
sau
628
Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terţi
- emiterea facturii catre Beta ulterior reactivarii societatii (februarie 2017):

950 lei 4111 = 704 5.000 lei
prestate
704 (5.000 lei)
Venituri din servicii
prestate
4427 950 lei
TVA colectata
- anularea taxei colectate pe seama veniturilor:

950 lei 4427 = 7588 950 lei
TVA colectata Alte venituri din exploatare
sau
635
Cheltuieli cu alte impozite,
taxe şi vărsăminte
asimilate
Avand in vedere ca entitatea s-a reactivat fiscal, cheltuielile suportate pe perioada

inactivitatii sunt deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit.
Entitatea BETA:
Entitatea Barsin achiziționează mărfuri de la un contribuabil inactiv şi astfel nu beneficiază
de dreptul de deducere a cheltuielii. Insa, avand in vedere ca furnizorul se reactiveaza, cheltuiala cu
marfa recunoscuta la momentul scoaterii acesteia din gestiune va fi deductibila fiscal.
Mai mult decat atat, dupa data de 15 februarie 2017, furnizorul va emite o factura cu TVA
pentru marfa vanduta in ianuarie 2017, iar entitatea Beta va avea drept de deducere a taxei
respective.

- achiziţia mărfurior de la entitatea Alfa (ianuarie 2017):
5.000 lei 371 = 401 5.000 lei
Mărfuri Furnizori
- primirea facturii de la entitatea Alfa pentru evidentierea TVA (februarie 2017):

5.000 lei 371 = 401 950 lei
Mărfuri Furnizori
(5.000 lei) 371
103
Mărfuri
950 lei 4426
TVA deductibila
Tratamentul creanţelor incerte sau neîncasate – Art 25, 26
CONTABIL:
Din punct de vedere contabil, regulile de evaluare sunt foarte clare. Evaluarea la
inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare.
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt recunoscute atunci când sunt
constatate diferenţe în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea
contabilă a creanţelor, cu alte cuvinte atunci când valoarea de inventar este mai mică decât
cea contabilă. De asemenea, pentru creanţele incerte, entităţile trebuie să constituie ajustări
pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
FISCAL:
Codul fiscal permitea deducerea ajustarilor, in proportie de 30% sau 100%, doar
pentru deprecierea creantelor asupra clientilor si nu pentru toate creantele care puteau
fi recunoscute (avansuri platite, debitori diversi, creante fata de entitati asociate etc.).
Legea 571/2003 definea creanţele faţă de clienţi ca fiind sumele datorate de clienţii
interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări
executate şi servicii prestate, pe bază de facturi şi neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte
270 de zile de la data scadenţei.

Legea 227/2015 privind Noul cod fiscal permite deducerea ajustarilor, tot in proportie
de 30% sau 100% (dupa cum vom detalia mai jos), insa pentru deprecierea TUTUROR
creantelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
Legea 358/2015 privind aprobarea OUG 50/2015 pentru modificarea Legii 227/2015
privind Codul fiscal aduce insa o completare in acest sens:
- in cazul creantelor asupra clientilor, ajustarile pentru depreciere pot fi deduse (daca se
respecta criteriile) indiferent daca acestea provin din perioade anterioare anului
2016;
- in cazul celorlalte creante (altele decât cele asupra clienților), ajustarile pentru
depreciere pot fi deduse doar daca creantele sunt înregistrate începând cu data de 1
ianuarie 2016.
Creanțele asupra clienților reprezinta sumele datorate de clienții interni și externi
pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii
prestate.
Conform Codului fiscal, aveţi dreptul la deducerea ajustărilor pentru deprecierea

creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de
30% din valoarea creanţelor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
104
- creanţele sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
- creanţele sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data
scadenţei;
- creanţele nu sunt garantate de alta persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată
contribuabilului;
- creanţele au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
Prima si ultima conditie din cele de mai sus sunt eliminate de Legea 227/2015 (Noul
cod fiscal) incepand cu 1 ianuarie 2016. Avand in vedere ca suntem in anul 2016, conditia ca
o creanta sa fie inregistrata dupa 1 ianuarie 2004 nu isi mai avea rostul. De asemenea, chiar
daca venitul aferent creantei este unul neimpozabil, entitatea isi poate deduce cheltuiala cu
ajustarea in limita a 30% din creanta.
Pentru a putea deduce ajustările pentru depreciere în limita unui procent de 100%
din valoarea creanţelor, trebuie să fie respectate cumulativ o serie de condiţii, dintre care noi
considerăm că cea mai importantă este cea de-a doua:
- creanţele sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
- creanţele sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care
se atestă această situaţie sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă
procedura de insolvență pe bază de: (NOU – Legea 227/2015)
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedură simplificată;
- creanţele nu sunt garantate de altă persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului;
- creanţele au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
De la 1 ianuarie 2016, ca si in cazul conditiilor pentru deducerea ajustarilor pentru

depreciere in limita de 30%, Legea 227/2015 elimina conditia referitoare la data de
provenienta a creantei si conditia ca venitul aferent creantei sa fie unul impozabil.
Avand in vedere prevederile Legii 151/2015 privind procedura insolventei
persoanelor fizice, publicata in MOf nr 464 din 26 iunie 2015 si care intra in vigoare in 25
decembrie 2015 (la sase luni de la publicare), Noul Cod fiscal introduce posibilitatea ca o
entitate care are sume de incasat de la persoane fizice sa isi poata constitui o ajustare pentru
deprecierea creantei pe care sa si-o deduca din punct de vedere fiscal la calculul impozitului
pe profit.
Atenţie! Condiţiile prezentate anterior trebuie să fie îndeplinite cumulativ. Astfel,

chiar dacă asupra unui client a fost declarată procedura de deschidere a falimentului, însă
acesta reprezintă parte afiliată entităţii în cauză, ajustarea pentru depreciere constituită va fi
considerată nedeductibilă fiscal.
ATENŢIE!
105
HG 1/2016 – Normele de aplicare aduc o precizare importanta, pentru a nu mai exista
interpretari diferite in acest sens. Aceste reguli sunt valabile si pentru ajustarile in proportie
de 30% si pentru cele de 100%. Astfel, ajustările pentru depreciere se constituie din valoarea
creanţelor neincasate, inclusiv TVA. La fel ar fi trebuit sa procedati si inainte de 1 ianuarie
2016, numai ca nu era prevazut in mod clar in legislatie.
In cazul creantelor in valuta, la stabilirea ajustarilor pentru depreciere deductibile se
tine cont si de influenta diferentelor de curs valutar.
O alta modificare binevenita ar fi la momentul in care ajustarea poate fi dedusa,
inlocuindu-se termenul „in trimestrul” cu termenul „incepand cu trimestrul”:
Vechiul Cod fiscal Legea 227/2015 – Noul cod fiscal

Valoarea ajustărilor pentru deprecierea Ajustările pentru deprecierea creanţelor
creanţelor asupra clienţilor este luată în sunt luate în considerare la determinarea
considerare la determinarea profitului rezultatului fiscal începând cu
impozabil în trimestrul în care sunt trimestrul în care sunt îndeplinite
îndeplinite condiţiile... condiţiile...
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt luate în considerare la

determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul în care sunt îndeplinite condiţiile şi
nu poate depăşi valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii
anteriori.
Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea

neacoperită de provizion, sunt nedeductibile. Pe de alta parte, in urmatoarele situatii,
pierderile rezultate sunt deductibile:
- punerea în aplicare a unui plan de reorganizare, confirmat printr-o sentinţă
judecătorească;
- procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
- debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
- debitorul este dizolvat, în cazul SRL cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
- debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg
patrimoniul;
- au fost încheiate contracte de asigurare. (NOU)
Dpdv TVA:
Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul în care
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata ca urmare a:
- falimentului beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată.

Ajustarea bazei de impozitare a TVA este permisă pentru facturile emise care se află
în cadrul termenului de prescripţie prevăzut în Codul de procedură fiscală.
106

Ajustarea bazei de impozitare a TVA se efectuează în termen de 5 ani de la
data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunţat hotărârea
judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotărârea
judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei, sub
sancţiunea decăderii. În cazul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se
operează anularea taxei neexigibile aferente livrărilor de bunuri/prestărilor de
servicii realizate.
În cazul reorganizarii, ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii

judecătoreşti de confirmare a planului de reorganizare, dacă aceasta a intervenit după
data de 1 ianuarie 2016.
În cazul în care ulterior pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a planului de

reorganizare sunt încasate sume aferente creanțelor modificate sau eliminate prin planul de
reorganizare, se anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor respective prin
Decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate.
Ajustarea bazei de impozitare se face la cota de TVA în vigoare la data faptului

generator. Regimul de impozitare şi cotele aplicabile sunt cele în vigoare la data operaţiunii
de bază care a generat astfel de evenimente. Astfel, dacă facturile care au stat la baza
creanţelor neîncasate au fost emise înainte de 1 ianuarie 2016, cota TVA aplicabilă pentru
efectuarea ajustării este de 24%.
Reducerea bazei de impozitare se efectuează la nivelul sumei neîncasate înregistrate în
soldul debitor al contului 4111 sau al contului 4118 existent la data începerii formalităţilor
de declarare în stare de faliment a clientului.
Pentru a ajusta TVA aferentă, entităţile trebuie să emită facturi cu valorile înscrise cu
semnul minus care, în această situaţie, nu trebuie să fie transmise şi clienţilor. Pe aceste
facturi emise se face referire la factura iniţiala şi se înscrie menţiunea „ajustare baza de
impozitare”. Factura de ajustare a bazei de impozitare a TVA poate fi considerată o factură de
stornare.
Va recomandam ca pe factura de ajustare sa treceti următoarele informaţii necesare
pentru identificarea operaţiunii:
- baza legală a ajustării efectuate (Cod fiscal, articol 287, litera d));
- numărul şi data Hotărârii judecătoreşti.
Exemplu:
La data de 28 august 2015, entitatea Leader vinde unui client mărfuri la preţul de
vânzare de 20.000 lei, TVA 24%, termenul de încasare a creanţei fiind de 60 de zile. Costul
mărfurilor vândute este de 13.700 lei. După trecerea celor 60 de zile, entitatea Leader a
acţionat în instanţă clientul pentru neplata obligaţiilor asumate.
La data de 12 decembrie 2015, a fost declarată procedura de deschidere a
falimentului pentru clientul respectiv, pe baza hotărârii judecătoreşti.
107
La data de 15 mai 2016, procedura de faliment a clientului a fost închisă pe baza
hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.
- emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (28 august 2015):
24.800 lei 4111 = 707 20.000 lei

Clienţi Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 4.800 lei
TVA colectată
- scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute (28 august 2015):
13.700 lei 607 = 371 13.700 lei

Cheltuieli privind Mărfuri
mărfurile
Decembrie 2015
- înregistrarea creanţei incerte, după decizia AGA de a acţiona în judecată clientul rău-
platnic:
24.800 lei 4118 = 4111 24.800 lei
Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi
- înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa respectivă:

24.800 lei 6814 = 491 24.800 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor -
deprecierea activelor clienţi
circulante
La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea din anul 2015,

entitatea va recunoaşte o cheltuială deductibilă în sumă de 24.800 lei.
Mai 2016
- scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
20.000 lei 654 = 4118 20.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în
debitori diverşi litigiu
- ajustarea TVA colectată aferentă creanţei neîncasate:

(4.800 lei) 4118 = 4427 (4.800 lei)
Clienţi incerţi sau în litigiu TVA colectată
108
- anularea ajustării pentru depreciere:

24.800 lei 491 = 7814 24.800 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante
La determinarea impozitului pe profit aferent celui de-al doilea trimestru al anului

2016, entitatea va constata că dispune de o cheltuială deductibilă în sumă de 20.000 lei,
însă în acelaşi timp a fost recunoscut un venit impozabil la nivelul sumei de 24.800 lei.
Astfel, chiar dacă în acest trimestru entitatea a scos din evidenţă o creanţă, ea va trebui să
achite un impozit pe profit de 768 lei ((24.800 lei – 20.000 lei) x 16%).
Nu trebuie omis faptul că în ultimul trimestru al anului 2015, odată cu
recunoaşterea ajustării pentru deprecierea creanţei, entitatea a „utilizat” acea cheltuială
deductibilă de 24.800 lei la determinarea impozitului pe profit.
Lamuriri privind cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile
Conform art 23 din Codul fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul
rezultatului fiscal:
- dividendele primite de la o persoană juridică română, eliminandu-se astfel
conditia introdusa la 1 ianuarie 2014 conform careia entitatea care primeşte
dividendele trebuie sa deţina la data înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă
de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie
dividende;
- veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care
nu s-a acordat deducere;
- veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor
fixe, terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile
cu descreşterile anterioare aferente aceleiaşi imobilizări;
- veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-
un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă
la data evaluării/reevaluării/ vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deţine pe o
perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei
juridice la care are titlurile de participare;
- sumele colectate pentru îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a gestionării
deşeurilor;
- veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit
legii, titulari inițiali aflați în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
- despăgubirile primite în baza hotărârilor CEDO;
- veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condițiile în
care se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între
109
România şi statul străin respectiv, iar convenţia respectivă prevede ca metodă de
evitare a dublei impuneri metoda scutirii;
- sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturile
acționarilor/asociaților, cu ocazia reducerii capitalului social.
In categoria cheltuielilor nedeductibile se incadreaza si cheltuielile aferente veniturilor

neimpozabile. In practica, este destul de dificila delimitarea acestora. Conform Codului fiscal,
in situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură informaţia necesară identificării acestor
cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul cheltuielile de conducere şi
administrare, precum şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin utilizarea unor chei
corespunzătoare de repartizare a acestora sau proporţional cu ponderea veniturilor
neimpozabile în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil.
EXEMPLU:
La 31 decembrie 2017, entitatea Alfa prezintă următoarele elemente:
Elemente Sume
Venituri din prestări servicii 500.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor 300.000 lei
Venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere 40.000 lei
Venituri din dividende primite de la o persoană juridică româna 60.000 lei
TOTAL VENITURI: 900.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile 210.000 lei
Cheltuieli cu salariile personalului de conducere 20.000 lei
TOTAL CHELTUIELI: 230.000 lei
Entitatea Alfa nu are organizat un departament special pentru administrarea titlurilor

de participare deținute la o altă persoană juridică română. Astfel, societatea trebuie să aloce
o parte din cheltuielile de conducere ca fiind aferente veniturilor din dividende. Pentru
veniturile din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere nu se alocă
cheltuieli de conducere.
Pentru determinarea părții din cheltuielile cu salariile personalului de conducere ca

fiind aferente veniturilor din dividende, se parcurg următoarele etape:
- determinarea ponderii veniturilor din dividende primite în total venituri:
60.000 lei / 900.000 lei = 6,66%
- determinarea părții din cheltuielile cu salariile personalului de conducere ca fiind
aferente veniturilor din dividende:
20.000 lei x 6,66% = 1.333,33 lei
Astfel, din totalul cheltuielilor cu salariile personalului de conducere de 20.000 lei,

suma de 1.333,33 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.
110
Modificari in sfera impozitului pe venitul din salarii
a) Incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2017, sunt SCUTITE de la plata

impozitului pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi
asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii pe bază de contract individual
de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care
desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute in Legea 170/2016 privind
impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an (restaurante, baruri, unitati de
catering, hoteluri, pensiuni);

Caracterul sezonier al unei activități presupune o perioadă care se repetă
de la an la an, în care anumite activităţi se impun a fi realizate pe durate relativ
fixe în funcţie de anotimp /de sezon.
Scutirea se aplică și în situația în care persoana fizică desfășoară activitate
în baza unui contract de muncă cu timp parțial de lucru.
Scutirea se acordă pe perioada de derulare a contractului.
b) Incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2017, la calculul impozitului pe venitul

din salarii la functia de baza, se poate deduce din venitul brut si valoarea serviciilor
medicale furnizate sub forma de abonament, insa acestea trebuie sa fie suportate
de angajati. Venitul net impozabil la functia de baza este:
Venit impozabil = Venit brut – Contributii obligatorii –Deducerea persoanala – Cotizatia

sindicala – Contribuția la fonduri de pensii facultative (400 euro/an) - Prime de asigurare
voluntara de sanatate - Servicii medicale cu abonament (400 euro/an)

În cazul în care un angajat care obţine venituri din salarii la funcţia de bază
se mută în cursul anului la un alt angajator, verificarea încadrării în plafonul anual
a sumelor reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative, primele de
asigurare voluntară de sănătate precum și serviciile medicale furnizate sub formă
de abonament, pentru care se acordă deducerea, se efectuează în baza
documentelor justificative eliberate de către angajatorul anterior prin care se
atestă nivelul deducerilor acordate până la momentul mutării.
Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
Pana la 31 ianuarie 2017

La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte
juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum
111
şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se
calculează astfel:
a. pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru
terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani
inclusiv:
- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei.
b. pentru imobilele dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei.
Dupa 1 februarie 2017

Pentru tranzacţiile încheiate începând cu 1 februarie 2017, la transferul dreptului de
proprietate asupra construcţiilor şi a terenurilor terenurilor de orice fel, contribuabilii
datorează un impozit calculat prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil. Venitul
impozabil se stabileşte prin deducerea din valoarea tranzacţiei a sumei neimpozabile de
450.000 lei.
Exemplu:
O persoana fizica vinde un apartament de 3 camere la pretul de 550.000 lei. Astfel,
impozitul retinut de catre notar va fi de 3.000 lei ((550.000 lei – 450.000 lei) x 3%).

Face excepție de la impunere transmiterea dreptului de proprietate pentru
proprietățile imobiliare din patrimoniul afacerii, acestea fiind incluse în
categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determină pe baza datelor
din contabilitate. Pentru aplicarea regimului fiscal, contribuabilii au obligația
prezentării următoarelor documente:
- certificatul de înregistrare sau, după caz, certificatul de înregistrare fiscală; și
- extrasul de carte funciară din care să rezulte că imobilul face parte din
patrimoniul afacerii.
La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul se calculează prin

aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil, care se stabilește ca diferență
între valoarea tranzacției și plafonul neimpozabil de 450.000 lei. Valoarea
tranzacției proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, luată în calcul la
stabilirea venitului impozabil, nu include TVA aferentă, în cazul în care aceasta se
aplică tranzacției respective.
Pentru construcţiile neterminate, la înstrăinarea acestora, venitul

impozabil se stabileşte prin deducerea plafonului neimpozabil de 450.000 lei din
valoarea determinată pe baza unui raport de expertiză/evaluare, care va cuprinde
valoarea construcţiei neterminate la care se adaugă valoarea terenului aferent
declarată de părţi. Raportul de expertiză/evaluare se întocmeşte pe cheltuiala
112
contribuabilului de un expert/evaluator autorizat.
În cazul schimbului unei/unor proprietăţi imobiliare cu altă/alte

proprietăți imobiliare, se consideră că au loc două tranzacții, iar venitul impozabil
aferent fiecăreia dintre cele două tranzacții se determină prin deducerea din
valoarea fiecărei tranzacții a plafonului neimpozabil de 450.000 lei.
In cazul transferului unei proprietăți imobilare deținute în coproprietate,

venitul impozabil, se stabilește pentru proprietatea imobiliară transferată prin
deducerea din valoarea tranzacției reprezentând valoarea totală din actul de
transfer, a plafonului neimpozabil de 450.000 lei.
Venitul impozabil ce revine coproprietarilor se atribuie fiecăruia,
corespunzător cotei de deținere. În situația în care cotele de deținere nu sunt
precizate, se prezumă că fiecare coproprietar deţine o cotă egală cu a celorlalţi.
CASS pentru dividende si dobanzi
Incepand cu 1 februarie 2017 nu se mai datoreaza CASS de 5,5% pentru veniturile

din dividende si dobanzi daca persoana fizica beneficiara a dividendelor mai obtine si
venituri din:
 salarii sau asimilate salariilor;
 pensii;
 activități independente (PFA, II, IF, PFI);
 venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
 indemnizații de șomaj;
 indemnizații pentru creșterea copilului;
 ajutorul social;
 indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident
de muncă sau unei boli profesionale.
Conform art 176, alin 5 din Codul fiscal, pentru veniturile din investitii realizate
începând cu data de 1 ianuarie 2017, baza lunara de calcul nu poate fi mai mare decât
valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut. OUG 3/2017 a abrogat acest articol incepand
cu 1 februarie 2017, eliminandu-se astfel plafonarea la 5 salarii medii brute.
Contributia se stabileste de catre organul fiscal in anul urmator celui in care au fost
realizate veniturile prin decizie de impunere anuala, astfel ca platitorul venitului nu are nicio
obligatie in ceea ce priveste retinerea la sursa a CASS.
În cazul veniturilor din investiţii şi/sau din alte surse, ale căror baze lunare de calcul se
situează sub nivelul salariului minim, nu se datorează CASS. Pentru veniturile ale căror
baze lunare de calcul sunt mai mari sau egale cu valoarea salariului minim, contribuţia
datorată lunar se calculează asupra acestor baze de calcul.

113
Veniturile din dividende, în bani sau în natură, care constituie baza lunară
de calcul al CASS sunt dividendele brute distribuite, indiferent dacă acestea au
fost plătite sau nu de către persoanele juridice în cursul anului fiscal precedent.
La încadrarea bazei anuale de calcul al CASS în plafonul minim

reprezentând valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară, se au în vedere
toate bazele lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS, inclusiv cele
aferente veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, veniturilor din investiții
și/sau din alte surse.
Alte modificari in sfera contributiilor sociale
a) In cazul veniturilor din salarii, a fost eliminat plafonul de 5 salarii medii brute la
care se aplica CAS individuala, iar in ceea ce priveste CAS datorata de catre angajator a
fost eliminat plafonul reprezentat de Nr. de salariati x 5 x salariul mediu brut -
incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2017;
b) In cazul veniturilor din salarii, a fost eliminat plafonul de 5 salarii medii brute la
care se aplica CASS (plafon introdus prin Legea 227/2015 privind Codul fiscal si care
ar fi trebuit sa se aplice de la 1 ianuarie 2017), baza de calcul fiind veniturile brute
obtinute lunar - incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2017;
c) Persoanele care obtin venituri din activitati independente care au un venit net lunar in
anul 2016 mai mare de 35% din câștigul salarial mediu brut aferent anului 2017, au
obligatia sa se asigure la sistemul public de pensii prin depunerea Formularului 600.
CAS si CASS sunt plafonate la echivalentul a 5 salarii medii brute, ca baza lunara -
incepand cu 1 ianuarie 2017;
d) Pentru veniturile din chirii se datoreaza CASS de 5,5% aplicata la Venitul net (Venit
brut minus 40% din venitul brut), plafonata lunar la echivalentul a 5 salarii medii
brute. Pentru anul 2017, conform Proiectului Legii asigurarilor sociale de stat, castigul
mediu brut a fost fixat la 3.131 lei.
e) Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, orice persoana,
indiferent ca obtine si alte venituri (salarii, activitati independente, chirii etc),
datoreaza CAS de 10,5% si CASS de 5,5%, ambele contributii sociale fiind plafonate la
5 salarii medii brute (CAS este plafonata incepand cu 1 ianuarie 2016, iar CASS
f) Pentru veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, bazele lunare de
calcul nu pot fi mai mari decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut -
g) Persoanele fizice care obtin venituri din alte surse nu datoreaza CASS pentru aceste
venituri daca realizeaza urmatoarele venituri - incepand cu 1 februarie 2017:
 Salarii;
 Pensii;
 Activitati independente ( PFA, II, IF);
114
 Pensii;
 Indemnizatii de somaj, cresterea copilului, pentru incapacitate temporară de
munca;
In cazul in care o persoana nu obtine venituri din cele de mai sus, atunci va datora CASS
de 5,5% din venitul realizat din alte surse, fara a se aplica plafonul de 5 salarii medii brute.
Contributia la sanatate se stabileste in anul urmator de catre organul fiscal in baza deciziei de
impunere anuala. Prin urmare, platitorul de venit nu va retine la sursa decat impozitul pe
venit.
Ajustarea TVA in cazul bunurilor de capital
Precizăm de la început faptul că nu veţi efectua ajustarea taxei deductibile aferente

bunurilor de capital în situaţia în care suma care ar rezulta ca urmare a fiecărei ajustări
aferente unui bun de capital este mai mică de 1.000 lei.
Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se aplică regulile
privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajustează:
- pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil, precum
şi pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei
transformări sau modernizări este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului
imobil astfel transformat sau modernizat (denumite în continuare bunuri imobile); sau
- pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele
decât cele de mai sus.
În continuare, vă prezentăm un exemplu de ajustare a taxei deductibile în situaţia în

care bunul de capital este folosit integral sau parţial, pentru alte scopuri decât activităţile
economice (pana la 31 decembrie 2016).
Exemplu:
În data de 7 septembrie 2013, entitatea Alfa a achiziţionat un apartament cu 3 camere pentru
activitatea sa economică, costul fiind de 200.000 lei, TVA 24%.
În data de 21 martie 2015, entitatea decide să utilizeze clădirea integral în scop de locuinţă
sau pentru operaţiuni scutite fără drept de deducere.
În data de 6 februarie 2016, clădirea este din nou utilizată în cadrul unor operaţiuni cu drept
de deducere.
Prezentaţi tratamentul TVA în cazul entităţii Alfa.
Entitatea Alfa va opera în contabilitate:

- achiziţia apartamentului (7 septembrie 2013):
200.000 lei 212 = 404 248.000 lei
„Construcţii” „Furnizori de imobilizări”
48.000 lei 4426
„TVA deductibilă”
- ajustarea TVA în favoarea statului pentru perioada rămasă de 18 ani în sumă de 43.200 lei
115
18
(48.000 lei x ) (21 martie 2015):
20
43.200 lei 635 = 4426 43.200 lei
„Cheltuieli cu alte „TVA deductibilă”
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”
- ajustarea TVA în favoarea entităţii pentru perioada rămasă de 17 ani în sumă de 40.800 lei
17
(48.000 lei x ) (6 februarie 2016):
20
(40.800 lei) 635 = 4426 (40.800 lei)

„Cheltuieli cu alte „TVA deductibilă”
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”
Perioada de ajustare a TVA în cazul apartamentului achiziţionat este de 20 de ani, cu

începere de la 1 ianuarie 2013 şi până în anul 2032 inclusiv. În data de 21 martie 2015, entitatea
Alfa a efectuat ajustarea pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare (2016
- 2032), iar astfel a restituit 18 douăzecimi din TVA dedusă iniţial.
Începând cu data de 6 februarie 2016, apartamentul va fi din nou utilizat pentru operaţiuni
cu drept de deducere. Astfel, entitatea va ajusta taxa aferentă perioadei rămase de 17 ani, în
favoarea sa.
Ajustarea TVA in cazul bunurilor de capital – incepand cu 1 ianuarie 2017
Ajustarea TVA deductibile se efectuează astfel:

a) pentru cazurile prevăzute la art 305, alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează în cadrul
perioadei de ajustare, pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă
iniţial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinaţiei de utilizare. Ajustarea se
efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează obligaţia de
ajustare sau, după caz, în ultima perioadă fiscală a fiecărui an. Prin excepţie, în cazul
trecerii persoanei impozabile de la regimul normal de taxare la regimul de scutire pentru
întreprinderile mici, precum şi în cazul livrării bunului de capital în regim de scutire,
ajustarea deducerii se face o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă,
incluzând anul în care apare modificarea destinaţiei de utilizare;
b) pentru cazul prevăzut la art 305, alin. (4) lit. b), ajustarea se efectuează de persoanele
impozabile care au aplicat pro rata de deducere pentru bunul de capital. Ajustarea
reprezintă o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă iniţial şi se
efectuează în ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, pentru fiecare an în care apar
modificări ale elementelor taxei deduse în cadrul perioadei de ajustare;
c) pentru cazurile prevăzute la art 305, alin. (4) lit. c) ajustarea se efectuează în cadrul
perioadei de ajustare, pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa nededusă
iniţial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinaţiei de utilizare. Ajustarea se
efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustare sau,
după caz, în ultima perioadă fiscală a fiecărui an. Prin excepţie, în cazul trecerii persoanei
116
impozabile de la regimul de scutire pentru întreprinderile mici la regimul normal de
taxare, precum şi în cazul livrării bunului de capital în regim de taxare, ajustarea
deducerii se face o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând
anul în care apare modificarea destinaţiei de utilizare;
d) pentru cazurile prevăzute la art 305, alin. (4) lit. d), ajustarea se efectuează în perioada
fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea şi se realizează pentru
toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluzând anul în care
apare obligaţia ajustării.
Aceste prevederi se aplică şi în cazul bunurilor de capital care la data de 1 ianuarie
2017 se află în perioada de ajustare (5 sau 20 de ani), pentru situaţiile de la art 305, alin. (4)
lit. a) şi c) care intervin începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Ajustarea taxei se evidenţiază în Decontul de TVA aferent perioadei fiscale
în care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea şi/sau, după caz, în
decontul ultimei perioade fiscale a anului. Ajustarea reprezintă exercitarea
dreptului de deducere, atunci când persoana impozabilă câştigă dreptul de
deducere, denumită în continuare ajustare pozitivă, sau anularea totală sau
parţială a deducerii exercitate în situaţia în care persoana impozabilă pierde
dreptul de deducere, denumită în continuare ajustare negativă.
Numărul ajustărilor poate fi nelimitat, acesta depinzând de evenimentele
care modifică destinaţia bunului respectiv în perioada de ajustare, respectiv
pentru operaţiuni care dau sau nu drept de deducere. După expirarea perioadei de
ajustare nu se mai fac ajustări ale taxei deductibile aferente bunurilor de capital.
În cazul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată

din oficiu, se consideră că bunurile de capital nu sunt alocate unei activităţi economice pe
perioada în care nu au avut un cod valabil de TVA, fiind obligatorie ajustarea TVA.
Persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA până la
data de 31 decembrie 2016 inclusiv şi care sunt reînregistrate în scopuri de TVA după data
de 1 ianuarie 2017 au dreptul să efectueze o ajustare pozitivă pentru o cincime sau o
douăzecime din taxa dedusă iniţial aferentă bunurilor de capital existente la data anulării
codului de TVA în primul Decont depus după data înregistrării sau, după caz, într-un decont
ulterior.
De asemenea, în anii următori, vor efectua ajustări pozitive în decontul de TVA din
ultima perioadă fiscală a fiecărui an, în aceleaşi condiţii, până la finele perioadei de
ajustare, cu excepţia situaţiei în care intervine un alt eveniment care să genereze altă
ajustare. Dacă bunurile de capital existente la data anulării codului de TVA sunt livrate în
regim de taxare în perioada în care persoanele impozabile au avut codul de TVA anulat,
acestea pot ajusta taxa aferentă acestora proporţional cu perioada rămasă din perioada de
ajustare, determinată în funcţie de anul în care a avut loc livrarea bunurilor respective, iar
valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru
livrarea bunurilor de capital. Ajustarea se reflectă în primul decont de taxă depus după
înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, după caz, într-un decont ulterior.
117
Persoanele impozabile cărora li se anulează înregistrarea în scopuri de TVA după data

de 1 ianuarie 2017 trebuie să efectueze o ajustare negativă pentru bunurile de capital
existente la data anulării codului de TVA care se reflectă, pentru anul în care codul de TVA a
fost anulat, în ultimul decont de taxă depus pentru perioada fiscală în care a fost anulată
înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile, pentru o cincime sau o douăzecime
din taxa dedusă iniţial.
Dacă în anii următori persoana impozabilă nu este reînregistrată în scopuri de TVA, va
efectua ajustări negative pentru o cincime sau o douăzecime din taxa dedusă iniţial în
Declaraţia 307 aferentă ultimei luni a fiecărui an, în aceleaşi condiţii, până la finele
perioadei de ajustare, cu excepţia situaţiei în care intervine un alt eveniment care să
genereze altă ajustare. Dacă persoana impozabilă este reînregistrată în scopuri de TVA în
acelaşi an în care codul său a fost anulat, va avea dreptul să efectueze o ajustare pozitivă
pentru o cincime sau o douăzecime din taxa dedusă iniţial aferentă bunurilor de capital
existente la data anulării codului de TVA în primul decont depus după data reînregistrării
sau, după caz, într-un decont ulterior.
Dacă persoana impozabilă a livrat bunurile de capital în regim de taxare în perioada în
care nu a avut un cod valid de TVA, în acelaşi an în care i s-a anulat înregistrarea, aceasta va
avea dreptul să efectueze o ajustare pozitivă pentru o cincime sau o douăzecime din taxa
dedusă iniţial, în primul decont depus după data reînregistrării sau, după caz, într-un decont
ulterior.
Persoanele impozabile care se reînregistrează în scopuri de TVA după data de 1

ianuarie 2017, indiferent dacă înregistrarea în scopuri de TVA le-a fost anulată înainte sau
după data de 1 ianuarie 2017, îşi pot exercita dreptul de deducere pentru achiziţiile de
bunuri de capital efectuate în perioada în care au avut codul de TVA anulat, prin înscrierea
taxei în primul Decont de TVA depus după înregistrare sau, după caz, într-un decont ulterior.
În acelaşi decont de taxă, persoana impozabilă are obligaţia de a ajusta TVA dedusă,
corespunzător perioadei în care a avut codul de TVA anulat.
Persoanele impozabile care se reînregistrează în scopuri de TVA după data de 1

ianuarie 2017, indiferent dacă înregistrarea în scopuri de TVA le-a fost anulată înainte sau
după data de 1 ianuarie 2017, care au efectuat în perioada în care nu au avut un cod valid de
TVA, livrarea în regim de taxare a bunurilor de capital achiziţionate în aceeaşi perioadă, pot
ajusta taxa aferentă bunurilor de capital respective, proporţional cu perioada rămasă din
perioada de ajustare, determinată în funcţie de anul în care a avut loc livrarea bunurilor
respective. Ajustarea pozitivă se înscrie în primul decont de taxă depus după reînregistrarea
în scopuri de TVA sau, după caz, într-un decont ulterior. Valoarea suplimentară a taxei de
dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunurilor de capital.
În situaţia în care persoana impozabilă căreia i se anulează înregistrarea în scopuri de

TVA nu a efectuat ajustările de taxă în decontul de TVA sau a efectuat ajustări incorecte,
ajustarea se reflectă în Declaraţia 307.
118
Introducerea impozitului specific unor activități – 2017
Legea 170/2016 privind impozitul specific unor activitati a fost publicata in MOf nr
812 din 14 octombrie 2016 si a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2017. În 90 de zile de la
data publicării in MOf, ar fi trebuit sa fie elaborate normele metodologice de aplicare. Insa, in
MOf nr 266 din 14 aprilie 2017 a fost publicat OMFP 464/2017 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi.
Definitii:
structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare care
include în perimetrul ei alte activităţi, dar cel puţin una
clasificată ca impusă aferentă codurilor CAEN 5610 şi/sau
5630, şi îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
Complex hotelier a) sunt exploatate de aceeaşi persoană juridică română;
b) înregistrează distinct în evidenţa contabilă operaţiunile
efectuate;
c) nu include activităţile aferente codurilor CAEN 5621 şi
5629;
Suprafaţa utilă comercială/de suma suprafeţelor saloanelor, teraselor şi grădinilor de vară,
servire pentru CAEN 5610 – conform certificatului de clasificare/autorizaţie
„Restaurante” şi 5630 – „Baruri şi
alte activităţi de servire a
băuturilor”
Suprafaţa utilă de desfăşurare suprafaţa totală construită, conform certificatului de
pentru CAEN 5621 – „Activităţi de clasificare/autorizaţiei
alimentaţie (catering) pentru
evenimente”, 5629 – „Alte servicii
de alimentaţie n.c.a.”
locaţia unde se desfăşoară activitatea economică şi care este
Unitate înfiinţată, înregistrată şi funcţionează conform cadrului legal in
vigoare
Cine datoreaza impozit specific?
Începând cu 1 ianuarie 2017, persoanele juridice române platitoare de impozit pe

profit (aplica Titlul II din Codul fiscal) care desfășoară activități corespunzătoare codurilor
CAEN de mai jos (activitate principală sau secundară) sunt obligate la plata impozitului
specific:
- 5510 – „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”;
- 5520 – „Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”;
- 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere”;
- 5590 – „Alte servicii de cazare”;
- 5610 – „Restaurante”;
- 5621 – „Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”;
119
- 5629 – „Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”;
- 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”
Aceste prevederi se aplică și persoanelor juridice române care au devenit plătitoare de

impozit pe profit ca urmare a exercitării opțiunii privind nivelul capitalului social minim de
45.000 lei.
Conform art 3 din Legea 170/2016, entitatile platitoare de impozit pe profit sunt
OBLIGATE la plata impozitului specific daca la data de 31 decembrie a anului precedent au
îndeplinit, cumulativ, următoarele condiţii:
a) aveau înscrisă în actele constitutive, ca activitate principală sau secundară, una
dintre activităţile aferente codurilor CAEN prevăzute mai sus;
b) nu se află în lichidare.
Îndeplinirea condiţiilor de mai sus se verifică la începutul fiecărui an fiscal, pe baza

situaţiei existente la data de 31 decembrie a anului precedent. Comunicarea către organul
fiscal teritorial se efectuează până la data de 31 martie inclusiv a anului următor.
OMFP 464/2017 - Norme de aplicare:

Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit, care au înscrisă
în actele constitutive, ca activitate principală sau secundară una dintre activitățile
corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de Legea 170/2016, dar nu
desfășoară efectiv activitate în domeniile respective, NU sunt obligate la plata
impozitului specific unor activităti.
Microîntreprinderile care aplică Titlul III din Codul fiscal la 1 ianuarie
2017 NU aplică impozitul specific unor activități.
Este o mare diferenta intre a avea un obiect de activitate inscris doar in actul
constitutiv si a fi autorizat la ONRC pentru desfasurarea acelei activitati. Astfel, noi trebuie sa
intelegem prin aceasta conditie de mai sus ca la 31 decembrie a anului precedent entitatea sa
aiba autorizate acele activitati, ca principale sau secundare.
Legea 170/2016 este dată ca excepție de la Titlul II privind impozitul pe profit si nu

este o excepție la impozitul pe venit. NU datoreaza acest impozit:
- microintreprinderile;
- PFA-urile, II-urile sau alte forme de organizare neplatitoare de impozit pe profit.
Entitatile plătitoare de impozit specific trebuie sa ţina evidenţa amortizării fiscale,

respectand aceleasi reguli ca si plătitorii de impozit pe profit.
De asemenea, aceste entitati au obligația să întocmească registrul de evidență fiscală
în care înscriu elementele luate în calcul la stabilirea impozitului, cum ar fi:
- tipurile de activităţi desfăşurate;
- coeficienţii şi variabilele utilizate pentru fiecare activitate care intră sub incidenţa
impozitului specific;
120
- numărul de unităţi;
- suprafeţele de desfăşurare a activităţilor; şi
- amortizarea fiscală.
Declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividende de către persoanele juridice
plătitoare de impozit specific se fac conform Legii 227/2015 privind Codul fiscal.
Initial, proiectul prevedea ca sunt exceptate de la aceste reguli entitatile care aveau o
cifra de afaceri mai mare de 5.000.000 euro si/sau peste 250 de salariati. S-a renuntat
insa la aceste plafoane si practic toate persoanele juridice platitoare de impozit pe profit care
au codurile CAEN precizate mai sus datoreaza impozit forfetar de la 1 ianuarie 2017.
De asemenea, in varianta adoptată de Senat, legea urma să fie aplicată doar acelor
persoane juridice care realizează cel puțin 70% din venituri desfășurând una sau mai multe
dintre activitățile mentionate mai sus. Si aceasta prevedere a fost insa eliminata in urma
dezbaterilor din Parlament.
Concluzie:
Noul tip de impozit este datorat de catre entitatile care aplica Titlul II din Codul fiscal
si care desfasoara activitatile prevazute in lege, indiferent de cifra de afaceri sau de numarul
de angajati.
Care sunt termenele de declarare si plata pentru impozitul specific?
Declararea și plata impozitului specific se efectuează semestrial, până la data de 25

inclusiv a lunii următoare, suma de plată reprezentand o jumătate din impozitul specific
anual. Prin excepție, contribuabilii care încetează să existe în cursul anului declară și plătesc
impozitul specific până la data încheierii perioadei impozabile, luând în calcul și impozitul
specific declarat și plătit în semestrele anterioare.
Contribuabilii care au fost plătitori de impozit specific şi care anterior au realizat

pierdere fiscală recuperează pierderea din profiturile impozabile obținute în următorii 7
ani consecutivi, de la data la care au revenit la sistemul de impozitare pe profit. Practic,
pierderea fiscală se recuperează în perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale
şi limita celor 7 ani.
OMFP 464/2017 – Norme de aplicare

Contribuabilii plătitori de impozit pe profit care au înregistrat pierdere fiscală şi care
aplică sistemul de impozit specific recuperează pierderea fiscală când revin la sistemul de
impozit pe profit în limita celor 7 ani consecutivi înregistrării pierderii.
Exemplu:
Entitatea ALFA desfăşoară activitate printr-un hotel de 4* si a înregistrat în anul
2015, perioadă în care era plătitor de impozit pe profit, o pierdere fiscală de 100.000 lei.
Aceasta a recuperat o parte din pierdere în sumă de 45.000 lei din profitul impozabil
obţinut în anul 2016.
121
Începând cu 1 ianuarie 2017 aplică sistemul de impozit specific până în 31
decembrie 2018. Considerând că în această perioadă nu realizează şi alte venituri pentru
care ar datora şi impozit pe profit, începând cu 1 ianuarie 2019, când entitatea revine la
sistemul de impozit pe profit, va continua să recupereze în anii 2019, 2020, 2021 si 2022,
inclusiv, suma rămasă de 55.000 lei din pierderea fiscală înregistrată în anul 2014.
În ipoteza în care entitatea, în perioada 2017-2018, ar realiza şi alte venituri
pentru care datorează impozit pe profit, pierderea fiscală înregistrată în anul 2014 se
recuperează din rezultatul fiscal obţinut în această perioadă.
Care sunt regulile specifice noului impozit forfetar?
Prevederi referitoare la Complexul hotelier
structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare care include în perimetrul

ei alte activităţi, dar cel puţin una clasificată ca impusă aferentă codurilor
CAEN 5610 şi/sau 5630, şi îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
Complex hotelier
a) sunt exploatate de aceeaşi persoană juridică română;
b) înregistrează distinct în evidenţa contabilă operaţiunile efectuate;
c) nu include activităţile aferente codurilor CAEN 5621 şi 5629;

Complexul hotelier este format din clădiri şi terenuri care includ în acelaşi edificiu ori
edificii legate fizic sau funcţional structuri de primire turistice cu diverse funcţiuni.
Prin alte activităţi desfăşurate de complexul hotelier se înţelege activităţile de
alimentaţie publică de tip restaurant, bar, agrement, tratament balnear/wellness sau de
înfrumuseţare, prestate în cadrul respectivei clădiri, cu mijloace proprii, activităţi ce fac parte
din oferta turistică a contribuabilului, fiind oferite turiştilor individual sau în cadrul
pachetelor turistice definite potrivit legii pe cele 5 tipuri de cazare în structurile de primire
turistică.
În situaţia în care serviciile prestate în cadrul complexului hotelier, cu mijloace proprii,

pentru a oferi turiştilor facilităţile din oferta turistică, sunt incluse în pachetul prestabilit de
servicii, vândute la preţ total, corespunzător tipului de cazare, contravaloarea acestora
reprezintă venituri pentru care complexul hotelier se impozitează conform anexei nr. 3 la
lege, respectiv datoreaza impozit doar pe activitatea de cazare.
În cazul în care turiştii sau alţi clienţi beneficiază de servicii oferite de complexul
hotelier, care nu au fost incluse în pachetul prestabilit de servicii, definit potrivit legii, pe
cele 5 tipuri de cazare, servicii corespunzătoare unor activităţi în afara celor 8 coduri CAEN
prevăzute de Legea 170/2016, veniturile realizate din aceste activităţi sunt supuse
impozitului pe profit. Acestea pot fi servicii de: frizerie, coafură, manichiură, pedichiură,
parcare etc.
Anul fiscal
Trebuie precizat ca pentru aceste entitati anul fiscal este anul calendaristic.
Conform Codului fiscal, un contribuabil platitor de impozit pe profit isi poate modifica anul
122
fiscal prin depunerea Formularului 014. Daca insa desfasoara activitati de natura celor
mentionate mai sus, atunci, de la 1 ianuarie 2017, trebuie sa revina la anul calendaristic ca an
fiscal.
Când o persoana juridica se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an
fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic in care entitatea a existat.
Contribuabilii care se înfiinţează în cursul anului care au înscrisă în actele

constitutive, ca activitate principală sau secundară, una dintre activităţile corespunzătoare
codurilor CAEN prevăzute mai sus si care aplica Titlul II din Codul fiscal plătesc impozitul
specific, începând cu anul următor înfiinţării. Practic, in anul infiintarii, acestia datoreaza
impozit pe profit sau impozit pe venit (daca este microintreprindere), conform regulilor
„clasice” prevazute in Codul fiscal.
Entitatile nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul următor anului în
care nu mai îndeplinesc cele 2 condiţii (obiect de activitate si sa nu se afle in lichidare).
Entitatile plătitoare de impozit pe profit comunică organului fiscal aplicarea

impozitului specific anual, până la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plătește
impozitul specific.
În cazul în care, la data de 31 decembrie inclusiv, cele 2 condiţii prevăzute in lege nu
mai sunt îndeplinite (obiect de activitate si sa nu se afle in lichidare), contribuabilii comunică
organului fiscal ieşirea din acest sistem de impunere, până la data de 31 martie inclusiv a
anului următor.
Contribuabilii care au mai multe unităţi determină impozitul specific anual prin
însumarea impozitului specific aferent fiecărei unităţi.
Exemplu:
Entitatea Leader detine 3 restaurante astfel:
- in Centrul vechi din Bucuresti, avand o suprafata de 600 m2;
- in cadrul unul centru comercial din Sibiu, in suprafata de 200 m2;
- in comuna Tunari din judetul Ilfov, in suprafata de 900 m2.
Avand in vedere ca toata activitatea desfasurata se incadreaza in CAEN 5610 –
„Restaurante” va plati impozit pe suprafata cumulata?
NU. Enitatea detine 3 restaurante in 3 locatii diferite, acestea fiind considerate

unitati distincte. Astfel, entitatea va calcula impozit conform formulei pentru fiecare
unitate in parte, impozitul datorat bugetului de stat fiind apoi stabilit prin insumarea
impozitului specific anual aferent celor trei restaurante.
Contribuabilii care desfășoară mai multe activități cu codurile CAEN prevăzute in lege,
cu excepția celor care desfășoară activități prin intermediul unui complex hotelier, determină
impozitul specific prin însumarea impozitelor stabilite pentru fiecare activitate desfășurată.
Exemplu:
Entitatea Leader detine un restaurant in municipiul Brasov si un hotel de 4 stele in
123
Poiana Brasov.
Cum se va calcula impozitul specific in acest caz?
Avand in vedere ca restaurantul nu este amplasat în perimetrul unităţii de cazare,

activitatea nu poate fi considerata ca fiind desfasurata in cadrul unui complex hotelier.
Astfel, pentru activitatea de restaurant (CAEN 5610 – „Restaurante”) impozitul se
va calcula conform formulei specifice, pentru activitatea de cazare (CAEN 5510 –
„Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”), impozitul va fi calculat de asemenea
tinandu-se cont de formula prevazuta in lege, iar impozitul anual datorat va fi suma celor
doua impozite.
Exemplu (OMFP 464/2017):

Entitatea ALFA desfăşoară activitate printr-un restaurant situat în Bucureşti, zona
A, cu o suprafaţă de 100 mp, şi în cadrul aceleiaşi unităţi desfăşoară activitate printr-un
bar cu o suprafaţă de 80 mp, cu suprafeţe distincte.
Impozitul specific anual se determină prin însumarea impozitelor specifice pentru
fiecare activitate desfăşurată, după cum urmează:
– se determină impozitul specific anual corespunzător activităţii desfăşurate în
restaurant, conform formulei stabilite în anexa nr. 1 la lege, astfel:
1.400 * (17 + 21 * 0,9) * 0,45 = 22.617 lei;

– se determină impozitul specific anual corespunzător activităţii desfăşurate în bar,
conform formulei stabilite în anexa nr. 2 la lege, astfel:
900 * (16 + 8* 0,9) * 0,45 = 9.396 lei;
– impozitul specific anual pentru întreaga unitate se stabileşte prin însumarea
impozitelor specifice determinate pentru fiecare activitate desfăşurată în
restaurant şi bar, astfel:
22.617 lei + 9.396 lei = 32.013 lei.
Atunci cand intervin modificări ca urmare a începerii/încetării unei activităţi sau

intervine modificarea suprafeţelor aferente desfăşurării fiecărei activităţi, începând cu
semestrul următor acestor modificări, contribuabilii recalculează impozitul specific aferent
perioadei rămase din an/perioadei din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat,
prin împărțirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice și înmulțirea cu
numărul de zile aferent perioadei rămase din an/perioadei din anul calendaristic pentru care
contribuabilul a existat.
Modificarea suprafeţei/numărului locurilor de cazare se realizează în următoarele
situaţii, fără a se limita la acestea:
- închiderea activităţii unei terase pe timpul iernii,
- închiderea activităţii unui bar în extrasezon,
- scoaterea din circuitul turistic a unui număr de camere,
- introducerea de camere în circuitul turistic prin modificarea anexei la certificatul de
clasificare sau a autorizaţiei de funcţionare.
124
În situaţia în care se înfiinţează o nouă unitate cu activităţi corespunzătoare
codurilor CAEN prevăzute in lege, începând cu semestrul următor, contribuabilii
recalculează impozitul specific aferent perioadei rămase din an, conform regulii de mai sus.
Daca un sat, o comună sau o stațiune turistică de interes local dobândește statutul de
stațiune turistică de interes național, contribuabilii stabiliți în aria de administrare a
acesteia vor plăti impozitul specific la nivelul stabilit pentru sate/comune/stațiuni de interes
local pentru încă 3 ani de la dobândirea statutului de stațiune turistică de interes național.

Perioada de 3 ani se calculează începând cu anul în care s-a dobândit statutul de
staţiune turistică de interes naţional, potrivit legii.
Exemplu:
Entitatea Alfa desfăşoară activitatea printr-un restaurant în suprafaţă de 50 mp,
situat într-o comună. Din anul 2018 comuna dobândeşte statutul de staţiune turistică de
interes naţional, potrivit legii.
În acest caz contribuabilul va plăti în anii 2018, 2019 şi 2020, pentru fiecare an, un
impozit specific anual calculat la nivelul stabilit pentru sat/comună/staţiune de interes
local, astfel:
1.400 * (3 + 7 * 0,9) * 0,10 = 1.302 lei.
Începând cu anul 2021 contribuabilul va plăti impozitul specific anual stabilit la
nivelul unei staţiuni turistice de interes naţional, după cum urmează:
1.400 * (5 + 7 * 0,9) * 0,30 = 4.746 lei.
Care sunt regulile pentru perioada de inactivitate sau încetarea activității
Pentru entitatile care încetează să existe în cursul anului, impozitul specific se

recalculează în mod corespunzător, prin împărţirea impozitului specific anual la 365 de zile
calendaristice şi înmulţirea cu numărul de zile aferent perioadei fiscale corespunzătoare
fiecărei entitati, luând în considerare, dacă este cazul, şi modificarea impozitului specific în
cursul anului.
În cazul în care, în cursul anului, un contribuabil intră în inactivitate temporară,
acesta nu mai datorează impozitul specific începând cu semestrul următor. Daca perioada
de inactivitate încetează în cursul anului, contribuabilul datorează impozitul specific
începând cu semestrul următor celui în care încetează perioada de inactivitate.
În cazul retragerii definitive de către autorităţile competente a autorizaţiei de

funcţionare/certificatului de clasificare pentru toate activităţile prevăzute în lege, entitatea
este obligata la plata impozitului pe profit începând cu trimestrul următor retragerii
autorizaţiei de funcţionare/certificatului de clasificare. Astfel, entitatea are obligatia sa
comunice organului fiscal ieșirea din sistemul de impunere specific in termen de 15 zile de la
finalul lunii in care a avut loc retragerea.
Exemplu:
125
In anul 2018, entitatea ALFA desfăşoară activitatea printr-un complex hotelier
- un hotel de 5* cu o capacitate de 200 de locuri de cazare şi
- un restaurant de 200 mp situat în staţiunea Sinaia.
Începând cu 15 mai 2018 încetează activitatea pentru care este obligat la plata
impozitului specific, ca urmare a retragerii definitive a certificatului de clasificare de
către autorităţile competente. Ulterior, contribuabilul închiriază hotelul şi restaurantul
unei persoane juridice şi va obţine venituri din închirierea acestor active.
Valoarea impozitului specific anual = 448 lei * 200 de locuri de cazare = 89.600 lei.
Începând cu trimestrul următor retragerii certificatului de clasificare, respectiv cu

1 iulie 2018, entitatea este obligata la plata impozitului pe profit. Astfel, va proceda la
determinarea impozitului specific datorat pe perioada 1 ianuarie 30 iunie 2018, după
cum urmează:
– impozitul anual specific: 89.600 lei/365 de zile = 245 lei/zi;
– impozitul anual specific datorat pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018 este: 245 lei
x 181 de zile = 44.345 lei.
Care sunt regulile de impozitare pentru alte venituri in afara CAEN din lege?
Entitatile care, în cursul anului, realizează venituri şi din alte activităţi în afara celor
corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute in lege, aplică sistemul de declarare şi plată a
impozitului pe profit pentru aceste venituri.
Contribuabilii care desfăşoară activităţi prin intermediul unui complex hotelier şi
realizează venituri din desfăşurarea altor activităţi, aplică sistemul de declarare şi plată a
impozitului pe profit pentru aceste venituri.
Veniturile din alte activităţi luate în calcul sunt cele înregistrate până la data de 31
decembrie a anului respectiv, inclusiv.

Contribuabilii care realizează venituri şi din alte activităţi în afara celor 8 CAEN
prevăzute de Legea 170/2016 sunt obligaţi să determine şi să plătească concomitent:
– impozit specific pentru veniturile din activităţile corespunzătoare celor 8 CAEN-uri;
– impozit pe profit pentru veniturile din alte activităţi în afara celor 8 CAEN-uri.
Contribuabilii trebuie să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă potrivit
reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, pentru stabilirea
veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare activităţilor vizate.
Pentru stabilirea cheltuielilor comune care vor fi luate în calcul la determinarea
rezultatului fiscal se utilizează o metodă raţională de alocare sau prin repartizarea
proporţional cu ponderea veniturilor obţinute din activităţile vizate în veniturile totale
realizate de contribuabil.
Exemplu:
Entitatea ALFA obtine venituri din alte activităţi, în afara celor 8 CAEN-uri
prevăzute de Legea 170/2016, şi pentru acestea aplică impozitul pe profit.
126
Cheltuielile comune se repartizează proporţional cu ponderea veniturilor obţinute
din alte activităţi în veniturile totale realizate de contribuabil.
Total venituri obţinute de contribuabil - 100.000 lei

Total cheltuieli - 80.000 lei, din care: directe 50.000 lei şi comune 30.000 lei
Venituri obţinute din alte activităţi - 40.000 lei
Cheltuieli directe aferente veniturilor din alte activităţi - 20.000 lei
Ponderea veniturilor din alte activităţi în total venituri: (40.000/100.000)*100 = 40%

Cheltuielile comune care se vor lua în calcul la determinarea rezultatului fiscal din alte
activităţi sunt: 30.000 lei *40% = 12.000 lei.
La determinarea impozitului pe profit, se au în vedere veniturile şi cheltuielile

aferente activităţilor desfăşurate în afara celor 8 CAEN-uri, astfel:
– venituri din alte activităţi în sumă de 40.000 lei;
– cheltuieli aferente veniturilor din alte activităţi în sumă de 32.000 lei, din care:
cheltuieli directe 20.000 lei şi comune 12.000 lei.
Veniturile din dobânzi şi diferenţele de curs, altele decât cele aferente funcţiei de
cazare/alimentaţie publică, venituri obţinute din activităţi de subfrancizare, refacturări de
produse alimentare, închirieri spaţii etc., sunt considerate venituri din alte activităţi în afara
celor 8 CAEN-uri pentru care se datoreaza impozit pe profit.
Reguli pentru CAEN 5610 „Restaurante”, 5621 „Activităţi de alimentaţie (catering)

pentru evenimente”, 5629 „Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”
În cazul în care în certificatul de clasificare/autorizaţia de funcţionare nu se

menţionează suprafaţa utilă comercială/de servire pentru codurile CAEN 5610 -
„Restaurante“ şi 5630 „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor“ sau suprafaţa utilă de
desfăşurare a activităţii specifice codurilor CAEN 5621 - „Activităţi de alimentaţie (catering)
pentru evenimente“, 5629 „Alte servicii de alimentaţie n.c.a.“, suprafaţa luată în considerare
este cea stabilită de contribuabil pe baza documentelor privind spaţiul în care îşi desfăşoară
activitatea, respectiv suprafaţa de desfăşurare a activităţii declarată pe propria
răspundere la solicitarea eliberării autorizaţiei de funcţionare.
Pentru fiecare unitate detinuta, impozitul specific se determina conform formulei:
Impozit = k * (x + y * q) * z, unde:
 k - 1.400, valoarea impozitului standard, în lei
 x - variabila în funcţie de rangul localităţii
 y – variabila în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei
 z – coeficientul de sezonalitate
 q – 0,9 coeficientul de ajustare pentru spaţiu tehnic.
127
Variabila în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei „y“ se stabileşte prin rotunjirea la 1 mp
pentru fracţiunile de peste 0,50 mp inclusiv sau prin neglijarea fracţiunilor de până la 0,50
mp, după caz. De exemplu, pentru un restaurant cu o suprafaţă de 240,40 mp, variabila în
funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei „y“ este 47,0, corespunzătoare intervalului de suprafaţă
cuprins între 201 şi 240 mp.
Exemplu
Entitatea Leader opereaza un restaurant de 100 m2 in Sibiu - zona A.
Care este nivelul impozitului specific anual?
În acest caz, k este de 1.400 de lei, x reprezintă 15, y are o valoare de 21, q este de
0,9, iar z este 0,45.
Impozitul forfetar este = 1.400 lei x (14 + 21 x 0,9) x 0,45 = 20.727 lei.
Exemplu
Entitatea Leader opereaza un restaurant de 480 m2 in Bucuresti - zona A.
0,9, iar z este 0,45.
Exemplu
Entitatea Leader opereaza un restaurant de 700 m2 in comuna Chiajna, unde
organizeaza si nunti si botezuri.
0,9, iar z este 0,1.
Exceptie de la aplicarea formulei de calcul de mai sus fac entitatile care au CAEN 5610
„Restaurante” si care desfasoara urmatoarele activitati, impozitul specific anual/unitate fiind
în sumă de 1500 lei:
a) vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată;
b) cărucioare mobile care vând mâncare;
c) prepararea hranei la standuri din pieţe.
Reguli pentru CAEN 5630 „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”
Impozit = k * (x + y * q) * z, unde:
 k - 900, valoarea impozitului standard, în lei
 x - variabila în funcţie de rangul localităţii
128
 y – variabila în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei
 z – coeficientul de sezonalitate
 q – 0,9 coeficientul de ajustare pentru spaţiu tehnic.
Exemplu
Entitatea Leader opereaza un bar-cafenea de 120 m2 in Bucuresti – Centrul vechi.
În acest caz, k este de 900 de lei, x reprezintă 16, y are o valoare de 10, q este de
0,9, iar z este 0,45.
Impozitul forfetar este = 900 lei x (16 + 10 x 0,9) x 0,45 = 10.125 lei.
Pentru stabilirea coeficientilor utilizati la calculul impozitului specific, trebuie sa luam

în considerare, cu prioritate, statutul specific acordat localităţii în care ne desfăşuram
activitatea, acordat de către autoritatea competentă, în conformitate cu normele şi criteriile
de atestare în domeniu.
Exemplu
Entitatea ALFA isi desfăşoară activitatea printrun restaurant în zona C din
municipiul Timişoara.
Aceasta va utiliza coeficientul de sezonalitate (z) de 0,45, aplicabil celor 8 poli, şi
nu pe cel de 0,35 pentru municipii. De asemenea, va tine cont de variabila în funcţie de
rangul localităţii („x“) de 13, aplicabilă pentru zona C din cei 8 poli, şi nu pe cel de 9
pentru zona C din municipii.
Reguli pentru CAEN 5510 „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”, 5520„
Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”, 5530 „Parcuri pentru
rulote, campinguri şi tabere”, 5590 „Alte servicii de cazare”
Impozit = k * Nr locuri de cazare
Valoarea impozitului standard „k” este cea corespunzătoare categoriei şi/sau tipului
de structură de primire turistică menţionate în certificatul de clasificare.
În situația în care, în cursul unui an, au apărut modificări cu privire la îndeplinirea
condițiilor care au stat la baza eliberării certificatului de clasificare sau la numărul locurilor
de cazare, contribuabilii calculează impozitul specific, în mod corespunzător, începând cu
semestrul următor acestor modificări.
Modificările la care se face referire în lege sunt modificări ale categoriei de clasificare,
respectiv creşterea sau scăderea numărului de stele/margarete.
Contribuabilii care desfăşoară activităţi prin intermediul unui complex hotelier,

determină impozitul specific tot potrivit formulei de mai sus.
129
Veniturile obţinute din activitatea unui complex hotelier din contracte de închiriere
sau asociere către/cu alte societăţi comerciale vor fi supuse regulilor aferente impozitului pe
profit.

Contribuabilii care desfăşoară activităţi prin intermediul unui complex hotelier şi
realizează venituri din contracte de închiriere sau asociere, pentru aceste venituri aplică
sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit.
Exemplu
Entitatea ALFA desfăşoară activitatea prin complexul hotelier de 5* situat în
Poiana Braşov, care are în structura sa trei restaurante - A, B, C. Capacitatea de cazare a
complexului hotelier este de 300 de locuri.
Pentru activitatea desfăşurată prin complexul hotelier entitatea datorează impozit
specific astfel:
Valoarea impozitului specific anual este: 448 lei * 300 locuri = 134.400 lei.
Entitatea ALFA închiriază restaurantul B cu suprafaţa de 100 mp unei persoane

juridice care desfăşoară activitate corespunzătoare codului CAEN 5610 - Restaurante.
Veniturile lunare realizate din acest contract sunt în sumă de 5.000 lei/lună. Cheltuielile
comune/an alocate acestei activităţi sunt în sumă de 18.000 lei.
Pentru veniturile realizate din închirierea restaurantului B, entitatea ALFA va
datora impozit pe profit asupra profitului impozabil determinat pe baza venitului anual
realizat din contractul de închiriere, din care se deduc cheltuielile aferente respectivului
venit, inclusiv cheltuielile comune alocate activităţii de închiriere.
Entitatile care desfăşoară activităţi prin intermediul unui hotel, hotel apartament,
motel, pensiuni turistice, pensiuni turistice rurale, pensiuni turistice urbane, pensiuni
agroturistice, apartamente de închiriat, hotel tineret, bungalow-uri, vile, reprezentând
structuri de primire turistică amenajate în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pun la
dispoziţia turiştilor spaţii de cazare şi spaţii de alimentaţie publică de tip restaurant, bar,
toate aceste servicii specifice fiind activităţi ale aceleiaşi societăţi care desfăşoară
activitatea de cazare, nefăcând obiectul închirierii sau asocierii către/cu alte societăţi,
determină impozitul specific tot potrivit formulei de mai sus.
Exemplu
Entitatea Leader opereaza un hotel de 4 stele in Bucuresti, avand 80 de locuri de
cazare.
În acest caz, k este 513 lei.
Impozitul forfetar este = 513 lei x 80 locuri = 41.040 lei.
Exemplu
Entitatea Leader opereaza un hotel de 3 stele in Sinaia, avand 120 de locuri de
cazare.
130
În acest caz, k este 171 lei.
Impozitul forfetar este = 171 lei x 120 locuri = 20.520 lei.

Un complex hotelier din Timişoara este format din:
- hotelul Alfa de 4 * - 80 de camere şi 120 de locuri de cazare,
- restaurantul Beta - 100 mp şi 50 de locuri,
- restaurantul Gama - 150 mp şi 30 de locuri,
- barul Teta - 60 mp şi 20 de locuri şi
- pool barul Zet - 75 mp şi 25 de locuri.
Tipuri de structură de alimentaţie publică: restaurant - total 80 de locuri şi bar
total 45 de locuri.
Întrucât numărul de locuri pe fiecare tip de structură de alimentaţie publică este

sub numărul de locuri de cazare, entitatea va plăti impozit specific doar pentru
activitatea de cazare, astfel:
513 lei * 120 de locuri cazare = 61.560 lei.
În cazul în care, în cadrul complexului hotelier, suma locurilor unităţilor de alimentaţie

publică depăşeşte numărul locurilor de cazare, pentru locurile ce depăşesc numărul
locurilor de cazare se plăteşte impozit specific conform anexei nr. 1 sau 2 la lege, după caz.

Un complex hotelier din Iaşi, zona A, este format din:
- hotel de 4 * cu 100 de locuri de cazare;
- restaurant 1 cu 50 de locuri şi 100 mp;
- restaurant 2 cu 110 locuri şi 220 mp;
- bar 1 cu 20 de locuri şi 40 mp.
Calculul impozitului specific se realizează astfel:

– se determină suprafaţa aferentă fiecărui loc de alimentaţie publică pe tip de
structură, raportând suprafaţa aferentă structurii de alimentaţie publică la
numărul de locuri de cazare:
(100 mp + 220 mp) / (50 locuri + 110 locuri) = 2 mp/loc;
– pentru locurile impuse conform legislaţiei specifice, impozitul se calculează la
nivelul locurilor de cazare, în sensul că 100 de locuri de la restaurant şi 20 de
locuri de la bar nu depăşesc numărul de locuri de cazare;
– pentru restul de 60 de locuri, aferente structurii de alimentaţie publică
independentă, cărora le corespund 120 mp, calculul impozitului specific se
realizează conform anexei nr. 1 la lege.
În acest caz entitatea calculează şi plăteşte:

- Pentru complexul hotelier - valoarea impozitului specific anual este:
131
513 lei * 100 = 51.300 lei şi
- Pentru structura de alimentaţie publică independentă - valoarea impozitului
specific anual pentru restaurant este:
1.400 * (15 + 21 * 0,9) * 0,45 = 21.357 lei;
Valoarea totală a impozitului specific anual este = 51.300 lei + 21.357 lei = 72.657
lei.
Formularul 088 – eliminat incepand cu 1 februarie 2017
In MOf nr 39 din 13 ianuarie 2017 au fost publicate Deciziile Prim-Ministrului

58/2017 prin care dl Doros Dragos a fost eliberat la cerere din functia de presedinte ANAF,
respectiv Decizia 59/2017 prin care dl Stan Bogdan a fost numit in functia de presedinte
ANAF.
In MOf nr 40 din 13 ianuarie 2017 a fost publicat OPANAF 210/2017 privind
modificarea OPANAF 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a
contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal şi pentru
abrogarea OPANAF 3.841/2015 privind aprobarea modelului şi conţinutului Formularului
088.
Astfel, incepand cu 1 februarie 2017, OPANAF 3841/2015 este abrogat, ceea ce
inseamna ca la momentul solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA a unei societati
comerciale, Formularul 088 NU mai este solicitat.
O persoana impozabila se poate inregistra in scopuri de TVA:
- ca urmare a depasirii plafonului de scutire de 220.000 lei (Declaratia 010);
- prin optiune, de la momentul infiintarii (Formularul 098);
- prin optiune, firma existand deja (Declaratia 010);
- ca urmare a anularii din oficiu a codului de TVA (Formularul 099).
Odata cu eliminarea Formularului 088, Codul fiscal nu a fost modificat, mentinandu-se

trimiterile cu privire la evaluarea capacitatii si intentiei de a desfasura activitati economice.
Art 316 Cod fiscal:

(11) Organele fiscale competente anulează înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA, conform
prezentului articol:
h) dacă persoana impozabilă, societate cu sediul activității economice în România, supusă
înmatriculării la registrul comerțului, NU justifică intenția și capacitatea de a desfășura activitate
economică potrivit criteriilor și în termenele stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F.
(12) Procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA este stabilită prin normele procedurale în
vigoare. După anularea înregistrării în scopuri de TVA conform alin. (11) lit. a) - e) și h), la solicitarea
persoanelor impozabile organele fiscale înregistrează persoanele impozabile în scopuri de TVA
astfel:
e) în situația prevăzută la alin. (11) lit. h), dacă încetează situația care a condus la anulare, de
la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA.
132
Unii au avut tendinta sa creada ca incepand cu 1 februarie 2017 organul fiscal va

renunta cu totul la analiza de risc efectuata in vederea acordarii codului de TVA. In cele din
urma insa, in MOf nr 93 din 1 februarie 2017 a fost publicat OPANAF 605/2017 privind
stabilirea criteriilor pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA, pentru aprobarea
Procedurii privind înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (12) lit. e) din Legea
nr. 227/2015 privind Codul fiscal a persoanelor impozabile, societăţi, cu sediul activităţii
economice în România şi pentru aprobarea Procedurii de anulare, din oficiu, a înregistrării în
scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a
persoanelor impozabile, societăţi, cu sediul activităţii economice în România, care nu justifică
intenţia şi capacitatea de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni în sfera de
aplicare a TVA, prin care a fost abrogat OPANAF 2393/2016.
Concluzia! Desi incepand cu 1 februarie 2017 Formularul 088 a fost eliminat,
procedura de inregistrare in scopuri de TVA nu este cu mult schimbata fata de cea anterioara,
organul fiscal efectuand o analiza de risc a contribuabililor dupa o serie de criterii
netransparente si necomunicate in mod oficial celor implicati.
Castigul salarial mediu brut in 2017 – 3.131 lei
In MOf nr 128 din 17 februarie 2017 a fost publicata Legea 7/2017 privind bugetul
asigurarilor sociale de stat pe anul 2017.
Este de retinut faptul ca, pentru anul 2017, castigul salarial mediu brut este de 3.131
lei. Ca si comparatie, in anul 2016 acest indicator a fost de 2.681 lei, in anul 2015 a fost de
2.415 lei, iar in anul 2014 a fost 2.298 lei.
Astfel, atunci cand ne referim la plafonul de 5 salarii medii brute pe economie, in anul
2017 vom tine cont de pragul de 15.655 lei, spre deosebire de 13.405 lei in anul 2016. Este
vorba de:
- plafonarea CAS si CASS in cazul veniturilor din salarii aferente lunii ianuarie 2017
(incepand cu veniturile lunii februarie 2017, se elimina plafonul de 5 salarii medii
brute);
- plafonul maxim pentru cei care obtin venituri din activitati economice si care sunt
obligati sa depuna Formularul 600;
- veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, unde CASS si CASS se calculeaza in
limita plafonului maxim de 5 salarii medii brute;
- cei care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor si care datoreaza CASS pentru
veniturile obtinute in limita unui plafon maxim lunar de 5 salarii medii brute pe
economie.
Noul Decont de TVA 300 – incepand cu 1 ianuarie 2017
In MOf nr 94 din 01 februarie 2017 a fost publicat OPANAF 591/2017 pentru

aprobarea modelului şi conţinutului Formularului 300 „Decont de TVA”, decont utilizat
incepand cu operatiunile lunii ianuarie 2017.
133
Era nevoie de o astfel de modificare avand in vedere in primul rand faptul ca incepand
cu 1 ianuarie 2017, cota standard de TVA in Romania este de 19%. Retineti ca orice
operatiune anterioara anului 2017 pentru care TVA se regularizeaza in acest an deoarece
intervine faptul generator, va figura la randul de regularizari, tinand cont ca pentru aceasta s-
a utilizat initial cota de 20% sau 24% (de exemplu, avansuri facturate in anii anteriori). De
asemenea, facturile emise/primite in anii precedenti de catre entitatile care aplica sistemul
„TVA la incasare” care sunt incasate/platite in acest an, vor figura la randurile de regularizari,
deoarece aceste operatiuni isi pastreaza cota de TVA valabila la data faptului generator.
Avand in vedere regimul agricultorilor introdus prin OUG 84/2016 incepand cu 1
ianuarie 2017, in Decontul de TVA 300 au fost introduse:
- Randul 26 „Compensația în cotă forfetară pentru achiziții de produse și servicii
agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori”; si
- Randul 27 „Regularizări privind compensația în cotă forfetară”.
O ultima modificare semnificativa ar consta in faptul ca spre finalul formularului,

entitatile trebuie sa prezinte separat facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA
pentru operatiunile efectuate pe perioada anularii codului de TVA (conform OUG 84/2016):
Declaratia 205 – eliminata pentru platitorii de salarii
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor (societati comerciale, profesii

liberale, PFA, II etc) au obligaţia să completeze şi să depună Declaraţia 112 pentru fiecare
beneficiar de venit, până la termenul de plată a impozitului. De asemenea, plătitorul de
venituri este obligat să elibereze salariatului, la cererea acestuia, un document (nu reprezintă
un formular tipizat) care să cuprindă cel puțin informații privind:
- datele de identificare ale contribuabilului;
- venitul realizat în cursul anului;
- deducerile personale acordate;
- impozitul calculat și reținut.
Angajatorii au obligația de a calcula, de a reține impozitul pe venit si contributiile

sociale și de a le plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se plătesc veniturile salariale.
Prin excepție, Declaratia 112 poate fi depusa până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare trimestrului pentru care se datorează obligatiile fiscale, de către următorii
plătitori de venituri din salarii și venituri asimilate salariilor:
134
- entitatile plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri
totale de până la 100.000 euro și au avut un număr mediu de până la 3 salariați
exclusiv;
- asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice (indiferent
de totalul veniturilor sau de numarul salariatilor);
- microîntreprinderile care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3
salariați exclusiv (!!! Aici ar fi de urmarit daca legea se va modifica, avand in vedere ca
plafonul a crescut la 500.000 euro si ar insemna o diferentiere fata de entitatile
platitoare de impozit pe profit);
- PFA, II, profesiile liberale și asocierile fără personalitate juridică constituite între
persoane fizice, persoanele fizice care dețin capacitatea de a încheia contracte
individuale de muncă în calitate de angajator.
Numărul mediu de salariați se calculează ca medie aritmetică a numărului de salariați
din Declarațiile 112 depuse pentru fiecare lună din anul anterior, iar venitul total se
stabilește pe baza informațiilor din situațiile financiare ale anului anterior.
ATENTIE!
- entitatile care in anul 2017 au obligatia depunerii trimestriale a Declaratiei 112 si nu
doresc sa opteze pentru regimul lunar, iar in anul 2016 au figurat cu perioada fiscala
lunara potrivit legii sau lunara prin optiune, trebuie sa depuna Formularul 010/070,
completand perioada fiscala trimestru, pana la 16 ianuarie 2017;
- entitatile care in anul 2017 au obligatia depunerii trimestriale a Declaratiei 112 pot
opta pentru regimul lunar de declarare prin depunerea Formularului 010/070 pana la
31 ianuarie 2017, completand la perioada fiscala „lunara prin optiune”;
- entitatile care in anul 2017 au obligatia depunerii trimestriale a Declaratiei 112, iar in
anul 2016 au figurat cu perioada fiscala trimestru, NU depun Formularul 010/070;
- entitatile care in anul 2017 au obligatia depunerii trimestriale a Declaratiei 112 si
care doresc sa opteze pentru perioada fiscala lunara, iar in anul 2016 au figurat cu
perioada fiscala „lunara prin optiune” NU depun Formularul 010/070;
- entitatile care in anul 2017 au obligatia depunerii lunare a Declaratiei 112, iar in anul
2016 au figurat cu perioada fiscala trimestru sau lunara prin optiune, trebuie sa
depuna Formularul 010 pana la 16 ianuarie 2017, completand perioada fiscala
„lunara potrivit legii”;
- entitatile care in anul 2017 au obligatia depunerii lunare a Declaratiei 112, iar in anul
2016 au figurat cu perioada fiscala lunara, NU depun Formularul 010;
- persoanele fizice romane si straine care detin CNP si s-au inregistrat in evidenta fiscala
in calitate de angajatori prin depunerea Formularului 020, au obligatia depunerii
trimestriale a Declaratiei 112 si pot opta pana la 31 ianuarie 2017 pentru declararea
lunara a impozitului pe venitul din salarii si a contributiilor sociale.
Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt obligaţi să

calculeze, să reţină, să plătească şi să declare impozitul reţinut la sursă, până la termenul de
plată a acestuia inclusiv. De asemenea, acestia au obligaţia să depună Declaraţia 205 pentru
fiecare beneficiar de venit la organul fiscal, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului
135
curent pentru anul expirat, cu excepţia cazurilor pentru care exista obligatia depunerii
Declaratiei 112, cum ar fi:
- venituri din salarii şi asimilate salariilor;
- venituri din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală;
- venituri din pensii;
- venituri din arendare.
Concluzia! Conform OUG 84/2016, incepand cu 1 ianuarie 2017, angajatorii NU vor

mai trebuie sa depuna Declaratia 205 aferenta veniturilor de natura salariala. Insa, daca
aceste entitati datoreaza unor persoane fizice venituri pentru care au obligatia retinerii la
sursa a impozitului (din dividende, dobanzi, din premii, din lichidarea unei persoane juridice,
din alte surse etc), atunci vor depune Declaratia 205 doar pentru aceste venituri.
In MOf nr 1.068 din 30 decembrie 2016 a fost publicat OPANAF 3695/2016 pentru
aprobarea unor formulare privind definitivarea impozitului anual pe venit si a contributiilor
sociale prin care a fost actualizata si Declaratia 205 care urmeaza sa fie depusa pana la
sfarsitul lunii februarie 2017 pentru anul 2016.
Declaratia 207 - beneficiari de venit nerezidenți
In MOf nr 1.068 din 30 decembrie 2016 a fost publicat OPANAF 3695/2016 pentru
aprobarea unor formulare privind definitivarea impozitului anual pe venit si a contributiilor
sociale prin care a fost introdusa Declaratia informativa 207 privind impozitul reținut la
sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți
Declaraţia 207 se depune pana la sfarsitul lunii februarie 2017 pentru anul 2016 de
către plătitorul de venit care are obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii impozitului pe
veniturile cu regim de reţinere la sursă a impozitului pe nerezidenti conform Codului fiscal
sau convenţiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state. Declaraţia
se completează şi se depune şi pentru veniturile scutite de impozit.
Pentru nerezidenţii oare obţin venituri impozabile din România, plătitorul de venit are
obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti bugetului de stat impozit pe venit sau impozit pe
profit, după caz.
Conform Codului de procedură fiscală, orice persoană sau entitate care este subiect într-
un raport juridic fiscal, se înregistrează fiscal primind un cod de identificare fiscală. Totodată,
pentru persoanele nerezidente (fizice/juridice), care realizează numai venituri supuse
regulilor de impunere la sursă, iar impozitul reţinut este final, atribuirea CIF se poate face
de organul fiscal, la solicitarea plătitorului de venit.
In acest sens, plătitorul de venit depune Formularul 015 „Declaraţie de înregistrare

fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru contribuabilii nerezidenţi care
nu au sediu permanent în România” sau Formularul 030 „Declaraţie de înregistrare
fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane fizice care nu deţin CNP.
136
Potrivit Instrucţiunilor de completare a formularelor, plătitorul de venit, va prezenta
organului fiscal, cu ocazia solicitării înregistrării fiscale a persoanelor nerezidente, actele
doveditoare ale calităţii de plătitor de venit cu regim de reţinere la sursă pentru respectivul
beneficiar de venit.
In categoria actelor care dovedesc calitatea de plătitor de venit cu regim de reţinere la
sursă a impozitului pentru beneficiarul de venit, sunt, actele care dovedesc raportul dintre
beneficiar şi plătitorul de venit, ca de exemplu: contracte de muncă, contracte de prestări
servicii, contracte de administrare, contracte de concesiune, contracte de cesiune, contracte
în baza cărora se realizează venituri din transferul masei patrimoniale fiduciare etc.
Eliminarea ROI
Conform OUG 84/2016, publicata in MOf nr 977 din 06 decembrie 2016, incepand cu 1
ianuarie 2017 au fost eliminate toate prevederile referitoare la ROI. Practic, orice entitate
inregistrata in scopuri de TVA (societate comerciala, PFA, II, profesie liberala, persoana
fizica) este inscrisa din oficiu in VIES (Sistemul de Schimb de Informaţii privind TVA).
De asemenea, entitatile neplatitoare de TVA in Romania care se inregistreaza in scopuri
de TVA conform art 317 din Codul fiscal in vederea realizarii de operatiuni intracomunitare
(cod special de TVA) sunt inscrise din oficiu in VIES incepand cu data comunicarii Deciziei de
inregistrare in scopuri de TVA.
Avand in vedere aceste modificari, Formularul 095 este abrogat. Conform notei de
fundamentare, pentru reducerea sarcinilor administrative ale entitatilor, se abroga
prevederile referitoare la ROI, avand in vedere ca exista alte parghii mai eficiente pentru
prevenirea evaziunii fiscale, inclusiv in ceea ce priveste operatiunile intracomunitare.
Pentru inscrierea în ROI, trebuiau depuse la organul fiscal:

- Formularul 095 „Cerere de înregistrare în/radiere din ROI”, completat în mod
corespunzător;
- certificatele de cazier judiciar eliberate de autoritatea competentă din România ale
tuturor asociaţilor (cu excepţia SA) care deţin minimum 5% din capitalul social al
societăţii şi ale administratorilor; si
- Certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului din care să rezulte
repartizarea capitalului social între asociaţi, valabil la data depunerii cererii.
Odata cu eliminarea ROI, este anulata si obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la data
modificării listei administratorilor să depuneţi la organul fiscal cazierul judiciar al noilor
administratori. Cu excepţia societăţilor pe acţiuni, exista obligaţia ca, în termen de 30 de zile
de la data modificării listei asociaţilor, să depuneti la organul fiscal cazierul judiciar al noilor
asociaţi care deţin minimum 5% din capitalul social al societăţii.
Suspendarea Declaratiilor 392A, 392B si 393.
Conform OUG 84/2016, publicata in MOf nr 977 din 06 decembrie 2016, pana la 31
decembrie 2019, se suspenda obligatia depunerii declaratiilor informative 392A (depusa de
entitatile inregistrate in scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 220.000 lei), 392B (depusa de
137
entitatile neinregistrate in scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 220.000 lei) si 393 (depusa de
entitatile inregistrate in scopuri de TVA care presteaza servicii de transport international de
persoane).
Astfel, conform notei de fundamentare ce insoteste OUG 84/2016, s-a dorit reducerea
sarcinilor administrative care revin persoanelor impozabile, avand in vedere ca exista surse
alternative credibile agreate de Comisia Europeana pentru a calcula baza TVA pentru
resursele proprii ale bugetului UE.
Declararea impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate
In MOf nr 123 din 15 februarie 2017 a fost publicat OMFP nr 240/2017 privind
indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul
impozitului pe profit anual pentru anul fiscal 2017.
Astfel, pentru anul fiscal 2017, indicele prețurilor de consum utilizat pentru
actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual este 101,4%.
Începând cu 1 ianuarie 2013, o serie de contribuabili POT OPTA pentru declararea şi
plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la
care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a Declaraţiei 101
privind impozitul pe profit, respectiv 25 martie.
Cum se trece la un astfel de sistem de declarare şi plată a impozitului pe profit?
Cei care doresc să utilizeze această modalitate de plată a impozitului pe profit, trebuie
să depună Formularul 012 “Notificare privind modificarea sistemului anual/trimestrial de
declarare si plata a impozitului pe profit” până la data de 31 ianuarie a anului fiscal respectiv.
Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea
din sistemul anual de declarare şi plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal.
Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial
de declarare şi plată a impozitului pe profit, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului
fiscal respectiv, tot prin Formularul 012.
Cine nu poate aplica un astfel de sistem de declarare a impozitului pe profit?
Următoarele categorii de entităţi NU pot opta pentru acest sistem:

- contribuabilii nou-înfiinţaţi;
- contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului precedent;
- contribuabilii care la sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală;
- organizaţiile nonprofit, deoarece declară şi plătesc impozitul pe profit, anual, până la
data de 25 februarie inclusiv a anului următor; si
- contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice
şi a cartofului, pomicultură şi viticultură, deoarece declară şi plătesc impozitul pe
profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor.
Cum se calculează impozitul declarat trimestrial?

138
Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual,

cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină plăţile anticipate trimestriale în sumă de o
pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele
preţurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se
efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru
care se efectuează plata, pentru primele trei trimestre ale anului.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, plăţile anticipate aferente trimestrului IV se
declară şi se plătesc până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a
ultimei luni din anul fiscal modificat.
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile
anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform Declaraţiei 101 privind
impozitul pe profit, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile

anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform Declaraţiei 101 privind
impozitul pe profit, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.
HG 1/2016 Normele de aplicare

În situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile anticipate,
impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică şi se corectează, plăţile anticipate
care se datorează începând cu trimestrul efectuării modificării se determină în baza
impozitului pe profit recalculat.
Contribuabilii care si-au modificat anul fiscal actualizează plățile anticipate

trimestriale cu ultimul indice al prețurilor de consum comunicat pentru anul în care începe
anul fiscal modificat.
Pentru a înţelege mai bine acest concept, vă prezentăm un exemplu.
Exemplu:
În data de 25 ianuarie 2017, entitatea ALFA reuşeşte să determine impozitul pe
profit final aferent anului 2016. Acesta este de 10.000 lei şi va fi declarat până în 25 martie
2017 în Declaraţia 101.
Indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate pentru
anul fiscal 2017 este de 101,4%.
Societatea ALFA optează până în 31 ianuarie 2017 pentru sistemul bazat pe plăţi
anticipate, prin depunerea Declaraţiei 012 la organul fiscal.
Astfel, impozitul anual anticipat pentru anul 2017 este de 10.140 lei (10.000 lei x
101,4%). Pentru primele trei trimestre, societatea va depune Declaraţia 100 şi va raporta
un impozit de 2.535 lei pana pe data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. Pentru
cel de-al patrulea trimestru, entitatea va depune Declaratia 100 pana pe 25 decembrie
2017.
Ulterior, până în 25 martie 2018, entitatea Leader trebuie să depună Declaraţia 101
pentru anul 2017 în care să raporteze impozitul pe profit final, putând să rezulte diferenţe
139
de plată sau de recuperat.
În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe

profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial şi care, în anul precedent, au beneficiat
de scutiri de la plata impozitului pe profit, iar în anul pentru care se calculează şi se
efectuează plăţile anticipate nu mai beneficiază de facilităţile fiscale respective, impozitul pe
profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe
profit determinat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent,
luându-se în calcul şi impozitul pe profit scutit.
Ce sistem este mai avantajos pentru societate?
Fiecare contribuabil decide dacă acest sistem îl avantajează sau nu. Prevederile
Codului fiscal puteau fi corelate mai bine cu realitatea economică. Societăţile trebuie să
opteze până la 31 ianuarie a anului curent dacă doresc să plătească anticipat impozitul
aferent, dar acesta se determină în funcţie de impozitul final al anului precedent, care se
stabileşte până la 25 martie. Cum putem lua o decizie până la 31 ianuarie, fondată pe o serie
de aspecte cunoscute ulterFormularul 600 – Reguli valabile pentru anul 2017
Anul 2017 Anul 2016

Castig salarial mediu brut 2017 (SMB) 3.131 lei 2.681 lei
35% x Salariul mediu brut 1.096 lei 938 lei
5 x Salariul mediu brut 15.655 lei 13.405 lei
13.152 lei 11.256 lei
Baza minima calcul / an
(1.096 x 12) (938 x 12)
187.860 lei 160.860 lei
Baza maxima calcul / an
(15.655 x 12) (13.405 x 12)
Persoanele care:
- realizează venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj,
asigurate în sistemul public de pensii;
- sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul
public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii,
precum si cele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme
nu datorează CAS pentru veniturile obţinute din activitati independente.
Regimul notarilor:
Pana la data de 16 iulie 2016, Legea 36/1995 - Legea notarilor publici si activitatii
notariale prevedea la art. 62, alin. (2) ca sistemul de pensii din legea respectiva este
obligatoriu pentru notarii publici membrii ai Uniunii si complementar sistemului public de
pensii la care notarii publici sunt obligati sa contribuie. Astfel, notarii au trebuit sa
depuna Formularul 600 in anul 2016 daca in anul 2015 au realizat venituri nete mai mari
decat plafonul minim de 35% x SMB.
140
In MOf nr 528 din 14 iulie 2016 a fost publicata Legea 142/2016 pentru modificarea
Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ care a intra in vigoare
in 17 iulie 2016.
Potrivit art. 6 alin. (2) din Legea nr. 142/2016, notarii publici se pot asigura în
sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială. Astfel, notarii publici au
opţiunea de a contribui şi la sistemul public de pensii, nemaiavând o obligaţie în acest sens.
Practic, singurul sistem de pensii obligatoriu pentru notarii publici membri ai Uniunii este cel
prevăzut la art. 62 din Legea 36/1995 – Legea notarilor publici şi a activităţii notariale.
Regimul avocatilor:
Conform art 91 din Legea 51/1995 profesiei de avocat, republicata in MOf nr 98 din 7
februarie 2011, in cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România este organizata si
functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si
ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in
conditiile prevazute de legea speciala.
Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in activitate, avocatii
pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.
Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat sa contribuie
la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu poate fi mai mica
decat suma stabilita de Consiliul U.N.B.R.. Avocatii pot face parte si din alte forme de
asigurari sociale, acestia putand incheia contracte de asigurare sociala si separat cu unităţile
teritoriale ale Casei Naţionale de Pensii Publice.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în sistem
real, baza lunară de calcul al CAS, în cazul plăţilor anticipate, o reprezintă echivalentul a
35% din câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilesc plățile
anticipate.
In anul următor celui de realizare a venitului, baza lunară de calcul se recalculează în
baza declarației privind venitul realizat și se stabilește ca diferenţă între venitul brut
realizat şi cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activităţii independente, exclusiv
cheltuielile reprezentând CAS, raportată la numărul de luni în care a fost desfăşurată
activitatea. Baza lunară de calcul NU poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând
35% din câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se efectuează
definitivarea contribuției, şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.
În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente pe baza
normelor anuale de venit, baza lunară de calcul al CAS o reprezintă valoarea anuală a
normei de venit raportată la numărul de luni în care se desfăşoară activitatea și nu poate fi
mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut în vigoare
în anul pentru care se stabilesc plățile anticipate şi nici mai mare decât echivalentul a de 5
ori acest câştig.
HG 1/2016 Normele de aplicare

Pentru contribuabilii care îşi exercită activitatea o parte din an, norma anuală de venit
redusă proporţional cu perioada din anul calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea
141
se raportează la numărul de luni în care se desfăşoară activitatea, inclusiv luna în care
începe, încetează sau se suspendă activitatea.
Persoanele fizice (sistem real sau norma de venit) se încadrează în categoria

asiguraților obligatoriu în sistemul public de pensii dacă îndeplinesc următoarele condiții,
după caz:
a) venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a
cheltuielilor efectuate în scopul desfășurării activităţii independente, exclusiv
cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor
de activitate din cursul anului, depășește 35% din câştigul salarial mediu brut, în
cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real;
b) venitul lunar estimat a se realiza depășește 35% din câştigul salarial mediu brut, în
cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real şi îşi încep
activitatea în cursul anului fiscal sau în cazul celor care trec de la determinarea
venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la impozitarea în sistem real;
c) valoarea lunară a normelor de venit, obţinută prin raportarea normelor anuale de
venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului, depășește 35% din câştigul
salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs desfăşoară
activităţi impuse pe bază de norme de venit.
Persoanele fizice obligate să se asigure în sistemul public de pensii, depun anual, la

organul fiscal competent, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se
stabilesc plăţile anticipate cu titlu de CAS Formularul 600. În cazul celor care încep o
activitate în cursul anului fiscal, declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la data
producerii evenimentului.
Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în sistem real si
care în anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul plafonului minim, NU au
obligația depunerii declaraţiei și NU datorează plăţi anticipate cu titlu de CAS. Contribuţia
plătita în anul fiscal în care s-au realizat venituri sub nivelul plafonului minim NU se
restituie, acestea fiind luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la stabilirea
punctajului pentru pensionare.
Norme de venit
In cazul normelor de venit, unde baza de calcul este una fixa in functie de obiectul de
activitate desfasurat, platile anticipate de CAS sunt considerate si plati finale, aceste persoane
neavand obligatia depunerii Declaratiei 200 privind venitul realizat.
Atentie! Daca persoana respectiva face dovada ca este salariat cu norma intreaga pe
durata nedeterminata, norma de venit se injumatateste. Astfel, si din punct de vedere al
CAS nu se tine cont de norma intreaga din Nomenclator, ci de norma aplicabila persoanei in
cauza.
Exemplu:
O persoana din Bucuresti are ca obiect de activitate CAEN 4789 „Comerţ cu
amănuntul prin standuri, chioşcuri şi pieţe al altor produse”, norma de venit
corespunzatoare fiind de 18.000 lei (mai mare decat echivalentul a 35% x Salariul mediu
142
brut x 12 luni). In acest caz, persoana este obligata sa depuna Formularul 600 si datoreaza
plati anticipate de CAS care reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
Daca acea persoana face dovada ca e salariat (depune o adeverinta de salariat la
organul fiscal), atunci norma de venit se injumatateste si devine 9.000 lei, adica sub
nivelul minim de 35% x Salariul mediu brut x 12 luni. In acest caz, persoana NU datoreaza
plati anticipate de CAS si nici CAS final prin regularizare.
Exemplu:
O persoana din Bucuresti are ca obiect de activitate CAEN 6202 „Activitati de
consultanta in tehnologia informatiei”, norma de venit corespunzatoare fiind de 27.000 lei
(mai mare decat echivalentul a 35% x Salariul mediu brut x 12 luni). In acest caz, persoana
este obligata sa depuna Formularul 600 si datoreaza plati anticipate de CAS care
reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
Chiar daca acea persoana face dovada ca este salariata (depune o adeverinta de
salariat la organul fiscal) si norma se injumatateste, aceasta devine 13.500 lei, adica peste
nivelul minim de 35% x Salariul mediu brut x 12 luni. Si in acest caz, persoana datoreaza
plati anticipate de CAS care reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
REGULI GENERALE:
* Venit net mediu lunar = (Venituri – (Cheltuieli – CAS))/Nr luni
* Nr luni = numar de luni in care persoana a desfasurat activitate
Castig salarial mediu brut 2017 (SMB) 3.131 lei
35% x Salariul mediu brut 1.096 lei
5 x Salariul mediu brut 15.655 lei
Baza minima calcul / an (1.096 x 12) 13.152 lei
Baza maxima calcul / an (15.655 x 12) 187.860 lei
A. SISTEM REAL
Cazul 1. Venitul net mediu lunar realizat in 2016 < 35% x SMB
- nu se depune Formularul 600 in ianuarie 2017;
- nu se datoreaza plati anticipate in cursul anului 2017;
- dacă doriti să va asigurati în sistemul public de pensii, respectiv să va completati
venitul asigurat, o puteti face pe bază de contract de asigurare socială incheiat cu
unităţile teritoriale ale Casei Naţionale de Pensii Publice, baza minima si in acest caz
fiind de 1.096 lei/luna, suma la care se utilizeaza cota integrala de CAS.
Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art. 6, alin.(2):

Se pot asigura in sistemul public de pensii, pe baza de contract de asigurare
sociala, avocatii, personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin
lege, neintegrate in sistemul public, precum si orice persoana care doreste sa se
asigure, respectiv sa isi completeze venitul asigurat.
Regularizare Caz 1.
Cazul 1A. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 < 35% x SMB
143
- nu datoreaza CAS pe anul 2017 nici la regularizarea finala;

- nu va fi obligat sa depuna Formularul 600 in ianuarie 2018 si nu va datora plati
anticipate in 2018
Cazul 1B. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 > 35% x SMB
- desi nu a platit CAS anticipat in cursul anului 2017, va primi decizia finala aferenta
anului 2017, iar prin regularizare va suporta CAS la venitul net realizat, plafonat
bineinteles la nivelul de 5 x SMB baza lunara (nu se tine cont de contractul de asigurare
sociala incheiat cu Casa de Pensii);
- va depune obligatoriu Formularul 600 in ianuarie 2018 si va datora plati anticipate in
2018, baza lunara fiind de 35% x SMB pe 2018 si NU raportat la venitul net realizat in
2017.
Cazul 2. Venitul net mediu lunar realizat in 2016 > 35% x SMB
- este obligat sa depuna Formularul 600 in cursul lunii ianuarie 2017;
- va suporta plati anticipate trimestriale de CAS, baza lunara fiind 1.096 lei (35% x SMB).
Regularizare Caz 2.
Cazul 2A. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 < 35% x SMB
- desi a platit anticipat CAS in cursul anului la nivelul lunar a 35% x SMB, nu i se va
restitui suma, aceasta fiind luata în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la
stabilirea punctajului pentru pensionare;
- nu va fi obligat sa depuna Formularul 600 in ianuarie 2018 si nu va datora plati
anticipate in anul 2018;
Cazul 2B. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 > 35% x SMB
- s-a platit CAS anticipat in cursul anului 2017, baza lunara fiind 1.096 lei (35% x SMB);
- cand va primi decizia finala, prin regularizare va suporta CAS la diferenta pana la
venitul net realizat, plafonat bineinteles la 5xSMB ca baza lunara;
- regularizarea CAS se face tinand cont doar de platile anticipate stabilite prin decizia de
impunere, fara a se tine cont de eventualul contract de asigurare sociala incheiat cu
Casa de Pensii;
- va depune obligatoriu Formularul 600 in ianuarie 2018 si va datora plati anticipate in
2018, baza lunara fiind 35% x SMB aplicabil in 2018.
Cazul 3. PFA infiintat in cursul anului 2017
Cazul 3A. Venitul net estimat prin D 220 < 35% x SMB, luat ca baza lunara
- nu depune Formularul 600 in 30 de zile de la infiintare;
- nu datoreaza plati anticipate de CAS in anul 2016.
Regularizare: Se va proceda ca la Cazurile 1A sau 1B, dupa caz
Cazul 3B. Venitul net estimat prin D 220 > 35% x SMB, luat ca baza lunara
- depune Formularul 600 in 30 de zile de la infiintare;
144
- datoreaza plati anticipate de CAS in 2017 la nivelul a 35% x SMB

Regularizare: Se va proceda ca la Cazurile 2A sau 2B, dupa caz
B. NORMA DE VENIT
Cazul 1. Norma de venit raportat la luna < 35% x SMB

- nu se depune Formularul 600 in ianuarie 2017;
- nu se datoreaza plati anticipate in cursul anului 2017;
- nu datoreaza CAS pe anul 2017 nici la regularizarea finala.
Cazul 2. Norma de venit raportat la luna > 35% x SMB

- depune Formularul 600 in ianuarie 2017;
- datoreaza plati anticipate in cursul anului 2017 care reprezinta si plati finale, stabilite
la norma de venit.
Exemplu:
In anul 2016, PFA Ionescu Stefan, impus în sistem real si care a avut activitate pe
întreg anul 2016 a obtinut venituri de 300.000 lei si cheltuieli de 200.000 lei. Fiind
salariat, acesta nu a datorat in anul 2015 CAS.
Care este regimul dpdv al CAS in anul 2017?
Venitul net 2016 = 300.000 lei – 200.000 lei = 100.000 lei

Venit net lunar 2016 = 100.000 lei / 12 luni = 8.333 lei/luna
35% x salariul mediu brut = 35% x 3.131 lei = 1.096 lei/luna
Venit net lunar 2016 > 35% x salariul mediu brut 

Este obligat să efectueze plăți anticipate în ceea ce privește CAS in 2017
Astfel, dl Ionescu Stefan trebuie sa depuna la organul fiscal pana pe 31 ianuarie

2017 Declaratia 600 si sa bifeze prima casuta din Capitolul II. Acesta trebuie sa analizeze
ce cota de CAS doreste sa suporte:
- cota individuala de 10,5%, caz in care nu bifeaza nimic in Capitolul III;
- cota integrală de 26,3%, situatie in care bifeaza prima casuta din Capitolul III.
Indiferent de optiunea facuta, dl Ionescu Stefan va datora in cursul anului 2017

plati anticipate de CAS, trimestrial, pana pe data de 25 ale ultimei luni din fiecare
trimestru.
CAS 10,5%
CAS anticipata lunara 2017 = 1.096 lei x 10,50% = 115 lei/lună
CAS anticipata anuala 2017 = 115 lei x 12 luni = 1.380 lei/an
145
CAS 26,3%
CAS anticipata lunara 2017 = 1.096 lei x 26,3% = 288 lei/lună
CAS anticipata anuala 2017 = 288 lei x 12 luni = 3.456 lei/an
Daca la sfarsitul anului 2017, dl Ionescu Stefan realizeaza un venit net mai mic
decat echivalentul bazei lunare de 35% x Salariul mediu brut aferent anului 2018, atunci
nu va mai avea obligatia depunerii Formularului 600 in luna ianuarie 2018 si NU va
datora plati anticipate de CAS in anul 2018.
Daca la sfarsitul anului 2017, dl Ionescu Stefan realizeaza un venit net mai mare
decat echivalentul bazei lunare de 35% x Salariul mediu brut, atunci va trebui sa depuna
Formularul 600 in luna ianuarie 2018 si va datora plati anticipate de CAS si in anul 2018
la nivelul a 35% din salariul mediu brut aferent anului 2018. In plus, organul fiscal va
emite decizia finala prin care se va regulariza CAS pe anul 2017, iar persoana va datora
diferenta de CAS pana la nivelul aferent venitului net realizat efectiv.
Presupunem ca venitul net realizat in 2017, mai putin CAS platita in cursul anului,
este de 50.000 lei si persoana a ales sa i se aplice cota individuala de CAS de 10,5%.
CAS platit anticipat = 115 lei x 12 luni = 1.380 lei

CAS datorat pe venitul net realizat = 50.000 lei x 10,5% = 5.250 lei
Diferenta de achitat = 5.250 lei – 1.380 lei = 3.870 lei
Diferenta de 3.870 lei trebuie sa fie achitata in termen de 60 de zile de la

comunicarea deciziei finale privind CAS.
a) Stabilirea şi declararea CAS - venituri din activităţi independente
Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente (sistem real
sau norme de venit) sunt obligate să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de
CAS care se stabilesc de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, pe baza
declaraţiei depuse de contribuabil.
In decizia de impunere, baza de calcul a CAS se evidenţiază lunar, iar plata acestei
contribuţii se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei
luni din fiecare trimestru.
Obligaţiile de plată a CAS reprezentând plăți anticipate, determinate prin decizia de

impunere, se stabilesc prin aplicarea cotei pentru contribuția individuală (10,5%)
asupra bazelor de calcul.
ATENTIE! Totusi, contribuabilii POT OPTA pentru cota integrală de CAS
corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, respectiv 26,3%. Opţiunea se exercită prin
depunerea Declaratiei 600 la organul fiscal competent:
- până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal pentru care se doreşte utilizarea
cotei integrale de CAS, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate în anul
precedent, respectiv
146
- în termen de 30 de zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care încep
activitatea în cursul anului fiscal.
Opţiunea este obligatorie pentru contribuabil pentru întreg anul fiscal, inclusiv la
regularizarea plăţilor anticipate, şi se consideră reînnoită pentru fiecare an fiscal dacă
contribuabilul NU solicită revenirea la cota individuală de 10,5% prin depunerea unei cereri
la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal pentru care se
doreşte revenirea la cota individuală de CAS.
Persoanele care în cursul anului fiscal îşi încetează activitatea, nu se mai încadrează
în categoria persoanelor care au obligaţia plăţii CAS, precum şi cele care intră în suspendare
temporară a activităţii, au obligaţia de a depune la organul fiscal declaratia prin care
inceteaza activitatea, în vederea recalculării plăţilor anticipate, in termen de 30 de zile.
b) Declararea şi definitivarea CAS - venituri din activităţi independente
Definitivarea CAS în cazul veniturilor determinate în sistem real se efectuează în

baza Declaraţiei 200 privind venitul realizat.
Obligaţiile anuale de plată ale CAS se determină de organul fiscal competent, prin
decizie de impunere anuală, prin aplicarea cotei individuale sau a cotei integrale,
conform opțiunii exprimate, asupra bazei de calcul, cu încadrarea acesteia în plafonul minim
și maxim.
Diferențele de venit, precum și CAS aferentă, stabilite în plus prin decizia de impunere
se repartizează pe lunile în care a fost desfăşurată activitatea.
Plata CAS stabilită prin decizia de impunere anuală se efectuează în termen de cel mult
60 de zile de la data comunicării deciziei. Repartizarea diferențelor de CAS care se
efectuează în vederea calculării prestaţiilor acordate de sistemul public de pensii, conduc la
reîntregirea bazei de calcul a CAS și NU determină stabilirea de obligații fiscale accesorii
pentru plățile anticipate.
Facilitati fiscale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare
Conform OUG 3/2017, contribuabilii care desfăşoară exclusiv activitate de inovare,

cercetare-dezvoltare, definită potrivit OG 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi
dezvoltarea tehnologică, precum şi activităţi conexe acesteia sunt scutiţi de impozit pe
profit în primii 10 ani de activitate.
Aceasta prevedere se aplica atât entitatilor care sunt deja înființate, cât și celor care
urmează să se înființeze. Pentru societatile deja înființate, scutirea se aplică începând cu
profitul aferent anului 2017, timp de zece ani, iar entitatile care urmează să se înființeze
beneficiaza de această scutire pentru primii zece ani de activitate.
De exemplu, daca o entitate isi incepe activitatea în anul 2019 si este platitoare de
impozit pe profit, aceasta va fi scutita de impozit pe profit pana in anul va fi scutită de
impozit până în anul 2028 inclusiv.
147
Stimulente fiscale pentru entitati platitoare de impozit pe profit
Conform art 20 din Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal, pentru activităţile de
cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a
cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează
trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează
in perioadele urmatoare (urmatorii 7 ani);
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor
destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare (sunt prevăzute în subgrupele 2.1 şi
2.2 din Catalogul aprobat prin HG nr 2.139/2004).
Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

Stimulentele fiscale se acordă pentru Stimulentele fiscale se acordă, cu
activităţile de cercetare-dezvoltare care respectarea legislației în materia ajutorului
conduc la obţinerea de rezultate ale de stat, pentru activitățile de cercetare-
cercetării, valorificabile de către dezvoltare desfășurate în scopul
contribuabili, efectuate atât pe teritoriul obținerii de rezultate ale cercetării,
naţional, cât şi în statele membre ale UE sau valorificabile de către contribuabil, activități
în statele care aparţin Spaţiului Economic efectuate atât pe teritoriul național, cât și în
European. statele membre ale UE sau în statele care
aparțin Spațiului Economic European
Activitățile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare

la determinarea rezultatului fiscal trebuie să fie din categoriile activităților de cercetare
aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea desfășurată de către
entitate.
Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din
fiecare proiect desfăşurat.
NOU
Incepand cu 1 ianuarie 2016, deducerile prevăzute in Codul fiscal NU se recalculează
în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare.
In MOf nr 526 din 13 iulie 2016 a fost publicat OMFP 1056/2016 pentru aprobarea
Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul
rezultatului fiscal.
Entitatile plătitoare de impozit pe profit beneficiază de aceste stimulente fiscale
pentru activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate atat prin mijloace proprii, cat si în
colaborare/asociere/acord, în scopul valorificării.
Valorificarea se poate realiza atât în folosul propriu, prin preluarea în activitatea
proprie a rezultatelor cercetării, cât şi prin vânzarea rezultatelor cercetării sau utilizarea
acestora în prestarea de servicii ori executarea de lucrări, precum şi prin exploatarea
drepturilor de proprietate intelectuală rezultate.
Daca activităţile de cercetare-dezvoltare sunt desfăşurate de mai mulţi contribuabili
prin colaborare/asociere/acord, stimulentele fiscale se acordă fiecăruia dintre aceştia, pe
148
baza cheltuielilor eligibile efectuate. Cheltuielile eligibile efectuate de o entitate nu sunt luate
în calcul la stabilirea stimulentelor fiscale acordate celorlalţi contribuabili din colaborare.
Atunci cand o parte dintre activităţile de cercetare-dezvoltare ale unei entitati sunt
efectuate de un terţ, la comanda entitatii, stimulentele fiscale se acordă tertului, iar entitatea
beneficiar NU va lua la calculul propriului stimulent fiscal cheltuielile înregistrate din partea
acestui terţ.
Cheltuielile eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la calculul rezultatului

fiscal sunt:
a) cheltuielile cu amortizarea sau cu închirierea imobilizărilor corporale şi necorporale
sau o parte din aceste cheltuieli aferentă perioadei de utilizare a imobilizărilor
corporale şi necorporale la activităţi de cercetare-dezvoltare;
b) cheltuielile cu personalul care participă la activităţi de cercetare-dezvoltare, inclusiv la
activităţi conexe în sprijinul acestora (documentare, efectuarea de studii, experimente,
măsurători, încercări, schimb de experienţă);
c) cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile imobilizărilor corporale şi necorporale
prevăzute mai sus;
d) cheltuielile de exploatare, inclusiv:
- cheltuieli cu serviciile executate de terţi,
- cheltuieli cu materialele consumabile,
- cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar,
- cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente,
- cheltuieli privind animalele de experiment, precum şi
- alte produse, procese sau servicii similare folosite la activităţi de cercetare-
dezvoltare;
e) cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetării sau proporţional,
prin utilizarea unei chei de repartizare.
Cheia de repartizare este cea folosită pentru repartizarea cheltuielilor comune:

A. în categoria cheltuielilor de regie alocate direct pot fi incluse costurile pentru: chiria
locului unde se desfăşoară activităţile de cercetare-dezvoltare, asigurarea utilităţilor
(apă curentă, canalizare, salubritate, energie electrică şi termică, gaze naturale)
corespunzătoare suprafeţei utilizate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, precum
şi cheltuieli pentru consumabile şi birotică, multiplicare şi fotocopiere, servicii poştale şi
de curierat, telefon, facsimile, internet, transport, depozitare, aferente activităţilor de
cercetare-dezvoltare necesare pentru obţinerea rezultatelor cercetării;
B. în categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi incluse
costurile pentru: servicii administrative şi de contabilitate, servicii poştale şi telefonice,
servicii pentru întreţinerea echipamentelor şi sistemelor IT, multiplicare şi fotocopiere,
consumabile şi birotică,chiria locaţiei unde se desfăşoară activităţile proiectului,
asigurarea utilităţilor (apă curentă, canalizare, salubritate, energie electrică şi termică,
gaze naturale) şi alte cheltuieli necesare pentru implementarea proiectului.
149
În situaţia în care cheltuielile prevăzute mai sus la lit. a) - d) nu sunt înregistrate în
totalitate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, acestea vor fi alocate prin utilizarea
unei chei de repartizare stabilite de fiecare entitate in parte.
Daca o entitate isi capitalizeaza cheltuielile de dezvoltare (contul 203 „Cheltuieli de
dezvoltare”, deducerea fiscală se poate aplica în perioada fiscală în care acestea sunt
înregistrate sau în perioada în care sunt transferate drept cheltuieli în contul de profit şi
pierdere prin amortizare.
Pentru a determina suma ce reprezintă stimulentul fiscal, cheltuielile eligibile se
însumează şi se înscriu în Registrul de evidenţă fiscală.
Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare

la calculul rezultatului fiscal trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
a) sunt cuprinse într-un proiect, care conţine cel puţin următoarele elemente: obiectivul
stabilit, perioada de desfăşurare, domeniul de cercetare-dezvoltare, sursele de
finanţare, categoria rezultatului (de exemplu: studii, scheme, tehnologii, produse
informatice, reţete şi altele asemenea), caracterul inovativ (de exemplu: produs
nou/modernizat, tehnologie nouă/modernizată, serviciu nou/modernizat);
b) sunt din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare
tehnologică.
NU sunt considerate activităţi de cercetare-dezvoltare următoarele:

1. cercetare în domeniul ştiinţelor sociale (incluzând ştiinţele economice, de management
al afacerilor şi ştiinţele comportamentale), arte sau relaţii umane;
2. programe curente de testare şi analiză în scopul controlului calităţii sau cantităţii. Nu
intră în această categorie activităţile de testare efectuate în vederea soluţionării
incertitudinilor ştiinţifice şi tehnologice şi a atingerii obiectivelor activităţilor de
cercetare-dezvoltare (de exemplu, testarea rezultatelor intermediare sau a
prototipurilor);
3. modificări de natură cromatică sau estetică asupra produselor, serviciilor ori
proceselor existente, chiar dacă aceste modificări reprezintă îmbunătăţiri;
4. cercetare operaţională, cum sunt studiile de management sau de eficienţă care sunt
întreprinse înainte de începerea unei activităţi de cercetare sau de dezvoltare;
5. acţiuni de corectare în legătură cu deteriorări apărute în producţia comercială a unui
produs;
6. activităţi juridice şi administrative în legătură cu aplicarea, brevetarea şi soluţionarea
litigiilor legate de invenţii şi vânzarea sau brevetarea invenţiilor;
7. activităţi, inclusiv design şi inginerie în construcţii, legate de construirea, reamplasarea,
rearanjarea sau darea în funcţiune a instalaţiilor ori a echipamentelor, altele decât
instalaţiile sau echipamentele care sunt folosite în totalitate şi exclusiv în scopul
desfăşurării de către întreprindere a activităţilor de cercetare-dezvoltare;
8. studii de cercetare a pieţei, de testare şi dezvoltare a pieţei, de promovare a vânzărilor
sau de consum;
9. prospectarea, explorarea, sondarea ori producerea de minereuri, ţiţei sau gaze naturale;
150
10. activităţile comerciale şi financiare necesare pentru cercetarea pieţei, producţia
comercială sau distribuirea unui material, produs, aparat, proces, sistem ori serviciu care
este nou sau îmbunătăţit;
11. servicii administrative şi de asistenţă generală (cum ar fi: transportul, depozitarea,
curăţarea, repararea, întreţinerea şi asigurarea securităţii) care nu sunt întreprinse în
totalitate şi exclusiv în legătură cu o activitate de cercetare-dezvoltare.
Facilitati fiscale pentru salariati – incepand cu august 2016
Prin OUG 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi
reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicata in MOf nr 488 din 30 iunie 2016, s-a
prevazut ca începând cu veniturile aferente lunii august 2016, persoanele fizice care obtin
venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-
dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică sunt scutite de la plata impozitului
pe venit, urmand ca prin OMFP sa fie aduse lamuriri in acest sens.
In MOf nr 440 din 14 iunie 2017 a fost publicata Legea 136/2017 privind aprobarea
OUG 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin care au fost
aduse o serie de conditii pentru aplicarea scutirii de impozit pe venit. Astfel, incepand cu
veniturile lunii iulie 2017, se acorda aceasta facilitate persoanelor fizice care obtin venituri
din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare şi
inovare în următoarele condiţii:
a) scutirea se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect
de cercetare-dezvoltare şi inovare, astfel cum este definit în OG 57/2002, aprobată
prin Legea nr. 324/2003, cu indicatori de rezultat definiţi;
b) scutirea se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de
cercetare-dezvoltare şi inovare, evidenţiate distinct în bugetul proiectului;
c) pensifiecare angajat din activităţile desfăşurate în proiectul de cercetare-dezvoltare
şi inovare, se întocmeşte separat pentru fiecare proiect.
In MOf nr 718 din 16 septembrie 2016 a fost publicat OMFP 2018/2016 privind
încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică.
Aceasta activitate include:
(i) cercetare aplicativă/industrială, definită ca cercetare sau investigaţie critică,
planificată, în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru elaborarea
unor noi produse, procese ori servicii sau pentru realizarea unei îmbunătăţiri
semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente. Aceasta cuprinde
crearea de părţi componente pentru sisteme complexe şi poate include construcţia de
prototipuri în laborator sau într-un mediu cu interfeţe simulate ale sistemelor
existente, precum şi de linii-pilot, atunci când acest lucru este necesar pentru
cercetarea industrială şi, în special, pentru validarea tehnologiilor generic;
(ii) dezvoltare experimentală definită ca dobândirea, combinarea, modelarea şi
utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe relevante existente de ordin ştiinţific,
tehnologic, de afaceri şi altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi
sau îmbunătăţite. Aceasta poate include, de exemplu, şi activităţi care vizează
definirea, planificarea şi documentarea conceptuală a noilor produse, procese sau
151
servicii. Dezvoltarea experimentală poate include crearea de prototipuri,
demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea şi validarea unor produse, procese
sau servicii noi ori îmbunătăţite în medii reprezentative pentru condiţiile de
funcţionare reale, în cazul în care obiectivul principal este de a aduce îmbunătăţiri
tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu sunt definitivate în mod
substanţial. Aceasta poate include dezvoltarea unui prototip sau pilot utilizabil
comercial care este în mod obligatoriu produsul comercial final şi a cărui producţie
este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative
şi de validare. Dezvoltarea experimentală nu include modificările de rutină sau
periodice aduse produselor, liniilor de producţie, proceselor de fabricaţie, serviciilor
existente şi altor operaţiuni în curs, chiar dacă modificările respective ar putea
reprezenta ameliorări;
(iii) activităţile de testare efectuate în vederea soluţionării incertitudinilor ştiinţifice şi
tehnologice şi a atingerii obiectivelor activităţilor de cercetare-dezvoltare (de exemplu,
testarea rezultatelor intermediare sau a prototipurilor);
(iv) dezvoltarea tehnologică este formată din activităţile de inginerie a sistemelor şi de
inginerie tehnologică, prin care se realizează aplicarea şi transferul rezultatelor
cercetării către operatorii economici, precum şi în plan social, având ca scop
introducerea şi materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme şi servicii, precum şi
perfecţionarea celor existente, şi care cuprinde:
 cercetarea precompetitivă, ca activitate orientată spre transformarea
rezultatelor cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentaţii pentru noi
produse, procese ori servicii, incluzând fabricarea modelului experimental şi a
prototipului, care nu pot fi utilizate în scopuri comerciale;
 cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor
cercetării precompetitive în produse, procese şi servicii care pot răspunde, în
mod direct, cererii pieţei, incluzând şi activităţile de inginerie a sistemelor, de
inginerie şi proiectare tehnologică.
Proiectul de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică este

modalitatea de atingere a unui obiectiv al unui program, cu un scop propriu bine stabilit,
care este prevăzut să se realizeze într-o perioadă determinată utilizând resursele alocate şi
care conţine cel puţin următoarele elemente:
- scopul proiectului,
- domeniul de cercetare-dezvoltare,
- obiective,
- activităţi de cercetare-dezvoltare,
- perioada de desfăşurare,
- tipul sursei de finanţare (public/privat/naţional/extern),
- bugetul proiectului cu precizarea explicită a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor
din salarii şi asimilate salariilor aferente personalului alocat pe proiect,
- categoria rezultatului,
- caracterul de noutate şi/sau inovativ al rezultatului.
152
NU sunt considerate activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare
tehnologică eligibile următoarele:
1. programe curente de testare şi analiză în scopul controlului calităţii sau cantităţii;
2. modificări de natură cromatică sau estetică asupra produselor, serviciilor ori
proceselor existente, chiar dacă aceste modificări reprezintă îmbunătăţiri;
3. cercetare operaţională, cum sunt studiile de management sau de eficienţă care sunt
întreprinse înainte de începerea unei activităţi de cercetare sau de dezvoltare;
4. acţiuni de corectare în legătură cu deteriorări apărute în producţia comercială a unui
produs;
5. activităţi juridice şi administrative în legătură cu aplicarea, brevetarea şi
soluţionarea litigiilor legate de invenţii şi vânzarea sau brevetarea invenţiilor;
6. activităţi, inclusiv design şi inginerie în construcţii, legate de construirea,
reamplasarea, rearanjarea sau darea în funcţiune a instalaţiilor ori a echipamentelor,
altele decât instalaţiile sau echipamentele care sunt folosite în totalitate şi exclusiv în
scopul desfăşurării de către întreprindere a activităţilor de cercetare-dezvoltare;
7. studii de cercetare a pieţei, de testare şi dezvoltare a pieţei, de promovare a vânzărilor
sau de consum;
8. prospectarea, explorarea, sondarea ori producerea de minereuri, ţiţei sau gaze
naturale;
9. activităţile comerciale şi financiare necesare pentru cercetarea pieţei, producţia
comercială sau distribuirea unui material, produs, aparat, proces, sistem ori serviciu
care este nou sau îmbunătăţit;
10. servicii administrative şi de asistenţă generală (cum ar fi: transportul, depozitarea,
curăţarea, repararea, întreţinerea şi asigurarea securităţii) care nu sunt întreprinse în
totalitate şi exclusiv în legătură cu o activitate de cercetare-dezvoltare.
Angajaţii care desfăşoară activitate de cercetare- dezvoltare aplicativă şi/sau de

dezvoltare tehnologică în România beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din
salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) postul face parte dintr-un compartiment de cercetare-dezvoltare, evidenţiat în
organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou,
compartiment, laborator sau altele similare;
b) angajatul desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare
tehnologică eligibile, cuprinse într-un proiect de cercetare-dezvoltare aplicativă
şi/sau de dezvoltare tehnologică;
c) angajatul a absolvit cel puţin ciclul I de studii universitare sau o formă de
învăţământ superior de lungă durată şi deţine o diplomă de licenţă sau echivalentă,
conferită de o instituţie acreditată de învăţământ superior din România, sau o diplomă
obţinută la absolvirea studiilor universitare de licenţă la instituţii acreditate de
învăţământ superior din străinătate, recunoscută şi echivalată de Ministerul Educaţiei
Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;
d) cheltuielile cu salariile şi asimilate salariilor sunt prevăzute în bugetul proiectului de
cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică;
e) angajatorul are în obiectul de activitate şi activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă
şi/sau de dezvoltare tehnologică.
153
Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la

plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor sunt:
a) actul constitutiv sau, după caz, documentele de înfiinţare ale angajatorului;
b) organigrama angajatorului cu evidenţierea structurii de cercetare-dezvoltare;
c) copia diplomei de licenţă sau a actului echivalent, certificată pentru conformitate cu
originalul;
d) document care conţine datele de identificare ale proiectului de cercetare-dezvoltare
aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică;
e) copia contractului individual de muncă, certificată pentru conformitate cu originalul,
sau a oricărui altui document din care rezultă raportul juridic sau a actului de
detaşare;
f) fişa postului;
g) fişa de pontaj asociată proiectului;
h) documentul în care se evidenţiază componentele aferente veniturilor din salarii şi
asimilate salariilor, obţinute de fiecare angajat din activităţile desfăşurate în proiectul
respectiv.
Scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor se acordă lunar,

numai pentru veniturile obţinute în baza unui contract individual de muncă, raport de
serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, cuprinse în fiecare proiect
în parte, în limita bugetului alocat pentru proiectul respectiv. În cazul în care în bugetul
alocat proiectului sunt cuprinse şi sume reprezentând indemnizaţii de concedii de odihnă,
veniturile respective sunt scutite de la plata impozitului pe venit.
Daca în cursul aceleiaşi luni, contribuabilul obţine atât venituri scutite de la plata
impozitului, cât şi venituri supuse impunerii, în vederea determinării venitului net luat în
calculul pentru determinarea impozitului se procedează astfel:
a) se determină ponderea venitului brut lunar supus impunerii în totalul venitului brut
care include atât venituri supuse impunerii, cât şi venituri scutite de la plata
impozitului;
b) se stabilesc contribuţiile sociale obligatorii datorate/contribuţia individuală la bugetul
de stat datorată potrivit legii prin aplicarea cotelor de contribuţii asupra bazei de
calcul corespunzătoare atât veniturilor supuse impunerii, cât şi veniturilor scutite de
la plata impozitului;
c) venitul net se calculează prin deducerea din venitul brut, care include atât veniturile
supuse impunerii, cât şi veniturile scutite de la plata impozitului, a contribuţiilor
sociale obligatorii/contribuţia individuală bugetul de stat datorată potrivit legii
aferente/aferentă unei luni;
d) venitul net luat în calcul la determinarea impozitului se stabileşte proporţional cu
ponderea venitului brut lunar supus impunerii determinată potrivit lit. a).
Pentru determinarea bazei de calcul al impozitului, în situaţia în care în cursul

aceleiaşi luni contribuabilul obţine atât venituri scutite de la plata impozitului, cât şi venituri
supuse impunerii, sunt aplicabile următoarele reguli:
154
a) venitul net luat în calcul la determinarea impozitului este stabilit proporţional cu
ponderea venitului brut lunar supus impunerii în totalul venitului brut;
b) nivelul deducerii personale şi cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă se stabilesc
numai în funcţie de nivelul venitului brut lunar supus impunerii;
c) plafoanele aferente contribuțiilor la fondurile de pensii facultative sau primelor de
asigurare voluntară de sănătate nu se fracţionează în funcţie de nivelul veniturilor
scutite, acestea fiind echivalentul în lei al sumei de 400 euro.
Exemplu:
Entitatea Leader deruleaza un proiect de cercetare industriala prin care doreste
crearea unui prototip in laborator in domeniul aeronautic.
Angajatul Popescu Rares are un venit brut lunar de 5.000 lei, din care 3.000 de lei
sunt aferenti bugetului alocat in cadrul acestui proiect de cercetare. Acesta nu are persoane
in intretinere si nu beneficiaza de contribuții la fonduri de pensii facultative sau prime de
asigurare voluntară de sanatate.
Stabiliti venitul net si impozitul pe veniturile din salarii in acest caz.
1. Ponderea venitului impozabil din total venit brut = 2.000 lei / 5.000 lei = 40%
2. Contributiile sociale datorate

CAS = 5.000 lei x 10,5% = 525 lei
CASS = 5.000 lei x 5,5% = 275 lei
CFS = 5.000 lei x 0,5% = 25 lei
Contributii sociale suportate de angajat = 825 lei
3. Venitul net = 5.000 lei – 825 lei = 4.175 lei
4. Venitul net luat în calcul la determinarea impozitului = 4.175 lei x 40% = 1.670 lei
5. Stabilirea deducerii personale

Venit brut supus impunerii = 2.000 lei
2.000  1.500
Deducere personala = 300  (1  ) = 200 lei
1.500
6. Determinarea impozitului pe venit si a salariului net
Baza de calcul impozit pe venit = 1.670 lei – 200 lei = 1.470 lei
Impozit pe venituri din salarii = 1.470 lei x 16% = 235 lei
Salariu net = 5.000 lei – 825 lei – 235 lei = 3.940 lei
Daca angajatul nu ar fi obtinut si venituri salariale din activitatea de cercetare

dezvoltare, atunci situatia ar fi fost:
Venit brut = 5.000 lei
Contributii sociale individuale = 825 lei
Venit net = 4.175 lei
Impozit pe venituri din salarii = 4.175 lei x 16% = 668 lei
Salariu net = 5.000 lei – 825 lei – 668 lei = 3.507 lei
155
Concluzie:
Daca sunt indeplinite toate conditiile impuse de cadrul legal, impozitul pe veniturile
salariale este de 235 lei, in loc de 668 lei, rezultand un beneficiu de 433 lei.
Acordarea scutirii de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor prin

încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică
eligibilă constituie responsabilitatea angajatorului/plătitorului de venit sau revine persoanei
fizice, în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 82 din Codul fiscal.
ATENTIE! Scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor se acordă

chiar şi în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare aplicativă
şi/sau de dezvoltare tehnologică.
Pentru validarea încadrării activităţilor pentru care se acordă scutirea de impozit pe

veniturile din salarii şi asimilate salariilor ca fiind de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau
de dezvoltare tehnologică eligibile, angajatorul, angajatul sau autorităţile fiscale pot solicita
rapoarte de expertiză elaborate de experţi înscrişi în Registrul experţilor pe domenii de
cercetare- dezvoltare.
Regimul special pentru agricultori + Formularul 087

Precizam inca de la inceput ca acest regim este OPTIONAL. Pentru a intelege intreg
mecanismul, trebuie sa cunoastem urmatorii termeni:
a) regimul special pentru agricultori se aplică pentru activităţile prevăzute la lit. c) şi d),
desfăşurate de un agricultor;
b) agricultorul reprezintă persoana fizică, persoana fizică autorizată, întreprinderea
individuală sau întreprinderea familială, cu sediul activităţii economice în România,
care realizează activităţile prevăzute la lit. c) şi d) şi care nu realizează alte activităţi
economice sau realizează şi alte activităţi economice, a căror cifră de afaceri anuală
este inferioară plafonului de scutire de 220.000 lei – NU se aplica persoanelor juridice;
c) activităţile de producţie agricolă sunt activităţile de producţie a produselor agricole,
inclusiv activităţile de transformare a produselor agricole prin alte metode decât cele
industriale;
d) serviciile agricole reprezintă serviciile prestate de un agricultor care utilizează
munca manuală proprie şi/sau echipamentele specifice;
e) produse agricole reprezintă bunurile rezultate din activităţile de producţie agricolă;
f) taxa aferentă achiziţiilor reprezintă valoarea totală a TVA aferente bunurilor şi
serviciilor achiziţionate de un agricultor supus regimului special, în măsura în care
această taxă ar fi deductibilă pentru o persoană impozabilă supusă regimului normal
de taxă;
g) procentul de compensare în cotă forfetară reprezintă procentul care se aplică în scopul
de a permite agricultorilor să beneficieze de compensaţia în cotă forfetară pentru taxa
aferentă achiziţiilor;
156
h) compensaţia în cotă forfetară reprezintă suma rezultată prin aplicarea procentului de
compensare în cotă forfetară asupra preţului/tarifului, exclusiv taxa, aferent livrărilor
de produse agricole şi prestărilor de servicii agricole, efectuate de un agricultor.
Procentul de compensare în cotă forfetară este 1% pentru anul 2017, 4% pentru

anul 2018 şi 8% începând cu anul 2019.
Procentul de compensare în cotă forfetară se aplică pentru:
a) produsele agricole şi serviciile agricole livrate/prestate de agricultor către alte
persoane impozabile decât cele care beneficiază, în interiorul ţării de regimul special
prevăzut de prezentul articol;
b) produsele agricole livrate către persoane juridice neimpozabile care datorează TVA în
statul membru de sosire pentru achiziţiile intracomunitare efectuate.

Preţul/tariful stabilit de agricultor la care se aplică procentul de
compensare în cotă forfetară în vederea determinării compensaţiei în cotă
forfetară nu include TVA nedeductibilă aferentă achiziţiilor.
Conform OPANAF 591/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului

Formularului 300 „Decont de TVA”, publicat in MOf nr 94 din 01 februarie 2017, Decontul de
TVA 300 a fost modificat si au fost introduse:
- Randul 26 „Compensația în cotă forfetară pentru achiziții de produse și servicii
agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori”; si
- Randul 27 „Regularizări privind compensația în cotă forfetară”.
Astfel, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care efectuează achiziții

de la agricultori pot deduce această compensație, similar TVA din achizitiile de la entitati
inregistrate in scopuri de TVA.
Exemplu:
In martie 2017, PFA Tudor Rares, care a optat pentru evidenta contabila in partida
dubla, conform OMFP 170/2015 si care aplica regimul special al agricultorilor, achizitioneaza
carburant la costul de 10.000 lei, TVA 19% si emite o factura de prestari servicii agricole
societatii comerciale Alfa in suma de 25.000 lei.
Acesta are obligatia sa inscrie in factura procentul de compensare de 1% şi valoarea
compensaţiei în cotă forfetară care i se cuvine.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate de catre cele doua entitati?
PFA Tudor Rares:

- achizitia carburantului necesar in prestarea serviciilor agricole:
11.900 lei 3022 = 401 11.900 lei

Combustibili Furnizori
- emiterea facturii catre clientul Alfa:

157
25.250 lei 4111 = 704 25.000 lei

prestate
708 250 lei
Venituri din activități
diverse
Societatea Alfa:
- inregistrarea facturii de servicii emisa de PFA Tudor Rares:
25.000 lei 628 = 401 25.250 lei

Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executate de terți
250 lei 4482
Alte creanțe privind bugetul
statului
In Decontul de TVA al lunii martie 2017, entitatea Alfa va trece la Randul 26 suma de 250 lei,
care se adauga la taxa dedusa din alte achizitii efectuate de la entitati inregistrate in scopuri de TVA.
Agricultorul care aplică regimul special prevăzut de prezentul articol:

a) nu are obligaţia de a colecta TVA pentru livrările de produse agricole rezultate din
activităţile agricole şi pentru serviciile agricole;
b) nu are dreptul să deducă taxa achitată sau datorată pentru achiziţiile sale în cadrul
activităţii efectuate în regimul special;
c) nu aplică regimul special de scutire pentru întreprinderile mici pentru activităţile de
producţie agricolă si servicii agricole, operaţiunile respective nefiind cuprinse în cifra
de afaceri care serveşte drept referinţă pentru aplicarea regimului special de scutire
pentru întreprinderile mici.
Agricultorul care aplică regimul special depune la organul fiscal o notificare privind
aplicarea acestui regim (Formularul 087). In MOf nr 1059 din 29 decembrie 2016 a fost
publicat OPANAF 3698/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unui formular,
precum şi pentru modificarea OPANAF 631/2016 pentru aprobarea modelului şi
conţinutului unor formulare de înregistrare/anulare a înregistrării în scopuri de TVA, prin
care a fost introdus aceasta notificare.
Formularul 087 se completează de catre agricultorii care realizează activităţi de
producţie agricolă sau de servicii agricole şi care nu realizează alte activităţi economice sau
realizează şi alte activităţi economice a căror cifră de afaceri anuală este inferioară plafonului
de scutire de 220.000 lei. Acesta se depune la organul fiscal:
a) pentru aplicarea regimului special, de către persoanele impozabile înregistrate în
scopuri de TVA, între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate
de persoana impozabilă;
b) pentru aplicarea regimului special, de către agricultorii neinregistrati in scopuri de
TVA, care optează pentru aplicarea acestui regim;
158
c) pentru încetarea aplicării regimului special pentru agricultori, de către agricultorii
care optează pentru aplicarea regimului normal de TVA.
ANAF organizează Registrul agricultorilor care aplică regimul special. Înscrierea în

Registrul agricultorilor care aplică regimul special se face de către organul fiscal, pe baza
notificărilor depuse de agricultorii care aplică regimul special, până la data de 1 a lunii
următoare celei în care a fost depusă notificarea.
Persoana impozabilă stabilită în România sau persoana impozabilă nestabilită în
România, dar înregistrată în scopuri de TVA, care achiziţionează bunuri/servicii de la
agricultorii care figurează în Registrul agricultorilor care aplică regimul special, va ţine o
evidenţă separată pentru toate achiziţiile efectuate în cadrul regimului special pentru
agricultori.
Agricultorul care aplică regimul special este scutit de următoarele obligaţii:
a) ţinerea evidenţelor în scopuri de TVA (Jurnale de vanzari si de cumparari);
b) depunerea Decontului de TVA 300;
c) orice alte obligaţii care revin persoanelor impozabile înregistrate sau care ar trebui să
se înregistreze în scopuri de TVA.
Agricultorul are obligaţia să emită factură care să conţină informaţiile prevăzute in
Codul fiscal, o menţiune cu privire la aplicarea regimului special pentru agricultori, precum şi
procentul de compensare în cotă forfetară şi valoarea compensaţiei în cotă forfetară care i se
cuvine pentru:
a) livrările de produse agricole/prestările de servicii prevăzute la art 3151, alin. (3), altele
decât cele de la lit. b)-e);
b) vânzările la distanţă care au locul în România;
c) livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică un cod valabil de
înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru;
d) livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 270 alin. (10), care s-ar încadra la
lit. c) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă;
e) prestările de servicii care conform art. 278 alin. (2) au locul în alt stat membru, pentru
care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform
echivalentului din legislaţia altui stat membru.
Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de

bunuri efectuate de agricultorii care aplică regimul special, dacă valoarea totală a acestor
achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a
depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro.
Agricultorii eligibili pentru excepţia de mai sus au dreptul să opteze pentru regimul
general al achiziţiilor intracomunitare. Opţiunea se aplică pentru cel puţin 2 ani
calendaristici.
În situaţia în care agricultorul care aplică regimul special realizează livrări
intracomunitare cu produse agricole, prestări de servicii intracomunitare, achiziţii
intracomunitare de bunuri, achiziţii de servicii intracomunitare, acesta are următoarele
obligaţii:
a) să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 317, dacă efectuează operaţiunile
prevăzute la art. 317 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal;
159
b) să depună Decontul special de TVA 301, pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri
şi achiziţiile de servicii intracomunitare pe care le efectuează;
c) să depună Declaraţia recapitulativă 390 pentru operaţiunile pe care le efectuează.
În situaţia în care o persoană impozabilă realizează atât activităţi pentru care aplică
regimul special, cât şi alte activităţi economice pentru care nu se poate aplica regimul special
pentru agricultori, poate aplica regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, pentru
activităţile pentru care nu se aplică regimul special pentru agricultori.
Persoana impozabilă care se înregistrează în scopuri de TVA, prin opţiune sau ca
urmare a depăşirii plafonului de scutire de 220.000 lei din alte activităţi economice decât
cele agricole, nu mai poate aplica regimul special pentru agricultori de la data înregistrării
în scopuri de TVA sau de la data la care ar fi fost înregistrată dacă avea obligaţia de a solicita
înregistrarea şi nu solicită sau solicită cu întârziere înregistrarea în scopuri de TVA.
În cazul înregistrării în scopuri de TVA, prin normele metodologice se stabilesc
ajustările de efectuat pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu a fost aplicat
regimul special pentru agricultori. În situaţia în care agricultorul nu solicită sau solicită
înregistrarea cu întârziere, organul fiscal aplică dispoziţiile art. 310 alin. (6) lit. a) şi b).
Organul fiscal competent va opera radierea din Registrul agricultorilor care aplică regimul
special a agricultorilor care sunt înregistraţi în scopuri de TVA, în termen de 3 zile de la data
la care înregistrarea se consideră valabilă.
Agricultorul care aplică regimul special poate opta oricând pentru aplicarea regimului
normal de taxă, prin depunerea la organul fiscal a unei notificări în acest sens, caz în care
organul fiscal operează radierea agricultorului din Registrul agricultorilor care aplică regimul
special până la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă notificarea. După
exercitarea opţiunii de aplicare a regimului normal de taxă, agricultorul nu mai poate aplica
din nou regimul special pentru o perioadă de cel puţin 2 ani de la data înregistrării în
scopuri de TVA.
În cazul în care, după expirarea perioadei de 2 ani, agricultorul optează din nou pentru
aplicarea regimului special pentru agricultori, acesta trebuie să depună la organul fiscal
Formularul 087.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care optează pentru aplicarea
regimului special pentru agricultori pot solicita scoaterea din evidenţa persoanelor
înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special. Solicitarea se poate
depune la organul fiscal competent între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei
fiscale aplicate de persoana impozabilă, anularea înregistrării fiind valabilă de la data
comunicării deciziei privind anularea înregistrării în scopuri de TVA. Organele fiscale au
obligaţia de a soluţiona solicitările de scoatere a persoanelor impozabile din evidenţa
persoanelor înregistrate în scopuri de TVA cel târziu până la finele lunii în care a fost
depusă solicitarea şi de a înscrie agricultorul în Registrul agricultorilor care aplică regimul
special.
În cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, până la comunicarea
deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, acestora le revin toate drepturile şi
obligaţiile aferente persoanelor înregistrate. Persoana impozabilă care a solicitat scoaterea
din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA are obligaţia să depună ultimul
decont de taxă, indiferent de perioada fiscală aplicată, până la data de 25 a lunii următoare
160
celei în care a fost comunicată decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA. În ultimul
decont de taxă depus, persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor
înregistrate în scopuri de TVA au obligaţia să evidenţieze valoarea rezultată ca urmare a
efectuării tuturor ajustărilor de taxă, persoanele impozabile care aplică regimul special
pentru agricultori neavând drept de deducere pentru bunurile/serviciile alocate activităţilor
supuse acestui regim.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cărora agricultorul care aplică
regimul special le livrează produsele agricole sau le prestează serviciile agricole, au dreptul
la deducerea compensaţiei în cotă forfetară achitată agricultorului care aplică regimul
special, în aceleaşi limite şi condiţii aplicabile pentru deducerea TVA.
Persoanele impozabile nestabilite în România şi neînregistrate în scopuri de TVA au
dreptul la restituirea compensaţiei în cotă forfetară, achitată agricultorului care aplică
regimul special, în aceleaşi limite şi condiţii aplicabile persoanelor impozabile înregistrate în
scopuri de TVA. Prin ordin al preşedintelui ANAF se stabileşte procedura de restituire a
compensaţiei în cotă forfetară către persoanele impozabile nestabilite în România şi
neînregistrate în scopuri de TVA.
Norme de aplicare:
Persoanele impozabile își pot exercita dreptul de deducere/restituire a
compensației în cotă forfetară achitată agricultorului, numai în măsura în care
agricultorul este înscris la data livrării/prestării în Registrul agricultorilor care
aplică regimul special.
Aspecte privind modificarea anului fiscal
Conform Legii contabilitatii 82/1991, actualizata prin OUG 79/2014, incepand cu 1

ianuarie 2015, orice persoana juridica cu sediul în România (cu cateva exceptii) isi poate
modifica exerciţiul financiar pentru a nu corespunde cu anul calendaristic si nu numai
filialele sau sucursalele ale unor persoane juridice cu sediul în străinătate.
Codul fiscal prevede faptul ca acele entitati care au optat pentru un exerciţiu financiar
diferit de anul calendaristic pot opta ca anul lor fiscal să corespundă exerciţiului financiar
ales.
Persoanele nou-înfiinţate, care se încadrează în categoria celor care pot avea un
exercitiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta pentru un exerciţiu financiar diferit
de anul calendaristic inca de la data înfiinţării acestora.
Primul an fiscal modificat include şi perioada anterioară din anul calendaristic

cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta
reprezentând un singur an fiscal.
Aceste entităţi au obligaţia să depună Declaraţia anuală de impozit pe profit 101 şi să
plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a
treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.
161
Pentru a comunica optiunea de modificare a anului fiscal, entităţile trebuie să depună
la organul fiscal Formularul 014 „Notificare privind modificarea anului fiscal” în termen de
15 zile de la data începerii anului fiscal modificat sau de la data înregistrării acestora,
după caz.
In MOf nr 914 din 10 decembrie 2015 a fost publicata OPANAF nr 3495/2015 pentru
aprobarea modelului şi conţinutului Formularului 014 “Notificare privind modificarea anului
fiscal”, care trebuie sa fie utilizat incepand cu 1 ianuarie 2016.
Exemplu:
Începând cu anul 2016, entitatea Leader care activeaza in industria hoteliera doreşte
să îşi modifice anul fiscal. În acest sens, entitatea face toate demersurile pentru ca anul fiscal
să fie 1 octombrie – 30 septembrie.
Cum va proceda entitatea Leader in vederea modificarii anului fiscal?
Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal până în data de 15 octombrie

2016 Formularul 014. Primul an fiscal al acestei entitati va fi 1 ianuarie 2016 – 30
septembrie 2017, deoarece lunile din anul 2016, anterioare anului fiscal ales, vor fi incluse
în primul an fiscal.
Entitatea va depune Declaraţia 101 şi va achita diferenţele rezultate până la data de
25 decembrie 2017.
NOU 1 ianuarie 2017! (OUG 84/2016)
Entitatile care îşi modifică din nou exerciţiul financiar, potrivit reglementărilor
contabile, pot opta ca anul fiscal modificat să corespundă cu exerciţiul financiar.
Dacă anul fiscal modificat redevine anul fiscal calendaristic, ultimul an fiscal
modificat include şi perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal
modificat şi 31 decembrie a anului respectiv. In acest caz, Declaraţia anuală de impozit pe
profit 101 aferentă ultimului an fiscal modificat se depune până la data de 25 martie inclusiv
a anului următor.
Aceste entitati comunică organului fiscal modificarea perioadei anului fiscal până la
data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la data la care s-ar fi închis anul fiscal
modificat.
Exemplu:
Începând cu anul 2015, entitatea Alfa a optat ca anul fiscal să fie 1 septembrie – 31
august. In data de 20 februarie 2017, conducerea entitatii a hotarat ca anul fiscal sa redevina
anul calendaristic (1 ianuarie – 31 decembrie).
Cum va proceda entitatea Alfa in vederea modificarii anului fiscal?
Primul an fiscal modificat al societatii a fost reprezentat de intervalul 1 ianuarie 2015

– 31 august 2016 si ar fi trebuit ca apoi fiecare an fiscal ulterior sa fie reprezentat de
intervalul 1 septembrie – 31 august.
Insa, avand in vedere ca entitatea a dorit ca anul fiscal sa redevina anul calendaristic,
ultimul an fiscal modificat va fi reprezentat de perioada 1 septembrie 2016 – 31 decembrie
162
2017. Declaratia 101 aferenta acestui an fiscal va fi depusa pana pe 25 martie 2018.
Entitatea Alfa trebuie sa depuna Formularul 014 si sa comunice organului fiscal
modificarea perioadei anului fiscal pana la data de 25 noiembrie 2016.
Atunci cand se modifică perioada anului fiscal modificat, primul an nou fiscal modificat
va include şi perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat şi
ziua anterioară primei zile a noului an fiscal modificat ().
In acest caz, entitatile comunică organului fiscal modificarea perioadei anului fiscal în
termen de 15 zile de la data începerii noului an fiscal modificat.
Exemplu:
Începând cu anul 2015, entitatea Alfa a optat ca anul fiscal să fie 1 septembrie – 31
august. In data de 20 februarie 2017, conducerea entitatii a hotarat ca anul fiscal sa devina 1
mai – 30 aprilie.
Cum va proceda entitatea Alfa in vederea modificarii anului fiscal?
Primul an fiscal modificat al societatii a fost reprezentat de intervalul 1 ianuarie 2015

– 31 august 2016 si ar fi trebuit ca apoi fiecare an fiscal ulterior sa fie reprezentat de
intervalul 1 septembrie – 31 august.
Insa, avand in vedere ca entitatea si-a modificat perioada anului fiscal, primul an nou
fiscal remodificat va cuprinde perioada 1 septembrie 2017 – 30 aprilie 2019. Declaratia 101
aferenta acestui an fiscal va fi depusa pana pe 25 iulie 2019.
Entitatea Alfa trebuie sa depuna Formularul 014 si sa comunice organului fiscal
modificarea perioadei anului fiscal pana la data de 15 septembrie 2017.
Entitatile care si-au modificat anul fiscal si care îndeplinesc condiţiile pentru a deveni
microintreprindere si trec la impozit pe venit depun Declaraţia 101 privind impozitul pe
profit aferentă anului anterior aplicării sistemului de impunere pe veniturile
microîntreprinderilor, pentru perioada cuprinsă între data începerii anului modificat şi 31
decembrie, până la data de 25 martie a anului fiscal următor.
Conform Codului fiscal, anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.
Declararea şi plata impozitului pe profit

Pentru primul an fiscal modificat, aceste entităţi trebuie să acorde atenţie momentului
din care anul fiscal se modifică. Astfel, dacă anul fiscal modificat începe în a doua lună a
trimestrului calendaristic, prima lună a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un
trimestru, pentru care contribuabilul are obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit,
până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic
respectiv.
Exemplu:
În anul 2016, entitatea Leader îşi modifică anul fiscal, astfel incat acesta sa inceapa la
1 mai si sa incheie la 30 aprilie.
163
Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal Formularul 014, până în data de
15 mai 2016, iar primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie 2016 – 30 aprilie 2017.
Luna aprilie 2016 va constitui un „trimestru” separat, iar societatea va depune
Declaraţia 100 cu impozitul pe profit până la 25 iulie 2016.
Ulterior, societatea va declara impozitul pe profit corespunzător trimestrelor
componente anului fiscal modificat, dupa cum urmează:
 Trimestrul I – 1 mai 2016 – 31 iulie 2016;
 Trimestrul II – 1 august 2016 – 31 octombrie 2016;
 Trimestrul III – 1 noiembrie 2016 – 31 ianuarie 2017;
 Trimestrul IV – 1 februarie 2017 – 30 aprilie 2017 (nu depune Declaraţia 100).
Entitatea Leader va depune Declaraţia 101 şi va achita diferenţele rezultate până la
data de 25 iulie 2017.
Dacă anul fiscal modificat începe în a treia lună a trimestrului calendaristic, primele
două luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru, pentru care
contribuabilul are obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit, până la data de 25
inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv.
Exemplu:
În anul 2016, entitatea Leader îşi exprima intentia modificării anului fiscal, astfel
incat acesta sa inceapa la 1 septembrie si sa incheie la 31 august.
Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal Formularul 014 până în data de
15 septembrie 2016, iar primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie 2016 – 31
august 2017.
Lunile iulie şi august 2016 vor constitui un „trimestru” separat, iar societatea va
depune Declaraţia 100 cu impozitul pe profit până la 25 octombrie 2016.
Ulterior, societatea va declara impozitul pe profit corespunzător trimestrelor
componente anului fiscal modificat, dupa cum urmează:
 Trimestrul I – 1 septembrie 2016 – 30 noiembrie 2016;
 Trimestrul II – 1 decembrie 2016 – 28 februarie 2017;
 Trimestrul III – 1 martie 2017 – 31 mai 2017;
 Trimestrul IV – 1 iunie 2017 – 31 august 2017 (nu depune Declaraţia 100).
Pentru primul an fiscal modificat, entitatea Leader va depune Declaraţia 101 şi va
achita diferenţele rezultate până la data de 25 noiembrie 2017.
In cazul entitatilor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a

anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării şi data închiderii
procedurii de lichidare se consideră un singur an fiscal.
In cazul celor care isi modifica anul fiscal, dreptul organului fiscal de a stabili
impozitul pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii
următoare celei în care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal pentru care se
datorează obligația fiscală.
164
Exemplu:
Începând cu anul 2016, entitatea Leader îşi modifica anul fiscal pentru a corespunde
perioadei 1 aprilie – 31 martie.
Cand se prescrie dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit?
Până în data de 15 aprilie 2016, entitatea Leader va depune la organul fiscal
Formularul 014. Primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie 2016 – 31 martie 2017,
avand in vedere ca primele 3 luni din anul 2016, trebuie sa fie incluse în primul an fiscal.
La 30 septembrie 2017 se implinesc 6 luni de la încheierea primului an fiscal
modificat. Astfel, dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit aferent
anului fiscal 1 ianuarie 2016 – 31 martie 2017 se prescrie la 1 octombrie 2022.
Neimpozitarea profitului reinvestit – eliminarea termenului limita
Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice şi echipamente

periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, în programe informatice,
precum şi pentru dreptul de utilizare a programelor informatice (NOU), produse şi/sau
achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, şi puse în funcţiune, folosite
în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit de impozit.
Este vorba despre activele care se regăsesc în subgrupa 2.1 si in clasa 2.2.9
“Calculatoare electronice si echipamente periferice. Masini si aparate de casa, control si
facturat” din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor
fixe precum si programele informatice (imobilizari necorporale).
OUG 84/2016 a eliminat alin (11) de la art 22 din Codul fiscal potrivit caruia
facilitatea fiscala se aplică pentru profitul reinvestit în activele produse și/sau achiziționate și
puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv. Astfel, si dupa 1 ianuarie
2017, entitatile care efectueaza investitii cu respectarea criteriilor impuse prin Codul fiscal
pot scuti de la impozit profitul aferent investitiilor respective.
Iata cateva exemple de active care fac parte din subgrupa 2.1 si pot fi achizitionate de
catre entitatile platitoare de impozit pe profit. Este vorba despre masini, utilaje si instalatii
pentru:
- extractia si prepararea cărbunilor si minereurilor metalifere si nemetalifere;
- constructii (excavatoare, instalatii de forat, betoniere, malaxoare etc.);
- agricultură (tractoare agricole, masini pentru recoltat, instalatii pentru irigatii etc.);
- silvicultură, exploatarea si prelucrarea lemnului;
- transporturi si telecomunicatii (receptoare telefonie mobile, statii radio, monitoare de
control video si audio etc.);
- ocrotirea sănătătii (stomatologie, fizioterapie, oftalmologie etc.);
- circulatia mărfurilor (masini de spălat veselă si tacamuri etc.);
- gospodăria comunală si spălătorii;
- industria textilă, a confectiilor, pielăriei, blănăriei si incăltămintei;
- constructii de masini si prelucrarea metalului;
- industria celulozei si hartiei, industria chimică si petrochimică;
- industria alimentară;
165
- industria poligrafică;
- metalurgia neferoasă;
- prospectiuni geologice si geofizice, foraj si extractia titeiului si gazelor;
- metalurgia feroasă, inclusiv laminarea si trefilarea metalelor;
- producerea materialelor de constructii si refractare, producerea sticlei, portelanului si
faiantei;
De asemenea, se incadreaza si:
- masinile de fortă si utilajele energetice (generatoare de energie electrică, motoare
eoliene etc.);
- masinile, utilajele si instalatiile comune care functionează independent (pompe
centrifuge, aparate de climatizare, masini si instalatii pentru industria frigului etc.).
O alta conditie de indeplinit este ca activele sa fie noi, adica sa nu fi fost utilizate
anterior datei achiziţiei. De asemenea, contribuabilii care beneficiază de această facilitate
fiscala nu pot alege metoda de amortizare accelerată pentru activele respective.
Pentru activele luate in folosinta in baza contractelor de leasing financiar, scutirea de
impozit pe profit se aplica de catre utilizator (locatar).
ATENTIE! Nu conteaza daca activul a fost achizitionat din fonduri proprii, din finantari
nerambursabile sau credite bancare. De asemenea, nu este relevant momentul la care se achita
datoria catre furnizorul de imobilizari. Trebuie sa tineti cont de momentul punerii in functiune a
investitiei si de profitul contabil brut obtinut de la inceputul anului respectiv si pana la sfarsitul
acelui trimestru.
Neimpozitarea profitului reinvestit – in trecut
În perioada octombrie 2009 – decembrie 2010, valoarea fiscală a activelor dobândite

se determina ca diferenţă între valoarea de producţie şi/sau de achiziţie şi suma pentru care
s-a aplicat scutirea de impozit. Astfel, amortizarea acestor bunuri era considerată cheltuială
nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.
Exemplul 1 (valabil în perioada octombrie 2009 – decembrie 2010):

Se cunosc următoarele informaţii despre o societate comercială la sfârşitul
trimestrului:
a) profitul contabil obţinut este de 40.000 lei, iar costul de achiziţie al unui echipament
de producţie este de 28.000 lei, cu durata de utilizare de 10 ani;
b) profitul contabil obţinut este de 30.000 lei, iar costul de achiziţie al unui echipament
de producţie este de 41.000 lei cu durata de utilizare de 10 ani;
Care este valoarea fiscală a activelor în aceste situaţii?
a)Profitul contabil obţinut în sumă de 40.000 lei acoperă investiţia realizată

Impozitul scutit = 28.000 lei x 16% = 4.480 lei
Valoarea fiscală a utilajului = 28.000 lei – 28.000 lei = 0 lei
Astfel, în fiecare an din următorii 10 ani, societatea va înregistra o cheltuială cu
amortizarea de 2.800 lei, sumă care nu va putea fi dedusă la calculul impozitului.
166
În anul achiziţiei, societatea a câştigat la impozit suma de 4.480 lei, iar în fiecare an
din următorii 10 ani va pierde câte 448 lei (2.800 lei x 16%). Aşa cum am afirmat mai sus a
fost vorba de o AMÂNARE la plată a impozitului, nu de o neimpozitare a lui.
b) Profitul contabil obţinut în sumă de 30.000 lei nu acoperă investiţia realizată

Impozitul scutit = 30.000 lei x 16% = 4.800 lei
Valoarea fiscală a utilajului = 41.000 lei – 30.000 lei = 11.000 lei
În acest caz, în fiecare an din următorii 10 ani, societatea va înregistra o cheltuială cu
amortizarea de 4.100 lei (41.000 lei / 10 ani), dar îşi va putea deduce doar 1.100 lei (11.000
lei / 10 ani) la calculul impozitului. Astfel, în fiecare an va exista o cheltuială nedeductibilă
de 3.000 lei.
În anul achiziţiei, societatea a câştigat la impozit suma de 4.800 lei, iar în fiecare an
din următorii 10 ani va pierde câte 480 lei (3.000 lei x 16%).
Ce reprezintă profitul reinvestit?
Profitul investit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, adică profitul contabil brut
cumulat de la începutul anului, în anul punerii în funcţiune a echipamentelor tehnologice
respective. Scutirea de impozit se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru acea perioadă.
Profitul contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la care se adaugă
cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat în trimestrul/anul punerii în funcţiune a
echipamentelor tehnologice respective (contul 121 + contul 691).
EXEMPLUL 2: Activ achizitionat in decembrie 2016 si pus in functiune in februarie

2017
In luna decembrie 2016, societatea Alfa achiziţionează un utilaj la costul de 90.000 lei, pe
care il pune in functiune in data de 21 februarie 2017, conform procesului-verbal intocmit.
In ce trimestru beneficiaza societatea de scutire de impozit pe profit?
Codul fiscal precizeaza foarte clar ca scutirea de impozit pe profit se acorda in trimestrul in
care activul este pus in functiune. Astfel, in acest exemplu, societatea va beneficia de creditul fiscal
aferent, la calculul impozitului pe profit aferent anului 2017.
Scutirea se calculează trimestrial sau anual, în funcţie de caz. Suma profitului scutit de la
impozitare, mai puţin partea aferentă rezervei legale, va fi repartizată la sfârşitul exerciţiului
financiar cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la nivelul profitului contabil înregistrat la
sfârşitul exerciţiului financiar.
167
Rezerva astfel constituită va fi impozitată la momentul utilizării sub orice formă, precum şi
în cazul operaţiunilor de reorganizare, dacă societatea beneficiară nu preia această rezervă.
EXEMPLUL 3: Profitul contabil acopera investitia realizata
In luna noiembrie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un excavator la

costul de 100.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2016 este
de 220.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea nu dispune de rezerve legale
constituite.
La sfârşitul trimestrului IV 2016, societatea înregistrează un profit impozabil în sumă de
500.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârşitul trimestrului III este 45.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a impozitului

pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape:
1. Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2016:
500.000 lei x 16% = 80.000 lei
2. Se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit:

Având în vedere faptul că profitul contabil acoperă investiţia realizată, impozitul pe profit
scutit este:
100.000 lei x 16% = 16.000 lei; impozit pe profit scutit = 16.000 lei;
3. Se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii:

80.000 lei – 16.000 lei = 64.000 lei;
Impozit pe profit aferent Trimestrului IV = 64.000 lei – 45.000 lei = 19.000 lei
4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe
profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale:
a) determinarea sumei aferente rezervei legale
5% x Profit contabil = 5% x 650.000 lei = 32.500 lei
20% x Capital social = 20% x 200 lei = 40 lei
Societatea Leader va constitui rezerve legale in suma de 40 lei.
b) determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:

Vom tine cont de ponderea profitului contabil brut scutit de la impozit in totalul profitului
obtinut. Astfel, aceasta este de 15,38% (100.000 lei / 650.000 lei).
Rezerva legala este de 40 lei, insa cota parte din rezerva legala aferenta profitului scutit de la
impozit este de 6 lei (40 lei x 15,38%). Rezulta ca profitul scutit de la impozit transferat la alte
rezerve este de 99.994 lei.
Inregistrarile contabile efectuate la 31 decembrie 2016 sunt:

 constituirea rezervei legale:
40 lei 129 = 1061 40 lei

Repartizarea profitului Rezerve legale
 repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve:
168
99.994 lei 129 = 1068.analitic 99.994 lei

Repartizarea profitului Alte rezerve
Valoarea fiscală a excavatorului este 100.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv. Pentru
acest activ societatea Leader nu poate opta pentru amortizarea accelerată.
Aceasta facilitate fiscala este in beneficiul societatilor care inregistreaza profit. In situatia in
care investitia realizata depaseste nivelul profitului contabil obtinut, societatea nu poate beneficia
de scutire de impozit pentru toata valoarea activului/activelor pus(e) in functiune.
EXEMPLUL 4: Profitul contabil NU acopera investitia realizata
In luna noiembrie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un utilaj de

prelucrare a metalului la costul de 90.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie -
31 decembrie 2016 este de 60.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de
rezerve legale constituite in limita legii.
400.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârşitul trimestrului III este de 33.000 lei.

400.000 lei x 16% = 64.000 lei

Având în vedere faptul că profitul contabil în sumă de 60.000 lei NU acoperă investiţia
realizată (90.000 lei), impozitul pe profit scutit este:

64.000 lei – 9.600 lei = 54.400 lei;
Impozit pe profit aferent Trimestrului IV = 54.400 lei – 33.000 lei = 24.400 lei
profit:
60.000 lei 129 = 1068.analitic 60.000 lei

Observati asadar ca profitul repartizat la rezerve este la nivelul sumei scutite de impozit
(60.000 lei) si nu la nivelul investitiei de 90.000 lei.
Valoarea fiscală a utilajului este de 90.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv. Pentru
acest echipament tehnologic societatea Leader nu poate alege amortizarea accelerată.
169
Un mare dezavantaj al acestei prevederi il reprezinta faptul ca in situatia in care profitul
contabil din trimestrul aferent investitiei nu acopera valoarea acesteia, societatea nu mai poate
„utiliza” diferenta ramasa pentru a diminua impozitul pe profit in trimestrele urmatoare.
In plus, Codul fiscal prevede ca in situatia în care în trimestrul în care activele sunt puse în
funcțiune se înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârșitul anului se
înregistrează profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu se recalculează.
EXEMPLUL 5: Profitul contabil NU acopera investitia. Profit si in trimestrele

urmatoare
In luna ianuarie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un echipament

tehnologic la costul de 20.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in primul trimestru este de 14.000
lei, iar rezultatul fiscal este de 40.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de
rezerve legale constituite.
La sfârşitul celui de-al doilea trimestru, societatea înregistrează profit contabil de 70.000 lei.

1. Se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2016:
40.000 lei x 16% = 6.400 lei

Având în vedere faptul că profitul contabil aferent primului trimestru în sumă de 14.000 lei
nu acoperă investiţia realizată (20.000 lei), impozitul pe profit scutit este:

6.400 lei – 2.240 lei = 4.160 lei;
profit:
 repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve (presupunand ca la sfarsitul anului
societatea dispune de profit contabil in limita acestei sume):
14.000 lei 129 = 1068.analitic 14.000 lei

Din investitia realizata de 20.000 lei, societatea a scutit de la impozit doar 14.000 lei. Chiar
daca la sfarsitul trimestrului II societatea obtine un profit contabil de 70.000 lei, aceasta nu mai
poate recalcula impozitul pe profit scutit, deoarece la stabilirea profitului reinvestit se compara
valoarea investitiei cu profitul contabil brut cumulat de la începutul anului si pana la sfarsitul
trimestrului in care investitia a fost pusa in functiune.
Valoarea fiscală a echipamantului este 20.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Societatea Leader nu poate amortiza accelerat acest activ.
În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar entitatea înregistrează pierdere contabilă,

recalcularea impozitului pe profit aferent profitului reinvestit nu va mai fi efectuată, iar
contribuabilul nu va repartiza la rezerve suma profitului investit. Astfel, societatea are de
170
„castigat”, daca putem afirma asa ceva, deoarece desi a scutit de la impozit o anumita suma nu mai
are obligatia de a constitui rezerve deoarece inregistreaza pierdere contabila la sfarsitul anului.
EXEMPLUL 6: Pierdere contabila la sfarsitul anului
In luna februarie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un generator

de energie electrică avand costul de 80.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in primul trimestru
este de 120.000 lei, iar rezultatul fiscal este de 170.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar
societatea dispune de rezerve legale constituite.
La sfârşitul anului 2016, societatea înregistrează pierdere contabila de 40.000 lei si
presupunem ca profitul fiscal ramane de 170.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a

impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape:
1. Se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2016:
170.000 lei x 16% = 27.200 lei

Având în vedere faptul că profitul contabil aferent primului trimestru în sumă de 120.000
lei acoperă investiţia realizată (80.000 lei), impozitul pe profit scutit este:

27.200 lei – 12.800 lei = 14.400 lei;
Tinand cont de faptul ca la 31 decembrie 2016 societatea Leader inregistreaza pierdere

contabila, aceasta nu mai are obligatia constituirii de rezerve, iar impozitul pe profit nu se
recalculeaza.
Valoarea fiscală a generatorului electric este de 80.000 lei si se amortizează liniar sau
degresiv.
ATENTIE! Asa cum am mai precizat, scutirea de impozit se acordă în limita impozitului pe
profit datorat pentru anul in care investitia este pusa in functiune. Reprezinta practic o componenta
a CREDITULUI FISCAL de care poate beneficia societatea.
Chiar daca profitul contabil este suficient de mare pentru a acoperi investitia realizata, daca
rezultatul fiscal nu este cel putin la fel de insemnat, atunci societatea nu va beneficia in intregime de
aceasta facilitate.
EXEMPLUL 7: Rezultat fiscal mai mic decat cel contabil
In luna octombrie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un utilaj la

costul de 30.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in anul 2016 este de 40.000 lei, iar rezultatul
fiscal este de 18.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de rezerve legale
constituite.
Impozitul pe profit declarat in primele 3 trimestre a fost de 600 lei.
171

18.000 lei x 16% = 2.880 lei

Profitul contabil în sumă de 40.000 lei acoperă investiţia realizată (30.000 lei), insa
rezultatul fiscal a fost mai mic si astfel impozitul pe profit scutit nu va fi de 4.880 lei (30.000 lei x
16%).
Impozitul pe profit scutit este 2.880 lei, ceea ce inseamna ca societatea Leader va declara
in Formularul 101 un impozit pe profit anual de 0 lei. Daca presupunem ca in cursul anului, prin
Formularul 100 a fost declarat un impozit de profit de 600 lei, va rezulta o diferenta de impozit
pe profit de recuperat de 600 lei.
Astfel, din investitia realizata de 30.000 lei, societatea va scuti la impozitare doar suma de
18.000 lei, corespunzatoare rezultatului fiscal din anul respectiv.
Valoarea fiscală a activului este de 30.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Practic „regularizarea” impozitului pe profit se efectueaza la sfarsitul anului, prin intocmirea

Declaratiei 101 privind impozitul pe profit. Chiar daca in cursul anului rezultatul fiscal este mai mic
decat valoarea investitiei realizate, este posibil ca in trimestrele viitoare rezultatul fiscal sa creasca si
astfel societatea sa scuteasca de la impozit intreaga valoare a investiei puse in functiune.
EXEMPLUL 8: Rezultat fiscal mai mic decat cel contabil in trimestrul punerii in
functiune a investitiei, urmat de cresterea rezultatului fiscal in trimestrele viitoare
In luna august 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un echipament

la costul de 40.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie 2016 – 30 septembrie
2016 este de 50.000 lei, iar rezultatul fiscal in aceeasi perioada este de 25.000 lei. Capitalul social
este de 10.000 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.
In trimestrul al IV-lea din anul 2016, societatea obtine venituri de 100.000 lei (integral
impozabile) si suporta cheltuieli de 30.000 lei (deductibile integral).

1. Se calculează impozitul pe profit la 30 septembrie 2016:
25.000 lei x 16% = 4.000 lei

rezultatul fiscal a fost mai mic si astfel impozitul pe profit scutit nu va fi de 6.400 lei (40.000 lei x
16%).
Desi valoarea activului este de 40.000 lei, nu se poate acorda o scutire mai mare decat
impozitul datorat in perioada respectiva. Astfel, impozitul pe profit scutit calculat pentru
trimestrul al III-lea este de 4.000 lei, ceea ce inseamna ca societatea Leader va declara in
Formularul 100 un impozit pe profit de 0 lei. Insa nu trebuie sa uitam ca societatea are dreptul la
172
o scutire de maximum 6.400 lei in anul 2016, in functie si de rezultatul fiscal aferent intregului
an.
ATENTIE!
Profitul investit reprezinta totusi profitul contabil brut cumulat de la începutul anului. La
definitivarea impozitului pe profit, la 31 decembrie 2016, avem urmatoarele informatii:
Rezultat fiscal = 25.000 lei + 100.000 lei – 30.000 lei = 95.000 lei
Impozit pe profit aferent anului 2016 = 95.000 lei x 16% = 15.200 lei
Impozit pe profit scutit = 40.000 lei x 16% = 6.400 lei
Impozit pe profit anual datorat = 15.200 lei – 6.400 lei = 8.800 lei
Impozit pe profit datorat pentru trimestrul IV = 8.800 lei – 4.000 lei = 4.800 lei
Desi la 30 septembrie societatea a stabilit un credit fiscal provizoriu de 4.000 lei, investitia
realizata a fost de 40.000 lei, iar profitul contabil de 50.000 lei, ceea ce inseamna ca aceasta avea
dreptul la o scutire de impozit de 6.400 lei (40.000 lei x 16%).
Regularizarea impozitului pe profit s-a efectuat la 31 decembrie si avand in vedere ca
rezultatul fiscal a crescut, societatea si-a putut utiliza drept credit fiscal suma maxima de 6.400
lei.
Valoarea fiscală a activului este de 40.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv,
societatea Leader neputand alege amortizarea accelerata.
Ne putem afla insa in situatia inversa. In trimestrul in care se pune in functiune investitia,
rezultatul fiscal sa acopere integral valoarea activului, insa la definitivarea impozitului pe profit
rezultatul fiscal pe intreg anul sa fie mai mic si astfel societatea sa nu isi poata utiliza ca credit fiscal
intreaga suma aferenta investitiei.
EXEMPLUL 9: Rezultat fiscal mai mare decat valoarea activului in trimestrul punerii
in functiune, urmat de diminuarea rezultatului fiscal in trimestrele viitoare
In luna septembrie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un utilaj la

costul de 100.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie 2016 – 30 septembrie
2016 este de 120.000 lei, iar rezultatul fiscal in aceeasi perioada este de 150.000 lei. Capitalul
social este de 10.000 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.
In trimestrul al IV-lea din anul 2016, societatea obtine venituri de 10.000 lei (integral
impozabile) si suporta cheltuieli de 80.000 lei (deductibile integral).

150.000 lei x 16% = 24.000 lei

Având în vedere faptul că profitul contabil la 30 septembrie în sumă de 120.000 lei
acoperă investiţia realizată (100.000 lei), impozitul pe profit scutit este:
173

Impozit pe profit aferent trimestrului III = 24.000 lei – 16.000 lei = 8.000 lei;
ATENTIE!
La definitivarea impozitului pe profit, la 31 decembrie 2016, avem urmatoarele informatii:
Rezultat fiscal = 150.000 lei + 10.000 lei – 80.000 lei = 80.000 lei
Impozit pe profit scutit = MIN (12.800 lei; 16.000 lei) = 12.800 lei
Impozit pe profit anual datorat = 12.800 lei – 12.800 lei = 0 lei
Diferenta de impozit pe profit de recuperat = 8.000 lei
Desi la 30 septembrie 2016 societatea a inregistrat un rezultat fiscal de 150.000 lei si a

raportat un impozit pe profit de 8.000 lei, la 31 decembrie 2016 rezultatul fiscal cumulat pe
intreg anul a fost de 80.000 lei.
Chiar daca investitia pusa in functiune in septembrie 2016 a fost de 100.000 lei, scutirea
de impozit pe profit se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.
Astfel, societatea nu isi putea diminua impozitul pe profit cu suma de 16.000 lei, atat timp cat
impozitul annual a fost de doar 12.800 lei.
Valoarea fiscală a activului este de 100.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Un caz aparte il constituie societatile care inregistreaza pierdere fiscala pe care o pot
recupera din profiturile impozabile inregistrate in urmatorii 7 ani fiscali. Pierderea fiscala
inregistrata pana in anul 2008 inclusiv a putut fi recuperata in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi,
adica pana cel tarziu in anul 2013.
O societatea care dispune de pierdere fiscala poate risca sa nu utilizeze la potentialul maxim
aceasta facilitate fiscala.
EXEMPLUL 10: Pierdere fiscala de recuperat
In luna noiembrie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un aparat de

aer conditionat la costul de 60.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in anul 2016 este de 80.000
lei, iar rezultatul fiscal este de 90.000 lei. Capitalul social este de 20.000 lei, iar societatea dispune
de rezerve legale constituite.
Societatea a inregistrat in anul 2014 pierdere fiscala de 20.000 lei, iar in anul 2015
pierdere fiscala de 30.000 lei, pe care le va recupera din profitul fiscal obtinut in anul 2016.

Profit impozabil pentru anul de raportare, înainte de reportarea pierderii = 90.000 lei
Pierdere fiscală de recuperat din anii precedent = 20.000 lei + 30.000 lei = 50.000 lei
Profit impozabil = 90.000 lei – 50.000 lei = 40.000 lei

174
profitul impozabil a fost mai mic si astfel impozitul pe profit scutit nu va fi de 9.600 lei (60.000 lei
x 16%).
Impozitul pe profit scutit este de 6.400 lei, ceea ce inseamna ca societatea Leader va
declara in Formularul 101 un impozit pe profit anual de 0 lei. Daca presupunem ca in cursul
anului, prin Formularul 100 a fost declarat un impozit de profit de 2.000 lei, va rezulta o diferenta
de impozit pe profit de recuperat de 2.000 lei.
Desi rezultatul fiscal din anul 2016 (90.000 lei) era suficient de mare incat sa acopere
valoarea investitiei efectuate (60.000 lei) si conditia principala era indeplinita (profitul contabil
brut sa fie mai mare decat valoarea activului), pierderea fiscala inregistrata anterior a diminuat
valoarea creditului fiscal de care societatea a beneficiat.
Valoarea fiscală a activului este de 60.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv,
societatea Leader neputand alege amortizarea accelerata.
Atunci când contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial efectuează
investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de la începutul anului se scade
suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat această facilitate.
EXEMPLUL 11: Investitii realizate în trimestrele anterioare
In luna iulie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un utilaj la costul
de 50.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2016 este de
80.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.
La sfârşitul trimestrului III 2016, societatea înregistrează un profit impozabil în sumă de
350.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârşitul trimestrului II este de 11.000 lei.
In luna octombrie 2016, societatea Leader mai achiziţionează şi pune în funcţiune un

echipament la costul de 130.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie - 31
decembrie 2014 este de 140.000 lei.
430.000 lei.
TRIMESTRUL III
350.000 lei x 16% = 56.000 lei

Având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1 ianuarie - 30 septembrie
2016 în sumă de 80.000 lei acoperă investiţia realizată, impozitul pe profit scutit este:

56.000 lei – 8.000 lei = 48.000 lei;
175
Impozit pe profit declarat in trimestrul al III-lea = 48.000 lei – 11.000 lei = 37.000 lei;
TRIMESTRUL IV
Se parcurg următoarele etape:
430.000 lei x 16% = 68.800 lei

Profitul contabil aferent perioadei 1 ianuarie - 31 decembrie 2016 este de 140.000 lei, iar
investitia realizata in luna octombrie este de 130.000 lei, insa in luna iulie 2014 societatea a
achizitionat un alt echipament pentru care a beneficiat de scutire la impozit.
Astfel, din profitul contabil brut cumulat in cel de-al doilea semestru (140.000 lei), se
scade suma profitului investit anterior (50.000 lei), iar societatea mai poate utiliza doar 90.000
lei.
Impozitul pe profit scutit este:

68.800 lei – 8.000 lei – 14.400 lei = 46.400 lei;
Impozit pe profit declarat pentru prin Formularul 100 = 11.000 lei + 37.000 lei = 48.000 lei
Diferenta de impozit pe profit de recuperat = 46.400 lei – 48.000 lei = 1.600 lei
profit:
140.000 lei 129 = 1068.analitic 140.000 lei

Declararea şi plata impozitului pe profit – ANUAL
Următorii contribuabili au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, pana la 25

februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul:
- organizaţiile nonprofit;
- contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a
cartofului, pomicultură şi viticultură.
Astfel, in cazul lor, nu conteaza trimestrul in care investitia se pune in functiune, calculul
impozitului pe profit facandu-se o data pe an.
EXEMPLUL 12: Declararea şi plata impozitului pe profit anual
La sfârşitul anului 2016, societatea Leader înregistrează un profit impozabil în sumă de

500.000 lei. Profitul contabil brut aferent anului 2016 este de 370.000 lei. Societatea dispune de
rezerve legale constituite, conform legii.
Societatea achiziţionează şi pune în funcţiune în luna aprilie 2016 un utilaj în valoare de
140.000 lei şi în luna noiembrie 2016 un echipament tehnologic în valoare de 60.000 lei.
176

500.000 lei x 16% = 80.000 lei;
2. Se determină valoarea totală a investiţiilor realizate în echipamente tehnologice:

140.000 lei + 60.000 lei = 200.000 lei;
Având în vedere faptul că profitul contabil brut acoperă investiţiile realizate, impozitul pe profit
aferent profitului investit este:
200.000 lei x 16% = 32.000 lei;

80.000 lei – 32.000 = 48.000 lei;
profit.
200.000 lei 129 = 1068.analitic 200.000 lei

Valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice respective se amortizează liniar sau

degresiv. Pentru aceste echipamente tehnologice societatea nu poate opta pentru amortizarea
accelerată.
Neimpozitarea profitului reinvestit se aplică şi microîntreprinderilor?
NU. Microîntreprinderile datorează un impozit de 3% sau 1% aplicat veniturilor care intră în

baza de impozitare. Totuşi, în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit,
pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul
trimestrului respectiv investit în echipamentele tehnologice puse în funcţiune începând cu
trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit.
Incepand cu 1 ianuarie 2017, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere obţine
venituri mai mari de 500.000 euro sau realizează venituri din consultanţă sau management care
depăşesc procentul de 20% din totalul veniturilor care alcătuiesc baza de impozitare, aceasta va plăti
impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile inregistrate incepand cu acel trimestru.
EXEMPLUL 13: Microintreprindere care trece la impozit pe profit
Societatea Leader este microîntreprindere cu un salariat cu norma intreaga şi obţine în

perioada ianuarie 2016 – iunie 2016 venituri din vânzarea de produse software și servicii de
arhitectură de 250.000 lei. Ȋn luna august 2016 realizează venituri de 280.000 lei din servicii
de inginerie. Cheltuielile inregistrate în perioada ianuarie - iunie 2015 sunt de 110.000 lei.
Ȋn trimestrul al III-lea, entitatea nu mai realizează alte venituri fata de cele de mai sus,
iar cheltuielile deductibile pentru această perioadă sunt de 90.000 lei.
Ȋn trimestrul al IV-lea, entitatea obţine venituri din vânzare soft de 50.000 lei și prestări
177
servicii arhitectură de 40.000 lei. Cheltuielile deductibile în această perioadă sunt de 30.000
lei.
Cursul de schimb euro-leu la 31 decembrie 2015 presupunem ca este de 4,4847
lei/euro.
In luna mai 2016, societatea achizitioneaza si pune in functiune un echipament la costul
de 50.000 lei, iar in luna noiembrie 2016 un alt utilaj la costul de 40.000 lei.
Profitul contabil aferent perioadei iulie-decembrie 2016 este de 110.000 lei.
Care este regimul de impozitare în cazul entităţii Leader?
În primele două trimestre din anul 2016, societatea Leader a datorat un impozit pe
venit de 3.000 lei (150.000 lei x 2%).
Ȋncepând cu trimestrul al III-lea din anul 2016, entitatea Leader devine plătitoare de
impozit pe profit, deoarece a depășit limita de 100.000 de euro, aceasta realizând venituri
totale cumulate de 530.000 lei.
Aceasta va depune Declaraţia 010 cu mențiunea de scoatere din evidență ca plătitor de

impozit pe veniturile microîntreprinderilor și luarea în evidență ca plătitor de impozit pe
profit, ambele începând cu 1 iulie 2016.
Depășind în trimestrul III pragul de 100.000 euro, calculul și declararea impozitului pe
profit începe din acest trimestru, pentru veniturile obţinute și cheltuielile suportate incepand
cu acel trimestru.
Astfel, pentru trimestrul al III-lea, calculul este următorul:

Venituri obtinute = 280.000 lei
Cheltuieli deductibile = 90.000 lei
Profit impozabil = 280.000 lei – 90.000 lei = 190.000 lei
Impozit pe profit 30 septembrie 2016 = 190.000 lei x 16% = 30.400 lei
Pentru trimestrul al IV-lea, calculul este următorul:
Venituri impozabile (280.000 lei + 50.000 lei + 40.000 lei) 370.000 lei
Cheltuieli deductibile (90.000 lei + 30.000 lei) 120.000 lei
Profit impozabil 250.000 lei

Impozit pe profit calculat pentru 2016 (iulie – decembrie) 40.000 lei
La determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit si a

impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii, vom tine cont doar de investitia
realizata in luna noiembrie 2016.
In luna mai 2016, la momentul achizitiei echipamentului avand costul de 50.000 lei,
societatea Leader era microintreprindere si nu poate beneficia de scutire de impozit pe profit.
Din 1 iulie 2016, societatea a trecut la impozit pe profit. Profitul contabil aferent celui
de-al doilea semestru din 2016 (110.000 lei) acopera investitia realizata (40.000 lei). Astfel,
impozitul pe profit aferent profitului investit este:
40.000 lei x 16% = 6.400 lei;
Impozit pe profit scutit = 6.400 lei;
178
Impozit pe profit anual = 40.000 lei – 6.400 lei = 33.600 lei
Astfel, in concluzie avem:
Impozit pe profit anual 33.600 lei

Impozit pe profit declarat prin Declaraţia 100 (septembrie 2016) 30.400 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat 3.200 lei
Activele astfel dobândite pot fi înstrăinate terţilor?
Contribuabilii au obligaţia de a păstra activele respective cel puţin o perioadă egală cu

jumătate din durata lor de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile, dar nu
mai mult de 5 ani.
Şi pentru echipamentele tehnologice luate in folosinta in baza contractelor de leasing
financiar şi puse in functiune, scutirea de impozit pe profit se aplica de catre utilizator, cu conditia
respectarii prevederilor de mai sus.
În cazul nerespectării acestei prevederi, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei
fiscale rectificative deoarece impozitul pe profit se recalculează pentru sumele respective şi se
percep şi creanţe fiscale accesorii, începând cu data aplicării facilităţii, cu următoarele excepţii:
- activele transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare;
- activele înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment; şi
- activele sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, în condițiile în care aceste
situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul
echipamentelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare
emise de organele judiciare.
Concluzii
In concluzie, putem considera o astfel de prevedere ca fiind binevenita, insa consideram ca

impactul este unul destul de redus la nivelul contribuabililor. Putini sunt cei care vor beneficia la
maximum de aceasta masura, avand in vedere cel putin urmatoarele conditii care ar trebui
indeplinite:
- activele achizitionate sa se incadreze in subgrupa 2.1, clasa 2.2.9 din Catalogul privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG 2139/2004
sau sa reprezinte un program informatic;
- societatea sa inregistreze profit contabil brut in perioada in care pune in functiune
investitia;
- pentru a beneficia de creditul fiscal aferent, societatea trebuie sa obtina profit impozabil,
avand in vedere ca scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în
limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva; si
- daca societatea a inregistrat pierdere fiscala in perioadele precedente, atunci aceasta ii
diminueaza profitul impozabil, respectiv impozitul pe profit si astfel este posibil sa nu
scuteasca la impozit intreaga valoare a investitiei.
Valoarea nominala a tichetelor de masa – pana la 15,09 lei/tichet
179
Conform Legii 218/2016 pentru modificarea art. 3, alin. (1) din Legea 142/1998
privind acordarea tichetelor de masă, publicată în MOf nr. 931 din 18 noiembrie 2016,
incepând cu 1 decembrie 2016, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate
depăşi suma de 15 lei.
Astfel, angajatorii nu sunt obligaţi să acorde tichete de masa la nivelul maxim, ci doar
să se încadreze în acest plafon. De exemplu, un angajator poate acorda tichete de masa la
nivelul sumei de 10 lei, 11 lei, 14 lei sau maxim 15 lei, in functie de bugetul aprobat in acest
sens, comunicand nivelul agreat societatii furnizoare de tichete de masa.
In MOf nr 983 din 07 decembrie 2016 a fost publicat OMMFPSPV 2218/2016 privind
stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2016
care precizeaza ca pentru intervalul de timp decembrie 2016 - aprilie 2017 inclusiv,
valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi cuantumul de 15 lei.
Atentie! In MOf nr 935 din 27 noiembrie 2017 a fost publicat OMMJS nr 1852/2017
pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al
anului 2017. Astfel, începând cu luna noiembrie, valoarea nominală a unui tichet de masă nu
poate depăși cuantumul de 15,09 lei.
Conform Legii nr 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, angajatorul

distribuie salariaţilor tichetele de masă, lunar, în ultima decadă a fiecărei luni, pentru luna
următoare.
Atentie! Chiar daca o persoana este salariata cu timp partial (de exemplu 2 ore/zi),
aceasta are dreptul la un tichet de masa pentru fiecare zi lucrata, atat timp cat se afla la
functia de baza. Astfel, si un salariat cu norma partiala are dreptul la acelasi numar de tichete
de masa ca un salariat cu norma intreaga (bineinteles, daca a lucrat efectiv in toate zilele
lucratoare si daca ne referim la functia de baza).
Doar in cazul salariatilor care lucreaza in ture de peste 8 ore/zi, numărul de tichete
de masă se calculeaza prin raportarea timpul efectiv lucrat la norma de lucru de 8 ore/zi.
Fracțiile rezultate din calcul se consideră zi de prezență la lucru, cu condiția ca totalul zilelor
rezultat să nu depășească numărul de zile lucrătoare.
De exemplu, presupunem ca un angajat care are o norma de lucru tip ”12/24”, a

inregistrat 212 ore efectiv lucrate, luna respectiva avand 21 zile lucratoare.
Numar de zile conform norma de 8 ore = 212 ore / 8 ore = 26, 5 zile = 27 zile
Astfel, angajatul are dreptul la 21 tichete de masa, deoarece numarul de zile rezultat in
urma calculului il depaseste pe cel al zilelor lucratoare din luna.
In continuare cateva aspecte din HG 23/2015 pentru aprobarea Normelor de aplicare

a Legii nr 142/1998, publicata in MOf nr 54 din 22 ianuarie 2015:
- salariaţii beneficiaza, lunar, de un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul
de zile în care sunt prezenţi la lucru;
- la sfârșitul fiecărei luni, la data stabilită de angajator sau la data încetării contractului
individual de muncă, salariatul are obligația să restituie angajatorului tichetele de
masă pe suport hârtie acordate pentru luna în curs, dar necuvenite și neutilizate sau
contravaloarea acestora, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic. În cazul în
180
care salariatul utilizează într-o lună un număr de tichete de masă mai mare decât
numărul de zile lucrate, iar angajatorul nu a încasat de la salariat contravaloarea
tichetelor utilizate și necuvenite, angajatorul acordă acestuia pentru luna următoare
un număr de tichete de masă egal cu numărul de zile lucrătoare, diminuat cu numărul
de tichete acordate pentru luna anterioară și necuvenite. Practic, se face o regularizare
de la o luna la alta;
- angajatorii sunt obligaţi să înştiinţeze lunar salariaţii privind data alimentarii şi
valoarea tichetelor de masă transferate pe suportul electronic;
- tichetul de masa este valabil în anul calendaristic în care a fost emis, cu excepţia
tichetului emis în perioada 1 noiembrie - 31 decembrie, care poate fi utilizat până la
data de 31 decembrie a anului următor;
- angajatorii sunt obligati sa isi instruiasca salariaţii să nu vândă tichetele de masa;
aceste se folosesc doar cu scopul de a achiziţiona produse alimentare/achita masa şi
doar în unităţile agreate;
- tichetele de masă pe suport hârtie nu pot fi distribuite către salariaţi, dacă nu a fost
achitată integral contravaloarea tichetelor şi a costului imprimatelor.
Dotarea comerciantilor cu terminale POS si acordarea de avansuri clientilor
In MOf nr 913 din 14 noiembrie 2016 a fost publicata Legea 209/2016 pentru
modificarea si completarea OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de
plata, lege care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2017. Ar trebui ca pana la 30 ianuarie 2017,
MFP sa modifice corespunzator si normele de aplicare a OUG 193/2002.
Astfel, persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care au o
cifră de afaceri anuala mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei au obligaţia să accepte
ca mijloc de plată şi cardurile de debit şi cardurile de credit, implicit sa se doteze cu
terminale POS necesare efectuarii acestor tipuri de operatiuni. Anterior intrarii in vigoare a
acestei legi, plafonul cifrei de afaceri de la care astfel de entitati erau obligate sa detina POS-
uri era de 100.000 euro/an.
Refuzul acestora de a accepta ca mijloc de plată cardurile bancare reprezinta
contravenţie si se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei.
De asemenea, operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi

instituţiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere,
penalităţi şi alte obligaţii de plată au obligaţia să accepte încasări şi prin intermediul
cardurilor de debit şi al cardurilor de credit. Anterior, formularea utilizata era „operatorii
care îşi desfăşoară activitatea în municipii şi oraşe pot accepta încasări...”.
Refuzul acestor categorii de entitati de a accepta încasări prin intermediul cardurilor
bancare reprezinta contravenţie si se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000
lei.
Băncile acceptante de carduri au obligaţia de a instala terminale de plată în termen de

maximum 30 de zile de la data solicitării. Instalarea terminalelor POS se face la solicitarea
entitatilor, în baza contractelor încheiate în acest scop, în toate locurile indicate de aceştia.
181
Băncile acceptante de carduri au obligaţia să asigure infrastructura şi dotările
proprii necesare, în vederea ordonării plăţilor prin intermediul mijloacelor moderne de
plată şi al realizării transferului între contul de card şi contul beneficiarilor sumelor plătite,
precum şi pentru acordarea de avansuri în numerar la terminalele de plată, în termen de
maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 209/2016, respectiv pana la 1
aprilie 2017.
Refuzul băncilor de a instala terminale de plată în termenul de 30 de zile, precum si
lipsa asigurării infrastructurii şi a dotărilor necesare pentru acordarea avansurilor în
numerar la terminalele de plată de către bănci reprezinta contravenţie si se sancţionează cu
amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei.
Instituţiile emitente şi acceptante de carduri trebuie sa ia toate măsurile necesare, de

implementare a sistemului de acordare de avansuri în numerar la terminalele de plată,
odată cu achiziţia de bunuri şi/sau servicii, pentru utilizatorii de carduri.
Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care au o cifră
de afaceri anuala mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei, operatorii economici
furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile publice care încasează impozite
si taxe oferă serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza contractelor
încheiate cu instituţiile acceptante şi pot acorda avansuri în numerar. Acestea afişează la loc
vizibil semnul privind acordarea acestui serviciu, precum şi informaţii privind costurile
serviciului.
Lipsa afişării semnului, a informaţiilor privind serviciul de acordare a avansurilor în
numerar şi a costurilor serviciului reprezinta contravenţie si se sancţionează cu amendă de
la 5.000 lei la 15.000 lei.
Avansul acordat se evidenţiază distinct pe bonul fiscal şi NU poate depăşi suma de 200
de lei. Tranzacţiile privind avansul în numerar se asimilează retragerilor de numerar de la
bancomate, iar comisioanele aferente tranzacţiilor se stabilesc conform contractelor în
vigoare între părţi. Comercianţii pot percepe, de la titularul cardului, un comision care nu
poate depăşi 1% din valoarea avansului acordat.
Atunci cand suma existentă în casă la dispoziţia entitatilor nu acoperă suma solicitată de
clientul utilizator de card, acesta va primi suma disponibilă la momentul respectiv.
Alte modificari
d) De la 1 ianuarie 2017 nu se mai datoreaza impozit pentru constructii („taxa pe

stalp”). Acest impozit reprezenta 1% aplicat la valoarea construcțiilor existente în
patrimoniul contribuabililor la 31 decembrie a anului anterior. In baza impozabila nu
se includeau constructiile pentru care se datora impozit pe cladiri la taxe locale.
182
e) Se elimina o serie de taxe referitoare la inmatricularea şi înscrierea de
menţiunilor la Registrul Comertuluia persoanelor juridice si PFA. De asemenea, tot
de la 1 februarie va fi eliminata si timbrul de mediuce se datora la prima
inmatriculare a autoturismului in Romania.
Loteria bonurilor fiscale 2017
In MOf nr 61 din 20 ianuarie 2017 a fost publicat OMFP 152/2017 privind stabilirea
fondului anual de premiere pentru Loteria bonurilor fiscale, repartizarea acestuia pentru
extragerile lunare aferente anului 2017, precum şi pentru organizarea unor extrageri
ocazionale ale Loteriei bonurilor fiscale.
Astfel, fondul anual de premiere pentru extragerile Loteriei bonurilor fiscale aferente
anului 2017 este de 14.000.000 lei, ceea ce inseamna ca pentru fiecare extragere lunara se
repartizeaza suma de 1.000.000 lei, iar pentru cele doua extrageri ocazionale (Paste, Craciun)
restul sumei de 2.000.000 lei.
Cu ocazia Pastelui, in data de 16 aprilie 2017, se organizeaza prima extragere
ocazionala la care participa bonurile fiscale emise intre 23 ianuarie 2017 – 31 martie 2017. A
doua extragere ocazionala va avea loc in data de 24 decembrie 2017, la care participa
bonurile fiscale emise in intervalul 1 aprilie 2017 – 8 decembrie 2017.
Modificari aduse reglementarilor contabile – OMFP 166/2017
In continuare prezentam pe scurt cateva dintre modificarile care au fost aduse

reglementarilor contabile prin OMFP 166/2017 privind principalele aspecte legate de
întocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale si a raportarilor contabile anuale ale
operatorilor economici la unitatile teritoriale ale MFP, precum si pentru modificarea si
completarea unor reglementari contabile, publicat in MOf nr 86 din 31 ianuarie 2017:
- printre exemplele de costuri care se efectuează în legătură cu construcţia unei
imobilizări corporale, direct atribuibile acesteia, se regasesc si costurile de testare
a funcţionării corecte a activului, după deducerea încasărilor nete provenite din
vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul şi
condiţia de funcţionare (cum ar fi eşantioanele produse la testarea echipamentului).
Din punct de vedere contabil, cheltuielile reprezentând costuri de testare şi veniturile
menţionate mai sus se înregistrează distinct, în funcţie de natura acestora, iar
diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile respective se înregistreaza apoi pe seama
activului în curs de construcţie prin nota contabila 231 “Imobilizări corporale în curs
de execuţie” = 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale” (OMFP
166/2017);
- in cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, în funcţie de
politica contabilă adoptată, entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu
amortizarea sau o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată.
Aceste prevederi se aplică şi în cazul investiţiilor imobiliare pentru care nu au fost
găsiţi încă chiriaşi (OMFP 166/2017);
183
- in cadrul stocurilor se cuprind si ansamblurile sau complexurile de locuinţe destinate
vânzării (OMFP 166/2017);
- in conturile de furnizori şi clienţi se evidenţiază distinct datoriile, respectiv creanţele
din penalităţi stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru
contracte întrerupte înainte de termen şi alte elemente de natură similară. Dobânzile
şi penalităţile de întârziere, precum şi alte datorii de natură similară se recunosc fie în
contul de profit şi pierdere, fie în rezultatul reportat, în funcţie de perioada căreia
îi corespund şi cu respectarea reglementărilor contabile cu privire la semnificatia
sumelor (OMFP 166/2017);
- cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru consumuri de
stocuri şi servicii prestate, de care beneficiază entitatea, cheltuieli cu personalul si
executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc. O promisiune de cumpărare nu
generează contabilizarea de cheltuieli (OMFP 166/2017);
- in Planul de conturi se inlocuieste contul 8031 "Imobilizări corporale luate cu chirie"
cu 8031 "Imobilizări corporale primite cu chirie sau în baza altor contracte
similare". Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor corporale primite în
leasing operaţional, cu chirie sau în baza altor contracte similare, încheiate în acest
scop. În debitul contului se înregistrează, pe baza contractelor sau proceselor-verbale
de închiriere, valoarea de inventar a imobilizărilor corporale respective primite, iar în
credit, valoarea aceloraşi imobilizări corporale restituite titularilor pe baza
proceselor-verbale de predare. Soldul contului reprezintă valoarea de inventar a
imobilizărilor corporale primite în leasing operaţional, cu chirie sau în baza altor
contracte similare, existente la un moment dat (OMFP 166/2017);
- in Planul de conturi se introduce contul 4318 „Alte contribuţii pentru asigurările
sociale de sănătate" prin care se înregistrează contribuţia datorată de alte persoane
decât angajaţii, pentru asigurările sociale de sănătate. În creditul contului se
inregistreaza contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate datorată de alte
persoane decât angajaţii, in corespondenta cu contul 462 „Creditori diversi” (OMFP
166/2017);
Entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii (OMFP 166/2017) sunt obligate sa isi auditeze situatiile
financiare intocmite:
a) totalul activelor: 16.000.000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Obligaţia de auditare pentru aceste entităţi se aplică atunci când acestea depăşesc
limitele respective în două exerciţii financiare consecutive. De asemenea, entităţile sunt
scutite de la obligaţia de auditare a situaţiilor financiare anuale dacă limitele a două dintre
cele trei criterii menţionate nu sunt depăşite în două exerciţii financiare consecutive (OMFP
166/2017).
Aspecte privind reevaluarea imobilizarilor corporale
184
39. (1) Rapoartele de evaluare se întocmesc de un evaluator autorizat în conformitate cu
standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării și reflectă valoarea
clădirii la data de 31 decembrie a anului anterior anului de referință și nu se înregistrează
în evidențele contabile.
În vederea stabilirii impozitului pe clădiri, rapoartele de evaluare se depun în copie, la
organul fiscal local, ca anexă la declarația contribuabilului, până la primul termen de plată
din anul de referință.
Alte modificari efectuate asupra Codului fiscal (OUG 84/2016):
a) redefinirea stock option plan

stock option plan - un program inițiat în stock option plan - un program iniţiat în
cadrul unei persoane juridice ale cărei valori cadrul unei persoane juridice prin care se
mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o acordă angajaţilor, administratorilor şi/sau
piață reglementată sau tranzacționate în cadrul directorilor acesteia sau ai persoanelor juridice
unui sistem alternativ de tranzacționare, prin afiliate ei, prevăzute la pct. 26 lit. c) şi d),
care se acordă angajaților, administratorilor dreptul de a achiziţiona la un preţ preferenţial
și/sau directorilor acesteia sau ai persoanelor sau de a primi cu titlu gratuit un număr
juridice afiliate ei, prevăzute la pct. 26 lit. c) și determinat de titluri de participare, emise de
d), dreptul de a achiziționa la un preț entitatea respectivă.
preferențial sau de a primi cu titlu gratuit un
număr determinat de valori mobiliare emise de
entitatea respectivă.
b) in cazul cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile au fost aduse precizari suplimentare:

În situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură În situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură
informaţia necesară identificării acestor informaţia necesară identificării acestor
cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se
iau în calcul cheltuielile de conducere şi iau în calcul cheltuielile de conducere şi
administrare, precum şi alte cheltuieli comune administrare, precum şi alte cheltuieli comune
ale contribuabilului, prin utilizarea unor chei ale contribuabilului, prin utilizarea unei metode
corespunzătoare de repartizare a acestora sau raţionale de alocare a acestora sau proporţional
proporţional cu ponderea veniturilor cu ponderea veniturilor neimpozabile
neimpozabile în totalul veniturilor înregistrate respective în totalul veniturilor înregistrate de
de contribuabil. contribuabil.
Funcţiile de conducere şi administrare sunt
cele definite prin lege sau prin reglementări
interne ale angajatorului.
Pentru veniturile prevăzute la art. 23 lit. d), e),
f), g), l), m) şi o) din Codul fiscal nu se alocă
cheltuieli de conducere şi administrare/
cheltuieli comune aferente.
185
c) au fost introduse noi prevederi pentru sprijinirea învăţământului profesional şi tehnic.
Astfel, sunt considerate cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal
cheltuielile efectuate pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic,
potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale.
De asemenea, in categoria mijloacelor fixe amortizabile sunt incluse mijloacele fixe deţinute
şi utilizate pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic, precum si
investiţiile efectuate pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic, potrivit
reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale.
In înțelesul impozitului pe venit, sunt considerate neimpozabile bursele, premiile şi alte
drepturi sub formă de cazare, masă, transport, echipamente de lucru/protecţie şi altele asemenea
primite de elevi pe parcursul învăţământului profesional şi tehnic.
In cazul activităților independente, in categoria cheltuielilor deductibile sunt cuprinse si
cheltuielile efectuate pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic, cu
excepţia cheltuielilor cu amortizarea care sunt deductibile conform regulilor specifice amortizarii.
Legea preventiei – proiect de act normativ
Scopul Legii prevenției va fi prevenirea aplicării automate a sancțiunilor pentru faptele

care constituie contravenții, prin întocmirea unui plan de conformare, astfel încât să fie
acordat contribuabilului un termen în care va avea posibilitatea să corecteze neregulile
constatate și să se conformeze dispozițiilor legale. Această lege va obliga autoritățile cu
atribuții de control să procedeze, în primul rând, la educarea și perfecționarea
antreprenorilor, precum și la prevenirea greșelilor. Practic, un agent economic nu va mai
putea fi sancționat, dacă înainte nu a fost îndrumat și prevenit.
Mecanismul de funcționare a prevenției va fi următorul:
- agentul constatator nu va putea aplica sancțiunea contravențională la prima
constatare a unei fapte care constituie contravenție;
- acesta va încheia un proces-verbal de constatare a neregulilor și va redacta planul de
conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum și termenul de
conformare pentru fiecare faptă;
- termenul de conformare nu poate fi mai mic de 7 zile lucrătoare;
- după expirarea termenului de conformare, organul de control are dreptul să reia
controlul;
- in situația în care se constată că NU au fost respectate obligațiile stabilite în planul de
conformare, în termenul acordat, organul de control aplică sancțiunile prevăzute de
actele normative;
- contribuabilul beneficiază de măsurile de prevenție o singură dată pentru fiecare
faptă care constituie contravenție, într-un termen de 5 ani.
Legea prevenției se va aplica pentru sancțiunile prevăzute de Codul fiscal, Codul de

procedură fiscală, Codul muncii, Legea contabilității, Legea privind exercitarea unor activități
cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, Hotărârea de Guvern privind registrul general de
evidență a salariaților precum si pentru alte acte normative stabilite pe parcurs.
De asemenea, vor fi prevăzute excepții pentru evitarea aplicării legii prevenției în
cazurile în care:
186
- există un pericol pentru constatarea situației fiscale;
- există un pericol grav și iminent de accidentare pentru salariați;
- se utilizează munca nedeclarată sau a minorilor.
Legea prevenției nu se aplică, de exemplu, pentru sancțiunile prevăzute pentru munca

la negru, respectiv pentru primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui
contract individual de muncă, sancțiunea fiind amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru
fiecare persoană identificată. În acest caz nu va fi admis sistemul prevenției deoarece s-ar
ajunge la încurajarea muncii nedeclarate, prin nesancționarea acestei fapte.
187

Suport Curs Revolutia Fiscala 2018 Split TVA PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Revolutia Fiscala 2018 Split TVA PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.

com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Revolutia fiscala 2018 + Split TVA

 Legea 177/2017 privind aprobarea OUG 3/2017 pentru modificarea şi completarea

 HG 284/2017 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a

Cresterea salariului minim la 1.900 lei – 1 ianuarie 2018

CAS = 1.900 lei x 25% = 475 lei

Observam asadar includerea in aceasta lista si a Declaratiei 311 care pana la 31

Modificarea declaratiilor specifice vectorului fiscal

Atentie! Contribuția asiguratorie pentru muncă se înscrie, cu data de 1 ianuarie 2018,

Legea prevenirii - 2018

În cazul constatării săvârșirii uneia dintre contravențiile stabilite prin hotărâre a

Agentul constatator NU întocmește un plan de remediere, caz în care se aplică doar

În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de

NOUL plafon de scutire la TVA - 300.000 lei (amanat)

Conform Proiectului de Lege privind aprobarea OG 25/2017 pentru modificarea şi

Retinerea si nevarsarea impozitelor la sursa... infractiune din nou?

In data de 3 septembrie 2015, invocand necesitatea punerii în aplicare a Deciziei

De altfel, neplata cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență

Conform Legii 241/2005, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu

Legea 241/2005 in prezent Legea 241/2005 – proiect OUG

Regimul Microintreprinderilor - 2018

In cursul anului 2017, prevederile referitoare la microintreprinderi din Codul fiscal au

1. Modificarea definitiei microintreprinderilor

Pana la 31 decembrie 2017 Dupa 1 ianuarie 2018

a) realizează venituri, altele decât cele obţinute a) ABROGAT;

Asadar, incepand cu 1 ianuarie 2018 dispar restrictiile cu privire la activitatile

2. Capitalul social de 45.000 lei

Pana la 1 ianuarie 2017

Intre 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017

X lei 1171 = 1012 X lei

- majorarea capitalului social din rezerve:

X lei 1068 = 1012 X lei

- majorarea capitalului social prin aporturi noi in bani:

X lei 456 = 1011 X lei

X lei 5121 = 456 X lei

X lei 1011 = 1012 X lei

- majorarea capitalului social din dividendele neridicate:

X lei 457 = 1012 X lei

- majorarea capitalului social din creditarile efectuate de catre asociati:

X lei 4551 = 1012 X lei

În cazul în care această condiţie NU era respectată, persoana juridică devenea

Atentie! Chiar daca la 31 decembrie 2016 o microintreprindere avea un capital social

HG 284/2017 - Norme de aplicare:

Dupa 1 ianuarie 2018

Pana la 31 decembrie 2015

Incepand cu 1 februarie 2017 (OUG 3/2017)

Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă

HG 284/2017 - Norme de aplicare:

Pentru microîntreprinderile care nu au salariați, în situaţia în care se

4. Baza impozabila in cazul microintreprinderilor

Incepand cu 1 ianuarie 2018, conform OUG 79/2017 pentru modificarea si

La baza impozabila se adaugă următoarele:

Si in anul 2018 ramane in vigoare facilitate conform careia, atunci cand o

5. Trecerea de la microintreprindere la impozit pe profit in cursul anului

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de

6. Recuperarea pierderii fiscale - HG 284/2017

Conform Codului fiscal, contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile

Tratamentul cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs

Pana la 31 decembrie 2017

Cheltuielile cu dobânzile care sunt incluse în costul de achiziţie sau în costul

În ce situaţii cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile limitat?

ATENTIE! Incepand cu 9 ianuarie 2018, conform Circularei BNR nr 1/2018,