MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu

Curs 3 + 4: Sisteme echivalente de forţe oarecare

Curs 3 + 4

SISTEME ECHIVALENTE DE FORŢE OARECARE

1. Introducere
Sistemele echivalente de forţe sunt cele care acţionează asupra unui solid rigid
(S.R.) şi ale căror suporturi nu mai sunt în mod necesar concurente.
Forţele care acţionează asupra solidelor rigide sunt vectori alunecători (glisanţi).
Între sistemele de forţe (S.F.) concurente care acţionează asupra unui punct material
(P.M.) şi cele care acţionează asupra unui S.R. există, de regulă, o deosebire: în figura 3.1, a,
forţele sunt vectori legaţi, iar în figura 3.1, b, forţele sunt vectori alunecători (glisanţi).

S.R.

F1
F2
F1

P.M. ≡ O
F2 O

a b

Fig. 3.1

Observaţii: Există însă şi situaţii în care forţele care acţionează asupra S.R. sunt
vectori legaţi, aşa cum sunt, de exemplu, cazurile forţelor câmpului gravitaţional (greutăţile
corpurilor) sau problema centrului forţelor paralele (aşa cum se va arăta într-un curs viitor).

2. Momentul unei forţe ȋn raport cu un punct (pol)

Definiţie:
Momentul unei forţe Fi , în raport cu un punct (pol) O, notat cu simbolul
M O Fi  , reprezintă mărimea fizică vectorială, exprimată prin produsul vectorial
dintre vectorul de poziţie OPi al unui punct arbitrar Pi de pe suportul forţei şi forţa
însăşi (fig. 3.2):

Pagina 1 din 8
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Curs 3 + 4: Sisteme echivalente de forţe oarecare

M O Fi   OP i  Fi  Fi OP i sin  iui  Fi diui (3.1)

unde:
d i – braţul forţei – este distanţa dintre punctul O şi suportul forţei Fi ;
u i este versorul normalei la planul definit de punctul O şi suportul forţei
Fi , având sensul determinat de regula burghiului drept;
 i este unghiul format de direcţiile vectorilor OPi şi Fi .

z
S.R.
Pi xi , yi , zi 
i A
O'
Fi  X i , Yi , Z i 
M O Fi  di
Pi '
ui y
O

Fig. 3.2

Relaţia (3.1) poate fi scrisă, ţinând cont de expresia analitică a produsului

vectorial, sub următoarea formă echivalentă:
i j k
M O Fi   OP i  Fi  xi yi zi 
Xi Yi Zi
  yi Z i  ziYi i   zi X i  xi Z i  j  xiYi  yi X i k  (3.2)
 M Ox i  M Oy j  M Oz k
unde:
xi , yi , zi sunt coordonatele carteziene ale punctului Pi ;
X i , Yi , Z i sunt proiecţiile forţei Fi pe axele de coordonate;
M Ox , M Oy , M Oz reprezintă proiecţiile momentului M O Fi  pe axele Ox, Oy şi
Oz ale reperului de calcul.
Din punct de vedere dimensional, avem:
2
M  F L  M L
2
T (3.3)

iar în S.I. unitatea de măsură a momentului este N m.

Observaţii:
• Momentul unei forţe în raport cu un pol se anulează, dacă punctul ȋn care se
calculează aparţine suportului forţei Fi ; cu alte cuvinte, M O Fi   0 , dacă d i  0 (deoarece

Pagina 2 din 8
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Curs 3 + 4: Sisteme echivalente de forţe oarecare

evident, Fi  0 şi ui  0 ).

• Expresiile (3.1) sau (3.2) nu se modifică, dacă în locul lui Pi admitem un alt punct
arbitrar Pi ' , de pe suportul forţei Fi , deoarece d i rămâne acelaşi, braţul forţei nedepinzând
de punctul ales de pe suport.
Demonstraţia analitică a celor afirmate este următoarea:
 
M O Fi   OP i  Fi  OPi '  Pi ' P i  Fi  OPi '  Fi  Pi ' P i  Fi  OPi '  F (3.4)
 
0

Relaţia (3.4) confirmă totodată că forţa Fi apare ca vector alunecător.

• Legea de variaţie a momentului unei forţe la schimbarea punctului O cu un altul

arbitrar A (fig. 3.2), rezultă din următoarea expresie:
 
M A Fi   AP i  Fi  AO  OP i  Fi  AO  Fi  M O Fi  (3.5)

• M A Fi   M O Fi  , dacă AO Fi (vezi relaţia anterioară). În figura 3.2, deoarece

OO' Fi rezultă M O Fi   M O ' Fi  .

Semnificaţia fizică a momentului unei forţe în raport cu un punct

Dacă presupunem că O, care aparţine solidului rigid este un punct fix, (fig. 3.3),
atunci putem intui că, din punct de vedere mecanic, efectul aplicării forţei Fi , creează o
tendinţă de rotaţie a S.R. (tendinţă care se
poate chiar şi materializa) în jurul unei axe care
trece prin O, fiind normală pe planul determinat
de punctul O şi suportul forţei Fi , ceea ce
corespunde relaţiei (3.1). În figura 3.4, rotaţia în Fi
di d i ' 0
discuţie este reprezentată prin săgeata curbă.
Dacă suportul forţei trece prin punctul
M O Fi  O Fi '
fix O, atunci efectul de rotaţie dispare ;
M O Fi '  0 , ceea ce corespunde de asemenea
relaţiei (3.1), unde braţul forţei Fi ' este d i ' 0 . Fig. 3.3

3. Momentul unei forţe ȋn raport cu o axă

Definiţie:
Momentul unei forţe Fi , în raport cu o axă  , notat cu simbolul M  Fi  ,
reprezintă mărimea fizică scalară, exprimată prin proiecţia pe axa  , a momentului
forţei Fi calculat în raport cu un punct arbitrar ales pe acea axă (fig. 3.4).
Conform definiţiei avem:
  
M  Fi   M O Fi    OP i  Fi    OP i , Fi ,   (3.6)

Pagina 3 din 8
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Curs 3 + 4: Sisteme echivalente de forţe oarecare

unde  este versorul axei   .

z S.R.

O' Fi
M  Fi 
Pi

M O Fi 
y
O

Fig. 3.4

Din punct de vedere dimensional, din relaţia (3.6), se observă că M  Fi  se exprimă
la fel ca M O Fi  (vezi relaţia (3.3)). Ambele mărimi, chiar dacă una este scalară iar alta
vectorială, se exprimă în S.I., în aceleaşi unităţi de măsură, şi anume N m.
Observaţii:
• Relaţia (3.6) arată că momentul unei forţe în raport cu o axă, M  Fi  , se exprimă

analitic printr-un produs mixt OP i , Fi ,  . 
• Momentul unei forţe în raport cu o axă, M  Fi , este nul atunci când cei trei
vectori, implicaţi în produsul mixt din relaţia (3.6), sunt coplanari. Prin urmare, M  Fi   0 ,
dacă dreapta  şi suportul lui Fi sunt coplanare, ceea ce înseamnă că cele două drepte
pot fi concurente sau paralele. De exemplu în figura 3.2, M OO ' Fi   0 .

• Invarianţa scalarului M  Fi  , în raport cu alegerea polului O de pe dreapta  , se

poate demonstra analitic, alegând un alt punct O'  , şi exprimând relaţia (3.6) astfel:

    
M  Fi   M O Fi    OP i  Fi    OO'O' P i  Fi   
 OO'F    O' P  F    M F  
i
(3.7)
 i i O' i
0

Relaţia (3.7) arată de asemenea că M  Fi  caracterizează forţa ca vector alunecător.

Semnificaţia fizică a momentului unei forţe Fi în raport cu o axă  , M  Fi  ,

decurge din cea dată pentru M O Fi  .

Astfel, din punct de vedere mecanic, scalarul M  Fi  caracterizează tendinţa de

rotaţie a unui S.R. în jurul axei fixe  , sub acţiunea forţei Fi aplicată acelui solid rigid.

• În aplicaţii, se poate considera că M  Fi  , are mărimea egală cu mărimea

Pagina 4 din 8
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Curs 3 + 4: Sisteme echivalente de forţe oarecare

momentului componentei forţei situată într-un plan normal pe axa  (planul Q din
figura 3.5), calculat în raport cu punctul în care axa înţeapă planul (fig. 3.6):

M  Fi    M O FiT    OPi  FiT   FiT d i   Fi d i cos  (3.8)


 Fi

FiN 
MFi    M O FiT 
FiT
O
Pi
Q di

Fig. 3.5

Pentru a demonstra relaţia (3.8), se descompune forţa Fi în două componente:

Fi  FiT  FiN , unde FiT  Q  iar FiN    , apoi se calculează:

   
M  Fi   OP i  Fi    OP i  FiT  FiN    
 OP  F    OP  F     M F 
i i
(3.9)
iT
   iN O iT
0

Semnul lui M  Fi  va fi acelaşi cu semnul lui M 0 FiT  , sau va fi dat de tendinţa de
rotaţie produsă de forţa FiT ȋn jurul axei: sensul pozitiv este sensul trigonometric.

• Proiecţiile momentului M O Fi  , pe axele de coordonate ale reperului de calcul,

M Ox , M Oy şi M Oz din relaţia (3.2), reprezintă momentele forţei Fi în raport cu axele Ox,
Oy şi Oz.

3.4. Momentul rezultant al unui sistem de forţe ȋn raport cu un

punct sau cu o axă

Se definesc, momentul rezultant, al unui S.F., Fi , acţionând asupra unui S.R., în

raport cu un punct arbitrar O, notat cu M O , sau în raport cu o axă arbitrară  , notat cu
M  , următoarele mărimi:

M O   M O Fi 
n
(3.10)
i 1

Pagina 5 din 8
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Curs 3 + 4: Sisteme echivalente de forţe oarecare

M    M  Fi 
n
(3.11)
i 1

unde n reprezintă numărul de forţe componente ale sistemului.

3.5. Teorema lui Varignon

Enunţ:
Pentru orice S.F. concurente, momentul rezultant în raport cu un punct O
sau cu o axă  , este egal cu momentul rezultantei acelui S.F. în raport cu polul O,
respectiv cu axa  :

M O  M O R    M F   OA  R
n

O i (3.12)
i 1

M   M  R    M F   OA  R  
n

 i (3.13)
i 1
unde:
R este rezultanta sistemului celor n forţe concurente (fig. 3.76);
 este versorul axei  .

z   z 
F1
Fi n
R   Fi
A A
 Fn  i 1

O O
y y
x x

a b
Fig. 3.6

Demonstraţie:
M O  M O F1     M O Fn   OA  F1    OA  Fn 
(3.14)
 OA   Fi  OA  R  M O R 
n
q.e.d .
i 1

Dacă presupunem că axa  , trece prin punctul O, atunci relaţia (3.13) se obţine prin
înmulţirea scalară a relaţiei (3.14) cu versorul  al axei în cauză.
Observaţie: Se va arăta în cursul viitor că domeniul de valabilitate a teoremei lui
Varignon se extinde şi la alte sisteme de forţe (nu doar la S.F. concurente).

Pagina 6 din 8
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Curs 3 + 4: Sisteme echivalente de forţe oarecare

3.6. Legea de variaţie a momentului rezultant ȋn raport cu un punct, al unui sistem de

forţe, la schimbarea punctului

În aplicaţii, şi în unele demonstraţii este util să fie cunoscut cum se modifică

momentul rezultant al unui S.F. oarecare, atunci când se schimbă polul (punctul); cu alte
cuvinte, se cere să se calculeze momentul rezultant M A în funcţie de M O .
Legea de variaţie a momentului rezultant al unui sistem de forţe, la schimbarea
punctului, are forma următoare:
M A  M O  AO  R (3.15)

unde: O şi A sunt doi poli arbitrari iar R este rezultanta sistemului alcătuit din n forţe
oarecare Fi .
Demonstraţia se face, ţinând cont de relaţia (3.5), şi calculând momentul rezultant al
S.F. oarecare în raport cu punctul A, conform relaţiei (3.10):

F    AP  
n n n
MA  MA i i  Fi  AO  OP i  Fi 
i 1 i 1 i 1
(3.16)
AO   Fi   M O Fi   AO  R  M O
n n
q.e.d .
i 1 i 1

3.7. Cuplu de forţe

Definiţie:
Cuplul este un sistem de forţe care, poate fi echivalent cu două forţe egale
în modul, cu suporturi paralele şi având sensuri opuse, zero.
Observaţie: Rezultanta unui cuplu este egală cu O, deoarece, dacă se aplică teorema
proiecţiilor pe orice axă, se obţine acest rezultat.

MO  MC

z S.R.

 Fi
MO B
u

A
d
u Fi y

O
x
Fig. 3.7

Pagina 7 din 8
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Curs 3 + 4: Sisteme echivalente de forţe oarecare

Se poate demonstra că momentul cuplului este un vector liber (nu depinde de

punctul ȋn care se calculează), exprimând momentul rezultant al cuplului din figura 3.7:
M O  M O F   M O  F   OA  F  OB   F  
 
 OA  F  BO  F  BO  OA  F  BA  F  M B F   (3.22)
 AB   F   M A  F   M C  F d u q.e.d .
unde:
d – braţul cuplului – este distanţa dintre suporturile celor două forţe care
alcătuiesc cuplul;
u este versorul normalei la planul cuplului.
Observaţii:
• Momentul cuplului, M C are modulul, este egal cu produsul dintre modulul comun,
F, al forţelor şi braţul cuplului, d, are direcţia versorului u , şi sensul dat de regula burghiului
drept (fig. 3.7).
• Atenţie! Forţele se compun cu forţele şi cuplurile se compun cu cuplurile. Nu are
sens să adunăm o forţă cu un cuplu.
• Orice S.F. cu n forţe care are o rezultantă nulă, R  0 , şi momentul rezultant nenul,
M O  0 , formează un cuplu:
Semnificaţia fizică a cuplului este dată de momentul cuplului şi reprezintă tendinţa
de rotaţie a unui S.R., sub acţiunea celor două forţe care îl definesc, în jurul unei axe normale
pe planul determinat de suporturile forţelor.

Pagina 8 din 8