Trifan Mihaela M1626

Apendicita
1. CS Cea mai frecventă poziţie a apendicelui este cea:
a.laterală
b.medială
c.ascendentă
+d.descendentă
e.retrocecală
2. CM În apendice se produce un hormon care contribuie:
a. la reglarea funcţiei sfincterului Oddi
+b. la funcţia aparatului sfincterian al intestinului
c. la evacuarea bilei
+d. la peristaltism
e. nu se produce nici un hormon
3. CS Termenul de "apendicită" a fost propus pentru prima dată de:
a. Kronlein
+b. Fitz
c. Troianov
d. Djanelidze
e. Mondor
4. CS Microbul specific, care provoaca apendicita acută este:
a.stafilococul
b.streptococul
+c.colibacilul
d.enterococul
e.lipseste
5. CS Cauza apariţiei semnului Kocher este:
a. obliterarea apendicelui
b. gastrita cronică
+ c. reacţiile vegetative reflectorii
d. antecedente de colică apendiculară
6. CS Voma în apendicita acută e cauzată de:
+ a. iritarea nervului splanhnic
b. distensia intestinului
c. încălcările dietei
d. perforarea apendicelui
7. CS Triada Dieulafoy include:
+ a. durere, hiperestezie cutanată, rezistenţă musculară
b. durere, rezistenţă musculară, vome
c. durere, tahicardie, rezistenţă musculară
d. migrarea durerilor, hiperestezie cutanată, rezistenţă musculară
8. CS Punctul de durere maximă McBurney este situat:
a. la frontiera dintre treimea medială şi cea medie a liniei, care uneşte spina iliacă cu
ombilicul;
b. la frontiera dintre treimea laterală şi cea medie a liniei bispinale;
+c. la frontiera dintre treimea laterală şi cea medie a liniei, care uneşte spina iliacă cu
ombilicul;
d. la intersecţia liniei bispinale şi a marginii laterale a muşchiului drept abdominal.
 2

9. CS Punctul de durere maximă Moris-Kummel este situat:

+a. la frontiera dintre treimea medială şi cea medie a liniei, care uneşte spina iliacă cu
ombilicul;
b. la frontiera dintre treimea laterală şi cea medie a liniei bispinale;
c. la frontiera dintre treimea laterală şi cea medie a liniei, care uneşte spina iliacă cu
ombilicul;
d. la intersecţia liniei bispinale şi a marginii laterale a muşchiului drept abdominal.
10. CS Punctul de durere maximă Lantz este situat …:
a. la frontiera dintre treimea medială şi cea medie a liniei, care uneşte spina iliacă cu
ombilicul;
+b. la frontiera dintre treimea laterală dreaptă şi cea medie a liniei bispinale;
c. la frontiera dintre treimea laterală şi cea medie a liniei, care uneşte spina iliacă cu
ombilicul;
d. la intersecţia liniei bispinale şi a marginii laterale a muşchiului drept abdominal
11. CS Apăsarea lentă a peretelui abdominal, urmată de decomprimarea bruscă, ce aduce la
durere este semnul:
a. Rovzing
+b. Blumberg
c. Voscresenskii
d. Sitcovskii
e. Bartomie-Mihelson
12. CS La trecerea bolnavului în decubit pe stânga apar dureri în fosa iliacă dreaptă, ceea ce
constituie semnul:
a. Rovzing
b. Blumberg
c. Voscresenskii
+d. Sitcovskii
e. Bartomie-Mihelson
13. CS Ce semn este prezent, dacă palparea apendicelui în decubit lateral pe stânga
provoacă dureri violente:
a. Rovzing
b. Blumberg
c. Voscresenskii
d. Sitcovskii
+e. Bartomie-Mihelson
14. CS Numiţi autorul semnului: La ridicarea piciorului drept sub un unghi de 90' şi
palparea regiunii ceco-apendiculare aduce la dureri violente.
a. Rovzing
b. Blumberg
c. Voscresenskii
d. Sitcovskii
+e. Obrazţov
16. CS Apendicita acută la copii are următoarele particularităţi:
a. se desfăşoară lent, cu dureri abdominale moderate, cu temperatură subfebrilă;
+b. se desfăşoară zgomotos, cu vomă repetată, ascensiune termică (38-39'), dureri
violente;
c. se desfăşoară clasic.
 3

d. se manifestă prin dureri în regiunea lombară.

17. CM Cauza evoluării rapide, progresive a apendicitei acute la copii este:

a. reactivitatea scăzută a organismului;
+b. reactivitatea mărită a organismului;
c. adresarea tardivă;
+d. omentul mare nu e dezvoltat şi nu atinge regiunea cecului;
e. flora microbiană e mai virulentă.
18. CM Formele distructive ale apendicitei acute sunt mai caracteristice la batrâni
deoarecce:
+a. reactivitatea organismului este scăzută;
b. reactivitatea organismului este mărită;
+c. este prezent factorul vascular;
d. omentul mare nu este dezvoltat şi nu atinge regiunea cecului;
e. flora microbiana e mai virulentă.
19. CM Semnele clinice sunt puţin evidente, nu există aparare musculară sau e puţin
pronunţată, sunt pozitive semnele Iaure-Rozanov, Pasternaţkii. Aceste particulariităţi sunt
caracteristiice pentru:
a. apendicita acută pelviană;
b. apendicita acută mezoceliacă;
+c. apendicita acută retrocecală;
d. apendicita acută subhepatică;
+e. apendicita acută clasică.
20. CM Apendicita acută mezoceliacă se caracterizează prin:
a. căderea tensiunii arteriale;
+b. semnul Kummel pozitiv
+c. prezenţa diareii;
d.tenesme;
e. microhematurii.
21.CM Ulcerul perforativ se deosebeşte de apendicita acută prin prezenţa:
+a. semnului Dieulafoy;
b. durerilor în regiunea iliacă dreaptă;
+c. antecedentelor ulceroase;
d. pneumotoracelui;
e. vomei.
22. CM Colica nefretică se deosebeşte de apendicita acută prin lipsa:
+a. poziţiei antalgice;
b. greţurilor şi vomei;
+c. semnului Spasocucoţkii;
d. microhematuriei;
+e. încordării peretelui abdominal.
23. CM Sarcina extrauterină cu hemoragie se deosebeşte de apendicita acută prin următoarele,
semne cu excepţia:
a. paloarei tegumentelor;
b. metroragiilor;
+c. leucocitozei;
d. diminuarea tensiunii;
+e. durerilor în regiunea iliacă dreaptă.
 4

24. CM Pancreatita acută se deosebeşte de apendicita acută prin:

+a. intensitatea durerilor;
b. prezenţa leucocitozei;
+c. amilazemie;
+d. diminuarea tensiunii;
e. greţuri.
25. CM Apendicectomia e contraindicată în următoarele situaţii:
a. prezenţa patologiei asociate grave;
+b. prezenţa infiltratului apendicular;
+c. colica apendiculară;
d. bolnavul nu are poliţa de asigurare.
26. CM Indicaţi timpul optimal pentru apendicectomie în cazul unui plastron apendicular:
+a. peste 2-3 luni după debutul bolii.
+b. e posibil un tratament conservativ
c. În timpul depistării infiltratului.
d. peste 6 luni după debutul bolii.
27. CM Care este durata de rezorbţie a plastronului apendicular:
+a. 2-4 săptămâni.
b. Până la 3 luni.
+c. 1-2 luni.
d. Până la 6 luni.
28. CM Indicaţia pentru laparotomie mediană în caz de apendicita acută este:
a. plastronul apendicular.
b. apendicita acută la gravide.
+c. Peritonită difuză.
d. Peritonită locală.
+e. Peritonită indiferent de gradul de răspândire.
f. Nu este indicată.
29. CM Anexita acută se caracterizează prin următoarele semne, cu excepţia:
a.dereglări de ciclu menstrual;
b.anexite, salpingo-ooforite în anamneză;
c.eliminări vaginale purulente;
+d. căderea tensiunii arteriale,
+e. amilazemie.
30. CM Pileflebita e însoţită de:
+a. hipertensiune portală,
b. anemie,
c. peteşii hemoragice,
+d.abcese miliare ale ficatului
e.Amilazemie.