Izvoare Privind Istoria Romaniei Vol. 2 PDF

I
t
i ' *, (
k1
)I
.
)
1
1 41'
J71i ) ; i , /, 4
r ,1
xi
,- ...% f'
T: 11 ''1:s1;%, '
,,.; A--
.,
s.. ,1
,c...i ,....,6
0 1.1\.,
, ...
i, ig ,v7 ;\ 1 ,
EDITURA ACADEMEgi 1.1 3 I SOCIALISTE `2'
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE
ISTORIEI
R OMAN IEI
II
AUTORI: 2
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA SCIE:NTIARUM SOCIALIUM ET POLITICARUM
INSTITUTUM ARCHAEOLOGICUM
1NSTITUTUM STUDIORUM EUROPAE MERIDIONALIS- ORIENTALIS
FONTES HISTORIAE
DACOROMANAE
II
Scriptores: 2
Ab anno CCC usque ad annum M
EDIDER UNT
HARALAMBIE MIHAESCU, GHEORGHE STEFAN,

RADU HINCU, VLADIMIR ILIESCU
I VIRGIL C. POPESCU
QN AEDIBUS ACADEMIAE REIPUBLICAE SOCIALIS ROMANIAE

BucurestiisMCMLXX
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE sI POLITICE
INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE
IZVOARELE
ISTORIEI ROMANIEI
II
Autori: 2
De la anul 300 ping la anul 1000
PUBLICATE DE
HARALAMBIE MIHAESCU, GHEORGHE STEFAN,

RADU HTNCU, VLADIMIR ILIESCU
VIRGIL C. POPESCU
1
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Bucureqti-1970
www.dacoromanica.ro
Redactori responsabili : HARALAMBIE MIHAESCU si GHEORGHE TEFAN
membri corespondenti ai Academiei Republicii Socialiste Romania
Notele istorice: VLADIMIR ILIESCU
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Asteptat cu legitim interes, volumul de fats se adreseaza tuturor oa-

menilor de cultura pe care ii intereseaza istoria tarii noastre, elevi si studenti,
profesori din invatamintul mediu si chiar cercet5.tori, carora li se pun la
indemina, in limbile originale si in traducere, extrase din izvoarele grecesti
si latinesti. Lucrarea raspunde, asa dar, unor necesitati imediate, cu atit
mai mult cu cit unele editii de texte sint rare si chiar inaccesibile. Ea este
cu atit mai binevenita cu cit se refera la una din perioadele cele mai fra-
mintate din istoria Daciei, perioada care se intinde intre retragerea autori-
tatilor romane din Dacia nord-dunareana (271 e.n.) si a doua jumatate a
secolului al X-lea, atunci cind autoritatea Bizantului se instaureaza din nou
la Dunare de Jos si cind romanii incep sa fie mentionati in izvoare sub nu-
mele de vlahi.
Volumul inmanunchiaza un numar insemnat de texte, care se refera, mai
pe larg sau mai succint, la teritoriul actual al Romaniei cit si la zona limi-
trofa de la sud de Dunare, cu care alcatuia Romania danubiana.". In adev5r,
societatea nord-dunareana s-a dezvoltat in relatii directe pe plan economic,
etnografic, politic si spiritual cu provinciile latinofone din dreapta marelui
fluviu. Istoria ei nu poate fi deci izolata de acest mare complex.
Lucrarile excerptate sint numeroase si variate. In aceasta prezentare
le-am clasificat in urmatoarele categorii: 1, izvoare narative, cele mai multe
si de mai mare amploare ; 2, lucrari de caracter geografic (itinerarii si liste ad-
ministrative, cum sint Notitia Dignitatum, Synecdemos (calduza) lui Hierocles,
De aedificiis a lui Procopius din Caesareea, Cosmografia anonimului din
Ravenna; 3, extrase din texte juridice (Corpus iuris civilis), din care s-a
reprodus in intregime textul novellei a XI-a a lui Iustinian pentruca ea
cuprinde referinte directe si la teritoriul de la nord de Dunare ; 4, extrase
din corespondenta curiei papale cu imparatul din Constantinopol; 5,
pasaje din Acta Sanctorum si din Martyres Gothorum, din care se desprind
stirile cu privire la patimirea lui Sava gotul" si a lui Nichita, ucisi cu
prilejul prigoanei lui Athanaric impotriva crestinilor din Gothia".
Autorii si-au dat osteneala sa adune toate stirile din izvoarele latine si
bizantine, laice si religioase. Avind insa de cercetat un material foarte vast
sa ne gindim, de exemplu, la Patrologia lui Migne nu este exclus ca
unele informatii sa fi fost omise. Speram insa ca omisiunile sa fie de impor-
tanta minora.
1. Izvoare literare (narative). Lucrarile istorice din secolele IV-VI,
fie cele laice, fie cele crestine, contin o serie de stiri cu privire la regiunea
de care ne ocupam. Unele din ele se refera la epoci istorice anterioare. In
adevar, multe prezinta sub forma rezumativa istoria romans de la incepu-
turile sale. De aceea ele sint intitulate sugestiv Breviaria. Desi compuse tirziu,
www.dacoromanica.ro
VI INTRODUCERE
cele mai vechi catre sfirsitul secolului al IV-lea, ele sint totusi importante
datorita informatiilor uneori inedite pe care le cuprind. Faptul ca abrevia-
torii au utilizat surse care n-au ajuns ping la not face ca lucrarile for sa de-
vina izvoare primare indispensabile. Ne referim la Historia Augusta, Eutro-
pius (Breviarium ab Urbe condita), Rufius Festus (Breviarum rerum gestarum
populi Romani), Sextus Aurelius Victor (Liber de Caesaribus), iar in ce
priveste secolul al VI-lea la Iordanes, Romana §i Getica, la Petrus Patricius
si altii.
Istoriografia secolului al IV-lea nu straluceste prin originalitate. Ea s-a
ridicat la un nivel comparabil secolelor anterioare numai prin opera lui Ammia-
nus Marcelinus (Rerum gestarum libri XXXI), din care nu ni s-au pastrat in
leg5.tura cu tara noastra decit capitolele privitoare la goti si la navalirea
hunilor.
Istoricilor de la finele secolului al IV-lea le dator5.m si cele mai vechi
informatii cu privire la parasirea" (amissio) Daciei. Acest eveniment de o
importanta exceptionala pentru istoria poporului roman si a romanitatii
danubiene a provocat in istorigrafia moderna cunoscuta discutie in jurul
problemei data in Dacia a r5.mas sau nu o populatie romanica. De rezolvarea
acestei chestiuni depinde intreaga problema a locului de formare a poporului
roman. Or, deli nu mai putin de sapte autori mentioneaza retragerea romana.'
din Dacia (Sextus Aurelius Victor, Eutropius, IX, 6 si LX, Rufius Festus
VIII, Historia Augusta, Aurelianus, 39, 7, toti patru d'n secolul al IV-lea ;
Orosius, VII, 22,7, din secolul al V-lea ; Iordanes, Romana, 217 ; Lexiconul
lui Suidas (Suda), II, 2), textele sint insuficiente pentru lamurirea acestei
dificile probleme. Numai o examinare multilatera1a pe baza tuturor catego-
riilor de izvoare, in primul rind a datelor arheologice, poate duce la con-
cluzii definitive.
Dar chiar in lumina textelor mentionate, teoria despre o evacuare to-
tala a provinciei nord-dun5.rene se dovedeste gresita. Nici un izvor nu afirma:
limpede acest lucru, iar descoperirile arheologice au inceput sa dovedeasca
deja continuitatea unor grupuri importante de populatii autohtone, pe care
insa izvoarele scrise nu be inregistreaza. Aceasta omisiune a istoriografiei antice
tirzii se cere explicate. Cauzele ei se gasesc in insusi modul cum se concepeau
sarcinile istoriei in acea epoca. Pentru cei vechi obiectul istoriei este lumea
romana si tot ce venea in atingere cu statul roman.
Odata cu retragerea autoritatilor si a armatei romane din Dacia Tra-
iana, teritoriul acesteia a incetat de a face parte din Imperiul roman. El a
devenit, din punctul de vedere al of icialitatii romane, un teritoriu barbar
(barbaricum), uneori denumit Gothia, Gepidia, Sclavinia, atunci cind se cu-
nostea mai precis numele poporului dominant. Cind insa scriitorii nu sint
exact lamuriti asupra originii stapinitonlor, sau cind o mai indeaproape preci-
zare nu prezinta un interes deosebit, locuitorii sint desemnati ca sarmati"
sau mai frecvent sciti", iar teritoriul numit Sarmatia" si Scitia".
Obiceiul de a se denumi locuitorii dupe numele teritoriului pe care locuiesc
fare a se tine seama de originea for etnica se aplica si la provinciile impe-
riului. Astfel locuitorii provinciei Scitia Minora sint numiti sciti", ai Moesiei
moesi", ai Illyricului illyri", dupa cum cei din Gotia" erau goti", cei din
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE VII
Gepidia" gepizi" etc. Numai cind se semnaleaza aparitia unui nou grup
etnic, cei proaspat veniti sint denumiti cu numele lor adevarate, pentru ca
ulterior sä fie incadrati si ei in vechile denumiri, carturaresti, de sarrnati",
sciti" etc.
Asadar, lipsa de stiri despre anumite grupuri de populatii, necunoscute
autorilor romano-bizantini, si detinind o pozitie sociala si economica infe-
rioara, nu poate si nu trebuie sa constituie un argument impotriva existentei
lor. Altfel ar trebui sa ne imaginam ca fiecare noua dominatie ar face tabula
rasa din tot ce a fost inainte, ceea ce ar fi absurd si chiar irealizabil.
In sprijinul acestui punct de vedere se poate aduce citeva pasaje din Ge-
ticele lui Jordanes relative la perioada stapinirii hunilor:
a. In cap. 226 se spune: Pornind prin urmare din provinciile Dacia
si Pannonia, in care pe atunci locuiau hunii impreuna cu diferite neamuri
supuse lor (cum diversis subditis nationibus); b. Cap. 260: Regele gepizilor
Ardaric s-a ridicat cel dintii impotriva fiilor lui Attila indignat ca atitea
neamuri sint tratate ca niste sclavi fara valoare (indignatus de tot gentibus
velut vilissimorum mancipiorum condicione tractari)". c. Actiunea lui Ardaric
ar fi adus fericire diferitelor populatii, care erau, fara voia lor, sclavii pu-
terii hunilor (qui Hunnorum regimini inviti famulabantur )".
Rezulta asadar ca sub dominatia hunilor traiau si alte grupuri etnice,
supuse si tratate ca servi. Concluzia aceasta isi gascste confirmare intr-un
izvor din secolul al V-lea, anume in Ambasadele lui Priscus Panites (vezi si
G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei romcinilor, vol. VIII, Bucuresti 1936).
Valoarea informatiilor lui Priscus este cu atit mai mare cu cit ele se
datoresc unui martor ocular, ca unul care a facut parte din ambasada con-
dusa de Maximus in anul 448 la curtea lui Attila. Scriitor inzestrat cu spirit
de observatie si talent, el a intocmit o relatare plina de pitoresc, continind
numeroase date geografice, etnografice si istorice.
Descriind calatoria sa prin Serdica (Sofia), Naissus, ping la Dunare,
autorul noteaza distrugerile vizibile ale unei recente navaliri hunice. Astfel
la Naissus el noteaza: am gasit orasul pustiit de locuitori si numai printre
darimaturile locasurilor sfinte se mai intimpla sa gasim cite un bolnav".
Trecind Dunarea cu niste monoxile ale barbarilor, dupa multe peripetii si
discutii li s-a permis sa calatoreasca spre resedinta lui Attila. Aici calatoria
a decurs in conditii bune, pe un drum neted de ses. Autorul mentioneaza
ca a trecut peste mai multe riufi navigabile, dintre care cele mai mari,
dup5. Istru, erau asa numitele Drecon, apoi Tigas si Tifisas". Aceste trei
hidronime au fost preluate apoi de Iordanes si de altii. Ele sint numiri mai
vechi, in nici un caz hunice, preluate de la populatiile autohtone.
Solii bizantini intilnesc aici sate (K tat) alcatuite din colibe (ican(3at),
din care li se aduceau provizii, mei in loc de griu, si o bautura numita pit8og
(mied) in loc de yin. Locuitorii acestor sate se aflau intr-o stare de depen-
dents fats de niste stapinitori huni. Priscus vorbeste de un sat care avea
de stapina pe una din sotiile lui Bleda si de altele stapinite de Berichus,
un alt membru de frunte al aristocratiei hunice.
www.dacoromanica.ro
VIII INTRODUCERE
Este vorba, asadar, de o populatie agricola, sedentara, care nu este de

origine hung, nu prezinta nici o insemnatate politica, ci numai una econo-
mica, politica si razboiul intrind in atributiile hunilor.
Putem vorbi de un fel de simbioza intre hunii stapinitori si supusii for
(sarmati, goti, gepizi, fare indoiala si grupuri romanice). Aceeasi situatie se
reflecta si in compozitia anturajului lui Attila, descrisa cu un talent remar-
cabil de Priscus.
Ceea ce merits sa fie retinut, in ansamblu, este linistea si chiar relativa
bunastare care predomina in tinuturile stapinite de huni. Asadar, invazia
hunilor a fost distrugatoaie numai in prima faze. Odata consolidate, domi-
natia for a devenit nu numai suportabila, dar si o garantie pentru locuitorii
cazuti sub stapinirea acestui popor de calareti.
Se observa de asemenea progresele realizate de societatea hunica dato-
rita contactului cu civilizatiaromana. Curtea lui Attila, locuinta lui Onegesius,
baia construita de un prizonier originar din Sirmium sint numai citeva exem-
ple. Putem adauga si faptul ca exists o cancelarie organizata, ca la curtea
lui Attila se vorbesc mai multe limbi. Despre aceasta Priscus scrie: caci
scitii sint amestecati si pe linga limba for barbara calla sa vorbeasca sau
limba hunilor, sau pe oea a gotilor sau a ausonilor, atunci cind unii dintre
dinsii au de a face cu romanii". Nu este locul sa reluam discutia in legatura
cu ausonii si cu limba lor. Pentru not este suficienta indicatia lui Priscus
ca aceasta limba servea pentru intelegerea cu romanii (15csolg airsciw rcpoge
Pcottaioug Zni.Ala xai ob OaSicog ti; EUEV1461. 1 (pcovrj), iar nu cu bizan-
tinii greci. Era deci o limba romanica, probabil latina vorbita in zona
romanizata din valea Dunarii (Moesiile, Daciile, Pannonia care, impreuna
cu Dacia nord-dunareana si Scitia Minora, constituie teritoriul romanitatii
danubiene).
Merits sa ne oprim putin asupra convorbirii, rea1a sau imaginary, intre
Priscus si un grec intilnit in capitala lui Attila. Acest grec stabilit la Vimi-
nacium, de unde ajunsese prizonier la huni, isi rascumparase libertatea, dar
prefera sa ramina in teritoriul hunic: deoarece strainii care ramin la sciti in
urma fa.'zboiului i§i petrec viata in liniste, fiecare se bucura de ceea ce are si
nu supara pe nimeni, iar in schimb nu este suparat de loc sau numai putin".
Acest episod dovedeste ca in timpul lui Attila existau la nord de Dunare
conditii de viata uneori preferabile celor din imperiu. Este oarecum firesc.
Imensul teritoriu asupra caruia se intindea stapinirea hunilor, inclusiv Dacia,
era numai controlat iar nu ocupat direct si permanent. Controlul se exercita
prin vizite" si expeditii de pedepsire impotriva celor ce nu-si indeplineau
obligatiile de supusi. In Dacia intracarpatica nu s-au descoperit nici urme
de asezari hunice si nici macar morminte izolate. In schimb s-au gasit urmele
unor sate apartinind autohtonilor, ca cele de la Bratei, in apropiere de
Medias (sapaturi executate sub conducerea profesorului I. Nestor).
Asadar, informatiile literare cu privire la autohtoni sint foarte reduse.
In schimb cu privire la populatiile migratoare ele sint mult mai numeroase.
Perioada dominatiei gotilor se reflecta in numeroase izvoare literare. Din
ansamblul for reiese ca virulenta atacurilor gotice in imperiu a scazut dupe
infringerea de la Naissus (269) si cele din timpul lui Aurelian. Treptat in
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE IX
regiunile rgsgritene ale Orli noastre s-au instalat vizigotii si taifalii, care au
inceput sa treaca la o viata sedentarg, fiind puternic influentati de socie-
tatea localg. Interventiile romane la nord de Dungre si victoria lui Constantin
cel tingr din 332 i-au silit sa pgstreze ping in 365 leggturi pasnice cu imperiul,
incheindu-se un tratat (foedus), avantajos atit pentru romani cit si pentru goti,
dupa cum rezultg din istoria lui Ammianus Marcellinus ca si din Sozomenos
(Istoria contemporana, I, 8, 8).
Prin acel tratat, gotii ocupau un teritoriu care apartinea, cel putin teo-
retic, Romaniei. Este de presupus, asadar, cal populatia autohtond de pe teri-
toriul cedat gotilor se va fi bucurat de protectia impgratului din Constanti-
nopol.
Caracterul relatiilor politice s-a schimbat incepind cu anul 365 din cauza
ajutorului trimis de Athanaric lui Procopius impotriva lui Valens. Ammianus
arata pe larg urmgrile acestei interventii insolite in treburile interne ale im-
periului, descriind expeditiile de pedepsire dintre ar,ii 367 si 369 ale impgratu-
lui Valens incheiate printr-o pace de compromis.
Se vede, asadar, ca in secolul al IV-lea influenta romance asupra vizigo-
-tilor a fost puternica." pe plan economic, politic, cultural si ideologic. Pe plan
economic Ammianus arata Ca una din cauzele care au silit pe Athanaric
(iudex potentissimus) sa incheie pace, a fost nevoia de a relua legg.turile
comerciale cu imperiul, deoarece intreruperea for timp de trei ani a dus
la man dificultati in aprovizionarea cu cele necesare.
In aceeasi perioadg s-a rgspindit printre viziogoti crestinismul arian,
clatorita activitatii lui Ulfila (numit uneori si Urfila) episcopul gotilor".
Acest lucru a atras din partea lui Athanaric, ramas pagin si antiroman, cu-
noscuta lui prigoana (una din temele de predilectie ale scriitorilor crestini).
Atunci si-au gasit moartea de martini Sava gotul" si Niceta (vezi si relatgrile
ample din Martyres Gothorum). Patrunderea crestinismului a fost si una din
cauzele divergentelor ivite intre gotii crestini, proromani, condu5i de Fritigern
si grupul pagin a lui Athanaric.
Referiri se ggsesc in cronica lui Eusebius, Vasile cel Mare, Epiphanios,
Orosius, Philostorgius, Socrates Scholasticus, Sozomenos etc. Meritg insa cea
mai mare atentie Epistula lui Auxentius din Durostor (de fide, vita et obitu
Wulfilae) elev al lui Ulfila si originar de la Dungre. Auxentius a scris intr-o
limba latina popularg, limba vorbitg de pgstoritii sai. Lucrarea lui merita
deci o si mai mare atentie. De asemenea stirea ca. Ulfila a predicat in limba
goticg, greaca si latina dovedeste ca, in aria sa de pgstorie, episcopul gotilor
era nevoit sa cunoascg, aceste trei limbi pe care sa le utilizeze dupa impre-
j urari.
In afara de arianism, izvoarele vorbesc si despre schisma audienilor
(Epiphanios, 70, 14, 5 etc.). Exilat in Scitia", Audios pgtrunsese adinc acolo,
in interiorul Orli gotilor, a instruit pe multi dintre goti in lucrurile credintei.
Tot el a intemeiat in aceeasi tara a gotilor si mingstiri, in sinul cgrora a
inflorit regula caluggreasca si o asceza deosebit de severs ". De aici se
vede influenta culturala si ideologicg exercitata prin intermediul crestinis-
mului. De la aceeasi autor merita sa fie retinutg. stirea Ca in Gothia"
existau nu numai audiani, ci si crestini de ai nogri. Prigoana regelui Hellenos
www.dacoromanica.ro
X INTRODUCERE
(?) ar fi fost pricinuita de ura impotriva romanilor", dar ea n-a reusit ses
desfinteze pe crestini. In adevar, Epiphanios scrie (70, 15, 4): 0cu toate
ca s-ar parea ca au fost alungati de acolo toti crestinii, au ramas totusi
acolo unii oameni credinciosi". Asemenea afirmatii ne dau dreptul sa ne in-
treba.'m dad. ura impotriva romanilor se indrepta impotriva statului roman
sau numai impotriva supusilor romani ai gotilor.
Ammianus a descris cu maiestrie navalirea hunilor si urmarile acesteia
pentru goti ca si pentru imperiu: trecerea gotilor la sud de Dunare, luptele
cu romanii, batalia nefastg pentru Valens de la Adrianopol (378) si urmarile
pentru provinciile din Balcani.
In legatura cu personalitatea lui Valens, Ammianus Marcellinus a scos in
evidentg cu talent erorile, sovairile si primejdiile creiate de politica lui.
Istoriografia antics in general, dar mai ales cea cresting, 1-a judecat destul
de aspru. Exists insa si exceptii, printre care lucrarea sofistului Themistios.
Dintre discursurile acestuia, merita o atentie deosebitg. Oratiunea adresata
lui Valens cu ocazia incheierii pacii cu Athanaric, eveniment la care autorul
declares ca a fost de fates si pe care it considera cea mai glorioasg fapta
a imparatului.
Este, desigur, in acest discurs o exagerata apologie. Cercetatorul
seste insa si pretioase informatii despre realitatile din provinciile de la Du-
narea de jos (Moesia si Scitia Minora) si despre relatiile cu gotii. In legatura
cu relatiile comerciale, Themistios aratg ca dupes pacea din 369 negotul si
pietele comerciale, pe care aceia (gotii) in timpul pacii dinainte puteau sa le
aseze cu cea mai mare libertate unde ar fi voit, acum nu mai erau lasate la
bunul for plac", iar mai jos: cu toate ca amindoug neamurile aveau de
cistigat la fel din schimburile de marfuri dintr-o parte si cealaltg, (Valens)
a stabilit tirguri numai in doua cetati asezate linga fluviu". Problema tirgu-
rilor de granites este una din cele mai dezbatute intre barbari si imperiu si
ar merita un studiu special. Pasajele citate din Themistios ar putea servi
ca bazg, pentru abordarea problemei.
In legatura cu apararea granitei, autorul atribuie lui Valens meritul
de a fi reorganizat-o din temelie: malul fluviului este plin de fortarete,
fortgretele de soldati, soldatii bine inarmati". Imparatul ar fi curmat indis-
ciplina de ping la dinsul, cind comandantii posturilor dc paza si cgpitanii
de unitati erau mai mult negustori si vinzatori de sclavi, ingrijindu-se sa
cumpere si sa vinda cit mai mult", lucru care usura atacurile de prada
(latrocinia) ale gotilor. Este vorba de una din racilele grave ale admi-
nistratiei provinciale, care, contrar optimismului lui Themistios, n-au fost
curmate definitiv. Ele vor iesi din nou la iveala cu prilejul refugiului goti-
lor la sud de Dunare. Despre abuzurile autoritatilor locale in acea impre-
jurare ne-au lasat pagini zguduitoare Ammianus Marcellinus si, dupes el,
Iordanes.
Themistios considera ca pacea lui Valens este adevaratul trofeu al sau
(tropaion) nu din piatr5,, nici din arama sau din our si care sä aiba un loc
fix... ci acest trofeu poate fi gasit (in inima) tuturor barbarilor si tuturor
romanilor". Prin urmare, autorul nu se refers la un monument material ca
eel de la Adamclisi, pe care o ipoteza mai veche it atribuia lui Valens. Acest
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE XI
tropaeum este pacea, pe care autorul o considers de o valoare infinit mai

mare.
Dintre istoricii secolului al V-lea retinem numele lui Sozomenos. In a
sa Istorie bisericeasa, care cuprinde perioada dintre Constantin I si Theodosius
II, gasim citeva informatii pretioase. Astfel in 1, 6, 1, vorbind de raspindi-
rea crestinismului la goti, el spune ca acesta s-a difuzat la goti ca si la cei
care erau mai inainte vecini cu ei in jurul tarmurilor fluviului Istru", infor-
matie care merits sa fie retinuta. Cine erau mai inainte vecinii gotilor la
care se refer." autorul? Sarmati, carpi, daco-romani? Prilej de mcditare si
indemn la adincirea problemelor ne ofera si afirmatia ca sub influenta cres-
tinismului ei (gotii) s-au adaptat la o viata mai civilizata si mai bung ".
La fel afirmatia ca ocazia de a primi invat5.tura cresting s-a ivit cu pri-
lejul r5.zboaielor dintre romani si barbari conduse de Gallienus si de impa-
i atii de dupa dinsul" (ibidem), desi dupa cunostintele de ping acum pare
putin probabila.
Mentionam in mod deosebit stirile despre Scitia Minors si despre capi-
tala acesteia Tomis, oral mare si bogat despre episcopul Brettanion
aparator al dogmei niceene, cu care populatia se solidarizeaza impotriva lui
Valens, adept al arianismului. Valens a trebuit s5. cedeze dcoarece vedea
bine ca scitii ( =- locuitorii provinciei Scitia Minors) sint suparati pentru exi-
larea episcopului si se temea s5. nu puns la cale o raqcoala, stiind ca sint
viteji si prin pozitia locurilor, necesari luniii romane, fiind asezati ca un zid
in fata presiunii barbarilor" (op. cit., VI, 21, 3, 5).
0 alts personalitate a bisericii dobrogene favorabil pre zentata. de Sozo-
menos este episcopul Theotimcs al Tomisului si al Scitici care se bucura
de mare prestigiu chiar in ochii hunilor din jurul Istrului, fiind considerat
de ei dumnezeul romanilor" (op. cit., VII, 26,6).
Una din cele mai valoroase lucrari istorice ale secolului al V-lea este
laropla vta (Istoria contemporana) a lui Zosimos. Ea cuprinde case carti care
merg ping la Theodosius II. Printre alte informatii pretioase, Zosimos, IV,
34, ne-a transmis unica stire despre carpodacai: Theodosius respinse pe sciri
si pe carpodacai, amestecati cu hunii, si invingindu-i in lupta ii sili s5. treaca
Istrul si sa se intoarca la locurile for ". In carpodacai avem ultima mentiune
a autohtonilor daci sau carpi, importanta prin aceea ca la acea data ei lo-
cuiau inca la nord de Dunare si erau capabili 55. participe la o cxpeditie in
imperiu. De o insemnatate la fel de mare este amanuntul ea, fiind respinsi,
ei s-au intors la locurile lor, dovada de necontestat a continuitatii.
In sfirsit Zosimos este unicul izvor asupra episodului luptei militici ora-
sului Tomis, condusa de Gerontius, contra federatilor goti cantonati in
apropierea orasului. Este unul din cele mai evidcnte exemple de initiative
locals care se organizeaza peste si impotriva politicii imperiale (op. cit., IV,
40).
Un alt eveniment de o mare rezonant5. in istoriografia romano-bizantina
a fost ra.scoala condusa de Vitalianus, numit scitul, dupa numele provinciei,
dar sigur un romanic, fiind fiul lui Patriciolus.
www.dacoromanica.ro
XII INTRODUCERE
Genul istoric a cunoscut o reinviorare sensibila in secolul al VI-lea.

Lucrarile lui Iordanes, Procopius din Caesareea, Agathias, Pseudo-Caesarios,
Petrus Patricius, Ioannes Laurentius Lydos, Ioannes Malalas, Menander
Protector, Teofilact Simocata, Mauricius si altii contin numeroase informatii,
mai ample sau mai sumare, despre regiunea care ne interesEaza.
Aprecierile asupra valorii for literare sint diferite. Ca izvoare insa ele
trebuie sa fie luate in considerare deoarece aduc informatii importante asupra
Daciei si tinuturilor limitrofe.
Un deosebit interes din acest punct de vedere it prezinta lucrarea lui
Iordanes, De origine actibusque Getarum, mai pe scurt Getica, la care am fa-
cut referiri si mai sus. In afara de capitolele care privEsc istoria dacilor,
reproduse dupa Dio Crisostomul, sint de luat in seama o serie de date privind
istoria, geografia si etnografia Daciei in perioada secolelor IV-VI. Tinind
seama ca el a folosit ca lucfazi de baza o istorie a gotilor scrisa de sena-
torul Magnus Aurelius Cassiodorus, alta a lui Ablavius, ambele pierdute,
Getica lui Iordanes famine lucrarea fundamentals pentru istoria popoarelor
germanice care s-au succedat pe teritoriul tarii noastre: goti, vandali, gepizi
etc. Desigur, opera trebuie folosit5. cu multa, pruden.ta, informatiile supuse
unei confruntari critice si sistematice cu alte izvoare. In vechime Iordanes
a fost foarte apreciat nu atit ca istoric cit pentru elementele de geografie
cuprinse in opera lui. Anonimul Ravennat 11 numeste cunoscutul cosmo-
graf". Noi consideram ca trebuie A. fie apreciat si ca istoric, indEosebi
pentru bogatia informatiei asupra populatiilor si eve nimEntElor de la nord
de Dunare.
Iordanes a lost depasit, dad nu prin numarul informatiilor, prin solidi-
tatea for de Procopius din Caesareea, cel mai mare istoric al epocii lui Ius-
tinian. Pentru tara noastra cel mai mare interes it prezinta cartea III, cap.
14, din De bello Gothico, care se refers la organizarea social- economics a scla-
vinilor si antilor, la obiceiurile si religia for (VII, 14, 21, si urm.). Yn diferite
capitole gasim inregistrate frecventele atacuri ale slavilor in provinciile de
la sud la Dunare, atacuri soldate cu multimi de robi care erau dusi la nord
de marele fluviu. Unul din cele mai interesante pasaje din opera sa Despre
razboaie este povestirea despre Chilbudios (VII, 14, 7-20, 14, 31-36).Acesta,
dupa moartea generalului bizantin cu acelasi nume, a voit sa i se substituie.
Inainte de a ajunge la Bizant, falsul Chilbudios a fost intilnit de gene-
ralul Narses care 1-a demascat dgi vorbea 'atingle si invatase multe din apu-
caturile lui Chilbudios...". Chestiunea pe care o ridica afirmatia lui Proco-
pius este de a sti unde invatase latineste acel ant care traise ca prizonier la
sclavini, dar nu locuise in imperiu. Procopius nu si-a pus asemenE a intre-
bare, ceea ce dovedeste ca limba latina" continua A, se vorbeasca la nord de
Dunare, servind probabil ca limba de intelegere intre diversele grupuri et-
nice. Dar aceasta presupune existenta unor grupuri romanice purtatoare si
transmitatoare a limbii, alimentate cu prizonierii din imperiu trecuti de bar-
ban dincolo de Dunare (vezi si Istoria secret?", 21).
Deosebit de valoroasa este pentru not lucrarea De aedificiis, scrisa intre
anii 558-560. Procopius descrie aici, pe provincii, lucrarile de fortificare
intreprinse sub Iustinian nu numai de-a lungul limesului dunarean, dar si in
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
interiorul Peninsulei Balcanice. Ce Ea ce ne interescaza insa in mod deosebit

este faptul ca in sistemul fortificatiilor de la Dunarea inferioara apar si citeva
capete de pod din stinga fluviului, cu justificarea ca era necesar ca fluviuL
sa fie strajuit de ambele parti. Astfel de puncte intarite existau inca de mai,
inainte. Iustinian a procedat doar la reconstructia lor. Procopius vorbeste
de trei fortificatii: Literata pe care oamenii de demult o numEau Lederata,
in fata orasului Novae, pe celalalt mal (IV, 6, 3). Pe aceasta imparatul
nostru a transformat-o Intr -o fortareata mare si deosebit de int arita (IV, 6,4)",
Sucidava (azi Celei), in fata fortaretei Palatiolum din Illyria (IV. 6, 32) sip
Daphne: Cetatea Trasmarisca (Turtucaia). Yn fata ei, pe celalalt mal, im-
paratul roman Constantin construise odinioara, cu multa grija, fortareata.
numita Daphne. Cu trecerea timpului barbarii au distrus-o cu totul, iar impara-
tul Justinian a zidit-o din nou incepind din temelii" (rV. 7, 7-8).
in cadrul activitatii constructive a lui Justinian, Dobrogca, parte inte-
granta a Imperiului bizantin, s-a bucurat de o atentie si mai mare. Ea a
primit constructii not sau refaceri numeroase, spusele lui Procopius fiind.
confirmate prin sapaturi arheologice si descoperiri epigrafice si numismatice.
Din opera lui Petrus Patricius, si el un contemporan al lui Justinian,
ni se pastreaza unele stiri interesante asupra razboaielor lui Domitian si.
Traian cu Decebal. Retinem conditiile impuse de Traian prin pacea-armis-
titiu din 102, nicaieri mai limpede relatate dccit de Petrus Patricius in frag-
mentul 5. De asemenea fragmentul 8, care cuprinde politica lui Tullius Meno-
philus de dezbinare a aliantei carpo-gotice in timpul domniei lui Gordian.
Ioannes Malalas a scris o Cronicci de la facerea lumii pins la sfirsitull
domniei lui Justinian, cuprinzind multe informatii pretioase. Merits sa ne
retina atentia relatarea rascoalci lui Vitalianus tracul".
Opera lui Menander, o istorie a evenimentelor dintre 558 si 582, con-
tinua pe Procopius si Agathias. Ca si acestia, fiind el un cunoscator al lega-
turilor cu populatiile barbare ca unul care a indeplinit inalte functii la curte,.
Menander s-a preocupat de istoria epocii sale. De aceea, farce a avEa o valoare
literara deosebita, opera sa constituie unul din cele mai insemnate izvoare
asupra legaturilor imperiului cu avarii si a conflictelor dintre longobarzi,
avari si gepizi.
Dupa distrugerea gepizilor si preluarea stapinirii de catre avari, Impe-
riul bizantin era tot mai mult atacat de dincolo de Dunare, pe de o parte
de avari, pe de alta de slavii coboriti in cimpia Munteniei, ei insisi supusii
hanului Baian. Menander este singurul izvor care vorbcste despre pozitia
sclavinilor din Muntenia fata de han. La Indemnul bizantinilor are loc chiar
o expeditie a lui Baian impotriva sclavinilor, condusi de o capetenie Dauren-
tios sau Dauritas (48), care refuzascra sa plateasca tribut hanului. Printre
motivele ce 1-au Indemnat pe Baian la acea expeditie, Menander arata ca.
hanul era convins ca va gasi in tara for multe bogatii deoarece
tinuturile romanilor fusesera pustiite in multe rinduri de sclavini, pe'
rind pamintul for nu fusese calcat niciodata de alte neamuri".
Un lucru rezulta, in orice caz, anume ca avarii se concentrasera in sesul
Tisei si in pusta panonica, in timp ce in cimpia Munteniei se instalasera.
sclavinii.
www.dacoromanica.ro
XIV INTRODUCERE
Teofilact Simocata, autorul unor Historiae care continua pe Menander

Protector, s-a ocupat mai indeaproape de evenimentele dintre anii 582 si
602. Este izvorul principal pentru perioada mentionata si se caracterizeaza
printr-o informatie bogata, bazata pe documente, rapoarte si stiri contem-
porane. Teofilact a relatat pe larg, in ordine cronologica, indirjita lupta
dintre bizantini si avari, ajutati de slavi, pentru stapinirea liniei Dunarii, efor-
turile facute de imparatul Mauricius pentru respingerea barbarilor dincolo
de limesul Istrului. Navalirile distrugatoare ale calaretilor avari se abat
-asupra oraselor sud-dunarene. Sint distruse Singidunum, Viminacium, Ra-
tiaria, Bononia, Aquae, Dorostolo, Zaldapa, Tropaeum Traiani. Genera Iii
bizantini trec si ei Dunarta (VI, 7) si surprind pe Ardagast, capetenia unui
trib sclavin, apoi pe Musokios. Cu acest prilej sint mentionate numele riu-
rilor Ilivachia (Ialomita?) (VI,8) si Paspirios (VI,9). Teritoriul in care a avut
loc expeditia este denumit getic (III,4), iar razboiul este desemnat ca un
razboi getic, fetuck itokc[tog (VI.6). Bizantinii iau ofensiva si in Banat,
unde obtin uncle victorii asupra hanului avar la riul Tisa. Totul se ter-
mina insa cu rascoala trupelor bizantine care pornesc asupra Constantino-
polului, ucid pe Mauricius si proclama imparat pe centurionul Focas. 135."ta-
Ea pentru linia Dunarii se inchoia cu un esec. Imperiul pierdea tinuturile
dintre Haemus si Dunare. Slavii se vor aseza in numar mare pe teritoriul
evacuat.
In cursulluptelor din ultimul deceniu al secolului al VI-Ica, s-a petrecut
un episod care au suscitat discutii indelungate. Este vorba de faimoasa in-
timplare cu panica ce a cuprins oastea bizantina ca si pe avari la strigatul
adresat unuia din oamenii din armata bizantina de torn a, torna, facindu-1
atent ca bagajele de pe animalul de povara erau cads sa gata. Scotind aceste
cuvinte un semnal de alarms, fiecare repeta in lintba bciginasilor: torna,
torna", adica intoarce-te, ca si cum ar fi fost semnalul unui pericol. Cuvintele
sint evident romanice. Cum autorul arata ca ele sint rostite in limba local-
nicilor din Balcani este evident ca acestia erau romanici. Episodul este re-
produs si de Theophanes (torna, torna, fratre). Unii au interpretat aceste
-cuvinte ca apartinind terminologiei militare romane pastrata de bizantini.
Altii insa considera, tinind seams ca acele cuvinte au fost strigate in limba
localnicilor, ca ele apartin populatiei bastinase rechizitionata pentru trans-
porturile militare, deci unui civil care era si stapinul animalului (Seanotrig
To° cou).
tnceputului secolului al VII-lea ii apartine lucrarea Stratcgicon, atri-
buita unui Mauricius necunoscut. De aceea autorul mai este numit si Pseudo-
Mauricius. In aceasta lucrare intilnim numeroase recomandari priviioare la
tactica de urmat in luptele cu slavii si antii dela nord de Dunare. Textul
cuprinde insa si pretioase alte informatii despre acele populatii, despre eco-
nomia lor : au o multime de animale de tot felul si de roade (cereale) care
zac in gramezi, mai ales mei si paring" (XI.5), despre firea si obiceiurile
lor, aratind ca sint blinzi si primitori de oaspeti (XI,3), ca pe prizonieri nu-i
tin sclavi la nesfirsit ci ii lass s5. aleaga, dupa dorinta lor, fie sa plateasca
o rascumparare si sa se intoarca acasa, fie sa ramina la dinsii, slobozi si
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE XV
prieteni (XI,4) etc. Lui Mauricius ii datoram stirea ca slavii locuiesc pe linger
paduri si ape greu accesibile si ca locuintele for au mai multe iesiri (XI.7).
Despre orinduirea for politics, Mauricius noteaza ca.' au multi regi (con-
ducatori) si nu se inteleg intre dinsii", imprejurare care it face sa recomande
atragerea unora de partea bizantinilor (XI,30). Autorul recomande, de ase-
menea, ca prazile sä nu fie parasite ci transportate la not pe animale si
corabii; cdci riurile for se varsa in Dunare si c'a.'ratul se face cu usurintat
cu ajutorul corabillor" (XI, 32).
Textul Strategiconului cuprinde si alte multe informatii prctioase, care-
isi asteapta o interpretare adecvata, materialist-istorica. Atrage atentia de.
pilda, capitolul 38, in care autorul arata ca asezarile slavilor si antilor sint
tot pe linger riuri si se tin (se leaga) uncle de altcle, dar fare sa fie la mare
departare intre ele... incit se intimpla totdeauna ca navalirile impotriva
for se opr(sc in pragul acestor asezari si toata oastea se trudcste acolo".
Este vorba aici de uniuni de obsti? Aceasta parere exprimata de P.P.Panai-
tescu merits, fare indoiala, toata atentia.
Mai dificild este interpretarca capitolului XI, 31. Aci se vorbeste de
existenta la slavi a unor asa-zisi fugari romani. Autorul recomande mare
vigilenta fate de ei: De asa-zisii fugari, trimisi sa ne arate drumurile si sa
ne descopere pe cineva, trebuie sa ne pazim cu strajnicie: meicar ca ei sing'
romani, cu vremea au ceipiitat alte deprinderi, au uitat de ai for si sint cu mai
multa tragere de inima fatal de dusmani".
Dificultatea sty in a intekge sensul exact al cuvintuluifugari. Sint ei niste
locuitori din irnperiu rEfugiati la slavi si pe care acestia ii foloscsc pentru a
induce in croar e armata bizantina ? Sau cumva sint romani originari de la
nord de Dunare, deoarece cu vrcmca au capatat alte deprinderi", in cursui
convietuirii cu slavii? (Cf. interpretarea diferita a lui C. Daicoviciu in
Steaua XXI, 5 mai 1970). Problcma rarnine deschisa.
Evenimentul cel mai de seamy petrecut la gurile Dunarii in secolul al

VII-lea a fost asezarea bulgarilor lui Isperuch (Asperuch) in tinutul numit
Oglos, situat intre Dunare, Danapris si Danastris, urmata de expcditia pe
uscat si pe mare, organizata contra for de imparatul Constantin al IV-lca
si incheiata printr-un dczastru pentru bizantini. Reproducem din TheophanEs,
Cronografia, cite's, a stiri de o importanta dcosebita:
1. imparatul Constantin a aflat ca p' ncasteptate un neam...s-a
asezat in Oglu, dincolo de Dunare (deci la nord de fluviu n. n.) si, navalind
in tinuturile din apropierea Dunarii, pustiesc tara stapinita acum de ei, dar
aflata atunci sub obladuirea crestinilor". Deu5, concluzii importante :. a. tinutut
numit Oglos se afla la nord de Dunare ; b. Scitia minors apartinca Inca
bizantinilor.
2. Debandada trupelor bizantine a avut ca urmare instalarea bulgari-
lor in Peninsula Balcanica. Tata textul lui Theophancs: Bulgarii urmarindu-i
ping la Dunare, au trecut-o si pe aceasta si au iners pins la asa-zisa Varna,
linger Odessos, si pind in tinuturile aflate mai inlauntru. Ei au gasit locuri
situate in deplina siguranta si strajuite in spate de fluviul Dunarea, iar
www.dacoromanica.ro
XVI INTRODUCERE
an fata si in laturi de strimtorile muntilor, de Marea Pontica si de neamu-

rile invecinate ale sclavinilor, de asa-zisele sapte semintii care trecusera din
Dacia».
Conform acestui text, hanul bulgar nu s-a Orli in nordul Dobrogei, ci de-abia
Intre Varna si Dunare, in amonte de Durostor, regiune unde si-a stabilit
tabara la Pliska. Consecintele acestei interpretari ramin sa formeze obiectul
unor studii speciale. Ea este numai o sugestie pentru o examinare mai ample.
Migratia bulgarilor a fost ultima migratie din seria inaugurate de goti.

Odata.' instalati in Peninsula Balcanica (680 e.n.), istoria bulgarilor se desfa-
-soara in strinsa legatura cu Bizantul. Teritoriul fostei Dacii si-a gasit linis-
tea binefacatoare care a permis societatii locale sä se dezvolte intr-un ritm
dent, dar si intr-un deplin anonimat. In istoriografia bizantina.' nu se scrie
nimic despre populatia din Dacia. Se vorbeste despre o Bulgaria de dincolo
-de Dunare" (Scriptor Incertus). Aflam ca in aceasta asa zisa Bulgarie, ha-
-nul Crum ar fi exilat un numar insemnat de oameni de la Adrianopol.
Dupe multi ani acestia ar fi reusit sa fie repatriati de imparatul Leon,
-care a trimis in acest scop corabii pe Dunare. Desigur este prea putin
pentru a trage concluzii asupra unei stapiniri bulgare la nord de Dunare si
-asupra relatiilor dintre populatiile de pe acel teritoriu si hanii bulgari.
Cronicarii bizantini au inceput sa se intereseze din nou de tinutul
Dunarii inferioare prin secolul al X-lea, odata cu aparitia altor popoare
migratoare (pecenegi, magltiari), sau cu prilejul expeditiei lui Sviatoslav,
cneazul Kievului, impotriva bulgarilor, cu instalarea acestuia in Balcani si
razboiul dus de Bizant pentru alungarea lui.
Yn secolul al X-lea sint de amintit lucrarile invatatului imparat Con-
t.antin Porfirogenetul (De administrando imperio, De thematibus, De caerimo-
niis ), ale lui Theophanes Continuatus care continua cronica lui Theophanes
Confessor pentru evenimentele dintre 813 si 961, Leon Diaconul, a c5.'rui
Istorie ne-a pastrat intr-o amply relatare razboiul bizantinilor cu Sviatoslay.
Luptele hotaritoare s-au dat la Durostor. Asediati de trupele de uscat si de
ilota venita pe Dunare, rusii lui Sviatoslav, numiti de cronicar si taurosciti,
au fost obligati sa ceara pace. Imparatul Ioan Tzimiskes, care a condus in
persoana acest razboi, a reinstaurat stapinirea bizantina la gurile Dunarii,
a 15.sat aci garnizoane si s-a intors la Bizant cu trofee marete.
De aici inainte Dobrogea s-a dezvoltat in cadrul Imperiului bizantin, ca
provincie a acestuia, sub numele de Paristrion sau Paradunavon.
2. Lucrdri de caracter geografic. Cele mai multe din izvoarele narative
contin si elemente asupra geografiei regiunilor in care se petrec evenimen-
tele povestite. Este suficient sa mentionam Geticele lui Iordanes, in care
geografia fizica si politica ocupa un loc foarte mare. De aceea Iordenes a fost
socotit si chiar numit Cosmographus ille. Caracterul istoric in aceste lucrari
predomina insa. Datele geografice ofera numai cadrul evenimentelor poves-
tite.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE XVII
Exists insa unele lucrgri al cgror caracter geografic este evident. Amin-
tim aci Periplul lui Marcianus din Heraclaea Ponticti, care, descriind Sar-
matia europeand, ii 6. ca hotar meridional pe iazigii metana0i ping la
inceputul muntilor Carpati, numiti a§a, iar nu Alpi ca la Iordanes (i.taxpt
'dig aPX.fig tot) KaprcOou 6pouc), apoi Dacia ping la gurile fluviului Boris-
tenes (Ett tfj Acacia utxpt tChv Bopt,Hvatc tot) notattoiS EKI3oX6v).
0 alta lucrare de caracter geografic o datorgm unui Anonim de pe la
inceputul secolului al VI-lea, compusg evident dupg izvoare mai vechi, in
care se scrie: In pgrtile cele mai de apus ale Sarmatiei, spre miazgzi,
dincolo de iazigii metana0i, se af15. Dacia, care se margine0e cu Istrul;
iar mai incolo, mai spre rgsgrit este Moesia inferioarg, care ocupa o bund
parte din tinutul de dincolo de Istru si tot tarmul marii de la Boristene ping
la ora0.11 Mesembria" (11).
Chiar si Isidor episcop de Hispalis (Sevilla), in opera sa Etimologii, corn-
pilind din autorii mai vechi, scrie despre goti( = geti), despre daci cg ar fi
fost soboles Gothorum", despre fluviul Danubius-Ister, despre Dacia, ubi
et Gothia" (XIV, 4,3), mentionind ea prima dintre provinciile prin care Du-
narea separg Barbaricum de marea Mediterang este Moesia.
Oricit de incilcite vor fi fost cuno0intele acestor autori despre geo-
grafia si etnografia unor regiuni pe care nu le-au cunoscut decit din carti,
ele au dreptul sa fie luate in considerare, fire0e cu toata prudenta necesarg.
De o valoare infinit mai mare sint Itinerariile. Atentia trebuie sa fie
retinutg in primul rind de Notitia Dignitatum, un tabel oficial al demnitgtilor
civile si militare, orinduite pe dioceze si provincii, fiecare cu trupele si locul
de garnizoana al fiecarei unitati. Compusg care anul 420, Notitia Dignitatum
este impartita in doug mari parti, una privind partea fasariteang a imperiu-
lui (Orientis), alta partea apuseang (Occidentis). Din Notitia Dignitatum
lipsesc numele unor localitati importante, cum sint acelea ale orwlor de
pe litoral sau din interiorul Scitiei Minore, care nu aveau garnizoane mili-
tare. In schimb, comparind-o cu Itinerarium Antonini, apar numiri not de
localitati, toate aezate pe limesul dungrean. Se mai observa ca nici in
Scitia, nici in sectorul Moesiei Secunda nu este mentionatg nici o garnizoana
pe malul sting al fluviului.
In schimb sub comanda ducelui Daciei Ripensis gasim garnizoane 0 pe
malul sting. Astfel la Drobeta apare un deta4ament de cavalerie al dal-
matilor (cunueus equitum Dalmatarum Divitensium) si unul de infanterie
auxiliary (auxilium primorum Daciscorum). Atrage atentia faptul ca la
Transdrobeta este mentionat un prefect al legiunii a XIII-a Gemina, care
apare insa si la Zernis (Dierna). In sfir0t, (sub nr. XLII,39) la Sucidava
stationa un prefect al legiunii a V-a Macedonica.
Rezulta, a§adar, ca in secolul al IV-lea erau detinute ferm, de unitati
ale armatei Daciei Ripensis, cel putin capetele de pod de la Drobeta (Turnu-
Sevorin) si Sucidava (Celei).
In ceea ce prive0e lista din lucrarea Synecdemos a lui Hierocles, redactata
in anii 527-528, ea a.eazg." localitatile dupg alte criterii, anume dupg im-
portanta for civila incepind cu ()raptl de reFdinta a guvernatorului. Astfel
2 Izvoarele istoriei Rons5niei c. 311
www.dacoromanica.ro
XVIII INTRODUCERE
pentru Scitia minors lista incepe cu Tomis (capitala provinciei). UrmEaz'a."

orasele de pe litoral, incepind de la sud (Dionysopolis, Akrai, Callatis),
apoi cele de la nord (Istros si Constantiana). In ceea ce priveste Constan-
tiana, este greu de explicat de ce este asczata dupa Histria. Problema con-
stituie Inca obiectul unor cercetari in curs.
Hierocles a inregistrat si citeva centre din interiorul Dobrogei (Zaldapa,
Tropaeum), iar din nordul provinciei, Halmyris, care lipsesc din Notitia Dig-
nitatum. In schimb, dintre localitatile de pe limes el a mcntionat numai pe
cele mai insemnate (Axiopolis, Capidava, Carsos (Carsium), Troesmis, Novio-
dunum si Aegissos).
Dupa acelasi autor, Moesia Secunda avea numai sapte orase: Marcia-
nopolis capitala provinciei, Odcssos, Dorostolos, Nicopolis, Novae, Appia-
ria si si Abrittus ; Dacia Mcditerranea cinci: Serdica ( Sofia), Pautalia, GE rmae,
Naissus si Remesiana, iar Dacia Ripensis tot cinci: Ratiaria, Bononia, Aquae,
Castra Martis si OEscus.
In lista lui Hierocles nu mai apar Drobeta si Sucidava, fie din cauza
ca ele fusesera pierdute, fie ca autorul bizantin nu le considera ca orase.
0 lists de localitati exceptional de bogata ne ofera lucrarea lui Procopius,
De aedificiis. Criteriul dupa care s-a Intocmit este altul. Procopius inregis-
treaza toate localitatile, mari sau mici, in care s-au ridicat fortificatii, fie si
numai un turn de paza. De aceea nomenclatura acestor localitati pre zinta
un interes exceptional pentru studiul toponimiei si al romanitatii orientale.
Dupa Procopius, confirmat de Novella XI a lui Justinian sau de ccr-
cetarile arheologice, opera de fortificare s-a Intins si pe malul sting al Du-
narii unde s-au rcconstruit Literata ( =-- Ledcrata, IV, 6, 3-4), Sucidava
(IV, 6, 34-35), iar mai la rasarit, in fata localitatu Trasmarisca (Turtucaia)
imparatul roman Constantin construise odinioara cu multa grija fortarcata
numita Daphne (IV, 7, 7 ). Cu trecerea timpului barbarii au distrus-o cu totul,
iar imparatul Justinian a zidit-o la loc din temelii" (IV. 7, 8).
Numele acestci fortificatii s-a intilnit si la Ammianus Marallinus. Din
textul acestuia ar rezulta ca Ea era situata pe malul drept al Dunarii. Fata
de detaliile lui Procopius, inclinam sa-i dam drcptate accstuia, desi pita acum
n-a fost identificata pe teren. In once caz, din mai multe izvoare se deduce
ca imparatii romano-binzantini au aratat mult interes fatal de teritoriul de
la nord de Dunare, considerindu-1 vremelnic ocupat de barbari.
Ultimul izvor geografic al perioadei este Cosmografia anonimului din
Ravenna, numit si geograful Ravennat, compusa dura asEzarEa bu]garilor in
Balcani, adica dupa 680. Baza acesteia o constituie o lucrare mai veche, la
care autorul a adaugat date din Orosius, Iordancs etc.
Lucrarea anonimului din Ravenna contine un =mar imprcsicnant de
date, care n-au fost prelucrate din punctul de vedere al istoriei sud-Estului
Europei. 0 Incercare partials a facut Al. Barcacila (Aurul Ardealului in
prada a-varied a lui Carol cel Mare, in Apulum, I, 1939-1942, p. 203-227).
Sint insa insuficient lamurite o serie de problEme confuz expuse. Astfel
autorul Imparte Dacia in doua: Datia prima et secunda... patriae spatio-
sissimae". S-ar parea ca el se reftra la cele doua Dacii sud-dunarEne, dar
faptul ca in continuare adauga: care se =Trieste si GEpidia, unde acum
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE XIX
locuiesc hunii numiti si avari" arata.' el e vorba de Dacia veche, la fel cu

Iordanes, pe care chiar it citeaza. Ca si acesta din urma, anonimul Ravennat
scrie C:9.1 prin aceste Dacorum patrias" curg intre altele riurile Tisia, Tibisia,
Drica, Marisia, Anne, Gilpit, Gresia, toate situate in Dacia veche. Hotarul
acesteia este Inca neidentificatul Flautasis (nam fluvius Flautasis finit pa-
triam), dupa unii Oltul.
Nu s-a explicat Inca de ce autorul atribuie cetatile din fosta Dacia
Traiana, cu exceptia celor din Banat si a Drobetei (IV, 7), Moesiei infe-
rioare.
De un deosebit interes este informatia despre asezarea bulgarilor in Bal-
cani (IV, 6, 47). in adevar, Ravennatul scrie: Inter vero Tratiam vel Mace-.
doniam et Mysiam inferiorem modo Bulgari habitant qui ex supra scripta
Maiore Scythia egressi sunt", adica, in traducere iar intre Tracia sau Mace-
donia si Mocsia inferioara.' locuiesc acum bulgarii, care au iesit din Scitia
Mare mai sus-amintita". Se poate deduce ca protobulgarii condui de Asparuh,
trecind Dunarea, nu s-au oprit in Scitia Minors, ci s-au deplasat direct in
zona Aboba-Pliska unde si-au instalat lagarul.
Am dat numai citeva din informatiile acestui pretios izvor care merits
mai mare atentie din partea istoricilor noWi.
3. Izvoare juridice. Corpus iuris civilis constituie una din cele mai va-
loroase surse ale istoriei. Hotaririle Imparatilor adunate si codificate sub
Iustinian sint documcnte autentice fundamentale.
Unele dintre decretele si novcllele acestei colectii se refers la toate
provinciile imperiului, altele privesc direct una singurai sau un grup de pro-
vincii. S-au inclus in volumul de fata citeva din aceste documente asupra
carora tinem s5. atragem atentia in mod special.
a. Corpus iuris civilis IV. 41, 2. imparatul Marcianus comunica pro-
pretorului Constantinus interdictia de a se vinde barbarilor arme sau fier
lucrat sau nclucrat sub sanctiunea confiscarii bunurilor si pcdepsei capitale,
socotind ca a contribui la Inarmarea for este foarte vecin cu tradarea".
b. Decretul lui Zenon cu privire la dreptul fiecarui oras de a avea epis-
copul sau, cu exceptia Scitiei Minore unde bisericile sint puse sub ob15.duirea
unui singur episcop, cel din Tomis (I, 3,35). Motivul este ca aceste prea
sfinte biserici sint zdruncinate fara intrerupere de incursiunile barbarilor on
de altfel sint chinuite de saracie si nu pot fi ajutate in alt chip".
c. Decretul prin care bisericile din Odessos (Varna) si Tomis sint Indem-
nate sa vincla imobile date de ctitori, in scopul rascumpararii prizonierilor
de razboi (CXX, IX).
d. Edictul XIII (538-539) prin care unitatile militare sint obligate sa
ajute pe agustali la Incasarea darilor. Sanctiunea pentru nerespectarea ho-
taririi era confiscarea averii augustalilor, iar unitatea militara in Intregime
va fi stramutata din tars in tinuturile de dincolo de fluvial Istru sau Dundre
sere a sta de path la hotarele de acolo".
Un text oficial care confirms existenta dincolo de Dunare a unui teri-
toriu faclnd parte din imperiu si aparat de tripe romane.
www.dacoromanica.ro
XX INTRODUCERE
e. Novella XI (mai 535) cuprinde actul de intemeiere a arhiepiscopiei

Iustiniana Prima avind sub jurisdictia sa pe episcopii eparhiilor Dacia Medi-
terranea, Dacia Ripensis, Praevalis, Dardania, Moesia Superior si Pannonia
Secunda.
Documentul are pentru istoria Daciei o importanta exceptionala, deoa-
rece autoritatea arhiepiscopului se exercita si asupra unor civitates situate la
nord de Dunare. Este suficient sa reproducem paragraful 2 din actul lui
Iustinian: fiindca cu ajutorul lui Dumnezeu, statul nostru s-a marit, asa
ca amindouci malurile Duneirii sint populate acurn cu cetati de ale noastre si
atit Viminacium cit si Recidiva si Litterata, care se gasesc dincolo de Dunare,
au fost supuse din nou stapinirii noastre". Odata cu reorganizarea ecksiastica,
se procedeaza si la una civila. La Iustiniana Prima se muta si prefectura
care functionase mai inainte la Sirmium, apoi se refugiase la Salonic. Asa
dar, acele civitates de pe malul nordic al Dunarii faceau parte atit adminis-
trativ cit si religios din Imperiul de rdscirit.
4. Din corespondenta curiei papale, apar in colectia de fats o serie de
Epistole schimbate intre papa Hormisdas (514-525), imparatul Anastasius
si Iustinian, in lEgatura cu framintarile religioase din Scitia Minors. Dosarul
cuprinde si rapoartele unor delEgati ai papei care au cercetat pricina. Inte-
reseaza rolul acelor calugari sciti in luptele teologice de la incEputul SE CO-
lului al (VI-lea).
Semnalam de asemenea epistola care Valentinian, episcop al Toniisului,
adresata de Vigilius (papa intre 537 si 555). Ea se refers la disputa tEolcgica
a celor trei capitole care impartise clerul in doua tabere.
5. Ultima categorie cuprinde extrase din colectiile Acta Sanctcrum §i
Martyres Gothorum. In lEgatura cu valoarea for din punctul de vedere al
informatiei istorice, ele pot fi privite cu oarEcare suspiciune. in ansaniblu ne
ajuta 55. ne dam seama de intensitatea crestinismului din provinciile duna-
rene, din Pannonia pima in Scitia Minors. Aceste provincii au dat bisericii
un numar mare de martini. Uneori veracitatea celor scrise se vcrifica prin
alte izvoare. S-ar putea urmari pasajele imprumutate de la autorii cunos-
cuti. Astfel conflictul dintre Valens si episcopul Brettanion al Tomisului
este descris in ASS, ian. III 235 ca in autorii crestini. La fel despre Theo-
timus, cel venerat si de barbari si denumit de ei zeul romanilor".
Uneori aflam si amanunte inedite despre viata de toate zilele, despre
existenta unor villae linga Tomis apartinind unor crestini, aceea a unui
Amandus religiosus vir, unde a fost inmormintat martirul Theogene (ASS
ian. I, 133), aceea a lui Adamantus, unde a fost ingropat martirul Philus
(iuxta muros civitatis, in villa Adamanti fidelissimi viri), sau cea din lo-
calitatea Ozobia, in apropiere de Durostorum, unde au fost decapitati Ma-
ximus, Dada si Quintilianus.
Patimirea Sf. Nichita (Passio S. Nicetae) este o relatare interesanta
pentru o serie de amanunte despre activitatea acestuia si mediul in care
si-a desfasurat-o ping la moartea de martin
*
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE XXI
Elaborat de un colectiv restrins de filologi i istorici, volumul al II-lea

din colectia Fontes Historiae Dacoromanae Izvoarele istoriei Ronaniei a
fost conceput ca un instrument de lucru. De aceea materialul n-a fost
impartit pe probleme, ci prezentat in ordinea cronologica a autorilor
excerptati. Considefam de o mare utilitate indicele general alfabetic care va
usura elaborarea unor lucrari speciale. Caci, deli traim in perioada revolutiei
tehnice, interesul pentru trecutul istoric n-a scalzut. Este de Weptat,
ap.dar, ca aparitia lucrarii de fats s'a corespunda acestui interes i s5.-1
promoveze.
Prof. GH. *TEFAN
Membru corespondent al Academiei,
R. S. Romania
www.dacoromanica.ro
ABREVIERI
ASS Ada sanclorum..., collegit Ioannes Bolandus, editio nova, curante Ioanne
Carnandet, Paris-Bruxelles, 1845.
CIL Corpus inscriptionum Latinarum, I-XVI, Berlin, 1862 .
CSEL Corpus scriptorum ecclesiasticorum Latinorum, Viena, 1866 .
FHG Fragmenta Historicorum Graecorum... indice plenissimo instruxerunt Car.
et Theod. 1lfulleri. Vol. I-V, Paris, 1841-1870.
G GM Geographi Graeci Minores e codicibus recognovit... Carolus Mullerus. Vol.
I-V, Paris, 1855 -1370.
GLM Geographi Latini Minores recensuit A. Riese, Heilbronn, 1878.
HG I Historici Graeci Minores, ed. G. Dindorf, vol. I-II, Leipzig, 1872 ,
IR Izvoare privind istoria Romaniei [Fontes ad historiam Dacoromaniae
pestinentes], vol. I (V1. Iliescu, Virg. Popescu, Gh. Stefan), Bucuresti,
1964.
MGH, AA Monumenta Germaniae Historica, Auctores antiquissimi, Berlin, 1872 .
MON. ANC. Monumentum Ancyranurn, texte etabli et comments par Gage, Paris,
1952.
PG Patrologia Graeca, ed. Migne, 140 volume, Paris, 1857-1865.
PL Patrologia Latina, ed. Migne, 221 volume, Paris, 1844-1864.
RE Real-Encyclopiidie der classischen Alterturnswissenschaft, begrundet von
Pauly, neue Bearbeitung von Wissowa-Kroll u.a., Stuttagart, 1896 .
SHA Scriptores historiae Augustae, ed. E. Hohl, Leipzig, 1927, 1962 2.
SCIV Studii si cerceteiri de istorie veche, Bucuresti, 1950 .
-TP Tabula Peutingeriana, In Itineraria Romana, Romische Reisewege an
der Tabula Peutingeriana dargestellt von Konrad Miller, Stuttgart, 1916.
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE ISTORIEI ROMANIEI
II
Autori: 2
www.dacoromanica.ro
I. ARNOBII
ADVERSUS NATIONES
I, 4... nam quod nobis obiectare consuestis bellorum frequentium causas,
vastationes urbium... Germanorum et Scythic as inruptiones...
VI, 11. Ridetis temporibus priscis Persas fluvios coluisse, memorabilia
lit indicant scripta, informem Arabas lapidem, acinacem Scythiae nationes...
www.dacoromanica.ro
I. ARNOBIUS
A activat la inceputul sec. al IV-lea, fiind profesorul lui Lactantius. Mai

intii a fost retor la Sicca in Africa, apoi s-a crestinat si intre anii 304-310 a scris
o lucrare in sapte carpi, In care face apologia crestinismului $i combate politeismul
pagin.
Editia folosita: Arnobii A dversus nationes libri VII, rec. Augustus Ref--
ferscheid, Viena, 1875 (CSEL, vol. IV).
IMPOTRIVA PA GINILOR
I, 4... cad in ceea ce prive§te reprosurile pe care obi§nuiti sal ni le
faceti nou5.1, 0. anume cauzele numeroaselor ralzboaie, devastarea ora§elor 2
..., invaziile germanilor 3 i ale scitilor 4... S
VI, 11. Rideti ca.' in vremurile de demult per0i se inchinau fluviilor,
dupa cum ne arata: scrierile care cuprind lucruri vrednice de a fi amintite,
arabii unei pietre informe, neamurile Scitiei unei sabii4 ...
1 AdicA crestinilor.
3 In disputa ideologica dintre pi gini si crestini, primii sustineau, intre altele, ca tot corte
giul de nenorociri care se abatuse asupra Imperiului roman in a doua jumatate a sec. al III-lea
e.n. se datora crestinismului.
3 Aluzie la neamurile germanice de pe Rin si cursul superior al Dunarii.
4 Sub numele acesta se ascund triburile germanice, sarmatice si ale dacilor liberi de la
Dunarea-de-Jos (goti, roxolani, alani, carpi etc.).
6 Vezi Herodot, IV, 62 (cf. IR, p. 35).
www.dacoromanica.ro
II. L. CAECILII FIRMIANI LACTANTII
DE. MORTIBUS PERSECUTORUM
IV,3. Nam profectus adversum Carpos, qui turn Daciam Moesiamque

occupaverant, statimque circumvcntus a barbaris et cum magna exercitus
parte deletus, ne sepultura quidem potuit honorari, sed exutus ac nudus, ut
hostem dei oportebat, pabulum feris ac volucribus iacuit.
IX. 1. Alter vero Maximianus, quern sibi generum Diocletianus asciverat,
non his duobus tantum quos tempora nostra scn,serunt, sed omnibus qui fue-
runt malis peior. 2. Inerat huic bestiae naturalis barbaries et feritas a Romano
sanguine aliena: non mirum, cum mater eius transdanubiana infestantibus
Carpis in Daciam novarn transiecto amne confugerat.
www.dacoromanica.ro
II. LACTANTIUS
S-a rascut probabil in Africa in a doua jumatate a sec. al III-lea si a murit

in anul 325. A studiat cu Arnobius, iar mai tirziu a fost chemat la Nicomedia de
atre imparatul Diocletian ca profesor de limba latina. A imbratisat crestinismul
la o virsta inaintata. Dintre numeroasele sale scrieri, in parte pierdute, cea mai
important& este Divinae institutiones, in care face prima incercare de expunere
sistematic& a crestinismului. Datorita culturii clasice intinse si stilului elegant,
Lactantius a primit titlul de Cicero al crestinilor" si a fost considerat drept unul
dintre autorii bisericesti importanti.
Editia folosita: L. Caecilii Firmiani Lactantii De mortibus persecutorum,
ed. I. B. Pesenti, Paravia, Torino, 1934.
DESPRE FELUL IN CARE AU MURIT PRIGONITORII. 1

IV, 3. C5.ci plecind 2 impotriva carpilor 3, care ocupasera atunci Dacia
si Moesia 4, a fost indata inconjurat de catre barbari si nimicit 5 impreuna cu
o mare parte a armatei sale 6; si nu i s-a putut face nici macar cinstea unei
inmormintari, ci dezbracat si gol, cum se si cuvenea unui dusman al lui
Dumnezeu, a zacut pe pamint, servind drept hrana fiarelor si p5.sarilor. 5
IX,1. Celalalt Maximianus 7, pe care Diocletian si-1 alesese ca ginere,
era mai rau nu numai decit acestia doi 8 pe care i-au cunoscut vremurile
noastre, dar chiar decit toti citi au fost vreodat5.. 2. Aceasta fiara avea o
salbaticie si cruzime innascut5., cu totul strains de singele roman: aceasta
nu este de mirare, deoarece mamas sa, originara din regiunile de dincolo de 10
Dunare, cu prilejul invaziein carpilor a trecut fluviul si s-a refugiat in noua
Dacie n.
1 Imparatii romani care au persecutat pe crestini, de la Decius si pin& la Maximinus Daia

251-314).
2 Imparatul Decius (249-251).
3 In realitate este vorba despre goti, care navaliser& in anul 250. Probabil ins& ea la acest
atac au participat si elemente carpice. De altfel la toate actiunile din regiunile noastre este greu,
de multe ori, sa se stabileasa exact rolul fiecAruia din aceste neamuri, care an atacat de nenu-
marate ori, separat sau impreun5., regiunile de frontier& ale imperiului.
4 Gotii patrunsesera doar in Moesia, trecind mai !nth prin Dobrogea.
5 Dimpotriva, intre trupele lui Decius si goti au avut loc mai multe lupte, dintre care
uncle s-au soldat cu victoria romanilor, iar gotii se retrageau spre nord, urmariti de Decius, cind
s-a ajuns la lupta descria aici.
6 Lupta s-a dat la Abrittus (Razgrad), in vara anului 251, in apropierea unor mlastini.
7 Galerius, in opozitie cu Maximianus Herculius, colegul lui Diocletian.
8 Diocletian si Maximianus.
9 Pe nume Romula (v. Epit. de Caes., 40,16), o daca romanizata, era originarl probabil
dintr-un sat de ling& Serdica (Sofia), cf. Eutr., IX, 22,1.
10 Aceasta a avut loc In anul 245, zdruncinind puternic st5pinirea roman& din Dacia.
A fost nevoie de interventia Imparatului Filip Arabul care, cu pretul unor mari eforturi,
a reusit s5.-i Wring& pe navalitori in anul 247.
11 Adic5. in Dacia cisdanubiana, creat& ulterior de irnpIratul Aurelian.
www.dacoromanica.ro
6 LACTANTIOS
XIII, 2. Quod edictum quidam etsi non recte, magno tamen animo
deripuit et conscidit, cum irridens diceret victorias Gothorum et Sarmatarum
proposit as.
XVIII, 6. Iam fluxisse annos quindecim cum in Illyricum id est ad ripam
5 Danubii relegatus cum gentibus barbaris luctaretur, cum alii intra laxiores
et quietiores terras delicate imperarent.
XXIII, 5. Quae veteras adversus victos iure belli fecerant, et ille adversus
Romano Romanisque subiectos facere ausus est, quia parentes eius censui
subiugati fuerant, quern Traianus Daciis assidue rebellantibus poenae gratia
lo victor imposuit.
XXVII, 9. Olim quidem ille ut nomen imperatoris acceperat, hostem se
Romani nominis erat professus, cuius titulum immutari volebat, ut non Roma-.
num imperium, sed Daciscum cognominaretur.
XXXVIII, 7. Nam fere nullus stipator in latere ei nisi ex gente eorum
15 qui a Gothis tempore vicennalium terris suis pulsi Maximiano se tradiderant
malo generis humani, ut illi barbarorum servitutem fugientes in Romanos
dorninarentur. 8. His satellitibus et protectoribus cinctus orientem ludibrio
habuit.
www.dacoromanica.ro
LACTANTIUS 7
XIII, 2. Un om oarecare, dind dovada de mult curaj, chiar daca n-a

procedat bine, a zmuls acest edict 12 O. 1-a facut bucati, spunind in bataie de
joc c5. au fost af4ate victoriile impotriva gotilor si sarmatilor 13.
XVIII, 6. Au trecut 14 cincisprezece ani de cind a fost surghiunit in
Illyricum, adica pe malul Dunarii 15, si de cind se lupta cu neamurile barbare 16, 5
in timp ce altii 17 au domnit in tihna in regiuni mai linistite si mai putin in-
cercate 18.
XXIII, 5. El 1° a indraznit sal procedeze cu romanii si cu supuOi for
la fel cum au procedat stra.'mosii noWi cu cei invinO, conform legilor raz-
boiului 20, deoarece parintii lui au fost supu0 recensamintului 21, pe care 10
Traian, dupe ce i-a invins pe dacii care reluasera 22 luptele cu incapati-
flare, 1-a introdus drept pedeapsa.
XXVII, 9. Odinioara, cind primise titlul de imparat, el 23 a declarat ca
este du§manul numelui de roman si ca vrea sa schimbe titulatura imperiului
roman cu aceea de imperiu dacic 24. 15
XXXVIII, 7. Caci aproape toti insotitorii din suita sa 25 proveneau
din neamul 26 acelora care, atunci cind s-au sarbatorit douazeci de ani de
domnie 27, au fost alungati de pe paminturile for de catre goti 28 §i s-au predat
lui Maximianus 29, spre nEnorocirea tuturor ; §i astfel, fugind de robia bar-
barilor, au ajuns stapinii romanilor. 8. Avind in jurul lui astfel de insotitori 20
i de aparatori, el i-a batut joc de tot Orientul 3°.
12 Este vorba despre edictul din 23 februarie 303, prin care se inchideau bisericile.
13 Probabil aluzie la campania din anul 289.
14 Galerius se plingea lui Diocletian, care se gindea in anul 305 sail numeasca urmasii la
imperiu.
16 Galerius fusese numit Caesar de catre Diocletian la 1 martie 293 si insarcinat cu ad-
ministrarea Peninsulei Balcanice, inclusiv regiunile dunarene.
18 In speta iazigi, goti si carpi sau alte neamuri germanice si sarmatice mai mici,ca herulii
sau alanii.
17 Adica insusi Diocletian, care conducea provinciile orientale, iar Maximianus Herculius
si Constantius Chlorus primisera partea apuseana a imperiului.
18 Cele mai numeroase si grele atacuri indreptate impotriva imperiului au avut loc la
Dunarea-de-Jos, unde exista conglomeratul cel mai variat de neamuri razboinice.
19 Imparatul Galerius a ordonat in toamna anului 306 efectuarea unui recensamint pentru
stabilirea impozitelor (capitatio), de la care nu erau exceptati locuitorii oraselor si nici macar
cei din Roma.
20 Teritoriile cucerite de romani deveneau proprietate de stat (ager publicus) pentru folosi-
rea careia se plates un impozit.
21 Probabil imediat dupe cucerire s-a procedat la un recensamint al intregii provincii.
22 0 aluzie la repetatele lupte purtate de romani cu statul dac si la tratatul incheiat cu
Traian.
23 Adica Galerius.
" Aluzie la originea claca a imparatului, a carui mama venise din Dacia prin anii 245 v.
nota 9 si Epit. de Caes., 40,18.
22 Este vorba despre imparatul Maximianus Daia (305-313).
28 Ar putea fi vorba despre carpi sau o popula %ie sarmatica.
27 A lui Diocletian, adica in anul 303 e.n.
28 In cadrul procesului de extindere a stapinirii gotilor in regiunile noastre, care are loc
spre sfirsitul sec. al III-lea.
29 Adica lui Galerius.
30 Pe care 11 administra el.
www.dacoromanica.ro
HI. EUSEBII
CHRONICON
ab Hieronymo in linguam Latinam conversum.
95 a, 4. Helm. Anno 657 a. Chr., XXXIII Olymp.

b Histrus civitas in Pcnto ccndita.
5 123, 4. Helm. Ann. 335, 334, 333 a. Chr., CXI Olymp.
b Alexander adversum Illyrios et Thracos feliciter dimicans sub-
versis Thebis in Persas arma corripuit.
125, 9. Helm. Anno 324 a. Chr. CXIVI Olymp.
b Lydiam et Thraciam et Hcllespontum Lysimachus tenuit.
10 149,2. Helm. Anno 100 a. Chr., Olymp. CLXX.
a Thraces a Romanis victi.
152, 23. Helm. Anno 71 a. Chr., CLXXVII Olymp.
k M. Lucullus de Bessis triumphavit capta Cabyle et Tomis et ce-
teris vicinis urbibus.
15 158, 8. Helm. Anno 43 a. Chr., CLXXXIX Olymp.
d Ovidius Naso nascitur in Paelignis.
171, 23. Helm. Anno 17 p. Chr., CXCVIII Olymp.
g Ovidius poeta in exilio diem obiit et iuxta oppidum Tomos sepe-
litur.
20 180, 12. Helm. Anno 46 p. Chr., CCVI Olymp.
d Thracia huc usque regnata in provinciam redigitur.
188,5. Helm. Anno 74 p. Chr., CCXIII Olymp.
c Achaia Lycia Rhodos Byzantium Samus Thracia Cilicia Comma-
www.dacoromanica.ro
III. EUSEBIUS DIN CAESAREA
A trait intre anii 260-340 si a fost episcop in Cesareea Palestinei incepind din
anul 313. In aceasta calitate a luptat pentru unitatea bisericii si n-a aprobat condamnarea
lui Arie. Cronica sa, intitulata Xpovixot xavewsc, un soi de tabele cronologice de la
facerea lumii yi ping la anul 303, a fost completata dupa moartea autorului, continuata
ping la anul 378 si tradusa in limba latina de Hieronymus. Istoria bisericeascd, scrisS.
In jurul anului 325, a fost tradusa In limba latina de Rufinus in anul 403 si continuata.
pins, in anul 395. Intre anii 315 si 323 au luat nastere lucrarile apologetice E:maw)
It porrapacnceml (Praeparatio evangelica) §i EbaneEXticii sino5ettc (Demonstratio evangeli-
ca). DupS. moartea lui Constantin, autorul a alcatuit o Vigil a fericitului impcirat
Constantin, la care a anexat si un elogiu pentru imparatul Constantin la treizeci de ani
de domnie. A lasat si alte scrieri cu caracter religios.
Editiile folosite: Eusebii Opera, edd. I. H. Heikel, R. Helm, Th. Mommsen, K.
Mras, Ed. Schwartz, Berlin Leipzig, 1902-1956 (Die griechischen christlichen Schrift-
steller der ersten Jahrhunderte, vol. III, IX, XI, XIV, XX, XXIII, XXIV, XLIII).
CRONICA
tradusa in limba latina de Hieronymus
95 a, 4 Helm. In anul 657 1. d. Chr., in timpul olimpiadei 33.
b A fost intemeiatal cetatea Histria in Pont.
123, 4 Helm. In anii 335, 334, 333 i.d. Chr., in timpul olimpiadei 111. 5
b Dupg ce a luptat cu succes impotriva illyrilor si tracilor si a distrus
Teba, Alexandru a luat armcle impotriva persilor.
125, 9 Helm. In anul 324 i.d.Chr., in timpul olimpiadei 114.
b Lisimah a stapinit Lidia, Tracia si Helespontul.
149, 2 Helm. In anul 100 i.d.Chr., in timpul olimpiadei 170. 10
a Tracii au fost invinsi de romani.
152, 23 Helm. In anul 71 i.d.Chr., in timpul olimpiadei 177.
k M. Lucullus a triumfat asupra bessilor, cucerind Cabyle, Tomis
si celelalte orase vecine.
158, 8, Helm. In anul 43 i.d. Chr., in timpul olimpiadei 189. 15
d Ovidius Naso se naste in tinutul pelignilor.
171, 23 Helm. In anul 17 d.Chr., in timpul olimpiadei 198.
g A murit in exil poetul Ovidius si este inmormintat lingg cetatea
Tomis.
180, 12 Helm. In anul 46 d. Chr., in timpul olimpiadei 206. 20
d Tracia, care ping acum avea regi, este prefacuta in provincie.
188, 5 Helm. In anul 74 d. Chr., in timpul olimpiadei 213.
c Ahaia, Licia, Rodos, Samos, Tracia2, Cilicia, Commagene, care
1 Este cronologia lung. ", v. IR, p. 171, n. 16.

2 Dupa Suetonius, Vespasian, 8.
www.dacoromanica.ro
10 EUSEBIUS CAESARIENSIS
gene, quae liberae antea et sub regibus amicis erant, in provincias

redactae.
190, 15. Helm. Anno 86 p. Chr., CCXVI Olymp.
i Nasamones et Daci dimicantes adversum Romanos victi.
5 191, 9. Helm. Anno 90 p. Chr., CCXVII Olymp.
b Domitianus de Dacis et Germanis triumphavit.
194, 4. Helm. Anno 101 p. Chr., CCXX Olymp.
a Traianus de Dacis et Scythis triumphavit.
194, 5. Helm. Anno 102 p. Chr., CCXX Olymp.
10 b Traianus victo rege Decibalo Daciam fecit provinciam Hiberos
Sauromatas Osroenos Arabas Bosforanos Colchos in fidem accepit...
198, 8. Helm. Anno 120 p. Chr., CCXXIV Olymp.
d Bellum ccntra Sauromatas gestum.
205, 15. Helm. Anno 168 p. Chr., CCXXXVI Olymp.
15
g Romani contra Germanos Marcomanos Quados Sarmatas Dacos
dimicant.
220, 25. Helm. Anno 263 p. Chr., CCLX. Olymp.
i Graecia, Macedonia, Pontus, Asia depopulata per Gothos. Quadi
et Sarmatae Pannonias occupaverunt.
20 221, 26. Helm. Anno 270 p. Chr., CCLXII Olymp.
k Claudius Gothos Illyricum et Macedoniam vastantes superat.
Ob quae in curis clipeus ei aureus et in Capitolio statua aurea con-
locata est.
225, 24. Helm. Anno 290 p. Chr., CCLVII Olymp.
25 g ...Galerius in Dacia haut longe a Serdica natus.
226, 8. Helm. Anno 295 p. Chr., CCLXVIII Olymp.
b Carporum et Basternorum gentes in Romanum solum translatae.
233, 6. Helm. Anno 332 p. Chr., CCLXXVII Olymp.
c Romani Gothos in Sarmatarum regione vicerunt.
30 233, 13. Helm. Anno 334 p. Chr., CCLXXVIII Olymp.
f Sarmatae Limigantes dominos suos, qui nunc Argaragantes vo-
cantur, facta manu in Romanum solum expulerunt.
243, 2. Helm. Anno 363 p. Chr., CCLXXXV Olymp.
a Aemilianus ob ararum subversionem Dorostori a vicario incenditur.
35 245, 20. Helm. Anno 369 p. Chr., CCLXXXVII Olymp.
i A[i]thanaricus rex Gothorum in Christianos persecutione commota
plurimos interficit et de propriis sedibus in Romanum solum cx-
pellit.
246, 18. Helm. Anno 372 p. Chr., CCLXXXVII Olymp.
40 f Probus praefectus Illyrici iniquissimis tributorum exactiordbus
ante provincias quas regebat, quam a barbaris vastarentur, e-asit.
www.dacoromanica.ro
EUSEBIUS DIN CAESAREA 11
inainte erau libere Si sub regi prieteni, au fost prefacute in provincii.

i Nasamonii i dacii, care luptau impotriva romanilor, au fost
invin0.
b Domitian a triumfat asupra dacilor §i germanilor.
194, 4. Helm. In anul 101 d. Chr., in timpul olimpiadei 220.
a Traian a triumfat asupra dacilor 0 scitilor 3.
b Dupa infringerea regelui Decebal, Traian a transformat Dacia 10
in provincie, a primit sub ocrotire credincioasa pe iberi, sarmati,
osroeni, arabi, bosforani §i pe colchi...
(Romanii) au purtat un razboi impotriva sarmatilor.
g Romanii lupta." impotriva germanilor, marcomanilor, cvazilor,
sarmatilor Si dacilor.
1 Grecia, Macedonia, Pontul i Asia au fost pustiite de goti. Cvazii
Si sarmatii au ocupat Pannoniile. 20
k Claudius invinge pe goti care devastau Illyricum 0 Macedonia.
Pentru acestea i s-au a§ezat in senat un scut Si in Capitoliu o sta-
tuie de aur.
g in Dacia, nu departe de Serdica, s-a nascut Galerius.
b Neamurile carpilor §i bastarnilor au fost stramutate pe pamintul
roman.
c Romanii au invins pe goti in tinutul sarmatilor.
f Sarmatii limiganti, facindu-0 o trupa, izgonira in pamintul roman
pe stapinii lor, care se numesc acum argaraganti.
a Din cauza rasturnarii altarelor, Aemilianus este ars la Dorosto-
rum de ca"tre guvernatorul diocezei.
245, 20 Helm. In anul 369 d. Chr., I timpul olimpiadei 287.
i Athanaric, regele gotilor, dezla'ntuind o persecutie impotriva
cre0inilor, ucide foarte multi i pe altii ii izgone§te din locurile 40
for in pamintul roman.
f Probus, prefectul Illyricului, a distrus provinciile pe care le con-
ducea prin perceperi de impozite foarte nedrepte, mai inainte de
a fi pustiite de barbari. 45
3 tire unia reluata de Cassiodorus, cf. Ins& Iordanes, Get., 101_
3 Izvoarele istoriei RomAnieic. 311
www.dacoromanica.ro
12 EUSEBIUS C4ESARIENSIS
247, 21. Helm. Anno 375 p. Chr., CCLXXXVIII Olymp.

g Quia superiore anno Sarmatae Pannonias vastaverant, idem
consules permansere.
248, 22. Helm. Anno 377 p. Chr., CCLXXXVIII Olymp.
5 h Gens Hunnorum Gothos vastat. Qui a Romanis sine armorum
depcsitione suscepti per avaritiam Maximi ducis fame ad rebel-
landum coacti sunt.
249,1. Helm. Anno 377 p. Chr., CCLXXXIX.
a Superatis in congressione Romanis Gothi funduntur in Thracia.
10 249,6. Helm. Anno 378 p. Chr., CCLXXXIX Olymp.
c Lacrimabile bellum in Thracia. In quo deserente equitum prae-
sidio Romanae legiones usque ad internecionem caesae sunt. Ipse
imperator Valens, cum sagitta saucius fugeret, et ob dolorem ni-
mium saepe equo laberetur, ad cuiusdam villulae casam deportatus
15 est. Quo persequentibus barbaris et incensa domo sepultura. quoque
caruit.
www.dacoromanica.ro

g Deoarece in anul precedent sarmatii pustiiserg Pannoniile, au
rg.mas aceia0 consuli.
h Neamul hunilor devasteazg teritoriul gotilor. Primiti de romani, 5
farg sä depung armele, acWia au fost siliti sa se rgscoale, datoritg
lgcomiei comandantului Maximus.
a Dupg infringerea romanilor in luptg, gotii se imprgOe prin Tracia.
C A avut loc un razboi jalnic in Tracia, in care, pierzind sprijinul
cavaleriei, legiunile romane au fost incercuite de goti §i macelg-
rite ping la nimicire. Insu§i imparatul Valens pe cind fugea,
ranit de o sageata, §i din cauza durerii prea mari cadea adesea
de pe cal a fost dus ping la casuta unei proprietati oarecare 15
de la tars. Urmgrindu-1 acolo barbarii §i dind foc casei, el a fost
lipsit i de inmormintare4.
t InformaIiile lui Eusebius girt de obicei simple reltari seci din alte izvoare.
www.dacoromanica.ro
I44 EUSEBIUS CAESARIENSIS
EKKAHZIAZTIKH IZTOPIA
III, 1 (vol. II, 188, 1-6 Schwartz)... Toil/ St ispiiiv To13 ayrilpog tidiv (IRO-
<rroXcov 'cc Kai pcianubv 4' anao-av Katacsnaptvuov Thy oiKowtrnv, &vac
iitv, cbgfi napaSoatg REpl.tX81., Thy Ilapaiav sianxsv, 'AvSpeiag St Tnv Ilcuaiay...
5 VIII, 17,3 (vol. II, 790, 21 Schwartz). AiroKpri.vop Kakrap raXtptog 0i)a-
Xtptog Mattttavog avinrog Zei3acrtog... EaptiattKog plytcrcog nerving, lisp-
,crilw plytcrtog Sig, Kapneiv litytcrrog tolicig...
IIPOHAPA1KEYH EYArrEAIKH
I, 4,7 (11)... icrroptobrcat... En)aat St cruyKa-ccbpottov CrbVTC(c, Kai Ent-

to apartov Talc /copeck o0g nyanow 01 TE&VECl/TEg IlaXICYTa.
IV, 16,9 (156). (1)6kapxog St Kotv6g navrag Toi)g 'EXInvac, npiv Ent noXe-
ploug gttvat, avapamonovelv io-Topei. Kai napingt OpEircag Kai EKoaag...
XIV, 7,7 (735). oi) pirtot eala of ye nalSeg (porn:meg ficrav Kai oi) scagpq
.1.1171T0i, 0i01. St 06T01. 01 iccolicpStKoi fetal. Kai AaKoi niv Tfig Acinnig %Ca.EIV
15 OTWIluXliSpag KateyXarrciatitvot.
EIE TON BION Kg/NITANTINOY BAZIAESIE
IV, 5,1 (I, 119 Heikel). Ti St Ile xpn 1.6you napepyov noteks&ct, k Ta. Pap-
Papa cAXa Tij TWILlaiCOV KaaUTthaTTEV apxti, cbg Ta Eicoacliv Kai IcippopcitOv
ytvn tinno) npoxepov Soukei)etv iieva0rpcota npoitog aircog imo uye)v ftyaye,
20 SeanOtag fiyeksat `Pcopaioug Kai pin 0tXortag Enavapoicrag. EKi)aatg litv yap
Kai Sacrp.oi)g of npocr3ev Ettkouv apxorteg, Twatoi TE DapPipotg eSoasuov
eicupopatg Erricsioig. 2. OEK fjv 8' tipa oEtog Pacsaer. Topitog 6 Xoyog, obSt
TO weir)) KciX.,6v EvoAeto Ta. kra -colg EilirporAev npomptpetv, TO S'abtob Ent-
Baperthv croyclipt- To vuortKOv TpOnctiov Kai TOinOlg btavateivag, tv 6Mycp Kctip0
25 navtag napecrtncrato, aptt !Ay Toi)g arivt6vrag otpanconKij crco(ppovicrag xetpi,
dim. St koyucatg npsalkiatg toi)g kotnoi)g ni.tepdxsag, E etVol.LOU TE Kat 411pubSouc
13iov Eni To Xoyucov Kai vOtittiov paaptioo-64evog. Oii-cco S'oiiv EKnat. `Pcogaiotg
Eymo-av /COTE SOU? E6E1V.
IV, 6,1. Eaopolievrag S' &nog 6 aeog i)no wig Kowcrcavtivou nocriv fiXauvev,
30 d)St nn Toi)g dvSpag Papf3apinj.) cppovfllicat yaupowtvoug xetpcoadgevog. EKU-
www.dacoromanica.ro
ISTORIA BISERICEASCA
III, 1 (vol. II, 188, 1-11 Schwartz)... Cind sfintii apostoli si ucenici
ai Mintuitorului nostru s-au r5.spindit in toata lumea, lui Toma i-a cazut la
sorti, cum spune traditia, Parthia, iar lui Andrei Scitia6...
VIII, 17, 3 (vol. II, 790, 21 Schwartz). Imp5.'ratul Caesar Galerius 5
Valerius Maximianus Augustus... cel neinvins, Sarmaticus maximus de cinci
or Persicus maximus de doua or Carpicus maximus de ,case on 6...
PREGATIRE EVANGELICA
I, 4, 7 (11) . . . Se povesteste ... ca scitii ingropau impreuna (cu mortii)
oameni vii si sugrumau pe ruguri pe aceia pe care cei morti ii iubisera cel mai 10
mult.
IV, 16, 9 (156). Phylarchos povesteste ca indeobste toti elenii inainte
de a porni impotriva dusmanilor aduceau jertfe omenesti. i-i trec cu vederea
pe traci si pe sciti.
XIV, 7, 7 (735). Insa nu-i de mirare ca sclavii lui erau neciopliti si 15
nu puteau fi prinsi in alt chip, cum se intimpla si cu sclavii de prin comedii
geti si daci, niste flecari, deprinsi sa-si ascuta limba si sa spuna glume din
limba dacica 7.
VIATA IMPARATULUI CONSTANTIN

IV, 5, 1 (Heikel, I, 119). De ce sa socotesc de prisos sa adaug cum a 20
supus cu totul stapinirii romane triburile barbare, cum el cel dintii a adus
sub jug neamurile scitilor8si sarmatilor, nedeprinse mai inainte vreme sa fie
sclave? El le-a silit sa-i socoteasca pe romani drept stapini, cu toate ca nu
voiau. Caci cirmuitorii de mai inainte plateau si tributuri scitilor, iar romanii
erau sclavii barbarilor, platind dari an de an. 2. Dar gindul c5. va trebui O. 25
faca si el astfel, imparatul nostru nu 1-a putut indura si a socotit ca nu este
un lucru vrednic de un invingator sä p15.teasca birurile pe care le pratisera
inaintasii sai, ci el prindea inima si se incredea in mintuitorul lui. Ridicind
trofeul de biruint5, si impotriva acestora, in scurta vreme i-a supus pe toti.
I-a cumintit pe loc, cu ostenii sai, pe acei care erau indaratnici. Iar pe altii 30
i-a imblinzit prin solii iscusite, care stiau s5. se foloseasca de mestesugul vorbei,
schimbind felul for de viata din nelegiut si bestial intr-unul potrivit cu dreapta
judecata si supus autoritatii legilor. Prin urmare, in chipul acesta, scitii au
recunoscut atunci ca sint sclavii romanilor.
IV, 6, 1. Pe sarmati chiar Dumnezeu i-a zvirlit sub picioarele lui Con- 35
stantin, care in chipul acesta a supus niste oameni care erau plini de ingim-
6 Pentru problema aceasta v. IR, p. 717.

6 Cf. supra.
7 Cf. Menandru si Terentiu (v. IR, p. 135 si 159).
8 Adia gotii.
www.dacoromanica.ro
16 EUSEBIUS CAESARIENSIS
0thv yap aka% bravaatavraw Tok otxttag oircX4ov at Scanotat Trpog apovav
TOv no? eplaw. eltEi 6' txperroov of So6Xot, Irma. colw SECT710T8V parr° Tag aaltiSag
rcavrag TE ilXauvov Tfig otxciag. 2. 01 St 2agtva aoyciptag aim 612tov 1) pkvov
Kowaravetvov apavro, 6 St du argetv eiScbg Toinoug rcavrag 6n6 T1 Tallaiaw
5 EiCTEUXETO viva, tv otxdotg TE xa.rtkEye (mato% Tobc tingriScioug, Talc S' 6,2J otg
T6v npec 101111 siv Elm x@pag Big yaopyiav Sitvsgsv, cbg Int xaX0 'dor aupxpopav
ainotg opakyetv yeycv4a8at `Pcogairilg t Xeu0spiag CEVTI Pap(iapou 011131.0)S*
airoXa6v000tv. oiStco ST) sEog ain@ Tag Kara mivrrov tavilw t Swam vixag, bg
-Kat txovrt taXetv bitorarrerat ain@ ?carpal:a rpilX.cr (3appapow.
10 KS NITANTINOE TS/ TON ArIfiN EYAAOT
24,1 (Heikel, I, 190). It St vbv Toy Atxtov tpoyrcb, 'thy trcep.flaivovra note
Tag TOv Stxairov novotg, Tay 'an/ txxXlcriav ptaijuavra, T6v tict3tvra Ttgaviav
Tot; 6airog Pef luoxoat. Ti 8111 Vov rcpaacreig IlEta T6V (3i0V; noiatc St Kat ito5g Su-
atparraktg auvtru Treptotacreo-tv; tSei4 St 'Kai 6 peta41) 'roe plot) -Kat tijg TE-
15 Xtarlg xpovog ti)v anv Einuxiav, Avixa tv Tag Exuatxorg ireSiotg navcrrpart(t
ntachv TO neptflortrov *aim, xpatog Ayeg Tot; rttatc Et; xatarppovricrtv.
EIE KONITANTINON TPIAKONTAETHPIKOZ
13,5 (Heikel, I, 273). Ato St nay EISog EiStx3COv xvcoSeawv xat navrokov
r.;..)a)v yewi t pima TE to136%a xat 011pag aypioug 3eobc npoaeureiv aim arceoxvnaav,
20 orDoivureg Si; Maxa0apov xat 06aopov Kat 'mac (Moog attpartpoug 0vritobc
nerktv avSpag Scok aviy6pcoaay...
13,8 (Heikel, I, 239). KotvCog St navrag -Ekkrivag, itptv Ent Trcatpoog
Ititvai, avapconorrovEry Ti Jr:m*1a StSacrxet, Opfteg Te xat Ex68ag 6goirog.
www.dacoromanica.ro
fare barbar5.. C5.ci scitii s-au ridicat impotriva lor, iar stapinii si-au inarmat
sclavii, ca sa se apere de vrajmasi9. Dupa ce au dobindit izbinda, sclavii au
pornit s5.1upte impotriva stapinilor si i-au alungat pe toti din patrie. 2. Acestia
n-au ga.'sit alt liman al izba'virii for decit pe Constantin, care a stiut sa-i scape
si i-a primit pe toti in tara romanilor ; pe cei potriviti pentru asa ceva i-a 5
inrolat in rindurile ostenilor s5.i obisnuiti, iar celorlalti, pentru a avea mij-
loace de trai, le-a impartit p5.minturi ca sa le munceasca, asa incit au martu-
risit chiar ei cum el nenorocirea le-a fost spre bine, fiindca aveau parte de
libertatea romans in locul salbaticiei barbare. In felul acesta Dumnezeu i-a
daruit lui Constantin victorii asupra tuturor neamurilor, asa incit voiau de 10
bunlvoie sa i se supuna tot felul de triburi de-ale barbarilor.
CONSTANTIN CATRE SACRA ADUNARE

24, 1 (Heikel, I, 190). Te intreb acum pe tine, Decius, pe tine care cindva
te-ai inaltat prin chinurile celor drepti, care ai urit biserica, care te-ai
razbunat impotriva celor care au vietuit in sfintenie: ce faci to acum dupa 15
ce viata ta s-a sfirsit ? Cum si de ce imprejurari grele esti coplesit? Feri-
cirea ta ti-au vadit-o si timpul vietii si vremea care a urmat mortii tale,
cind ai ca.'zut cu toata ostirea pe cimpiile scitice, conducind mult laudatele
trupe ale romanilor ca s5. lupte impotriva getilorm, in bataie de joc.
CATRE CONSTANTIN, LA TREIZECI DE ANI 20
13, 5 (Heikel, I, 237). De aceea nu s-au sfiit sa invoce ca pe niste zeit5.ti

tot felul de animale hidoase, tot soiul de tiritoare, jivine veninoase si fiare
salbatice ; fenicienii au numit zei pe Melcatharos si Usoros si pe alti citiva
si mai nevrednici de acest nume, divinitati care fusesera cindva oameni mu-
ritori... 25
13, 8 (Heikel, I, 239). Istoria ne arata ca in genere toti elenii, inainte de
a porni impotriva dusmanilor, au ucis oameni, si ca tot asa au f5.cut si tracii
si scitii.
9 Aluzie la episodul limiganti-argaraganti, cf. supra.
" Adica. gotilor.
www.dacoromanica.ro
IV. IAMBAIXOY
IIEPI TOY IIYOAI'OPOY BIOY
XXX (173)... ZaµO? is yap Opal Zbv scat fl 8ay6pou So .oS ?EVOµcvoc
scat 2wv ?.Oywv To3 IIu9aybpou Staxouaas, tpcEts XE63Epog xai itapaycvO..tcvos
itpOs Tour I'ETas, -roux Ts v6µous autots E9>1xc, xa& tsp xai ev S pxtj SESgXdmaµsv,
5 xai irpOc tf v bvSpsfav zoos iroXizas 7rapEKcX8o , itjv yruxtjv àavatov Eivat
lrElaas ETt xai vuv of FaAfrat iu vtcs scat of Tpa?Etc xai of ico? of 2wv Paplia-
pwy Too; a'yrc v utous 7tct ouaty, cbS oux E6Tt q aptjvat tfiv yruxtjv, a?a StaµEVEty
aaaa irpOS Tour xtvSuvouS
Tc v brto8avovtwv, xat STt TOy SCtvacov ou (poRIc ov,
Eup[6Tws xtEov. xai Taica 7tatSEUaas Tour I'ETas ca i
ypaytas autotc 'coos vbµouS
10 µEytatos t v SEC v eact icap' aiurois.
www.dacoromanica.ro
IV. IAMBLICHOS
Filozoful grec neoplatonician Iamblichos s-a nascut pe la 283 la Chalcis, In Coelesy-

ria, si a murit pe la anul 333. A fost principalul reprezentant al teoriei neoplatoniciene
despre demoni, exercitind o puternica influentl atit asupra Academiei neoplatoniciene
de la Florenta, cit si asupra ocultismului modern. Dintre lucrarile pIstrate sub numele
sail numeroase altele s-au pierdut , cea mai importanta este Viata lui Pitagora.
Editia folosia: Iamblichi, Opera, ed. L. Deubner, Teubner, Leipzig, 1937.
VIATA LUI PITAGORA
XXX (173). . . Caci ZamoLxis, de origine trac, fost sclav si discipol al lui
Pitagora, dupa ce a fost eliberat s-a intors la geti, le-a intocmit legile cum am
aratat la inceput si a indemnat la barbatie pe concetatenii sai, convingindu -i ca
sufletul este nemuritor. Chiar si acum galatii toti si tralii si multi dintre bar- 5
bari invata pe copiii for ca nu este cu putinta ca sufletul sa piara, ci ca el
continua sä existe ; si ca nu trebuie sä se teams de moarte, ci sä infrunte cu
vitejie primejdiile. i pentru ca a invatat pe geti aceste lucruri si le-a scris
legile este socotit la ei drept cel mai mare dintre zeil.
1 Cf. Herodot, IV, 95 (v. IR, p. 49).
www.dacoromanica.ro
V. EXPOSITIO TOTIUS MUNDI ET GENTIUM
LVII. Post ergo Italiam quas praetermisimus < provincias et> civi-
tates dicamus: Moesiam et Daciam, provincias sibi quidem sufficientes, frigora
autem magna habentes, quarum civitas magna Naissus dicitur. Deide Pannonia
regio, terra dives in omnibus, fructibus quoque et iumentis et negotiis, ex parte
5 et mancipiis. Et semper habitatio imperatorum est... Haec Pannonia regio.
Quae adiacet trans flumen Danuvium, gens barbarorum Sarmatum est.
www.dacoromanica.ro
V. DESCRIEREA iNTREGULUI PAMINT *I
A LOCUITORILOR SAI
Lucrarea apartine mini anonim de pe la mijlocul sec. at IV-lea (intre mill 335-360).
Autorul a folosit un model grecesc. Descrierea incepe din Asia §i merge pint in Spania,
de unde se intoarce prin. Africa pint in Egipt. In ansamblu, ea trece in revist5, resursele
materiale ale imperiului din epoca aceea si constituie o geografie a comertului" roman.
Editia folositl: Expositio totius mundi et gentium. Introduction, texte critique,
traduction, notes et cornmentaire par Jean Rough, Paris, 1967.
LVII. Dup5. Italia vom arIta provinciile si orasele pe care le-am trecut
cu vederea: provinciile Moesia si Dacia, care de burA seams ca se indestuleaza
singure, dar sint bintuite de marl friguri; orasul for cel mai important se
numeste Naissus. Apoi regiunea Pannoniei, tars bogata in toate, in fructe,
animale si obiecte de negot, in parte si sclavi. *i totdeauna e resedinta imps- 5
ratilor... Aceasta e regiunea Pannoniei. Ceea ce se afla alaurea, dincolo de
fluviul Durarea, e neamul barbar al sarmatilor.
www.dacoromanica.ro
VI. SEXTI AURELI VICTORIS
DE VIM'S ILLUSTRIBUS URBIS ROMAE

79 ... Indi, Scythae, Sarmatae, Daci, quos noa domuerat, dona miserunt.
DE CAESARIBUS.
1, 7. Felix adeo, ... ut Indi, Scythae, ... legatos mitterent orando foederi.
5 11, 4. Idcirco Dacis et Cattorum manu devictis, ... menses, ... e suo nomine
alterum appellaverat.
13, 2. Hoc aegre clarior domi, seu militiae reperiretur. 3. Quippe primus ant
solus etiam vires Roman as trans Istrum propagavit domitis in provinciam
Dacorum pileatist satisque* nationibus, Decibalo rege act Sardonios,**... et inter
n) ea iter conditum per feras gentes, quo facile ab usque Pontico mari in Galliam
* Satisque op capillatisque F. P. (Blatter f. d. Bayer. Gymnasialschulw. 1888, p. 30)

Sacisque edict. Iazygisque Schott aliisque Mommsen Sarmatisque ? F. P.
** Decibalo o ac Dardaniis, Dardanis vet Sarmatis, Sauromatis Schott ac Sar <mizege-
tusa...> donios Mommsen Sardonio Frise
www.dacoromanica.ro
VI. SEXTUS AURELIUS VICTOR
S-a n8.scut in Africa si a jucat un rol important in viata public., oeupind functiire
de consularis Pannoniae secundae in 361, praefectus Urbi in 389 si iudex sacrarum cogni
tionum in timpul domniei imparatului Theodosius. In jurul anului 360 a redactat scrierea.
Caesares, in care a infatisat pe scurt vietile imparatilor romani de la August pink. la.
Constantius al II-lea, mort in anul 361. Sub numele lui s-au mai pastrat alte trei scrieri,
anume: Origo gentis Romanae, De viris illustribus urbis Romae qi Libel lies de vita er
moribus imperatorum, in care sint continuate biografiile imparatilor pin& la Theodosius.
Editia folosita: Sexti Aureli Victoris Liber de Caesaribus, praecedunt Origo gentis
Romanae et Liber tie viris illustribus urbis Romae, subsequitur Epitome de Caesaribus,
recensuit Fr. Pichlmayr. Editio stereotypa correctior editionis priinaft addenda et
corrigenda collegit et addiecit R. Gruendel, Teubner, Leipzig, 1966.
DESPRE BARBATII DE SEAMA AI ORASULUI ROMA
79. Inzii, scitii, sarmatii, dacii, pe care nu i-a supus 1, au trimis daruri"..
DESPRE IMPARATI
1, 7. El 2 a fost atit de norocos, incit inzii, scitii ... au trimis soli,

5.
ca sa ceafa inchcierca unei aliante.
11, 4. De aceca, dupa ce au fost invinsi dacii si o trupa de catti, ... a
denumit 3 dupa numele sau cealalta lung 4.
13, 2. Cu greu poate fi gasit cineva mai stralucit in timp de pace sau
in timp de razboi. 3. Intr-adevar, el5 ca primul sau chiar singurul a extins
stapinirea romana dincolo de Dunare, supunind si transformind intr-o pro- 10
vincie romana pe daci, care purtau pilcus" 3,f ,si numcroase ncamuri 7,
precum si pe regele Decebal, ca Yi pe sardoni8 iar intre timp s-a facut
printre neamurile salbatice un drum pe care se merge usor de la mare a Neagra.
1,2 August. Cf. Mon. Anc., V, 30-31. (v. IR, p. 269).

3 Domitian.
4 Octombrie.
6 Traian.
Un fel de caciula.
7 Asa dau manuscrisele. Editorii si unii istorici au propus diferite nume de populatii (cat
de ex. iazigi, sarmati sau saci).
8 In locul acestui nume necunoscut s-a propus a fi stat numele sarmatilor sau al orasuluis
Sarmisegethuza.
www.dacoromanica.ro
24 AURELIUS VICTOR
permeatur. 4. Castra suspectioribus atque opportunis locis extructa, ponsque

Danubio impositus, ac deductae coloniarum pleraeque.
29,2... per eos dies Lucio Prisco, qui Macedonas praesidatu regebat, delata
dominatio Gothorum concursu, postquam direptis Thra ciae plerisque illo
s pervenerant... 4. Decii, barbaros trans Danubium persectantes, Bruti* fraude
cecidere exacto regni biennio. 5. Sed Deciorum mortem plerique illustrem ferunt ;
namque filium audacius congredientem cecidisse in acie : patrem autem, cum
perculsi milites ad solandum imperatorem multa praefarentur, strenue dixisse
detrimentum unius militis parum videri sibi. Ita refecto bello, cum impigre
10 decertaret, interiisse pari modo.
33, 3 ... rem Romanam quasi naufragio dedit cum Salonino filio, cui hono-
rem Caesaris contulerat, adeo uti Thraciam Gothi libere progressi, Macedonas
Achaeosque et Asiae finitima occuparent : ... et amissa trans 'strum, quae
Traianus quaesierat.
15 39, 43. Et interea caesi Marcomanni, Carporumque natio translata omnis
in nostrum solum, cuius fere pars iam turn ab Aurelian erat.
41, 13. Et interea Gothorum Sarmatarumque stratae gentes ; ... 18. Pons
per Danuvium ductus ; castra castellaque pluribus locis commode posita.
42, 21 ... genti Sarmatarum magno decore considens apud cos regem dedit.
Abruti? Grnier in Abruto fr. c. Anna Abruti Arntzen
www.dacoromanica.ro
AURELIUS VICTOR 25
pins in Galia. 4. In loturile mai periculoase totodata potrivite au fost con-

struite castele militare 9; peste Dunare s-a facut un pod 10 0 au fost Infiin-
tate.n multe colonii.
29, 2 ....in timpul acela puterea imperia15.' i-a fost °feria lui Lucius
Priscus, guvernatorul Macedoniei, cu ajutorul gotilor, care dupa ce au pradat 5
cea mai mare parte a Macedoniei, ajunsesera acolo , 4. Decii 12, urmarin-
du-i cu Infocare pe barbari dincolo de Dunare, au cazut in lupta datorita
vicleniei lui Brutus 18, dupa trecerea a doi ani de domnie 14. 5. Cei mai multi
povestesc ca moartea Deciilor a fost stralucit5.: caci ei spun c5. fiul avintin-
du-se prea tare a cazut in lupta: tatal insa, in timp ce soldatii miFati ziceau 10
multe pentru a-1 mingiia pe imparat, a spus cu barbatie ca pierderea unui sin-
gur soldat i se pare putin lucru. Reluindu-se astfel lupta, a murit in acela0
fel, pe tind se lupta cu vitejie 15.
33, 3 .. impreuna cu fiul sau Saloninus, caruia-i da'duse titlul de Caesar,
el adus 18 statul roman aproape de marginea prapastiei, astfel incit gotii care 15
inaintasera nestingheriti prin Tracia an ocupat Macedonia, Achaia §i tinutu-
rile invecinate cu Asia: ... §i fiind pierdute teritoriile 17 de dincolo de Dunare
pe care le ci0igase Traian.
39, 43. Si intre timp marcomanii au fost distru0 iar tot neamul carpi-
lor 18 a fost mutat pe teritoriul nostru; o buns parte dintre ace§tia se gasea 20
aici Inca de la Aurelian 19.
41, 13. Iar Intre timp neamurile gotilor gi ale sarmatilor au fost stri-
vite 20; ... 18. Peste Dunare s-a facut un pod 21; in multe locuri au fost ridi-
cate in mod adecvat castre si castele militare 22.
42, 21 ... oprindu-se la ei, el 23 a dat sarmatilor un rege, ceea ce cons- 25
tituie o mare cinste.
9Cf. Balbus, p. 92. (v. IR, p. 474).
Cf. Dio Cassius, LXVIII, 13,1 11. (v. IR, p. 693).
10
11 Orase care au primit dreptul de colonia: Apulum, Napoca, Sarmisegetuza.
12 Imparatul Decius si fiul sau.
13 Probabil confuzie cu orasul Abrittus (Razgrad) In Bulgaria. (cf. Zosimos, I, 23).

14 In 251 e.n.
15 De fapt au fost doua lupte; prima ling' Beroia, a doua ling5 Abrittus. Cf. Iordanes,
XVIII.
16
Imparatul Gallienus.
17 Adica. Dacia; informatia e gresita, dar e posibil. c5 s-a parasit o parte a provinciei
atunci.
18 Intre 295-297 au fost invinsi de Galerius, cf. Eusebius, 1st. bis., VIII, 17,3; Cons.
Cpolit. (MGH, IX, 230, la anul 295); Eutr., IX, 25,2 si Orosius, VII, 25,12.
19 In 272 carpii au fost invinsi la Carsium si supravietuitorii colonizati, cf. Amm. Marc.,
XXVII, 5.5.
20 In anii 332 si 334 Constantin intervine la nord de Dunare, cf. Anon. Val. 31 urm.
21 In anul 328 se inaugureaza podul dintre Oescus si Sucidava (Celei) in Oltenia.
22 In 324 Constantin a inceput constructii militare la nord de Dunare, installndu-se puter-
nic In cetatile Drobeta (T. Severin), Sucidava (Celei) si Daphne (?).
23 Constantius II trece Dunarea In 385 $i impune sarmatilor limiganti pe argaragantul
Zizais care traise refugiat in imperiu, cf. Amm. Marc., XVII, 12,4-21.
www.dacoromanica.ro
26 AURELIUS VICTOR
LIBELLUS DE VITA ET MORIBUS IMPERATORUM.

1,7 ... Getarum populos Basternasque lacessitos bellis ad concordiam corn-
pulit ... 9. Ad hunc Indi, Scythae ... legatis cum donis miserunt.
2,9 ... Moesia a Dacis, Pannonia a Sarmatis, ... direptae sunt.
s 29, 3. In solo barbarico inter confusas turbas gurgite paludis submersus
est, ita ut nec cadaver eius potuerit inveniri. Filius vero eius bello exstinctus
est.
41, 13 ... Hic pontem in Danubio construxit.
41, 20. Hi singuli has partes regtndas habuerunt ... Delmatius Thraciam
10 Macedoniamque et Achaiam.
47, 3. Hic cum animadvertisset Thraciam Daciamque tanquam genitates
terras possidentibus Gothis Taifalisque atque omni pernicie atrocioribus Humus
et Alanis extremum periculum instare nomini Romano, accito ab Hispania
Theodosio, ... imperium committit.
Is 48, 5. Fuit autem Theodosius propagator reipublicae atque defensor
eximius. Nam Hunnos et Gothos, qui earn sub Valente defatigassent, diversis
proeliis vicit..
www.dacoromanica.ro
AURELIUS VICTOR 27
CARTE DESPRE VIATA SI MORAVURILE IMPARATILOR. 24
1, 7 ... El a impins spre o intelegere pe bastarni §i neamurile getice

care se sfiOau in razboaie 2C ... 9. La acesta inzii, sciti, ... au trimis soli
cu daruri.
2, 9 ... Moesia a fost jefuita 26 de care daci, iar Pannonia de care 5
sarmati.
29, 3. S-a inecat 27 in fundul unei mla§tine, pe pamint barbar 28 printre
mormane de le§uri, astfel incit nici cadavrul sau n-a putut fi gasit. Iar fiul
sau a murit in razboi 29.
41, 13. Acesta S0 a construit un pod peste Dunare 31. 10
41, 20. AcWia au primit domnia unor parti ale imperiului Dal-
matius 32, Tracia, Macedonia §i Achaia.
47, 3. Acesta 33, dupa ce a vazut Ca cel mai mare pericol ameninta sta-
tul roman, deoarece gotii 34 si taifalii stapineau Tracia Si Dacia ca pe n4te
paminturi de ba$ina si cum hunii 35 §i alanii erau mai rai decit toate neno- 15
rocirile, a chemat din Spania pe Theodosius ... i -a incredintat conducerea 36.
48, 5. Theodosius a fost insa un intregitor al statului §i un excelent apa-
rator al sau. Cad pe huni si pe goti, care produsesera multe necazuri statului
in timpul lui Valens, el i-a invins in diferite lupte 37.
" Lucrarea aceasta atribuifa de traditie lui Aurelius Victor, este cunoscuta. si citata.
In istoriografia modem& sub numele de Epitome de Caesaribus.
28 August, cf. supra.
28 Nici un alt izvor nu pomeneste aceste presupuse lupte din timpul lui Tiberius.
27 impAratul Decius.
28 Ling5. Abrittus, cf. supra.
29 Cu putin Inainte, linga Nicopol.
39 Constantin, cf. supra.
31 Linga. Celei (Sucidava).
32Nepotul lui Constantin fususe facut Caesar in 334, cind i s-a repartizat si o regiune
a imperiului, ef. Anon. Vol. 35.
33 Imparatul Gratianus.
" Dupl lupta de la Adrianopol.
" Care declansasera miscarea gotilor.
38 In anul 378 e.n.
37 Cu gotii a Incheiat o intelegere llsindu-i in Balcani, iar hunii n-au trecut Dunarea
In vremea sa.
4 Izvoarele istoriei Romaniei c. 311
www.dacoromanica.ro
VII. IOYAIANOY AYTOKPATOPOE
KAIEAPEE
8... Eilattog o6v 6 Tpatavog eio-tpxcTo, cptpcov Int Taw thp(ov Ta Tponata,
To TE Femov xat llapaucov.
19... ''Hp 4aso o6v 6 Kataap 6Si )) tittt81) tthv KaTtxthv U1tEpJLv1 -
5 aallV, Itpa TOLL, 1"ETtxotg Epyotg 'AXeUtvSpots, Thy tfig KeXTtxfig avuTaTTopev
xaMptatv; 06Tog airact Inepcuthari Toy vIaTpo 11,6 St SeoTepov Toy `P4vov...
21 o... 'Yno Se Tthv epuptaiwv aTilataw yew `Pthpriv opthv dig EnaTOV EAtth-
vouactv itoXXitxtg xivStwov, oi.5Ta) Stekttiv Ta nepi airrfiv, &me eTvat St' ups;,
6 Scot, To Xotnov siSattavTivriv. 06 'yap Tat; ageTpiotc Irct&upiatc thow, Ent -
i0 lau.Craat 7E6 Vtalg al.0 Stevollariv. opta St Syria, tocrnep Ono Tfig cp(screwg. euroSe-
Soptva, lo-Tpov xat Ei )(pearly aoTapoisc laptiv. Etta trtoTetag cO Elm &thy,
Kai Opcpaw EaVOg, tIttgetpoiwtow btubv PaatXciag pot Toy xpewovb oO nokepov
tiAlov 4 Glop nEpteaxonouv. aaa sic vopokoiav, Kai Tthv ex TotS iroXti.tou
aulupopthv trEavopOcocrtv Tilt/ axoXiiv SteTt8tpriv...
15 22. AiSoTat Toivuv path ToCTov Tth TpalavO Toil Xtyetv gouaia. '0 St, xaticep
Suvagevog ktystv (into Octaupiag entTptrcetv yap ei63et Tet 7C0/.16 T61rEo0pg yptapEtv
inctp aka) catyyopevog ptiaov Fj Xtyaw trtaeixvuev akotg TOTE I-EV.)6V Kai
To IlapatxOv Tponatov. 'Hutto Se TO ylpag 6; oim ento-Tptwav air.* Tot; Hap-
8txotg itpayttaatv t7rt4eXattv. Kai 6 Zetkrivog, «etXX', 6 !MIME, Eq111, EIK001. (3e-
20 13aaileuxag tub 'AktavSpoc St okocri 86Sexa. Ti o6v eaptic aiTtilaaat TfIV
Gupta Tpuqrfiv, Trjv Jots xpovou pli.upt3 aTtvorriTa; Ilapotwaeig o6v Onb ToD
axeoppaTog (oi)St yap Av gat Tail Siwacraat Otyropet)stv, is716 St Tfig caonoaiag
www.dacoromanica.ro
VII. IMPARATUL IULIAN
Flavius Claudius Iulianus s-a nascut in anul 331 e.n., a fost suspectat si aproape
proscris sub Constantius, a ajuns Imparat In anul 361 si a murit dupe. doi ani de domnie,
in anul 363, lntr -o expeditie contra persilor. In copilarie i s-a impus fart, voia lui educatia
crestina. S-a lepadat pe urma. de crestinism si a luptat pentru restaurarea elenismului.
Iulian a primit o educatie retorica 9 filozofica. Printre scrierile ramase de la el shit trei
discursuri oficiale (doll& Panegirice ale imparatului Constantius si un Elogiu al impart,
tesei Eusebia), discursuri, imnuri In proza Regelui Soare si Mamei Zeilor, scrierea In
trei arti Contra crestinilor, din care au camas fragmente, si Banchetul sau Saturnalele
sau Cezarii (Euititbatov ij icp6vta ij Knicrape4), in care judecii pe predecesorii sai,
fntre altii pe Imparatul Traian. La aceste scrieri se mai adauga o corespondents
destul de Intinsa.
Editia folosita: L'Empereur Julien, Oeuvres completes, t.I,1 (1932), II, 2 (1924),
ed. J. Bidez, Les Belles Lettres", Paris; Juliani Caesares, ex. rec. Theoph. Christoph.
Harles, Erlangae 1785.
IMPA.RATI I
8 ... indata intra 1 Traian, purtind pe umeri trofeele getice §i partice.

19 ... Caesar incepu astfel: ... Dar fiindca am amintit de celti,
putem oare compara faptele lui Alexandru la geti 2 cu distrugerea tarii cel-
tilor? Acesta a trecut Istrul o data; eu (am trecut) Rinul de doua on ..." 5
21. ,,... Vazind c5. Roma adeseori ajunsese intr-o neinchipuit de mare
primejdie din cauza razboaielor civile, am cirmuit-o astfel, incit cu ajutorul
vostru, o zei, sa fie in viitor tare ca fierul. Caci nu am planuit pentru ea cuce-
rirea Universului, cedind dorintelor nenumarate, ci i-am stabilit doua hotare,
cum au fost date de natura, fluviile Istru §i Eufrat. Apoi, dupa ce am supus 10
neamul scitilor si al tracilor, nu m-am folosit de timpul pe care mi 1-ati sta-
bilit pentru domnie ca sa ma straduiesc a face sä iasa un razboi din alt raz-
boi, ci mi-am intrebuintat ragazul pentru a da legi §i pentru a indrepta neno-
racirile prilejuite de razboi ..."
22. Dupa aceasta i se (1.5. lui Traian putinta de a vorbi. Acesta, cu toate 15
ca era priceput sa cuvinteze, dar lenea it facea de obicei sä Incredinteze lui
Sura grija de a pune in scris pentru el cele mai multe, mai degraba strigind
decit vorbind, incepu sä arate zeilor trofeele getice §i cele partice. Acuza batri-
netea ca nu i-a ing5.duit sa sfir§easca razboiul cu partii. Atunci Silenus: Dar,
ingimfatule, zise, ai domnit doulzeci de ani §i Alexandru acesta de aici (a 21)
1 In adunarea zeilor si a fmparatilor raposati.

2 Cf. Arian, Anab., I, 3-4, (IR, p. 583 urm.).
www.dacoromanica.ro
30 IULIANUS
e.43XOTepog E auto° noXXaxtg fjv). 'Eyth St, einev, cal Ze0 xcti 9EOi, tfjv etpx-rjv na-
paXapthv vapxtho-av affair p, xaI StaXeXt)gtvriv, bid) Te Tfig oixot no? iv xpOvov
entxpaTriadtarig TupavviSog, xai Trig Tthv FET61V 013pecog, i.tovog bnep Toy "IaTpov
ITOXtticra Itpoo-136XXEtv Eavi, xai TO feTthv Eavog t4ellov, of Twv nthnoTe ttaxt-
5 pcircaTot yeyOvaatv, ax into ayspdag .tOvov to aCbgaT0g, aXXa Kai thv EltEtaCV
ako0g 6 TtiAthttevog nap' airroig Zo.poXt.g. O yap etnoavilaxew, Old gETOL-
KgEO&U, voggovTeg, t TotgoTepov airrO noto0o-tv, i1 Tag arcosrutiag inroggvothatv.
'Enprixan St pot TO Epyov Tato ev evtautoig ciao) not) ntyre. Harrow Se Ott
Tthv npo 4µo0 yeyovoTow airroxparopow &pally Tolg intrpcootg npaoTaTog...»
10 24. T6 KthvaTavTivth µEta To0Tov Xtyetv tlttTpEROV OTa6T13 TO6TOW xpeiT-
Tow, E(pri,apt' Tot) MaxeSovog pEV, Ott Wpbs `Pcoltaiouc, Kai Ta Teppavixec xai
Exuatxet yEVrj, xai oi)xi npog Tobg 'Ao-tavoi)g PapPetpoug hycovtcrainiv»... Tpalavo0
Se 'wig gev xaTet *TV Tupdvvcov avSpaytaOttaatv sixoTan iftv npoTtirnOsilv"
T(.1) Se, fiv o0Tog npoexTficraTo, xthpav avaXapeiv, iaoc oinc etv anetxoTwg vo-
15 1.4oittriv 81 IA Kai peiCeov taTI. To aVaKT1'10-C eat TOO rrlio-aa0at.
ErKSIMION EIE TON AYTOKPATOPA KS/NETANTION
5 (6 d)... Kai Ta !Ay naXatet Ti Oct Xtyetv, 10.auSiou 1.tviaatvTa, xai tAg
exeivou evapyqg naptxetv lad yvthptaint mat Texplipta, Tthv etythvow epos robs
i)nep Toy "IaTpov oixobvTag pappapoug etvatai.tvilaxovTa;»
20 7 (9 c) «... Tijv ally Se priTtpa,... Kai noXIthv ai)ToxpaTOpow, oi)xi Se evog
rutpa thv 6 11tv Tic To) naTpi aupcaTctpyaaaTo Toy npog Tobg Tupavvoug KoXep.OV,
6 Se Tfiv npog Toi)g rtTag fittiv cipfivriv Toig onXotg IcTaTficrag ZtoipaXij napeaxe00-
aaev...»
24 (30 a) «... "Oaa 1.1tv o6v gT1. Totg Epyotg npoo-Kaafipevog, by litxpth npo-
25 aaev eintrjaariv, =pi Tliv EOpthnriv Stthicriaag, npcoj ntilncov vat etvaXialcow
xpiji.taTa xai acpaToneSa Ta npoaxaatteva Toig Exi)aatg Ev Ilaovict tiacti.tnon,
Tot µl1 xpatnativat TOv TCpSCSPOTTIV into Tot) Tupdvvou npovothv...o
EYEEBIAE THE BAIIAILIOE ErKSIMION
3 (107 a). IIoXXcliv Se etyaathv avSpoiv yevotttvcov vat icaTaXinomov 'EX-

30 krivixo0 Tponou pArrweict nayxaXa, 0111K7C0c vat 6 Tolnot) naig StevercetTiv
navuov, boot naXat MaxeSoviag xai ep@crig figav, oipat Se Eywye lad oaot
AuSthv fj MliScov vat rIcpo-div Kai 'Aao-upiow, 70.31v govot) Tot) Kap.pimou natSog,
og K Tthv MfiOwv Ec Iltperag TTjv f3aatXciav EIETtaTTICTEV. '0 IlgV yap np6Tog enct-
petal.' rely MaxeSovow agfivat SOvagtv, vat tfig EOpthnig Ta 'Oxfam xaTacrTpc-
35 waltevog opov enotimaTo npog Eth ply xat npog gearip.Ppiav T1jV aaXatTav, an'
apicuov Se ofitat Toy laTpov vat npog eantpav To 'flptxov Eavog.
www.dacoromanica.ro
IULIAN 31^
domnit) doisprezece. Pentru ce, ap.dar, in loc sa invinuie0i moliciunca ta

Invinuie0i scurtimea vremii?" Miniat de zeflanisire (c5.ci nu era strain de
retorica, dar faptul placea sa cam bea ii slabea uneori puterea de a inte-
lege), zise: Eu, Jupiter §i zeilor, dupa ce am luat conducerea imperiului amor-
tit descompus din cauza tiraniei care dainuise mult la not in tara, 1st din cau-
za silniciei getilor, singur am cutezat sa merg impotriva neamurilor care locu-
iesc dincolo de Istru si am nimicit 3 neamul getilor, care au fost mai ra.'zboinici
decit oricare dintre oamenii ce au trait cindva Si aceasta nu numai datorita
tariei trupului lor, dar si pentru ca ii convinsese sa fie astfel slavitul lor Zamol-
xis. Crezind ca nu mor, dar ca isi schimba locuinta, ei sint mai porniti pe lupte, 10.
decit ar fi inclinati sa intreprinda o calatorie. Am facut aceasta expeditie in
cinci ani. Dintre toti imparatii de dinainte de mine, eu am fost socotit de su-
pu0 cel mai bind" ...
24. Dupa acesta, i se dadu cuvintullui Constantin ... Iata de ce valorez,
a spus el, mai mult decit ace0ia ; decit Alexandru Macedon, pentru ca am is
luptat cu romanii si cu neamurile germane §i scitice4, nu cu barbarii din
Asia ...", grin faptele savir0te impotriva uzurpatorilor sint mai presus
decit Traian ; si sint gra indoiala egalul lui grin reluarea tinuturilor5
pe care el le dobindise mai inainte, daca nu cumva valoreaza mai mult
sa rec4tigi 6 un lucru decit sa-1 c4tigi". 20.
ELOGIUL iMPARATULUI CONSTANTIUS

5 (6 d) ?i ce mai e nevoie sa vorbesc despre lucrurile vechi, sa mai
amintesc de Claudius Si sa atat dovezile limpezi 5t cunoscute de toti ale valo-
rii sale, pomenind de luptele impotriva barbarilor de peste Istru ?
7 (9 c) ... Mama ta ... a fost mama nu a unuia, ci a multor imparati.
Dintre ace$ia unul a ajutat pe tatal tau in f5.zboiul impotriva tiranilor, altur, 25,
invingind cu armele pe geti5, ne-a facut rost de o pace trainica
20 (30 a). Ap.dar ... cite mai faci, pe linger ocupatiile pe care le-am
amintit cu putin mai inainte guvernind Europa, trimitind ambasade, ocu-
pindu-te de cheltuieli, expediind trupele in Pannonia impotriva scitilor,
avind grija ca batrinul general sa nu fie invins de tiran ". sa
ELOGIUL IMPARATESEI EUSEBIA

3 (107 a). Printre multi barbati care au fost de valoare si au lasat fru-
moase amintiri ale geniului grec, Filip Si fiul sau i-au intrecut pe toti citi au
a Aceasta mare exagerare a realitatii istorice, ca sa nu spunem nascocire, se datoreste

caracterului satiric si de aceea retoric al operei, In care Imparatii shit pusi exalte
meritele, In timp ce Silenul ii batjocoreste in acelasi fel pentru defectele lor.
4 Adick gotii din nordul Dunarii, cf. Anon. Val., 31 urm.
5 Aluzie la Dacia.
6 Realitatea indiscutabila a extinderii autoritatii romane la nordul Dunarii, dupa
campania din 332, care indica poate si ambitii mai marl, este exagerata de autor, care
deli pagin militant, nu uita ca este nepotul lui Constantin!
7 Constantin II.
a Adica gotii.
www.dacoromanica.ro
32 IULIANUS
8 (279 c)... Kattot Et ttii 3ptapj3eUetv 141v, anocpaarretv 'rev noXtptov

xi)ptog fly Kai pgvrot Stet mimic airrov ayaw Tfig Ke MiSog Tag noXecrtv tirtSet-
xvi)Etv xat 66/rEp tvrpocp-av Toil, XvoSopapiou Tate crulapoparg obSeic txeoXue.
Toinaw oiav eohariv BEN ItpliTTEW, &XX& irpog Toy Kcovcrravttov anew ei.)&t cog
-5 altg1CCIA/a, Tots 117Co TaV Kov &&v xat Eaupop.atthv arcavtovra. Zuvt[3ri TOIVIN,
000 Atv ayawtacraptvou, txsivou St oSeixravrog tiOvov Kat cptXion tvtuvivrog
totg napotxogio-t Toy latpov g3veo-tv, obx tag, aXA,' txervov 3ptag(3acrat.
EIIIITOAAI
b) 73 [ep. 47] Opgiv
io 428c. Barn? st !Ay epos xtpSog 6p8vst xakErcov tiv 6116v tcpavn To altriga,
xat obx say 61371 SEW TAV Srigooiav eintoptav xata(3X,artetv 'r npOg mac ISia
%draw grcet St Apek obx on 7a6tcrta nap& .cv birrIxocov a3pogetv nercotflgea
axon6v, etX2e 6tt iaeicrrow aya&bv aircotg alum yiveo-aat, totl-co Kai batv arco-
?dm Et 'set 69Xiipata. 'ArroXi)o-et St 'pox alas% anavta, daXa pzpoWiacrat to
15 upayaa, To Rev etc bilk, To St etc ttiv .16v crtpattcot6v xpetav, g fig cram aaxtota
xat airrot Slinou (ptpeaae tijv cipfivnv Kai TO acryeastay. Totyapotiv Rtxpt gtv
Tfig tpitrig entvegijo-Ecog, dapicp6v Optv narca 6aa AK toiS cpadvovrog A7 stint
xpOvou, LLETa. tabca St EICSOICTETE 'cat& To elcoaag Exuma. biiiv re yap Si) tat>
ayttpeva xaptc ticavii, Kai Aviv Tali xotvaiv obi( ap.ekattov. INA toinoo Kai
20 rots Inapxotg 17rtatakrat, iv' A xaptc blav sic gpyov npoxcoplicria 'Eppcoatvoug
optic of 9Eoi o-6)Cotev Toy anavta xpovov.
89 b [291 b]. Egvtov ovoggogsv Ala, Kai ytyvotteaa ToSv Exuaav Iccuco4Evcb
repot.
94. 1163m U viiv p.tv ettpegotatv, Laws .R oinc eapetalcrouatv.
www.dacoromanica.ro
IULIAN 33
condus odinioare.' Macedonia si Tracia ; cred ca Si pe toti citi i-au cirmuit

pe lidieni §i pe mezi, pe per0 si pe asiriEni, afara numai de fiul lui Cambise,
care a stra'mutat cirmuirea de la mezi la per0. Caci el cel dintii a incercat
a spori puterea macedonenilor §i, supunind cea mai mare parte din Europa,
a facut granite: (a cuceririlor sale) marea la rasarit §i la miazazi, Istrul, cred, 5
la miazanoapte si neamul oricilor la apus.
8 (279 c) De0 nu aveam dreptul la onorurile triumfului, puteam
totu0 sa-1 macelaresc pe vrajma§ul meu §i nimeni nu ma impiedica sa-mi
duc du0nanul prin toata Celtia, sa-1 arat ora§elor §i sa-mi bat joc de nenoro-
cirile lui Chnodomarios. Am socotit ca trebuie EA nu fac niciuna din acestea, la
ci 1-am trimis indata la Constantius care se intorcea atunci de la cvazi §i de la
sarmati. 8i asa s-a facut ca, in ciuda faptului ca eu luptasem, iar el a cargo-
rit numai §i a fost primit prietene§te de neamurile care locuiesc ling. Istru,
nu eu, ci el a repurtat triumful.
SCRISORI 15
b) 73 (ep. 47). Tracilor.
428 c. Cererea voastra ar parea ceva suparator, daca ati fi adresat-o
unui imparat cu privirele atintite spre ci0iguri §i daca el ar crede ca nu se
cade sa vatame bel§ugul ob0esc pentru a-si ar5.ta bunavointa fats doar de
citiva. Dar cum not ne-am propus ca tints nu sa stringem cit se poate mai mult 20.
de la supu0i nostrii, ci sa fim pricina cit mai multor binefaceri pentru ei, acest
principiu ne va face sa va iertam Si voua datoriile. Dar nu vor fi iertate ab-
solut toate, ci suma urmeaza sa fie impartita (in doua) : o parte va fi binefa-
cerea pe care s-o facem cu voi, alta (va servi) pentru nevoia soldatilor, de pe
urma careia, far. indoiala, yeti avea (doua) destul de insEmnate avantaje: 52
pacea §i securitatea. Ap.dar pins la a treia indictiune9 va iertam toate cite
ramin din anii trecuti; dupa aceea, insa, yeti achita fiecare contributie, po-
trivit obiceiului. Iertarea acestor datorii este o bunavointa destul de mare
fats de voi §i nu trebuie sa trecem cu vederea binele ob§tesc. Cit despre aceasta
s-au trimis lamuriri §i prefectilor, pentru ca binele pe care vrEm sa -1 facem sa 30'
ajunga fapta. Zeii sa va izbaveasca intotdeauna 1i sä va dea tarie.
89 b (291 b) Numim pe Zeus ospitalier si sintem mai neospitalieri §i
decit scitii!
94. Acum scitii 10 stau fara sa se agite, dar poate ca nu vor mai famine tot
astfel. 35.
9 Interval de 15 ani, folosit din anul 312 ca perioada financiard si cronologica.

" Termenul acesta arhaic" servea pentru desemnarea gotilor de la nordul Dunarii.
www.dacoromanica.ro
VIII. EUTROPI
BREVIARIUM AB URBE CONDITA

IV,6,1. Philippo, rege Macedoniae, mortuo, qui et adversus Romanos bellum
gesserat, et postea Romanis contra Antiochum auxilium tulerat, filius eius
Perseus in Macedonia rebellavit, ingEntibus copiis ad bellum paratis. 2. Nam
5 adiutores habebat Cotyn, Thraciae regem, et Illyrici, Gentium nomine... 3. Dux
Romanorum P. Licinius consul contra eum missus est, et a rege gravi proe-
lio victus est.
IV, 24. Ab Urbe condita anno DCXXXV, C. Cato consul Scordiscis intu-
lit bellum ignominioseque pugnavit.
to IV, 25. C. Caecilio Metello et Cn. Carbone coss., duo Metelli fratres eodem
die, alterum ex Sardinia, alterum ex Thracia triumphum egerunt.
IV,27,5, A M. Iunio Silano, collega Q. Metelli, Cimbri in Gallia ; et a Minu-
cio Rufo in Macedonia Scordisci et Triballi victi sunt.
V,7,1. Interim eo tempore Sylla etiam Dardanos, Scordiscos, Dalmatos et
Is Moesos partim vicit, alios in fidem accepit.
VI,2,1.Ad Macedoniam missus est Appius Claudius post consulatum. Levia
proelia habuit contra varias gentes, quae Rhodopam provinciam incolebant,
atque ibi morbo mortuus est. 2. Missus ei succesor C. Scribonius Curio post
consulatum ; is Dardanos vicit et usque ad Danuvium pe netravit ; triumphum-
20 que meruit et intra triennium finem bello dedit.
VI,10. Alter autem Lucullus qui Macedoniam administrabat, Bessis primu-
Romanorum intulit bellum, atque eos ingenti proelio in Haemo monte supes
ravit, oppidum Uscudamam, quod Bessi habitabant, eodem die, quo aggressus
www.dacoromanica.ro
VIII. EUTROPIUS
A luat parte la campania impotriva persilor sub Imparatul Iulian, iar la Indemnult,
imparatului Valens, al carui magister memoriae era, a alcatuit in anul 369 o scurta,
istorie roman, (Breviarium ab Urbe condita), In zece carp, in care a expus faptele mai
de seam& de la fondarea Romei pina la moartea lui Iovian (364). A folosit indeosebi pe
Livius, Suetonius si o cronic imperiall cunoscuta si de Aurelius Victor, de Historia
Augusta §i de Epitome de Caesaribus. Claritatea expunerii si scurtimea an facut din
aceast5. scriere un manual comod si autat, tradus in greceste si copiat adeseori in
,,
cursul evului mediu.
Editia folosit5.: Eutropi Breviarium ab Urbe condita recensuit H. Droysen, Berlin,.
1879 (MGH,AA 2).
SCURTA ISTORIE DE LA INTEMEIEREA ROMEI.

IV, 6,1. Dupa moartea lui Filip, regele Macedoniei, care dusese razboi
impotriva romanilor, iar apoi daduse 0 ajutor romanilor in contra lui Antio-
chus, s-a fasculat in Macedonia fiul sau Perseus, avind numeroase trupe pre-
gatite pentru razboi. 2. Intr-adevar, el avea ca aliati pe Cotys, regele Traciei, 5
vi pe cel al Illyriei, numit Gentius.. 3. Drept comandant al romanilor a fost tri-
mis in contra sa consulul P. Licinius vi intr-o lupta grea a lost invins de
care rege.
IV, 24. In anul vase sute treizeci vi cinci 1 de la intemeierea Romei, con-
sulul G. Cato i-a atacat pe scordisci Si a fost infrint in mod ruvinos. io,
IV, 25. In timpul consulatului lui G. Caecilius Metellus vi a lui Gn. Carbo,
cei doi frati Metelli au sarbatorit triumful in aceeavi zi: unul asupra Sardi-
niei, iar celalalt asupra Traciei 2.
IV, 27,5. In Galia cimbrii au fost invinvi de care M. Iunius Silanus, co-
legul lui Q. Metellus, iar in Macedonia scordiscii Si tribalii au fost invinvi de 15
care Minucius Rufus.
V, 7,1. Sylla, intre timp, i-a invins in parte vi pe dardani, scordiscii dal-
mati Si moesi, iar pe ceilalti i-a primit in supunere.
VI, 2,1. Dupa consulat, Appius Claudius a fost trimis in Macedonia. El
a dus lupte uvoare impotriva diferitelor neamuri care locuiau in provincia 20,
Rhodope vi acolo a murit de boala. 2. Ca urrnav al lui a lost trimis C. Seri-
bonius Curio, dupa ce a fost consul ; acesta i-a invins pe dardani 0 a
patruns pins la Dunare ; el a dobindit dreptul la un triumf vi in decurs
de trei ani a terminat razboiul.
VI, 10. Ins5. celalalt Lucullus, care administra Macedonia, a fost pri- 25,
mul dintre romani care a dus razboi impotriva bessilor vi i-a invins intr-o
lupta mare pe muntele Haemus. Oravul Uscudama, pe care it locuiau bessii,
1 Corespunde cu 118 i.e.n., dar datarea este gresia. In realitate lupta a avut loc In 114 i.e.n.
2 Pentru toata expansiunea romani; spre Duna.rea-de-jos cf. Florus, I, 39 (v. IR,,
p. 521-523).
www.dacoromanica.ro
'36 EUTROPIUS
est, vicit, Cabylen cepit, usque Danuvium penetravit. Inde multas supra
Pontum positas civitates aggressus est. Il lic Apolloniam evertit ; Calatim,
Parthenopolim, Tomos, Histrum, Burziaonem cepit, belloque confecto, Romam
rediit. Ambo tamen triumphaverunt.
-5 VII, 9. Vicit autem proeliis Dacos ...
VII, 10,1. Scythae, et Indi ... munera et legatos ad eum miserunt.
VII, 19,4. ... item Thraciam, Ciliciam . .. quae sub regibus amicis erant, in
provinciarum formam redegit.
VII, 23,4. Expeditiones quattuor habuit : unam adversus Sarmatos, al-
no teram adversus Cattos, duos adversum Dacos. De Dacis Cattisque duplicem
triumphum egit ; de Sarmatis solam lauream usurpavit. Multas tamen cala-
mitates iisdem bellis passus est ; nam in Sarmatia legio eius cum duce interfecta ;
et a Dacis Appius Sabinus consularis, et Cornelius Fuscus, praefectus praetorio,
cum magnis exercitibus occisi sunt.
.15 VIII, 2,1. Successit ei Ulpius Traianus . . . 2. . . . Daciam, Decibalo victo,
subegit, provincia trans Danubios facta in his agris, quos nunc Taiphali
et Victophali et Thervingi habent ; ea provincia decies centena millia in circuitu
tenet.
VIII, 6,1. Defuncto Traiano, Aelius Hadrianus creatus est princeps. . . .
-20 2. .. . et de Assyria . . . revocavit exercitus . . . Idem de Dacia fa cere conatum
amici deterruerunt, ne multi cives Romani Barbaris traderentur, propterea
quod Traianus, victa Dacia, ex toto orbe Romano infinitas eo copias ho-
minum transtulerat ad agros et urbes colendas ; Dacia enim diutumo bello
Decibali viris fuerat exhausta.
'25 VIII, 13,1. Ingenti ergo labore et moderatione, cum apud Carnuntum iugi
triennio perseverasset, bellum Marcomannicum confecit, quod cum his Quadi,
Vandali, Sarmatae, Suevi, atque omnis Barbaria commoverat. Multa hominum
millia interfecit, ac, Pannoniis servitio liberatis, Romae rursus cum Commodo
Antonino, filio suo, quern iam Caesarem fecerat, triumphavit.
30 IX, 4. Post hos Decius . . . imperium sumpsit. Cum biennio ipse et filius
eius imperassent, uterque in Barbarico interfecti sunt, et inter divos relati.
IX, 5. Sub his, Aemilianus in Moesia res novas molitus e s t : . . . Aemilianus
obscurissime natus, obscurius imperavit, ac tertio mense exstinctus est.
www.dacoromanica.ro
EUTROPIUS 37'
el 1-a luat cu asalt chiar in ziva in care il atacase ; a cucerit Cabyle si a

ajuns ping la Dunare. Apoi a atacat mai multe cetati asezate de-a-lungul
Pontului. Acolo a devastat Apollonia si a cucerit Calatis, Parthenopolis,
Tomis, Histria sd Burziaone 3. Dupa terminarea razboiului s-a intors la Roma.
Totusi amindoi au serbat un triumf. 5
VII, 9. Si pe daci i-a invins4 in mai multe lupte...
VII, 10, 1. Scitii, inzii i-au trimis daruri si solii.
VII, 19,4. De asemenea Tracia5; Cilicia, ... care erau sub stapinirea
unor regi prieteni, le-a transformat in provincii romane.
VII, 23,4. El a intreprins patru expeditii: una Impotriva sarmatilor, cea- 10,
lalta impotriva catiilor, iar doua contra dacilor. Asupra dacilor si catiilor a
serbat un dublu triumf 6; impotriva sarmatilor a obtinut doar cununa de
lauri. Totusi a suferit multe infringeri in aceste razboaie ; caci in Sarmatia o
legiune de a sa a fost nimicita' impreuna cu comandantul ei, iar consularul
Appius Sabinius sd prefectul pretoriului Cornelius Fuscus au fost ucisi de 15
daci impreung cu marile for armate.
VIII, 2,1. I-a urmat la tron Ulpius Traianus, ... 2. ... invingind pe
Decebal el a supus Dacia si a transformat in provincie romans tinuturile de
dincolo de Dunare, pe care le stapinesc acum taifalii, victofalii sd tervin-
gii. Aceasta provincie are o circumferinta de un milion de pasi. 20'
VIII, 6,1. Dupa moartea lut Traian a fost facut imparat Aelius Hadrianus
2. ... el a rechemat armatele din Asiria... A incercat sa faca acelasi lucru
si in Dacia, dar 1-au oprit de la aceasta prietenii sad, ca nu cumva sä fie
dati pe mina barbarilor o multime de cetateni romani ; deoarece Traian,
dupa cucerirea Daciei, adusese o multime foarte mare de oameni din toate 25.
colturile lumii romane pentru popularea oraselor sd cultivarea ogoarelor:
caci Dacia fusese secatuita7 de barbati in urma lungului razboi al lui Decebal.
VIII, 13,1. Dupa ce a state neclintit ling5. Carnuntum timp de trei ani,
fara intrerupere, cu mult5. truda sd r5.bdare a terminat razboiul cu marco-
manii, pe care 11 pornisera impreuna cu acestia sd cvazii, vandalii, sarmatii, 30.
suebii sd toata lumea barbara. Dupa ce a omorit mai multe mil de oameni
si a eliberat din sclavie pe locuitorii Pannoniei, el a serbat la Roma un nou
triumf impreuna cu fiul sau Commodus Antoninus, pe care tocmai de curind
it facuse caesar.
IX, 4. Dupa acestia Decius ... a luat puterea imperials. Dupa ce a 35.
dominat timp de doi ani cu fiul sau, ambii au fost omoriti pe teritoriul
barbar 9 si au fost trecuti in rindul zeilor.
3 Probabil orasul Bizone.
4 Augustus. Cf. IR, p. 269-271.
6 De fapt era provincie Inca din vremea lui Claudius: acum sub Vespasian i s-a adaugat
doar Bizantul.
6 In noiembrie 89. Pentru lupte'le lui Domitian v. IR, p. 519.
7 Exagerare retorica, a autorului, care subliniaza activitatea lui Traian favorabil
apreciat de traditia senatorial& In opozitie cu Hadrian, care a fost criticat de cercurile
senatoriale.
8 Marcus Aurelius.
9 Ling& Abrittus (Razgrad). Cf. supra.
www.dacoromanica.ro
-38 EUTROPIUS
IX, 7. Gallienus quoque Romae a senatu Caesar est appellatus. . . .

IX, 8, 2. Dacia, quae a Traiano ultra Danubium fuerat adiecta, amissa
est. Graecia, Macedonia, Pontus, Asia vastata per Gothos. Pannonia a Sar-
matis Quadisque populata est.
5 IX, 11,1. Claudiusque ei successit, .. 2. Hic Gothos, Illyricum Macedo-
niamque vastantes, ingenti proelio vicit.
IX, 13,1. Post eum, Aurelianus suscepit imperium, Dacia Ripensi oriun-
dus: ... quoque Gothos strenuissime vicit, Romanam ditionem ad fines
pristinos varia bellorum felicitate revocavit. ...
10 IX, 15, 1. ... Provinciam Daciam, quam Traianus ultra Danubium fe-
cerat, intermisit, vastato omni Illyrico et Moesia, desperans earn posse reti-
neri: abductosque Romanos ex urbibus et agris Daciae, in media Moesia
collocavit ; et est in dextra Danubio in mare fluenti, cum antea fuerit in
laeva.
15 IX, 18. Post hunc, Carus est factus Augustus ... Sed dum bellum adver-
sum Sarmatas gerit, nuntiato Persarum tumultu, ad Orientem profectus, res
contra Persas nobiles gessit ...
IX, 25,1. Mox tamen per Illyricum Moesiamque contractis copiis, rursus
cum Narseo ... in Armenia Maiori pugnavit. ... 2. Varia deinceps et simul et
20 viritim bella gesserunt, Carpis et Basternis subactis, Sarmatis victis, quarum
nationum ingEntes captivorum copias in Romanis finibus locaverunt.
X, 5. Constantinus tamen, ... Licinio bellum intulit, ... omnisque
Dardania, Moesia, Macedonia potitus, numerosas provincias occupavit.
X, 7,1. Nam etiam Gothos, post civile bellum, varie profligavit, pace his
:25 ad postremum data, ingEntemque apud barbaras gentes memoriam gratiae
collocavit.
www.dacoromanica.ro
EtTIROP I US 39
IX, 5. Sub domnia for 10, Aemilianus s-a revoltat in Moesia: ... de
origine obscurk acesta a avut o domnie si mai putin cunoscuta si a murit
dupa trei luni.
IX, 7. ,Si Gallienus a fost proclamat caesar de Catre senat la Roma ...
IX, 8,2. Dacia, pe care Traian o alipise imperiului dincolo de Dunare, a 5
fost pierduta. Grecia, Macedonia, Pontul, Asia au fost devastate de goti.
Pannonia a fost pustiita de catre sarmati si cvazi.
IX, 11,1. Lui i-a urmat Claudius... 2. Acesta, intr-o b5.talie mare,
i-a invins pe gotii care devastau Illyria si Macedonia.
IX. 13,1. Dupa acesta a luat puterea imperials Aurelian, de loc din Dacia 10
Ripensis ;...acesta a invins cu multa vitejie pe goti. Datorita diferitelor
sale r5.zboaie norocoase, el a restabilit puterea romans in vechile ei hotare.
IX, 15,1. Deoarece toata Illyria si Moesia erau devastate, si nu mai spera
sa o mai poata pastra, el a golit 11 provincia Dacia, pe care o crease Traian
dincolo de Dunare. Romanii pe care i-a scos de pe ogoarele si din orasele 15
Daciei i-a asezat in partea de mijloc a Moesiei. Si astIel provincia Dacia
este acum in dreapta Dun5.rii, pe cind inainte fusese in stinga ei.
IX, 18. Dupa acesta, Carus a fost facut Augustus . . . Anuntindu-se
invazia persilor, in timp ce el ducea razboiul impotriva sarmatilor, a ple-
cat in Orient si a savirsit fapte de arme stralucite contra persilor. 20
IX, 25,1. Stringind pe data trupe in Illyria sj Moesia, el 12 s-a luptat din
nou ... cu Narses in Armenia Major ... 2. Apoi ei 13 au purtat diferite raz-
boaie, atit impreuna cit si fiecare in parte, supunindu-i pe carpi si bastarni
si invingindu-i pe sarmati. Din rindul acestor neamuri au asezat o multime
foarte mare de prizonieri la granitele imperiului. 25
X, 5. Totusi Constantin ... a pornit cu razboi impotriva lui Licinius
... ; si luind in stapinire toata Dardania, Moesia si Macedonia, a ocupat
numeroase provincii ...
X, 7,1. Caci si pe goti i-a batut in diferite ocazii, dupa razboiul civil,
si acordindu-le in cele din urma pacea, el si-a asigurat in rindul neamu- 30
rilor barbare o recunostinta nemasurata pentru binefacerile sale 14.
10 A Imparatului Gallus si a fiului ssu Volusianus.

11 Vrind sa salveze prestigiul roman si totodata ss nu diminueze figura lui Aurelian,
care este laudat de autor ca a restabilit imperiul, Eutropius largeste" operatia de evacuare
a Daciei si creiaza astfel iluzia unei evacuari totale, la fel cum sub Traian vorbise de o
colonizare integrals a Daciei. i astfel s'a creat o traditie gresita ce a fost preluata de
Festus §i de HA si puss apoi In circulatie. Cf. discutia problemei la VI. Iliescu, Para-
sirea Daciei fu lumina izvoarelor literare, SCIV, XXII, (1971), 2.
12 Galerius.
13 Diocletian si Galerius.
14 Dupa campania din anul 332 cf. supra Anon. Val., 31 urm.
www.dacoromanica.ro
IX. AOANAEIOY APXIEIII/KOIIOY AAEZ---ANAPEIAE
ATIOAOTETIKOZ KATA APEIANS1N
1. (PG, XXV, 97, col. 248). Kai tpitov Iv q 1.tcyeala ovv68c.p Tt gv Eap
auvax9gia.0 xata np6ata4tv tcbv ScognAccrtataw PaCTIMON KCOVaTaVTi011 (col. 249)
xai Kthvcrtavtog ev ij xai of xaS' figalv yevop.evot xaalaptario-av cbg ovxmpavrat,
5 To. 7; Ts xptactatv (nap flp8v crtwevivpicravto tLEV 1767K07C01, 7741014 Tptaxoaiow,
4 gnaprio5v... raXatiag, Aaxiag, Muoiag, Oparrig, Aap8aviag, Maxg8oviag,
'Hirsipow...
36. EIIIITOAH THE EN EAPAIKH EYNAXOEIIHE ZYNOAOY
(PG, XXV, col. 312) 'H ayia cr6vo8og f xat& Ogo6 xdptv v Eap 8111 au-
10 vaxMcra ano WA-rig, -Kai Inavithv, Takkubv..., Mocria ov, Aaxiag,... aVoic
Aaxiag, Op(txnc...
IIPOZ TOYS EIIIIKOIIOYI AIrYIITOY KAI AIBYHE

EMITOAH EI-KYKAIOE KATA APEIANC)N
(PG, XXV, col. 556-7) El pgv ouv naps 60o86tow fjv Ta ympopgva, ()fa
15 ay tygyovet nap& TOD... ij ItX13gcrrpou xai rIpoysoygvoug Tot) t4g Aaxiag..., ob8tv
i'v Iv Tot; ypayopivoic 67101CTE661.V* a8oXog yap xai guaoi5g tarty 6 To5V &COMO-
ktic8v giv8p8v TpOnog.
HISTORIA ARIANORUM AD MONACHOS

28. (PG, XXV, 285, col. 725) Etta 13Xgnovtgg TfIV npog 'Aavaatov ,r6v Int-
20 crxonaw o-up(pawiav is Kai cipfivriv, it giopc 6 Amy u', an6 TE dig ligyaXic `Pb-
prig... EltEtTa VA; alto TOV liavvoviaw, xai Navixou, -Kat Etoxiag, Aa4iatiag
TE xal Aap8aviag, Aaxiag TE xai Muaiag, Maxaoviag...
www.dacoromanica.ro
IX. ATANASIE DIN ALEXANDRIA
S-a nascut pe la anul 295, a participat la sinodul de la Niceea din 323 si a ajuns
episcop de Alexandria In 328, post in care s-a mentinut cu intreruperi gi neplaceri pins.
la moartea sa din anul 373. A stat un timp lingd Constantius, In Illiria, si a luat parte
la sinodul din Serdica din anul 343 sau 344, fiind un inversunat adversar al arianismului.
A fost exilat in citeva rinduri. Apologia impotriva arienilor a fost scrisa intre anii 346-356,
iar celelalte opere citate dupa anul 356.
Editia folosita: PG, vol. XXV-XXVIII, Paris, 1884-1887.
APOLOGIE IMPOTRIVA ARIANILOR

1. (PG, XXV, 97, col. 248). Si a treia oars, la marele sinod adunat la
Serdica 1, din porunca imparatilor prea iubiti de Dumnezeu Constantinus sf
(col. 249) Constans ; la acesta, cei ce se ridicasera impotriva noastr5. au
fost invinuiti ca mieltitori necinstiti, iar pentru cele judecate ca fiind in 5
sprijinul nostru au votat peste trei sute de episcopi, din eparhiile... Galatiei
Daciei, Moesiei, Traciei, Dardaniei, Macedoniei, Epirului...
36. SCRISOAREA SOBORULUI CARE S-A INTRUNIT LA SERDICA
(PG, XXV, col. 312). Sfintul sobor, intrunit prin harul lui Dumnezeu
la Serdica, unde au venit din Roma, Spanii, Gallii..., Moesii, Dacia, ...
cealalta Dacie Tracia 10
SCRISOARE ENCICLICA, IMPOTRIVA ARIENILOR,

CATRE EPISCOPII EGIPTULUI 5I A LIBIEI
(PG, XXV, col. 556-7). Daca lucrurile asternute in scris ar veni de la
niste drept-credinciosi, cum ar fi... on Silvestru si Protogenes din Dacia ...
nimic in cele scrise n-ar fi vrednic de banuiala. Caci felul de a fi al bar-
batilor apostolici este neprefacut si lipsit de viclesuguri.
ISTORIA ARIENILOR 15
CATRE CALUGARI
28. (PG, XXV, 285, col. 725). Vazind apoi intelegerea si linistea epis-
copilor fats de Atanasiu, deoarece erau peste cincizeci, din marea
apoi cei din Pannonii, Noricum, Siscia, Dalmatia si Dardania, Dacia si Moe-
sia, Macedonia...
1 Din anul 343.
www.dacoromanica.ro
X. RUFI FESTI
BREVIARUM RERUM GESTARUM POPULI ROMANI

VII . ..Dardanos et Moesiacos Curio pro consule subegit et primus Romano-
rum ducum ad Danuvium usque pervenit.
VIII . . . Traianus Dacos sub rege Decibalo vicit et Daciam trans Danu-
5 vium in solo barbariae provinciam fecit, quae in circuitu habuit decies cc ntEna
milia passuum ; sed sub GalliE no imperatore amissa est et per Aurelianum, trans-
latis exinde Romanis, duae Daciae in regionibus MoEsiae ac Dardaniae factae
sunt.
IX . .. Saevissimi omnium gentium Thracos fuerunt . . . Saepe per eos
10 Romanus est caesus exercitus. Marcus Didius vagantes Thracos repressit,
Marcus Drusus intra fines proprios continuit, Minucius in Hebri fluminis
glacie vastavit. Per Appium Claudium proconsule hi qui Rhodopam incolebant
www.dacoromanica.ro
X. RUFIUS FESTUS
Un magister memoriae, care i-a succedat lui Eutropius, hind indemnat de Impa-
ratul Valens, a intocmit in jurul anului 372 un rezumat al istoriei romane, cuprinzind dezvol-
tarea imperiului si luptele din Rasarit pins la Iovian. Drept izvoare au fost folosite proba-
bil o epitome a lui Titus Livius si o istorie imperials anonim5. Intrebuintata si de Eutropius sit
Florus. In traditia istoriografica aceasta opera e cunoscuta sub numele lui Rufius Festus.
Editia folosita: Rufi Festi Breviarium rerum gestarum populi Romani, edidit
Foerster, Viena, 1874.
SCURTA. ISTORIE A POPORULUI ROMAN
VII ... Proconsulul Curio 1 i-a supus pe moesi §i pe dardani, ajungind

cel dintii dintre toti generalii romani pins la Dunare.
VIII. ... Traian i-a invins pe dacii lui Decebal si a transformat in
provincie romana teritoriul Daciei de dincolo 2 de Dunare ; aceasta are de 5
jur imprejur un milion de pa0 3; dar in timpul imparatului Gallienus 4 ea
a fost pierdut5,, iar Aurelian, dupa ce i-a mutat de acolo pe romani 8, a
creat doua 8 Dacii in regiunea Moesiei si a Dardaniei.
IX Cei mai salbatici dintre toate neamurile au fost tracii 7 ...
Adesea armata romana a fost macelarita de catre acectia. Marcus Didius 10
i-a respins 8 pe cind rataceau, Marcus Drusus 9 i-a infrint intre propriile
for hotare, iar Minucius 1° a facut prapad pe ghiata riului Hebru. Cei care
locuiau in muntii Rhodope au fost invini de proconsulul Appius Claudius ...11
1 C. Scribonius Curio, guvematorul Macedoniei in anii 75-73 1.e.n., a atins Dunarea

probabil in regiunea Banatului.
2 In opozitie cu cea a lui Aurelian, aflata dincoace de Dunare dupa optica romana.
3 Aproximativ 1 500 km.
4 Ca si Aurelius Victor (33,3), Eutropius (IX, 8,2), Orosius (VII, 22,7) si Iordanes
(Rom., 217), Festus vorbeste de pierderea Daciei in timpul lui Gallienus.
5 Autorul, care s-a inspirat si in alto locuri tot din Eutropius, nu face aici alceva cleat
sa reproduces versiunea acestuia, v. VI. Iliescu, Pliritsirea Daciei in lumina izvoarelor liter area
SCIV, 22 (1971), 2.
6 Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea. In realitate numai una singura ; aceasta ac-
tualizare" se datoreste autorului, cf. ibid.
7 Cele ce urmeaza sint redate dupa Florus, I, 39 (Bellum Thracium). Pentru raporturile
dintre geti si romani vezi R. Vulpe, Dacia", N.S., IV (1961), p. 309-332.
8 Titus Didius, guvernatorul Macedoniei din anul 101 1.e.n.
9 Livius Drusus se lupta in anii 111-110 1.e.n.
1° Minucius Rufus, guvernatorul Macedoniei, a respins atacurile scordiscilor si dacilor
in anii 109-106 1.e.n.
n Claudius Pulcher a atins probabil delta Dunarii, de care se apropiasera iazigii in anii
78-76 1.e.n.
www.dacoromanica.ro
-44 RUFIUS FESTUS
victi sunt. . . . Marcus Lucullus per Thracias cum Bessis primus conflixit. Ipsam
caput gentis Thraciam vicit, HaEminontanos subegit ... Supra Pontum po-
sitas civitates occupavit: Apolloniam, Calathum, Parthenopolim, Tomos,
Histrum, ad Danuvium usque perveniens Romana Scythis arme. monstravit.
s Ita dicioni rei publicae sex Thraciarum provinciae sunt adquisitae: Thracia,
Haeminontus, Moesia Inferior, Scythia, Rhodopa, Europa, in qua nunc secun-
-dae arces Romani orbis sunt constitutae.
www.dacoromanica.ro
RUFIUS FESTUS 4S
. .. Marcus Lucullus 12 cel dintii s-a luptat cu besii in Tracia. A invins

chiar si capitala intregului neam, Tracia, iar pe locuitorii din muntii Haemus
i-a supus. A ocupat orasele asezate de-a-lungul Pontului: Apollonia, Calla-
tis, Parthenopolis, Tomis, Histria ; ajungind ping la Dunare, le-a argtat
scitilor armatele romane. in felul acesta stapinirea romans a dobindit cele s
Base 13 provincii ale Traciei 14, si anume: Tracia, Haeminontus, Moesia Infe-
rioara, Scitia, Rhodope si Europa, in care a fost inaltafa cea de a doua
capitala a lumii romane.
18 Terentius Varro Lucullus, guveinatorul Macedoniei in anii 72-71,11 combate pe Mithri-

dates, regele Pontului, in regiunile noastre, sprijinind ac%iunea fratelui sou, celebrul Lucullus,
care se lupta in Asia Mica impotriva lui Mithridates.
18 infatiseaza situatia din sec. IV e.n.
14 Una din cele cinci dioceze ale prefecturei Orientului.
www.dacoromanica.ro
XI. ANONYMI VALESII
ORIGO CONSTANTINI IMPERATORIS
II, 3. Nam et in Sarmatas iuvenis equestris militans ferocem barbarum

.capillis tentis raptum ante pedes Galerii imperatoris adduxerat deinde Galerio
mittente per paludem equo ingressus suo, viam ceteris fecit ad Sarmatas, ex
5 quibus plurimis stratis Galerio victoriam reportavit.
III, 5 . .. Galerius sibi Illyricum, Thracias et Bithyniam tenuit.
V, 13. Licinius itaque ex nova Dacia vilioris originis a Galerio factus
imperator .. . 18 .. . Licinio postulante et pollicente se imperata facturum . ..
pax ab ambobus formata est, ut Licinius Orientem, Asiam, Thraciam, Moesiam,
to minorem Scythiam possideret. . . . 21. Item cum Constantinus Thessalonica <e >
esset, Gothi per neglectos limites eruperunt et vastata Thracia et Moesia
praedas agere coeperunt tunc Constantini terrore et impetu repressi captivos
www.dacoromanica.ro
XI. ANON YMUS VALESII
In editia lui Ammianus Marcellinus, publicata la Paris in anul 1636, Henricus

Valesianus a inclus si dour, texte istorice inedite, pastrate intr -un manuscris din secolul
al IX-lea. Primul dintre ele relateaza mai ales evenimentele din viata Imparatului Con-
stantin si pare A, reprezinte opera unui autor pagin contemporan, din care ulterior s-a
extras un rezumat. Cu ocazia prelucarii orgiginalului au fost adaugate sau chiar repro-
duse textual informatii privitoare la crestini luate din Orosius. De altfel autorul rezumatu-
lui a utilizat, se pare, si o alts istorie a imparatilor romani, scrisa dupa, moartea lui Con-
stantin, de care s-au folosit si Eutropius, Aurelius Victor si Zosimos.
Editia folosita: Excerpta Valesiana, recensuit Jacques Moreau, Teubner, Leipzig,
1961.
ORIGINEA IMPARATULUI CONSTANTIN
II, 3. Astfel pe cind tinarul 1 se lupta calare impotriva sarmatilor 2 a

apucat de par pe un barbar fioros, 1-a tirit dupa sine si 1-a depus la picioa-
rele imparatului 3. Apoi, din ordinul lui Galerius, a intrat cu calul sail in
mlWina i a detchis drum celorlalti Weni care se indreptau impotriva sar- 5
matilor ; dupa ce multi dintre acetia au fost uci0, el s-a intors, aducind
lui Galerius izbinda.
III, 5 ... Galerius a pastrat pentru el Illyria, Tracia 4 i Bitinia.
V, 13. Licinius era originar din Noua Dacia 5 0 se tragea din oameni
de rind ... 18 ... Licinius cerea pace 6 Si promitea sa indeplineasca cele 10
cerute ... pacea a fost incheiata de catre cei doi 7 cu conditia ca Licinius
&A pastreze Orientul, Asia Mica, Tracia, Moesia i Scythia Minor ... 21.
Pe cind Constantin se afla la Tesalonic, gotii au navalit din nou peste li-
mes 8, care fusese neglijat, i dupa ce au devastat Tracia si Moesia au ince-
put sa string5. prazi. Atunci Constantin i-a atacat i i-a respins: ingroziti, 15
1 Este vorba despre viitorul Imp5.rat Constantin.
2 In timpul luptelor din anul 305.
3 Adica a lui Galerius, care preluase de curind succesiunea lui Diocletian si devenise
Augustus.
4 Din dioceza aceasta facea parte si provincia Scythia.
5 Adica dioceza Dacia, compusa intre altele din provinciile Dacia Ripensis si Dacia
Mediterranea.
8 Dupa. batalia de la Campus Ardiensis din toamna anului 314.
7 Adica de Licinius si Constantin. Cu aceasta ocazie Licinius a cedat lui Constantin toata.
Illyria.
8 In anul 323, profitind probabil de reducerea efectivului trupelor de la Dunare, pe care
Licinius le concentra in vederea apropiatului conflict cu Constantin, gotii navalesc sub con-
ducerea lui Rausimond si devasteaza dioceza Tracia.
www.dacoromanica.ro
48 ANONYMUS VALESII
illi impetrata pace reddiderunt, sed hoc Licinius contra fidem factum questus
est, quod partes suas [ab] alio fuerint vindicatae... 27 ... deinde apud Chry-
sopolim Licinius [pugnavit] maxime auxiliantibus Gothis, quos Alicas regalis
duxerat.
5 VI, 31. Deinde adversum Gothos bellum suscepit et implorantibus
Sarmatis auxilium tulit ita per Constantinum Caesarem centum prope milia
fame et frigore extincta sunt. tunc et obsides accepit, inter quos Ariarici
regis filium. 32. Sic cum his pace firmata in Sarmatas versus est, qui dubiae
fidei proba <ba >ntur, sed servi Sarmatarum omnes adversum dominos rebel-
10 larunt, quos pulsos Constantinus libenter accepit et amplius trecenta milia
hominum mixtae aetatis et sexus per Thraciam, Scythiam, Macedoniam
Italiamque divisit.
34 ... mox Gothorum fortissimas et copiosissimas gentes in ipso bar-
barico soli sinu, hoc est in Sarmatarum regione, delevit.
15 35 ... Dalmatianum, filium fratris sui Dalmati, Caesarem fecit. .. _
ripam Gothicam Dalmatius tuebatur.
www.dacoromanica.ro
ANONYM'S VALESII 49
ei au incheiat pace si au inapoiat prizonierii 9. Licinius insa s-a plins ca apa-

rarea teritoriului sau de care altul constituie o incalcare a intelegerii Inche-
iate 10 ... 27 ... apoi 11 Licinius s-a luptat linga Chrysopolis, ffind ajutat
foarte mult de care gotii de sub comanda lui Alicas, care era de neam
regesc. 5
VI, 31. Apoi a pornit razboiul impotriva gotilor 12 si a acordat sarma-
tilor 12 ajutorul pe care i-1 cerusera. Astfel ca urmare a operatiunilor militare
conduse de cezarul Constantin 14 aproape o suta de mu de oameni au murit
de frig si de foame. Atunci el a primit si ostateci, printre care si pe fiul re-
gelui Ariaricus 15.32. Dupa ce pacea cu gotii a fost incheiata in aceste conditii 16, 10
el s-a Indreptat impotriva sarmatilor care dadeau dovada de rea credinta 17.
Sclavii sarmatilor s-au rasculat 18 cu totii impotriva stapinilor for si i-au
alungat. Constantin i-a primit pe acestia cu placere si a raspindit prin Tra-
cia, Scitia, Macedonia si Italia peste trei de sute mii de oameni de diferite
vIrste si sexe 19. 15
34 ... Imediat dupa aceea 20 a nimicit cele mai puternice si mai nu-
meroase triburi ale gotilor chiar pe teritoriul barbarilor, si anume in regiunea
sarmatilor.
35 ... pe Dalmatianus, fiul fratelui sau Dalmatius, 1-a facut cezar 21
Dalmatius pazea malul gotic 22. 20
9 Dup5. Zosimos, (II, 21), Constantin i-ar fi urmarit pe goti si dincolo de Dunare Ora In
regiunile noastre.
10 In anul 314, v. nota 7.
11 La 18 septembrie 324 a avut loc batalia decisiva de la Chrysopolis Ia care au participat
si contingente de goti, veniti In ajutorul lui Licinius.
12 La 12 aprilie 332 trupele romane care trecusera. Dunarea au invins In mod decisiv pe goti.
13 Este vorba despre asa-numitii Sarmatae Argaragantes care isi aveau domiciliul in
Banat.
la Fiul Imparatului, viitorul Constantin al II-lea.
la Acesta fusese Infrint In luptele de atunci.
16 In schimb gotii au primit alimente si subsidii banesti.
17 In realitate Constantin n-a intervenit In conflictul dintre cele doua, grupuri ostile si
n-a mai trecut Duna.re,a.
18 In anul 334 este vorba despre asa-numitii Sarmatae Limigantes, care capatasera, arme
cu ocazia luptelor cu gotii, iar acum se intorceau impotriva stapinilor lor. Pentru problema
aceasta v. E. Chirila, Frdmintdri la sarmafi in secolul al IV-lea, SCIV , II, 2, 1951, p. 183 si urm.
19 Cifra este evident exagerata, mai ales ca, o parte a argaragantilor n-a trecut In imperiu,
ci s-a retras spre nord, Ia victuali.
20 Pasajul se gaseste si la Orosius, VII, 28,29.
21 In anul 335.
22 In intentia lui Constantin era ca imperiul sa, fie impartit dupa moartea sa intre cei
patru caesares, §i anume Intre cei trei fii ai sal nepotul sau Flavius Dalmatius. In cadrul repar-
titiei proiectate, acestuia fi revenea aproape Intreaga peninsula, Balcanica, cu exceptia diocezei
Dada, v. Epit., de Caes., 41,20. Denumirea de mal gotic" data regiunilor de la Dunarea-de- Jos
arata importanta, respectiv, primejdia pe care o reprezentau pentru Imperiul roman triburile
gotice.
www.dacoromanica.ro
XII. RUFI FESTI AVIENI
Descriptio orbis terrae
435 Quin et Danubium produnt secreta repente

barbara, sed discors tamen est natura fluento.
Abnoba mons Istro pater est, cadit Abnobae hiatu
5 Rumen; in eos autem convertitur axes
Euxinoque sale provolvitur: ora per aequor
440 quinque vomunt amnem, qua se procul insula Peuce
exserit. Hine rigidi qua spirant flabra aquilonis
Sarmata, Germani, Geta , Bastarnaeque feroces
10 Dacorumque tenent populi, tenet acer Alanus,
incola Taurisci Scytha litoris...
456 Hae gentes Istrum, qua se plaga dura Bostis
porrigit, incumbunt. Medii de parte diei
per dumosorum reptantes dorsa iugorum
15 Gerrhae habitant. Gerrhas attingunt oppida late
460 Norica, et immodicae rursum loca pinguia glebae-
Pannonia exercet. Borean subit altior agro
Moesus, et extent() post tergum cespite Thracas
plurimus excedit. Tunc ipsi maxima Thraces
20 vomere sollicitant curvo loca...
720 Si quis laeva dehinc Euxini marmora sulcet,
ora Borysthenii qua fluminis in mare vergunt,,
e regione procul spectabit culmina Leuces:
Leuce cana iugum, Leuce sedes animarum;
25 nam post fata virum semper versarier illio
725 insontes aiunt animas, ubi concava vasto
cedit in autra sinu tapes, ubi saxa dehiscunt
molibus exesis, et curvo fornice pendent.
Haec sunt dona piis: sic illos Iuppiter imis
30 exemit tenebris, Erebi sic inscia virtus.
www.dacoromanica.ro
XII. RUFIUS FESTUS AVIENUS
S-a nascut la Volsinii in Etruria si a fost proconsul in Africa In anul 366 si urmatorii.
S-a dedicat poeziei didactice, a tradus in latineste Fenomenele lui Aratos (315-239 I.e.n.),
a dat o descriere in senari iambici a tarmului maritim (Ora maritima) §i a parafrazat,
in 1394 hexametri latinesti, opera de geografie intitulata Periegesis a lui Dionysios din
Alexandria, sub titlul Descrierea pamintului (Descriptio orbis terrae). Nefiind originale,
stirile sale servesc doar ca mijloc de verificare a lucrarii mai vechi a lui Dionysios, de pe
la mijlocul sec. al II e.n.
Editia folosia: GGM, II, pp. 177-189.
DESCRIEREA PAM INTULUI
(435). Din naprasnicele intunecimi barbare izvor4te si Dun'a.'rea ; totu5i

acest fluviu are o natura deosebita (de cea a Rinului). Tatal Istrului este
muntele Abnoba, caci fluviul izvor4te dintr-o deschizatura a Abnobei. El
se indreapta spre rasarit §i se varsa in pontul Euxin ; isi scurge apele in 5
mare prin cinci guri, (440) unde se inalta de departe insula Peuce. De aici
inainte, pe unde uiera suflarea acvilonului inghetat, stapinesc sarmatii,
germanii, getul, fioro0i bastarni §i neamurile dacilor, sta.pine§te aprigul
alan §i scitul, locuitor al tarmului tauric...
(456). Acestea sint neamurile care locuiesc linga Istru, cit se intinde ti- i
nutul aspru al (constelatiei) Boarului. In partea de miazazi, tirindu-se pe
spinarile crestelor acoperite cu tufi§uri, locuiesc gerii. Pe geri ii marginesc
pe un spatiu larg cetatile norice, (460) apoi isi muncqte paminturile grase,
cu sol nespus de bun, Pannonia. Moesul, aflat mai sus cu ogorul salt, se
m4ca in apropiere de Boreas §i ii depa§qte mult pe traci, pe o fi§ie intinsa, 15
in spatele lor. Apoi tracii insi i lucreaza cu plugul incovoiat tinuturi foarte
mari ... (720) Daca, de aici, brazdeaza cineva marmora apelor din stinga
Euxinului, pe unde se intind spre mare bratele fluviului Borysthenes, va
vedea de departe inaltimile (insulei) Leuce : Leuce, alba prin stincile ei ;
Leuce, laca§ul sufletelor ; deoarece se zice ca sa."15.0.uiesc aici in venicie, dupa 2(:)
moarte, sufletele nevinovate ale eroilor, in locul unde stinca scobita for-
meaza un golf enorm §i unde bolovanii despicati §i TKO de ape atirna de bolta
aplecata. Acestea sint daruri pentru cei pio§i: Jupiter i-a scos astfel din adin-
cimile intunerecului ; in chipul acesta virtutea nu conoa§te moartea.
Pentru comparatia cu modelul grec cf. IR, p. 529.
www.dacoromanica.ro
XIII. OPTATUS MILEVITANUS
II, 1. Ergo ecclesia una est... earn tu, frater Parmeniane, apud vos
solos esse dixisti... Ergo ut in partitula Africae, in angulo parvae regionis
apud vos esse possit, apud nos in alia parte Africae non erit ? In Hispaniis,
in Gallia, in Italia, ubi vos non estis, non erit ? Si apud vos tantummodo
5 esse vultis, in tribus Pannoniis, in Dacia, Moesia, Thracia, Achaia, Mace-
donia et in tota Graecia, ubi vos non estis, non erit ?
www.dacoromanica.ro
XIII. OPTATUS DIN MILEVE
A fost episcop de Mileve, in Numidia, intre anii 360-380. La inceput pagin, apoi
prelat al bisericii oficiale, 1-a combatut pe Parmenianus, urmasul lui Donatus pe scaunul
episcopal din Cartagina. Cartea sa, intitulata De schismate Donatistarum adversus Par-
menianum, a fost scrisa. intre anii 363-376.
Editia folosita: S. Op tali Milevitani libri VII, rec. Carolus Zange, Viena, 1893
(CSEL, vol. 26).
II, 1. A$adar biserica e una singura Tu, frate Parmenianus, ai zis

ca ea e numai la voi... Dar daca poate fi la voi, intr-o particica a Africii,
in ungherul unui tinut mititel, la noi, in alta parte a Africii, ea nu e ? In
Spanii, in Gallia, in Italia, unde nu sinteti voi, ea nu e? Daca tineti sa fie
numai la voi, atunci in cele trei Pannonii, in Dacia, Moesia, Tracia, Achaia, 5
Macedonia $i in toate Grecia, unde nu sinteti voi, ea nu e ?
www.dacoromanica.ro
XIV. OEMIETIOY
AOTO H'.
Ilerraern ma;
110 B, C... akX(1 x(icetvov, (1)g gotics, Toy ai.roxpatopa TrapekiikuSag, 8g
Iiret8)) TaxtaTa tcev eig Thy apxfiv, tcaXIcsag 8v paktata anex3avottevov 'Pet-
15 dpapCrEt, 971CTiV, ea 13IXT1CYTE' 06 yap getg xaXsirov tkapov Ex Tfig afigepovo.
Kai gni TO6TO? 'TO 6111.taTt 06X fiTTOV 601.81.K0g 06T0g 6 3aCTI.XE6g, 11 TIT1 Aexellikou
cs(pay, Kai Tag Ilaptucatg vixatg, Kai repp.avotg inraxoi)ouat. ileigew yap, (bg
gOtKg, vii pacsagi Tomaiaw, Toy 9u).16V 61t0K61tTOVTCE EXCIA, 'CO koy(1), fi toi)g
papfkpoug TOtg aTpaTla)Tatc. 068E yap f retaw tx8pogil Too-army Elpriaato
10 tilv TaTaicov apx-fiv, ouov h Nipcovog Igraii4ia Kai i AopeTtavoi.1 ReXayxoXia.
noroz 0'.
rIpotpeimicog ObaXerruiva) vt(i)
121 A, B. 'Ent 8I Ev arcakcug neptcpepoi.tevog, croatpateaelg 'RI) natpi Kai
Guatparriyeig. Kai TpI(pet CYg OUK gv 4aXagotg xataxotvicwv, o68I 8ritt(T) npo-
15 (3aTOW Kat AUEA4), &XX' gni To) laTIX9, gy TOtc Xgtpthat 'wig Micuaucolg, Ta aka.
Kai (Pala alto6pevov ical Troia nivorra cc.) rcatpt Kat 'wig atpattcbratg.
www.dacoromanica.ro
XIV. THEMISTIOS
Themistios, cel mai influent sofist din sec. al IV-lea, originar din Paflagonia a
trait cam intre anii 317-388. De§i pagin, a putut deschide o Foal& la Constantinopol
si s-a bucurat de mult& trecere pe ling& diferitii impara%i, ajungind chiar preceptorul
viitorului imparat Arcadius, dupa ce fusese proconsul gi prefect al Constantinopolului
in anii 359 si 384. De la el ne-au ramas o culegere de comentarii la unele opere ale lui
Aristotel si o colectie de discursuri, care cuprinde atit pe cele oficiale, de aparat, tinute
in fata imparatului, cit ,Si altele cu subiecte morale.
Editia folosita: Themistii Opera, ed. L. Dindorf, Leipzig, 1832.
DISCURSUL VIII
Pronuntat la cinci ani (de domnie a imparatului Valens 1)
110 B, C... Dar, pe cit imi pare, to 1-ai intrccut si pe imparat 2, care
odata ajuns la domnie, 1-a chemat la el pe omul despre care stia ca-i este
cel mai mare vrajmas si i-a zis: Nu fi tulburat, prEa bunule, incepind cu ziva 5
de astazi nu vei mai avea un dusman aprig". Si pentru cele spuse, acest
imparat nu este mai putin pe buzele tuturor, decit pentru ca i-a pricinuit
moartea lui Decebal, pentru ca a biruit neamul partilor si pentru faptul ca
germanii au ajuns sa-i dea ascultare. intr-adevar, pare ca mai mare biruinta
a avut atunci imparatul romanilor, cind a facut sä se piece pornirea sa mi- ter
nioasa in fata dreptei judecati, decit sa se incline barbarii in fata ostasilor
sai. De bun5. Kama, nici incursiunile getilor n-au adus atita vatamare im-
periului roman cit sminteala lui Nero on faptele cele nebunesti ale lui Do-
mitian 3.
DISCURSUL IX 15.
Cuvintare de indemn pentru Valentinian cel Tinar4
121 A, B. Fiind purtat inca in brate, mergi in expeditie cu tatal tau
si cirmuiesti ostile impreuna cu acesta. El te creste, nu culcindu-te intr-o
incapere de dormit, nici hranindu-te cu gr5.sime de oaie si cu maduva, ci
ducindu-te la Istru, in iernile scitice, unde te hranesti la fel ca si tatal tau 20'
i bei aceleasi bauturi pe care le bca el si ostasii.
1 La 28 martie 368 imparatul se gasea la Marcianopolis, in tabara de lama a expeditiei
contra gotilor din anii 367-369.
2 E vorba de Traian.
3 Autorul repeta punctul de vedere senatorial, a§a cum s-a reflectat in istoriografia romans.
4 Discursul a fost tinut la 1 ianuarie 369 la Marcianopolis sau poate a fost numai tri mis
acolo. El a fost prilejuit de preluarea de catre fiul imparatului, in virsta. de 3 ani, a primu lui
sau con su lat.
www.dacoromanica.ro
36 THEMISTIOS
noroz
'Ent etpfivric, Oi.')eaevtt
132 C, D. KO. ov ttgv oLv Kai to nepatotio-Sat toy "latpov abv tij to0 noXti.tou
,irapaaK£ui -Kai Sig gq)eg avaatatov notflaat trjv nokegiav, ataagorg tOcrotg
5 -Kai toaotc, 6aotg oi)Og 7tpECYPE6OVTEg 1167tOTE npoelSetv taaNficraptev. OA' et
xat crettva Teta Kai yevvata, Iv Xiav 62Liyotg bnap4ovta TOW nthnote airoxpa-
tOpow, eta' &my tVV07.160)1.1EV Ti1V fli./EpaV tKEIVI1V fic tycvogriv aLtontrig tote
f
tfig TE Etpou crxeSiac, gy' g Stepif lucre abv Tt atpattift toy ÈAllianovtov, yai-
f
vetat ezi.isivcov µia va0g, tcp' .6 6 fiacraeLg tag anovSag gnotticsato, xai Tag ye-
n, yLpag tfig avalcol4oLarIg toy noXegov ij etvaStSoi3cra 6Xxag tfiv eipfivriv. gyth
napatgetc gev oi) teaapat Exuaticag, tiod.ricsiav 9613ou xat atparnyov 'F'cottaiew
gnttattovta licuathv 13aaaebat. xat eaaXayi.tor) pity oLic 6.xfixoa I3apPaptica,
prjvow 6e Kai 65uppthv Iced 8e1laeow Kai cpawfig atxttaXcbtotg WeiXkov ij CITCEll80-
gevoic npenoLarig. by' CI)V btEKX669.11 Tic Etv Kat 6861.1aVTOg atepethtepog. 016
45 flaatAzi)g taw µev papi3atpcov noXX6i)g aveatpeyev etc toLniath npeafleiag anpet-
xtoug, rely SE fil.tetepav fcati3Seet99 !cat, thg ZOIKEV, ongp Eicoov blietg gxelpovfl-
crate (i)a.oao(pictv, tijv goVTIV 9Etay TE oLaav Kai oixcttov app.oV KaTaTCpa0VEIN.
133-140... latpoc SE gni noMpo,.) µEv Paatktcog nepatougevou tei)yvuto
dmov, anevSea3at SE 1.0.1ovtt o-ui.tnposauvetto xai yakfivriv gad.ovtfig bneatpcbv-
20 VIA taig tfiv elpfivriv nputaveuoLcsatc tptfipeatv. taaeuov µev oLv thanep eV
Oppth tc:13 6ei9pth Kai g8oac. iv g66tcliaSat tac vatic taig ayx6patc sO9bc j.leV
ex /430011.11.0.W Ott auvexthpet to ayttepa, airroic icapnobaaat StiXov motet, npo-
axcbv !Ay nkriaiov, anolliivat Ofi tij S.ekfio-ac of SE geicgxuvto ayekii8Ov gni
ti-jc ogrig figepot Kai xetpoliSetc, nkfiSog oL Orrov aptS14. Tot& 311 np&rov Salm;
25 guptet8eg toaainat au NW aveu ypovtioog opthi.tevot.
TSZ i.taxap 'Atpeiori, gotpiyeveg, 6243toSatpav,
etnev giv tic antothv trivticata etc 61.upa) tag iliovcic to° notagoi5, tip/ !Ay
aatpantouaav toic CYTpaT111)Talg ev 1(601./Cp to 3pd.W.EVa aecoligvotc, }Levi cppovfilICET0';
;cat fiauxiac Trly Se Opet5c) aav Duggityo0c, Enl plc e66ti.tevcov tthv ticetthv, ttilXXov
www.dacoromanica.ro
THEMISTIOS 57
DISCURSUL X
Despre pace, adresat lui Valens 5
132 C, D. Este o imprejurare cu totul neobisnuita si aceea ca ai trecut

Istrul pregatit pentru razboi si ai pustiit de doua on 6, intr-un scurt rastimp,
tara dusmana , mergind atita loc ping unde niciodata n-au indraznit sa ajunga 5
solii nostri. Dar oricit de marete si de alese sint aceste fapte, pe care foarte
putini imparati le-au savirsit vreodat5., cind imi vine in minte ziva aceea al
carei martor ocular mi-a fost dat sa fiu, atunci o corabie, si anume aceea in
care imparatul a incheiat tratatul, imi pare mai vrednica de admiratie decit
podul lui Xerxes, multumita caruia acest st5.pinitor a trecut cu armata He lles- 10
pontul ; nava care a adus pacea imi pare mai glorioasa decit podul care a
transportat r5.zboiul. Eu n-am vazut ostiri scitice rinduite pentru lupta,
insa am vazut o adunare piing de teams, un sfat cuprins de groaza si un cir-
muitor de osti romane poruncind regilor sciti. Eu n-am auzit strigate de raz-
boi de-ale barbarilor, ci bocete, plinsete, rugaminti si un glas care le statea 15
bine mai de grabs unor captivi, decit unor oameni care incheiau un tratat.8
Iata, de bung seams, ceea ce ar fi inmuiat inima de piatra a cuiva pe care
nimic n-ar fi putut sa-1 induplece. Dar imparatul a trimis la ei acasa pe multi
soli care nu obtinusera nimic, in timp ce solia voastra 9 a respectat-o. si, pe
cit pare, solia pentru sciti voi ati incredintat-o filozofiei, singura care cste 20.
diving si in stare, pe drept cuvint, sa imblinzeascg minia.
133-140 ... Istrul fara voia lui si-a vazut unite malurile printr-un
pod 10, atunci cind imparatul a trecut pe celalalt mal pentru a se fazboi.
Voind s5. incheie un tratat de pace, fluviul 1-a sprijinit si a asternut o apa linis-
tita inaintea triremelor care duceau solia pacii. Ele se lcganau pe valuri ca 2S
si cum s-ar fi aflat intr-un port. Ai fi zis ca nave le au prins radacini cu ancorele
lor. Chiar de la inceput a cunoscut, vcnind el in apropierea lor, ca se invoieste
ca ei sa se bucure de acele lucruri de care aveau dreptul sa se bucure, dar n-a
hotarit ca soldatii sa se imbarce. OastEa se revarsa totusi in cete mari pe mal,
ca oameni blinzi si blajini. Numarul lor era nEgrait de mare, atitea zeci de mii 30,
de sciti erau priviti (de romani) intiia oars fara nicio teams.
Fericitule Atride, nascut pentru o soarta norocoasa" fl, ar fi putut
zice atunci cine ar fi privit malurile fluviului: unul stralucind de soldati
care priveau cu semetie si in liniste cele ce se petreceau ; celalalt phn de o
multime invalmasita de oameni care se rugau, aruncindu-se la pamint. S-ar 35.
fi putut spune ca tu esti mai fericit decit Agamemnon, dcoarece pe acela it
fericeau doar acei pe care el ii conducea, pe cita vreme tu ai fost socotit astfel
5 Pronuntat la Constantinopol, la sfirsitul lui ianuarie sau In februarie 370, dup5. Incheierea
Pentru tot discui sul v. I. Barnea, Themistios despre Scythia Minor, SCIV
pacii cu go %ii.
XVIII (1967), 4, p. 563-574.
6 Yn anii 367 si 369. cf. Amm. Marc. XX V//, 5 si Zosimos IV, 10 urm.
7 Yn realitate gotice.
8 Pentru nevoile genului si ca sg, faca placere Imparatului, Themistios exagereaz5...
9 In text era noastra", propusa de Petavius.
1° Probabil podul de vase de ling& Noviodunum, din anul 369.
11 Homer, Iliada, III, 182.
www.dacoromanica.ro
58 THEMISTIOS
Be EITC2V (Iv as Kai to 'Ayattgitvovog 6243tiorepov- S !Ay yap of; hye ttovoy Ittcoca-
,piero, cyb Sg Kai org dreg Kai ofg cmyercbpetc.
°Erepog JAY ohy rhg npog 'EXXhvag yauttariag oiSte Scarfs hv etv8petoc,
ata a' licaahro hnO ocrivh, rpucic 6icto4Opevoc 6p6(pcty ita7taiciag- ttralovii nAoi/rou
5 criweiov- 13acrtkehg SE Kai gv Talc anovSatc gn£8611CVOTO TfiV Kaptipiav, `fly ohic
iv hvercav no? egohttevot- gtp' rjaicu (nag gni Thg vain, hvixa ttgato-ra gautoi)
tpXoycoSgarepog fly, gni Teturob httarog, e4 Eco gerpt Ssikqg oxviag Kari:436g Se
intgp Taw Sticaicov eig aygrwct npog Tobc pappapoug, vixiv gVIKCIL aetworgpav Ice"
tcarrov, 'fig OOSEig ZTI, Icotvcovoc hy, oO (Swan-1)45g, oh Ta4ictpxog, our onXirig-
10 ga2t.' tyth naXat gtv Thy gtyrivotav 116voy greactuithicetv,h rpO[tevoy sic to npayi.tara
icaaecixpow Kai Tho-ecog Ztµrjv icaropawa eIvat, ahrocpuri Pacsaga Sitttoopyoocrig-
SElVoTTITCE SE roacthrhy Kai flaaoug ottoii Stavoiag Kai Spottov fnip.gtrow xexpa-
lAVOV KaTaTCXe£1. EblIEVEia, Oboe tV rShropt Taro Epyov 'Itotoulitvq) OaSiOn Ka-
utoo toCSTE got ttlicpoc g(paivero O Ileptiatic Kai O Toy Tleptiaga reaccupaicd);,
o5 girt Kai apcs.ohyrag 'Aanvaioug kern/ tcargnkno-crev etc To (poi:lei:cram Kai SeSe-
Xorag sic TO apcsetv gtvrticaSicsrh.
Aicsavottea ohy npog robs X6youg rob' 13acratcoc Tgt aka rdiv 13apl3apcov
nacrrOvrom ei na.axEtv °Jay fly 4a.ogacruov into tou SEWOVITOD "CCU Tots OnrOpcov
Tobc 'EXA:nyag Kai 'Aahvaioug- Icairotye npohyopoy Elroy obSettpa loprrov,
-20 ohSg goanep yXcirrog f3apParov, ohm SE Kai Tx) Stavoia, Iv to) cruvelvat 1.1.5.XXoy
aocpcirrepoy ij Cv TOLc ginAotg aro) yaw Thy !ley 'rob Pacrt%gon Enowt4tictv gtrcatot,
Thy TOb Stxactrob Se gtyan(t. cbg gicetvo gtv Sovdttlecoc npOopitta, TO ilex/ acqpiag-
gt?A' gyayh Srj rote May Toe Succ4etv ahro TO Sticaceaaat raXenchrepov, Kai Ste-
Xtyrah yeXotog Ohrov 6 tcptrhg 6ptcrrog eivat IteIttaTEDK(t)g TOCIOOTOV yap aka
25 trj SetvOrirt nepthy, &sore Toy csuvhyopoy tots 3apf3gtpotg iinonrov nothcrat,
Kai icarao-rho-at Toil lista &Okay aythvoc- Toy Stgt rioy Xoycov air* raXembrepoy-
oiX1' Sµws icaral3caow, Etta dtviath Kai retpa ghpeye aopul3outtevq.), Kai cpiXoy
hno ittipruatv Inotetro Toic et61.KETCSaal. 7tElttaTEOK601. Taro Sg fly Stakhovrog
TfIV raparhy, sic ijv Icargarricsev- &diet ohy Xiav ilyanerthg, rag gvavriotg netaeat
:30 icarellettptvog, Sapacty Ettta Kat 88801.KCin,neptypowbv 'cob; aproggyoug Kai imo-
pdxwevog oic !ley Stagyrari icaranenrcoiccb; Thy wurhy, oic St ETUXe Tioy csnov6cbv,
gtnauaSictoilevog >jv o0v 9Eaj.ta iSetv dicta-coy, Kai Sul noXXo0 crug13E13rpcog,
StSovrag rely elphyhy `Pcottaioug-, ohic thyouttgyoug ohSeig EIS& pucriov gtnapta-
ttohttevoy To% 13api3apotc, oOK gtpyhpou rdaavra rOcra Kai roact, ohic laahrog
40 vabg yei4oitevag, our ti nporepoy hnoggvovreg Sterskohp.ev, 13apurepay uhv
www.dacoromanica.ro
THEMISTIOS 59
si de acei pe care ii aveai in puterea to si de oamenii a caror nedreptate o tre-

ceai cu vederea.
Ace la nu era nici macar un privitor cu simtaminte barbatesti al unei
lupte de corabii impotriva elenilor; ci el a stat in cort, la umbra unui acoperis
de aur, ceea ce mai degraba era un semn al moliciunii decit al bogatiei. Imps- 5
ratul insa, chiar si la incheierea tratatului, vadea taria pe care n-ar fi avut-o
cei care se lupta in razboi. El a stat in corabie in bataia soarelui, in culmea
arsitei, din zorii zilei pina seara tirziu, fara sa-si schimbe infatisarea. Coborind
din corabie si luptindu-se cu barbarii pentru apararea drept5.tii, a dobindit
o mai stralucita izbinda prin el insusi, iar la aceasta biruinta nu mai era ni- 10
meni partas, nici con.ducator de oaste, nici capitan de ceata, nici ostean.
Dar la imparat admirasem cumintenia pe care vedeam ca o arata in cele intre-
prinse si eram de parere ca am de-a face cu o fericita inclinare pe care i-o
daduse Firea, care-1 inzestrase cu insusiri innascute. 0 mare agerime a mintii,
o adincime a cugetarii si un fel de a vorbi curgator ; el stia sa inspaiminte si 15
sa fie blind; iar asemenea lucruri n-am putut vedea nici chiar la un orator,
care-si da osteneala sa fie asa, fiindca meseria i-o cere. Astfel Pericle si cel
care 1-a admirat, pentru ca, prin felul lui de a cuvinta, baga spaima in ate-
nieni, cind erau prea indrazneti, si ii facea sa alba din nou indrazneala, cind
erau infricosati, aceia (in comparatie cu el) imi par mici. 20
Asadar putem vedea ca barbarii erau miscati de cuvintarea imparatului,
tot asa precum elenii si atenienii, ceea ce nu trebuie sa ne uimeasca, erau mis-
cati de cel mai iscusit orator din vremea lor. $i totusi ei aveau un sustinator
al for care nu putea fi biruit oricum si a carui inteligenta era barbara, cum
ii era limba. Iscusinta lui in a gindi si a patrunde lucrurile era mai mare decit 25
in a savirsi fapte de arme. Astfel el nu punea nici un pret pe titlul de rege
si era multumit cu acela de judecator 12. intr-adevar, prima denumire este
una care arata putere, in schimb aceasta din urma vadeste intelepciune.
Atunci s-a dovedit in adev5.'r cal este mult mai greu sa sustii un proces decit
sa imparti dreptate si acela care credea ca este cel mai bun judecator a fost 30
dovedit ca este un orator ridicol. Atit de mult it intrecea (imparatul) in elo-
cinta, incit a facut ca barbarii sa-1 priveasca pe aparatorul for cu banuiala,
deoarece i-a pricinuit o lupta cu vorbele mai grea decit una cu armele. Totusi,
dupa ce 1-a doborit, 1-a ridicat, a intins mina deznadajduitului si 1-a facut
prieten al sat' in fata acelorasi martori care fusesera incredintati ca suferi- so
sera'. o nedreptate. Aceasta era calitatea celui care stia sa alunge turburarea
pe care o stirnise. Pleca deci foarte multumit, stapinit de simtaminte potriv-
nice, increzator si totodata plin de teams. El isi dispretuia supusii si era ba-
nuitor fata de ei, isi pierduse increderea in sine, deznadajduit, pentru ca fusese
biruit cu vorba; dar era si semet, pentru ca obtinuse tratatul. Putea fi vazuta 35
atunci o priveliste cu totul uimitoare si multa vreme nemaiintilnita: romanii
acordau pacea si nu o cumparau. Nimeni n-a vazut cum numaram dusmanilor
aural, nici atitia si atitia talanti de argint, nici corabii incarcate cu haine,
nici suferinte indurate mai inainte, cind ne bucuram de o pace care era mai
12 Regele gotilor (Athanaric) purta titlul de judecator", denumire care apare si la Am-
mianus Marcellinus XX VII, 5,6, ( ludex potentissimus). Cf. R. Vulpe, Swiatowit", XXIV
(1964), p. 313-318.
4 Izvoarele istoriei Remaniei c 311
www.dacoromanica.ro
60 THMISTIOS
icaTaSpopthv ExicapnoOpevot tljv fICIVX1aV, wai cpOpov ITtjatov cpgporreg, o6 To

Epyov oinc ato-xuvottevot, touvoµa g4ipvoiwaa. f3aatXei)g St icaiTot pcyaXoScu-
poTaTog tov, oi.ang TTIV1KaDTa ObK fl6XiWaTi cpetScoXoTaTog voptaafivat, 6g. ye Kai
To (3i.wri8sc (VAC& atTliptcnov Imp-alnico, tad etVTi TV TOO-COVSE T6V nparrepov
5 icop4oatvcov, tot tg tvi cruvexcivet, Tc.13 ttpog Tfiv yA.d.)TTav Staicovobvw cbs oi.)Stv
ita-XXov Tor) Epyou Exi)aatc it `Pcottaimg itpoafpcovcog. o&rco St Sul nolvTcov g(pt-
X0VeIK7I6E Sgkov notficrat oinc ayaneco-ag autos rely 81pin/fly, &XX& cpetatittevog
Tthv 13apPdpow. &ate oOSt Tag gillropiag abTorg, oust Tag ayopdg, ag tni 1g irpo-
Ttpag eiptjvtic gre aSeiag eIxov Snot 13oOkotvTo notelo-aca, WAY en' 14oucriag Exetv
10 atinlicev.
'AX?& icaiTot Tor) xtpSoug birapxovTog Kowa) toil EaVECRV atapoTtpotg gK
Tijg ap.otPrig Tthv tv xpeicit auvallayttaTcov. SOo govac 7to? -tg Tth noTagth npoaco-
Ictuatvatv garcopta icaTeaxeuetcraTo Tat() St fiv aµa It& aruldov Ta TravTa IntTaT-
TovTa Tag PapPapotg Tag ogovSag notetaaat titta St npovota tor) Icalcoupyo5vTag
15 ATTOV Xav&evetv, aitoxcicketagtvic abTOrg Eig Ta cbpto-gtva xcopia Tfig grEttaM.ac
ytvcbaxet yap, (Ana, cscKetv tour f3api3apoug Suvattecog Excov, Thy cpi)o-tv St ainCOv
agetPetv obx °Tog TS 6v oicrrE agyfjpriTo ctincliv Tfiv No:nowt-iv Tfig anto-Tiag- Sta
Tot) To yap Kat Tthv cppoupicov Ta fikv OKOSOIITICSEV SK Ka Wilg, Ta St eLVLIST110-£ KaTa-
t
tetinggeva, TO% St npoog9roce To gvStov, ihvoug !ley xaaptaximpov 6v, naxoug
20 St 61101) Toi) Tou npocrtSEI, OSaTog St ayaovtav, i TakTI IlpoTepov gitttceTo, Tpotpthv
St atiactupoog anavTaxot) Kai Xtagvag Tflg yetTvabo-rig aX.cio-artg, Kai o-TpaTubTag
gic KaTaXbyou, Kai cppoupobc Toy aptaptev ou veuSoptvoug. Kai OitXa, Kai Pali,
Kai prixaviwara, arravTa eig To Zo-xaTov gliTacrileva. tows litv yap gic tic Trept
Tag ypoupag oXtycopeaecog STCCIELCSTE6KEtCraV of 7TOXSAt01 ITC' af.)TOic aTSX,Wbg Ket-
25 act.t, Kat Toy noXel.tov, Kat T1jV sip-fly-qv 6pthvreg Tobg p.tv o-TpaTukag of) ttovov
avoitkoug, akka xat axiTcovag tour itokkobc, Kat Taig vuxarg, Kat To T.g advaat
KaTaltE7ETCOKOTac cppoupapxag Kai Tatapxag, gaitopoug atalov Kat Tthv av8pa-
raiScov icanfikoug, oil Toirco ptivov Epyov icpocyttcetTo, TEXelo-Ta Rev e0V1'10-aCr9al,
laSICSTa St Kai airsinroXijcsat Tthv yukatcaw St eXaTToiia.9at Toy aptaltOv, ancoc
30 ?Iv ygvotTo ictpSog cti)Torg iataacnpopa Tthv gxketicovrcov- TaUTa St Ta cppoOpta
icaTeOiSurocoTa, yup.vet icat avapciNrcov Kai oracov. Tarn' o6v opthvreg, oinc anet-
KOTOn Scppovouv tctuTok eivat atteivoug autciwv tKSpojL(Ov. K &v &pa Soxfj Tax/ SK
TOO npocpavoilg rcoXettov Thos Sumottelcsat, akka Toys xXamteOetv ai)Totg to' aSeictg
icaSeaTrucgvat- Stemteipovio agavTaxocre Tfig SxStls of.) ica.4' Eva. Kat Soo ithvov
35 &XX' ijSrl Kai Kara Xoyouc Kai oiaattoi)g, 203cyTat Stpev, ou aTpaTtOTat, cpc'opta
Ta Vapupa 3voi.u4ovTeg. (AV ou vi)v aXX' givcoaev ilexpt c:t7L.deTtnc Sciatc ?iv
www.dacoromanica.ro
THEMISTIOS 61
impovar5.toare decit invaziile si plateam anual tribut. Desi ne rusinam de

aceastg imprejurare, nu spuneam el este vorba de un bir 13. 1115.'car cg era
foarte darnic, imparatul nu s-a rusinat atunci &A fie socotit foarte econom.
El a oprit aprovizionarea for obisnuita si, in loc de atitea lucruri care mai
inainte erau duse la ei, impgratul abia i-a inggduit sa se aprovizioneze astfel 5
numai unuia, de care se slujise drept tilmaci; iar acesta o facea sub cuvint
ca cheltuiala li privea mai mult pe sciti decit pe romani. In chipul acesta s-a
str5.'duit sa arate in totul ca el nu era atit de dornic de pace, ci voia doar s5.
crute pe barbari, incit negotul si pietele comerciale, pe care aceia in timpul
p5.cii dinainte puteau sa le aseze'cu cea mai mare libertate oriunde ar fi voit, 10
acum nu mai erau 1.5sate la bunul for plac 14.
Cu toate cg amindoua neamurile aveau de cistigat la fel din schimbu-
rile de mgrfuri dintr-o parte si cealalta a stabilit piete numai in doua cet5.ti
asezate ling5. fluviu 15. Acesta era un semn ca incheia tratatul de pace impu-
nind barbarilor toate conditiile si, totodatg, era o m5.sura de prevedere ca, in 15
imprejurarea ca ei ar face vreun rau, sa nu se mai poata ascunde, deoarece
negotul le era limitat la o anumit5. regiune. El stie, cred, ca poate sa salveze
pe barbari, dar nu poate sa be schimbe firea; deci le-a smuls orice inlesnire
de a fi perfizi. Tata, prin urmare, pentru ce a cladit unele intgrituri din nou
si pe altele, care erau stricate, le-a refacut 16, iar altora le-a mai adgugat ce 20
be trebuia: le-a ingltat, acolo unde erau prea joase, a facut ziduri mai groase
in partile unde era nevoie si a adus apa peste tot, acolo unde mai inainte era
mare lipsa ; a mai facut si magazii pretutindeni si porturi la marea vecin5.;
a adus soldati dup5. liste si un numar insemnat de ggrzi; a adus arme, sageti
si masini de razboi, toate puse la incercare cu cea mai mare grill. C5.ci ping 25
acum, din pricing cg posturile de paza erau neglij ate, dusmanii crezusera ca
razboiul si pacea sint in mina lor. Ei bagau de seams ca soldatii sint nu nu-
mai neinarmati, dar ca o mare parte din ei sint gra,' tunici si prgbusiti tru-
peste si sufleteste. Comandantii posturilor de paza si cgpitanii de unitgti
erau mai mult negustori si vinzatori de sclavi, Ingrijindu -se sa cumpere si 30
sa vinda cit mai mult. Numgrul paznicilor se micsora si ei aveau de cistigat
de pe urma acestei situatii. Intariturile se g5.seau naruite, gra oameni si f5.rg
arme. Vazind acestea dusmanii se gindeau multumiti, si pe drept cuvint, ca
vor fi superiori prin navAliri. Cu toate ca nu indr5.zneau Inca sa porneasca
pe fats un rgzboi, puteau totusi sa prade pe furis fara nicio teams. Se r5.spin- 35
deau in toate partile pe mal, nu cite. unul sau doi, ci in intocmiri si cete de
hoti, nu de soldati, si numeau furturile for prada de r5.zboi. Acum insa nu mai
este asa. Din tinuturile de sus si ping la mare ai crede ca s-a Intins un zid trai-
nic ca otelul. Cu asemenea fortificatii si arme si cu sprijinul unor asemenea os-
13 inainte gotii primeau stipendii.
14 De fapt barbarii aveau mai mult de cistigat de pe urma comertului cu imperiul, de-
oarece primeau produse finite, in special arme si articole de fier, in schimbul produselor naturale
livrate de ei.
16 Probabil la capetele de pod de pe malul sting al Dunarii.
" In timpul cit a stat Valens la Dunarea-de-Jos, s-au executat importante lucrAri de
constructie si de reparatii ale drumurilor. Lucrul acesta reiese si din marturiile epigrafice, cum
e cazul inscriptiei de la Girliciu (CIL, III, 7 494) si al stilpilor miliari de la Miristea si Rasova
(CIL, III 12 518 si 3 755).
www.dacoromanica.ro
62 THEMISTIOS
Teixog aSagavTtvov tkriXacraat. Totaing) KaTaTCETE6KVOTal. xapaxthgaTt (ppoupiaw,

616.(pv, aTpaTto)tOv. "Iva yap Td aaa irepth, V tt apicet TEICafipt0V txXoyiaaaaat Tfig
nepi mina ttrtgeXeiag. tp8 St OinC dC01)V dalcapiaV (.bv airrog ytyova &EGETfig
Tate 6fIrcOU TOOT° 6aot yeyovaTe I/Citric xthpag txeivrig, it xaAliaTri gtv tan Tilg
5 Exu&txtjg TfigOnTIKOOLL fixtaTa St ampakrjg trpog Tobg pappapoug, Oinc aapoo otakig-
OVTOg &nip, To0 noTagoO, (121' avairs(pupgtvou Tij yij, xai Tevetyoug xoX,Itov noto0v-
Tog eicrtxovTa ttrucoki) Trig fineipou, oiitc vauaiv ovTa itXonov, o6Te PaTov nopeu-
aigotg. CtUrii Toivuv i viva Thog 1.1tV opgrittiptov Ka3ElaT7lICEI. Taig txSpoutatg
Tthv TIOXEI.LICOV, cripaT(1) gtv aapoct) xai trpocpavet gij 9a66o6vTcov Sta TO Itpocrxiwot
10 trig £ipnvrlc, KXGOTECiag St Kai xaxoupyiag Ev Toig govflpeat IIXototg 7roto6gevot,
Kai vauXozorwTeg nepi Tag vtialSac, dvbrilr-COV tai9VTic Toil Irp00-011COOMV
Etta >=v 6o-cp o-uvt3aaavovTo ot (ppoupoi mO66w9ev aAlfiXow a(peatrixoTeg, KaTa-
Spandwreg 6aa Te fiv ()toy, tyxaTeSe6ovTo Tth 'tromp:). ToiwTeliaev St iiropov
Ay To 61.6KEtV, I.CtjTE 7a.EtV !ATE (3CEKEtV auyx(opoilvTog ainotg TOG TEVay01.)g Kai
15 TO irpd'yga oux jv dVeKTOV, Ev exp9aXgotg keikaTetaat auttaavobvTag tcpog Tip/
It[aapiay.
'AU' 6 Octaa.s6g oke trpog Thy (p6atv -cob TOROD 80C9111XGEVOg Div aXV
teupthv yirig Licsivrig XercT)iv Tatviav Eg TO TgVayog 7rpoato5aav, Kai TEX60-
4 OU Ita V to itgpt 6.7t07ITOV AV, lirETEIXICY6 (ppo6ptov
Td5CICEV Etc ozaov llri7riaOV,
20 tic xatvilg, aguSpolg Teixeatv axoXouatjaag, a Tthv npoTepOv Tic ainoxpaTopow
Sta gtv To xpijo-tgov xaTePaXeTo, npog St Tijv Suaxtpetav atrettrev onou yap oO
Anog 70a1CSIOV, of 7aiV90g OnT7j, oO KOVia jAETa OCEGY-abVig, akVE axeuaycoyetv
attavTa xprl o-TaSioug TOaoug Kai TOo-oug guptao-tv 6m4uyicov, Tic ofm civ o-uvtyvco
Toig atroa-Tdatv cbc agrixavou Trig tictvoiag; f3ao-acbg St tvixa tijv 'Ag(Novog
25 gown-idly, 11V txeivog etc Toy Tetxto-gOv Tthv Ortf3(T)V eveSsiaTo. EIrceg dv aino-
gaToug 1.1tV (ptpeaaat To6g Xiaoug, ainogaTtiv St Tfiv laivaov, TexTovo)v St &£t)
xai XtaoXOycov avttvat TO tictTsixto-ga Too-aoTri gtv 1j T8v aTpaTtamTw sinTeiZeta,
Too-anti St 11 'rah/ xaXenCov eicoXia. xaTaveigag yap etc diravrag Tijv (ppovriSa,
xai giStv gt pog auyx(optjaag trig aTpaTaig Oirtp S6vagtv TRECSafiVCEI, 6XX' thattep
30 (popTiov TO Epyov etc gtxpa SteXthv, oux etao-ev o66' 6vitavotiv alaato-aat -cot)
lixaoug, Tth lidEVTag gepiTag notilaat, Kai trp8Tov ye tauTov Ex tot 7iXELOVOg: apa
ICICITEI5CITITE dv got 6Tt gliSt TOV KGETEINacraTIV duItaX6T0, [1118k 7TOKOITOW' Zaka
xaxeivot auvetailveyxav gtTpov GbptalltVOV Kspapou auvieTptggtvou; tyth St-
Thug ta61.1aov Toy 'AXxicppovog Arigoaatvriv Tot) ttpoTetxia[taTog trig E(patarl-
www.dacoromanica.ro
THMISTIOS 63
tai a fost intarita toata provincia. Ca sa las la o parte toate celelalte, e dea-
juns sa dau o singura dovada de grija sa pentru toate acestea. Nu voi spune
ce am aflat din auzite de la altii, ci fapte la care am fost martor ocular.
Cei care ati fost in acea regiune, cea mai frumoasa din Scitia 17 supusa impe-
riului, titi ca e foarte putin asigurata impotriva barbarilor, deoarece fluviul 5
care o stralate nu are un curs continuu, ci Este amestecat cu uscatul i for-
meaza un golf ml4tinos §i nenavigabil care adincete mult, pe unde nici
piciorul nu poate p4i. Aceasta regiune fusese inainte un fel de ascunz4 de unde
porneau atacurile lor ; indraznind sa navaleasca in cete §i pe fata, fiindca
pacea, care era doar de forma, ii oprea, ei savireau furturi Si nelegiuiri, in 10,
barci cu un singur rind de visle ; stateau la pinda in luntrile for ascun0 in
ostroave i navaleau fara de veste peste localnicii din apropiere. Apoi, ping
sa afle garnizoanele, wzate departe unele de altele, faceau incursiuni cum
puteau si se cufundau in fluviu. Din acel moment nu mai putea sa-i urmareasca
nimeni pentru ca, prin mlWina, nu patrundea nici luntrea §i nici piciorul nu 15
era in stare a 13'60. Era ceva de nesuportat sa se savireasca jafuri in vazul
tuturor, fara ca infaptuitorii sa poata fi pedepsiti.
imparatul nu s-a lasat lipsit de mijloace in fata naturii locului. Desco-
perind o limbs de pamint ingusta.' i mica ce inainta in mlWina i se sfirea
la o colinb.' inalta, de pe care se putea vedea intreg tinutul de jur imprejur, 20.
a inaltat din nou o fortareat5 18, luindu-se dupa n4te urme greu de desluOt ale
unor ziduri, pe care unul din imparatii de mai inainte le durase, avind in minte
aceasta wzare prielnica, dar lasindu-se pagubas din pricina greutatilor.
Cind nu se gasqte in apropiere nici piatra, nici caramida arsa Si cind nu se
poate aduce wr nici nisip, ci toate trebuie carate cu nenumarate vite de la 25
o departare de mai multe stadii, cine n-ar fi iertat pe cei care au renuntat
la acest plan, ca §i cum ar fi fost cu neputinta de adus la indeplinire ? Impa-
ratul insa a biruit cinturile lui Amfion 12, pe care acesta le-a aratat cu prile-
jul inaltarii zidurilor Tebei. Ai fi zis ca pietrele i caramizile se rostogoleau
singure i ca fortificatia se inalta fara arhitecti i pietrari. Atit de 30.
mare era supunerea soldatilor i ti.urinta cu care erau invinse greu-
tatile. Impartind tuturor grija ce-o avea §i nelasind nicio parte din ar-
mata sa fie impovarata peste puteri, ci distribuind lucrul in parti mici, (impa-
ratul) n-a ingaduit ca vreunul sa simta greutatea acestei lucrari, facindu-i
parta0 la ea pe toti i, inainte de toate, luind el insu0 parte intr-o mai mare 35.
inasura decit altii la munca. Ma yeti crede ca el nu s-a tinut departe nici de
sclavii care slujeau in odaia de dormit, nici de cei care stateau de paza in fata
ei, ci i acWia i-au dat o anumita osteneala la sfarimatul caramizii? Mai
inainte eu admiram pe Demostene 20, fiul lui Alcifron 21, pentru fortificatia
17 Scythia Minor, adia. Dobrogea.

18 Pasajul acesta §i mentiunea, ceva mai departe, a unui trofeu an fost folosite in sprijinul
unei eventuale dathri tirzii a monumentului de la Adamclissi.
19 Personaj legendar despre care se povestea a a inaltat zidurile Tebei cu ajutorul muzicii,
prin aceea a atragea pietrele prin forta cintecului lirei sale.
29 Generalul atenian care, In timpul razboiului peloponeziac, a inconjurat §i a fi cut
pri-
zonieri pe hoplitii spartani debarcati pe insula Sfacteria.
21 In realitate era fiul lui Alcisthenes, v. Tucidide, III, 91.
www.dacoromanica.ro
64 THEMISTIOS
piag, tilt Toic aTpaTto)Tatc oincog. txpficraTo EOTIKOOlg, tars St' arropiav axeuthv,
Toy rrnkov ytpetv eni Tthv v6Tow, Orriao) Tth xetps crultraticovTctg, iftvpcirroug
oi) raetv it xtkioug, Kai TobTotc epeTag prikkov ij orrkiTac, ince xstRthvog arcetkrut-
ptvoug, aptylciov of) Teixog icaTaolceudovTag anon St Ta4tapxot Kai o-TpaTnyoi
-5 ax3oyopetv oi) rrapricorwTo 71@g ay Ttg ayacratTo epos giav, 11 Toy icatSei)aavTa
oiiTcog, ij Tobc oiiTco rcerratSeuttevoug;
Kat v0v rrapaTtTaTat gtv f elpfivn Sta narrow axeSOv Tthv geSopicov, rtapa-
TeTaTat St fi Tot) rroXegou Trapacriceut Me yap (3ao-tXd)g obc ticetvot pakto-Ta
akriad)oucrtv Soot rtpog Tex; rrokegov AuTpentagevot. yepet St I) REV bx3,j ypou-
10 plow, Ta Se ypoOpta aTpaTUDTV, of aTpaTtOTat St ora.ow, Ta SE 6raa icalXoug
di.ta Kai dayaXelag Kai Tpuyij Rtv t4skfikaTat Tthv xaTakoyow, rceptoucria St
elVTE1CIliKTat T(%V avapcaiow. St' fly of ypoupobviec oux avaylogovTat avTi Tthv
13ap13apow TroXeReiv Toic brciicootc, xcoceivcov Rev arcexeo-aat Stet Tag arcovSag,
yepetv St Kai ayetv Toin yecopyotivTac Sla Tfiv EvSetav aXX' avTeaTparcTat obi(
15 oiS' orrcog Torg aTpaTtcbTat; rEpog Trjv etcoautav Tatv 6 yor3og Kai ri aapaircig
xantypovoikst Rev yap Tthv Pap! 3apcov, inrepSeSoircaat St Tobc yewpyobg xai TO
nap' excivow gepirtv inrogstvat, yof3cpcbTepov aircorg, it 1.toptaSeg EKoathv grctoilicrat.
oii.co) xai Ekcoaev Kai EvSoasv Wag Eiplivrt icaTtxet, Tobc rcokeRioug Rev 6 T(bV
ora.cov yoi3og, Tobc oTpaTtchag Se 6 Taw vopow. Steipyet Se Exoaag `Pcogctiow
21) oi) noTagog, oi) Tevayoc, 06 aptyyia Ta0Ta Rev yap av Ttg xai Staxoyete, xai
Start XeOcrete, Kai 6rcepl3airi akka yoilogov oi)Seic narroTe inteptf3rb* xaTaSeeo-Tepa
swat irerrtaTeuxthg. Kai Tportatov ECITT1KE TaOrrig Tfjg vIKljg, pin( gK Mao° rrertotri-
gevov, oi)Se xakicotw fj xpucrobv, nernyog LT' evog xcopiou all' &mat Rev Pap-
ilapotc, drrao-t Se TcoRaiotg tvStatTthgevov. Kai Taro avtatrio-ev 13acrtXei)c oi)
25 TC-1491,-Et Oven/ xai TpallgetTCOV, 068E crcopoic vexpthv aStriyfiTow, daka !Ion 'Et
IrpocreSpia Kai Tl icapTepia
'Hv Ttg ent o'V rrpoyovcov Tthv figeTepcov rthicTrig avflp, MekarcORag tivoga
&nth, xdaktaTOg TE Kat p.eytaTog, ice Tfiv Texvnv Ei.)SoxtpLoTctTog, oL Kai Toy TiTOV
cpaaiv tpacsTfiv yevtcraat Toy airroxpaTopa. o6Tog obStva /rewrote Tpcbo-ag, obSe
-30 rraTgag, ROvil rfi 0760-81., Kai Tt T6V xetpthv avaTacret rravTag airgKVal.E TObc
avTuraXoug. Curl-leo-av otT)v Tr) 1.tv yetSoi xaipovTec, Tc SE napacnceufig ATTruttvot
'rob To Kat 'Tog Toy Parytkea vv nercovaaatv ot rroktiltot. vevirryTat yap dveu
TrapaTascoc, Kai 7CEICT6Kaal.V dveu Tot, crTfivat oi) yap Totg o-thgctatv firrnyTat,
DOSE Totg oraotc, by' c'ov Kai ot paTioug rroXlaxtg tXaTTobvTat Tthv yaukoTepow
.Z5 &Ala Tfj yvthifla Kai 'r Stavoict, Kat '* 710A.1) Xeipoug dvat rreto-afivat. OiSKOUV
www.dacoromanica.ro
THEMISTIOS 65
din Sfacteria, fiindca se putuse sluji de niste osta0 atit de ascultatori inclt,
cum nu aveau vase de nici un fel, aduceau lutul pe spinare, tinind miinile im-
preunate la spate. Nu erau mai mult de o mie de oameni §i acqtia mai de-
graba vislasi decit hopliti, surprin0 de iarna ; §i ei construiau o intaritura
cu gard, §i un zid. Cind centurionii §i generalii nu se dadeau la o parte de la 5-
caratul poverilor, cine sa se mai minuneze cum se cuvine in fata celui care §i-a
invatat supusii in chipul acesta, sau in fata celor care au inteles sa primeasca
o astfel de invatatura?
Acum pacea domnete aproape pe toata intinderea granitelor (imperiu-
lui), dar s-au ivit peste tot si pregatiri de razboi. Caci imparatul ,§-tie ca traiesc la
in pace cu adevarat mai ales aceia care s-au pregatit pentru razboi 22; malul
(fluviului) este plin de fortarete, fortaretele de soldati, soldatii de arme, armele
de frumusete si de tarie. Din listele in legatura cu serviciul militar tot ceea
ce este legat de viata de huzur a fost indepartat ; s-a introdus in schimb bel-
pgul celor trebuitoare, datorita caruia garzile din fortarete nu sint nevoite 15-
ca in locul barbarilor sa poarte razboi cu supu§ii §i sa nu se atinga de aceia,

pentru ca a§a le cere tratatul, dar jefuiasca pe agricultori, din pricina
lipsei. Nu stim cum s-au tutors la soldati, printr-o rinduiala neobi§nuita inainte,
teama si indrazneala. /ntr-adevar, ei ii dispretuiesc pe barbari, dar se tern de
agricultori, §i ca sä infrunte dojana for este lucru mai cumplit decit sa vada 20
navalind zeci de mii de sciti. Astfel, afara si inauntru, domnete la not pacea:
pe du§mani ii stapinqte teama de armele noastre, iar pe soldati teama de legi.
Pe sciti nu-i desparte de romani un fluviu, nu-i despart mlastinile, nici luta-
riturile, caci pe acestea ar putea oricine sa le strice, sa be straba.ta cu barcile
§i sa treaca peste ele, ci teama, peste care n-a trecut niciodata nimeni, cind a 25
crezut ca este inferior. (imparatul) a inaltat un trofeu 23 pentru accasta vic-
torie, alcatuit nu din piatra, nici din arama sau din our si care sa aiba un loc
fix, ci acest trofeu poate fi gasit la toti barbarii §i la toti romanii. Si 1-a ridi-
cat, nu prin multimea mortilor si ranitilor, nici prin gramezi de le§uri neinchi-
puit de mari, ci numai prin staruinta si tarie sufleteasca. 30
Era pe vremea strabunilor noWi un luptator cu pumnul, numit Melan-
comas, foarte frumos, voinic si vestit in me§tesugul sau. Se povestea ca se
indragostise de el chiar si imparatul Titus. Acest atlet, fara sä rancasca vreo-
data pe cineva, fara sa loveasca, obosea pe toti potrivnicii sai numai prin pozi-
tia pe care o lua §i datorita felului in care §tia sa-§i mite amenintator bratele. 35
Acestia plecau, ap.dar, bucurindu-se de crutare, dar invin0 de insusirile §i
pregatirea lui. Asa ceva au simtit acum si dumanii in fata imparatului. Au
fost biruiti fara armata si s-au prabusit fara sa fi dat piept cu acela, caci au
fost invin0 nu datorita trupelor, on cu armele, prin care §i acei care sint mai
puternici adeseori sint biruiti de cei mai slabi, ci prin chibzuiala §i intelepciune 40.
22 Aluzie la binecunoscutul dicton: Si vis pacem, para bellum".

" Pornind de la aceste don& pasaje, N. Iorga (In Analele Academiei Romane. Memoriile
sectiunii istorice", s. III, t. XVII, 1936, p. 206-207) atribuie lui Valens construirea monu-
mentului de la Adamclissi. Argumentele arheologice par s5. infirme aceasta ipoteza. Nici inter-
pretarea izvorului literar nu o indreptateste, deoarece in pasajul de mai sus trofeul amintit este
feat in sens figurat si nu In eel material, de monument In cinstea unei victorii. Vezi o exprimare
similara in discursul XIX.
www.dacoromanica.ro
66 THEMISTIOS
7CEpiEGTIN abTOtg ij KXEµµa atpctrfly6W aiTIAUCECSaat, ij lvt8pav, it Suaxcopiav,

fl Ta 6iSorircotg eia7tcacty, St SiScoatv ani.5a tg frctitttvotg 'COO MAW gic vjg
Icmg dvagaxtaacraat. dcXbi. Kai xpovov npocaaPovreg Etc napaataufiv Kai 7r62k.egov
vOi.ttp.ov Kai npoyavti nol.epoi)i.tevot, oux fivsyxav 'My 7cpol3okiiv TOO Daatkgcog,
5 ij 7rpo(3akkoptevog tv rptaiv 6Xotg evtaurois, etICEITETN fivayxacre toi.)g Setkaioug.
ev oIg ate xcw.thvog elVTEICEXaElV, OOTE 9Ep014 avrtarrivat to4tficravteg, Sig
xaa' EKCECTTOV hog trcoirco.
Kai vbv ICEpiEUTIN fultv of.) 'wog vexpoi)g aptailetv, 5acov xparroug yeyovagev,
akAA tobg (.T.Atrag. oi)Se xexpatrixtvat pev, obg Se txpatflo-attev 1.13) Exelv. CATO)
10 TiVOVTat xpsitroug avapanrot avapeoiraw. ZKEINCOg Se, apxraw Kai atAlw xai irapSet-
XECOW xattotys t xeivcov angpi.ta xtAmystoOvreg inroXtinnivogev 6 5' 4aipcov nay-
TeXcbg, eattfiptog Trig 6ypag vol.ticerat EITa aripiawygv Taw ayptcarduraw a Steipyet
i
irpog futag obi( latpog, oi)Se `Ptivog, OA" (p6o-tg aim), (pet5th 7toto6i.teaa, &con
iv T6? ygvet cyci)gorco Kat Staittvot, Kat Sucrxepaivollev tr,lpruagvow ex At(361c
75 iltv tXeciavrcov, tic OgrraXiag Se Xeovtaw, Sic St TOW eX6v Taw irepi 'rev NctXov,
Tei5V aTECOV TCTW 7COTalliCOV* Eavog St avapamov, xai Et navt) cpaui xtg pap(3d.pow,
etXXet avapcimov, txmx6c, birox67crov, elf)' tjµuty xetaaat OttoXoyobv, of.) aautta-
crop.eaa Tay µtj navreXCo'g tekovra, eala nepticolficsavta xai 9sto-eqlevov; tiva
ouv grrticaketcsaat phltata ro-catiaw Tcpoofixet; St' ov Etat roT301, Kai o-govtat,
20 ij St' 5v ofrde av r)aav, Et npogiketo;
AOroz IA'
Asxatriptx6g ij 'TEO. ..cc v npenovtaw

XOyaw TCp pacrilet.
P. 146 A... 'H Exot ttg tiv eInstv 19' &Too ifealov fivarpoiv TE, Kai E-
5 XagNICEV 06T01. of X6yot, olyE CSOIATCEOLVOCYTOOM. *T( f3ao-tket, xaaairep aucrrpa-
TO:nut, Kai titttot St' aicOv, Kai aiSolot oi) Twi.taiotg 1.16vov, lad °E)Ariatv, aX16.
xai PapPapotg. 6 yaw /x69rig, ij I-grng Ixeivog StAdarrig, ov of.) napaxtvijaavra
www.dacoromanica.ro
THEMISTIOS 67
si multumita imprejurarii ca ei s-au incredintat de a fi cu mult mai prejos.

Prin urmare, ei nu pot sa se plinga de vreo inselatorie de-a comandantilor on
de vre-o cursa, sau de dificultatea locurilor, on de vreun atac neasteptat.
Toate acestea dau invinsilor speranta ca vor lupta de la egal la egal. Macar
ca ei au avut vreme sa se pregateasca si li se vestise un razboi fatis, totusi s
n-au putut tine piept destoiniciei imparatului in a intari si apara hotarele ;
aratindu-le vrednicia timp de trei ani intregi , a silit pe nefericitii aceia sa se
deznadajduiasc5.. In aceasta vreme cu toate ca n-au indraznit sa navalEasca
iarna, nici sa se impotriveasca vara, au fost biruiti an de an de doua on 24.
acum ne ramine sa numaram nu mortii celor pe care i-am biruit, ci 10
oamenii vii; si nu s-a intimplat ca cei pe care i-am invins sä nu-i avcm in sta-
pinirea noastra. In acest fEl trEbuie biruie unii oameni pe alti oameni;
in chipul celalalt sint biruiti mistretii si panterele. Si totusi puii acestora ii
lasam in urma noastra cind pornim la vinat ; iar daca cineva ii nimiceste, Este
socotit o pacoste pentru vinatoare. Apoi fiarele cele mai salbatice, pe care IS
le separa de noi nu Istrul, nici Rinul, ci natura insasi, noi le crutam, ca sa fie
salvat si sa clainuie neamul lor. Si ne pare rau ca au fost nimiciti elefantii din
Africa, leii din Tesalia si hipopotamii din mlastinele de pe linga Nil. Oare
ne vom admira pe cel care nu a nimicit, ci a salvat si a crutat un neam intreg de
oameni, chiar daca cineva ar sustine ca sint barbari, caci si acestia sint oameni, 20
neam doborit la pamint, supus, marturisind ca se afla in sta..pinirEa noastra?
Asadar cine se cade sa fie numit Goticul" ? Cel datorita caruia gotii 25
sint neatinsi si sint salvati, on unul datorita caruia n-ar mai exista, daca mai
inainte vreme ar fi putut sa-i biruie ?
DISCURSUL XI 25
Cuvintare tinuta la zece ani sau despre cele ce se cer spuse imparatului2°
P. 146 A ... Ar putea oare sa numeasca cineva pe vreunul, in timpul
domniei caruia sa fi inflorit si stralucit mai mult aceste discipline, care acum
infloresc si insotesc pe imparat ca niste tovarasi de oaste, cinstite datorita
lui si slavite nu numai la romani si la eleni, dar si la barbari? Cirmuitorul acela 30
scit sau capetenia getica 27 pe care to ai insp5imintat-u, cind s-a rasvratit
iar dupa ce 1-ai inspaimintat pe omul acela, 1-ai chemat la tine si 1-ai imbar-
" Intr-adevar, In campania din anul 367 gotii s-au retras In munti, iar in anul urmator
nu s-au dat lupte, deoarece romanii n-au putut trece Durarea din cauza inundatiilor ; in sfirsit,
in anul 369 greuthungii au fost invinsi.
26 Aici autorul paraseste traditia literary, si tine seama de realitatile istorice de care a
luat cunostintk mai ales c5, neamul germanic al gotilor era bine cunoscut de romani de peste
un secol.
26 Discursul acesta a fost tinut In Antiohia, la 28 martie 383.
27 E vorba de Athanaric. Confuzia dintre geti gi goti, flcut5. de multi autori tirzii, s-a
datorit atit asemanarii formale a celor doua nume cit si teritoriului pe care 1-au ocupat cele
douS. neamuri.
www.dacoromanica.ro
.68 THEMISTIOS
KatsitX.A4a), Kat icatarail4avta aveicaXtaw, ally aot TrspatougSvriv cptXoaocpiav,

Kai atwStattthaav at Tag o-TcovSag Kat tijv
P. 148 D. Kat TO rcept 'rata Staxptatv oim Int tthv iSicov Rovov opthp.sv.
aXla -Kai Ent Taw KOLVG)V glil6EtKVillEVOV Toy PctatXta. gird Sta. Ti Eici)&atc 1.tty
5 4uncope. Tip/ Eiptjvriv IIspathv St apatpsitat; Papi3apa ptv yap To, cpaa tippo),
Kat obi( Euµsvtj tij Tcogalaw apxt. eala To !Ay augthStg 'cc Kat avomov to St
tiripookov Ts Kai Sokepov...
noroz Ir
P. 179 C. OtiKouv aot, w nokuttinicov aptplta ePwiaou, Fpattavev ano-
10 stylatov To4t6kou, St' ov ttaiks Kat avtSpain Kat Znavfocst 'r tgyakri PouXt
tet asp.va kayo. ovollata Kat at nsptickseig Eirovuviat. Etta si KalttXkog avaarsikag
tfiv tntSpop.iiv rakatthv Scircepog otictarfig tvogia81, Tl iv ttg To.)Ss Eicovoi .L401.
Tth airroxpatope, TCU avaattkkorcs 1.1.gV Fspitavo6g, (poPet-cov St 'Axati.teviSag,
rttag St galpetrov, Kai Eaupowitag Xatinpav Ts stplIvriv napaaxavte 4 dicpag
15 dig tixpav St& 71dVTOW Tthv getati) tetaygtvcov..,
Aorox IA'
lipeafieutticog sic OsoSoatov aircoicpatopa.
P. 181 AD... (Iva' anavnov fatty ytyovag etc iivflp. avti 7EaVTOW dig ag
Opthilev. avtt AaKthv, avort Opcocthv, awl 'IkXuptthv, av4' enatt6v, avti, tic axxtic
20 nap-a- cncsufig, Wan aictrig aapocinspov fwavio-ari Kat rcparponaSiiv tkaiwoltev
of Ttcog icat StamcOgsvot. Stet Tag ltEpi aoD Xstnoplva; fn.& arciSag to-ripcallsv,
avartvtoilsv, Z(i4stv friSri McOaatc ictatsi)oilsv Tay Spagov Ttjc sincpaytag, Icat
www.dacoromanica.ro
THEMISTIOS 69
batat a privit cu respect filozofia care trecea dincolo, alaturi de tine, tra-
tatul incheiat cu el si pacea 88 ...
P. 148 D. Vedem ca imparatul da dovada de o atare cumintenie nu
numai in judecarea treburilor unor particulari, dar si in hotaririle ce le is
pentru binele obstesc. intr-adevar, pentru ce oare le acorda scitilor pacea, S
pe cita vreme persilor" le-o refuza? Cad amindoua neamurile sint barbare si
n-au ginduri bune pentru imperiul roman. Dar unul este iute la minie si fara
judecatt, in schimb celalalt stie sa intinda curse si sä insele...
DISCURSUL XIII 3°
P. 179 C. Deci voi, preaslavite odrasle ale lui Romulus, nu trebuie sa 14
despartiti de Romulus pe Gratianus 31, datorita caruia infloresc, sint readuse
si redate maretului senat 32 acele nume vrednice de toata cinstirea si vestite
titluri. Apoi daca si Camillus a fost socotit al doilea intemeietor al Romei,
pentru ca a respins navalirea galilor, ce nume s-ar putea da acestor doi impa-
rati, care au respins pe germani, au ingrozit pe achemenizi 33, au biruit pe 15.
geti si pe sarmati 34 si au statornicit o pace stralucita din culme in culme la
toate popoarele din tinuturile aflate intre ele...
DISCURSUL XIV
Tinut cu prilejul soliei trimise la imparatul Teodosiu 35
P. 181 AD ... Tu, un singur barbat, pretuiesti pentru not cit toti; 20
privim la tine, in loc la toti ceilalti: decit sa fim la daci 36, la traci, la iliri,
la ostasi si la once unealfa de razboi, care au fost sterse de pe fata pamin-
tului, mai repede ca o umbra. Acum alungam si-i punem sä fuga invalmasiti
pe cei care nu de mult ne urmareau. Datorita nadejdilor pe care be avem in
tine, stain, respiram, sintem incredintati ca vom opri pe sciti din goana for 25
28 Urmeaza o lacun5a. In text.

29 Per0i ocupaserA Armenia, iar Valens Incepuse pregatirile de razboi impotriva lor.
80Tinut In fata senatului din Roma In anul 377.
81 Fiul lui Valentinianus a domnit Intre anii 375-383, In partea de apus a Imperiului
roman.
32 Aluzie la politica de favorizare a senatului, pe care Gratianus, In opozitie cu tat5.1 sau
Valentinianus, a initiat-o la preluarea domniei.
sa Numele familiei domnitoare a per0lor ajunsese s5, fie folosit ca sinonim cu numele
poporului Insu0.
34 Probabil sarmatii din Pannonia, care la sfIr0tul lui 375, In unire cu cvazii, Incepusea
luptele contra romanilor.
" Discursul a fost tinut la Tesalonic la inceputul anului 379, pentru a-1 felicita pe Teo-
dosiu, care fusese de curInd (19 ianuarie) proclamat de Gratianus ca Imparat al partii rasaritene
a imperiului.
38 Este o aluzie la trupele romane compuse din diferite contingente etnice sau la locuitori
ai imperiului din provincii de mult romanizate, care au luptat contra gotilor la Adrianopol.
in cazul de faVs trebuie s5, fie vorba de trupe din provincia Dacia Ripensis sau de enumerarea
unor populatii odinioasa celebre pentru vitejia for 0 care au dat mult de film& romanilor.
www.dacoromanica.ro
70 THEMISTIOS
0-PLUM TO LICIVEVORLVTIV to navra nupKaiew. ijv o is Eo-Tnasv At Rog, oO Opcpav

opta, Kai 'IXXupubv, Suo-gopaca Kai 6Sotnopcp. &1.X& vDv InaviiKst glev Tots in-
=Limy, gnat/film St To Ig onkitatc Tit cppovtll.tata notag Se fiSri Kai Tons yscopyobc
cpoPspoi)g Tots Papriapotc Kai Toi)g ttstaUgag, Kai Toy xp000v thptvtag Kske6stg
S Toy aiSipov KataXapPavetv. Kai atpa-cog of tog aysuatog fiSunatciag, iiSTI au-
vsOiSinixsv E5skovnjg etc ItoVOW KT-Cla9Ctl. Tet octal). 7tE7Eat6E1.41LVOc outs fiV 1.1b90g
notrittK6g, Tapaxov gilf3akstv Tat/ 'Axalta Kai ettf3ficsavra tiovov tote f3ap(36potg
Ttcog vualiatv. Et yap 007C0) 7rpog Toi)g eattipioug napata4attsvog, Tw nXiaiov
aiaiscsaat p.ovov Kai gyoNtsiv, tvsKONfrag aiAthv Tfiv ag.thSetay. Ti naOstv siKog
10 Tobc KetlftCYTCE alCOXODI.ELVOl)g, Slav 'iSwat nclUovta to Soot), Kai Tip/ gcaniSa vco-
!Arra, Kai Tfig KOpuaog Thy gtaspareiv twat kagnolitvriv;
All)o St 69stkoimic aot 1g nokswg KowaTavtivou atapavouc, Toy te &no
Too xpuaoii, Kai Tot/ ano trig siwoiag. Tett pet/ gyro To0 nkoircou ase(pavov sic
Triv 1511.1.gpaV LKE1VTIV 7j KaXXinoXtg sinpenicstat, KaS"for gwaSfiast kai.tnpg gna-
IS vfiKOVTOE -cponatoyopov Coto -cc v Spacovillow 13apflapow. Toy Se Coto Trjs simiag,
Ov npoo-fiKet cptA,oao(piq StaKovstv, 01K01 TE ElKtpatOV SICUpladTTEt, KCti 71p001161.111/EV
optog gvaecSE Kai Totg St Saikrtv gariatv65g, Kai 'r Xap.Pdtvotrct xexaptagtvwc.
P. 182 B C. npoiryaysv St as sic Trio gtkoupyiSa, °Vic gratotsia 7tvoug,
ecn: cipstfig Onepoxil. obSe oiKetOrritog tyyorrig, daXgc 16thi.crig anoSst4tg Kai ecv-
20 opiag. Kai ao(pcbg FpattavOg, Kai noktilg, oi) tram-Fog gna4icog, Ott IA Toy oi-
xsto-ca-cov giptatov, etX16. Toy giptatov OiKEtOTCETOV inceXaDs. -Kat KaXag tautoili
nsnoirrat vficpov, ijv npoXaf3ciw 6 icatpOg twricpis.ro. 013TCO Kai Toy Ospa lov 'Ent-
tietvonSav atpatsuOgsvov et/ rotc onAltatc gKcaso-sv 6 Sli.tog sic avail-I-yaw
exsivou Se Kai as gidaouv Eni Tfiv 13aat'keiav `136.4tatot gOtot) Eaupoliet-cag
28 Xutulivrag, Kai tijv /Tog Tip notawb: yfjv Ccnaaav IntSpagovtag, pOvog avtatsaag,
inroa-cag o-i)v akin Suvaget Kai OUSE Tama gstXsylAtvu.
AOFOE 1E'
Etc OsoSoatov. Tic 'ii PaalksuKacatri toiv gips-caw;

P. 185 B. °Ecog oi5v 00ITTCO xatpog avaatimatitt Tijv (pealayya, xai tour ou-
30 kapo6g, 13oiSpop.stv gni EK69ag tobc aktrripiouc. Kai fiviKa 6 &twig Ts Kai 6
(p613og axokiiv 6.-ystov Stet tfiv 6Spav Kai iltn,saat TET? "Apes Thin oux cbgapec
www.dacoromanica.ro
THEMISTIOS 71
dupa bunastare i succese i vom stinge incendiul ce mistuie totul §i pe care

nu 1-a oprit nici Haemus-ul, nici hotarele tracilor Si ale ilirilor, greu de trecut
chiar pentru un calator 37. Ci acum calaretilor i pedestraOlor le-a revenit cura-
jul. Tu faci chiar i pe agricultori sa inspaiminte pe barbari; minerilor le
porunce§ti sa arunce aurul i sa puns mina pe fier. ,Si aceasta armata, care nu 5
tia ce este mole§irea, invata s5.-0 agoniseasca bunurile cu truda, s-a adunat
de bunavoie. Nu era nascocirea poetilor Imprejurarea ca Ahile i-a umplut de
spaima pe barbari §i ca singur a patruns in mijlocul lor, macar ca ping atunci
fuseser5. invingatori. Caci daca n-ai dus Inca armata impotriva acestor oameni
blestemati, punind in apropierea for straji, le-ai smuls cel putin semetia §i 10
increderea in eiin§i0. Ace§ti nenorociti care vor pieri flu de tot, cit trebuie
sa sufere cind te vad agitind lancea, m4cind scutul Si cind iti vad coiful cum
scinteie in apropierea for ?
Cetatea lui Constantin iti datoreaza doua coroane: una din our 38, iar
alta pe care o alcatuiesc bunavointa i dragostea cetatenilor fata de tine. Co- 15
roana cea foarte costisitoare ti-o tine pregatita frumosul oral pentru ziva in
care te va incorona, intors biruitor de la blestematii de barbari. Cealalta,
alcatuita din bunavointa i dragoste, pe care se cuvine sa ti-o ofere filozofia,
ti-o pastreaza acasa neatinsa." i a trimis-o aici cu sinceritate, in numele celor
care ti-o daruiesc, pentru a-1 bucura pe omul care trebuie s-o primeasca. 20
P. 182. BC. Te-au facut sa ajungi la haina de purpura nu legaturile
de rudenie, ci superioritatea virtutii, nu o Inrudire apropiat5., ci dovada tariei
Si barbatiei. Gratianus a procedat intelept §i ca un om cu parul carunt, nu
apa cum face un tinar, socotindu-1 cel mai apropiat de el pe cel mai bun i
nu cel mai bun pe cel din apropierea lui 39. ,Si bine a facut intarind §i el alege- 25
rea pe care timpul o f5.cuse mai Inainte. Astfel Si pe tebanul Epaminonda 1-a
chemat poporul la conducerea armatei, pe cind lupta in rindurile hoplitilor.
Tot de la oaste te-au chemat §i pe tine romanii la domnie, dupa ce ai alun-
gat singur pe sarmatii 40 turbati, care cutreierau §i pustiau tot tinutul de
linga fluviu, luptind impotriva for cu o armata mica i nealcatuita din 30
soldati alei.
DISCURSUL XV
Catre Theodosius 41, care este virtutea regala cea mai mare.
P. 185 B. Ping cind nu este Inca timpul de a porni o§tirea i pilcurile
de calareti pentru a merge cu ele impotriva blestematilor de sciti §i cind Spaima 35
§i Groaza stau cu bratele incruci§ate datorita anotimpului §i nu e lesnicios
37 Dupe, victoria de la Adrianopol, gotii s-au revArsat peste toata Peninsula Balcanica
ajungind pink sub zidurile Constantinopolului.
38 Cea de imparat.
39 Contrar asteptarilor, In locul lui Valens mort In lupta de la Adrianopol, Gratianus
1-a ales ca Imparat pe Theodosius, fiul generalului Theodosius, executat Ia Cartagina, In anul 376,
din ordinul sb.u.
4° Acestia navalisera In Moesia.
41 Discursul a fost tinut in fata senatului din Constantinopol Ia 19 ianuarie 381, cind se
Implineau 3 ani de la preluarea puterii de catre Theodosius.
www.dacoromanica.ro
72 THEMISTIOS
at Mo Data eiaayetcoaciv t4 Paaaei toy xopov, augnapaPaXoi3o-at etc TO xopeiay

toy liyet.tova akoiv toy 'Arro?Aco.
P. 193 D... aeoi yap SarrIpec tam. Kai 'cob aka Epypu airrotg xotvcovOiy,
gv Tct aunty xopeD gyypcupficur Kai ntio-at Eaovtai aot giceraey at encovu[tiat 6
5 cronftp, o nokie0g, 6 ttytog, 6 ixecriog, tots reppavtico0 birriXotepa ovopata Kai
tots Eappattica. fit ouo-t !ley Kai akat at eirti55fieretc ofilc gig ttaxpay. akX' fitouai
Got aby tqi Aeigcil Kai ttj 'Evuot, Saigoo-t x&oviotc Kai Ent 'Mg Stattoggyotc, obc
avarcaioug notel lanai avapcilmov. ev obpay6) Se ate Aettiog, outs 'Evuoy o6te
1.ity KuSatithg, outs Kfipec.
10 P. 198 A, toarcep ainoi of Moccoyeg tetpax6o-tot 6vteg, obi( eitay puptao-t
PapPapew avaptailtcotc ob AoUlcou?a.og Ttypayt3, oUSe inrcapxow Eaupcoadtotg.
AOTOE Ig'
Xaptatiiptog teb ctinoxpatopt intep eipfivng Kai tfig bnateiag 'cob atpatriyo0
Eatopvtvou.
15 P. 206 C... gycil Se, ate eiplivic v gpaatfic nal Xoyew eiprlytiaby Kai aao-
p6f3coy, Ent toinoug Kai 13aStoBpat, ai.atcpa npthtov bnotivirrag, oncog av ataaoto-ae
palloy It oicov etc °Ice try 13aatkecog npogriacia getekrIk6aap.ev get& yap tfiv
aStlyyritov tcbv tlEi Imp? icaneBy iXtdoct, nal "rg ettorrou cpkoyog ttjv t7ttopOlIfIV,
°Ono) 13aatkhog "wig Tcottaicov npayaaaty gepeatrixotog, dvinpao-tteycov Liev Opa-
20 Kbv, avnpnao-plycov Se 12aupt6v, atpatorceScov St okolafipow depatytaagytcov,
e6o-rcep atctag obi( ayttaxoytow Se, obi( opthy deStctpatow, oU notagthy dreepatam
oi) Suaxopt8y aStoSeincov. Wail Kai cruvekaokrig era 'meg papl3apoug to tam-
'raja axeS6v anao-rig yilg Kai SaXattrig, Kai rceptatamov aUtobc Evaev Kai Evaev
Kekt6y,'Ao-o-uptthy, 'Appsvicov, At136coy, '113fipow, oaot To.w.aiow npol3t1Dilytat,
25 et; gariTCOV etc Eaxata ?fig wimpy dreamily ainobc nepto-tavtow, tote iptata
npattstv tS6taftev, &rs priStv npoarrercovaaaev xakendnepoy.
www.dacoromanica.ro
THEMISTIOS 73
lucru sa inaltam cintece si sa dantuim in cinstea lui Ares. Muzele sa infati-

seze imparatului caul for si sa se insoteasca in dantuirea for cu cel care le
este conducator: Apolo. '
P. 193 D ... Desigur zeii (sint numiti) daruitorii lucrurilor bune si

cum esti si tu partas cu ei la lucrarea lor, vei fi inscris si tu in ceata for si, 5
prin urmare, vei purta toate denumirile: salvatorul, scutul cetatilor, ospi-
talierul, ocrotitorul celor care se roaga, nume ce sint mai presus decit titlurile
Germanicus sau Sarmaticus 42. Aceste denumiri iti vor veni nu peste multa
vreme. Dar, impreuna cu ele, vor sosi Spaima si Enyo 43, zeite subpamintene
care isi fac veacul pe pamint, deoarece rautatea oamenilor be face trebuin- 10
cioase. in cer, insa, nu-si au locul nici Spaima, nici Enyo ; nici valmasagul
luptelor si nici zeitele mortii.
P. 198 A. Precum lacedemonienii, in numar de patru sute, n-au cedat
trupelor nenumarate de barbari, 44, nici Lucullus n-a dat inapoi in fata lui
Tigranes, 45, si nici tu in fata sarmatilor, fiind in fruntea cavaleriei 46. 15
DISCURSUL XVI
Cuvintare prin care i se arata imparatului recunostinta pentru pacea
incheiata si pentru consulatul acordat generalului Saturninus 47.
P. 206 C... Eu, ca unul care iubeste pacea si cuvintele pasnice si
care nu prilejuiesc tulburare, ma voi indrepta spre acest fel de a cuvinta 20
dupa ce mai intii am sa amintesc unele Imprejurari. Astfel, va yeti da
seama mai bine de la ce stare am pornit, ca sa ajungem cum sintem, da-
torita prevederii imparatului. Cad dupa acea cumplita Iliada." de nenorociri
de la Istru si dupa pustiirea pricinuita de acest cu totul neobisnuit incendiu 42,
cind impa'ratul nu era inca in fruntea treburilor romane, au fost pradati 25
tracii, au fost pradati ilirii si au fost spulberate armate intregi, ca si cum
ar fi fost o umbra ; n-au oprit navala vrasmasilor nici munti de nestraba-
tut, nici fluvii pe care nu le poti trece, nici asprimea locurilor ; ci s-au adu-
nat impotriva barbarilor in cele din urma. aproape intregul pamint si
intreaga mare si i-au impresurat de pretutindeni: celti, asirieni, armeni, 30
libieni, iberi, toti citi si-au pus pieptul sa apere imperiul roman, de la o
margine pins la alta a pamintului. Dupes ce toti acestia i-au impresurat, am
fost incredintati ca o ducem cit se poate de bine, de vreme ce barbarii nu
ne casuneaza un neajuns mai mare.
42 Pentru victoriile imparatului contra gotilor si a sarmatilor. Vezi nota 40.
43 Zeita razboiului, care In mitologia greaca era socotita ca facInd parte din anturajul
lui Ares, In calitate de fiic5., mama sau soil.
" Aluzie la lupta de la Termopile.
45 In lupta de la Tigranocerta din anul 69 i.e.n., regele Armeniei ar fi avut dupa tra-
ditia roman& o armata de doub.zeci de on mai numeroasa declt cea a romanilor.
46 Pe cind era comandantul armatei din Moesia.
47 Discursul a fost pronuntat In senatul din Constantinopol In ianuarie 383, In prezen%a
imparatului, cu prilejul preluarii consulatului de catre prietenul autorului, Flavius Saturninus:
dupa, trei ani de lupte, acesta Incheiase celebra Intelegere cu vizigotii la 3 octombrie 382.
45 Aluzie la consecintele dezastruoase ale bataliei de la Adrianopol pentru tool& Peninsula
Balcanic5..
www.dacoromanica.ro
74 THEMISTIOS
'Ent Toinotg o6v npocsKpoCcsActot, xcd trIXtKoirrotg, avate-cpamAtvcov axeSov

&tamp/ Tag yviol.tag, Kai crtparnycliv, Kai o-Tpattambv, Kai 01C OTCO6VTOW Eig 6,
Tt TO icaxew TOO-co tKPfiaetat, Kca.Oetv St o6Sevog tyxstpobvtog, Ka Xer !ley 6
aeog eig nom:rum-lay TOv ttovov orOv TE aVTIGXEIV TO1013T(.1) KataKA.ual4 SucrEpa-
5 yiag Kipirctet St fpattavOg T1iv tiv038.ev xvficpov. Stxetat St yid, xai eclao-cra teiv
tiVaINSTICH.V aura ayaathv tX.TriScav, Kai etyaCov oicovtatufurcov... Kai nthrta tiev ESvii
xetpoicat narra St foispa Kaai6TTIMV g4 etypicov etKet St aki) }lova Kai 67cA.a,
Kai TOka, Kai 'Nicol, Kai abaaSsta EKOticfi, Kai ToXt.ta 'AXavibv, Kai anOvota
Macrcrayetthv.
10 P. 208 D... Kai airriKa anfiet te8a6Orriccbg. o6 cpakayyog neccilv tnop.tvng,
066' i'ltICHCV X15 XCOV TCCEIDCOTERIE6VTOW, OOSE ITEVTE 6nootpar1'iyoug lyekKOttevog
ecAla ithvov Tot; pacratcog napayytXpacstv imppaypivog, Kai To &wig Trpoirognotg
xpcbgevog, Kai icapamoLutotg. (Away o6St tStriaev air* xpOvou Tcpag TaOrriv
triv vficriv. a? .a (paVEVTI, 11OVOV Kai icpoSsiawct Tfiv To0 rcti.twarcog E6gtvetav,
15 6/CEKOICTE FiCV e6a6g 1 Sapaircig IK065V, 48KOTETETO St it 'raga, cruvecrtMeto
St 6 augog, gticurce St 6 aiSiipog tKov-ct Tcdv xepoiv. ETTCOVTO St 6yovrt irpoc
13acrtkta, Ka&ircep tv nopsci) xai navriyOpet, aicrxuvopevot .rfiv yfy, etc ijv npo-
Tcpov ticapciwrio-av, Kai cpetSogsvot Taw Astwavuw, eog ispcbv, tiOvac tirupepoO-
lievot Tag paxatpag, &g EileXXov Pacraer. Tcpocroicretv (Iva' ficerripiag. Ta St aka
20 yuptvoi Kai eiprivticoi firciwevot Tat; yvcillatg, obxi Tot; acbtiacrt.
P. 210 D. 'AXE,' iSoi) TO Exatcyrov 6voga /K63at, oiccog vuv ayanrrtov. ncbg
vCv Kexaptailtvov. 7.cg viiv npoaijyopov csul.trcargyupiouo-tv litdv rely xo0 a-cpa-
rnyo0 iravflyuptv, 6(p' o6 Ka Mg nototivteg taXamav Kai auveorrgouatv Tex
Kaa' taut8v tntvixta el St IA irpoOOtCot navteAbg aicoke0Xactv, oO xph Suaxe-
25 paivetv. Xoyou yap, Kai qyaavapanciag at vticat Total-ma, o6K aveXelv, ?Aka Da-
Tioug Trotfjcsat Tobg XeXu Trim:nag Eatco yap ott xai TO &vasty fly EV (5aUTO)VT),
Kai Spaaat Tcavra inclpev av httiv, tivtutaasiv St gl)b' tatobv. Kai Tot ye Ex
tcbv icoXXaKtg crup(3ellrocotcov, oO Terra >jv aKOXou9a, Kai etKota &X X' onep etnov,
EaTCO Kai 'mato Keto-at figtv En' t4ouo-tag- npercepov o6v 130,..ctov, vexpOv tttnXil-
30 crat t v OpaKriv ij yecopythv; Kai 'Ea ligov arcoSei4at pecrtfiv, i1 avaparcaw; Kai 13a-
Sietv St' aypiag, ij St' eipyaap.tvlg; Kai ttptagetv tobg ne(poveugtvoug, ij To 6g
(loot:Swag; iletot1ci4etv ei TOxri cl)pOyag, Kai BtauvoOc, ij o-uvotKietv o0g Kexet-
pcbge8a; axobco nap& Twv ticel8ev aytKvoul.ttvcov, Ott geranotoilat Toy oiStipov
1K TOW 4tyaw, Kai .c6v -acopaKcov, etc StKt?Aag vtiv, Kai Spenavag Kai Toy 'Apriv
35 ITO6Ow3ev acrIcaOilevot, npoo-ekovtat Afil.trycpt Kai AtovOo-cp.
www.dacoromanica.ro
THEMISTIOS 75
Loviti in felul acesta si atit de mult, deznadajduisera aproape toti,

comandanti si ostasi, gindindu-ne cu ingrijorare unde sa ajung5.' nenorocirea
care ne lovise, deoarece nu se gasea nimeni care sa incerce se: o impiedice ;
atunci divinitatea chema la conducerea statului pe singurul om In stare sa
infrunte acest potop de necazuri. Gratianus promulg5. acest decret ceresc 49, 5
iar p5.mintul si marea au primit aceasta proclamare ca o nadejde intr-un vii-
tor mai bun si ca o fericit5. proorocire. El a supus toate neamurile; numai
inaintea lui se dau inapoi arme si arcuri si cai si trufia scitica si indrazneala
alanilor si desperarea masagetilor.
P. 208 D... Si indata el a plecat plin de incredere. Nu-1 urmau trape 10
de pedestrasi, nici pilcuri de calareti si nu ducea cu sine cinci ajutoare de
comandant, fiind doar intarit de sfaturile imparatului si avind numai ase-
menea strajeri inaintea sa si o astfel de escorts. De indata ce se ivi si
arata bunavointa celui care -1 trimisese, Indrazneala scitilor s-a plecat, cutezan-
ta a fost Inlaturata si nimicia, minia Inabusita si fierul cazu de la sine din 15
miinile lor. Cind i-a dus la Imparat, 1-au urmat ca si cum ar fi fost vorba
de un triumf sau ca la o serbare, pasind cu respect pe acel pb.mint pe care
mai inainte 11 dispretuisera si it pradasera.', ferindu-se de cele ce mai rAm5.-
sesera in urma prAdaciunilor f5.cute de ei, ca si cum ar fi avut de-a face cu
niste lucruri sfinte ; purtau doar sabiile lor putin incovoiate pe care tre- 20
buiau s5. le ofere imparatului in loc de ramuri de maslin 59 ; alminteri goi
si pasnici, cu sufletele invinse, nu cu trupurile 51.
P. 210 D. Dar iata.' numele cel mai urit scitii", cita placere ne
face acum, cit ne inveseleste si cum ne-am obisnuit cu el! Ei praznuiesc
impreuna cu noi serbarea in cinstea comandantului care i-a Invins spre 25
norocul lor si serbeaz5. impreunA cu noi triumful repurtat asupra lor. Iar
daca nu au fost nimiciti toti, nu trebuie s5. fie nicio suparare, caci biruintele
obtinute prin convingere si bunatate nu se cade sa-i nimiceasca, ci ele tre-
buie sa-i faca mai buni pe acei care au pricinuit necazuri. Admit ca ar fi
fost usor pentru noi s5.-i omorim si sä be facem once, 15r5 ca noi s5. avem 30
de suferit ceva din partea lor, cu toate c5., din cele ce s-au intimplat adesea,
nu acestea trebuiau sa urmeze si era potrivit O. se intimple. Dar, asa cum
am spus-o, sa presupunem ca acesta era in putinta noastra. Oare ar fi fost
mai bine sa umplem Tracia cu morti decit cu agricultori? SA o facem sa fie
plina de gropi, decit de oameni? SA umb15.'m prin ea ca printr-un tinut 35
salbatic, on printr-unul cultivat ? SA numa'r5.'m in ea lesurile celor ucisi,
on s5.-i numaram pe plugari? SI stra'mutarn in ea, daca avea sa se iveasca
prilejul, frigieni, bitini, on sa 15.sam O. locuiasca acolo cei pe care i-au
biruit? Aud de la acei care yin de acolo ca aceia prefac in sape si coase
fierul sAbiilor si al platoselor ; c5. pe Ares il saluta de departe, dar se inching 40
zeitei Demeter si lui Dionysos 52.
42 Prin acest decret 11 numea pe Theodosius Imparat al partii rasAritene a Imperiului roman,
dup5, moartea lui Valens.
22 Cum obisnuiau s5. poarte rugAtorii.
21 Acordul din 3 octombrie 383 marca sfirsitul luptelor cu gotii, acordindu-le titlul de
federati si permisiunea de a se stabili Intre Dunare si Balcani.
2 Care simbolizau agricultura si viticultura.
7 Izvoarele istoriei RomSniei c. 311
www.dacoromanica.ro
76 THEMISTIOS
P. 211 D... oiirco xat Exbaag 3yrwµe9a oXiyou xpovotr vDv gtv Tap ZTI Tee
npoaxo6agata auto v via. kiw(ipaa 6' o6v Gin( Etc 1.taxpew 61.tocrrcOv6oug, ogotpa-
rgoug, opot) otpatEuoptvouc, otioD 2.Ettoopyo0v-rac. El Si aviipivro apSriv,
npog Opgi Kai /x6Sag grunci.)9Tioev,
5 P. 212 D... tiv taka tlarowbgev, ttv Tata EXEico notOgew tioancp Ixt)36iv
expaailcrattev (Wallowa, xai aSaxpoti, ouTw xat Iltperag aim Etc patcpav irpo-
'6aV4iE9a.
noroz KY
'Ent (paavaperaq 'cob akoxplicopoq ecoSoaiou EINTart Si tV Tt o-tqxlatg.).
to . P. 229 B... 'roam tycb Td Tpencatov XawcpotEpov oiroXal.ii3(Wco Tc(13 Exv&txo6.
xaitot xgxElvo ijyatpag p.ovog xat (Ivey TOv SnMov...
www.dacoromanica.ro
THEMISTIOS 77
P. 211 D... Asa vom vedea nu peste mult timp si pe sciti 53. Caci acum
loviturile for sint Inca proaspete, dar in scurta vreme ii vom avea prieteni,
comeseni, tovarasi de arme, partasi la functiile publice 54. Daca ar fi fost
nimiciti toti, pins la unul, pe linga traci am fi pierdut si pe sciti.
P. 212 D... Daca ne vom stradui sa facem acestea, daca vom savirsi 5
mai des acestea dupa cum am invins pe sciti fa.ra lacrimi si fara singe,
vom aduce in curind si pe persi sa dea ascultare autoritatii noastre 55.
DISCURSUL XIX
Despre omenia imparatului Theodosius; rostit in senat 56.
P. 229 B... Pe acest trofeu il socotesc cu mult mai stralucit decit 10
pe cel scitic 57, cu toate el si pe acela 1-ai inaltat singur, fara ajutorul ar-
melor...
53 La fel s-a Intimplat cu celtii din Asia Mica (Galatia), fat5, de care romanii se purtaseri.
cu blindete, dup5. ce nu fusesera. In stare s5.-i supun. cu forta.
" Aceasta prevestire s-a adeverit cu totul In urmatoarele doul decenii In care timp peri-
colul gotic" din interior era s5, coste scump pe romani (vezi episodul cu Gainas).
U Cu persii Theodosius a ajuns la un acord avantajos pentru romani, probabil in anul 3877
Armenia a fost impartita In dou5, zone de influent,A.
U Discursul a fost pronuntat la Constantinopol, in prezenja imparatului, la Inceputul
anului 386.
57 Aluzie ]a incheierea intelegerii cu gotii din anul 383.
www.dacoromanica.ro
XV. PANE GYRICI LATINI
II (10). MAMERTINI
PANEGYRICUS MAXIMIANO AUGUSTO DICTUS
II, 4. An quemadmodum educatus institutusque sis praedicabo in illo

limite, illa fortissimarum sede legionum, inter discursus strenuae iuventutis
et armorum sonitus tuis vagitibus obstrepentes? 5. ... An tuos res gestas
5 enumerare conabor... 6. Ibo scilicet virtutis tuae vestigiis colligendis per
totum Histri limitem...
www.dacoromanica.ro
XV. PANE GIRICII LATINI
Aceast5. culegere cuprinde dou&sprezece discursuri encomiastice adresate unor

imparati roman. Cu exceptia primului discurs, scris de Plinius cel Tinar si pronuntat
In fata imparatului Traian in anul 100, toate celelalte au fost intocmite si tinute de retort
din Gallia. Numai pentru vase dintre ele cunoastem numele autorilor si data, iar pentru
celelalte numai data pronuntlrii, si anume: II si III (in cinstea lui Maximianus de
Mamertinus, 21 aprilie 289 si 21 iulie 291) ; IV (in onoarea lui Constantius, 1 martie 297) ;
V (discursul lui Eumenius pentru restaurarea scolilor din Autun, primavara anului 298) ;
VI (in cinstea lui Maximianus si Constantin, la 31 martie 307) ; VII (panegiricul lui Con-
stantin, din anul 310) ; VIII (discurs de multumire lui Constantin, din anul 312) ; IX
(panegiricul lui Constantin, din anul 313) ; X (panegiricul lui Constantin de Nazarius,
din 1 martie 321) ; XI (discurs de multumire lui Iulian de Claudius Mamertinus, din
1 ianuarie 362) ; XII (panegiricul lui Theodosius de Latinius Pacatus Drepanius, din
iunie-septembrie 389). Informatiile istorice sint coplesite de laude exagerate la adresa
imparatilor.
Editia folosita: Panegyriques Latins. Texte dtabli et traduit par Edouard Galletier,
vol. I-IV, Les Belles Lettres, Paris, 1949-1955.
II (10). MAMERTINUS
PANEGIRIC ROSTIT 1 IN CINSTEA IMPARATULUI MAXIMIANUS a
11,4. Oare voi lauda eu felul in care ai fost crescut si educat la acea
frontier5. 5 unde se afla cele mai viteze 4 legiuni, in mijlocul forfotei unui
tineret neobosit si al zanganitului de arme care acoperea scincetele tale?
5
5.. . . Oare voi incerca ss insir faptele tale de arme ... 6. Ca sä. caut ur-
mele lasate de vitejia to voi merge eu, de pild5., dealungul limesului duna-
rean 5...
1 Probabil la 21 aprilie 289 e.n. in orasul Treves din Galia.
3 Este vorba despre imparatul Maximianus, Herculius care la 1 aprilie 286 e.n. a fost
asociat la imperiu de catre Diocletianus.
8 Adia a Dunarii-de- Jos ; Maximianus se nascuse linga Sirmium.
4 Aluzie la activitatea de restaurare a Imperiului roman, pe care au desftsurat-o imparatii
ilirieni", originari din aceste regiuni, in a doua junaltate a sec. al III-lea.
5 Probabil o aluzie la faptele de arme savirsite de Maximianus in tinerete, and a participat
la expeditiile lui Aurelianus, printre care se numara si cea dela Dungrea-de- Jos impotriva carpilor
si a dacilor liberi. (cf. Dessau, ILS, 971).
www.dacoromanica.ro
80 PANEGYRICI LATIN!
III (11). MAMERTINI

GENETHLIACUS MAXIMIANO AUGUSTO DICTUS
V, 4. ... omitto Sarmatiae vastationem...

VII, 1. Laurea illa de victis accolentibus Syriam nationibus et illa Rae-
tica et illa Sarmatica te, Maximiane, fecerunt pio gaudio triumphare.
5 XVI, 1. .. . Sarmaticas vestras et Raeticas et transrhenanas expeditiones
furore percitae in semet imitentur.
XVII, 1. Furit in viscere sua gens effrena Maurorum, Gothi Burgundos
penitus excidunt rursumque pro victis armantur Alamanni itemque Ter-
vingi, pars alia Gothorum, adiuncta manu Taifalorum adversum Vandalos
10 Gipedesque concurrent.
IV (8). INCERTI
PANEGYRICUS CONSTANTIO CAESARI DICTUS
III, 3. Partho quippe ultra Tigrim redacto, Dacia restituta, porrectis

usque ad Danuvii caput Germaniae Raetiaeque limitibus...
www.dacoromanica.ro
PANEGIRICI LATIN' 81
HI (11). MAMERTINUS
PANEGIRIC ROSTIT ° IN CINSTEA ANIVERSARII7 IMPARATULUI MAXIMIANUS
V, 4. . . . las la o parte devastarea Sarmatiei 9.

VII, 1. Laurii cule0 cu ocazia victoriilor impotriva. neamurilor 9 care
se invecineaza cu Siria. §i a expeditiilor din Raetia 10 Si Sarmatia 11, to -au
facut, o Maximianus, sä to bucuri si to de triumf, ap. cum se cuvine unui 5
frate.
XVI, 1 . . . impinse' de furie, neamurile barbare 12 repeta impotriva
for 14-100 expeditiile pe care le-a.ti intreprins in Sarmatia 13, Raetia 14 §i din-
colo de Rin 13. 10
XVII, 1. Neamul neinfrinat al maurilor I i revarsa furia impotriva
propriei sale persoane, gotii ii distrug cu totul pe burgunzi, iar pentru apa-
rarea celor invin0 se inarmeaza din nou alamanii §i tervingii ; o alts parte a
gotilor, la care s-a adaugat Si o ceat5. de taifali, navalesc impotriva van-
dalilor Si gepizilor 16.
15
IV (8). ANONIM
PANEGIRIC ROSTIT 17 IN CINSTEA CAESARULUI CONSTANTIUS
III, 3. Caci de vreme ce partii 18 au fost alungati dincolo de Tigru,

provincia Dacia restabilita 19, iar hotarele Germaniei §i Retiei impinse pina
la izvoarele Dunarii 20 ..
6 Probabil la 21 iulie 291 e.n. tot In ora§ul Treves din Galia.
7 Este vorba, probabil, nu despre ziva de nastere a Imparatului, ci despre aniversarea
zilei In care cei doi Imp8rati, Diocletianus si Maximinus, au luat titlurile de Iovius §i Herculius.
. Campania lui Diocletianus In contra sarmatilor, care a avut loc probabil In vara §i toamna
anului 289 e.n.
9 Expeditia contra saracenilor, din primAvara anului 290. In cele ce tirmeaz1 autorul
enumer5. victoriile ambilor Imparati: Diocletianus si Maximianus.
18 Luptele din Raetia din toamna anului 288.
11 V. nota 8.
12 Autorul spusese c5., la toate frontierele, barbarii Incepusea s'd se lupte Intre ei, spre
norocul Imperiului roman, v. 9i pasajul urmator.
18 V. nota 8.
14 V. nota 10.
25 Aluzie la campaniile contra alanilor qi francilor din anul 287 e.n.
16 In realitate se pare a. gepizii, care locuiau probabil pe cursul superior al Tisei, In aliant5
cu vandalii, an Incercat fdrd succes sA ocupe regiuni din Zara noastr5., detinute atunci de goti.
17 Probabil la 1 martie 297 e.n., In fats lui Constantius CMorus.
18 Este probabil o aluzie la impunerea pe tronul Armeniei a lui Tiridates III, prietenul
romanilor.
16 Nu se poate sti exact daca este vorba despre Dacia Ripensis sau de una din exagerarile
atit de frecvente la panegirici, care In cazul de fall se datoresc victoriilor obtinute Impotriva
sarmatilor, gotilor si carpilor. (cf. Imp. Iul., Imparalii, 24, care atribuie acela§i lucru qi
Impazatului Constantin).
10 Luptele Impotriva alamanilor, din anul 287 e.n.
www.dacoromanica.ro
82 PANEGYRIC' LATIN'
V, 1. Adoratae sint igitur mihi Sarmaticae expeditiones quibus illa

gens prope omnis exstincta est et paene cum solo nomine relicta quo ser-
viat ; 2. ... contenta sit voce gloriae suae etiam proxima ilia ruina Car-
porum...
5 X, 2. Tunc enim sive incuria rerum sive quadam inclinatione fatorum,
omnibus fere membris erat truncata respublica ; tunc se nimium et Parthus
extulerat et Palmyrenus aequaverat. ...amissa Raetia, Noricum Panno-
niaeque vastatae ... 4. Nunc vero toto orbe terrarum non modo qua Roma-
nus fuerat virtute vestra recepto, sed etiam qua hostilis edomito, cum to-
10 tiens proculcata esset Alamannia, totiens obstricta Sarmatia, Iuthungi
Quadi Carpi totiens profligati, summitente se Gotho pace poscenda...
V (9). EUMENI
PRO RESTAURANDIS SCHOLIS ORATIO
XVIII, 4. Nam quid ego alarum et cohortium castra percenseam toto.

15 Rheni et Histri et Eufratae limite restituta?
www.dacoromanica.ro
PANEGIRICII LATINI 83
V, 1. Se cuvine doar sl amintesc expeditiile impotriva sarmatilor 21,

cind neamul acela a fost nimicit aproape cu totul §i n-a ramas decit doar
cu numele, cu care sa: fie sclav ; 2. ... sä se multumeasca cu mentiunea
gloriei sale i dezastrul foarte de curind al carpilor 22...
X, 2. Caci atunci 23, fie datorita lipsei de grip% pentru treburile pu- 5
blice, fie datorita unei schimbari a soartei, statul roman fusese ciuntit de
aproape toate madularele sale ; pe atunci ridicasera prea mult capul atit
partii " cit qi locuitorii Pahnirei 25, care se facusera la fel de semeti, ... fu-
sese pierduta Raetia 26, Noricul " §i Pannoniile pustiite 88... 4. Acum insa,
prin vitejia ta, in intreaga lame nu numai cä a fost recucerit ceea ce apar- 10
tinuse romanilor, dar au fost supuse Si pamin' turile du§manilor. Dupe.' ce de
atitea on a fost calcata in picioare Alamania, de atitea on inlantuita Sarma-
tia 29 0 de atitea on macelariti iutungii, cvazii qi carpii 29, iar gotii s-au urni-
lit sa ceara pace al.
V (9). EUMENIUS
CUVINTAREA 32 PENTRU REFACEREA 5COLILOR 33
XVIII, 4. Dar pentru ce se: mai in§ir taberele atitor ale §i cohorte care 15
au fost refacute " dealungul intregii granite a Rinului, Istrului Si Eufratu-
lui?
21 Aluzie la luptele din anul 2.92 e.n., cind, probabil, a avut loc o a doua campanie contra
sarmatilor.
22 Este vorba despre luptele din anii 295-297 e.n. purtate de Galerius impotriva carpilor.
23 In vremea imparatului Gallienus, bind s-au abatut atitea nenorociri peste Imperiul
roman. Autorul pune in antiteaz& infringerile din trecut cu victoriile obtinute de imparatii
contemporani.
" Infringerea suferitl de romani, cind insusi imparatul Valerianus, tatal lui Gallienus, a
fost facut prizonier in anul 260.
25 Profitind de criza general& a imperiului, Palmira a reusit multi vreme (258-272) A
se impotriveasca incercArilor de recucerire ale romanilor.
28 111 anul 258 alamanii au invadat provincia, ajungind pin& In Italia. Probabil atunci
a fost evacuat limesul dunarean.
27 Nici aceasta provincie n-a fost pierduta, ci doar devastatA.
28 Tot in vremea imparatului Gallienus, In anii 258-260. De remarcat aici nementio-
nerea pierderii Daciei de aceeas traditie ostila tinparatului (cf. ins& Aur. Vict. 33,3)
29 V. nota 21.
39 V. nota 22.
31 V. nota 8.
32 A fost nista& in orasul Autun, in primlvara anului 298 e.n., in prezenta guvernatoru-
lui Galiei.
33 Orasul, care fusese devastat in anul 269 si incepuse de curind sl fie reconstruit, poseda
o small celebra, a carei faima dep5sise de secole hotarele Galiei. Eumenius, care fusese nurnit
director, cere recladirea integra15. a scolii, oferind pentru aceasta si veniturile sale.
34 In cadrul actiunii generale de consolidare si refacere a Imperiului roman, desfasurat5.
de cei patru imp&rati din tetrahie.
www.dacoromanica.ro
84 PANEGYRICI LATINI
VII (6) INCERTI

PANEGYRICUS CONSTANTINO AUGUSTO DICTUS
II, 2. Ab illo enim divo Claudio manat in to avita cognatio qui Romani
imperil solutam et perditam disciplinam primus reforrnavit immanesque
Gothorum copias Ponti faucibus et Histri ore pforuptas terra marique delevitk
5 utinam diuturnior recreator hominum quam maturior deorum comes.
XII (2). LATINI .PACATI DREPANI
PANEGYRICUS THEODOSIO AUGUSTO DICTUS
V, 2. Quid, inquam, faciam ? Quae Rhenus aut Vahalis vidit aggre-

diar? Iam se mihi Sarmatica caede sanguineus Hister obiciet ... 4. ...
ipse Sarmaticus... diceretur.
10 X, 2. Vix tecta Hispana succeseras, lam Sarmaticis tabernaculis tege-
baris ; vix emerita arma suspenderas, lam hosti armatus instabas ; vix Hi-
berum tuum videras, lam Histro- praetendebas.
XI, 4. ... Nescis me tibi tuisque descrescere ? quicquid atterit Gothus,
quicquid rapit Hunus, quicquid aufert Halanus, id ohm desiderabit Arcadius.
15 Perdidi infortunata Pannonias, lugeo funus Illyrici, specto excidium Gallia-
rum... 6. ...cum... finibus Traianus augeret.
www.dacoromanica.ro
PANEGIRICII LATINI 85
VII (6) ANONIM
PANEGIRIC ROSTIT " IN CINSTEA IMPARATULUI CONSTANTIN
II, 2. Caci to Inca din str5.mo0 te inrude0i cu divinul Claudius 36, care
a restabilit cel dintii disciplina disp5.ruta cu totul din imperiul roman si a
nimicit, pe mare §i pe uscat 87, cetele uriae ale gotilor, care se revarsasera
prin strimtorile Pontului Si gurile Istrului. 0 daca ar fi continuat mai mutt 5
timp sa. ramina binefac5.torul omenirii 38, decit sa devina prea de vreme
tovara§ zeilor 39.
XII (2). LATINIUS PACATUS DREPANIUS
PANEGIRIC ROSTIT " IN CINSTEA IMPARATULUI TEODOSIU
V, 2. MI intreb ce s5. fac? S5. vorbesc 41 despre ceea ce a v5.zut Rinul 42

sau riul Waal? indata imi va aparea in fata Istrul inro0t de singele sar- 10
matilor "... 4... el ar purta titlul de Invingator al sarmatilor"
X, 2. Nici nu apucase0 bine sä intri in casa ta din Spania Si te si
adaposteai in corturile din Sarmatia 44. Abia iti atirnai armele, dupl termi-
narea unei campanii, c5. §i urm5.reai cu ele pe dugnan. Abia apucase0 sa-ti
15
vezi Hebrul, ca iti §i intindeai tat:am pe malurile Istrului.
XI, 4.... Nu §tii 46 ca eu slabesc spre paguba ta si a copiilor tai? Tot
ce nimice0e gotul, ce-mi rapWe hunul, ce is cu sine alanul ii va lipsi intr-o
zi lui Arcadius 46. Nefericita de mine am pierdut Pannoniile, piing pe mormintul
Illyriei 47, asist la ruina Gallilor 48 . . .6. . . .cind . . . Traian imi marea hotarele".
" La sfirsitul lui iulie 310 In orasul Treves.

38 Este vorba despre Claudius II Goticul (268-270).
37 Flota gotilor a fost distrus5 In Mediterana rasAriteana, iar grosul fortelor, care cuprindea
si femei si copii, a fost nimicit la Naissus In 269.
38 Atit contemporanii cit si urrnasii si-au dat seama despre marea importanta a victoriei
de la Naissus pentru salvarea Imperiului roman.
32 Dup5. moarte Imparatii romani erau trecuti In rindul zeilor.
48 La Roma, In fata Imparatului, In vara anului 389.
41 Autorul enumer5 faptele de arme ale tatalui imparatului, care fusese magister militum".
42 Cu ocazia campaniilor contra francilor, care au avut loc probabil dup5. intoarcerea lui
Theodosius din Bretania, In anul 369.
43 Nu se poate stabili exact data acestor lupte.
" De fapt luptele cu sarmatii au avut loc la sudul Durarii, in Pannonia, spre sfirsitul
anului 378.
" Astfel s-a adresat statul roman (presupune autorul) lui Theodosius, care refuza s. pri-
measa functia de Imparat.
48 Fiul mai mare al Imparatului, care i-a si urmat la domnie in 395.
4 Dupa Infringerea de la Adrianopol din anul 378, toate aceste provincii au fost inundate
de barbari.
48 Amenintate de alamani.
" Aluzie la cuceririle din Dacia $i Mesopotamia.
www.dacoromanica.ro
86 PANEGYRICI LATIN!
XXII, 3. Dicamne ego receptos servitum Gothos castris tuis 'niacin,

terris sufficere cultorem? ... dicam interdictum Scythis Tanain et imbelles
arcus etiam fugientis Albani?
XXXII, 3. ... Qua tua benignitate pellectae omnes Scythicae nationes
5 tantis examinibus confluebant ut quem remiseras tuis barbaris videreris
imperasse dilectum. 4. 0 res digna memoratu! Ibat sub ducibus vexil-
lisque Romanis hostis aliquando Romanus et signa, contra quae steterat,
sequebatur urbesque Pannoniae, quas inimica dudum populatione vacua-
verat, miles impleverat. Gothus ille et Hunus et Halanus respondebat ad
10 nomen et alternabat excubias et notari infrequens verebatur.
XXXII', 4. ... Illos leviumque populorum cultor Nilus emiserat ;
hos... ingentium corporum durator Hister effuderat.
www.dacoromanica.ro
PANEGIRICII LATIN' 87
XXII, 3. Spune-voi oare ca spire a ne sluji, an fost primiti 50 gotii in impe-

riu, oferind soldati armatei Si brate de munca agriculturii? Spune-voi oare
ca fluviul Tanais a fost interzis scitilor bl sau vorbi-voi despre arcurile nepu-
tincioase ale albanilor care fug chiar ?
XXXII, 3.... Atrase de aceasta bunavointa a to toate neamurile sci- 5
tice 52 se revarsau de pretutindeni In roiuri atit de mari, inclt se parea ca recru-
tarea, de care i-ai dispensat pe ai ta.i ", ai impus-o barbarilor. 4. 0, lucru
vrednic de a fi amintit I Fo0ii du§mani ai romanilor marOluiau sub coman-
danti Si steaguri romane; ei urmau steagurile impotriva carora luptasera,
iar orwle Pannoniei pe care le golisera de curind printr-o devastare nemiloasa, 10
le-au umplut cu soldatii lor. Gotii, hunii si alanii raspundeau la apel, schimbau
garzile si se temeau sa nu fie mustrati pentru neglijenta.
XXXIII, 4. ... Pe aceia 54 ii trimisese Nilul care hrane0e populatii
molatice , pe acqtia u. . . Ii revarsase Istrul care obi§nuieqte sa invirtoqeze
trupuri uria§e. 15
50 Dup5. intelegerea din anul 382, prin care erau primiti in calitate de federati, intre
Dunare gi Balcani.
61 La data aceasta nu se rnai poate vorbi despre sci%i, iar despre o influentS a imperiului
in acele regiuni nici atit.
62 Este vorba despre numeroasele contingente gotice care an participat la campania contra
lui Maximus.
" Procesul de barbarizare al armatei romane, care fncepuse de mult, marcheaz1 o etapa
decisiv5, fn timpul lui Theodosius cel Mare.
66 Adia trupele lui Antonius. Autorul face o parale15. intre dou5, armate romane compuse
din soldati straini, in spetA armatele lui Antonius §i ale lui Theodosius.
66 Trupele lui Theodosius.
www.dacoromanica.ro
XVI. BAZIAEIOY
APXIEITIEKOITOY KAIEAPEIAE KAMIAAOKIAE
EMETOAH PNE'
(PG, XXXII, col. 612-613). Il[pOg itoaolg Tag Sul qg trctato?:4g, fly rcponriv
fiµiv fl Ebytvad aou StarctpAiracr3at, tyytypapptvag xaci-
xai 116V11V KarigiCOCTEV
5 yopiag arcop6 arcokoyficracrSat... Tobg trci Exuaiav arcaipovrag tvccOacv gexpt
criipepov obx tympiaagew &XX oat .ccbv Ex tflg oixiag inctlwricrav iliac, &ate
npocretnetv ae St' aircthy xatTot nay° Sta arcouSiig Ttatylvoug 7ri mimic repo-
cr(ptyyscraai crop t v Tti.tterrita. 'ErrtXatcr3at St aou v Ispocreuxalg etS6vatov,
si µrj irpOTEpov toi3 Epyou fipew truXaaeogeaa, dig 6 E-ca4cv figag 6 K6ptog... Ainog
io St 6aa notarg ecya3a, creauTO 4ncraupiCetc. xai Ijv rraparu avarcauo-tv Tot; stet
To Svo to T06 Kupiou Stomogvotg, Tabrnv acaut6) tv fllitpa Tfsg ittaaarcoSoatag
rpostotga4tg. KaX6Sg Se notilcretg, tecv xai Xeirrava paptopcov try rcarpiSt &meg-
yriag. amp, cbg trctcrcetkag fittly, 6 t )(et Stcow6g nOtEt xai vOv paptupog t@Kupig).
EIIIETOAH PEA'
AEXOAIL1 EITIZKOM2 OEEEAAONIKHE
15 (PG, XXXII, col. 636). IDA voiXA: ott at wuxai 1j.td v rcpog Trjv rcakatav giccivrpr
ttaxaptotryta trcavV.Zov, ercetSfi ypaptiata gtv Akaev x tf g gaxpoatv, avao0vra
tc r4g 6.yarcrig xecAlet, paptug St illitv InatiliCTEV gK T&V gngKEWCE wIarpou Pap-
flapow, St' tauTo6 xrip6craaw Tfig toot rroktteuogtvrig niaTECOg Tip/ axpOetay.
Tic iv VW gni toCtotc e6(ppocriwriv TOv wuxoiv fiwbv Stnylicratto. Tic b v ittvori-
20 Mil S6vatug Xoyou tvapp% gayydlat TI)V gv Tw KIDDTCTC1) olg xapSiag flitOv
Sui8scrtv Suvagtvi; ÒTC gaVTOL ElSogev Toy 6.42orvtilv, tpaxapicrapxv abtoi) Toy
easirctrir be /cap& t4 Swale? xptt5 Toy tfig Stxatocriwrig crct(pavov xai ct6t6g
cirroXfmccat, noXXo6g sic Toy 6rctp Tfjc cOactItiag Intppcbo-ag etythva.
www.dacoromanica.ro
XVI. VASILE CEL MARE
ARH1EPISCOP DIN CAESAREA CAPADOCIEI
Vasile cel Mare, episcopul Cesareei din Capodocia, s-a nascut in acest oral in 329
0 a murit in 379. A fost, la Constantinopol, elevul renumitului profesor de retoric5, Libani-
os, coleg cu viitorul imparat Julian Apostatul si cu Grigorie din Nazianz. In afar& de
felurite scrieri cu caracter didactic, de la Vasile cel Mare ni s-a pastrat o pretioasa cores-
ponden&
Edi %ia folosita: PG, vol. 32.
SCRISOAREA CLV
CATRE SORANUS, COMANDANTUL MILITAR AL SCITIEI MICI
(PG, XXXII, col. 612-613). Ma aflu in incurcatura, cum trebuie sa
ma dezvinovatesc pentru multele lucruri de care ma certi in prima §i singura
scrisoare pe care inaltimea Ta ai binevoit sa mi-o trimiti... Pina astazi,
nu am putut sa gasesc pe cineva care sa plece de la noi, in Scitia. Nu mi s-a 5
pomenit nici despre vreun om din casa ta, care sa fi venit aici, ca sa ma
indrept catre tine prin mijlocirea lui. Totu§i am toata rivna, on de cite on
mi se ive§te prilejul, sa to salut, Preaslavite. imi este cu neputinta sa uit de
tine in rugaciunile mele, afara doar daca as putea inainte sa uit de slujba ce
trebuie sa indeplinesc §i la care Domnul m-a orinduit... Tu, insa, cite fapte 10
bune savir§e§ti, tot atitea lucruri de mare pret aduni, ca intr-o vistierie. U§u-
rarea pe care o prilejuie§ti celor prigoniti, pentru numele Domnului, e ceva
pregatit de tine, din vreme, pentru ziva raspla'tilor. Vei face un lucru bun
dad. vei trimite in patrie moa§tele mucenicilor1. Dupa cum ne scrii, prigoana
de acolo da §i acum la iveala marturisitori ai Domnului. 15
SCRISOAREA CLXIV
CATRE ASCHOLIOS, EPISCOPUL DIN TESALONIC
(PG, XXXII, col. 636). Numai c5. sufletele noastre s-au dus indarat,
spre trecut, gindindu-se la acea veche fericire, cind ne-au sosit de pe un
meleag indepartat ni§te scrisori care infloreau de frumusetea iubirii. Ni se
ive§te un mucenic, venit la noi din mijlocul barbarilor de dincolo de Istru §i 20
ne face cunoscuta, prin insa§i viata lui, stra§nicia credintei pe care o traiesc
oamenii acolo. Cine ar putea sa infati§eze bucuria sufletelor noastre la citirea
acestor lucruri? Ce me§te§ug at vorbei s-ar putea afla, care sa vesteasca lirn-
pede starea launtrica a inimii noastre? Cind 1-am vazut pe atlet, 1-am nu-
mit fericit pe invatatorul lui. Si acesta va dobindi, in fata dreptului judeca- 25
tor, cununa dreptatii, intrucit pe multi i-a intarit pentru lupta ce trebuiau
s-o dea, din iubire de Dumnezeu.
1 Decedati in cursul persecutiei lui Athanarich din anul 372, cind a murit si Sava
Gotul ]a 12 apriliei (cf. Faptele apostolilor, infra p. 711-715)
www.dacoromanica.ro
XVII. AIBANIOY
norm
EinTaxpto; Int lotatavO
XVIII, 290 (Foersterll, 364). Exi)aat St 'Kai EaupoilaTat Kai Kekrot xat
etv ocrov Papl3apov Ayarca Ci iv Iv crrcovSatg, a33tg Tit 41,911 9ijtavtcs Intaspa-
5 Te6oucrt, Start?, oust, ancaoDat, Sp Oat., Stetwovreg alpoiSo-t, Stcox0Evot xpa-
ToDatv, 65curcp oliceTat novipot SEalt6TOU TETEXCUTTIKoTOg optintVOtg tnavtaTet-
Ltevot.
Ilept Tfig 'alluvia; loatavo0
XXIV, 12 (Foerster II, 519). AtEhaav Tay laTpov Eaupo[taTat TO Ip-

10 PTIKTOV aTpaTtav TOO npeafluTgpou paj Seiaamg, xaTEcrupav avaol5v Totg anaatv
Eavog To 'Thaupt6v, iterilveyxav etc Tfiv ain6v gcyaknv ebSatiloviav, Epyov xpovou
[taxpoiS.
XXIV, 15 (Foerster II, 521). Ta U Tam Tata TabTa Ttoig oi) owpdig xaxoSat-
gov6vccov; arc6XoAev fitttv Eavri nem xat sitcom TOv gtv gru tetx8v A piraagtvcov,
15 T8V St etaco Tcavra cparivTow, oig oi)St Tacpi jvat Tqe Xti.4. Teavaicrtv billpev, war
avayovreg aircobg of irpoafpcovng Int To Terxog aq)iecrav yup.voi)g cptpeacti Tobg
talauceopoug xaTa). 16. TotaiSTa Ixamlacrav of Ex 69at qvirrovTeg act itpag TO
axofiv Ti jg ePcoilaiew nept 'rev no? citov Tgxvig.
XXIV, 30 (Foerster II, 527). Ot yap Daper.g oSTot xat 'wig TO 'NA lriv ot-
20 xoDcriv aimjv IntarfloavTeg cpopoug Kai Tata (Am TroVav fipepOv 6Sov ant-
xovTeg ai.1(3ouXot xaaiaTavTai aot ..E4g =pi TO Ttgoviav txt[teXciag, ijg ysvo-
gtvng oiAta' i)(3ptobatv of Exi)aat.
www.dacoromanica.ro
XVII. LIBANIOS
S-a nIscut In Antiohia In anul 314 si a murit in 393. A studiat in patria sa, apoi
la Atena si a deschis o coal de retoria. la Constantinopol. Fiind nevoit sa plece de acolo, .
a stat un timp la Niceea, cinci ani In Nicomedia, apoi din nou in Constantinopol pi, In
slit-sit, restul vietii In Antiohia. S-a bucurat de mare trecere atit sub Imparatul Iulian
cit si sub alti Imparati. A fast un dusman al crestinismului. A lasat foarte multe scrieri,
Intre altele, 64 de discursuri, o viata a lui Demostene, cu observatii asupra discursurilor
sale politice, si o corespondentl Intinsa cu diferite personalitati ale timpului.
Editia folosita: Libanii Opera, recensuit R. Foerster. vol. 1-12, Teubner, Leipzig,
1903-1927.
CUVINTARI
CUVINTARE LA MORMINT PENTRU IULIAN
XVIII, 290 (Foerster II, 364). Scitii, sarmatii, celtii si toti barbarii care
doreau sa tralasca pe temeiul unor intelegeri de pace fsi ascut &Mille din nou
§i pornesc cu osti la r5.zboi. Ei strabat mari, rostesc amenintari si sint oamenii
5
faptelor. Cind urmaresc, biruie, iar cind sint urmariti, ies invingatori,
asemenea unor sclavi fai care la moartea stapinului se ridica impotriva
copiilor acestuia, ramasi orfani.
DESPRE RAZBUNAREA LUI IULIAN
XXIV, 12 (Foerster II, 519). Sarmatii trecura Istrul, fare: sa se teams

de oastea nebiruita a celui mai in virsta, pomira sa fac5. silnicii si jafuri la
neamul infloritor in toate al ilirilor si aducind in tara for o mare bogatie, pentru 10
care ilirii trudisera indelunga vreme.
XXIV, 15 (Foerster II, 521). Aceste intimplari din ultima vreme, cum
am putea spune ca nu sint, gra doar si poate, inf5.ptuirile unor blestemati?
Am pierdut douazeci si cinci de neamuri, care ne-au fost smulse in afara zidu-
rilor ; iar cele din launtrul for mincau totul si nici nu le-a venit in Bind 15
sa -i ingroape pe cei morti de foame. Rudele for ii urcau goi pe zid, de unde-i
aruncau jos pentru ca nenorocitii acestia sa fie dusi de acolo. 16. Asa si-au
b5.tut joc de not scitii, care totdeauna tremurau numai cind auzeau de pri-
ceperea noastra in treburile razboiului.
XXIV, 30 (Foerster II, 527). Acesti oameni au insplimintat chiar si 20
pe locuitorii Romei si macar ca se afla la o departare de multe zile de drum,
au ajuns sfetnicii tai cit priveste grija de a pedepsi. Iar cind pedepsirea va avea
loc, scitii nu vor mai face silnicii.
8 Izvoarele istoriei Rominiei c. 311
www.dacoromanica.ro
92 LIBANIOS
Baaatxog etc KowaTavnov xat KiovaTavTa
LIX, 89 (Foerster IV, 252). lagev tbrarreg Tor.)8' oTt Tfiv Se Tfiv Rept Sa Ttjc
Occatkeiag Six) Ta 'thrum T63v papPapow taw] iteptrT6aaeTat, Evaev 1.1tV inttp
'Io-Tpou ai)Sat xexuptvot, Erg pcoacv St IIspo-cbv itoXt)avapconia StoxXoixra-
5 Token, Toivt)v of µEV apaoluvoinvot nparcouatv obStv, of St OUST KtVaVTat ri)v
cioxfiv. Tig oLv oiSTw 6a8t)pog ij vw8p6g, tiang oinc Iv fiStaTa '11TfiCielEV 00T0.)
irapaSOot) gpantaroc cpOatv, Ti ?LOT& EOM/ 6 Dc 69ag 70bc 901111CCOTaT011c xai
Tobg wApst TeTeXeatttvong Kai Suanixtuta Tijv ficruziav elpfiviv i.ttv EltelaCV aya-
mjaat, KOLTC(9gU8at Si Ta Enda Kai PaatXta Toy ili.leTBOOV Zy 160? Toic 0110EiOtg
10 &yew xaiTot iroXi) i.ttv futiorrIttEvot) larpou, Tag Si Sovattetg Ttpotg TetT-
TOVTa; 90 ... yvoiri 8' iv Tic, ei trapa8eii Try vOv dote Exuathv dcSeia Tag nparEpag
xaTaSpogag, Ttpog ac civrti3Xtrcetv !Ay oinc tt pfa'g Si ei)xlg Tuyxavoua-tv tyi-
yveTo aKeo-aat aiirr) Si fiv µ1j itayilvat 13ePatov iv IcrTm xpi)aTallov, tkrre
xai ttrekaelv intetpxetv ... 92. 'EVIX8e crEpaionsSov Exuatx6v Tlj Rev Tawaiaw
15 xetpi auttpako6ttevov, Tf3 Si Suvattet IIE,la61v civragOvevov Kai Tfiv tleV Toinaw
apxtjv cptagov axivritOV, TljV St tKt.I.VON StwaaTeiav auratTaX0csov. Kai TZ)
Ett IIEgOV, 0i) yap ocrov etcpoatchacta-aat Ttiv E4oSov titotlia-avTo OUSE iiti Tfig xpeiag
t8eXoxaxobvTeg 6cparia-av oat npoatOvTag iSovoreg 13dp13apot 13apPdpoug int&
Tfig 8tirewg kteitilavreg Ttjv yviottriv ci.)8i)g 116TETIgaVTO ... etkk' elk:amp inttp Tfig
20 oixsiag etyCOVI461.1eVOt trj itpoauttia Taw Epyaw ouoiv Tthv KEKXTIKOTCOV StiOaa4ay.
93. Kai TOi/TaW ou Tag IKEIVON (pi/Mfg, Tip/ Si pacragen atTurcgov ampiav, 8g
(IVT1 µiv (17LiOTOW ittaroi)g icarEarriacv, avTi St (harrow eintet8eig, (WTI Si naAAtt-
136kcov 13e13afaug, avTi St noketticnv auttRaxoug, Evi Si 0°1)461.u:tn. xaTet TB 11613665V
Znopicsato icpoaatjxriv xai tic Ixuatriig of ) p.txpov Atpog exavaxte Kai Toi); au-
25 vrittiltvoug Tlj npoarlyopia 'mt.% yvcbgatg ttetroktionaev, (bar' tp.otys µ1j PaSiav
eIvat Tfiv xpiatv, rtorepov En' ecvSpia nA.Eov it ampia yvthttrig cgtog Salittao-at.
YIIDDEZEIE TS2N norsIN AEMODDENOYI
VII, 5 (Foerster VIII, 622). 'fIg Si oinc .)couov TOi/TOW of 'AallVat01, Oofi-
Setav To% KapStavotg Ercemicv. 'Ecif otc ayavarrtiaag 6 Atonei4rIg too (I)a.inttou
30 rtepi. TYiv peaoyetav, Ttjv ava Op4xriv, 7tokep.o6vTog npog Toy 'OSpuo-Ov 13aatlEa.
T1jV napeatov Op(txiv brchxoov o6aav TOO MaxeSovog xaTESpage xat Itc6p9rio-e
xai tcpari /EON (Dauttcov Ittavekaetv avaxtopfiaag etc Tfiv Xeppovria-ov xai iv
oftacpaXeict yev6i.tevog.
www.dacoromanica.ro
LIBANIOS 93
CUVINTARE PENTRU IMPARATII CONSTANTIUS SI CONSTANS.
LIX, 89 (Foerster, IV, 252). Cunoastem cu totii faptul Ca linga aceasta

parte a imparatiei se afla de jur imprejur doua dintre neamurile cele mai mari
ale barbarilor: de o parte scitii razletiti dincolo de Istru, de cealalta parte
multimea mare de persi care ne pricinuiesc atitea suparari. Dintre acestia,
cei din urm5, sint cutezatori, dar nu savirsesc Inca nimic, pe cita vreme ceilalti 5
nici n-au facut inceputul. Cine e atit de usuratic on de nepasator sa nu cer-
ceteze cu cea mai mare placere firea unui fapt atit de neobisnuit: ce lucru
anume i-a induplecat pe sciti, cei mai singerosi dintre oameni, inclinati numai
spre zeul Ares si socotind linistea drept o nenorocire, s5. indrageasca pacea,
sa lase jos armele si sa-1 socoata pe imparatul nostru asemenea cu oamenii 10
lor, macar ca se afla departe de Istru si-si rinduieste Wile impotriva altora?
90 ... isi da seama cineva, daca pune alaturi linistea pe care ne-o dau acuml
scitii cu navalirile lor dinainte vreme, carora nu ne putem impotrivi, ci se
intimpla ca scapam numai rugindu-ne sä nu inghete bine Istrul, ca sä nu se
poata trece peste el? ... 92. S-a ivit cindva o oaste a scitilor care a dat 15
ajutor trupelor romane spre a lupta impotriva puterii persilor, lasind nearing
imparatia romanilor, dar zdrobindu-i pe aceia. i iat5. acum ceva si mai insem-
nat : ei au f5.cut aceasta expeditie nu pentru a-si indeplini o indatorire la care-i
silea juramintul, si nici n-au fost observati ca pricinuiesc rele in mod voit din
cauza unei necesitati. Au vazut inaintind spre ei pe barbari, si cu toate 20
ca ei insisi sint barbari au lamas la hotarirea pe care o luasera, fail sa
treaca indata de partea lor... S-au luptat ca pentru tara lor si nu s-au din-
tit din loc din rivna de a indeplini cele pentru care fusesera chemati. 93. Iar
pricina acestor fapte trebuie cautata nu in insusirile lor firesti, ci in intelep-
ciunea imparatului, care a facut din niste oameni in care nu aveai incredere, 25
oameni pe care to buteai bizui, din oameni lipsiti de rinduiall a facut ascul-
t5,tori, din sovaielnici si inselatori niste fiinte de nadejde, din dusmani, aliati;
multumita unei singure hotariri si-a pus la indemina un sprijin impotriva
persilor si a golit o buns parte a Scitiei, invrajbind sufletele celor uniti intre
ei prin nume, incit nu mi-i usor s5, judec, daca e vrednic s5.-1 admir mai 30
mult pentru barbatia lui decit pentru intelepciunea hotadrii sale.
REZUMATE2 LA DISCURSURILE LUI DEMO STENE
VII, 5 (Foerster VIII, 622). Netinind seama de ceea ce li se spusese, ate-
nienii trimisera ajutor cardianilor. La acestea Diopeithes 3, suparat pe Filip,
care lupta in interiorul tarn, in Tracia de Sus, impotriva regelui odrisilor,
alerga pe linga mare, in Tracia de sub ascultarea macedoneanului, o pustii 35
.Si inainte de a sosi Filip, se retrase in Chersones si se puse la adapost.
1 Dupa victoriile lui Constantin din 322 (cf. supra Anon. Val., 31 urm.) gotii au stat
linistiti, colaborind chiar cu imperiul.
a Intocmite In anii 350-360, pe baza lui Caecilius, intemeietorul aticismului, au ser-
vit mai tlrziu ca introducere la editiile lui Demostene.
3 Strateg atenian care a cautat O. Impiedice cucerirea Traciei de catre Filip II In
anii 342-341 1.e.n.
www.dacoromanica.ro
94 LIBANIOS
EMETOAAI
125. liptaxtav (a. 359/360)
(Foerster X, 126). 1. Tyci) crE TO ptv npaiTov Zocol5cov npog can& filmy
Toy laTpov, a ficcatkEi); to oiska Seict; taTopEot TO cppovriga ubv Ixo&Bv,
5 arc ZICtaTCUOV, 06 yap i)v 6 1C0f11thV tICEr0T. 2. EM' AP/ ottor) npoc 'CC Tijv Maya-
Xriv Inavijicetv tjyytkou noktv Kai Thy apxtjv ExEtv Trjv oimeTt gtxpdv.
636. 'AvaToXicp (a. 361)
(Foerster X, 583). 1. Oia TET64triTat oi) icEpt Toy laTpov lyyi)g Eico341)v,
oi)St Iv Tag taXettOlg At Pig, SIX' Iv cDolviict3, T15.3 mivTcov flltepcorecup xcopio)...
10 793. OEIttaTio? (a. 362/363)
(Foerster X, 713). 2. Kai Tot TobTO yE IA on T8v nap& aoi Tic Tpcuptvuov
oticcuBv, 01' obS' iv laTpog licetvog 6 napet T6v Pap Papaw Etra3Ev...
www.dacoromanica.ro
LIBANIOS 95
SCRISORI
125. LUI PRISCIANUS (a. 359/60)
(Foerster X, 126). 1. Aflind mai intii Ca ai ajuns pink* la Istru, unde

imparatul si-a aratat °stile si a doborit 4 la pamint mindria scitilor, nu ti-am
trimis scrisoare, caci nu era cine s-o duca acolo. 2. Apoi ni s-a adus vestea
ca sosesti in Cetatea cea Mare si ca ai primit o dregatorie destul de insemnata. s
636. LUI ANATOLIUS (a. 361)
(Foerster X, 583). Asemenea fapte cutezatoare sint savirsite nu in apro-

pierea Istrului, linga sciti si nici in tinuturile cele mai indepartate de not
ale Libiei, ci in Fenicia, tara cea mai civilizata dintre toate...
793. LUI THEMISTIOS (a. 362/63)
(Foerster X, 713). 2. ,Si aceasta n-a patimit-o vreun sclav crescut in

casa ta, ci n-a avut parte de asemenea necazuri nici Istrul de linga barbari... 10
4 Aluzie la luptele de la Dunare din anii 357-358 (cf. Amm. Marc., XVII, 12 urrn.).
www.dacoromanica.ro
XVIII. SCRIPTORES HISTORIAE AUGUSTAE
I, pg. 4, Hadrian. 2, 3. Post h<a >ec in inferiorem Moesiam translatus

extremis iam Domitiani[s] temporibus. 4. Ibi a mathematico quodam de
futuro imperio id dicitur comperisse .. .
pg. 5, Hadrian. 3, 2. Post quaesturam acta senatus curavit atque ad
5 bellum Dac< ic> urn Traianum familiarius prosecutus est ... 6. Secunda ex-
peditione Dacica Traianus eum primae legioni Minerviae praeposuit secumque
duxit ; quando quidem multa egregia eius facta claruerunt .. . 9. legatus postea
prm >etorius in Pannonian inferiorem missus Sarmatos compressit, disci-
plinam militarem tenuit, procuratores latius evagantes coercuit.
!0 pg. 7, Hadrian. 5, 2. Nam deficientibus his nationibus Traianus sube-
gerat, Mauri lacessebant, Sarmat<a>e bellum inferebant ...
pg. 8-9, Hadrian, 6, 6. Audito dein tumultu Sarmotorum et Roxala-
norum praemissis exercitibus Moesiam petit. 7. Marcium Turbonem post
Mauretaniam praefecturae infulis ornatum Pannoniae Daciaeque ad tempus
www.dacoromanica.ro
XVIII. SCRIITORII ISTORIEI IMPARATILOR
Colectia aceasta cuprinde vietile imparatilor romani de la Hadrian vi pia, la Diocle-

tian (177-284). Despre autorii ei, in numar de vase, nu vtim nimic vi e aproape sigur
CS nici n-au existat, iar toata colectia a fost scrisa. de unul singur. Traditia ne-a transmis
cele treizeci de biografii cu urmatoarele nume de autori: Aelius Spartianus, Aelius
Lampridius, Iulius Capitolinus, Vulcacius Gallicanus, Trebellio Pollio vi Flavius Vopiscus_
Despre data redactarii au fost emise mai multe teorii: probabil colectia a fost scrisa de
un autor de inspiratie paging, cindva dupe. anul 394, dupe, modelul biografiilor lui Sue-.
tonius, cu defectele, dar fAr5. calitatile acestuia. Cu toateneajunsurile ei, colectia cuprinde
informatii pretioase, mai ales pentru sec.. al III-lea, vi merit3. A. fig luata in seams.
Editia folosita: Scriptores Historiae Augustae, edidit Ernestus Hohl, vol. I-II.
Editio stereotypa correctior addenda et corrigenda adiecerunt Ch. Samberger et W.
Seyfarth, Teubner, Leipzig, 1965.
I, pg, 4, Hadrian. 2, 3. Dupa acestea Hadrian a fost mutat 1 in Moesia

Inferioara, in ultimii ani ai lui Domitian. 4. Acolo se spune ca a aflat de la
un astrolog urmatoarele despre viitoarea sa domnie...
pg. 5, Hadrian. 3, 2. Dupa questura 2 el a avut in grija 3 arhiva sena-
tului si 1-a insotit pe Traian in razboiul 4 cu dacii, in calitate de prieten mai 5
apropiat ... 6. In timpul celei de a doua expeditii, Traian 1-a pus in fruntea
legiunii intiia Minerva si 1-a luat cu el; cu care prilej s-au facut cunoscute
multe fapte minunate de ale sale... 9. Dup5. aceea 5 a fost trimis in Panno-
nia Inferioara ca legatus pro firaetore si i-a zdrobit pe sarmati 6. A mentinut
disciplina militara si a infrinat pe procuratorii care intreceau prea mult ma- 10
sura.
pg. 7, Hadrian. 5, 2. Cad, de vreme ce 7 s-au revoltat neamurile pe
care le supusese Traian, maurii ii hartuiau pe romani, iar sarmatii duceau
impotriva for razboiu...
pg. 8-9, Hadrian. 6, 6. Apoi, aflind de navala sarmatilor si a roxola- 15
nilor, a plecat 8 in Moesia, dup5. ce $i -a trimis inainte armatele. 7. Pentru un
scurt timp 9 a pus in fruntea Pannoniei si a Daciei pe Marcius Turbo, care
1 In anul 95 devine tribun al legiunii a V-a Macedonica.

2 In anul 101.
3 Ab actis in anii 103-104.
4 Unde a vi fost decorat de doul on (CIL, III, 550).
5 In anul 107.
Iazigii din cimpia Tisei nemultumiti a
Traian nu le Inapoiase nivte teritorii (probabil
apusul Banatului) daruite for odinioara de Decebal, cf. Dio Cassius, LXVIII, 10,3.
7 Dup5. moartea lui Traian, survenita la 11 august 117 ,respectiv la urcarea pe tron a lui
Hadrian.
8 La sfirvitul anului 117 vine In Dacia.
In anii 118-119, cind Dacia este Impartia in Superior vi Inferior.
www.dacoromanica.ro
98 SERIPTGRES HISTORIAE AUGUSTAE
praefecit. 8. Cum rege Roxalanorum, qui de imminutis stipendiis querebatur,

cognito negotio pacem conposuit... 7, 3... Romam venit Dacia Turboni
credita, titulo Aegyptiacae praefecturae, quo plus auctoritatis haberet, or-
nato[s]...
5 pg. 17, Hadrian, 16, 3. Floro poetae scribenti ad se:
Ego nolo Ca e >sar esse,
ambulare per Brittanos,
latitare per >
Scythicas pati <p >ruinas

10 rescripsit...
pg. 39-40, Anton. Pius. 5, 4. Per legatos suos plurima bella gessit...
nam... et Germans et Dacos et multas gentes atque Iud <a >eos rebellantes
contudit per praesides ac legatos.
pg. 59, M. Ant. Phil. 14, 1. Profecti sunt tamen paludati ambo impe-
ls ratores et Victualis et Marcomannis cuncta turbantibus, allis etiam gentibus,
quae pulsae superioribus barbaris fugerant, nisi reciperentur, bellum infe-
rentibus. 2. Nec parum prof uit ista profectio, cum Aquileiam usque venis-
sent ...
pg. 62, M. Ant. Phil. 17, 3. Pannonias ergo Marcomannis, Sarmatis,
20 Vandalis, simul etiam Quadis exstinctis servitio liberavit et Romae cum
Commodo, quem iam Caesarem fecerat, filio ut diximus suo, triumphavit.
pg. 66, M. Ant. Phil, 22, 1. Gentes omnes Illyrici limite usque in Gal-
liam conspiraverant, ut Marcomanni, Varistae, Hermunduri et Quadi, Suevi,
Sarmat<a >e, Lucringes et Burei. hi aliique cum Victualis, Sosibes, Sicobo-
25 tes, Roxolani, Basternae, Halani, Peucini, Costoboci,
pg. 88, Avid. Cass. 4, 6. Cum exercitum duceret, et inscio ipso manus
auxiliaria centurionibus suis auctoribus tria milia Sarmatarum neglegentius
agentum in Danuvii ripis occidissent et cum praeda iugenti ad eum redissent .
www.dacoromanica.ro
SCRIITORII ISTORIEI IMPARATILOR 99
fusese onorat cu insignele de prefect 10 dupes evenimentele din Mauretania 11,

8. Dupes ce a aflat pricina, el 12 a incheiat pace cu regele roxolanilor, care se
plingea de micsorarea subventiilor 18 banesti. 7, 3... El a venit 14 la Roma
dupes ce i-a incredintat Dacia lui Turbo, care a primit titlul de prefect al Egip-
tului, ca sa se bucure de mai multa autoritate... 5
pg. 17, Hadrian. 16, 3. Poetului Florus 15, care ii adresa aceste versuri:
Eu nu doresc sa fiu Imparat. / Nu vreau sa umblu printre locuitorii Britaniei / Nu
taut s5. stau ascuns . . . / Nu vreau sa suport gerurile din Scitia / el i-a raspuns
pg. 32-40, Anton. Pius, 5, 4. Cele mai multe razboaie le-a purtat prin
legatii sai. Caci pe germani, pe daci 16 multe neamuri, ca si pe iudeii care 10
s-au rasculat, el i-a zdrobit prin guvematori si legati.
pg. 59, M. Ant. Phil. 14, 1. Totusi, imbracati in haine de Wean amin-
doi 17 imparatii au plecat la razboi, de vreme ce si victualii gt marcomanii
dezorganizau totul provocind stricaciuni, si chiar Si alte neamuri, care fugisera,
impinse fiind de barbarii susnumiti, si atacau 19, dad. nu erau primite In impe- 15.
riu. 2. Si nu de mic folds a fost plecarea imparatilor, dupes ce au ajuns pins
la Aquileia.
pg. 62, M. Ant. Phil. 17,3. Dupes ce a eliberat Pannonia din sclavie
prin distrugerea marcomanilor, saimatilor, vandalilor si totodata a cvazilor,
el a triumf at 19 la Roma, impreuna* cu fiul sau Commodus, pe care it facuse 20
caesar 20, dupes cum am spus-o.
pg. 66, M. Ant. Phil, 22, 1. Toate neamurile, incepind de la granita
Illyriei si pines in Gallia, au conspirat 21 impotriva imperiului, cum ar fi marco-
manii, varistii, hermundurii si cvazii, suevii, sarmatii, lacringii i burii ;
acestia ei altii impreuna cu victualii, sosibii, sicobitii, roxolanii, bastarnii,
alanii, peucinii, costobocii.
pg. 88, Avid. Cass. 4, 6. Pe cind isi ducea 22 trupele In campanie, un
detasament de trupe auxiliare, din indemnul centurionilor sai si fares ca el sa
stie, all ucis trei mii de sarmati care traiau in mod imprudent, fares masuri
de paza, pe malurile Dunarii, si s-au intors la el cu o prada uriasa...
18Probabil al Egiptului.
11 Unde reprimase revolta localnicilor.
12 Hadrian.
23 Pe care le acordase Traian.
14 La 9 iulie 118.
15 In ultimul timp se Inclina spre o identificare a poetului cu autorul istoriei roman.
" Nu se poate sti data este o aluzie la luptele din 143, atestate de Aelius Aristides (Or.,
XXVI, 70) si Polyainos (Strat., VI, praf.) sau de cele din 157-158 e.n., despre care avem indicatii
vagi doar prin tezaure monetare ingropate gi inscriptii in curtea legiunii XIII Gemina (CIL,
III, 1161).
Marcus Aurelius si fratele au Verus.
17
In anul 167 incep atacurile la Dunare, combinate in Dacia si cu oarecare misari ale
18
populatiei locale. In cursul luptelor din anul 170 cade si guvernatorul provinciei M. Claudius.
Fronto (CIL, VI, 13377).
19 La 27 noiembrie 176.
28 La 12 octombrie 166.
21 E posibil ca marea miscare sä fi fost provocaa de coborirea gotilor de la Marea Bahia.
1 a Marea Neagra.
22 In anul 175.
www.dacoromanica.ro
100 SCRIPTORES HISTORIAE AUGUSTAE
pg. 103, Comm. Ant. 6, 1. Eo tempore in Sarmatia res bene gestas per
alios duces in filium sir= Perennis referebat.
pg. 109, Comm. Ant. 13, 5. Victi sunt sub eb tamen, cum ille sic viceret,
per legatos Mauri, Victi Daci, Pannoniae quoque compositae, (et > Brittania,
5 in Germania et in Dacia imperium eius recusantibus provincialibus ; 6. 'Quae
omnia ista per duces sedata sunt.
pg. 115-116, Pert. 2, 1. Bello Parthico industria sua promeritus in
Brittaniam translatus est ac retentus. 2. post in. Moesia rexit alam ... 4. Inde
ad ducenum sestertiorum stipendium translatus in Daciam suspectusque a
10 Marco quorundam apparatibus remotus est ... 10. Cassiano motu compositu
e Syria ad Danubii tutelam, profectus est atque inde Moesiae utriusque,
1710X Daciae regimen accepit. 11. bene gestis his provinciis Syriam meruit.
pg. 187, Ant.. Car. 5, 4. dein ad orientem profectionem parans omisso
itinere in Daciam. resedit.
15 pg. 192, Ant. Car. 10, 6. Cum Germanici et Parthici et Arabici et
Alamannici nomen adscriberet (nam Alamarmorum gentem devicerat),
Helvius Pertinax, filius Pertinacis, dicitur ioco dixisse: adde, si .placet,
etiam Geticus Maximus", quod Getam occiderat fratrem et Gothi Getae
dicerentur, quos ille, dum ad orientem transit, tumultuariis proeliis devicerat.
20 II, pg. 3, Maxim. 1,5. hic de vico Threiciae vicino barbaris, barbaro
etiam patre et matre genitus, quorum alter e Gothia, alter ex Alanis .genitus
esse perhibetur.
pg. 5, Maxim. 4, 4 ... sub Macrino... a militia desiit et in Thracia in
vico, ubi genitus fuerat, possessiones comparavit ac semper cum Gothis com-
25 mercia exercuit. Amatus est autem unice a Getis quasi eorum civis. 5. Ha-
lani quicumque ad ripam venerunt, amicum eum donis vicissim recurrentibus
adprobabant.
www.dacoromanica.ro
pg. 103, Comm: Anton. 6,1. in vremea aceea Perennis 23 a facut sa treaca
drept ale fiului sau victoriile obtinute in Sarmatia datorita.' altor comandanti 24.
pg. 109, Comm. Anton, 13, 5. De§i el traia astfel, totu§i in vremea lui
maurii an fost invin§i prin legati, au fost invin§i dacii chiar §i provinciile Pan-
nonia au fost pacificate-. In Britania, in Germania si in Dacia locuitorii pro- 5
vinciilor se impotriveau 25 stapinirii sale. 6. Toate acestea au fost potolite
de catre generali.
pg. 115-116, Pert. 2, 1. Dovedindu-se vrednic in razboiul cu partii,
datorita iscusintei sale, el a fost mutat in Britania §i retinut acolo. 2. Pe urma
a comandat in Moesia o unitate de cavalerie ... 4. Apoi, mutat fhnd in Dacia, 10
intr-un post de 200 000 de sesterti 28, el a fost banuit de Marcus 27 §i indepar-
tat, datorita unor maOnatii... 10. Dupa ce a fost lin4tita revolta lui Cassius,
el a plecat din Syria sa asigure paza Dunarii si mai intii a primit conducerea28
celor doua Moesii, iar pe data §i pe aceea a Daciei 29. 11. Achitindu-se bine
de aceste insarcinari, el a primit Siria. 15
pg. 187, Ant. Car. 5, 4. Apoi, pe cind facea pregatiri pentru expeditia
spre rasarit, el a parasit itinerariul si a zabovit 3° in Dacia.
pg. 192, Ant. Car. 10, 6. Pe cind primea numele de Germanicus, de
Parthicus, de Arabicus si de Alamannicus (cad invinsese neamul alamanilor),
se zice ca Helvius Pertinax, fiul lui Pertinax, a spus in bataie de joc: Adauga, 20
clack' iti face placere, si pe acela de Geticus Maximus", deoarece el 31 ucise
pe fratele sau Geta, iar gotii pe care, pe cind se indreptau 82 spre orient, ii
invinsese in n4te lupte neWeptate, sunt numiti §i geti.
II, pg. 3, Maxim. 1, 5. Acesta 33, originar dintr-un sat din Tracia,
invecinat cu barbarii, s-a nascut din parinti barbari §i ei, dintre care, se 25
spune ea, unul era din tara gotilor 34, iar celalt se tragea din alani.
pg. 5, Maxim. 4, 4. Sub imparatul Macrinus 35... el a parasit armata
§i cumparind proprietati in Tracia, in satul in care se nascuse, a facut tot
timpul comert cu gotii. A fost iubit cu totul deosebit de catre getiae, ca un
cetatean de al tor. Alanii care veneau la malul Dunarii i§i manifestau prie- 30
tenia fats de el si la rindul for se intorceau §i ei cu daruri.
23 Favoritul ImpAratului §i prefectul pretoriului Tigidius Perennis.
24 Probabil o aluzie la activitatea lui Clodius Albinus §i Pescennius Niger la granitele
Daciei (cf. Dio Cassius, LXXII, 8,2).
24 Ca procurator.
28 Un sestert valora un sfert de dinar.
27 Marcus Aurelius.
28 Vezi A. Stein, Die Legaten von Moesien, Budapest, 1940.
22 Vezi A. Stein, Die Reichsbeamten von Darien, Budapest, 1944.
38 In anul 214 (cf. Dio Cassius, LXXVII, 16,7 qi Herodian, IV, 8,1), cind viziteaza probabil
Porolissum unde cere ostateci de la dacii liberi (Dio Cassius, LXXVIII, 27,5).
31 Caracalla.
82 Deci in timpul ederii sale in Dacia. Luptele cu gotii, la aceastA datA, par neverosimile.
E posibil sA fie vorba despre un anacronism al operei de fa4A, In care sint mentionate multe
actiuni ale gotilor.
33 Maximinus Thrax.
" AdicA din Dacia.
" In anii 217-218 e.n.
34 AdicA goti. Originea sa germanicA este o nAscocire a autorulul, respinsA de cerce-
tarea recenta.
www.dacoromanica.ro
pg. 13, Maxim. 13, 3. pacata Germania Sirmium venit, Sarmatis inferre
bellum parans atque animo concipiens usque ad Oceanum septentrionales
partes in Romanam ditionem redigere...
pg. 49, Gord. 26, 4. fecit i[n]ter <in> Moesiam atque in ipso procinctu,
5 quidquid hostium in Thraciis fuit, delevit, fugavit, expulit atque summovit.
pg. 70, Max. et Balb. 16, 3. Sub his pugnatum est a Carpis contra Moe-
sos. 3. fuit et Scythici belli principium, fuit et Histriae excidium eo tempore,
ut autem Dexippus dicit, Histricae civitatis.
pg. 85, Gall. 5, 6... Gothoru (m pars >..., occupatis T <h >raciis Mace-
10 doniam vastaverunt.
pg. 92, Gall. 13, 6. inter haec Scythae per Euxinum navigantes, His-
trum ingressi multa gravia in solo Romano fecerunt quibus compertis Gal-
lienus Cleodamum et Athenaeum Byzantios instaurandis urbibus munien-
disque praefecit, pugnatumque est circa Pontum, et a Byzantiis ducibus victi
15 sunt barbari. 7. Veneriano item dude navali bello .Gothi superati sunt, cum
ipse Venerianus militari[s] perit morte 8. Atque inde Cyzicum et Asiam,
deinceps Achaiam omnem vastarunt et ab Atheniensibus duce Dexippo,
scriptore horum temporum victi sunt. Unde pulsi per Epirum, Macedoniam,
Moesiam pervagati sunt. 9. Gallienus interea vix excitatus publicis malls
20 Gothis vagantibus per Illyricum occurrit et fortuito plurimos interemit.
quo comperto Scythae facta carragine per montem Gessacem fugere sunt
conati. 10. omnes inde Scythas Marcianus varia bellorum fortuna... quae
omnes Scythas ad rebellionem excitarunt.
www.dacoromanica.ro
SCRIITORII ISTORIEI IMPARATILOR. 103
pg. 13, Maxim. 13,3. Dupa ce a fost pacificat5. Germania, el a venit

la Sirmium, pregatindu-se de razboi impotriva sarmatilor 87 si avind de gind
sa aduca sub puterea romans partile de miaza-noapte pins la Ocean.
pg. 49, Gord. 26, 4. El 38 cala'torea spre Moesia si fiind gata de lupta,
pe du§manii care se aflau in Tracia i-a distrus, fugarit, alungat si supus. 5
pg. 70, Max. si Ball). 16, 3. Sub acWia 39 carpii s-au luptat impotriva
moesilor 40. Tot atunci a avut loc §i inceputul razboiului cu scitii 41 §i distru-
gerea42 Histriei, sau dup5. cum spune Dexippus", a cetatii histriene.
pg. 85, Gall, 5, 6... o parte a gotilor ... au devastat Macedonia, dupa
ce au ocupat Tracia 44. 10
pg. 92, Gall. 13, 6. Litre timp scitii, navigind prin Pontul Euxin, au
intrat pe Duna're si au facut multe nenorociri pe teritoriul roman. Aflind aceste
lucruri Gallienus a insarcinat pe bizantinii Cleodamus §i Athenaeus s5. aiba
grija de repararea §i intarirea oraelor 48. Lupta s-a dat in regiunea Pontului
§i barbarii au fost invin0 de comandantii bizantini. 7. Gotfi au fost invin0 15
intr-o lupta navala in care era comandant si Venerianus, care a pierit el insu0
in lupta. 8. Iar pe urma ei " au devastat Cyzicul §i Asia, apoi intreaga Achaie
0 au fost invin0 de catre atenieni sub conducerea lui Dexippus 47, istoricul
acestor vremuri. Ffind respin0 de aici au rat5.cit prin Epir, Macedonia i Moesia.
9. Intre timp Gallienus, cu greu smuls din inactivitate de nenorocirile sta- 20
'111111i 48, in timp ce gotii rataceau prin Illyria, a sosit si a ucis din intimplare
pe mai multi dintre ei. Aflindu-se de aceasta, scitii au facut intarituri din
carele for §i au incercat sa fuga peste muntele Gessace. 10. Apoi Marcianus
pe toti scitii... cu rezultate schimbatoare ..., care au atitat la rascoall
pe toti scitii 49. 25
37 In anii 235-236 e.n. au loc lupte cu dacii liberi, care sint invinsi.
38 Gordianus III se afla in anul 242 in drum spre persi, cind a survenit invazia carpilor.
Acestia erau nemultumiti a nu primisera subsidii din partea guyernatorului Moesiei (cf. Petrus
Patricius, fragm. 8), la fel ca gotii, cu care invadasera impreuna Moesia Inferioara (cf. infra
Max. et Balb, 16,3) in anul 238.
39 In anul 238.
" Adica a locuitorilor din provincia Moesia Inferioara.
41 Aici, ca si in cele ce urmeaza, sub sciti trebuie sä intelegem goti.
42 In realitate cetatea pare sä fi continuat sa existe si dupa aceasta data, cum ne sugereaza
unele indicatii epigrafice (vezi E. Dorutiu, Zur Frage des Zeitpunktes der Zerstorung Histrias
ins 3. Jh. u. Z., in Studii Clarice ", VI (1964). Probabil ca de abia cu ocazia invaziei gotilor din
anii 258-269 va fi distrusa Histria.
" Istoric atenian de la mijlocul sec. al III-lea e.n., autor al unei istorii a luptelor cu gotii.
" In anul 262 e.n. gotii se revarsa atit in Asia, cit gi in Balcani pe mare si probabil si
pe uscat.
" De aceasta actiune, din ultimii ani de domnie a lui Gallienus, par A. fi beneficiat
orasele Histria si Tomis.
48 In anul 267.
47 Vezi nota 43.
48 Biograful este deosebit de ostil imparatului.
49 In realitate Gallienus i-a invins pe heruli pe riul Nestos, in anul 268 ,iar regele acestora
Naulobatus a devenit prizonier roman (cf. Zosimos, I, 40, 1 si Synkellos, p. 717), dar revolta
1-a obligat s5. piece in Italia.
www.dacoromanica.ro
pg. 99, Gall. 21 (3), 5. ... cum. constet ... et post decennalia Gothos
ab eo victos...
pg. 107, Tyr. trig. Ingenuus. 9, 1. Tusco et Basso coss... Ingenuus,
qui Pannonias tunc regebat, a Moesiacis legionibus imperator est dictus,
5 ceteris Pannoniarum volentibus, neque in quoquam melius consultum rei
p. a militibus videbatur quam quod instantibus Sarmatis creatus est impe-
rator, qui fessis rebus mederi sua virtute potuisset . ...3. sed Gallienus...
denique Ingenuum conflictu habito vicit eoque occiso in omnes Moesiacos
turn milites < quam> dyes asperrime s <a >evit.
10 pg. 108-9, Tyr. trig. Regilianus. 10,1 . Regilianus denique in Illyrico
ducatum gerens imperator est factus auctoribus imperii Moesis, qui cum
Ingenuo fuerant ante superati, in quorum parentes graviter Gallienus sae-
vierat. 2. Hic tamen multa fortiter contra Sarmatas gessit, sed auctoribus
Roxolanis consentientibusque militibus et timore provincialium, ne iterum.
15 Gallienus graviora faceret, interemptus est.
... 8. Fuit, quod negari non potest, vir in re militari semper probatus
et Gallieno iam ante suspectus, quod dignus videretur imperio, gentis Daciae,
Decibali ipsius, ut fertur, adfinis.
pg. 126, Tyr. trig. Celsus. 29, 1. Occupatis partibus Gallicanis, orienta-
20 libus, quin etiam Ponti, Traciarum et Illyrici, dum Gallienus propinatur...
pg. 133, Tyr. trig. Censorinus. 33, 1. ... extra ordinem quoque legatione
Persica functus, etiam Sarmatica.
pg. 137-8, Claud. 6, 1... illi Gothi, qui evaserant eo tempore, quo.
illos Marcianus est persecutus, quosque Claudius emitti non siverat, ne [qu]id
25 fieret, quod effectum est, omnes gentes suorum ad Romanas incitaverunt
praedas. 2. denique Scytharum populi, Peuci, Grutungi, Austrogoti, Ter-
vingi, Visi, Gipedes, Celtae etiam et Heruli, praedae cupiditate in Romanurn.-
solum inruperunt illic pleraque vastarunt, dum aliis occupatus est Claudius
dumque se ad id bellum, quod confecit, imperatori[a]e instruit,... 5. arma-
30 torum trecenti viginti milia fuerunt
www.dacoromanica.ro
pg. 99, Gall. 21(3). 5. E sigur si dupa decenalii5° gotii au fost

infrinti de dinsii 51.
pg. 107, Cei treizeci de tirani: Ingenuus, 9, 1. In timpul consulatului lui
TuscUs si Bassus 52. , . Ingenuus, care conducea pe atunci provinciile Pannonia,
a fost proclamat imparat de cane legiunile din Moesia, dindu-si asentimentul 5
si cele din Pannonia. Se p5.rea ca niciodata soldatii n-au ingrijit mai bine
de stat decit atunci, cind, deoarece sarmatii erau amenintatori, a fost facut
imparat unul care cu vitejia sa ar fi putut sa insanatoseasca statul sleit de
puteri.... 3. Gallienus ins5.... in cele din urma, dindu-se lupta 53, 1-a Invins
pe Ingenuus si dup5. moartea acestuia s-a purtat cu mare cruzime fats de 10
toti locuitorii Moesiei, atit militari cit si civili.
. .pg. 108-9, Cei treizeci de tirani: Regilianus. 10, 1. In sfirsit Regilianus,
care indeplinea functia de comandant militar in Illyria, a fost facut impa-
rat. Autorii acestei fapte au fost locuitorii din Moesia, care fusesera invinsi
impreuna cu Ingenuus si fata de rudele carora Gallienus se purtase cu cru- 15
zime. 2. Acesta totusi a purtat cu vitejie multe lupte Impotriva sarmatilor.
A fost insa omorit de roxolani cu consimtamintul soldatilor si fiindu-le si pro-
vincialilor frica ca nu cumva Gallienus sä faca din nou un macel.
. . . .8 Nu se poate nega ca el totdeauna a fost un ba'rbat priceput in tre-
burile militare si suspect lui Gallienus Inca de mai Inainte, deoarece se pa- 20
rea ca e demn de domnie. Se spune ca el era de neam dacic, fiind chiar ruda
cu insusi Decebal 5°.
pg. 126, Cei treizeci dierani. Celsus. 29, 1. In timp ce Gallienus petrecea
...au fost ocupate regiunile Galliei, cele orientale si chiar ale Orientului, ale
Traciei si Illyriei. 25
pg. 133, Cei treizeci de tirani. Censorinus 66. 33, 1... in mod extraordi-
nar a indeplinit si functia de sol in Persia si chiar in Sarmatia.
pg. 137-8, Claudius, 6... Gotii aceia care au sc5.pat cind i-a urmarit
Marcianus 68 si pe care Claudius n-a lasat scape, ca sä nu se mai in-
intimple ceea ce s-a intimplat, au atitat toate neamurile lor, chemindu-i la 30
prada romana. 2. In cele din urma diferitele neamuri ale scitilor, peucii,
grutungii, ostrogotii, tervingii, vizii, gepizii, chiar si ceilalti si herulii, din
dorinta de a prada, au navalit 57 pe teritoriul roman si au devastat aici multe,
in timp ce Claudius era ocupat cu altele si in timp ce el se pregAtea ca un
imparat pentru acest razboi pe care 1-a si terminat 58. 5... Au fost 320 000 35
de oameni Inarmati.
58 Sarbatorite In anul 262.

51 Valerianus gi Gallienus. Yn realitate primul c5.zuse prizonier la persi Inca din 259.
52 In anul 258.
58 Ling& Mursa.
64 Ultimul rege dac.
65 A domnit doar sapte zile In anul 269.
" General al lui Gallienus, care se luptase cu gotii, cu citiva ani In urma.
57 Miscarea a Inceput In anul 268 si a continuat In prinavara anului 269. Pe drum au
Incercat, zadarnic, sä cucereasea orasele Tomis si Marcianopolis, cf. Zosimos, I, 42.
58 Prin celebra Mahe de la Naissus.
www.dacoromanica.ro
pg. 146, Claud. 15, 2... dux factus est et dux totius Illyrici. Habet in
potestatem Thracios, Moesos, Dalmatos, Pannonios, Dacos exercitus.
pg. 147, Claud 17, 3, quaeso, igitur, mi Venuste, si mihi fidem exhibes,
.
ut eum facias a Grato et Herenniano placari, nescientibus hoc militibus Da-

5 ciscianis, qui iam s< a >eviunt, ne graviter re<m> ferant.
pg. 153, Aurel, 6, 3. privatim huius multa extant egregia facinora nam
erumpentes Sarmatas in Illyrico cum trecentis praesidiariis solus adtrivit.
pg. 158-9, Aurel, 13, 1. Cum consedisset Valerianus Augustus in ther-
mis apud Byzantium... adsidentibus Nummio Tusco Consule ordinario . ..
10 adsidentibus etiam a parte laeva Avulnio Saturnino Scythici limitis duce...
et Ulpicio Crinito duce Illyriciani limitis et Thracici... dixit: 2. gratias
tibi agit, Aureliane, res p., quod earn a Gothorum potestate liberasti".
pg. 161-2, Aurel. 17, 1. extat epistula ... 2. ... Gothi oppugnandi
sunt, Gothi a Thraciis amovendi, eorum enim plerique Raeminontium Euro-
15 pamque vexant, qui to pugnante fugerunt. 3. omnes Illyricianos totumque
limitem in tua potestate constituo ... 18, 2. Idem Aurelianus contra Suebos
et Sarmatos isdem temporibus vehementissime dimicavit ac florentissimam
victoriam rettulit.
pg. 166, Aurel. 22, 2. multa in itinere ac magna bellorum genera con-
20 fecit. nam in Thraciis et in Illyrico occurrentes barbaros vicit, Gothorum quin
etiam ducem Cannaban sive Cannabanden cum quinque milibus hominum
trans Danuvium intermit.
pg. 171-2, Aurel. 30, 4. Pacato igitur oriente in Europam Aurelianus
redit victor illic Carporum copias adflixit, et, cum ilium Carpicum senatus
25 absentem vocasset ...
pg. 174, Aurel. 33, 3. fuit alius currus quattuor cervis iunctus, qui fuisse
dicitur regis Gothorum... 4. praecesserunt . .. praeter captivos gentium bar-
barum .. . Gothi, Halani Roxolani, Sarmatae, ... 34, 1. ductae sunt et decem
www.dacoromanica.ro
SCRIITORII ISTORIEI IMPARAT1LOR 107
pg. 146, Claudius. 15, 2 ...,,A fost facut general si comandant militar al
Illyriei 59. El are sub puterea sa armatele din Tracia, Moesia, Dalmatia, Pan-
nonia, Dacia . . . "
pg. 147, Claudius 17, 3. Te rog 6° deci, Venustus al meu, dad, imi
pastrezi credinta, ai grija ca el 61 s5. fie imblinzit de catre Gratus si Herermi- 5
anus, fara insa ca soldatii din Dacia sa afle de aceasta, ca nu cumva ei,
hind furiosi, sa is in nume de rau acest lucru".
pg. 153, Aurel. 6, 3. Se cunosc multe fapte stralucite ale acestuia, ina-
inte de a deveni imparat si anume ; el singur, cu trei sute de soldati din
garda, a nimicit pe sarmatii care na.'valisera In Illyria. 10
pg. 158-9, Aurel. 13, 1. Pe cind imparatul Valerianus sedea in terme,
la Bizant, avindu-1 alaturi pe Nummius Tuscus, consul ordinar 62...,
avind in partea sting5. pe Avulnius Saturninus, comandantul limesului scitic63
. . . si pe Ulpicius Crinitus, comandantul limesului illiric si tracic . . . el a spus:
2. Statul iti aduce multumiri, deoarece 1-ai eliberat de sub puterea gotilor"64. 15
pg. 161-2, Aurel. 17, 1. Exists o scrisoare 65... 2... Gotii trebuie ata-
cati, gotii trebuie alungati "din Tracia. Caci multi dintre acei care, dind lupta
cu tine, au fugit, devasteaza. Aemimontul si Europa. 3. Pun sub puterea to
toate armatele din Tracia si din Illiria si tot limesul respectiv...". Acelasi
Aurelian s-a luptat cu mare barbatie, tot in vremea aceea, impotriva suebilor 20
si sarmatilor si a repurtat o victorie stralucita.
pg. 166, Aurel. 22,2. Pe drum 67 a terminat multe si marl r5.zboaie si anume,
in Tracia si Illyria el i-a invins pe barbarii 68 care i-au iesit in cale. Ba chiar
a ucis pe Cannaba sau Cannabandes, comandantul gotilor, impreuna cu cinci
mii de goti, dincolo de Dunare. 25
pg. 171-2, Aurel. 30, 4. Deci dupa.' pacificarea Orientului, Aurelian s-a
intors victorios in Europ a si aici a sfarimat trupele carpilor 69 si fiindca
senatul i-a dat lui in lipsa.' titlul de Carpicus...
pg. 174, Aurel. 33, 4. A fost un alt car la care erau inhamati patru cerbi
si despre care se spune ca apartinusera regelui gotilor... 4. inaintea 70 sa mer- 30
geau, in afar. de neamurile barbare, goti, alani, roxolani, sarmati...
69 Adica al Intregii peninsule Balcanice.
69 Gallienus, auzind ca. generalul Claudius este suparat de felul de viata al imparatului,
se adreseaza in scris unui prieten de al sau.
61 Claudius.
62 In anul 258.
Adica din Dobrogea.
64 Trebuie sa fie vorba de una din numeroasele actiuni ale gotilor invadatori, probabil
In regiunile dobrogene.
a Din partea imparatului Claudius catre Aurelian. Probabil tot o nascocire, ca si
celelalte documente citate de HA.
" Aurelian a fost seful cavaleriei romane mobile, nou creiate, participind cu succes la
luptele contra gotilor din Moesia si mai ales la marea batalie de la Naissus, din anul 262.
67 Spre Palmyra.
68 In anul 271 gotii au invadat din nou Dobrogea si Tracia, cf. Eutr., IX, 13, 1; Oros.,
VII, 23,4.
69 In anul 273 e.n. batalia s-a dat ling. Carsium. Unii supravietuitori an fost colonizati
in Dobrogea, cf. Amm. Marc., XXVII, 5,5.
70 In timpul triumfului.
9 lzvoarele istoriei RomSniei c. 311
www.dacoromanica.ro
mulieres, quas virili habitu pugnantes inter Gothos ceperat, cum multae essent
interemptae, quas de Amazonum genere titulus indicabat.
pg. 178-9, Aurel. 39, 7. cum vastatum Illyricum ac Moesiam deperdi-
tam videret, provinciam Transdanuviana< m> Daciam a Traiano constitutam
5 sublato exercitu et provincialibus reliquit, desperans earn posse retineri,
abductosque ex ea populos in Moesia conlocavit appellavitque suam Daciam
quae nunc duas Moesias dividit.
pg. 211, Prob. 11, 6. turn adclamatum est: Probe Auguste ... 9. tu
Gothicus, tu Sarmaticus..."
10 pg. 212, Prob. 12,3. enimvero quae mundi pars est, quam ille non vin-
cendo didicerit . . . 4. iam vero quid Sarmatas loquor, quid Gothos, quid Parthos
ac Persas atque omnem Ponticum tractum.
pg. 215, Prob. 16, 2. in Illyrico Sarmatas ceterasque gentes ita contudit,
ut prope sine bello cuncta reciperet, quae illi diriguerant. 3. tetendit deinde
15 iter per Thracias atque omnes Geticos populos fama rerum territos et antiqui
nominis potentia pressos aut in deditionem aut amicitiam recepit.
pg. 216, Prob. 18, 1. Facta igitur pace cum Persis ad Thracias redit et
centum milia Basternarum in solo Romano constituit, qui omnes fidem ser-
varunt. 2. sed cum et ex aliis gentibus plerosque pariter transtulisset, id est
20 ex Gipedis, Grauthungis et Vandulis, illi omnes fidem fregerunt et occupato
bellis tyrannicis Probo per totum paene orbem pedibus et navigando vagati
sunt nec parum molestiae Romanae gloriae intulerunt. 3. Quos quidem ille
diversis vicibus variisque victoriis oppressit, paucis domum cum gloria redeunti-
bus, quod Probi evasissent manus.
25 pg. 240, Car. 9, 4. Bonum principem fuisse Carum cum multa indicant
turn illud etiam, quod, statim est adeptus imperium, Sarmatas adeo morte
Probi feroces, ut invasuros se non solum Illyricum sed Thracias quoque Italiam-
que minarentur, ita scienter bella partiendo contudit, ut paucissimis diebus
Pannonias securitate donaverit occisis Sarmatarum sedecim milibus, captis
30 diversi sexus viginti milibus.
www.dacoromanica.ro
SCRI1TORII ISTORIEI IMPARATILOR 109
34,1. Erau duse ss zece femei, pe care le prinsese in haine barbatesti, lup-
tind in rindurile gotilor, dupa ce multe, pe care inscriptiile 71 le arata ca facind
parte din neamul amazoanelor, fusesera ucise.
pg. 178-9, Aurel, 39, 7. Vazind ca Illyria a fost devastate, iar Moesia pier-
duta.' si nemaisperind sa mai poata pastra Dacia transdunareana, provincia 5
care o creease Traian, el a parasit-o 72 §i a retras armata si pe provincial
Populatiile pe care le-a scos dintr-insa le-a asezat in Moesia §i a numit-o
Dacia sa", prgyincia 72 care acuma desparte cele doua Moesii 74.
pg. 211, Prob. 11, 6. Atunci s-au produs aclamatii : Probus Augustus...
tu invingatorul gotilor, tu invingatorul sarmatilor..." 10
pg. 212, Prob. 12, 3. Caci care este acea parte a lumii pe care el sa n-o
fi cunoscut prin victorii ? .. 4. Ce sä mai vorbesc despre sarmati, despre goti,
despre parti ss persi si despre toata regiunea Pontului?
pg. 215, Prob. 16, 2. In Illyria el i-a lovit a§a de virtos pe sarmati ss pe
celelalte neamuri, incit aproape fare nici o lupta a recucerit toate pe care le 15
cotropisera ei. 3. Apoi 75 li -a indreptat drumul prin Tracia si a primit ca supu0
sau prieteni toate populatiil e gotice care erau ingrozite de cele aflate §i
copleOte de puterea vechiului renume.
pg. 216, Prob. 18, 1. Incheind prin urmare pace cu per0i, el s-a intors
in Tracia si a wzat pe pamintul roman 100 000 de bastarni, care toti au 20
pastrat credinta. 2. Insa, dupa ce a adus tot atit de multi ss din alte nea-
muri, adica dintre gepizi, grutungi ss vandali, toti acestia au calcat" jura..mintul
de credinta §i au colindat aproape toata 77 lumea romans, pe ape §i pe uscat,
deoarece Probus era ocupat cu razboaie contra uzurpatorilor ss nu mica a fost
paguba pricinuita renumelui roman. 3. Pe acestia el i-a strivit prin multe vic- 25
torii in diferite rinduri: doar putini s-au intors acasa cu gloria de a fi scapat
din miinile lui Probus.
pg. 240, Car. 9, 4. Multe lucruri arata ca a fost un bun imparat Carus,
dar mai ales, indata ce a dobindit puterea, el i-a zdrobit78 pe sarmatii care deve-
nisera atit de indrazneti prin moartea lui Probus, incit aveau de gind nu immai 30
sa navaleasca in Illyria, dar amenintau Tracia si chiar Italia. El a dus a§a
de iscusit luptele cu dinsii incit, in putine zile, a redat siguranta provinciilor
Pannonia, totdata hind uci0 16 00 de sarmati si prinsi 20 000 de barbati §i
femei.
71 De pe tablitele cu faptele generalului victorios.

72 Yn anul 271. Informatia aceasta reprezinta o simp1y preluare a relatarii lui Eutro-
pius IX, 15,1 cu care seaman& foarte mult si lingvistic far& nici o valoare istorica
proprie. Pentru toati£ problema v. VI. Iliescu, Parasirea Daciei in lumina izvoarelor literare,
SCIV , XXII (1971), 2.
73 Dacia Ripensis, de mai tirziu.
74 Superioara si Inferioara.
76 Tot In anul 278.
76 Acestia, fiMd asezati In Dobrogea, au jefuit regiunile Invecinate.
77 Poate un ecou al aventurii grupului de franci, care a trecut prin Marea Neagra si Medi-
terana. Intorclndu-se acasR prin Atlantic, cf. Zosimos, I, 71.
78 In anul 282, cf. si Eutr., IX, 18,1.
www.dacoromanica.ro
XIX. AUXENTI DUROSTORENSIS
EPISTULA DE FIDE, VITA ET OBITU ULFILAE
Nam et ad orientem perrexisse memoratos episcopos cum Ulfila epis-

copo ad comitatum Theodosi imperatoris, epistula declarat Auxenti episkopi
Dorostorensis, ibique imperatorem adisse adque eis promissum fuisse concilium.
5 Erat quidem Ulfila conversacione episkopus satis p . . . eloquio valde decorus,
vere confessor Cristi, doctor pietatis et predicator veritatis . . .
Haec et his similia exsequente quadraginta annis in epicopatu gloriose
florens apostolica gratia grecam et latinam et goticam linguam sine intermission
in una et sola eclesia Cristi predicavit . . .
to Et haec omnia de divinis scribturis eum dixisse et nos describsisse, qui legit,
intellegat ; qui et ipsis tribus linguis plures tractatus et multas interpretations
volentibus ad utilitatem et ad aedificationem, sibi ad aetemam memoriam et
mercedem post se dereliquid.
Quem condigne laudare non sufficio et penitus tacere non audeo, cui plus
15 omnium ego sum debitor, quantum et amplius in me laboravit, qui me a prima
aetate mea a parentibus meis discipulum suscepit et sacras litteras docuit et
veritatem manifestavit et per misericordiam dei et gratiam Cristi et camaliter
et spiritaliter ut filium suum in fide educavit.
Hic dei providentia et Cristi misericordia propter multorum salutem in
20 gente Gothorum de lectore triginta annorum episkopus est ordinatus, ut non
solum esset heres dei et c onheres Cristi, sed et in hoc per gratiam Cristi imitator
Cristi et sanctorum eius, ut quemadmodum sanctus David triginta annorum rex
et prof eta est constitutus, ut regeret et doceret populum dei et filios I-Esdrael,
ita et iste beatus tamquam profeta est manifestatus et sacerdos Cristi ordinatus,
25 ut regeret et corrigeret, [et] doceret et aedificaret gentem Gothorum, quod et
www.dacoromanica.ro
XIX. AUXENTIUS DIN DUROSTOR
A fost probabil un localnic din rindurile populatiei romanizate de la Dunarea-de- Jos

si catre anul 380 a ajuns episcop de Durostor, dupa ce mai Inainte traise un timp In stinga
Dunarii ca ucenic al episcopului Vulfila. Intre anii 381-397 a compus o Scrisoare despre
credinfa, viala si moartea lui Ulfila, Intr-o limb& latin& simply, gi destul de corecta.
Editia folosita: Fr. Kaufmann, Aus der Schule des Wulfila: Auxenti Dorostorensis
epistula de fide, vita et obitu Wulfilae im Zusammenhang mit der Dissertatio Maximini
contra Ambrosium, Strassburg, 1899, p. 74-76 (Texte and Untersuchungen zur altger-
manischen Religionsgeschichte, Texte, 1).
SCRISOARE DESPRE CREDINTA, VIATA SI MOARTEA LUI ULFILA
Caci amintitii episcopi, impreuna cu episcopul Ulfila, s-au indreptat si

Inspre rasarit, la curtea imparatului Theodosius, asa cum andel limpede scrisoa-
rea lui Auxentius, episcopul Durostorului; iar acolo s-au dus la imparat, care
le-a fagaduit convocarea unui sinod. 5
5i era Ulfila un episcop cu o viafa o vorbd foarte aleasa, drept
credincios al lui Hristos, dascal intru sfintenie si propovAduitor al adevAru-
lui.
SIvir§ind acestea §i altele asemenea si stralucind cu glorie timp de 40
de ani in episcopat, a propovaduit, prin harul apostolic, fail intrerupere, in 10
limba greaca, latin5.1 si gotica, in una si singura biserica a lui Hristos
Cine citeste toate acestea sa stie ca el le-a spus, dupa sfintele scripturi,
iar not numai le-am asezat in scris. A mai lasat in urma sa, in aceste trei limbi,
mai multe tratate si o multime de comentarii, ca sa fie, pentru cei ce vor
voi, spre folosinta si zidire sufleteasca, iar pentru sine vesnica amintire si 15
r5.splata.
A-1 lauda, dupa cuviinta, nu sint in stare ; nu indraznesc insa nici s5.-1
trec cu totul sub tacere, cad ii sint dator mai mult decit oricui, pentru cite os-
tenea15., mereu sporita, si-a dat cu mine ; el m-a luat de la parinti, ca ucenic,
din frageda copilarie, m-a invatat sfinta scripture, mi-a descoperit adevarul 20
si cu mila lui Dumnezeu si harul lui Hristos m-a crescut in credinta atit tru-
peste cit si sufleteste, intocmai ca pe un fiu al sau.
Prin pronia dumnezeiasca si mila lui Hristos, din diac el a fost rinduit
la 30 de ani episcop peste neamul gotilor, spre mintuirea multora, ca sä fie
nu numai mostenitor al lui Dumnezeu si impreuna mostenitor cu Hristos, ci, 25
si in aceasta privint5, prin harul lui Hristos, urmas al lui Hristos si al sfin-
tilor lui. Caci dupa cum sfintul David a fost asezat la 30 de ani rege si profet,
ca sä conduce si sa invete poporul lui Dumnezeu si pe till lui Israel, tot astfel
si acest fericit s-a ar5.tat protet si a fost rinduit preot al lui Hristos, s5. conduce
Predica in trei limbi si mai ales In cea latin& atesta prezenta In continuare a unei
populatii de limb& 'Latina la nordul Dunarii.
www.dacoromanica.ro
112 AUXENTIUS DUROSTORENSIS
deo volente et Cristo aucsiliante per ministerium ipsius admirabiliter est adim-
pletum...
Quemadmodum dominus et deus noster Iesus Cristus, filius dei, tri-
ginta annorum secundum earn= ccnstitutus et baptizatus coepit evan-
S gelium predicare et animas hominum pascere, ita et iste sanctus ipsius Cristi
dispositione et ordinatione /et/ in fame et penuria pre dicationis indifferenter
agentem ipsam gentem Gothorum secundum evangelicam et apostolicam et
profeticam regulam emendavit et vibere docuit et cristianos vere cristianos ease
manifestavit et multiplicavit.
10 Ubi et ex invidia et operaticne inimici thunc ab inreligioso et sacrilE go
iudice Gothorum tyrannico terrore in varbarico cristianorum pErsEcutio est
excitata, ut satanas, qui male fame cupiebat, nolens facere bore, ut, quos
desiderabat prevaricatores facere et dEsErtorEs, Cristo cpitulante et prcpug-
Dante fierent martyres et ccnfessores, ut persecutor ccnfunderEtur et qui perse-
15 cutionem patiebantur coronarentur, ut his qui temtabat vincere victus eru-
besceret et qui temtabantur victorE s gauderent.
Ubi et post multorum servorum et ancillarum Cristi glories= martyrium
imminEnte vehementer ipsa persecuticne ccmpletis septem annis tanturnmcdo
in episkopatu /supradictus/ sanctissimus vir beatus Ulfila cum grandi populo
20 ccnfessorum de varbarico pulsus in Ed() Rcmanie, at hinc beate memorie
Constantio principe, honorifice est susceptus, ut sicuti thus per Moysem de
potentia et violentia Faraonis et Egyptiorum pclu/um suum liberavit et per
mare transire fecit et sibi servire providit, ita et persepe dictum thus ccnfEssorEs
sancti fili sui unigeniti de varbarico liberavit et per Da nubium transire fecit
25 et in montibus secundum sanctorum imitation= sibi servire.
Degens cum suo populo in solo Romaniae absque illis septem annis tri-
ginta et tribus annis veritatem predicavit [ut] et in hoc quorum sanctorum
imitator erat continuavit quadraginta annorum spatium et tempus, ut multis. .
Qui cum precepto imperiali complexis quadraginta annis ad Ccnstantino-
30 politanam urbem ad disputationem quid= contra Pneumatomacos perrexit . . .
Considerare modo oportet merit= viri qui ad hoc duce domino obit
Constantinopolim, immo vero Cristianopolim, ut sanctus et inmaculatus
sacerdos Cristi a sanctis et consacerdotibus, a dignis dignus digne in tanta<m>
multitudine< m> cristianorum, pro meritis suis mire et gloriose hcnoraretur.
www.dacoromanica.ro
AUXTENTIUS DIN DUROSTOR 113
si sa Indrepteze, s5. invete si s5. zideasca sufleteste neamul gotilor, ceea ce

s-a si Implinit minunat prin lucrarea sa cu voia lui Dumnezeu si ajutorul lui
Hristos
Dupa cum Domnul si Dumnezeul nostru Isus Hristos, fiul lui Dum-
nezeu, dupa ce s-a Intrupat si botezat, tot la 30 de ani a Inceput sa predice si sa 5
pastoreasca." sufletele oamenilor, tot asa si acest sfint, prin hotarirea si rinduiala
lui Hristos insusi, a Indreptat, dupa Indreptarul evangelic, apostolic si pro-
fetic neamul gotilor care sa15.sluia fara deosebire, in foamea si saracia propo-
v5.duirii, inv5.tindu-i cum sa traiasca si aratindu-le fara preget cum sa fie
crestinii cu adevarat crestini. 10
Acolo, si din cauza rautatii si prin uneltirea vr5.Jmasului, s-a pornit atunci
pe pamintul barbar, cu o furie tiranica, o persecutie 2 a crestinilor din partea
necredinciosului si nelegiuitului jude3 al gotilor. S-a intimplat ca satana,
care dorea sa faca rau, sa faca, fara s5, vrea, bine ; ca aceia, pe care el dorea
sa-i faca sperjuri si apostati, sa ajunga, cu ajutorul si sprijinul lui Hristos, mu- 15
cenici si m5.rturisitori ; ca persecutorul sa ajunga de rusine, iar cei care sufereau
persecutia sa fie Incoronati; ca cel care c5.uta sa Invinga, fiind Invins, sa se
rusineze de aceasta, iar cei care erau Incercati sa se bucure ca invingatori.
Si bintuind acolo cu furie persecutia, dup5, patimirea glorioasa a multor
slujitori si slujitoare ale lui Hristos si dupa Implinirea a 7 ani de episcopat 4, 20
pomenitul barbat, prea sfintul si fericitul Ulfila, fiind izgonit cu o mare mul-
time de credinciosi din tinutul barbar pe pamintul romanilor, a fost primit
cu cinste de imparatul Constantius, de fericita pomenire pins acum. Si
astfel, dup5. cum Dumnezeu a scapat, prin Moise, pe poporul sau din
stapinirea si furia faraonului si a egiptenilor, 1-a fa'cut sa treaca marea 25
si s-a Ingrijit sa-i slujeasca lui, tot astfel, prin adesea pomenitul (Ulfila),
Dumnezeu a scapat din pamintul barbar pe cei care marturiseau pe sfintul
sau fiu, unul nascut, 1-a facut sa treaca3 Dunarea si s5.-i slujeasca6 in munti,
dupa pilda sfintilor.
Traind cu poporul sau in pamintul romanilor, el a predicat in afara de 30
cei 7 ani, Inca 33 de ani adevarul, Incit si in aceasta privinta a urmat rastim-
pul de 40 de ani al acelor sfinti pe care ti avea ca pild5..
implinindu-se 40 de ani, el a ajuns din ordinul imp5.ratului in orasul Con-
stantinopol, ca s5. lupte Impotriva pneumatomahilor.
Trebuie deci sa se tins seama de meritul acestui b5.rbat, care a murit 35
la Constantinopol, am putea spune la Crestinopol, dup5. planul Domnului,
pentru ca acest sfint si nepatat preot al lui Hristos sä fie slavit cu cinste si
stralucire, dupa meritele sale, de c5.tre sfintii sai frati Intru preotie, adica
vrednic fiind, cu vrednicie, de catre cei vrednici, Intr -o atit de mare multime
de crestini.
2 Dupl unii autori, In anul 355 regele Athanarich a dezlantuit o priml persecutie a cres-
tinilor.
3 Cf. Amm. Marc. XXVII, 5,6 si R. Vulpe, Le titre de index Porte par Athanaric,
,Swiatowit", XXIV (1962), Varsovia, p. 313-318.
4 Apostolatul lui Ulfila se plaseaza de obicei Intre anii 341-348.
5 impreun1 cu o parte din crestinii de la nordul Dunarii.
6 Ca episcopi la Nicopolis ad Istrum (Nikiup), atit pentru Gothi Minores de aici, cot
§i pentru populatia locals, cf. lord. Get., 267.
www.dacoromanica.ro
XX. OPOES/E
APrONAYTIKA
70-71 'AX X' STS 67) ovvayetpev ayaxXerrobg pacrafiag,

°partly sic EtincoXov Zirciyero Slog 'Ificrcov...
5 1059-1062 Kai fa navngepiigut nove6gevot cipeailacnv,
Mate °Tag Tcp6noug Zapticavottev 613poxiTowac
ASE reXcovev E3voc,Ba9uaypcov T' dram (pi5Xa,
Eaopottatag cc, ratag...
1372 Ev&Ev S'opirri9Eig Icsi)3riv xiovd.Zea
www.dacoromanica.ro
XX. AR GONAUTICELE ORFICE
Poezia orfica a avut ca fundament indeosebi mitul lui Orfeu pi s-a manifestat in forme
foarte variate pins. in epoca lui Iustinian. Argonauticele orfice shit o poem5. In 1376 de
hexametri dactilici, In care cintaretul Orfeu povesteste expeditia lui Iason si Incerarile
sale de a se Intoarce in patrie. Subiectul e aproape la fel ca in Argonauticele lui Apollo-
nius din Rodos, in afar& de citeva divergente in redarea c5.15.toriilor la intoarcere. Analiza
stilului a demonstrat c5., autorul anonim al acestei poeme a trait In a doua jum5.tate a
sec. al IV-lea.
Editia folositg: Orphica, edidit E. Abel, Leipzig, 1885.
70 -71 Dar cind a adunat pe prea vestitii regi,

divinul Iason merse in graba. in Tracia
cea bogata in cai...
1059-1062 Osteniti, dupa ce vislisera toats ziva,
ajunsera: intii la meotii cei cu haine moi gi la neamul 5
gelonilor, la triburile nenumarate ale bathyagrilor 1,
Ia sarmati, la geti...
1372 De acolo 2 ma: indreptai spre Tracia cea acoperit5. cu zapada...
1 Bathyagri insemneaz5. cu ogoare largi", v. Herodot, IV, 27.

9 De Ia capul Tenar, despre care e vorba in versurile precedente.
www.dacoromanica.ro
XXI. AMMIANI MARCELLINI
RERUM GESTARUM LIBRI XXXI
XX, 8, 1. Haec eo anno inter Tigrim gesta sunt et Euphraten. Quae cum
frequentibus nuntiis didicisset Constantius, metuens expeditions Parthicas,
hiemem apud Constantinopolim agens, inpensiore cura limitem instruebat eoum
5 omni apparatu bellorum, armaque et tirocinia cogens, legionesque augens
iuventutis validae supplementis, quarum statariae pugnae per orientales
saepius eminuere procinctus, auxilia super his Scytharum poscebat, merce de vel
gratia, ut adulto vere profectus e Thraciis loca suspecta protinus occuparet.
XXII, 8, 42. In medio autem spatio arcus, quod prolixae rotunditatis esse
10 praediximus, quodque expedito viatori diebus conficitur quindecim, Europaei
sunt Halani et Costobocae gentesque Scytharum innumerae, quae porriguntur
ad usque terras sine cognita fine distentas. quarum pars exigua frugibus
alitur, residuae omnes palantes per solitudines vastas, DEC stivam aliquando
nec sementem expertas, sed squalentes et pruinosas, ferarum taetro ritu vescun-
15 tur, eisque caritates et habitacula vilesque suppellectiles plaustris inpositae sunt
www.dacoromanica.ro
XXI. AMMIANUS MARCELLINUS
S-a nascut la Antiohia to anul 330 §i a murit la Roma cam pe la anul 400 e.n. Ca
outer in armata roman5. a calltorit in Gallia, provinciile balcanice qi In Orient. Opera
lui cuprindea treizeci §i una de ctrti §i zugr5,vea evenimentele dintre anii 96-378. Nu
ni s-au pastrat decit aline XIV XXXI, cu evenimentele dintre anii 353-378. Lucra-
rea lui Ammianus e cea mai vrednica gi reprezentativt continuare a lui Tacitus. Autorul
cant& s5, punt in lumint. virtutile populatiilor primitive in contrast izbitor cu decaderea
§i desfriul din capitala Imperiului roman. Ammianus este un maestru al caracteriztrilor
dare, deli stilul au este greoi §i plin de grecisme.
Editia folositt: Ammiani Marcellini Rerum gestarum libri qui supersunt, recensuit
rhythmiceque distinxit Carolus U. Clark adiuvantibus Ludovico Traube et Guilelmo
Heraeo. Editio altera ex editione anni MCMX et anni MCMV lucis ope expressa. Vol.
I (libri XIV-XXV), vol. II, pars I (libri XXIV-XXXI), Weidmann, Berlin, 1963.
ISTORIA ROMANA. IN 31 DE CARTI
IMPARATUL CONSTANTIUS CERE A JUTOR DE LA GOTI
XX, 8,1. Acestea s-au intimplat in acel an intre Tigru si Eufrat.

Aflind despre ele prin numerosi vestitori si fiindu-i teama de naValirile par-
tilor, Constantius, in timp ce-si petrecea iarna la Constantinopol, 1u5. m5.-
suri din ce in ce mai grijulii, s5. intareasca hotarul de ras5.rit cu toate cele S
trebuitoare pentru razboi. Stringind arme si recruti si sporindu-si legiunile
cu adaosurile unui tineret sanatos, care se distinsese deseori in rindurile
luptelor inversunate din orient, el mai cerea in afara de acestea ajutoare de
la sciti cu plata sau prin intelegare, oentru ca, in toiul primaverii, pornind
10
din Tracia, sa poata apara cit mai repade locurile primejduite.
DESCRIEREA PONTULUI EUXIN SI A PDPULATILLOR INVECINATE
XXII, 8, 42. Iar in spatiul de la mijloc al arcului, care are rotunjime

impunatoare, cum am mai spus, putind fi strabatut de un calator incercat
in cincisprezece zile, se af1a alanii europeni, costobocii si numeroase triburi
scitice rasf irate pin5. In tinuturi indepartate MIA sa li se stie de capat. Nu-
mai o mica parte din ele se hraneste cu cereale, far celelalte ratacesc prin 15
locuri pustii, care n-au cunoscut niciodat5. plugul sau saminta, fiind ina-
poiate si inghetate. Aceste triburi traiesc dupa chipul rusinos al animalelor
salbatice, tinindu-si fiintele for scumpe, salasurile si obiectele de intrebuin-
www.dacoromanica.ro
118 AMMIANUS MARCELLINUS
corticibus tectis, et cum placuerit, sine obstaculo migrant, eodem carpenta

quo libuerit convolventes.
43. Cum autem ad alium portuosum ambitum fuerit ventum, qui arcus
figuram determinat ultimam, Peuce prominet insula, quam circumcolunt
5 Trogodytae et Peuci minoresque aliae gentes, et Histros quondam potentis-
sima civitas, et Tomi et Apollonia et Anchialos et Odessos, aliae praeterea
multae, quas litora continent Thraciarum. 44. Amnis vero Danubius oriens
prope Rauracos montesque confines limitibus Raeticis, per latiorem orbem
praetentus ac sexaginta navigabilis paene mines recipiens fluvios, septem
10 ostiis per hoc Scythicum litus erumpit in mare. 45. Quorum primum est
Peuce insula supra dicta, ut interpretata sunt vocabula Graeco sermone, se-
cundum Naracustoma, tertium Calonstoma, quartum Pseudostomon; nam
Borionstoma ac deinde StEnostoma longe minora sunt ceteris ; septimum cae-
nosum et palustri specie nigrum. 46. Omnis autem circumfluo ambitu Pontus
15 et nebulosus est et dulcior aequorum ceteris et vadosus, quod et concrescat
aer ex umorum spiramine saepe dEnsetus, et inruentium undarum magni-
tudine temperatur, et consurgit in brevia dorsuosa, limum glebasque adgerEnte
multitudine circumvenientium fluEntorum. 47. Et constat ab ultimis nostri
finibus mans, agminatim ad hunc RUSS= pariEndi gratia petere pisces,
20 ut aquarum suavitate salubrius fetus educant, in receptaculis cavis (quae
sunt ibi densissima), securi voracium beluarum: nihil Enim in Ponto huius
modi aliquando est visum, praeter innoxios delfinas et paucos. 48. Quidquid
autem eiusdem Pontici sinus aquilcne caeditur et pruinis, ita perstringitur
gelu, ut nec amnium cursus subtervolvi credantur, nec per infidum et labile
25 solum gressus hominis possit vel iumenti finnari, quod vitium numquam mare
sincerum, sed permixtum aquis amnicis temptat.
XXIV, 3, 9. Animabat autem Iulianus exercitum, cum non per cari-
tates, set per inchoatas negotiorum magnitudines deieraret adsidue: Sic
sub iugum mitteret Persas, ita quassatum recrearet orbem Romanum", ut
30 Traianus fertur aliquotiens iurando dicta ccnsuesse firmare : Sic in provin-
ciarum speciem redactam videam Daciam, sic pontibus Histrum et Euphra-
tern superem", et similia plura.
XXVI, 4, 5. Hoc tempore velut per universum orbem Romanum,
bellicum canentibus bucinis, excitae gentes saevissimae, limites sibi proximos
35 persultabant. Gallias Raetiasque simul Alamanni populabantur ; Sarmatae
www.dacoromanica.ro
AMMIANUS MARCELLINUS 119
tare primitive in carute acoperite cu scoarte de copac, iar cind socotesc

potrivit, se pun in mi§care fara nici o piedica, minindu-§i carutele unde
vreau.
43. Daca ajungi insa in dreptul celuilalt tinut cu porturi care incheie
ultima parte a arcului, ti se arata insula Peuce in jurul careia locuiesc tro- 5
gloditii, peucinii §i alte neamuri mai mici, apoi Tomi, Apollonia, Anchialos,
Odessos §i Inca alte multe ora§e de pe tarmurile Traciei. 44. Iar fluviul
Dunarea, izvorind aproape de rauraci dintr-un munte vecin cu hotarele Rae-
tiei, strabate o intindere mare §i dupa ce prime§te §asezeci de afluenti, apro-
ape toti navigabili, se varsa in mare prin §ase gun pe acest tarm scitic. 45. 10
Dintre acestea prima este Peuce cu insula amintita mai sus, a§a cum au
fost tilcuite cuvintele in limba greceasca, a doua Naracustoma, a treia
Calonstoma, a patra Pseudostoma ; caci Borionstoma §i apoi Stenostoma
sint mai domoale ca celelalte ; a §aptea este Inca §i mai miloasa, avind o
culoare intunecata asemenea unei mla§tini. 46. De jur imprejur, pe margi- 15
nile sale, Pontul este acoperit peste tot cu negura, find mai dulce ca cele-
lalte man de acest fel §i putin adinc. Din evaporarea apelor se inalta dese-
ori un aer des §i greu, dar marea se lini§te§te din pricina multimii de
riuri care curg intr-insa, ridicind bancuri de nisip scurte, deoarece
numarul mare de fluvii venite din jur aduc cu ele namol §i mototoale de 20
materii organice. 47. Si se tie ca inspre acest loc retras se indreapta din
cele mai indepartate regiuni ale marii noastre gloate de pe§ti spre a depune
oua §i a-§i cre§te puii in ape dulci §i mai sanatoase, in limanuri adinci (care
aici sint foarte dese) la adapost de lacomia animalelor vatamatoare: caci
in Pont nu s-a vazut nicicind ceva asemanator in afara de citiva delfini ne- 25
primejdio§i. 48 in acest sin al Pontului tot ce cade sub biciul crivatului §i za-
pezilor ingheata in a§a masura incit nu-ti vine sa crezi ca apele riurilor curg
pe dedesubt §i in mersul lor, omul sau animalul abia se poate tine pe picioare,
pa§ind pe un pamint in§elator §i fugar ; dar neajunsul acesta nu incearca
niciodata marea adevarata, ci numai pe cea amestecata cu apa din riuri. 30
TRAIAN $1 IULIAN.
XXIV, 3,9. Iar Iulian i§i imbarbata oastea, jurind necontenit nu pe

fiinte scumpe, ci pe intreprinderile marete pe care be incepea: Asa sa pot
eu pune sub jug pe per§i, a§a sa insa'nato§esc din nou imperiul roman care
sufera", cum se zice ca Traian avea uneori obiceiul s5.-§i lege cuvintele
prin juramint: Asa sa \Tad eu supusa Dacia in rindurile provinciilor, a§a 35
sa trec peste poduri Istrul §i Eufratul", §i multe altele la fel.
GOTII DEVASTEAZA TRACIA
XXVI, 4, 5. in acest timp aproape in toata lumen romans sunau trim-

bite de razboi §i neamurile cele mai salbatice, stirnite din locurile lor, tre-
ceau hotarele care erau mai aproape de ele. Alamanii pustiau in aceea.0
www.dacoromanica.ro
Pannonias et Quadi; Picti Saxonesque et Scotti et Attacotti Brittannos

aerumnis vexavere continuis ; Austoriani Mauricaeque aliae gentes Africam
solito acrius incursabant ; Thracias et... diripiebant praedatorii globi Go-
thorum.
5 XXVI, 6, 11. Consumpta hieme festinans ad Syriam Valens, iamque
fines Bithynorum ingressus, docetur relationibus ducum gentem Gothorum
ea tempestate intactam ideoque saevissimam conspirantem in unum ad perva-
denda parari conlimitia Thraciarum: hocque cognito, ut inpraepedite ipse
pergeret quo tendebat, sufficiens equitum adiumentum et peditum mitti
10 iussit ad loca, in quibus barbarici timebantur excursus.
XXVII, 4, 1. Dum aguntur ante dicta per Gallias et Italiam, novi
per Thracias exciti sunt procinctus. Valens enim ut consulto placuerat fratri,
cuius regebatur arbitrio, arma concussit in Gothos ratione iusta permotus,
quod auxilia misere Procopio civilia bella coeptanti. Ergo convenit pauca
15 super harum origine regionum et situ transcurrere per brevem excessum.
2. Erat Thraciarum descriptio facilis, si veteres concinerent still, quorum
obscura varietas, quoniam opus veritatem professum non iuvat, sufficiet ea,
quae vidisse meminimus, expedire. 3. Has terras immensa quondam campo-
rum placiditate aggerumque altitudine fuisse porrectas, Homeri perennis
20 auctoritas docet, aquilonem et zefyrum ventos exinde flare fingentis, quod
aut fabulosum est, aut tractus antehac diffusi latissime, destinatique natio-
nibus feris, cuncti Thraciarum vocabulo consebantur. 4. Et partem earum
habitavere Scordisci, longe nunc ab isdem provinciis disparati, saevi quondam
et truces et, ut antiquitas docet, hostiis captivorum Bellonae litantes et
25 Marti, humanumque sanguinem in ossibus capitum cavis bibentes avidius,
quorum asperitate post multiplices pugnarum aerumnas saepe res Romana
vexata postremo omnem amisit exercitum cum rectore. 5. Sed, ut nunc cer-
nimus, eadem loca formata in cornuti sideris modum effingunt theatri faciem
speciosam. Cuius in summitate occidentali, montibus praeruptis densetae,
30 Succorum patescunt angustiae, Thracias dirimentes et Daciam. 6. Partem
vero sinistram, arctois obnoxiam stellis, Haemimontanae celsitudines clau-
dunt et Hister, qua Romanum caespitem lambit, urbibus multis et castris
contiguus et castellis. 7. Per dextrum, quod australe est, latus scopuli ten-
duntur Rhodopes, unde eoum iubar exsurgit, finitur in fretum ; cui undosius
35 ab Euxino ponto labenti, pergentique fluctibus reciprocis ad Aegaeum, disci-
dium panditur terrarum angustum. 8. Ex angulo tamm orientali Macedonicis
www.dacoromanica.ro
MCMANUS MARCELLINUS 121
vreme Gallia si Raetia, sarmatii i cvazii Pannonia ; pictii, saxonii, scotii

si attacotii tulburau neincetat pe britani; austorianii ,Si alte neamuri maure
hartuiau mai aprig ca de obicei Africa, iar pilcuri pradalnice de goti de-
vastau Tracia.
XXVI, 6.,11. La sfiritul iernii, grabindu-se sa ajunga in Siria, Valens s
patrunde in tara bitinilor. El afla din rapoartele comandantilor ca neamul
gotilor, pe atunci Inca neatins §i deci grozav de crud, s-au inteles cu totii
pina la unul sa pregateasca o navala in tinuturile de linga hotarele Traciei.
Cunoscind acest lucru, pentru a putea Inainta nestingherit pe drumul
ce pornise, el dadu porunca sa se trimita ajutoare indestulatoare de lo
calareti i soldati pedqtri inspre locurile in care exista teama de atacurile
barbarilor.
POPULATIILE DIN TRACIA:$1 ORASELE MAI DE SEAMA.
XXVII, 4,1. Pe cind cele aratate mai sus se petreceau in Gallia §i Ita-
lia, in Tracia izbucnira noi razboaie. Caci, ascultind de sfatul fratelui sau,
de care era condus, Valens ridica armele impotriva gotilor, avind un motiv 15
temeinic, deoarece acWia trimisiser5. ajutoare lui Procopius, care iscase
luptele civile. Deci se cuvine sa spun citeva cuvinte, Intr -o scurta digresi-
une, despre originea ,Si wzarea geografica a acestor tinuturi. 2. Descriere-
rea Traciei ar fi -uoar5., dad. scrierile celor vechi s-ar potrivi Intre ele, dar
neorinduiala for incilcita nu ne ingaduie sa aflam adevarul pe care ni-1 fa- 20
gaduiesc. De aceea ne vom multumi sa ara.'tam ceea ce ne amintim ca am
vazut noi inine. 3. Tinuturile acestea se intindeau odinioara pina.' in depar-
tali nesfirite sub infat4area unor cimpii domoale ,Si munti inalti, spune slova
nemuritoare §i piing de intelepciune a lui Homer, care-§i inchipuia ca de
acolo suflau crivatul Si zefirul. Acestea sau sint o legends, sau Inainte vreme 25
toate Intinderile fara sfir§it locuite de neamuri salbatice erau cunoscute
sub numele de Tracia. 4. 0 parte din ele era locuita de scordisci, despartiti
acum departe de aceste provincii, odinioara salbatici §i plini de cruzime, cum
ne spun cei din vechime, sacrificind Bellonei Si lui Marte pe prizonieri i
bind cu lacomie singe omenesc in tigve de om. Asprimea for a prilejuit 30
multe griji §i incaierari romanilor, care in cele din urma pierdura o armata
intreaga impreuna cu comandantul ei. 5. Dar, dupa cum ni se arata astazi,
locurile acestea rinduite in forma unui corn de lung au infat4area unui
frumos amfiteatru. Pe inaltimile lui de la apus, inghesuit intre munti pra-
pastio0, se deschide defileul succilor, care desparte Tracia de Dacia. 35
6. Partea din stinga, aflata sub straja stelelor de la miazanoapte, este cuprinsa
Intre inaltimile muntelui Haemus i Istru, unde acesta trece prin pamint
roman i are linga el un numar mare de orae, de castre i Intarituri. 7.
Pe latura dreapta dinspre miazazi se intind inaltimile muntilor Rhodope,
care, in partea unde rasare luceafarul de dimineata, ajung ping la mare. In 40
locurile in care apele acestei marl se scurg in valuri puternice spre mare a
Egee i intilnesc apele potrivnice, se aila o deschizatura ingusta de pamint.
8. Iar in coltul de rasarit se leaga cu hotarele Macedoniei prin drumuri
www.dacoromanica.ro
iungitur conlimitiis per artas praecipitesque vias, quae cognominantur Acon-

tisma: cui proxima Arethusa cursualis est statio, in qua visitur Euripidis
sepulcrum, tragoediarum sublimitate conspicui, et Stagira, ubi Aristotelem,
ut Tullius ait, fundentem aureum flumen accipimus natum. 9. Haec quoque
5 priscis temporibus loca barbari tenuere, morum sermonumque varietate
dissimiles. E quibus praeter alios ut inmaniter efferati memorantur Odrysae,
ita humanum fundere sanguinem adsueti, ut cum hostium copia non daretur,
ipsi inter epulas post cibi satietatem et potus suis velut alienis corporibus
imprimerent ferrum.
10 10. Verum aucta re publica, dum consulare vigeret imperium, has genies
antehac semper indomitas vagantesque sine cultu vel legibus, Marcus Didius
ingenti destinatione repressit, Drusus intra fines continuit proprios, Minucius
prope amnem Hebrum a celsis Odrysarum montibus fluentem, superatas
proelio stravit, post quos residui ab Appio Claudio proconsule sunt infesta
15 concertatione deleti. Oppida enim in Bosporo sita et Propontide classes
optinuere Romanae. 11. Advenit post hos imperator Lucullus, qui cum duris-
sima gente Bessorum conflixit omnium primus eodemque impetu Haemi-
montanos acriter resistentes oppressit. Quo imminente Thraciae omnes in
dicionem veterum transiere nostrorum, hocque modo post procinctus anci-
20 pites rei publicae sex provinciae sunt quaesitae. 12. Inter quas prima ex
fronte, quae Illyriis est confinis, Thracia speciali nomine appellatur: quam
Philippopolis, Eumolpias vetus, et Beroea amplae civitates exornant. Post
hanc Haemimontanus Hadrianopolim habet, quae dicebatur Uscudama, et
Anchialon, civitates magnas. Dein Mysia, ubi Marcianopolis est, a sorore
25 Traiani principis ita cognominata, et Dorostorus et Nicopolis et Odessus,
iuxtaque Scythia, in qua celebriora sunt aliis oppida Dionysopolis et Tomi et
Calatis... 14. Constat autem, ut vulgavere rumores adsidui, omnes paene agres-
tes, qui per regiones praedictas montium circumcolunt altitudines, salubritate
virium et praerogativa quadam vitae longius propagandae nos anteire, idque
30 inde contingere arbitrantur, quod conluvione ciborum abstinent... calidis
et perenni viriditate roris asperginibus gelidis corpora constrignente, aurae
purioris dulcedine potiuntur, radiosque solis suapte natura vitales primi
omnium sentiunt nullis adhuc maculis rerum humanarum infectos.
XXVII, 5, 1. Procopio superato in Frygia internarumque dissensio-
35 num materia consopita, Victor magister equitum ad Gothos est missus cog-
niturus aperte, quam ob causam gens arnica Romanis foederibusque longae
pacis obstricta armorum dederat adminicula ix llum principibus legitimis
www.dacoromanica.ro
strimte si prapastioase, cunoscute sub numele de Acontisma ; in apropiere

se gaseste statia de curse Arethusa, unde se vede mormintul lui Euripide,
cunoscut prin tragediile sale sublime, si Stagira, unde stim ca s-a na'scut
Aristotel, care, potrivit cuvintelor lui Cicero, scoate din gura sa un fluviu
de aur. 9. Si aceste locuri au fost stapinite in timpurile vechi de catre bar- 5
ban, deosebiti intre ei prin obiceiuri si limber. Dintre acestia, printre altii,
cei mai salbatici, se crede ca au fost odrysii, atit de obisnuiti sa verse singe
.de om, incit atunci cind nu aveau prilejul sa aiba in fata for dusmani, in
timpul ospetelor, dupa indestulare cu mincare Si bautura, isi implintau fie-
rul armelor in trupurile semenilor for ca in niste straini. 10. Dar dup5. ce 10
statul roman s-a merit, pe vremea cind era in floare puterea consulara,
neamurile acestea, mai inainte totdeauna nesupuse si ratacind din loc in
loc fare rinduiala si legi, au fost respinse dupa multa staruinta de catre
Marcus Didius, apoi in.chise intre granitele for proprii de catre Drusus, iar
mai in urma infrinte si rapuse in lupta de care Minucius linger riul Hebru, 15
care curge din muntii cei inalti ai odrysilor ; dupa acestia cei ramasi au fost
nimiciti intr-o inclierare singeroasa de catre proconsulul Appius Claudius,
iar orasele asezate in Bospor si Propontida au fost cucerite de flotele romane.
11. Duper acestia a venit generalul Lucullus, care s-a r5.zboit cel dintii cu
neamul neinduplecat al bessilor si a rapus in aceeasi lupta sl pe haemimon- 20
tani, care i s-au impotrivit cu inversunare. Sub amenintarea lui, toate pro-
vinciile tracice au trecut in stapinirea stramosilor nostri si in chipul acesta,
dupa mai multe incaierari cu sfirsit indoielnic, au fost adaugate statului
roman case provincii. 12. !litre ele, cea din capat, invecinata cu illyrii,
poarta numele special de Tracia si are drept podoabe cetati marete ca Filip- 25
popolis, vechea Eumolpias si Beroea. Duper aceasta Haemimontul are
Adrianopolis, care se numea altadata Uscudama, si Anchialos, cetati mari.
Apoi Moesia, unde se af15. Marcianopolis, poreclit astfel dupa numelele su-
rorii imparatului Traian, apoi Durostorus, Nicopolis si Odessus, iar in
dreptul for este Scythia, in care orasele mai de seams sint, intre altele, Dio- 30
nysopolis, Tomi si Calatis ... 14. Se stie, dupa cum s-a aflat din necontenite
zvonuri, ca mai toti taranii care locuiesc in tinuturile de munte, pe inaltimile
pomenite mai sus, ne intrec pe not in privinta deplin5.tatii puterilor trupesti
si a privilegiului unei vieti mai indelungate, iar lucrul acesta, cred ei, sta
in leg5.tura cu faptul ca nu se imbuiba cu necuratenia mincarurilor calde, 35
ci, mereu in puterea virstei, isi racoresc trupurile cu stropii reci de roux,
sint stapini pe dulceata unui aer mai curat si simt inaintea tuturor razele
soarelui dad'ator de viata, raminind pins acum neatinsi de relele civiliza-
tiei umane.
iMPARATUL VALENS POARTA RAZBOI CU GOTII
XXVII, 5, 1. Duper infringerea lui Procopius in Frigia si dup5. incetarea 40

pricinilor de neintelegeri launtrice, a fost trimis la goti Victor, comandant
de cavalerie, spre a cunoaste in mod nemijlocit din ce motive neamul acesta,
prieten cu romanii si legat cu ei prin tratate de pace indelungata, daduse
sprijin de arme omului care iscase razboi impotriva unor imparati legitimi.
10 Izvoarele istoriei Ronifirtiei r. 311
www.dacoromanica.ro
124 AMMIANUS MARCEIIINUS
inferenti. Qui ut factum firma defEnsione purgarent, litteras eiusdem obtu-

lere Procopii, ut generis Constantiniani propinquo imperium sibi debitum
sumpsisse commemorantis, veniaque dignum adserentes errorem. 2. Quibus
eodem referente Victore conpertis Valens parvi ducens excusationem vanis-
5 simam, in eos signa commovit, motus adventantis iam praescios, et pubiscente
vere quaesito in unum exercitu, prope Dafnen nomine munimentum est castra
metatus, ponteque contabulato supra navium foros flumen transgressus est
Histrum resistentibus nullis. 3. Iamque sublatus fiducia cum ultro citroque
discurrens nullum inveniret, quem superare poterat vel terrere: omnes enim
to formidine perciti militis cum apparatu ambitioso propinquantis, montes
petivere Serrorum arduos et inaccessos nici perquam gnaris. 4. Ne igitur
aestate omni consumpta sine ullo remearet effectu, Arintheo magistro pedi-
turn misso cum praedatoriis globis familiarum rapuit partem, quae antequam
ad dirupta venirent et flexuosa capi potuerunt per plana camporum errantes.
15 Hocque tantum, quod fors dederat, impetrato redit cum suis innoxius nec
inlato gravi vulnere nec accepto. 5. Anno secuto ingredi terras hostiles pari
alacritate conatus fusius Danubii gurgitibus vagatis impeditus mansit immo-
bilis prope Carporum vicum stativis castris, ad usque autumnum locatis
emensum. Unde quia nihil agi potuit dirimente magnitudine fluentorum,
20 Marcianopolim ad hiberna discessit.
6. Simi li pertinacia tertio quoque anno per Novidunum navibus ad
transmittendum amnem conexis, perrupto barbarico, continuatis itineribus
longius agentes Greuthungos bellicosam gentem adgressus est, postque le-
viora certamina Athanaricum ea tempestate iudicem potentissimum ausum
25 resistere cum manu, quam sibi crediderit abundare, extremorum metu coegit
in fugam, ipseque cum omnibus suis Marcianopolim redivit ad hiemem agen-
dam, ut in illis tractibus, habilem. 7. Aderant post diversos triennii casus
finiendi belli materiae tempestivae: prima quod ex principis diuturna
permansione metus augebatur hostilis ; dein quod conmerciis vetitis
30 ultima necessariorum inopia barbari stringebantur, adeo ut legatos supplices
saepe mittentes venialem poscerant pacem. 8. Quibus imperator rudis
quidem, verum spectator adhuc aequissimus rerum, antequam adulati-
onum perniciosis inlecebris captus rem publicam funeribus perpetuo
deflendis adfligeret, in commune consultans pacem oportere decrevit_
35 9. Missique vicissim Victor et Arintheus, qui tune equestrem militiam cura-
bant et pedestrem cum propositis oondicionibus adsentiri Gothos docuissent
litteris veris, praestituitur conponendae paci conveniens locus. Et quoniam
www.dacoromanica.ro
Pentru a-si dezvinovati fapta printr-o aparare temeinica, acestia ii infati-

sara o scrisoare a lui Procopius insusi, care arata ca si-a insusit o stapinire
ce i se cuvenea de drept ca unei rude apropiate a dinastiei lui Constantin
si ziceau ca a fost o gresa1a care se cuvine sä fie trecuta cu vederea. 2. Avind
stire despre aceasta din raportul lui Victor, Valens a dat patina crezare cuvin- 5
telor for desarte si a pornit cu armele impotriva gotilor, care stiau dinainte ce
trebuia sa se Intimple, si la Inceputul primaverii, dupa ce si-a strins la un loc
armata si si-a masurat loc de tabara ling& fortareata numita Dafne, el a
facut un pod de vase si a trecut fluviul Istru, fara sa intilneasca nici o impo-
trivire. 3. Era plin de incredere in sine, deoarece in drumurile sale Incoace 10
si incolo nu gasea pe cineva care sa-1 poat5. infringe sau inspaiminta, caci
toti localnicii, cuprinsi de groaza la apropierea unor armate cu infatisare
ar5.toas5., se retrasesera in muntii cei Inalti ai Senior, cu neputinta de stra-
batut pentru cine nu-i cunostea bine. 4. Dar dupa ce a trecut toata vara,
pentru a nu se Intoarce fara nici o isprava, trimitind pe Arintheus, comandant 15
de pedestrime, impreuna cu citeva cete pradalnice, a rapit o parte din fami-
Elle si sclavii celor care rataceau pe intinsul cimpiilor si puteau fi prinsi
inainte de a ajunge in v5.gaunile intortochiate ale muntilor. 8i multumit cu
atit cit i-a dat intimplarea, s-a intors apoi nevatarnat impreuna cu ai sal,
Sara sa pricinuiasca cuiva rang grea, dar si fara sa primeasc5.. 5. in anul ur- 20
m5.tor, incercind sa intre iarasi cu aceeasi graba in tinuturile dusmanului,
a fost impiedicat de umflarea apelor Dunarii si a ramas pe loc in apropiere
de Satul carpilor, dind porunca sa i se m5.soare pins spre toamna o tabara de
vara. De acolo, neputind face nimic din pricina marimii apelor, s-a dus in
tab5.ra de iarna de la Marcianopolis. 25
6. Cu aceeasi incapatinare a pornit si in anul al treilea, legind pod
de vase ling.& Noviodunum spre a trece riul, apoi, na'valind in tinu-
turile barbarilor si miscindu-se in marsuri neintrerupte pins departe, s-a
napustit asupra tribului razboinic al greuthungilor. Dupa citeva incaierari
ware, deoarece Atharicus, pe atunci un sef foarte puternic, avusese in- 30
drazneala sa-i stea in cale cu o mina de oameni socotiti de el ca sint mai
multi decit trebuie si de teama pieirii i-a pus pe fuga ; apoi el insusi, impreuna
cu toti ai sai, s-a intors la Marcianopolis pentru a-si petrece iarna, care fats
de tinuturile acelea este acolo destul de domoala. 7. Dupa Intimplari de
tot felul petrecute in cei trei ani, s-au ivit prilejuri potrivite de a se pune ca- 35
pat razboiului; mai intii pentru ca raminerea acolo necurmata a impara-
tului sporea teama dusmanilor si in al doilea rind, pentru faotul ca impie-
dicarea comertului ii strimtora pe barbari cu amarnica lips& de cele trebui-
toare, asa Ca ei trimiteau neconterit soli cu rugamintea sa ceara o pace prin
care sa fie iertati. 8. imparatul s-a aratat putin intelegator, dar ffind pe 40
atunci un observator foarte cumpanit al imprejurarilor, intr-un timp cind
nu era Inca prins in mrejele primejdioase ale lingusirilor si nu lovea Inca
statul cu pierderi pe care trebuie sa be plingi vesnic, a tinut sfat obstesc si
a hotarit ca ar fi bine sa be acorde pace. Y. Au fost trimisi pe rind Victor si
Arientheus, care comandau pe atunci cavaleria si pedestrimea, si aratind 45
ei prin scrisori vrednice de crezare ca gotii sint gata sa primeasca conditiile
propuse, aleg dinainte un loc potrivit pentru a pune la cale pacea. Dar,
www.dacoromanica.ro
126 AMMIANUS MARCEMINUS
adserebat Athanaricus sub timenda execratione iuris iurandi se esse obstric-

turn, mandatisque prohibitum patris ne solum calcaret aliquando Roma-
norum, et adigi non poterat, indecorumque erat et vile ad eum imperatorem
transire ; recte noscentibus placuit navibus remigio directis in medium flumen
5 quae vehebant cum armigeris principem, gentisque iudicem inde cum suis,
foederari, ut statutum est, pacem. 10. Hocque conposito et acceptis obsidibus
Valens Constantinopolim redit, ubi postea Athanaricus proximorum factione
genitalibus terris expulsus, fatali sorte decessit et ambitiosis exsequiis ritu
sepultus est nostro.
10 XXVIII, 1, 5. Maximinus regens quondam Romae vicariam praefec-
turam, apud Sopianas Valeriae oppidum obscurissime natus est, patre tabu-
lario praesidialis officii, orto a posteritate Carporum, quos antiquis excitos
sedibus Diocletianus transtulit in Pannonian.
XXX. 2, 8. Haecque, ut statuerat, maturata confestim nec emendari
15 potuerunt nec vindicari, quia rem Romanam alius circumsteterat metus,
totius Gothiae Thracias licentius perrumpentes: quae funera tune explicari
poterunt carptim, si ad ea quoque venerimus.
XXXI, 1, 1. Inter haec Fortunae volucris rota, adversa prosperis
semper alternans, Bellonam furiis in societatem adscitis armabat maestos-
20 que transtulit ad orientem eventus, quos adventare praesagiorum fides clara
movebat et portentorum. 2. Post multa enim, quae vates auguresque prae-
dixere veridice, resultabant canes ululantibus lupis, et querulum quoddam
nocturnae volucres tinniebant et flebile, et squalidi solis exortus hebetabant
matutinos diei candores, et Antiochiae per rixas tumultusque vulgares id in
25 consuetudinem venerat, ut quisquis vim se pati existimaret vivus ardeat
Valens" licentius clamitaret, vocesque praeconum audiebantur adsidue
mandantium congeri ligna ad Valentini lavacri succensionem, studio ipsius
principis conditi. 3. Quae hunt illi inpendere exitum vitae, modo non
aperte loquendo monstrabant. Super his larvale simulacrum Armeniae
30 regis, et miserabiles umbrae paulo ante in negotio Theodori caesorum,
per quietem stridendo carmina quaedam neniarum horrenda, multos diris
terroribus agitabant. 4. Vagula gurgulione consecto exanimis visa est iacens,
www.dacoromanica.ro
AMMIANUS MARCEULINUS 127
pentru ca Athanaric spunea ca era legat prin blestemul infricosat al jura-

mintului si oprit de poruncile tatalui sau sa calce vreodata pamintul roma-
nilor, iar pentru imparat se dovedea neplacut si nevrednic sal treaca la El,
s-a hotarit de catre cei care cunosteau bine lucrurile sä se duel tratativele
de pace pe vase impinse de vislasi, in mijlocul riului, unde se afla imparatul 5
cu oameni inarmati, iar seful tribului sta pe alte vase impreuna cu ai sai.
10. Cazind la invoiala.' si primind ostateci, Valens s-a intors la Constantinopol,
unde mai tirziu Athanaric, gonit din paminturile de basting de catre o
conjuratie a celor din jurul sau, a murit dintr-o intimplare nenorocita si a
fost inmormintat cu pompa mare, dupa obiceiurile de la noi. 10
OBIRWA LUI MAXIMINUS
XXVIII, 1,5. Maximinus, fost cindva loctiitor de prefect la Roma, s-a

nascut dintr-un neam de jos la Sopianae, oral in provincia Valeria. Tata' sau
era arhivar in cancelaria garnizoanei si se tragea din urmasii carpilor, pe
care Diocletian, vazindu-i stirniti din locurile for vechi, ii stramutase in Pa- 15
nnonia.
ERICA DE GOTI
XXX, 2, 8. Iar acestea, precum hotarise, deli cereau mare grabs, n-au
putut fi nici indreptate, nici r5.zbunate, deoarece statul roman se afla im-
presurat de alts primejdie: teama de gotiide pretutindeni, care patrundeau
cu indrazneall tot mai sporita in Tracia. Dar nenorocirile acestea vor fi
povestite mai pe larg atunci cind vom ajunge la ele. 20
SEMNE PREVESTITOARE DESPRE DEZASTRUL DE LA ADRIANOPOL
XXXI, 1, 1. tntre timp roata sortii schimba'toare, care aduce pe rind

cind fericire, cind nefericire, a pus armele in miinile zeitei Be Ilona si, che-
mind in tovarasia ei furiile, a stramutat in rasarit intimplarile nenorocite,
iar sosirea for a fost vestita de marturia limpede a prezicerilor si minunilor.
2. Caci pe linga cite preziceau cu temei de adevar profetii si augurii, ciinii 25
sareau si urlau ca lupii, pasarile de noapte scoteau tipete pling5.rete si jal-
nice, rasaritul palid al soarelui intuneca stralucirea diminetii, iar in Antiohia,
in vremea framintarilor si tulbura'iilor populare, ajunsese obicei ca toti
citi se credeau napastuiti sa strige cu obraznicie: S5. arda de viu Valens".
Deseori se auzeau glasuri de crainici cerind sa se adune lemne pentru a da 30
foc Vali lui Valens, ridicata la staruinta imp5ratului insusi. 3. Toate acestea
aratau cu tilcul for ascuns ca asa avea sa-i fie in curind sfirsitul. Pe linga
acestea, chipul de mort al regelui Armeniei si umbrele vrednice de mils
ale celor ucisi cu putin mai inainte in afacerea lui Theodorus, scirsnind in
linistea noptii blesteme si bocete pline de groaza, ii cutremurau pe multi 35
cu o spaima cumplita. 4. 0 pasare ratacitoare, cu gitlejul taiat, a fost va-
www.dacoromanica.ro
128 AMMIANUS MARCEULINUS
cuius mors publicorum funerum aerumnas indicabat amplas et pervulgatas.

Denique cum Chalcedonos subverterentur veteres muri, ut apud Constanti-
nopolim aedificaretur lavacrum, ordine resoluto saxorum in quadrato lapide,
qui structura latebat in media, hi Graeci versus incisi reperti sunt, futura
5 plene pandentes:
5. eal,' (Snowy voi.upat Spocrepai Kara dcrtu xopeiti
tspnop,cvat crrpcocp6vtut, docupgag Kat' dr*,
xal Ixog Xouspoto noli)atovov EOCretoll. talCap,
811 Tote tupia (paa 7CoXucsrcephov dEvapciincov
10 -Impov icaUtpOoto nopov nepecovra airy GLEX811
xcei Ixo&ticliv agcrst xcivriv Kai Muai6a yuinv,
Ilatovimg 5' Inifidvta criN ant Crt licti.voRtviaatv
aka Kai PloT010 TEa Og Kat 5.1ptv 19get.
XXXI, 2,1. Totius autem sementem exitii et cladum originem diver-
15 sarum, quas Martius furor incendio insolito miscendo cuncta concivit, hanc
comperimus causam. Hunorum gens monumentis veteribus leviter nota
ultra paludes Maeoticas glacialem oceanum accolens, omnem modum feri-
tatis excedit. 2. Ubi quoniam ab ipsis nascendi primitiis infantum ferro
sulcantur altius genae, ut pilorum vigor tempestivus emergens conru-
20 gatis cicatricibus hebetetur, senescunt imberbes absque ulla venustate,
spadonibus similes, conpactis omnes firmisque membris et opimis cer-
vicibus, prodigiose deformes et pandi, ut bipedes existimes bestias vel
quales in conmarginandis pontibus effigiati stipites dolantur incompte.
3. In hominum autem figura licet insuavi ita victu sunt asperi, ut
25 neque igni neque saporatis indigeant cibis, sed radicibus herbarum agrestium
et semicruda cuiusvis pecoris came vescantur, quam inter femora sua equo-
rumque terga subsertam fotu calefaciunt brevi. 4. Aedificiis nullis umquam
tecti, sed haec velut ab usu communi discreta sepulAra declinant. Nec enim
apud eos vel arundine fastigatum reperiri tugurium potest. Sed vagi montes
30 peragrantes et silvas, pruinas famen sitimque perferre ab incunabulis adsues-
cunt. Peregre tecta nisi adigente maxima necessitate non subeunt: nec enim
apud eos se tutos existimant esse sub tectis... 5. Indumentis operiuntur lin-
teis vel ex pellibus silvestrium murum consarcinatis; nec alia illis domestica
vestis est, alia forensis, sed semel obsoleti coloris tunica collo inserta non ante
35 deponitur aut mutatur quam diuturna curie in pannulos difluxerit defrus-
tata. 6. Galeris incurvis capita tegunt, hirsuta crura coriis munientes haedinis,
eorumque calcei formulis nullis aptati vetant incedere gressibus liberis. Qua
causa ad pedestres parum ad.commodati sunt pugnas, verum equis prope
adfixi, duris quidem sed deformibus, et muliebriter isdem non numquam insi-
40 dentes funguntur muneribus consuetis. Ex ipsis quivis in hac natione pernox
et perdius emit et vendit, cibumque sumit et potum, et inclinatus cervici
angustae iumenti in altum soporem ad usque varietatem effunditur somnio-
rum. 7. Et deliberatione super rebus proposita seriis, hoc habitu omnes in
www.dacoromanica.ro
zuta zazind la pamint fara suflare, iar pieirea ei vestea primejdiile unor ne-
norociri de mare intindere. In sfirsit, cind s-au darimat niste ziduri vechi
din Chalcedonia spre a se construi o baie la Constantinopol, dindu-se la o
parte un rind de pietre, pe o lespede patrata tainuita In mijlocul zidariei
s-au gasit sapate urmatoarele stihuri grecesti, care aratau pe larg ce avea sa 5
se intimple: 5. Cind vor dantui prin oral, pe ulitele imprejmuite, nimfe ve-
sele, pline de roua, si cind se va inalta zidul nefericit al baiei, atunci yeti
vedea venind spre voi mii si mii de oameni rinduiti in triburi, care, incer-
cind cu armele for sa treaca peste Istrul cu ape frumoase, vor pustii Cara
scitilor si pamintul moesilor si ajung-ind in Pannonia, cu nadejdi nebunesti, 10
vor pune acolo un sfirsit si vietii si luptei".
LOCURILE 1 OBICEIURILE HUNILOR 1 ALTOR NEAMURI
XXXI, 2, 1. Saminta intregului dezastru si inceputul nenorocirilor de

tot felul pe care le-a pricinuit furia lui Marte, invalmasind totul intr-un pir-
jol general, am aflat ca au urmatoarea pricing. Neamul hunilor, putin
cunoscut in vechile monumente istorice, locuieste dincolo de mlastinile 15
Maeotice, in preajma oceanului Inghetat, si intrece orice masura a salba-
ticiei. 2. La ei, chiar in primele zile de la nastere, copiilor li se brazdeaza
adinc obrajii cu fierul, pentru ca nimicindu-se din timp radacina parului,
sa se acopere cu cicatrici si zbircituri. Incit imbatrinesc fara barbs si fara
pic de frumusete, intocmai ca eunucii, cu madulare butucanoase §i vinjoase, 20
cu cefe groase si cu infatisare monstruoasa care te inspaiminta si te face
sa crezi cal sint animale cu doua picioare sau momii cioplite in chip grosolan,
asezate la marginea podurilor. 3. Pe linga neplacuta for infatisare omeneasca,
mai sint si grozav de inapoiati, asa incit nici nu simt nevoia focului sau a
mincarii gatite, ci se hranesc cu radacini de ierburi salbatice si cu came de 25
animale de tot soiul, pe jumatate crude, pe care o incalzesc putin, asezind-o
intre picioarele for si spinarea cailor. 4. Nu salasluiesc niciodata in case,
si se feresc de ele ca de niste morminte oprite folosintei obstesti. Nu-i cu pu-
tinta sa &esti la ei nici macar o coliba tuguiata de trestie, ci in ratacirile
for prin munti si paduri se obisnuiesc din leagan sa indure frigul, foamea 30
si setea. Cind se duc la straini, nu infra in case decit siliti de o nevoie mare,
caci nu se cred la ada'post sub acoperisuri .... 5. Se imbraca cu vesminte de
in sau blanuri cusute din piei de sobolani salbatici si nu au o haina pentru
casa si alta pentru iesirea in public, ci °data imbracata, ca'masa de culoare
murdara nu mai este lepa'data sau schimbata decit atunci cind e sfirtecata 35
in bucati de atita purtat si ii curg peticele. 6. Ysi pun pe cap caciuli aplecate
intr-o parte, iar pulpele paroase si be ocrotesc cu piei de capra. Neavind o
forma potrivita, icaltamintea for ii impiedica sa mearga cum trebuie.
De aceea sint prea putin deprinsi cu luptele pe jos si tintuiti aproape pe caii
for vinjosi si uriti, stind pe ei uneori ca femeile, i i savirsesc de acolo toate 40
treburile obisnuite. Stind calare, fiecare barbat din neamul acesta, atit
ziva cit si noaptea, cumpara si vinde, bea si maninca, si tolanit pe ceafa
strimta a animalului cade in somn adinc si are tot soiul de visuri. 7. Cind
www.dacoromanica.ro
commune consultant. Aguntur autem nulla severitate regali, set tumultuario

primatum ductu contenti perrumpunt quicquid inciderit. 8. Et pugnant non
numquam lacessiti, sed ineuntes proelia cuneatim variis vocibus sonantibus
torvum. Utque ad pernicitatem sunt leves et repentini, ita subito de industria
5 dispersi incessunt, ut incomposita acie cum caede vasta discurrunt, nec
invadentes vallum nec castra inimica pilantes prae nimia rapiditate cernun-
tur. 9. Eoque omnium acerrimos facile dixeris bellatores, quod procul missili-
bus telis, acutis ossibus pro spiculorum acumine ante mira coagmentatis, et
distinctis... comminus ferro sine sui respectu confligunt, hostisque dum mu-
10 cronum noxias observant, contortis laciniis inligant, ut laqueatis resistentium
membris equitandi vel gradiendi adimant facultatem. 10. Nemo apud eos
arat nec stivam aliquando contingit. Omnes enim sine sedibus fixis, absque
lare vel lege aut ritu stabili dispalantur, semper fugientium similes, cum
carpentis, in quibus habitant: ubi coniuges taetra illis vestimenta contexunt
15 et coeunt cum mantis et pariunt et ad usque pubertatem nutriunt pueros.
Nullusque apud eos interrogatus, respondere unde oritur potest, alibi con-
ceptus, natusque procul, et longius educatus. 11. Per indutias infidi incon-
stantes ad omnem auram incidentis spei novae perquam mobiles, totum furori
incitatissimo tribuentes. Inconsultorum animalium ritu, quid honestum
20 inhonestumque sit penitus ignorantes, flexiloqui et obscuri, nullius religion is
vel superstitionis reverentia aliquando districti, auri cupidine inrnensa fla-
grantes, adeo permutabiles et irasci faciles, ut eodem aliquotiens die a sociis
nullo inritante saepe desciscant, itidemque propitientur nemine leniente.
12. Hoc expeditum indomitumque hominum genus, externa praedandi, avidi-
25 tate flagrans inmani, per rapinas finitimorum grassatum et caedes ad usque
Halanos pervenit, veteres Massagetas, qui unde sint vel quas incolant terras,
quoniam huc res prolapsa est, consentaneum est demonstrare, geografica
perplexitate monstrata, quae diu multa luda... et varia, tandem repperit veri-
tatis interna... 13. Abundans aquarum Hister advenarum magnitudine fluenti
30 Sauromatas praetermeat ad usque amnem Tanaim pertinentes, qui Asiam
terminat ab Europa. Hoc transito in inmensum extentas Scythiae solitudines
Halani inhabitant, ex montium appellatione cognominati, paulatimque
nationes conterminas crebritate victoriarum adtritas ad gentilitatem sui
vocabuli traxerunt, ut Persae. 14. Inter has Nervi mediterranea incolunt
35 loca, vicini verticibus celsis, quos praeruptos geluque torpentes aquilones
adstringunt. Post quos Vidin sunt et Geloni perquam feri, qui detractis
peremptorum hostium cutibus indumenta sibi equisque tegmina conficiunt
www.dacoromanica.ro
AMMIANUS MARCELLINTJS 131
se rinduie§te o adunare pentru treburi de seama, tot in chipul ace sta tin
ei cu totii sfat impreuna. Si nu sint stapiniti de autoritatea aspr5. a unui
rege, ci se multumesc cu conducerea zgomotoasb: a §efilor si iau hot5.riri
pripite in tot ce li se intimpla. 8. Uneori se lupta cind sint hartuiti, §i
la inceputul bataliilor navalesc in pilcuri in forma de unghi scotind tot 5
felul de tipete inspaimintatoare. ,Si pe cit sint de usuratici §i gata de fuga,
pe atit de repede se rasfira dupa o anumita rinduiala si dau navala din
nou sau se retrag la intimplare, pricinuind un macel intins, iar cind ataca
intariturile qi jefuiesc tabka dusmanilor, nici nu se vad de iute ce se misca.
9. De aceea poti spune lesne ca sint luptatorii cei mai aprigi dintre toti, 10.
deoarece, de departe, se lupta cu sulitele pe care le arunca, avind la virf
oase ascutite, potrivite §i fixate cu dibacie iar de aproape lovesc cu sabia
fara sa se mai gindeasca: la ei 11100 Si in timp ce se feresc de loviturile fie-
rului, invaluiesc pe du0nan intr-o retea de fire intortochiate si impiedicin-
du-1 in impotrivirea lui, 4i rapesc once putinta de a se mica cu caii sau pe 15
jos. 10. La din0i nimeni nu ara qi nici nu pune vreodata mina pe plug;
caci toti umbla de colo pins colo fara sala§uri statornice, fara drain §i fara
lege, fail un trai regulat, totdeauna ca n4te fugari, impreuna cu carutele
in care locuiesc. Yn ele sotiile le tes ve§mintele §i se impreuneaza cu bkbatii,
acolo fsi nasc cresc copii pins ce se fac mari. La ei, cind e cineva intre- 20
bat, nimeni nu poate spune de unde se trage, deoarece a fost conceput in-
tr-un loc, s-a nascut in alt loc Si apoi a crescut in alta parte. 11. Cind pun
capat luptei in urma unor tratative, sint nestatornici si lipsiti de credinta
si peste masura de schimbatori la once adiere de na:dejde noua, savirOndu-le
pe toate cu o furie nemaimpomenit de patima§a:. Asemenea animalelor 2$
necuvintatoare, nu-si dau seama in nici un chip de cinste Si necinste, vorbesc
cu doub: intelesuri §i cu dedesubturi, nu-s legati niciodata de teama unei
religii sau superstitii, ci aprin0 numai de o nemarginita lkomie pentru aur,
se arat5. atit de capricio0 si de usuratici la minie, incit de multe on, In ace-
ea0 zi, desfac o alianta si tot atunci o leaga din nou, gra sa fie nevoie de 30
cuvintul impaciuitor al cuiva. 12. Acest neam de oameni, pornit §i fara
friu, fiind cuprins de o pofta fara margini de a prada pe altii, s-a napustit
sa-i jefuiasca Si sa-i macelkeasca pe vecini Si a ajuns pins la alani, massa-
getii de odinioara. Yn privinta acestora, de unde sint §i in ce tinuturi lo-
cuiesc, de vreme ce am ajuns cu povestirea pins la ei, se cade sa spunemp5
citeva cuvinte Si sa spulberam confuzia de cuno§tinti geografice ce a sta-
pinit un timp, sub diferite forme, qi qi-a gasit In sfir0t un temei de adevar...
13. Dupa ce prime§te un mare numAr de afluenti insemnati, Istrul curge
pe linga sauromati, care se intind pins la riul Tanais, hotar intre Asia §i
Europa. Dincolo de el, in pustiurile fara de sfir0t ale Scitiei, locuiesc alanii 40'
porecliti astfel dupa numele unor munti. Zdrobind pe incetul populatiile
invecinate, dupa mai multe victorii, le-au alaturat la neamul lor, dindu-le
propriul for nume, intocmai cum au facut §i per0i 14. Intre ace§tia, in tinu-
tunic de la mijloc, locuiesc neurii, in apropierea unor munti inalti, acope-
riti cu gheturi si prapastio0, pe care vinturile de la miazanoapte ii fac de 45
nepatruns. DupA ei sint vidinii si gelonii peste masura de cruzi, deoarece
jupoaie pielea dusmanilor uci0 si-si fac din ea imbracaminte sau paturi
www.dacoromanica.ro
132 AMMIANUS MARCELIINUS
bellatoria. Gelonis Agathyrsi conlimitant, interstincti colore caeruleo corpora

simul et crines, et humiles quidem minutis atque raris, nobiles vero latius fu-
catis et densioribus notis.
XXXI, 3, 1: Igitur Huni pervasis Halanorum regionibus quos Greu-
5 thungis confines Tanaitas consuetudo nominavit, interfectisque multis et
spoliatis, reliquos sibi concordandi fide pacta iunxerunt, eisque adhibitis
confidentius Ermenrichi late patentes et uberes pagos repentino impetu
perruperunt, bellicosissimi regis et per multa variaque fortiter facita vicinis'
nationibus formidati. 2. Qui vi subitae procellae perculsus, quamvis manere
to fundatus et stabilis diu conatus est, inpendentium tamen diritatem augente
vulgatius fama, magnorum discriminum metum voluntaria morte sedavit.
3. Cuius post obitum rex Vithimiris creatus restitit aliquantisper Halanis,
Hunis aliis fretus, quos mercede sociaverat partibus suis. Verum post multas
quas pertulit clades, animam effudit in proelio, vi superatus armorum. Cuius
15 parvi filii Viderichi nomine curam susceptam Alatheus tuebatur et Safrax,
duces exerciti et firmitate pectorum noti, qui cum tempore arto praeventi
abiecissent fiduciam repugnandi, cautius discedentes ad amnem Danastium
pervenerunt, inter Histrurn et Borysthenen per camporum ampla spatia
diffluentem. 4. Haec ita praeter spem accidisse doctus Athanaricus, Thervin-
20 gorum iudex (in quem, ut ante relatum est, ob auxilia missa Procopio dudum
Valens comtnoverat signa) stare gradu fixo temptabat, surrecturus in vires,
si ipse quoque lacesseretur, ut ceteri. 5. Castris denique prope Danastii mar-
gines ac Greuthungorum vallo longius oportune metatis, Munderichum
ducem postea limitis per Arabiam, cum Lagarimano et optimatibus aliis ad
25 usque vicensimum lapidem misit, hostium speculaturos adventum, ipse aciem
nullo turbante interim struens. 6. Verum longe aliter, quam rebatur, evenit.
Huni enim, ut sunt in coniectura sagaces, multitudinem esse longius aliquam
suspicati, praetermissis quos viderant, in quietem tamquam nullo obstante
conpositis, rumpente noctis tenebras luna vado fluminis penetrato, in quod
30 erat potissimum elegerunt, et veriti ne praecursorius index procul agentes
absterreat, Athanaricum ipsum ictu pativere veloci. 7. Eumque stupentem
ad impetum primum, amissis quibusdam suorum, coegerunt ad effugia pro-
perare montium praeruptorum. Qua rei novitate maioreque venturi pavore
constrictus, a superciliis Gerasi fluminis ad usque Danubium, Taifalorum
35 terras praestringens, muros altius erigebat: hac lorica diligentia celeri con-
summata, in tuto locandam securitatem suam existimans et salutem. 8. Dum-
www.dacoromanica.ro
pentru cai, necesare la lupte. Yn hotar cu ge]cnii se afla agatirsii, care-si

vopsEsc trupul si parul de culoare altastra; ceirEnii de jcs au sEmne mai
putine si mai mid, iar nobilii mai rn4cate, mai aratcase si mai dose.
BINH NAVALEEC IN T1NUTURILE. CGT1LOR
XXI, 3, 1. Deci navalind in tinuturile alanilor, care la hotarele greu-

thungilor se numesc de obicei tanaiti, hunii au macelarit si jefuit pe multi 5
dintre ei, iar pe ceilalti si i-au legat printr-un pact de crEdinta. Ajutati de
ei si avind mai multa indraznEala, au navalit apoi pe neastErtate in satele
rasfirate si imbelsugate ale lui ErmEnrih, En rege (carte razboinic, care dupe
mai multe fapte de vitejie schimbateare, bagase groaza in pcpulatiile in-
vecinate. 2. Inspaimintat de puterea acestei furtuni naprasnice, el a indraz- 10
nit mult timp sa se tins pe loc si sa se impotrivEasca, dar raspindindu-se
tot mai multe zvcnuri despre grozaviile ce-1 astEptau, si-a linistit frica de
multimea primejdiilor printr-o moarte voluntara. 3. Dupe pieirEa lui a
fost ales rege Vithimer, iar acesta s-a impotrivit un timp alanilor, fiind aju-
tat de catre ceilalti huni pe care-i cistigase cu bani, dar suferind mai multe 15
infringeri, a murit in lupta, rapus de puterea annelor. TutEla fiului salt mi-
titel Viderich a fost luata de Alatheus si Safrax, corardanti incercati
si cunoscuti prin vitejia lor. Decarece nu avcau ircrEdEre ca se vcr putea
apara intr-o imprejurare atit de nEprielnica, ei s-au retras cu multa bagare
de seams si au ajuns pins la riul Danastium, care curge pe intinderile largi 20
ale cimpurilor dintre Istru si Bortysthene. 4. Aflind de cele intimplate ast-
fel peste asteptarile sale, sEful thervingilor, Athanarich (irrrotriva caruia,
precum am spus mai sus, Valens -korai pornise cu annata sa, pentru fap-
tul ca trimisese ajutcare lui Prcccpius) facEa incErcari sa rgmind pe loc, cu
gindul de a se ridica cu toate puterile, dace va fi si el atacat ca ceilalti. 25
5 Apoi, masurind la timp potrivit, lcc de abara." linga lannurile riului Danas-
tium si valul greuthungilor, a trimis pe Munderich, mai tirziu corandant
al frontierei din Arabia, imprErna cu Lagarirran si alti rcbili pins la mill-
arul al douazecelea pentru a pindi scsirEa du;manilor, iar El insusi, netul-
burat de nimeni, facEa in acest timp pregatiri de iazboi. 6. Dar lucrurile 30
s-au petrecut cu totul altfel decit sccotea el. Ca.'ci hunii cum sint ei iscusiti
in presupuneri, avind banuiala ca grosul ostirii se afla ceva mai departe,
s-au strecurat pe linga cei din fata ochilor for si adunindu-se in liniste, deoa-
rece nu li se impotrivea nimEni, pe cind iEsca luna din nori, an trecut riul
prin vad, in locul cel mai potrivit, de teams ca vreo iscoada trimisa inainte 35
sa nu-i infricoseze pe cei care se aflau in treab5. mai incolo, apoi au izbit
cu o lovitura naprasnica pe insusi Atanarich. 7. Inspaimintindu-1 de la pri-
mul atac, deoarece citiva dintre ai sai si-au gasit moartea, 1-au silit sa se
retraga in grabs in prapastiile muntilor. Si lit de aceasta imprejurare
neasteptata si fiindu-i teams de primejdia mai mare care se apropia, el 40
a inceput sa ridice ziduri inalte de la malurile riului Gerasus pine: la Dunare,
spintecind in doua tinuturile taifalilor. Savirsind la timp sl cu grij5. aceasta
intaritura de pamint, el credea ca-si pune la adapost linistea si viata. 8.
www.dacoromanica.ro
que efficax opera suscitatur, Huni passibus eum citis urgebant et iam oppres-
serant adventantes, ni gravati praedarum onere destitissent. Fama tamen
late serpente per Gothorum reliquas gentes, quod invisitatum antehac ho-
minum genus, ut turbo montibus celsis, ex abdito sinu coortum adposita
5 quaeque convellit et modo ruinae corrumpit: populi pars maior, quae Athana-
ricum attenuata necessariorum penuria deseruerat, quaeritabat domicilium
remotum ab omni notitia barbarorum, diuque deliberans, quas eligeret sedes,
cogitavit Thraciae receptaculum, genuina ratione sibi conveniens, quod et
caespitis est feracissimi et amplitudine fluentorum Histri distinguitur ab
10 arvis patentibus iam peregrini fulminibus Martis: hocque idem residui velut
mente cogitavere communi.
XXXI, 4, I. Itaque duce Alavivo ripas occupavere Danubii, missis-
que oratoribus ad Valentem, suscipi se humili prece poscebant, et quiete vic-
turos se pollicentes et daturos, si res flagitasset, auxilia. 2. Dum aguntur
15 haec in externis, novos maioresque solitis casus versare gentes arctoas, rumores
terribiles diffuderunt: per omne quicquid ad Pontum a Marcomannis prae-
tenditur et Quadis, multitudinem barbaram abditarum nationum vi subita
sedibus pulsam circa flumen Histrum vagari cum caritatibus suis dissemi-
nantes. 3. Quae res aspernanter a nostris inter initia ipsa accepta est hanc
20 ob causam, quod illis tractibus non nisi peracta aut sopita audiri procul
agentibus consueverant bella. 4. Verum pubiscente iam fide gestorum cui
robur adventus gentilium addiderat legatorum, precibus et obtestatione
petentium, citra flumen suscipi plebem extorrem: negotium laetitiae fuit
potius quam timori, eruditis adulatoribus in maius fortunam principis extol-
25 lentibus, quod ex ultimis terns tot tirocinia trahens, ei nec opinanti offeret,
ut conlatis in unum suis et alienigenis viribus, invictum haberet exercitum,
et pro militari supplemento, quod provinciatim annuum pendebatur, thesauris
accederet auri cumulus magnus. 5. Hacque spe mittuntur diversi, qui cum
vehiculis plebem transferant truculentam. Et navabatur opera diligens,
30 nequi Romanam rem eversurus relinqueretur, vel quassatus morbo letali.
Proinde permissu imperatoris transeundi Danubium copiam colendique adepti
Thraciae partes, transfretabantur in dies et noctes, navibus ratibusque et
cavatis arborum alveis agminatim inpositi, atque per amnem longe omnium
difficillimum imbriumque crebritate tunc auctum ob densitatem nimiam
35 contra ictus aquarum nitentes quidam, et natare conati, hausti sunt plures.
6. Ita turbido instantium studio orbis Romani pernicies ducebatur. Illud
www.dacoromanica.ro
In timp ce dadea zor lucrarii, hunii se apropiau cu pasi repezi si i-ar fi zdro-
bit in mersul for daca n-ar fi fost stingheriti de greutatea pr5.zilor cu care
erau inc5.'rcati. Dar un zvon se furisa cu staruinta printre celelalte triburi
ale gotilor, cum ca un neam de oameni necunoscut pin5. atunci, izbucnind
dintr-un fund tainic de lume intocmai ca un uragan pornit din nametii 5
unor munti inalti, zdrobeste si arunca totul la pamint in calea sa.
0 parte mai insemnata a populatiei, care par5.sise pe Atanarich din pricina
lipsei din ce in ce mai marl de alimente, cauta un salas retras de ochii
barbarilor si chibzuind mult timp ce loc sa-si aleaga, s-au gindit sa se
retrag5. in Tracia, potrivita pentru ei din doua motive : are un p5.mint to
foarte roditor cu iarba si se afla despartita prin apele cele mari ale Dunarii
de sesurile care stau deschise fulgerelor zeului Marte, ajuns acum nepriel-
nic. La fel au chibzuit si ceilalti goti, ca intr-un singur gind.
GOTII TREC ISTRUL IN TRACIA
XXXI, 4, 1. Asadar, avind sef pe Alavivus, gotii au ocupat malurile

Dunarii si au trimis soli la Valens, cerindu-i cu umilinta sa fie primiti in imperiu, 15
fag5.d11111dU-i el vor teal in pace si vor da la nevoie ajutoare. 2. in timp
ce se petreceau aceste lucruri la hotare, s-au raspindit zvonuri inspaiminta-
toare despre not primejdii, mai grozave decit cele obisnuite, anume ca nea-
murile de la miazanoapte se af1a in miscare si ca, pe intreaga intindere de la
marcomani si cvazi pin5. in Pont, un mare numar de populatii barbare necu- 20
noscute, find izgonite din lacasurile for de o putere neasteptat5., rat5.cesc ling5.
fluviul Istru, rasfirati ici si colo impreuna cu fiintele for scumpe. 3. La in-
ceput, vestea a fost primita cu neincredere de Care ai nostri, pentru faptul c5.
in p5.'rtile acelea oamenii din departare af1a despre r5.zboaie abia dupa ces-au
terminat sau dupa ce au fost potolite. 4. Dar increderea in cele petrecute 25
crestea mereu si a fost intarita mai pe urma de sosirea unor soli straini, care
cereau cu rug5.minte staruitoare ca multimea cea fugara sa fie primita dincoace
de fluviu. Treaba se arata mai degraba un prilej de bucurie decit de teams si
lingusitori iscusiti ridicau in slava norocul imparatului, care avea sa primeasca
din tinuturi indepartate, flea sa se fi gindit la asa ceva, atitia soldati des- 30
toinici incit, unindu-si puterile sale cu cele din afar5., putea sa-si faureasca.' o
armata.' de neinvins, iar ajutorul militar p15.tit anual de provincii urma s5.
arunce in tezaurul statului o importanta sums de bani. 5. Hraniti cu astfel
de n5.dejdi, ei au trimis tot felul de oameni pentru a str5.muta dincoace,
in corabii, multimea aceea salbatic5.. Ei se str5.duiau cu grija sa nu fie lasat 35
dincolo nici unul dintre cei care aveau s5. distruga mai tirziu statul roman,
chiar daca ar fi fost atins de o boa15. ucig5.toare. Avind deci ingaduinta imp5.-
ratului sa treac5. Dunarea si sä lucreze ogoarele din p5.rtile Traciei, ei se luptau
cu valurile ziva si noaptea, ingr5.m5.'diti in corabii, barci sau trunchiuri
de copaci scobiti, plutind pe un fluviu care e atit de greu de trecut si care 40
atunci era umflat din pricina ploilor dese. Siliti de imbulzeala prea mare si
de imprejurarea ca trebuiau sa mearga impotriva valurilor, unii au incercat
A, innate, dar multi dintre ei au fost inghititi de ape. 6. Atit de pornit
www.dacoromanica.ro
sane neque obscurum est neque incertum, infaustos transvehendi barbaram

plebem ministros, numerum eius conprehendere calculo saepe temptantes,
ccnquievisse frustratos,
quem qui scire velit",
5 ut eminentissimus memorat vates,
Libyci velit aequoris idem
discere, quam multae zefyro truduntur hare nae".
7. Resipiscant tandem memoriae veteres, Medicas acies ductantes ad Grae-
ciam: quae dum Hellespontiacos pontes, et discidio quodam fabrili, mare sub
10 imo Athonis pede quaesitum exponunt et turmatim apud Doriscum exercitus
recensitos, ccncordante omni posteritate, ut fabulosae sunt lectae. 8. Nam
postquam innumerae gEntium multitudines per provincias circumfusae; pan-
dentesque se in spatia ampla camporum, regions omnes et cuncta opplevere
montium iuga, fides quoque vetustatis recenti documento firmata est. Et
15 primus cum Alavivo suscipitur Fritigernus, quibus et alimenta pro tempore
et subigEndos agros tribui statuerat imperator.
9. Per id tempus nostri limitis reseratis obicibus atque, ut Aetnaeas
favillas armatorum agmina diffundEnte barbaria, cum difficiles necessitatum
articuli correctores rei militaris poscerent aliquos claritudine gestarum rerum
20 notissimos; quasi laevo quodam numine deligente in unum quaesiti potesta-
tibus praefuere castansibus homines maculosi: quibus Lupicinus antistabat
et Maximus, alter per Thracias comes, dux alter exitiosus, ambo aemulae
temeritatis. 10. Quorum insidiatrix aviditas materia malorum omnium fuit.
Nam, ut alia, omittamus, quae memorati vel certe sinentibus isdem, alii per-
25 ditis rationibus, in commeantes peregrinos adhuc innoxios deliquerunt, illud
dicebatur, quod nec apud sui periculi iudices, absolvere ulla poterat venia,
triste et inauditum. 11. Cum traducti barbari victus inopia vexarentur, turpe
commercium duces invisissimi cogitan:nt, et quantos undique insatiabilitas
colligere potuit canes, pro singulis dederunt mancipiis, inter quae ducti sunt
30 optimatum... 12. Per hos dies interea etiam Vithericus Greuthungorum rex
cum Alatheo et Safrace, quorum arbitrio regebatur, itemque Farnobio, pro-
pinquans Histri marginibus, ut simili susciperetur humanitate, obsecravit
imperatorem legatis propere missis. 13. Quibus, ut communi rei conducere
videbatur, repudiatis, et quid capesserent anxiis, Athanarichus paria pertimes-
35 cens abscessit, memor Valentem dudum cum foederaretur ccncordia despe-
xisse, adfirmantem se religione devinctum, ne calcaret solum aliquando
Romanum, hacque causatione principem firmare pacem in medio flumine
coegisse: quam simultatem veritus ut adhuc durantem, ad Caucalandensem
locum altitudine silvarum inaccessum et montium cum suis omnibus decli-
40 navit, Sarmatis inde extrusis.
www.dacoromanica.ro
era zelul celor care se grneau sa duck la pieire lumea romana! Intr-adevar,
un lucru famine neindoielnic de stiut de toata lumea, ca nefericitii slujbasi
care au fost insarcinati cu trecerea multimii barbare, facind de mai multe
on Incercarea sa o numere, s-au oprit Incurcati, deoarece dupa cum g15.suieste
un mare poet: Cine ar dori sa-i afle num5.rul e asemenea celui care ar 5
urea sa stie cit nisip sufra vintul in pustiul Libiei". 7. In sfirsit, ar trebui sa
trezim la viata amintiri cu privire la armatele persane aduse in Grecia: dupa
ce au ocupat Helespontul si au despicat marea, cu anumita maiestrie, ele s-au
Indreptat pe jos spre tarmul muntos si au fost trecute in revista si num5.-
rate cu gramada la Doriskos, dar Intreaga posteritate a socotit aceste- cifre 10
drept fabuloase. 8. Dar acum, cind multimi fara numar se rev5.rsau in pro-
vincii, faspindindu-se pe Intinderile largi ale cimpurilor, buna credinta a
antichit5.tii capata intarirea unei dovezi noi. Si cel dintii care e primit impre-
una cu Alavivus este Fritigern, iar imparatul a dat porunca sa le puns la
indemin5., pentru un timp, alimente si sä le imparteasca ogoare de sem5.- 15
natura.
9. In timpul acesta, cind izvoarele hotarelor noastre erau deschise
si cind barbarii Isi rev5.rsau gloatele lor Inarmate Intocmai ca cenusa fierbinte
a vulcanului Etna, cind imprejur5.rile grele cereau conducatori de osti Incer-
cati si cunoscuti bine prin faima faptelor lor din trecut, ca si cum o divini- 20
tate rauvoitoare i-ar fi ales pins la unul, se aflau in fruntea armatelor noas-
tre piste oameni patati, iar intre ei un loc de seams it aveau Lupicinus si
Maximus, unul Insotitorul trupelor din Tracia, iar ce15.1alt comandant fara
noroc, insa amindoi la fel de indrazneti si lipsiti de judecat5.. 10. Lacomia
lor nerusinata a fost saminta tuturor nenorocirilor. Caci, ca sa trecem cu 25
vederea alte greseli s5.virsite de ei sau de altii cu ingaduinta lor, despre
care s-a pierdut urma, fats de niste strain ping atunci nevinovati, vom po-
meni numai de Intimplarea aceea trista si nemaiauzit5., pe care judecatorii
nici in propria lor cauza n-ar fi putut s-o scape de Invinuire. 11. Deoarece
barbarii, trecuti dincoace, sufereau de lipsa de hran5., ticalosii de comandanti 30
s-au gindit la un comert rusinos si in nesaturarea lor au strins de pretutin-
deni ciini si i-au vindut, primind in schimb cite un sclav, intre care au fost
i copii de nobili.... 12. In aceste zile s-a apropiat intre timp de malurile
Dunarii si Vithericus, regele greuthungilor, impreuna cu Alatheus si Safrax,
care il stapineau cu autoritatea lor, asisderea si cu Farnobius, si au trimis 35
in grabs soli la imparat cu rugaminte staruitoare sa-i primeasca si pe dinsii
in imperiu cu aceeasi ing5.duinta. 13. Ei au fost respinsi, deoarece asa
parea ca cer interesele statului, si nu stiau ce sa faca, iar Athanarich, de
teams sa nu i se Intimple la fel, s-a retras si el amintindu-si ca odinioar5
in timpul unor tratative, respinsese propunerile lui Valens sub motivul ca 40
ar fi legat prin juramint sa nu calce mciodata pe pamintul roman si cu acest
pretext silise pe imparat sa semneze pacea in mijlocul fluviului. Asadar fiindu-i
teams ca aceasta dusmanie dureaza inca, el s-a retras impreuna cu toti ai ski
Intr -un loc din Caucaland, greu de patruns din pricina padurilor si muntilor
Inalti, dupa ce a izgonit de acolo pe sarmati. 45
www.dacoromanica.ro
XXXI, 5, 1. At vero Thervingi, iam dudum transire permissi, prop&

ripas etiam turn vagabantur, duplici impedimenta adstricti, quad ducum
dissimulatione perniciosa, nec victui congruis sunt adiuti, et tEnebantur
consulto nefandis nundinandi commerciis. 2. Quo intellecto ad perfidiam
s instantium malorum subsidium vertendi mussabant, et Lupicinus ne iam
deficerent pertimescens, eos admotis militibus adigebat ocius proficisci. 3.
Id tempus oportunum nancti Greuthungi, cum alibi militibus occupatis,
navigia ultra citroque discurrere solita, transgressum eorum prohibentia
quiescere perspexissent, ratibus transiere male contextis castraque a Fri-
10 tigerno locavere longissime. 4. At ille genuina praevidendi sollertia venturos
muniens casus, ut et imperiis oboediret et regibus validis iungeretur, incidis
segnius Marcianopolim tarde pervenit itineribus lentis. Ubi aliud accessit
atrocius, quad arsuras in commune exitium faces furiales accendit. 5. Ala-
vivo et Fritigerno ad convivium conrogatis, Lupicinus ab oppidi moenibus
15 barbaram plebem opposito milite procul arcebat, introire ad comparanda
victui necessaria, ut dicioni nostrae obnoxiam et concordem, per preces
adsidue postulantem, ortisque maioribus iurgiis inter habitatores et vetitos
ad usque necessitatem pugnandi est ventum. Efferatique acrius barbari,
cum necessitudines hostiliter rapi sentirent, spoliarunt interfectam militum
20 magnam... 6. Quae accidisse idem Lupicinus latenti nuntio doctus, dum in
nepotali mensa ludicris concrepantibus, diu discumbens vino marcebat et
somno, futuri coniciens exitum, satellites omnes, qui pro praetorio, honoris
et tutelae causa, duces praestolabantur, occidit. 7. Hocque populus qui muros
obsidebat dolenter accepto, ad vindictam detentorum regum, :ut opinabatur,
25 paulatim augescens, multa minabatur et saeva. Utque erat Fritigernus expe-
diti consilii, veritus ne teneretur obsidis vice cum ceteris, exclamavit, graviore
pugnandum exitio, ni ipse ad leniendum vulgus sineretur exire cum sociis,
quad arbitratum humanitatis specie ductores suos occisos, in tumultum
exarsit. Hocque impetrato egressi omnes exceptique cum plausu et gaudiis,
30 ascensis equis evolarunt, moturi incitamenta diversa bellorum. 8. Haec ubi
fama, rumorum nutrix maligna, dispersit, urebatur dimicandi studio Ther-
vingorum natio omnis et inter metuenda multa pericu]orumque praevia
maximorum, vexillis de more sublatis, auditisque triste sonantibus
classicis, iam turmae praedatoriae concttrsabant, pilando villas et
35 incedendo vastisque cladibus quicquid inveniri poterat permiscentes.
9. Adversus quos Lupicinus properatione tumultuaria coactis militibus
temere magis quam consulte progressus, in nono ab urbe miliaria stetit pa-
www.dacoromanica.ro
AMMIANIJS MARCELLINIJS 139
GOTII ZDROBESC ARMATA LUI LUPICINUS
XXXI, 5, 1. Iar thervingii, carora li se ingaduise de mult sa tread. flu-

viul, mai rataceau inca pe ling5. maluri, hind impiedicati de doua motive,
anume pref5.catoria plinA de primejdii a comandantilor, care nu-i ajutaserl
cu cele trebuitoare pentru hran5., si oprelistea anume puss la cale a unor
tirguieli necinstite. 2. Intelegind acest lucru, ei au inceput sal murmure 5
impotriva ticalosiei relelor ce-i amenintau, iar Lupicinus, de teama unei
revolte, ii silea cu ajutorul soldatilor sai sa piece mai departe. 3. Folosind
un moment potrivit, in clipa cind au bagat de seams ca soldatii sint ocu-
pati si vasele (care aveau obiceiul sa umble incoace si incolo spre a le opri
trecerea) stau nemiscate, thervingii au trecut riul pe niste bard legate la 10
repezea1a si si-au asezat tabara la o mare departare de Fritigern. 4. iar
acesta, cu iscusinta lui innascuta, cautind scut impotriva intimplarilor din
viitor, pentru a putea fi si ascultAtor fata de imparat si legat de regi puter-
nici, a inaintat incet si dupa marsuri domoale a ajuns intr-un tirziu la Marcia-
nopolis. Aici s-a petrecut alts groza.'vie si mai mare, care a aprins tortele 15
purtate de furii si si-a indreptat focul spre pieirea tuturor. 5. Alavivus si
Fritigern au fost poftiti la un ospAt, iar Lupicinus, cu ajutorul soldatilor,
oprea departe de zidurile orasului plebea barbara, impiedicind-o sa intre si s5.-si
cumpere cele trebuitoare pentru trai. Aceasta, ca una ce era supusa ascul-
t5.rii noastre, se arata linistitai si intelegatoare, cerind mereu voie, cu rugaminti, 20
dar iscindu-se certuri tot mai aprinse intre localnici si cei impiedicati, au ajuns
pins la nevoia de a se lua la bAtaie. Infuriati din ce in ce mai mult, deoa-
rece vedeau ca li se rapesc in chip dusmanos rudele, barbarii au despuiat
si ucis o mare multime de soldati... 6. Despre aceasta intimplare Lupicinus
a aflat printr-un vestitor tainic, pe cind sta la mass ca un desfrinat, In 25
mijlocul glumelor, si era toropit de yin si de somn de pe urma chefului hide-
lungat ; banuind sfirsitul apropiat, el a ucis toate sentinelele, care asteptau
pe comandanti in fata casei in semn de cinste sau pentru a-i ocroti. 7. Cind
a aflat cu durere despre aceasta, poporul care asalta zidurile a inceput sal
se adune cu Incetul spre a razbuna, cum se spunea, pe regii tinuti acolo 30
cu sila, si impfastia o grozavie de sudalmi amenintatoare. Cum Fritigern era
un om iute in hotariri, de frica sa nu fie oprit ca ostatec impreuna cu cei-
lalti a strigat cu glas tare ca vor trebui ss Infrunte o mare primejdie, data nu
capata ingaduint5, sa se duc5. el insusi, impreuna cu tovarasii sai, ss domo-
leascA multimea, care s-a rasculat socotind ce." sefii ei au fost ucisi sub pre- 35
textul unui °spat. Dupa ce li s-a dat voie, ei au iesit cu totii, fiind primiti
cu aplauze de bucurie, si, incalecind pe cai, au pornit in zbor sA pung la
cale tot felul de indemnuri la razboi. 8. Cind faima, hranitoare rautacioasa
a zvonurilor, a raspindit aceasta veste, tot neamul thervingilor ardea de
dorinta de a se bate si cu toate ca se temeau de multe lucruri, avind de 40
infruntat primejdiile cele mai marl, ei au ridicat dupa." obiceiul for steagurile
si ascultind glasul jalnic al trimbitelor, s-au rasfirat in cete de prada, aler-
gind in toate partile, jefuind si incendiind gospodAriile de la tars si invaluind
intr-un pirjol fall sfirsit tot ce puteau intilni in cale. 9. Im' potriva lor, in
mijlocul unei invalmaseli pripite, Lupicinus a strins un numar de soldati 45
11 Izvoarele istoriei Rom:inlet c. 311
www.dacoromanica.ro
ratus ad decerne idum. Barbarique hoc contemplato globos inrupere nos-

trorum incauti, et parmas oppositis corporibus inlidendo, obvios hastis
perforabant et gladiis, furoreque urgente cruento et tribuni et pleraque pars
armatorum periere, signis ereptis, praeter ducem infaustum, qui ad id so-
5 lum intentus, ut confligentibus aliis proriperet ipse semet in fugam, urbem
cursu concito petit. Post quae hostes armis induti Romanis, nullo vetante
per varia grassabantur.
15. Duobus navium milibus, perrupto Bosporo et litoribus Propontidis,
Scythicarum gentium catervae transgressae, ediderunt quidem acerbas
10 terra marique strages; sed amissa suorum parte maxima reverterunt. 16.
Ceciderunt dimicando cum barbaris imperatores Decii pater et filius. Ob-
sessae Pamphyliae civitates, insulae populatae conplures, inflammata Mace-
donia omnis, diu multitudo Thessalonicam circumsedit itidemque Cyzicum.
Anchialos capta et tempore eodem Nicopolis, quam indicium victoriae contra
15 Dacos Traianus condidit imperator ...
XXXI, 6, 1. Hoc gestorum textu circumlato nuntiis densis Sueridus
et Colias, Gothorum optimates, cum populis suis longe ante suscepti et
curare apud Hadrianopolim hiberna dispositi, salutem suam ducentes anti-
quissimam omnium, otiosis animis accidentia cuncta contuebantur. 2. Verum
20 imperatoris litteris repente perlatis, quibus transire iussi -unt in Hellespon-
turn, viaticum cibos biduique dilationem tribui sibi sine tumore poscebant.
Quod civitatis magistratus ferens indigne (succensebat enim isdem ob rem
suam in suburbanis vastatam), imam plebem omnem cum Fabricensibus,
quorum illic ampla est multitudo, productam in eorum armavit exitium,
25 iussisque bellicum canere bucinis, ni abirent ocius, ut statutum est, pericula
omnibus minabatur extrema. 3. Quo malo praeter spem Gothi perculsi et
concito quam considerato civium adsultu perterriti steterunt inmobiles,
laceratique ad ultimum detestatione atque conviciis et temptati missilium
iactibus ral4s, ad defect;onem erupere confessam, et caes;s plurimis quos
30 impetus deceperat petulantior, aversisque residuis et telorum varietate
confixis (habitu iam Romano cadaveribus spoliatis armati) viso propius
Fritigerno, iunxerunt semet ut morigeri socii urbemque clausam obsidio-
nalibus aerumnis urgebant. In qua difficultate diutius positi, passim et pro-
miscue ruebant, eminensque aliquorum audacia peribat inulta, multique
www.dacoromanica.ro
si a inaintat, mai mult orbeste decit cu bagare de seams, pins la miliarul

al noulea de la oral pregatindu-se de lupta. Vazind acest lucru, barbarii au
tabarit asupra pilcurilor neprevazatoare ale soldatilor nostri si, tinindu-si
scuturile in dreptul corpurilor, strapungeau cu lancile si sabiile pe toti cei
care le ieseau inainte. Iscindu-se o incaierare napraznica, i-au rapus ..i pe 5
tribuni si o bung parte din ostasi, rapindu-le stEagurile, in afara de neferici-
tul comandant, care cu gindul numai la chipul cum ar putea scapa cu fuga
din mijlocul macelului, a luat-o la goana spre oral. Dupa toate acestea dus-
manii au incins armele romanilor si au pornit din nou sa jefuiasca, fara opre-
liste, pe unde se nimerea ... 10
15. Navalind cu doua mii de corabii in Bospor si strabatind tar-
murile Propontidei, un numar de triburi scitice ne-au pricinuit pagube
ingrozitoare pe uscat si pe mare, dar dupa ce an pierdut o buns
parte dintre ai lor, s-au intors pe urma de unde au venit. 16. Au cazut
luptind impotriva barbarilor imparatii Decius, tatal si fiul. Au fost asal- 15
tate toate cetatile din Pamfilia, au fost pustiite mai multe insule, a fost incen-
diata toata Macedonia si multimea a impresurat mult timp Salonicul si
Cyzicul. A fost cuprins Anchialos in aceeasi vreme cu orasul Nicopolis, care a
fost intemeiat de Traian in amintirea victoriei sale impotriva dacilor.
ALTI GOTI SE ALATURA LUI FRITIGERN

XXXI, 6, 1. Tesatura aceasta de intimplari s-a raspindit pretutindeni 20
prin tot felul de zvonuri. Sueridus si Colias, fruntasii gotilor, care fusesera
primiti cu mult mai inainte impreuna Cu populatiile lor si se pregateau sa-si
petreaca iarna la Adrianopol, se gindeau inainte de toate la interesele lor
proprii si priveau cu ochi linistiti la tot ce se intimpla. 2. Dar cind li s-a adus
pe neasteptate o scrisoare din partea imparatului, care le poruncea sa trEaca 25
Helespontul, ei cereau fara ingimfare sa li se dea merinde de drum si o
aminare de cloud zile. Acest lucru a fost socotit drept o insults de catre cirmu-
itorii cetatii, care erau suparati din pricina jafurilor facute de goti in avutia
lor proprie din preajma orasului si au inarmat impotriva lor tot poporul
de jos impreuna cu muncitorii din ateliere, care se gig acolo in numar mare. 30
Dupa ce-au poruncit s5. sune trimbitele de lupta, ei amenintau pe toti cu
primejdiile cele mai strasnice, daca nu pleaca mai iute, asa cum se hotarise.
3. Loviti pe neasteptate de aceasta nenorocire si ingroziti de asaltul gra-
bit si necugetat al cetatenilor, gotii au ramas in nEmiscare, dar vazindu-se
incoltiti din cale gall de strigatele pline de ura si de masa si hartuiti 35
de sulitele aruncate din cind in cind asupra lor, ci au clezlarguit o rascoala
pe fata', omorind pe foarte multi dintre cei prinsi in iuresul invalmaselii si
fugarind pe ceilalti. Apoi, stringind tot felul de arme (deoarcce, dupa obi-
ceiul romanilor, i-au despuiat de arme pe cei ucisi), s-au unit cu Fritigern,
pe care 1-au zarit in apropicre, si ca niste tovarasi ascultatori s-au na'pustit 40
impreuna asupra orasului imprejmuit cu mijloace tehnice de aparare. Aflindu-se
inai multi vreme in aceasta situatie anevoioasa, ei alergau in toate partile
de-a valma si citiva mai indrazneti au murit gra sa mai poata fi razbunati,
iar multi au pierit in urma sagetilor primite sau a loviturilor de pietre arun-
www.dacoromanica.ro
142 AMMIANUS MAKCELLINUS
sagittis et rotatis per fundas lapidibus interibant. 4. Tune Fritigernus frustra

cum tot cladibus conluctari, homines ignaros obsidendi contemplans, relicta
ibi manu sufficienti, abire negotio inperfecto suasit, pacem sibi esse cum
parietibus memorans, suadensque ut populandas opimas regiones et uberes,
5 absque discrimine ullo, vacuas praesidiis etiam turn adorerentur. 5. Laudato
regis consilio, quem cogitatorum norant fore socium efficacem, per Thra-
ciarum latus omne dispersi caute gradiebantur, dediticiis vel captivis vicos
uberes ostendentibus, eos praecipue, ubi alimentorum reperiri satias dice-
batur, eo maxime adiumento praeter genuinam erecti fiduciam, quod con-
10 flueubat ad. eos in dies ex eadem gente multitudo ..., dudum a mercatoribus
venundati, adiectis plurimis quos primo transgressu necati inedia, vino
exili vel panis frustis mutavere vilissimis. 6. Quibus acc essere sequendarum
auri venarum periti non pauci, vectigalium perferre posse non sufficientes
sarcinas graves, susceptique libenti consensione cunctorum, magno usui
15 isdem fuere ignota peragrantibus loca, conditoria frugum occulta et latebras
hominum et receptacula secretiora monstrando. 7. Nec quicquam nisi inac-
cessum et devium praeentibus isdem mansit intactum. Sine distantia enim
aetatis vel sexus, caedibus incendiorumque magnitudine cuncta flagrabant,
abstractisque ab ipso uberum suctu parvulis et necatis, raptae sunt matres
20 et viduatae maritis coniuges ante oculos caesis, et puberes adultique pueri
per parentum cadavera tracti amt. 8. Senes denique multi, ad satietatem
vixisse clamantes, post amissas opes cum speciosis feminis, manibus post
terga contortis, defletisque gentilium favillis saedium ducebantur extorres.
XXXI, 7, 1. Haec ex Thraciis magno maerore accepta, Vaientem prin-
25 cipem in sollicitudines varias distraxerunt. Et confestim Victore magistro
equitum misso ad Persas, ut super Armeniae statu pro captu rerum conpo-
neret inpendentium, ipse Antiochia protinus egressurus, ut Constantinopolim
interim peteret, Profuturum praemisit et Traianum, ambo rectores, anhe-
lantes quidem altius, sed inbellis. 2. Qui cum ad loca venissent, ubi parti-
30 culatim perque furta magis et latrocinia,
multitudo minui deberet hostids,
ad id quod erat perniciosum, intempestive conversi, legiones ab Armenia
ductas opposuere vesanum adhuc spirantibus barbaris, opere quidem Martio
saepe recte conpertas, sed inpares plebi inmensae, quae celsorum iuga mon-
tium occuparat et campos. 3. Hi numeri nondum experti quid cum despe-
35 ration rabies valeret indomita, trusos hostes
ultra Haemi montis abscisos
www.dacoromanica.ro
cate de pra§tii. 4. Atunci Fritigern si-a dat seama ca lupta era zadarnica
si cu multe pierderi, deoarece oamenii sai nu se pricepeau la asediu si, dupa
ce a lasat acolo un numar indestulator de osta0, i-a sfatuit pe ceilalti s5.
se indeparteze farce sa duca lucrul pins la capat, spunindu-le sä faca pace
cu zidurile §i Indemnindu -i sa atace §i sa pustiasca gra alegere regiunile rodi- 5
toare §i imbelpgate din jur, care in acel timp erau lipsite de aparare. 5. Ei
an primit cu placere sfatul regelui, pe care-1 tiau ca pe un vrednic tovar4
in astfel de fapte, au pornit cu bagare de seama Si s-au raspindit prin toate
tinuturile Traciei, in timp ce prizonierii sau supuii romani le aratau satele
bogate, mai ales acelea despre care se spunea ca au alimente din be4ug. In 10
afara de increderea lor inascuta, ei mai erau ajutati Indeosebi de faptul ca,
zi de zi, se aduna la din0i o multime de fugari din neamul lor, vinduti
odinioara ca sclavi de catre negustori, iar acestora li se adauga un mare
numar dintre aceia care trecusera mai Inainte, in urma lipsei de hrana,
cind fusesera schimbati pentru un strop de vin sau citeva firimituri de 15
pline neagra. 6. Pe ling5. acWia s-au alaturat multi muncitori din minele de
aur, care nu mai puteau Indura sarcinile grele ale darilor. Ei au fost primiti
cu bucurie, cu Invoirea tuturor, si le-au fost de mare folos in cutreierarea
unor tinuturi necunoscute, aratindu-le hambarele cu gripe ascunse, adapostu-
rile oamenilor si ascunz4urile lor tainice. 7. Avind deci calauze, nimic nu 20
le-a scapat neatins, afar& doar de locurile greu de patruns, care se aflau
departe de drumuri, Cad, fara sa mai faca o alegere intre virste sau sex,
ei le-au cuprins pe toate intr-un m5cel Si pirjol fara margini: copila0i micuti
erau smul0 chiar de la sinul mamei lor Si uci0, mamele erau rapite, sotiile
vaduvite, fiindu-le macelariti sotii sub ochii lor, baietii mai marl §i mai virst- 25
nici erau tiriti peste trupurile neinsufletite ale parintilor. 8. In sfir0t, un
mare numar de batrini, care strigau ca au trait destul, dupa ce §i-au pier-
dut averile, impreuna cu femeile lor distinse, cu miinile legate la spate, plin-
gindu-0 cenusa parintilor §i a rudelor, erau dui intre strain, departe de
caminurile lor.
LUPTA DE LA AD SALICES
XXXI, 7, 1. Aceste §tiri venite din Tracia 1-au intristat mult pe fm- 30
paratul Valens, pricinuindu-i tot felul de griji. El s-a grabit sä trimita indata
la per0 pe comandantul de cavalerie Victor spre a mijloci o impacare, pe
masura imprejurarilor, cu privire la situatia din Germania, iar el insu0 avea
de gind s5. piece in curind din Antiohia spre a se duce la Constantinopol; a
trimis inainte pe Profuturus Si Traianus, doi comandanti cu ambitii mari, 35
dar fara pricepere la razboaie. 2. Ajungind acWia in locurile, unde, din pri-
eina furturilor si a jafurilor, ar fi trebuit indeosebi sa fie imputinata multi-
mea dupianilor, s-au apucat pe negindite de o treaba plin5. de primejdii,
anume an rinduit in fata barbarilor, spumegind Inca de mine, legiunile aduse
din Armenia. Acestea de multe on dadusera dovada de vrednicie in slujba lui 40
Marte, dar nu erau pe masura unei multimi atit de numeroase, care pusese
stapinire pe inaltimile muntilor si pe cimpii. 3. Generalii romani nu i-au dat
seama cita putere este in stare s5. dezlantuie o furie nestavilita ajunsa pins
la disperare §i lovind pe duman 1-au impins dincolo de stincile prapastioase
www.dacoromanica.ro
scopulos faucibus inpcgere praeruptis, ut in barbaros locis et in solis, nusquam

reperiens exitum, diuturna consumeret fames et operirentur ipsi Frigeridum
ducem, cum Pannonicis et transalpinis auxiliis advEntantem, quem petitu
Valentis Gratianus ire disposuit in procinctum, laturum suppetias his qui
5 ad ultimum vexabantur exitium. 4. Post quern Richomeres, domesticorum
tunc comes, imperatu eiusdem Gratiani motus e Galliis, properavit ad Thra-
cias, ductans cohortes aliquas nomine tenus, quarum pars pleraque desc-
ruerat, ut iactavere quidam, Merobaudis suasu, veriti ne destitutae admini-
culis Galliae vastarentur limiter, Rhcno perrupto. 5. Verum articulorum
10 dolore Frigerido praepedito, vel certe, ut obtrectatores finxere malivoli,
morbum causante, ne ferventibus proeliis interesset, universos regens ex
communi sententia, Richomeres Profuturo sociatur et Traiano, tendentibus
prope oppidum Salices: uncle haut longo spatio separatum vulgus inaesti-
mabile barbarorum, ad orbis rotundi figuram multitudine digesta plaus-
15 trorum, tamquam intramuranis cohibitum spatiis, otio fruebatur et uber-
tate praedarum. 6. Praevia igitur spe meliorum, Romani duces, si fors co-
piam attulisset, ausuri aliquid gloriosum, Gothos quicquid molirentur, saga-
citer observabant : id scilicet praestruentcs ut, si aliorsum castra movissent,
quod fecere creberrime, terga ultimorum adorti, plurEs perfoderent contis
20 magnamque spoliorum averterent partem. 7. Hoc intel1ccto hostes vel trans-
fugarum indiciis docti, per quos nihil latebat incognitum, in eodem loco diu
manserunt : sed oppositi exercitus metu praestricti aliorumque militum,
quos affluere iam sperabant : tessera data gentili, per diversa prope diffusas
accivere vastatorias manus, quae iussis optimatum acceptis statimque incensi
25 malleoli, ad carraginem, quam ita ipsi appellant, aliti velocitate regressae
incentivum audendi maiora popularibus addiderunt. 8. Nihil post haec
inter partes praeter indutias laxatum est breves. Reversis enim his quos
necessitas evocarat, plebs omnis intra saeptorum ambitum etiam turn con-
trusa, inmaniter fremens, animisque concita truculentis, experiri postrema
discrimina, nec principibus gentis, qui aderant, renuentibus, cruditate fes-
30 tinabat. Et quoniam haec sole agebantur extremo noxque adventans ad
quietem invitos retinebat et maestos, capto per otium cibo, somni manse-
runt expertes. 9. Contra Romani his cognitis ipsi quoque exsomnes vere-
bantur hostes et male sanos eorum ductores ut rabidas feras: eventum licet
35 ancipitem, ut numero satis inferiores, prosper= tamen ob iustiorem sui
causam mentibus exspectantes inpavidis. 10. Candente itaque protinus die,
signo ad arma capienda ex utraque parte per lituos dato, barbari postquam
inter eos et more iuratum est, tumulosos locos adpetere temptaverunt, quo
exinde per proclive rotarum modo obvios impetu convolverent acriore.
40 Hocque viso, ad suos quisque manipulos properans miles, stabili gradu
www.dacoromanica.ro
ale muntelui Haemus, ocupind strimtorile inguste si inalte pentru ca barbarii,

inchisi in locuri inguste, negasind nicaieri iesire, sä moara acolo pe incetul
de foame, iar ei insisi sal astepte pe generalul Frigeridus, care venea cu aju-
toare din Pannonia si de peste Alpi, caci la cererea lui Valens, acesta primise
ordin din partea lui Gratianus sal se indrepte spre cimpul de lupta pentru a da 5
un sprijin celor care se aflau intr-o primejdie de moarte. 4. In urma lui se
afla Richomeres, pe atunci comandant al garzilor imperiale, care pornise din
Gallia la porunca aceluiasi Gratianus si se grabea sal ajunga in Tracia impreuna
cu citeva cohorte, numai cu numele, caci cea mai mare parte a lor dezertase
(dupa cum spun unii cu ingimfare) la indemnul lui Merobaudes, caruia ii era 10
teama ca in lipsa unei ocrotiri Gallia va fi pustiita in voie de catre cei de peste
Rin. 5. Dar Frigeridus era impiedicat de dureri la incheieturi sau poate (cum
au scornit cu rautate unii birfitori) cauta anume pricing de boaIa spre a nu
lua parte la aceste lupte grozave. De aceea in urma unei hotariri comune
i-a condus pe toti Richomeres, care s-a unit cu Profuturus si Traianus in apro- 15
piere de orasul Salices. Nu departe de acolo se afla multimea fara numar
a barbarilor, indaratul unui numar mare de carute orinduite in forma de cerc,
stindinchisi, ca intr-o cetate si desfatindu-se in liniste cu prada lor cea bogata.
6. Deci avind drept calauza nadejdea unui succes, daca o intimplare fericita
i-ar putea clarui din plin, si cu indrazneala unei victorii stralucite, comandantii 20
romani priveau cu luare aminte la tot ce s'avirseau gotii, gindinsu-de ca daca
dusmanii si-ar stramuta tabara in alta parte, cum au facut in multe rinduri,
sa-i loveasca din spate pe cei mai din urma, sal strapunga un numar dintre
ei si sal be is indarat o mare parte din prada. 7. Pricepind acest lucru
sau aflindu-1 din spusele fugarilor, carora nimic nu le raminea ascuns, dus- 25
manii au stat mai multa vreme in acelasi loc, dar temindu-se de armata din
fata lor si de alti osteni care puteau sal mai vie, au dat semnalul gentilic si
au chemat la ei cetele de prada raspindite in toate partile. Acestea, aflind de
poruncile sefilor in clipa cind s-au aruncat in sus sageti aprinse au pornit cu
iuteala zborului de pasare spre carrago (asa isi numesc ei tabara) si au aprins 30
in inimile tovarasilor lor focul indraznelii pentru fapte mai marete. 8. De acum
inainte intre cele doul parti nu mai putea fi decit un scurt armisti(iu. Caci
dupa intoarcerea celor minati de nevoia prazilor, toata multimea ingrama-
dita in cercul de metereze al carelor a pornit sal strige cu cruzime in gura
mare, ispitind inimile lor nebunesti sa incerce o rafuiala hota'ritoare, in timp 35
ce sefii da trib, care se aflau de fatal, nu aratau nici o impotrivire. $ideoarece
lucrurile acestea se petreceau la asfintitul soarelui, iar caderea noptii ii
tintuia p° loc impotriva vointii lor, mincind in liniste, au ramas intristati, fara
a-i cuprinde somnul. 9. Romanii, aflind despre acestea, n-au putut nici ei
s5. Inchid5. ochii, caci se temeau de dusmani si de sefii lor smintiti ca niste 40
fare salbatice si asteptau cu incredere deznodamintul, intr-adevar indoielnic,
pentru ca ei se aflau mai putini la numar, dar totusi prielnic deoarece
cauza lor era mai dreapta. 10. Cind s-a luminat de ziu5., dupa ce din amin-
doua partile trimbitele au dat semnalul de lupta, barbarii au facut intre ei
un juramint, dupa obiceiul lor, si au incercat sal se urce pe locurile mai inalte 45
spre a se avinta de acolo intocmai ca niste roti, intr-un atac na'valnic, asupra
celor care le-ar sta impotriva. V5.zind aceasta, fiecare din soldatii nostri s-a
www.dacoromanica.ro
146 AMMIANUS MAR CELLINUS
consistens nec vagabatur nec relictis ordinibus procursabat. 11. Ergo ubi
utrimque acies cautius incedentes, gressu steterunt immobili, torvitate
mutua bellatores luminibus se contuebantur obliquis. Et Romani quidem
voce undique Martia concinentes, a minore solita ad maiorem protolli, quam
5 gentilitate appellant barritum, vires validas erigebant. Barbari vero maio-
rem laudes clamoribus stridebant inconditis, interque varios sermonis dissoni
strepitus leviora proelia temptabantur. 12. Iamque verrutis et missilibus
aliis utrimque semet eminus lacessentes ad conferendas coiere minaciter
manus, et scutis in testudinum formam coagmentatis pes cum pede conlatus
10 est. Barbarique ut reparabiles semper et celeres, ingentes clavas in nostros
conicientes ambustas mucronesque acrius resistentium pectoribus inlidentes,
sinistrum cornu perrumpunt: quod inclinatum subsidialis robustissimus
globus, e propinquo latere fortiter excitus, haerente iam morte cervicibus
sustentavit. 13. Fervente igitur densis caedibus proelio, in confertos quisque
15 promptior ruens, ritu grandinis undique volitantibus tells
oppetebat et
gladiis, et sequebantur equites hinc inde fugientium occ:pitia lacertis ingen-
tibus praecidentes et terga, itidemque altrinsecus pedites, lapsorum timore
impeditorum, secando suffragines. 14. Et um omnia caesorum corporibus
opplerentur, iacebant inter eos quidam semianimes, spem vitae inaniter usur-
20 pando, alii glande fundis excussa vel harundinibus armatis ferro confixi, quo-
rundam capita per medium frontis et verticis mucrone distincta in utrumque
humerum magno cum horrore pendebant. 15. Etpertinaci concertatione nondum
lassatae, aequo Marte partes semet altrinsecus adilictabant, nec de rigore genuino
quidquam remittebant, dum vires animorum alacritas excitaret. Diremit
25 tamen interneciva certamina cedens vespero dies et cunctis qua quisque
potuit, inconposite discedentibus, residui omnes repetunt tentoria tristiores.
16. Humatis denique pro locorum et temporis ratione, honoratis quibusdam
inter defunctos, reliqua peremptorum corpora dirae volucres consumpserunt,
adsuetae illo tempore cadaveribus pasci, ut indicant nunc usque albentes
30 ossibus campi. Constat tamen in numero longe minore Romans, cum copiosa
multitudine conluctatos, funerea multa perpessos: non tamen sine deflendis
aerumnis exagitasse barbaram plebem.
XXXI, 8, 1. His casibus proeliorum ita luctuose finitis, nostri proxi-
mos Marcianopoleos petivere secessus. Gothi intra vehiculorum anfractUs
35 sponte sua contrusi numquam exinde per dies septem egredi vel videri sunt
ausi, ideoque oportunitatem milites nancti, inmensas alias barbarorum ca-
tervas Haemimontanas angustias clauserunt aggerum obiectu celsorum,
www.dacoromanica.ro
dus in grabs la manipulul sau si-a luat locul ce i se cuvenea si pe urma

n-a mai alergat incoace si incolo si nici nu si-a mai p5.rasit rindurile. 11. Ina-
intind de o parte si de alta cu bagare de seams, luptatorii s-au oprit fats
In fats si se uitau unii la altii cu rautate si priviri amenint5.toare. Ina ltind
de pretutindeni o melodie razboinica, mai intii mai slabs, apoi tot mai puter- 5
nic5., romanii cintau impreuna un cintec cunoscut sub numele sti ain de bar-
ritus, sporindu-si astfel puterea si barbatia, iar barbarii scoteau In neo-
rinduiall strig5.te de slava in cinstea stramosilor for si in mijlocul unui
vacarm de graiuri incilcite incercau sa se prinda in citeva lupte mai usoare.
12. Ei s-au hartuit mai intii din departare, aruncind sageti si suliti, apoi s-au 10
strins amenint5.tor Intr -o inc5ierare mina in mink aparindu-se cu scuturile for
rinduite in forma unor carapace de broasca testoasa si asezind picior ling5.
picior. Barbarii puteau sa-si. Intregeasca mereu pierderile, erau sprinteni si
aruncau peste ai nostri bucati man de lemne aprinse, indreptindu-si
taisul armelor spre piepturile celor care luptau cu mai mult5. Inver- 15
sunare. Flancul nostru sting a fost strapuns si a Inceput sa se clatine, dar o
unitate auxiliary destul de puternica s-a desprins cu barbatie din flancul vecin
si i-a dat un sprijin in primejdia lui de moarte. 13. Lupta s-a incins, pref5.-
cindu-se in maceluri dese, si fiecare se arunca gr5.bit in invalmaseala Infrun-
tind s5.biile si sulitele, care curgeau din toate partile ca o grinding. Calaretii 20
urmareau pe fugari, spintecindu-le cu bratul for vinjos ceafa si spinarea, iar
soldatii pedestri, pe de alta parte, t5.1au picioarele celor care cadeau si erau
impiedicati in mersul for din pricina spaimei. 14. Cind pamintul s-a acoperit
peste tot cu trupurile celor morti, mai z5.cea printre ei cite unul pe jum5.tate
mort, nutrind Inca n5.dejdea de a sc5.pa cu viata: unii erau loviti cu glontul 25
aruncat de prastii sau de fierul s5."getilor, iar altii aveau capetele despicate
prin mijlocul fruntii sau prin crestet, atirnirdu-i intr-o parte si alta a umeri-
lor si pricinuind spaim5. mare. 15. 8i lupta indar5.tnica n-a contenit de loc,
deoarece amindoua partile se ra..zboiau cu aceeasi rivna si nici una nu srabea
In vlaga ei fireasc5. atita timp cit puterile ii erau inviorate de caldura ini- 30
milor. Totusi sosirea noptii a pus cap5.t luptelor ucigatoare si ei s-au retras cu
totii in neorinduiala, fiecare pe unde a putut, iar supravietuitorii s-au Indrep-
tat pretutindeni spre corturi, coplesiti de amaraciune. 16. La sfirsit au ingropat
cu cinste, dupa loc si imprejur5.*ri, pe citiva dintre cei morti, iar trupurile
celorlalti cazuti au fost mincate de pasarile salbatice, dupa cum ne arata 35
i pine', in ziva de azi cimpurile inalbite de oase. Totusi se stie ca romanii, fiind
in numar mult mai mic si avind de luptat cu o multime numeroasa, au suferit
pierderi mari : caci infruntarea plebei barbare nu s-a putut infaptui far5.1acrimi
si nenorociri.
GOTII PUSTIESC TRACIA
XXXI, 8, 1. Cind au luat sfirsit Intr -un chip atit de jalnic aceste intim- 40
plari razboinice, soldatii nostri s-au retras la Marcianopolis, adapostul cel
mai apropiat. Gotii s-au adunat de bunavoie in metererezele for de carute
si timp de sapte zile n-au mai indr5.znit nici o clips O. iasa de acolo sau
macar s5. se fac5. v5.zuti ; de aceea soldatii au folosit acest prilej si au inchis
in strimtorile muntelui Haemus numeroase alte pIlcuri de barbari, ridicind
www.dacoromanica.ro
hac spe nimirum, ut inter Histrum et solitudines perniciosa hostium multi-

tudo conpacta nullosque reperiens exitus periret inedia, cunctis utilibus ad
vivendum in civitates validas ccnportatis, quarum nullam etiam tum cir-.
cumsedere conati sunt, haec et similia machinari penitus ignorantes. 2. Post
5 quae repetivit Gallias Richomeres, ob maiorem proeliorum frEmitum qui
sperabatur, hide adminicula perducturus. Haec Gratiano quater et Mero-
baude ccnsulibus agebantur anno in autumnum vergente. 3.. Inter quae
Valens audito lugubri bellorum direptionumque eventu, Saturninum eques-
tris exercitus ad tempus cura commissa, suppetias Traiano ferentEm misit
10 et Profuturo. 4. Forteque isdem diebus per Scythiae rcgiones et Mocsiae,
omnibus quae poterant mandi, consumptis, feritate urgente pariter et inopia,
erumpere barbari molibus magnis ardebant. Hocque saepe temtato, cum ob-
ruerEntur vigore nostrorum, per asperitates scruposas valide resistentium,
adacti necessitate postrema, Hunorum et Halanorum aliquos ad societatem
15 spe praedarum ingentium adsciverunt. 5. Quo cognito Saturninus (ham
enim aderat et praetenturas stationesque disponebat agrarias) paulatim
conligens suos, digredi parabat consilio non absurdo: ne subita multitudo,
ut amnis inmani impulsu undarum obicibus ruptis emissus, convelleret
levi negotio cunctos, suspecta loca acutius observantes. 6. Deinde post
20 reseratas angustias abitumque militis tempestivum, incomposite, qua quisque
clausorum potuit, nullo vetante turbandis incubuit rebus: et vastabundi
omnes per latitudines Thraciae pandebantur impune, ab ipsis tractibus
quos praetermeat Hister, exorsi, ad usque Rhodopen et fretum, quod im-
mensa disterminat maria, rapinis et caedibus sanguineque et incendiis et
25 liberorum corporum corruptelis crania foe dissime permiscentes. 7. Tunc
erat spectare cum gemitu facta visuque praEdira, attcnitas metu feminas
flagris concrepantibus agitari, fetibus gravidas adhuc immaturis, antequam
prodirent in lucem, impia tolerantibus multa; implicatos alios matribus
parvulos et puberum audire lamenta puellarumque nobilium, quarum strin-
30 gebat fera captivitas manus. 8. Post quae adulta virginitas castitasque nup-
tarum ore abiecto flEns ultima ducebatur, mcx profanandum pudorem optans
morte, licet cruciabili, praevEnire. Inter quae cum beluae ritu traheretur
ingenuus paulo ante dives et liber, de to Fortuna ut inclemEnti querebatur
et caeca, quae CUM puncto temporis brevi opibus exutum et dulcE dine can-
35 tatum domoque extorrem, quam ccncidisse vidit in cilium et ruinas, aut
lacerandum membratim, aut scrviturum sub verberibus et tormentis crudo
devovisti victori. 9. Barbari temen, velut diffractis caveis bestiae, per Thra-
ciarum amplitudines fusius incitati, oppidum petivere nomine Dibaltum,
ubi tribunum Scutariorum BarzimerEn invEntum cum suis, Cornutisque et
40 aliis peditum numeris castra pen( ntem adsiliunt, eruditum pulvere militari
www.dacoromanica.ro
impotriva for zagazuri inalte, fara indoiala cu nadejdea ca multimea dusmanilor

aducatori de primejdii, aflindu-se ingradita intre Istru si locuri pustii si nega-
sind nicio iesire, va pieri de foame, deoarece cele de trebuinta pentru
trai fusesera duse in cetatile intarite, din care ei nici atunci n-au cutezat sa
atace vreuna, fiind cu totul nepriceputi in Intreprinderile razboinice de acest 5
fel. 2. Apoi Richomeres a plecat in Gallia, in urma unui zvon staruitor ca se
pregatesc alte razboaie, cu nadejdea sa aduca de acolo ajutoare. Evenimen-
tele acestea s-au petrecut in anul cind Gratianus a fost consul pentru a patra
oars, impreuna cu Merobaudes, catre toamna. 3. tntre timp Valens a aflat
de sfirsitul trist al razboaielor si distrugerilor si a trimis in sprijinul lui Tra- 10
ianus si Profuturus pe Saturninus, incredintindu-i in mod vremelnic condu-
cerea cavaleriei. 4. Intimplator, tot in aceleasi zile, prin partile Scitiei si ale
Moesiei mincind tot ce putea fi rnincat si impinsi din spate de cruzime si
lipsuri, barbarii ardeau de dorinta de a scapa dinlauntrul zagazurilor celor
mari. Ei au incercat acest lucru de mai multe ori, dar au fost infrinti de ener- 15
gia soldatilor nostri care se impotriveau cu indirjire pe inaltimile aspre ale
stincilor ascutite. Yn cele din urma s-au vazut siliti de imprejurari sa cheme
in tovarasia for pe unii dintre huni si alani, in nadejdea unor prazibogate.
5. Cind a auzit despre toate acestea, Saturninus, care tocmai se afla de fats
si rinduia posturile si gazzile de pe cimp, i-a adunat cu incetul pe ai sai 20
si se pregatea sa plece, din motive foarte intemeiate. El se temea ca nu cumva
multimea infuriate, asemenea unui fluviu care sub greutatea apelor rupe
stavilarele, sa-i arunce cu usurinta la o parte pe toti cei care strajuiau cu gri-
jä locurile amenintate. 6. Apoi, dupe deschiderea strimtorilor si dupe plecarea
la timp a soldatilor, ei s-au napustit in neorinduiala, fiecare pe unde a putut, 25
nefiind impiedicati de nimeni si s-au dat la jafuri. Pustiind peste tot fail nici
o primejdie au impinzit cimpiile Traciei, pornind din partile de unde curge
Istrul si pine in Rhodope si la strimtoarea care desparte marile cele mari.
Ei le-au amestecat pe toate de-a valma in chipul cel mai rusinos, savirsind
omoruri, furturi, varsare de singe, incendii si pingarind trupurile cetatenilor 30
liberi. 7. Atunci puteai sä vezi lucruri inspaimintatoare pentru auz si vaz,
femei Innebunite de groaza minate cu lovituri de bici, purtind in pintecele
for fa.pturi Inca necoapte, care trebuiau sa indure o multime de nelegiuiri
inainte de a se naste ; aveai prilejul s5." auzi scincetul copiilor mici, tinindu-se
strins de poala mamelor for sau plinsetele baietilor mai virstnici si ale copi- 35
lelor, duse cu miinile incatusate intr-o salbatica sclavie. 8. In urma for erau
tirite tinere fete si sotii credincioase, care-si plingeau (cu ochii in pamint)
nenorocirea fara margini, si-si doreau mai degraba moartea decit profanarea
cinstei. Infra ele, Impins ca un animal, cetateanul ping de curind bogat si
Tiber, to blestema. pe thy-, Sparta nemiloasa si oarba, care 1-ai despuiat, in- 40
tr-o clip., d- averi, i-ai luat minglierea fiintelo dragi, 1-ai alungat din casa
prefacuta, sub ochii sai, in cenusa si ruing si 1-ai lasat prada unui invingator
salbatic spre a fi sfirtecat in bucati sau pentru a-i sluji ca sclav sub lovituri
si in chinuri. 9. Iar barbarii, asemenea unor fiare salbatice, au izbucnit in
larg pe Intinsurile acelor locuri si s-au indreptat spre orasul cu numele Dibal- 45
turn, unde 1-au g..sit pe tribanul scutierilor, Barzimeres, impreuna cu soldatii
sai, cornutii si alte unitati de pedestrime, pe cind isi aseza tabara, si au napa-
www.dacoromanica.ro
rectorem. 10. Qui confestim, ut adigebat necessitas instantis exitii, iussa

canere bellicum tuba, lateribus firmatis prorupit, cum promptis adcinctis
ad proelium; fortiterque resistendo pan pugnandi sorte discessisset, ni eum
equitum adcursus complurium anhelum circumvenisset et fessum. Et ita
5 cecidit interfectis barbarorum non paucis, quorum clades copiarum magni-
tudo celabat.
XXXI, 9, 1. Re in hunc modem peracta, Gothi quid postea molirentur
incerti, quaeritabant Frigeridum, tamquam obicem validum, ubi repererint,
excisuri: et cultiori victu somnoque parumper adsumpto, eum sequebantur
to ut terae: docti quod Gratiani monitu reversus in Thracias, et prope Beroeam
vallo metato, eventus rerum speculabatur ancipites. 2. Et hi quidem ad pa-
trandum propositum discursione rapida maturabant. Ille vero regendi con -
servandique militis non ignarus, id quod cogitatum est suspicatus, vel explo-
ratorum relatione, quos miserat, aperte instructus, per montium celsa silva-
15 rumque densitates ad Illyricum re dit, erectus prosperitate nimia, quam ei
fors obtulit insperata. 3. Repedando enim congregatosque in cuneos sensim
progrediens, Gothorum optimatem Farnobium cum vastatoriis globis va-
gantem licentius occupavit, ducentemque Taifalos nuper in societatem ad-
hibitos: qui, si dignum est dici, nostris ignotarum gentium terrore dispersis,
20 transiere flumen direpturi vacua defensoribus loca. 4. Eorum catervis su-
bito visis certare comminus dux cautissimus parans adortusque nationis
utriusque grassatores minantes etiam turn acerbas ... trucidasset omnes
ad unum, ut ne nuntius quidem cladis post appareret, ni cum aLiis multis
perernpto Farnobio metuendo antehac incensore turbarum, obtestatus prece
25 impensa superstitibus pepercisset, vivosque omnes circa Mutinam Regiumque
et Parmam, Italica oppida, rura culturos exterminavit. 5. Hanc Taifaiorum.
gentem ... ac turpem obscene vitae flagitiis ita accepimus mersam, ut apud
eos nefandi concubitus foedere copulentur maribus puberes, aetatis viri-
ditatem in eorum pollutis usibus consumpturi. Porro siqui iam adultus aprum
30 exceperit solus vel interemerit ursum immanem, conluvione liberatur incesti_
XXXI, 11, 1. His forte diebus Valens tandem excitus Antiochia, lon-
gitudine viarum emensa venit Constantinopolim, ubi moratus paucissimos
dies seditioneque popularium levi pulsatus, Sebastiano paulo ante ab Italia,
www.dacoromanica.ro
dit asupra acestui conducator deprins cu greutatile razboiului. 10. El a dat

ordin intr-o clips (cum era nevoie intr-o primejdie amenintatoare) sal sune cor-
nul de ra:zboi, a intarit flancurile §i s-a avintat in lupta, alaturi de ni§te sol-
dati pregatiti sa se apere: s-a impotrivit cu barbatie, Si ar fi scapat din Inca-
ierare cu obraz curat, daca n-ar fi fost impresurat de iurepl mai multor 5
calareti, pe cind abia mai sufla i era sleit de puteri. i astfel a cazut dupa
ce a ucis multi barbari, a caror infringere a ramas nqtiuta din pricina multi-
mii gloatelor lor.
FRIGERIDUS OMOARA. PE FARNOBIUS CU MULTI GOTI
XXXI, 9, 1. Dupa ce s-a incheiat lupta in felul acesta, gotii nu §tiau ce

sa: mai inceapa 0-1 cautau pe Frigeridus, ca pe un vrajma5 de seams, spre 10
a-1 zdrobi, unde-1 vor gasi; Si dupa ce au mincat ceva mai bine §i au dormit
putintel, s-au pus pe urma lui, ca n4te fiare. Ei au aflat ca: s-ar fi intors
in Tracia, la indemnul lui Gratianus, i-§i masura un loc de aparare linga
Beroea, a§teptind cu nehotarire desfaprarea evenimentelor. 2. De aceea
se gra:beau s5.-§i duca repede la indeplinire planul lor. Dar Frigeridus nu era 15
un om nepriceput in conducerea Si protejarea soldatilor sai §i, banuindu-le
gindurile sau aflindu-le pe fata din spusele iscoadelor trimise la ei, s-a intors
peste inaltimile muntilor i prin desimea padurilor in Illyricum, imbarbatat
de un succes mare, pe care i 1-a dat o intimplare nea§teptata. 3. Cad pe cind
se retragea, inaintind pe nesimtite cu trupele rinduite in forma: de unghi as- 20
cutit, a dat peste §eful gotilor, Famobius, care ratacea in voie cu cetele
sale de prada Si ducea cu sine pe taifali, care fusesera primiti nu de mult
in tovara4ia lor. Acqti taifali, daca merits sa: mai spun, in timpul cind ai
noWi erau impra4tiati de spaima populatiflor necunoscute, autrecut fluviul
pentru a jefui locurile lipsite de aparare. 4. Cind a zarit pe neWeptat ce- 25
tele lor, comandantul s-a pregatit cu cea mai mare grija sa dea lupta de
aproape §i s-a repezit asupra banditilor din cele doua triburi, care i atunci
ne mai amenintau cu grozaviile lor; §i i-ar fi macelarit pe toti pin. la unul,
ass fel incit sal nu supravietuiasca nici un vestitor al infringerii, daca dupa
pieirea multora din ei §i a lui Famobius, pia: atunci un temut atit5.tor de 30
tulburki, nu ar fi fost rugat cu o staruinta fara margini s5.-i crute pe cei
falma0 in viata. El i-a dus pe toti cei vii in Italia in jurul ora§elor Mutina,
Regium Si Parma, spre a lucra ogoarele. 5. Am auzit ca neamul taifalilor
s-a cufundat atit de ru§inos in desfriu §i viata nelegiuita, incit la ei, dupa
obicei criminal, se impreuneaza tineri nevirstnici cu barbati spre a-§i irosi 35
vlaga tineretii intr-o convietuire scirboas5.. Dar cind un tias mai in virsta
prinde singur un mistret sau ucide un urs mare, el scapa de murdaria pinga-
ririi.
ZDROBIREA GOTILOR LA BEROEA
XXXI, 11, 1. Din intimplare, in aceste zile a pornit in sfir§it i Valens

din Antiohia §i, dupa un drum lung, a sosit la Constantinopol, unde a stat 40
numai citeva zile §i a potolit o upara: rascoa15. populara. Putin mai inainte
www.dacoromanica.ro
152 AMMIANUS MAR.CEULINUS
ut petierat, misso, vigilantiae notae ductori, pedestris exercitus cura commissa,

quem regebat antea Traianus: ipse ad Melanthiada villam CaEsarianam pro-
f ectus, militem stipendio fovebat et alimentis et blanda crebritate sermonum.
2. Uncle cum itinere edicto per tesseram Nicen venisset, quae statio ita
5 cognominatur, relatione speculatorum didicit refertos opima barbaros prae-
da a Rhodopes tractibus prope Hadrianopolim revertisse: qui motu impe-
ratoris cum abundanti milite cognito, popularibus iungere se festinant, circa
Beroeam et Nicopolim agentibus praesidiis fixis: atque ilico ut oblatae oc-
casionis maturitas postulabat, cum trecentenis militibus per singulos numeros
10 lectis, Sebastianus properare dispositus Est, conducens rebus publicis aliquid,
ut promittebat, acturus. 3. Qui itineribus celeratis, conspectus prope Hadria-
nopolim, obseratis vi portis iuxta adire prohibebatur: veritis defensoribus
ne captus ab hoste veniret et subornatus atque contingeret aliquid in civi-
tatis perniciem, quale per Actum acciderat comitem, quo per fraudem a
15 Magnentiacis militibus capto claustra patefacta sunt Alpium Iuliarum.
4. Agnitus tamcn licet sero Sebastianus et urbem introire permissus, cibo
et quiete curatis pro copia, quos ductabat, secuta luce impetu clandestino
erupit vesperaque incedente Gothorum vastatorios cuneos prope flumen
Hebrum subito visos paulisper opertus aggeribus et frutectis, obscura nocte
20 suspensis passibus inconpositos adgressus est, adeoque prostravit, ut praeter
paucos quos morte velocitas exemerat pedum, interirent reliqui omnes, prae-
damque retraxit innumeram, quam nec civitas cepit nec planities lata cam-
porum. 5. Qua causa percitus Fritigernus et extimescens, ne dux, ut saepe
audierat, impetrabilis dispersos licenter suorum globos raptuique inten-
25 tos consumeret, improvisos adoriens: revocatis omnibus prope Cabylen
oppidum cito discessit, ut agentes in regionibus patulis nec media, nec occultis
vexarentur insidiis. b
6. Dum haec aguntur in Thraciis, Gratianus docto litteris patruo, qua
industria superaverit Alamannos, pedestri itinere, praemissis inpedimentis et
30 sarcinis, ipse cum expeditiore militum manu permeato Danubio, delatus
Bononiam, Sirmium introiit, et quadriduum ibi moratus per idem flumen
ad Martis castra descendit, febribus intervallatis adflictus: in quo tractu
Halanorum impetu repentino temptatus amisit sequentium paucos.
XXXI, 12, 1. Isdemque diebus exagitatus ratione gemina Valens,

35 quod Lentienses conpererat superatos, quodque Sebastianus subinde scri-
bens, facta dictis exaggerabat, e Melanthiade signa commovit, aequiperare
facinore quodam egregio aduliscentem properans f ilium fratris, cuius virtuti-
www.dacoromanica.ro
fusese trimis din Italia Sebastianus, la cererea sa, un conducator staruitor

si incercat, caruia i-a fost data in seamy armata pedestra, comandata pins
atunci de Traianus. imparatul s-a dus la mosia imperials de la Melanthias,
unde cauta sa-si apropie soldatii prin bani, alimente si numeroase cuvintari
magulitoare. 2. De acolo a dat ordin de plecare si a venit la Nice, un loc 5
de stationare care poart5. intr-adevar acest nume. Din spusele iscoadelor a
fost informat ca barbarii, incarcati cu prazi bogate, s-au intors din tinuturile
Rhodope, linga Adrianopol. Ei aflasera de miscarile imparatului si a mul-
timii soldatilor sai si se pregateau sä se uneasca cu cei din neamul for care
erau cantonati ling5. Beroea si Nicopolis. ,Si numai decit a fost rinduit sa 10
piece in graba Sebastianus, cum cerea intelepciunea imprejurarilor de fats,
impreuna cu cite trei sute de soldati alesi din fiecare unitate, spre a savirsi
ceva de seams in folosul obstesc, cum fagaduia el. 3. A ajuns in marsuri
grabite linga Adrianopol, dar a fost impiedicat sa intre inlauntru, deoarece
portile erau z5.vorite, iar aparatorii se temeau sä nu vie cumva de la dusmani 15
un prizonier travestit si sa pricinuiasca o primej die pentru cetate, cum se intim-
plase cu comitele Actus, care fusese prins de soldatii lui Magnentius si deschi-
sese prin viclesug strimtorile Alpilor Iulieni. 4. Sebastianus a fost totusi recu-
noscut, deli cam tirziu, si i s-a ingaduit sa intre in oral. Pupa ce si-a hranit
si odihnit cu indestulare oamenii de sub comanda sa, a iesit a doua zi in 20
taina si spre sears a zarit deodata linga riul Hebru cetele pradalnic e ale goti-
lor, rinduite in forma de unghi ascutit. Furisindu-se prin santuri si tufisuri
si inaintind cu pas usor, i-a izbit pe neasteptate in intunericulnoptii sii-a zdro-
bit in asa fel incit numai putini au putut scapa de la moarte cu iuteala pi-
cioarelor, iar toti ceilalti au pierit ; si a luat de la ei o prada fara numar, 25
pe care n-o incapea nici cetatea si nici sesul larg al cimpurilor. 5. Acest lucru
1-a zguduit pe Fritigernus, care se temea ca nu cumva comandantul acesta
neinvins, cum auzise deseori, sa-i nimiceasca cetele imprastiate la intimplare,
cu gindul numai la jafuri, dind impotriva for atacuri neasteptate ; de aceea
i-a chemat pe toti linga orasul Cabyle, si apoi s-a indepartat in grabs, spre a 30
opera in tinuturi deschise, lipsite de primejdia infometarii si a capcanelor
ascunse.
6. Pe cind se petreceau acestea in Tracia, Gratianus 1-a instiintat
printr-o scrisoare pe unchiul sau Valens cu city iscusinta i-a biruit pe ala-
mani, apoi mergind pe jos, dupa ce a trimis inainte proviziile si bagajele, a 35
trecut Dunarea impreuna cu o mina de soldati usor inarmati, a ajuns in Bono-
nia si a intrat in Sirmium, unde a ramas patru zile. Dupa aceea a coborit la
vale pe acelasi fluviu ping la Castrele lui Marte", in timp ce suferea de friguri
intermitente: in drumul acesta a fost lovit pe neasteptate de un atac al ala-
nilor si a pierdut din insotitorii sai. 40
VALENS HOTARASTE LUPTA INAINTE DE A SOSI GRATIANUS
XXXI, 12, 1. Tot in zilele acelea Valens era mihnit din doua motive:
de vestea infringerii lentienilor si de faptul ca Sebastianus ii scria des si
coplesea faptele cu vorbe. El a pornit din Melanthias cu dorinta de a se
ridica printr-o fapta stralucita pins la inaltimea tina'rului fiu al fratelui sau,
www.dacoromanica.ro
bus urebatur: ducebatque multiplices copias nec contemnendas nec segues,

quippe etiam veteranos isdem iunxerat plurimos, inter quos et honoratiores
alii et Traianus recinctus est, Paulo ante magister armorum. 2. Et quoniam
exploratione sollicita cognitum est cogitare hostes fortibus praesidiis itinera
5 claudere, per quae commeatus necessarii portabantur, occursum est huic
conatui conpetenter, ad retinendas oportunitates angustiarum, quae prope
erant, peditibus sagittariis et equitum turma citius missa. 3. Triduoque
proximo cum barbari gradu incederent leni et metuentes eruptionem per
devia, quindecim milibus passuum a civitate stationem peterant Nicen (in-
10 certum quo errore), procursatoribus omnem illam multitudinis partem, quam
viderant, in numero decem milium esse firmantibus, imperator procaci quodam
calore perculsus isdem occurrere festinabat. 4. Proinde agmine quadrato in-
cedens prope suburbanum Hadrianopoleos venit, ubi vallo sudibus fossaque
firmato, Gratianum impatienter operiens, Richomerem comitem domesti-
15 corum suscepit, ab eodem imperatore praemissum cum litteris, ipsum quoque
venturum mox indicantibus. 5. Quarum textu oratus, ut praestolaretur pau-
lisper periculorum participem, neve abruptis discriminibus temere semet
committeret solum, adhibitis in consgium potestatibus variis, quid facto
opus esset deliberabat. 6. Et cum Sebastiano auctore quidam protinus
20 eundum ad certamen urgerent, Victor nomine magister equitum, Sarmata,
sed cunctator et cautus, eadem sentientibus multis imperii socium exspectari
censebat, ut incrementis exercitus Gallicani adscitis opprimeretur levius
tumor barbaricus flammans. 7. Vicit tamers funesta principis destinatio
et adulabilis quorundam sententia regiorum, qui ne paene iam partae vic-
25 toriae (ut opinabantur) consors fieret Gratianus, properari cursu celeri sua-
debant. 8. Et dum necessaria parabantur ad. decemendum, Christiani
ritus presbyter, ut ipsi appellant, missus a Fritigerno legatus cum alfis humi-
libus venit ad principis castra, susceptusque leniter eiusdem ductoris obtulit
scripta petentis propalam ut sibi suisque, quos extorres patriis laribus rapidi
30 ferarum gentium exegere discursus, habitanda Thracia sola cum pecore omni
concederentur et frugibus: hoc impetrato spondentis perpetuam pacem.
9. Praeter haec idem Christianus, ut conscorius arcanorum et fidus, secretas
alias eiusdem regis obtulit litteras, qui astu et ludificandi varietate nimium
sollers docebat Valentem, quasi mox amicus futurus et socius, aliter se popu-
35 larium saevitiam mollire non posse vel ad condiciones rei Romanae pro-
futuras allicere, nisi subinde armatum isdem iuxta monstraret exercitum
et timore imperatorii nominis intentato, eos a pernicioso pugnandi revocaret
ardore. Et legati quidem ut ambigui frustra habiti discesserunt.
10. Exoriente vero aurora diei, quem quintum Iduum Augustarum numerus
40 ostendit annalis, signa praepropere commoventur, inpedimentis et sarcinis
www.dacoromanica.ro
ale carui insusiri it mistuiau de invidie: si ducea cu sine o multime de trupe

vrednice si disciplinate, deoarece ada'ugase si un numar mare de veteran, iar
printre cei mai de vaza fusese inrolat si Traianus, fost pins nu de mult in-
structor militar. 2. $i deoarece aflase prin iscoade iscusite ca dusmanii se gin-
{lesc st-i inchida cu garzi puternice drumurile de legal-tura pe unde se adu- S
ceau cele necesare pentru hrana, a preintimpinat cu grija aceasta incercare
si a trimis in grabs arcasi pedestn si un escadron de calareti spre a tine in
st5.pinirea for pozitia prielnica a strimtorilor care se aflau in apropiere. 3. Dupa
tree zile barbarii au inceput s5. inainteze cu pas domol, de teama unui atac in
locuri necunoscute si s-au indreptat spre statiunea Nice, la cincisprezece 10
mu de pasi de oras. Nu se stie bine prin ce greseala, cercetasii trimisi inain-
tea for an adus vestea ca partea aceea a multimii pe care o vazuser5., nu
-numara in intregime mai mult de zece mu de oameni, si imparatul era indem-
nat de o dorinta nebuneasca sa le iasa repede in intimpinare. 4. De aceea a
inaintat in formatia de lupta in careu, si a venit pins aproape de suburbiile 15
Adrianopolului, unde a in51tat un val de aparare, cu tarusi si sant. In timp ce
astepta cu nerabdare pe Gratianus, a primit pe Richomeres, comandant al
garzilor imperiale, trimis inainte de catre acelasi imp5.rat cu o scrisoare
in care arata ca va sosi si el insusi in curind. 5. In textul scrisorii era rugat
sa mai astepte putin pe tovar5.sul sau de primejdii si s5. nu se expuna or- 20
beste, el singur, unor incerc5.ri neasteptate. Valens a chemat la sfat diferiti
inalti demnitari deliberind asupra celor ce trebuiau f5.cute. 6. La indemnul lui
Sebastianus, unii st5.ruiau sa porneasca in grabs la lupta, iar Victor, coman-
dantul cavaleriei, un sarmat de basting, insa cumpanit si prev5.zator, impreuna
cu multi altii care gindeau la fel, credeau ca ar fi mai bine s5.-1 astepte pe 25
tovarasul sau de domnie spre a primi intaririle armatei din Gallia si a fringe
mai lesne furia inf15.carata a barbarilor. 7. A biruit totusi inc5.patinarea
fatala a imparatului si parerea lingusitoare a unor curteni care-1 sf5.tuiau sa
se gr5.beasca cit mai repede spre nu a ingadui lui Gratianus sä se faca par-
tasul unei victorii aproape castigate, cum socoteau ei. 8. $i pe cind se prega- 30
teau cele de trebuinta pentru lupta, a venit in tabara imp5zatului un preot
de rat crestin, cum spun ei, trimis de Fritigernus ca sol, impreuna cu alti
oameni de rind, si a fost primit cu blindete. Acesta a dus o scrisoare din par-
tea sefului sau in care cerea pe fata, pentru sine si pentru ai sai, goniti din
caminurile parintesti de invazia neasteptata a unor neamuri salbatice, s5. li 35
se ingaduie sa locuiasca in Tracia si s5. puns st5.pinire pe toate animalele
si roadele de acolo: daca dobindesc acest lucru, ii f5.g5.duiesc o pace vesnica.
9. Apoi acelasi crestin, in calitatea sa de partas credincios al tainelor, i-a dat si
o alt5. scrisoare din partea regelui sau. Cu viclenie prefacuta si iscusinta in
felul rafinat de a-si bate joc, acesta arata lui Valens, oarecum prietenul si tova- 40
rasul sat' din viitor, ca el nu poate imblinzi in alt chip cruzimea oamenilor
s5.i si nici nu este in stare sa-i faca sa primeasca conditii prielnice pentru ro-
mani, daca imparatul nu-si arata mai des armata spre a-i insp5.iminta cu nu-
mele sau si a-i abate de la pofta primejdioasa de a se r5.zboi. Dar solii au fost
primiti cu neincredere, ca nepotriviti, si au plecat f5.'r5. raspuns. 10. In zorii 45
zilei a cincea inainte de idele lunii august, cum indica num5.rul anilor, ei por-
nesc pe neasteptate, lasindu-si lucrurile mai grele si proviziile ling5. zidurile
12 Izvoarelc istoriei Romaniei c. 311
www.dacoromanica.ro
prope Hadrianopoleos muros cum legionum tutela congrua conlocatis.

Thesauri enim et principalis fortunae insignia cetera cum praefecto et
consistorianis ambitu moenium tenebantur. 11. Decursis itaque viarum spatiis
confragosis, cum in medium torridus procederet dies, octava tandem hora
5 hostium carpenta cernuntur, quae ad speciem rotunditatis detornatae
digestaque, exploratorum relatione adfirmabantur. Atque, ut mos est, ululante
barbara plebe ferum et triste, Romani duces aciem struxere ; et anteposito
dextro cornu equitum primo, peditatus pars maxima subsidebat. 12. Cornu
autem equitum laevum, disiectis adhuc per itinera plurimis, summa difficultate
10 conductum properabat passibus citis. Dumque idem cornu nullo etiam turn
interturbante extenditur, hone ndo fragore sibilantibus armis pulsuque minaci
acutorum territi barbari, quoniam pars eorum cum Alatheo et Safrace procul
agens et accita ncndum venerat, oraturos pacem misere legatos. 13. Eorum
dum vilitatem despicit imperator, ut firma fierent paciscenda, optimates
15 poscens idoneos mitti ; illi de industria cunctabantur , ut inter fallaces in-
dutias equites sui redirent, quos adfore iam sperabant: et miles fervore Ca-
lefactus aestivo, siccis faucibus conmarceret relucente amplitudine campo-
rum incendiis, quos lignis nutrimentisque aridis subditis, ut hoc fieret idem,
hostes urebant. Cui malo aliud quoque accedebat exitiale quod homines
20 et iumenta cruciabat Media gravis. 14. Inter quae Fritigernus callidus futuri
coniector Martemque pertimiscens ancipitem, velut caduceatorem unum
e plebe suo misit arbitrio, petens nobiles quosdam et electos ad se prope diem
obsides mitti, inpavidus ipse minimi litare laturus et necessaria. 15. Laudato
probatoque formidati duds proposito, tribunus Aequitius, cui tunc erat cura
25 palatii credita, Valentis propinquus, adsentientibus cunctis ire pignoris loco
mature disponitur. Quo renitente, quia semel captus ab hostibus lapsusque
a Dibalto, verebatur eorum inrationabiles motus, Richomeres se sponte obtu-
lit propria, ireque promiserat libens, pulchrum hoc quoque facinus et viro
convenire existimans forti: iamque pergebat indicia dignitatis et natalium...
30 16. Eo ad vallum hostile tendente, sagittarii et scutarii, quos Bacurius Hi-
berus quidam tunc regebat et Cassio, avidius impetu calenti progressi iamque
adversis conexi ut inmatura proruperant, ita inerti discessu prrimordia
belli foedarunt. 17. Hocque inpedimento conatus intempestivi et Richomeris
alacritas fracta est, nusquam ire permissi, et equitatus Gothorum cum Alatheo
35 reversus et Safrace, Halanorum manu permixta, ut fulmen prope montes
celsos excursus, quoscumque adcursu veloci invenire comminus potuit, inci-
tata caede turbavit.
www.dacoromanica.ro
AMMIANUS MARCEULINUS 157
Adrianopolului, sub paza indestulatoare a legiunilor. C5.ci tezaurtle si cclelalte

forme de bog5.tii mai de seams erau tinute in interiorul cetatii, impreuna cu
prefectul si sfetnicii civili. 11. Strab5.tind locuri si drumuri grele, in toiul
arsitei de vara, dupa opt ceasuri z5.resc in sfirsit cart le dusmanilor intoarse
si rinduite in forma de cerc, cum s-a aflat din spusele iscoadelor. Ca de obicei, 5
gloata barbara urla un cintec s5.1batic si jalnic. Comandantii romani si-au alc5.-
tuit linia de bataie, asezind in primele rinduri flancul drept al cavaleriei, spri-
jinit de o mare parte a infanteriei. 12. Iar flancul sting al cavaleriei, din care
multi se aflau Inca imprastiati pe drumuri si erau adunati cu multa greutate
se grabea in galop spre linia de lupta. In timp ce flancul acesta este 10
rinduit la locul sau, fara sa fie tulburat de nimeni, barbarii se inspaiminta
de zgomotul ingrozitor al armelor si de loviturile amenintatoare ale scuturilor
si trimit soli sä ceara pace, mai ales ca o parte dintre ei impreuna cu Ala-
theus si Safrax se aflau departe si Inca nu veniser5., deli fuseser5. chemati.
13 Imparatul priveste cu dispret spre imbr5.camintea for simpla si cere sa i se 15
trimita oameni mai potriviti §i mai cu vaza, spre a putea Incheia o pace
temeinick dar ei intirziau intr-adins cu t5.rag5.neli inselatoare, asteptind sa
le vina calaretii, si trageau n5.dejde ca acestia vor sosi in curind. In z5.duful
arsitei de vara soldatii nostri se ofileau cu g-itlejurile arse de sete, iar pe
intinsurile cimpiilor ardeau focurile aprinse de dusmani care strinsera in acest 20
scop lemne si materiale uscate. Pe linga aceasta nenorocire se mai adauga alta
mai grozavk deoarece oamenii si animelele sufereau din pricina lips& de
mincare. 14. tntre timp Fritigernus, care cu siretenia lui banuia ce avea sa
se intimple si se temea de sfirsitul indoielnic al razboiului, a trimis pe ras-
punderea sa un sol din popor spre a cere sa i se dea in grabs citiva nobili 25
de seams ca ostateci, spunind ca el va infrunta cu barbatie amenintarile sol-
datilor si toate cele necesare. 15. Ei primesc cu laude propunerea acestui
comandant temut, si, cu Invoirea tuturor, iau repede hot5..rirea sa fie trimis ca
ostatcc tribunul Aequitius, care pe atunci avea in seams r5.spunderea pentru
curtea imp5.ratului, deoarece era ruda cu Valens. Acesta s-a impotiivit, spu- 30
nind ca Intr -un rind fusese prins de dusmani si scapase cu fuga de la Dibaltum,
si acum se temea de capriciile for nesocotite. Richomeres s-a infatisat atunci
de bunavoie si a f5.g5.duit ca se va duce cu p15.cere, deoarece socotea ca este
o fapta frumoas5. si vrednica de un barbat viteaz, iar acum urma sa dea o do-
vada de vrednicie si de obirsie nobil5.... 16. Pe cind se Indrepta spre laga- 35
rul dusmanilor, a fost infruntat de arcasii si scutierii de sub comanda ibe-
rului Bacurius si a lui Cassius. In avintul for aprins acestia au inaintat prea
mult si s-au ciocnit cu vrajmasii, asa ca, pe cit de pripit fusese atacul, pe
atit de anevoioasa era retragerea si f5.ceau de rusine Inceputurile razboiului.
17. Faptul acesta a zadarnicit incercarile de impacare si a frint devotamentul 40
lui Richomeres, care nu mai putea inainta. Calarimea gotilor impreuna cu
Alatheus si Safrax s-a Intors si, ca un fulger iscat in munti inalti, s-a napustit
cu macel napraznic peste toti citi au putut intilni in cale, in fuga for
navalnick
www.dacoromanica.ro
XXXI, 13,1. Cumque arma ex latere omni concuterentur et tela, lituos-

que Bellona luctuosos in clades Romanos solito inmanius furens, cedentes nostri
multis interclamantibus restiterunt et proelium flammarum ritu adcrescens
terrebat militum animos confixis quibusdam rotatis ictibus iaculorum et sagit-
5 tarum. 2. Deinde conlisae in modum rostratarum navium acies trudentesque
se vicissim, undarum specie motibus sunt reciprocis iactitatae. Et quia sinis-
trum cornu ad usque plaustra ipsa accessit, ultra, siqui tulissent suppetias,
processurum : a reliquo equitatu desertum, multitudine hostili urgente ac si
ruina aggeris magni oppressum atque deiectum est : steterunt inprotecti pedites,
10 ita concatervatis manipulis, ut vix mucronem exerere aut manus reducere
quisquam posset. Nec iam obiectu pulveris caelum patere potuit ad prospec-
tum, clamoribus resultans horrificis. Qua causa tela undique mortem vib-antia
destinata cadebant et noxia, quod nec provideri poterant nec caveri. 3. Verum
ubi effusi inmensis agminibus barbari iumenta conterebant et viros, et neque
15 ad receptum confertis ordinibus laxari usquam poterat locus, et evadendi
copiam constipatio densior adimebat : nostri quoque ultimo cadendi contemptu
occursantes receptis gladiis obtruncabant, et mutuis securium ictibus galeae
perfringebantur atque loricae. 4. Videreque licebat celsum ferocia barbarum,
genis stridore constrictis, succiso poplite aut abscisa ferro dextera vel confosso
20 latere inter ipsa quoque mortis confinia, minaciter circumferentem oculos truces
ruinaque confligentium mutua humi corporibus statis campi peremptis impleti
sunt, et morientium gemitus profundisque vulneribus transfixorum cum ti-
more audiebantur ingenti. 5. In hoc tanto tamque confusae rei tumultu exhausti
labore et periculis pedites, cum deinceps vires illis neque mentes suppeterent
25 ad consilium, diffractis hastarum plerisque conlisione adsidua, gladiis contend
destrictis in confertas hostium turmas se immergebant, salutis inmemores,
circumspectantes ademptum esse omne evadendi suffugium. 6. Et quia humus
rivis operta sanguineis gressus labiles evertebat, conabantur modis omnibus
vitam inpendere non inultam: adeo magno animorum robore oppositi incum-
30 bentibuc', ut etiam tells quidam propriis interirent. Atra denique cruoris facie
omnia conturbante et, quocumque se inflexerant oculi, acervis caesorum ad-
gestis, exanimata cadavera sine parsimonia calcabantur. 7. Solque sublimior
decurso Leone ad domicilium caelestis Virginis transiens, Romanos magis
attenuatos Media sitique confectos etiam armorum gravantibus sarcinis exu-
35 rebat. Ad ultimum incumbente barbarorum pondere acies inclinatae nostro-
rum, quod solum postremis malis habuere subsidium, incondite qua quisque
poterat, vertuntur in pedes.
www.dacoromanica.ro
GOTII INVING PE ROMANI, IAR VALENS ESTE UCIS
XXXI, 13,1. In timp ce armele si sulitele zang'neau de o parte §i de alta

§i zeita Be llona, mai furioasa ca de obicei, suna din trimbitele ei jalnice pentru
pieirea romanilor, soldatii noWi s-au retras putin; dar, dupa ce au ridicat
multe strigate de imbarbatare ei s-au oprit pe loc si bata'lia s-a aprins din
nou ca o flacara in crqtere, bagind groaza in inimile soldatilor, deoarece mai 5
multi dintre ei fusesera atin0 de loviturile ucigatoare ale sulitelor §i sagetilor.
2. Apoi cele doua fronturi s-au izbit unul de altul ca n4te corabii cu cioc §i
s-au pravalit de o parte §i de alta, miFindu-se incoace ii incolo ca valurile
marl Flancul nostru sting a inaintat pins la carele du§mane §i ar fi mers
chiar mai departe, clack' ar fi primit ajutoare. Dar el a fost parasit de restul 10
cavaleriei §i sub apasarea multimii vrajma0lor a fost strivit §i aruncat inapoi,
cum s-ar prabu0 la pamint un zagaz inalt. Soldatii noWi au ramas descoperiti,
iar manipulele stateau asa de ingram5.dite unul in altul, incit nimeni nu-si
putea scoate sabia sau mi§ca miinile. Praful facea cu neputinta vederea cerului,
care rasuna de strigate ingrozitoare. Sulitele aducatoare de moarte cadeau 15
vijiind din toate partile §i ele nu dadeau grey si nici nu crutau pe nimeni,
deoarece nu era cu putinta sä te aperi sau sa te fere§ti. 3. Dar cind barbarn
au inceput sa se reverse in puhoaie nesfir0te, macelarind barbati si dobitoace,
si nimeni nu gasea nicaieri un loc de retragere din pricina ingramadirii tru-.
pelor, iar Inghesuiala tot mai strinsa facea cu neputinta once ie0re, soldatn 20
no§tri au fost cuprin0 §i ei de ultimul dispret pentru moarte §i ucideau cu sa-
bia in mina. pe oricine le ieFa in cale, iar coifurile si zalele sareau in bucati
de pe urma loviturilor de topoare. 4. Puteai sa-1 vezi pe barbarul mindru de
cruzimea sa, racnind de durere cu sprincenele incruntate, cu piciorul sfarimat
sau cu mina dreapta taiata de sabie on cu soldul stra'puns §i in pragul mop: 25
tii, cum arunca in jur priviri amenintatoare si salbatice. Datorita prapaduhn
luptatorilor cimpurile s-au umplut cu trupurile celor cazuti si, cu spaima cum-
plit5., se auzeau gemetele celor care mureau sau care fusesera sfirtecati de
rani adinci. 5. In invalmaFala aceasta furtunoasa, soldatii no§tri erau isto-
viti de obosea15. §i de primedjii, deoarece nu mai ramasese in ei niciun plC 30
de vlaga sau de minte pentru a lua vreo hotarire. Multe sulite li se rupseser5.
in miini din pricina imbulzelii nemaipomenite, si ei trebuiau sa se multumeasca
cu sabiile, afundindu-se in gramada deasa a du§manilor, fora sa se mai gin:
deasca. la viata, deoarece §tiau ca li se rapise once putinta de scapare. 6. sSi
deoarece pamintul era acoperit cu riuri de singe si be aluneca sub picioare, ei 35
crutau in toate chipurile sa nu-si dea viata in zadar §i puneau atita patima
Impotriva celor ce le ieFau in cale, incit multi dintre ei au pierit de proprnle
for acme. Macelul cu chipul sau negru rascolise peste tot, §i oriunde iti in-
dreptai ochii zaceau gramezi de oameni uci0, iar trupurile for neinsufletite
erau calcate in picioare fora nici o mils. 7. In inaltimi, soarele strabatuse pnn 40
constelatia Leului §i se afla acum in sala§ul Fecioarei cere0i, dogorind mai ales
pe roman, care erau istoviti de foame, ar0 de sete si striviti de povara grea
a armelor. Yn cele din urma frontul nostru s-a sfarimat sub apasarea barban-
lor §i singurul mod de scapare din mijlocul nenorocirilor era acela de a se stre-
cura cu fuga, fiecare pe unde putea.
www.dacoromanica.ro
8. Dumque omnes dispersi per ignotos tramites cedunt, imperator diris pa-
voribus circumsaeptus paulatimque insiliens funerum moles, ad Lancearios con-
fugit et Mattiarios : qui, dum multitudo tolerabatur hostilis, fixis corporibus ste-
terant inconcussi. Eoque viso Traianus exclamat spem omnem absumptam, ni
5 desertus ab armigeris princeps saltim adventicio tegeretur auxilio. 9. Hocque
audito Victor nomine comes Batavos in subsidiis locatos haut procul ad impera-
toris praesidium raptim cogere properans cum invenire neminem posset, gradiens
retro discessit, parique modo Richomeres periculo semet exemit et Saturninus.
10. Sequebantur itaque furore ex oculis lucente barbari nostros, iam linquente
10 venarum calore torpentes : quorum aliqui percussoribus cadebant incertis, non
nulli ponderibus solis urgentium obruti ictuque suorum aliqui trucidati : nec enim
saepe renitentibus cedebatur aut parcebat cedentibus quisquam. 11. Super his
obstrueb ant itinera iacentes multi seminec es, cruciatus vulnerum inconferentes,
cum quibus aggeres quoque equorum constrati cadaveribus campos implerunt.
15 Diremit haec num quam pensabilia damna, quae magno rebus stetere Romanis,
nullos splendore lunari nox fulgens. 12. Primaque caligine tenebrarum inter gre-
garios imperator, ut opinari dabatur (neque enim vidisse se quisquam vel praesto
fuisse adseveravit) sagitta perniciose saucius ruit, spirituque mox consumpto de-
cessit, nec postea repertus est usquam. Hostium enim paucis spoliandi gratia mor-
20 tuos per ea loca diu versatis, nullus fugatorum vel accolarum illuc adire est ausus.
13.Simili Glade Caesarem accepimus Decium dimicantem cum barbaris acriter,
equi lapsu prostratum, quem ferventem retinere non valuit, abiectumque in
paludem nec emergere potuisse nec inveniri. 14. Alii dicunt Valentem animam
non exhalasse confestim, sed cum candidatis et spadonibus paucis prope ad
25 agrestem casam relatum secunda contignatione fabre munitam, dum fovetur
manibus imperitis, circumsessum ab hostibus, qui esset ignorantibus, dedecore
captivitatis exemptum. 15. Cum enim oppessulatas ianuas perrumpere conati
qui secuti sunt, a parte pensili domus sagittis incesserentur, ne per moras
inexpedibiles populandi amitterent copiam, congestis stipulae fascibus et
30 lignorum, flammaque supposita, aedificium cum hominibus torruerunt.
16. Unde quidam de candidatis per fenestram lapsus captusque a barbaris
prodidit factum et eos maerore adflixit, magna gloria defraudatos, quod Ro-
manae rei rectorem non cepere superstitem. Is ipse iuvenis occulte postea
reversus ad nostros haec ita accidisse narravit...
www.dacoromanica.ro
8. In vreme ce toti se imprastie si se retrag pe drumuri necunoscute, im-

paratul este cuprins de o spaim5. cumplital. El sare cu incetul peste gramezile
de cadavre si fuge la lancieri si la mattiari, care statusera nemiscati si nevata-
mati tot timpul cit fusesera lasati in pace de catre multimea vrajmasa. Cum it
vede, Traianus ii spune cu glas tare ca orice nadejde e spulberat'a data imp- 5
ratul ramine parasit de armata si nu gaseste cel putin un sprijin la trupele
auxiliare. 9. La auzul acestor cuvinte, comitele Victor alEarga in grabs
adune repede pe batavi, care fusesera asezati nu departe de acolo spre a sluji
drept rezerva pentru ocrotirea imparatului, dar nu gaseste pe nimeni si se
strecoara in spatelele frontului, indepartindu-se. Tot in chipul acesta a scapat 10
de primdejdie si Richomeres, impreuna cu Saturninus. 10. Deci barbarii, ai
caror ochi scaparau de minie, ii urmareau pe soldatii nostri, istoviti din pri-
cina scurgerii singelui din vine. Unii cadeau de lovituri intimplatoare, altii
se pravaleau sub povara celor care ii impingeau din urma, iar altii erau mace -
lariti de armele tovarasilor lor, caci nu se fereau din fata soldatilor care se 15
impotriveau din cind in cind si nici nu-i crutau pe cei care se g'aseau in retra-
gere. 11. Pe ling5. acesta, o mare multime de raniti, pe jumatate morti, plin-
gind in chinuri, impiedicau drumurile, iar alaturi de ei zaceau mormane de
cai ucisi, care umpleau cimpurile cu trupurile lor. Dezastrul acesta far5.' pu-
tinta de indreptare in viitor si care a cumpanit greu in treburile statului ro- 20
man a fost intrerupt de caderea noptii, deoarece lipsea cu totul stralucirea
luminii lunii. 12. Cind s-a intins pentru prima oars bezna intunericului, im-
paratul se afla printre soldatii de rind, dupa cum era de banuit (caci nimeni
n-a spus ca 1-ar fi vazut sau ca s-ar fi nimerit in apropiere) si a cazut ranit
greu de o s5.geata, apoi si-a pierdut repede simtirca si a murit, fara sa mai 25
poate fi gasit nicaeri. C5.ci citiva du.smani au staruit mult timp in acele
locuri spre a jefui pe cei morti si nimeni dintre fugari sau dintre localnici
n-a avut indrazneala sa se duc5. acolo. 13. De o astfel de nenorocire stim ca
a avut parte si imparatul Decius, pe cind se lupta b5.rbatEste impotriva bar-
barilor: el s-a pravalit de pe cal, deoarece n-a fost in stare sa-i stapincasca 30
furia si a cazut intr-o mlastina, de unde n-a mai putut iesi si nici n-a fost
cu putinta sä fie g5.sit. 14. Unii spun ea Valens nu si-a dat sufletul in clipa
aceea, ci s-a dus impreuna cu citiva candidati si eunuci la o casa taranEasca
din apropiere, crania cu gust la doua rinduri, si in timp ce se afla in ingrijirea
unor miini nepricepute, a fost impresurat de du.smani, care nu stiau cine Este, 35
si a scapat astfel de rusinea de a cadea prizonier. 15. Caci urmaritorii au cautat
sa sfarme usile zavorite cu lacate, dar au fcst intimpinati cu lovituri de sageti,
aruncate de sus, de pe cerdacul casei, si pentru a nu fi intirziati fara rost de
la prilejul de a jefui, ei au adunat la un loc gramezi de trestie si de lemne,
le-au dat foc si au aprins casa impreuna cu oamEnii dintr-insa. 16. Unul din- 40
tre candidati s-a strecurat pe fereastra si a cazut in miinile barbarilor. El
le-a povestit faptul, iar ei s-au intristat, vazindu-se lipsiti de marea glorie de
a fi prins pe conduca'torul statului roman. Tinarul acesta s-a intors mai tirziu
pe ascuns la ai nostri si le-a istorisit cele intimplate.
www.dacoromanica.ro
XXXI, 16, 3. At Gothi Hunis Halanisque permixti nimium bellicosis

et fortibus, rerumque asperarum difficultatibus induratis, quos miris praemio-
rum inlecebris sibi sociarat sollertia Fritigerni, fixis iuxta Perinthum castris,
ipsam quidem urbem cladum memores pristinarum nec adire nec temptare sunt
5 ausi, agros vero fertiles late distentos et longe ad extremam vastavere penuriam
cultoribus caesis aut captis.
www.dacoromanica.ro
GOTH _SE ALIAZA CU HUNII 51 ALANII
XXI, 16, 3. Gotii s-au unit cu hunii i cu alanii, care erau foarte rAzboi-
nici i indrIzneti, caliti in greutatile vietii for aspre. Ei fuseserg c4tigati cu
momelile unor prazi minunate prin iscusinta lui Fritigernus. Apoi §i-au ae-
zat tabgra lingg Perinthus, dar n-au mai avut indrazneala nici sg.' se apropie
§i nici Sa cucereasca ora§ul deoarece 4i aduceau aminte de neizbinda for din 6
trecut. In schimb au pustiit in lung §i in lat, ping la cea din urma colibg,
ogoarele pline de roade i au ucis sau dus in robie pe locuitori.
www.dacoromanica.ro
XXII. MA-CROBII
SATURNALIA.
I, 11, 32. Caesar Augustus in Germania et Illyrico cohortes libertinorum

complures legit, quas voluntarias appellavit. 33. Ac ne putes haec in nostra
5 tantum contigisse re publica, Borysthenitae obpugnante Zopyrione servis
liberatis dataque civitate peregrinis et factis tabulis novis, hostem sustinere
potuerunt.
www.dacoromanica.ro
XXII. MACROBIUS
A trAit in jurul anului 400 i a alcAtuit un comentar erudit la opera lui Cicero
(Soninium Scipionis), dar lucrarea sa de capetenie este Saturnalia, in care a cules infor-
matii de tot felul asupra trecutului. A desfaqurat §i o bogata activitate de gramatic.
Edi %ia folosia: Saturnalia, edidit Iacobus Willis, Teubner, Leipzig, 1963.
SATURNALE
I, 11, 32. Imparatul August a strins in Germania si in Illyricum mai multe

cohorte de sclavi liberati pe care le-a numit cohorte de voluntari. 33. Si sa
nu crezi ca acest lucru s-a intimplat numai in statul nostru. In vremea ase-
diului lui Zopyrion, borystenitii au eliberat sclavii, au dat drept de ceta- 5
tenie strainilor, au iertat datoriile si au putut sa tina piept dusmanului 1.
1 Aluzie la asediul Olbiei de atre Zopyrion, guvernatorul macedonean al Traciei (inclu-

siv Dobrogea), cindva In anii 333 330 i.e.n., v. VI. Iliescu, Expedifia strategului Zopyrion
la Dundrea-de-jos, Pontica", IV (1971).
www.dacoromanica.ro
XXIII. CLAUDII CLAUDIANI
I. PANEGYRICUS DICTUS PROBINO ET OLYBRIO

CONSULIBUS.
133 ... pro to quascumque per oras

Ibimus et nulla sub tempestate timentes
5 135 Solstitio Meroen, bruma temptabimus Histrum.
III. IN RUFINUM LIBER PRIMUS.
305 Sic avidus praedo lam non per singula saevit.

Sed sceptris inferre minas omnique perempto
Milite Romanas ardet prosternere vires,
10 Iamque Getas Histrumque movet Scythiamque receptat
Auxi lio traditque suas hostibus armis
310 Relliquias. Mixtis descendit Sarmata Dacis
Et qui cornipedes in pocula vulnerat audax
Massagetes caesamque libens Maeotin Alanus
15 Membraque qui ferris gaudet pinxisse Gelonus,
Rufino collecta manus. Vetat ille domare
315 Innectitque moras et congrua tempora differt.
Nam tua cum Geticas stravisset dextra catervas,
Ulta ducis socii letum, parsque una maneret
20 Debilior facilisque capi, tunc impius ille
Proditor imperil coniuratusque Getarum
www.dacoromanica.ro
XXIII. CLAUDIUS CLAUDIANUS
S-a nascut in Alexandria din Egipt, a scris in tinerete versuri grecesti, apoi In anul
394 a venit la Roma si sha continuat activitatea poetic& In limba retina.. In anul 395
a compus un imn de Jana pentru consulii Probinus si Olybrius ( Panegyricus dictus
Probino et Olybrio consulibus), apoi s-a mutat la Mediolanum (Milano) si si-a pus talentul
In slujba lui Stilicho. A ajuns pin6, la demnitatea de tribunus et notarius. Principalele
sale poezii au aparut Intre anii 396 si 404. Ele sint fie imnuri de slav5, in cinstea celui de
al treilea (anul 396) si al patrulea consulat (anul 398) al Imparatului Honorius, fie invec-
tive Impotriva lui Rufinus (anul 396), fie prosIlviri ale faptelor de arme savirsite de
Stilicho Impotriva lui Alarich (De bello Gothico, anul 402).
Editia folosit5.: Claudii Claudiani Opera, edidit Theodorus Birt, Berlin, 1892
(MGH, AA, X).
I. IMN DE SLAVA. IN CINSTEA CONSULILOR PROBINUS

§i OLYBRIUS.
(133) ... pentru tine vom merge pe once meleaguri si nu ne vom inspai-
rninta de anotimpuri: vom infrunta la solstitiu Meroe si pe timpul brumelor
Istrul. 5
III. IMPOTRIVA LUI RUFINUS,1, CARTEA INTR.
(305). Asa a pradat pretutindeni lacomul tilhar. Dar el ardea de nerab-

dare s5.-§i impun5. sceptrul §i sa arunce la pamint ostile romane spre a le
nimici pins la ultimul om. Acuma punea in miscare pe geti2 §i pe cei de la
Istru, primea ajutoare de la sciti si lasa in miinile dusmanilor ram5.§itele 10
o$ilor sale (310). Intre timp cobora spre not sarmatul impreuna cu dacii,
masagetul indraznet (care r5.pune animalele spre a-si face cupe de b5.ut),
alanul (care bea apa din mla§tina Meotica) si gelonul (care se bucura cind i§i
tatuiaza madularele cu sabia): iata oastea strins5. de Rufinus. El nu admitea
sa-i lini§teasc5., (315) taragana §i amina pentru timpuri mai potrivite. Cind 15
mina tai dreapt5. a strivit cetele getice, a razbunat moartea conduc5.torului4 de
o§ti care to insotea; si pentruca mai ramasese numai un pilc bicisnic si u§or
de prins, tradatorul cel fara de lege al imparatiei, inteles cu getii, (320) a
1 Personaj important la curtea din Con stantinopol Intre 382 395.
2 Toate numele de populatii vechi reprezinta o maniera savanta, de exprimare pentru
noile realitati etnice de la Dunarea-de-Jos, de catre un scriitor de cabinet din Italia.
3 A lui Stilicho.
4 Din Tracia, pe nume Promotus, ucis In luptele cu bastamii, din 391 e.n. (cf. Zo-
simos, IV, 51).
www.dacoromanica.ro
168 CLAUDIANUS
320 Distulit instantes cluso principe pugnas

Hunorum laturus opem, quos adfore bello
Norat et invisis mox se coniungere castris.
V. IN RUFINUM LIBER SECUNDUS.

5 45 Nam plaga Pannoniae miserandaque moc nia Thracium
Arvaque Mysorum iam nulli flebile damnum,
Sed cursus sollemnis erat campusque furori
48 Expositus, sensumque malis detraxerat usus.
VII. PANEGYRICUS DE TERTIO CONSULATU

10 HONORII AUGUSTI.
22 Reptasti per scuta puer, re gumque rece ntes
Exuviae tibi ludus Grant, primusque solebas
Aspera comple cti torvum post proelia patrem
25 Signa triumphato quotic ns flexisset ab Histro
15 Arctoa de strage calens, et poscere partem
De spoliis, Scythicos arcus aut rapta Gelonis
28 Cingula vel iaculum Daci vel frena Suebi . . .
147 Odrysium pariter Getico foedavimus Hebrum
Sanguine, Sarmaticas pariter pro stravimus alas
20 Riphaeaque simul fessos porreximus artus
150 In glacie stanteque rota sulcavimus Histrum . . .
VIII. PANEGYRICUS DE QUARTO CONSULATU

HONORII AUGUSTI
Nam cum barbaries penitus commota gementem
25 50 Inruerat Rhodopen et mixto turbine gentes
Iam deserta suas in nos transfunderat Arctos,
Danuvii totae vomerent cum proelia ripae,
Cum Geticis ingens premeretur Mysia plaustris
Flavaque Bistonios operirent agmina campos,
30 55 Omnibus adflictis et vel labentibus ictu
Vel prope casuris : unus tot funera contra
Restitit extinxitque faces agrisque colones
Reddidit et leti rapuit de faucibus urbes.
XX. DE BELLO GOTHICO

35 601 Altius baud umquam toto descendimus ense
In iugulum Scythiae, tanta nec Glade superbum
603 Contudimus Tanain vel cornua fregimus Histri.
www.dacoromanica.ro
CLAUDIANUS 169
aminat luptele, care se apropiau si 1-a izolat pe imparat, spre a putea da

ajutor hunilor, caci stia ca acestia vor intra in lupt5.* si vor da mina incurind
cu oastea dusmana.
V. IMPOTRIVA LUI RUFINUS, A DOUA CARTE.

(45) C:5.'ci tinutul Panoniei, zidurile nefericite ale tracilor si ogoarele 5
moesilor nu mai erau o primejdie de temut pentru nimeni, ci doar o
Inaintare solemna si un cimp expus furiei, iar relele Intreceau orice masura.
VII. IMN DE LAUDA IN CINSTEA CELUI DE AL TREILEA

CONSULAT AL IMPARATULUI HONORIUS.
(22) Cind erai copil to tirai pe scuturi, iar pr5.'zile proaspete ale regilor iti 10
slujeau la jocuri. Aveai obiceiul sa fii primul care isi imbratisa parintele
incruntat dupa lupte, cind se Intorcea biruitor de la miazanoapte cu stea-
gurile aflate la Istru, Inca aprins de invalm5.sala, si-i cereai o parte din pr5.-
zile cucerite: arcuri scitice, cingatori rapite de la geloni, sulita unui dac
sau friele unui sueb... (147). De asemenea am 0...tat cu singe getic5 Hebrul 15
odrizic, am zdrobit rindurile calaretilor sarmatici, ne-am intins madularele
obosite pe zapezile rifeice si am brazdat cu rotile carelor noastre Istrul in-
ghetat
VIII. IMN DE LAUDA TN CINSTEA CELUI DE AL PATRULEA

CONSULAT AL IMPARATULUI HONORIUS 20
Cind barbarii porniti din adincuri (50) nav5leau in Rodope, care gemea,
cind nordul desertat de oameni Isi varsa nsavalnic neamurile asupra noastra,
cind toate t5.rmurile Dunarii iscau r5.'zboaie, Ind Moesia imensa era calcata
de carele getice, cind cetele blonde acopereau cimpurile bistonilor (55) si
cind toti cadeau coplesiti sub lovituri sau se aflau aproape sa cad5., atunci 25
unur singur a Infruntat toate aceste nenorociri, a stins f5.cliile pustiirii, i-a
tutors pe tarani la oile for si a smuls orasele din g-itlejul mortii.
XX. RAZBOIUL CU GOTII

(601) Niciodat5. n-am patruns mai adinc, cu toata sabia, in gitlejul Sci-
tiei, n-am lovit cu atita distrugere mindrul Tanais sau n-am frint bratele 30
Istrului.
5 Probabil o aluzie la luptele lui Theodosius cu gotii din anul 391, la care ar fi par-
ticipat 5i Stilicho.
9 Acela2i Stilicho.
www.dacoromanica.ro
XXIV. MAPKIANOY HPAKAEflTOY TOY IIONTOY
IIEPIIIAOYE
II, 31 (GGM,II, p.555). 'ECU St 6 Aavoi)plog apxagavoc gtv ttsytBouc a

Ira [1', xai t4fig geyt8oug y', agail3cov Kai To ovoga Kai latpog xakotigevog.
II, 38 (GGM,II,p.558). 'H tv Tot Ebothicia Eapparia neptoAcTat &co gtv dp-
5 1CTCOV T@ TE Zapgartio5,5 emcsav6) icara 'rev
Obsv &trey xNarov, xai Opt], Tfic ayvcb-
MOO plc, airy St avaroXthv Ttbv Te tairo Toe Kapxtvitou TroTagob] icr9grlv xai
't Btirti kigvtj, Kai Tif.t gem 'dig MatdiTtSog Xigvic gtxpt Tog Tavel): Soc iroTagoD,
xai ttp4T1g. airt(o [TV TavaiSt noTagO, xai Etc TC,6 aite Tay 7niy6v Toe TavaiSog
ircrrago0 Ini zip/ dyvcootov yip/. dire St Sur TgOv ubv Ts ObIcrroi:Aa 7TOTIII4 Kai
Tti rEpitavia. It gEyakt1 g&Ta Ta, Mapgamoi t5pri, xai (Lino% 'wig 5pecst alto St
10 gearutf3piag Talc 'Iii 41, Toil MeTavetcyTatc arca TOCI VOT1OU T&V Zapvattalw 0-
p6v ittparog gtxpt TN aprrig To0 Kaprcet800 6poog, Kat ET1 'r Aaxia gtxpt Ttbv
Bopuokvoug 'rob noTagob txDoXcbv, xai 'c tho 'c Tokoo 'rob EiAtivou 116v-
Too irapaXict) litxpi 'rob guxob Tot) Kapxtvitoo troAlrou.
www.dacoromanica.ro
XXIV. MARCIANUS DIN HERCLEEA PONTIC A
A trait Intre 250 si 450 §i a alcatuit un Periplu dupa geograful Artemidor

din Efes din sec, al II-lea, un Periplu al milt*: exlerioare (o completare la lucrarea
precedents) si o Epitoma a Periplului lui Menip din sec. I 1.e.n. Desi indirecte,
cunostintele sale geografice slut bogate si variate.
Editia folosita: C. Mailer, GGM, II, p. 515-576.
PERIPLU
II, 31 (GGM II, p. 555). Dunarea are la inceput o 15.'rgime de o masurk
apoi de doua. Si dupa aceea de trei; ea f§i schimba i numele §i se cheama.
Istru.
II, 38 (GGM, II, 558). Sarmatia europeana se margine§te la miaza:- 5
noapte cu oceanul sarmatic, dinspre golful vendic, §i cu o parte a pamin-
tului necunoscut ; la reisarit [dinspre riul Carcinit] cu strimtorile, cu mla-
tina Byce §i cu o parte a mlWinei Meotice ping la fluviul Tanais Si in
continuare cu fluviul Tanais, apoi de la izvoarele fluviului Tanais pins la
parnintul necunoscut ; la apus cu riul Vistula, cu Germania mare, iar dupa 10
muntii Sarmatici cu imi§i muntii Sarmatici; la miazdzi cu iazigii metanWi,
din spatele muntilor Sarmatici §i ping la 1nceputul muntilor Carpati, cu
Dacia pina la gurile fluviului Boristene §i de aici cu t'armul Pontului Euxin
pin'a in fundul golfului Carcinit.
13 Izvoarele istoriei Romtniei c. 311
www.dacoromanica.ro
XXV. EIMANIOY
KATA' AIPEEEQN OrAOHKONTA
3,10. -EICEtTa. SE enctvalciv aE43ovtcg of 'LC TdiV EKathV Zaivoilkat, '06p11ToV

TE Tei3V Opal( Ov nporcaTopa, 4
66 TO ytvog icaTaysTat Opuy 6v- osev Kat Op Iticeg
&go to 011664 trriKkriv To0 Ev Tij rcupyonoia yeyeviatvoiv Ka? o OvTat.
5 IIEPI TOY EXIEMATOE AYAIANON
70,1,1. A6Stavot ETT' oOv T2Stavoi, Tama EiCTIV. 06-rot St tv govaaTipiotg T1jV
KaTOiKTICTUV KtICTTIVTat, aVaX0)1306VTEC tv tprigialg 'LE -Kai larmiaiTepov noXecov
Ev npoaaniotg *LE Kai oiroo Tag ZaUT6V 110Vag flTOt paV8pag EXoucrtv. 06Tog 6
A0Stog To6Tcov apnyog mtvriTat tr xpOvotg 'ApE1.01), oTCTIVIKa CRWEKpaTfl&11
10 xaTa. 'Apefou fi cr6voSog Tc0v airrov KakX6vTaw. -Hv St 6 aviip alto Tfic Mta
TOW rcoragthv bpachasvog, 2. &way Ttg -Komi TfiV tauTo0 rcaTpiSa...
14,5. `Yictotri St Kai gopiav auto; 6 ytpcov A0Stog, sic Ta atpri Tfig Elm Piag
67E6 To0 Octailtwg toptaasig. Sul <yap> To acprivtgetv Xao 6g, 67E6 'rev tricriconcov
Tif) Paaast avrivtxari. EKET SE ttaXtaTa StaTpiPcov (xpovov tTrov obx Exo) Xeyetv) -Kat
15 dig Ta irpoo-o) Paivcov Kai sic Ta toeoTaTa Tfig roTSiag, 1Co2L,Xobc Teliv rarathv icarfixricssv
thp' 667mi) Kai 116w: cavil pta tv Tra abq FOTala EygVETO Kai Tco2aTeia Kai TcapPevia Te
Kai daKriatc obx f1 Tuxobaa. 6. -EaTt yap TW 6vTt TobTo To Tama navu* tv ava-
cyTpocpti 0avaaaTi) Kai Ta navTa aiyabv tv Totg aircrov aovauTripiotg waXCOg cpt-
pETat...
20 15,2. lioXkol. St get& Tfiv ticsivou TEXEUTfIV yeyovaat a6v airrotg Ts Kai pee
airrOv To0 TayilaTog airco0 ticicnconot, 06pavtog Ttg trig IvItarig T6v TroTai.ubv
www.dacoromanica.ro
XXV. EPIPHANIOS
S-a n&scut la Eleutheropolis in Palestina pu%in dup5. anul 310, a fost episcop de
Salamina gi a murit in anul 403. A trait un timp ca monah in Egipt, iar in 367 a. fost
episcop de Constantia in Cipru. Opera sa principal& Impotriva celor opizeci de erezii a
fost publicat5. !Titre anii 374-377. Cartea sa Despre mdsuri i greuldfi a aparut in 392,
iar alt& lucrare a sa Despre cede doudsprezece pietre pretioase ni s-a pastrat in intregime
numai intr-o traducere georgiana, iar in parte, jumatate intr-o traducere armeana si ju-
matate Intr-una Latina.
Editia folosit5.: Epiphanii Opera, ed. K. Hohl, I-III, Berlin 1915-1933 (Die
griechischen christlichen Schriftsteller der ersten drei Jahrhunderte, 25, 31, 37).
iMPOTRIVA CELOR OPTZECI DE EREZII

3, 10. Apoi, dintre sciti, sarmatii venereaza o sabie incovoiata, precum
sipe Odrysos, stramo§ul tracilor; de la acesta se trage neamul frigienilor,
dup5. cum §i tracii iii au numele de la Theras, care s-a nascut la zidirea
turnului. 5
DESPRE SCHISMA AUDIANILOR

70, 1, 1, Audianii sau odianii, cum li se mai spune, Sint o tagma.
Acestia locuiesc in manastiri si traiesc retra0 de societatea celorlalti oamEni
avind a§ezarile for prin pustietati on in apropierea ora§elor, sau prin suburbii,
sau chiar prin alte locuri pe unde obi§nuiesc sa-si faca salaprile sau a§eza- 10
rile for cele ingradite. intemeietorul acestei secte a fost Audios, care a tra-
it pe vremea lui Arius, cam pe atunci cind se adunase Impotriva lui Arius
sinodul care 1-a -condamnat. Obirsia omului acesta era in Mesopotamia,
1-
2. fiind in patria lui Audios un om vestit...

14, 5. Acela§i batrin Audios a fost surghiunit, iar imparatul2 1-a trimis 15
prin partile Scitieis, fiindca facea s5. se razvrateasca multa lume. Episcopii
it acuzasera de lucrul acesta la imparat. Si pe cind Audios se afla acum de
o bucata de vreme in Scitia (n-a§ putea sa spun de citi ani) si patrunsese
adinc4 acolo, in interiorul tarsi gotilor, i-a instruit pe multi dintre goti in
lucrurile credintei. Tot el a intemeiat in aceea§i tars a gotilor si manastiri, 20
in sinul carora a inflorit regula calugareasca, deprinderea de a trai in feciorie
si o asceza deosebit de severs. 6. Fara indoiala, felul de viata al comuni-
tatilor audiane este cu totul vrednic de admiratie. Si orice fapta care se pe-
trece in manastirile audianilor este frumcasa....
15, 2. Dupa moartea lui Audios, s-au alaturat ucenicilor ace stuia, in- 25
trind in tagma audianilor, unii Episcopi, printre care a fost si un anume
1 Din Niceea in anul 325 e. n.
2 Constantius II.
3 Mici (Dobrogea).
4 Dincolo de Dunare.
www.dacoromanica.ro
174 EPIPHANIS
ICH.t axe rt. Tor 01ag St ECrXS 'Mac, Kai xartarricre abrobg lEICTK6110llg. eaxa Kai
Eaouavog TLS Kai Mot rivtg, lily crup0t3r1ct 'swag ro0 0iou rta6csa6aat, ga ?aura
Obpdvtov. Htixet yap o6rog ava µeaov <roD> rotoirrou rantarog. 3. METII, St rtiv
r(bv t7IlaKO7COV aiyav rokow, Otpaviou Kai EtXouavo0 ro0 K for0iag TEXELYCiw
5 rcoX,Xot SteXtiancrav, Kai eig aiyov AX0e To roinow m5arriga, Ev "CS To% litpeat
XaXictSog tIc npog 'Avrtoxelag, xcti v To% Ittpeat roiS Eipparou. 4. Kai yap
axe rfig Tor3iag ISt6ox3ricrav of nA.eioug, oi) govov, aXXa Kai of futtrepot Itcet
Xptcrrtavoi, Sttoygo0 geyaop tvaravrog bite 0acraton "EXX,Ilvog, Setvoi5 'LE
yevotttvou xat rcpog c.42%ov rah/ `Pcolicticov, St& ro robg 13aaaelg rOv 'PaNiaicov
10 that Xptartavo6g, TO ray ytvog r6iv Xptartavthv arc' ticeivaw anadaavrog. ou
XEIEEI. St 151. Ca aotpiag, obSt cirreuita niarscog, aAla Kai Et Sotcot)o-t rcavreg anti-
Asi60at, navrtog eicriv ticet4ev ortarob avapcorrot obi( tyxatpet yap Xetwat rflv
rctlyfiv rflg iriarecog. 5. I1o2aot ov avaxcopflo-avreg rOv abrav AbStavdiv tic
for8iag xai <Eon> rthv ligertpcov pep8v t vra00a tX0ovreg napottcot5at arca rob
15 xpovou Toinou tr6v recraapcov...
11EPI IIIETES2E EKKAHEIAZ
10,3. 'Ev ittv yap 'r Mori Sig aiptactg rtaXtv Xtyovrat eIvat Statpopot
tv St 'r Ai &old& Seat, /wet IItpaatg re, ij ev rtj llap0ia it 'EXagirtSt A Kaaxia
ij reptiavaw x(apa,11 lap! lark& A orcocrot Ev rots Aa ()wow... ij wig 6X,Xotg Eaveat,
20 acoaat > VOACOV TS Statpopai xat gyloacKptthv -Kat atptcreow -Kat Statpopthv agerpov
16.10og.
DE XII GEMMIS
CCXLIV, 36. Inveniuntur autem lapides isti in interiore barbarie
Scytharum. Scythiam vero soliti sunt veteres appellare cunctam septemtrio-
25 nalem plagam, ubi sunt Gothi et Daunt, Venni quoque et Arii usque ad
Germanorum Amazonumque regionem.
www.dacoromanica.ro
EPIPHANIOS' 175
Uranios din Mesopotamia. Acesta i-a atras de partea sa si pe citiva insi

din tara gotilor pe care i-a sfintit episcopi. (S-au mai al'aturat) si alti episcopi,
printre care Silvanus, dintre care s-a intimplat sa moara unii. A murit si
cel mai de seams dintre toti episcopii, Uranios, care se bucura de un mare
renume in sinul acelei tagme. 3. Iar dup5. moartea episcopilor Uranios si 5
Silvanus din tara gotilor, multi s-au despartit de schisma lui Audios si co-
munitatea audianilor ajunse foarte mica, (limitindu-se) la partile cetatii
Chalcis de ling. Antiohia si la regiunea Eufratului. 5. Intra-adevar, din
Gothia cei mai multi audiani an fost alungati5, ba chiar si crestinii de-ai nostri
care se aflau pe acolo, fiindca se iscase prigoana regelui Hellenos. Aceasta 10
prigoana a fost apriga si ingrozitoare, pricinuita de ura impotriva romanilor.
Intrucit imparatii romanilor erau crestini, el a voit sa indeparteze de acolo
once ar fi putut s5. insemne neam crestinesc. Dar nu poate sä fie nimicita
radacina intelepciunii si planta credintei. Si cu toate c5. s-ar pa'rea cä an
fost alungati de acolo toti crestinii, au fa'mas totusi acolo unii oameni credin- 15
ciosi. aci nu poate seca izvorul credintei. 5. Asadar, multi audiani s-au
retras din tara gotilor si au venit pins in regiunile noastre, unde locuiesc
din timpul acela, de patru ani...
EXPUNEREA CREDINTEI
10, 3. Se mai spun ca in Media sint case secte deosebite si cite nu-s
in Etiopia, la persi, sau in Partia, in Elamitis, in Caspia, in tara germanilor
"
sau in Sarmatia, on cite nu-s la dauni... sau la alte heamuri? Atitea deo-
sebiri de legi, filozofii, secte si o multime nesfirsith de diferente.
DESPRE CELE DOUASPREZECE PIETRE PREIIOASE

CCXLIV, 36. Iar pietrele acestea se gasesc in interiorul tinutului barbar 25
al scitilor. Cei vechi au obisnuit sa numeascg Scitie toatg partea dinspre mia-
zanoapte, unde sint goti si dauni, venni si arii, ping in regiunea germani-
lor si amazoanelor.
5 In timpul prigoanei lui Athanarich din anii 370.
www.dacoromanica.ro
XXVI. PONTII MEROPII PAULINI NOLANI
EPISTOLAE
SEVERO FRATRI UNANIMO
XXIX, 14. Non tuli, frater, ut te ista nesciret. ut gratiam in te dei ple-
nius nosceret, tuo te illi magis quam meo sermone patefeci. Martinum enim
nostrum illi studiosissimae talium historiarum ipse recitavi quo genere te
5 et venerabili episcopo atque doctissimo Nicetae, qui ex Dacia Romanis merito
admirandus advenerat, et plurimis dei sanctis in veritate non magis tui prae-
dicator quam mei iactans revelavi.
CARMEN XVII
DE REDITU NICETAE
sive
DE DACIA
17 Ibis Arctoos procul usque Dacos...

10 141 ut olim
Tobiae Medis, ita prosequendo
ipse Nicetae comes usque Dacos
144 angelus adsit.
193 Tu Philippeos Macetum per agros,
15 per Stobitanam gradieris urbem,
195 ibis et Scupos patriae propinquos
Dardanus hospes.
www.dacoromanica.ro
XXVI. PAULINUS DIN NOLA
S-a nascut In anul 353 la Burdigala (azi Bordeaux), In Gallia, a fost elevul lui
Ausonius, apoi malt demnitar de stat si a trecut la crestinism In anul 391. A activat citva
timp ca preot in Barcelona, apoi In anul 394 a trecut la Nola, in Italia, unde a ajuns episcop
In anul 409. A scris 51 de scrisori si un numAr de poezii In care a slavit, Intre altii, pe
martirul Felix si pe Nicetas, episcop de Remesiana, In Dacia mediterranea, cu care s-a
Int Unit de doug ori, In anii 398 si 402. .
Editia folosita: Meropii Paulini Nolani Opera. Pars I: Epistulae; pars II: Carmina,
rec. Wilhelm von Hartel, Viena, 1894 (CSEL, vol. 29-30).
SCRISORI
FRATELUI DE 0 CREDINTA. CU MINE SEVERUS
XXIX, 14. N-am indurat, frate, sA to ocoleasca aceastA scrisoare:

ca s5.' cunoasca in tine mai din plin harul lui Dumnezeu, te-am descoperit
ei mai curind prin cuvintele tale decit prin ale mele; caci fiind foarte don-
toare de asemenea intimplari, i-am recitat chiar eu pe Martinus at nostru. 5
In chipul acesta te-am dat in vileag venerabilului episcop i prea invatatului
Nicetas, care a sosit din Dacia §i pe bunk dreptate e vrednic de admiratia
romanilor, fiind atit crainicul tau intru adevar, pe linga multi oameni sfinti
ai lui Dumnezeu, cit i proslavitorul meu.
POEMUL XVII 10
DESPRE INTOARCEREA LUI NICETAS

sau
DESPRE DACIA
17. Vei merge departe pins la dacii de la miazanoapte...

141 ... Ca odinioara lui Tobias printre mezi, asa sa-1 insoteasca
i sa-i fie calauza pins la daci chiar ingerul..
193 Vei 135.0 prin ogoarele filipice ale macedonienilor,
i prin cetatea Stobi, 15
195 vei merge Si la Scupi, vecina cu patria ta,
ca oaspete in Dardania.
www.dacoromanica.ro
178 PAULINUS NOLANUS
O quibus iam tunc resonabit ilia

gaudiis tellus, ubi to rigentes
edoces Christo fera colla miti
200 subdere gentes
5 Quaque Riphaeis Boreas in oris
adligat densis fluvios pruinis,
hic gelu mentes rigidas superno.
igne resolvis.
205 Nam simul terris animisque dun
10 et sua Bessi nive duriores
nunc oyes facti duce to gregantur
pacis in aulam.
210 Quasque cervices dare servituti
semper a bello indomiti negarunt,
15 nunc iugo veri domini subactos
sternere gaudent.
Nunc magis dives pretio laboris
215 Bessus exultat ; quod humi manuque
ante quaerebat, modo mente caelo
20 conligit aurum.
0 vices rerum ! bene versa forma 1
Invii montes prius et cruenti
220 nunc tegunt versos monachis latrones
pacis alumnos.
25 Sanguinis quondam, modo terra vitae est,
vertitur caelo pia vis latronum,
et favet Christus supera occupanti
225 regna rapinae.
Mos ubi quondam fuerat ferarum,
so nunc ibi ritus viget angelorum,
et latet iustus quibus ipse latro
vixit in antris.
230 Praeda fit sanctis vetus ille praedo,
et gemit versis homicida damnis,
35 iure nudatus spoliante Christo
criminis armis . . .
241 Avios saltus, iuga vasta lustras,
dum viam quaeris, sterilemque silvam
mentis incultae superans in . agros
40 vertis opimos.
www.dacoromanica.ro
PAULINUS DIN NOLA 179
01 De cite bucurii va rasuna atunci

p5.min tul acela, unde
vei invata neamurile aspre sail supun5.
200 salbaticele grumazuri blindului Hristosl
Acolo unde Boreas, in tinuturile ripheice 1, 5
intepeneste fluviile cu gheturi . dese,
to vei dezgheta cu focul (credintei)
mintile intepenite de gheata de deasupra.
205 Cad iata bessii, napraznici prin paminturile
si sufletele for si mai asprii ca zapezile, 10
au ajuns acum ca niste oi si sub indrumarea to
se imbulzesc spre locasul pace.
210 Grumazurile pe care, mereu ne'infrinti de razboi,
au respins s5. le supuna sclaviei,
le pun acum cu bucurie sub 15
jugul adevaratului stapin.
Acum bessul mai bogat prin valoarea muncii sale
215 se inalt5.; aurul pe care-1 cauta
inainte cu mina in pamint,
it culege acuma cu mintea din cer. 20
0 ce schimbare a lucrurilor! Ce infatisare bine rinduit5.1

Muntii inaccesibili mai inainte si salbateci
220 ocrotesc acum tilhari prefacuti in monahi,
fii ai p5.cii.
Odinioara pamint al singelui, acum e al vietii, 25
puterea plina de credinta a hotilor se indreapt5: spre cer,
iar Hristos e alaturi de tilharii
225 care au in stapinire imp5.ratia din inaltimi.
Uncle era odata n5.rav de flare,
infloresc acum rinduieli de ingeri, 30
iar omul drept traieste retras in pesterile
in care a sa15.suit cindva tilharul.
230 R5.ufac5.torul de odinioara ajunge prada sfintilor,
iar ucigasul se c5.ieste de pagubele pricinuite,
dezbracat cu adevarat de armele faradelegii, 35
de care 1-a despoiat Hristos...
241 Tu strabati codri neumblati, culmi intinse,
si cauti drumul; infringi padurea stearpa
a mintii inculte si o prefaci
in ogoare roditoare. 40
1 Adica departe la nordul Dunarii.
www.dacoromanica.ro
180 PAULINUS NOLANUS
245 Te patrem dicit plaga tota Boreae,

ad tuos fatus Scytha mitigatur
et sui discors fera to magistro
pectora ponit.
5 Et Getae currunt et uterque Dacus,
250 qui colit terrae medio vel ille
divitis multo bove pilleatus
accola ripae.
www.dacoromanica.ro
PAULINUS DIN NOLA 181
245 Toate tinuturile de la miazanoapte 2 Ili zic tats,

la cuvintele tale scitul s e Imblinze§te,
se desprinde din el insu§i i sub indrumarea to
i§i parlsqte gindurile salbatice.
Aleargl Si getii3 i dacii din cele dou5.' tinuturi4:
250 cel care lucreaza pamintul in tinutul de la mijloc5 sau
cel cu caciu15. §i boi multi, locuitor al
tarmului° imbelpgat.
2 Adia, de la nordul Dunarii.

3 Probabil aluzie la vizigotii din Dada mediterranea, la care Niceta avea mare
trecere.
6 Cele dour, Dacii.
5 Aluzie la Dacia mediterranea.
6 Aluzie la Dacia Ripensis.
www.dacoromanica.ro
XXVII. EYNEEIOY
Ell TON AYTOKPATOPA
IIEPI BAIIAEIAE
XV, 17... 'AX.X.' Liceivoi ye 0i)K alCOTElliOVTEg TfIV oixiav, eipyov lake Tobg
'Ao-tavo6g, OZTE Tobg Ebrercaioug 13ap(3apoug, an; oig trtoiouv, 6xeivouc tvou-
s StToUV Tfiv cupectpav arrotetxgetv Saga Stafictivovteg Toy Eixppativ 611t Toy
'Tap Suatov, TON/ St latpov Int Toy rttrIv TE xai Mao-crayttiv- of S'o6v Etepct.
awl. Token/ 6v6ttata SEgevot, "ttepot 6' ainthv Kat Ta rEpOacorra Ttxv13 icaparcoth-
aavrtg, Iva Sr} Soicoig ytvog aXXo vtov Ts Kai ItXXOtcorov tic pDvat Tfig ylg, SefifT-
TovTat 6ptIg IwTtalaPaiVOVTEg, Kat 11E0S6V EipTIVTIc attobcrt irpetrctaaat.
10 at Kai illterg opeopev Kate-
XXI, 15 A. Thai Sag St To6toug `11poSorog TE
xopavoug artavtag 6116 vocrou arIXeictg okot yap eicrtv, thp' tbv of rcavtaxo6 Sor.a.ot,
of talStrrars yqg tyxpaterg, St' oi3g 3j Ixt) &by tprmia rrerrapopiaarat, 9s6yovteg
del Tfiv oixeiay. ()fig tt Otcov ..c 6v o-cpettpow, tpaaiv of ta rcaXata rrapaSewteg,
B. Ktmleptoi TE (IvEanicsav npercEpov, Kat liZ51.g Etspot, Kat at yuvaticeg ROTC,
15 Kat of actdm fatdiv, xai 6 MaxES6v, 69, (Bv Ttbv it& etc Tobg dm°, Tay St etc
Tobg E4to Irpoi)xeopriaav xai oi) 11a6ovTai ye, Eon iiv 6crt wig xatavutcpi) nap&
Tcbv IXauvOvtcov avttStSoi.tevot, aXX' &rav tturtamatv 69vm wig of rcpoaSexo-
pivotg, trti xpOvov Taparroutstv, &crimp 'Aacrupioug icaXat Kai Mi Soug xat lia-
latativouge Kai TO vOv Slj ToD-co, ?rap' littrtg of) rroXeltricreiorceg Ai Soy, Oa' tICE-
www.dacoromanica.ro
XXVII. SYNESIOS
Synesios din Cyrene, filozof pAgin, apoi crestin, s-a nAscut pe la anul 370 e.n. ei
a fost elevul Hypatiei. A facut calatorii, apoi s-a retras la Cyrene. Inainte de a primi
botezul, a fost propus ca episcop In Ptolemais. A murit In anul 413 e.n. Afar de scrisori,
a lAsat diverse tratate, o scriere filozoficA intitulata Dion, omilii, discursuri si 10 imnuri.
In scrierea De regno (MO (3acraciac,) biciuieste moravurile de la curtea ImpAratilor
si se arata Ingrijorat de influenta, si puterea la care ajunseseth gotii In Imperiul roman.
De providentia sive A egyptius Wept npovoicic ij Aiyinzttoc) este scrisA. In maze parte
In mod alegoric 5i aratl indirect starea Imperiului roman In tirnpul lui Arcadius.
Editia folositl: Synesii Cyrenensis Hymni et Opuscula, recensuit Nicola Terzaghi,
Romae, 1945.
CUVINTARE IN FATA IMPARATULUI
DESPRE DOMNIE
XV, 17... Dar aceia n-aveau nevoie a-si intari casa pentru a-i respinge
pe barbarii sositi din Asia sau din Europa. Doar prin ispravile lor atrageau 5
atentia vrajmasului si o fortificau pe a lor. Treceau deseori Eufratul, ca sa
lupte impotriva partilor, sau Istrul, ca sa-i atace pe geti si massageti. Dar
iata ca acestia din urma, care obisnuiesc sa-si punk alt nume, ba chiar unii
dintre ei isi schimba trasaturile fetei printr-o anume dibacie, ca sa para. Ca:
s-a nascut din pa'mint un neam nou si Ingrozitor, acestia va inspaiminta as- to
tazi. Ei trec Istrul si cer plats pentru pacea pe care ne-o ingaduie.
XXI, 15 A. Herodot spune, iar not vedem ca acesti sciti sint toti cuprinsi
de o boala femeiasca, cad scitii sint aceia de la care se recruteaza pretutin-
deni sciavi. Ei nu stapinesc niciodata pamint si au indreptatit expresia pro-
verbiala pustiul scitilor", deoarece fug mereu de pamintul pe care-1 au. De 15
pe meleagurile lor, cum ne-o spun acei care istorisesc intimplarile foarte demult,
B. cei dintii care i-au alungat au fost cimerienii, apoi amazoanele, mai apoi
parintii nostri, si, in cele din urma, macedonenii1. Fiind alungati de acestia,
au fugit: de unii retragindu-se la popoarele din interior, iar de altii la cele
din afara Scitiei. Si nu contenesc cu fuga atita timp cit acei care-i urmaresc 20
ii arunca la vecinii lor, Intimplindu-se ca navalirile acestea, la care nici nu
to astepti, sa pricinuiasca, pentru o vreme, tulburarea, tot asa cum an facut
2 Printr-o asimilare a gotilor cu getii gi cu scitii fenomen care are loc In vremea auto-
rului si se manifest. din plin mai tirziu, ca de pildA. la Iordanes (cf. infra) autorul
aminteste luptele acestora, facind Insd unele confuzii grave.
www.dacoromanica.ro
184 SYNESIOS
;Ei)CTOVTEg, tItEt6fi naktv aviatavto. C. p.aXatcoystpotg Se grc6xovteg, o6 totg 6EXotg

`Pwataw, (lad To% fi5eatv, 6ansp 'imog net np6g iKetag, yevog 6.1.3.aeg To eticog
aneSiSou, xai eapaa6veto, Kai ilywoi.tovet tfiv E6spyeatav, 6nep o6 natpi tc mi.)
Sixag en' aiyrobg 67a..tattevo,) St Somg, a63tg flaCtV oixtpoi Kai licetat oi)v yuvat4iv
5 gKu..""&kt,r0V 6 Se TO nokei.tcp vticthv caeca naps nXetcrrov fitcd-co xai (Maui tfig
ixetEiag, Kai aup.i.taxoug enoiet, at nolxcEiag rj %ou, xai lecESiSou yepav, Kai
yfig Tt gooOTETO To% naXagvaiotg `Pcop.a'irfig, D. avilp TO ileyaX6(ppovt )(at ycv-
wig) ttjs (p6amg eni -c6 npdov xpricsagevog apetfig yE To PapPapov of) 4u-
ap4agsvot yap exciasv to p.expt tobSe icatayeXt6CTIN tubv, EiSoteg d v TE
10 fiaav gtot nap' fli.t6v, 65v TE fAubalicsay. to Is ickeog toUtO ysiloatv airc6v fjSti
trio g9' fip.dg 6807t0i1OE' Kat TIVEg glapOtT801V innotootat 4evot 7rapa, tobg
OaSioug avap6noug, (ptkocppoa6vriv attobvteg napaSetwa etccivoug tour xeipoug
noto6gevot.
OAAAKPAE ErIMMION
15 XIII, 77 A... Ei Se xaXenOv !ley 6Sov npoeXecsaat Sta toao6tow E5vthv 6nep-
optov, obx ocnov Se obSe macpItatgat vexpoil impakfiv, `HpoSOTos.) St antoceig,
oimo6v oiKetat Kagoi Kat auxvoig dhots stcsiv ev dam Eic6aat Kai Eicu9tic(%);
aveticotsg Tag Kovag.
www.dacoromanica.ro
SYNESIOS 185
odinioara asirienii, mezii si locuitorii Palestinei. Iar acum au vent la noi

nu ca sa ne faca razboi, ci rugatori, fiindca se gasesc in cursul unei emigrari.
C. Au avut de-a face cu o primire mai blinds si n-au cunoscut armele romanilor.
Ne-am purtat asa cum era potrivit cu niste rugatori. Dar acest neam rudi-
mentar ne-a dat in schimb ce era firesc sa ne asteptam de la el: s-a semetit 5
si a dovedit nerecunostinta fats d e binefacatorii sai. Din cauza aceasta,
cind au fost pedepsiti de tatal tau, care a pornit cu oaste impotriva lor, erau
nenorociti si aveau atitudinea unor cersetori, impreuna cu sotiile lor. Cel
care era invingator in razboi a fost insa cu totul biruit de mils. Le-a spus
rugatorilor sä se ridice, i-a facut aliati, i-a onorat cu dreptul de cetate, le-a 10
impartit magistraturi si a dat acestor ticalosi o parte din pamintul roman 2,
D. ca un om care folosea marinimia si nobletea firii pentru imblinzire. Dar
barbarii nu pricep ce inseamna virtute. incepind de atunci pins in ziva de
astazi ne iau in ris, intrucit isi dau seama ce meritau sa patimeasca din partea
noastra si de ce binefaceri i-am invrednicit. Ducindu-se vestea de cele petre- 15
cute, vecinii lor au fost atrasi sa porneasca spre noi. Unii strain, calareti
arcasi 3, emigreaza si yin la niste oameni ingaduitori, cerindu-ne prietetha si
avind in fata ochilor mintii drept pilda aceasta nefericita imprejurare.
ELOGIUL PLEWVIEI
XIII, 77 A... Dac5.' ti se pare c5. e greu sa intreprinzi un drum in stra- 20
instate pe la atitea neamuri si nu e ingaduit sa lovesti cu o piatra capul unui
mort, n-ai incredere in Herodot. Trebuie sa stiff ca si eu si numerosi altii din
cetate avem sclavi cu parul lung, dupa obiceiul scitic.
2 Aluzie la Intelegerea dintre Theodosius cel Mare si goti, din anul 382.
3 Aluzie la huni.
www.dacoromanica.ro
XXVIII. EUSEBI HIERONYMI
EPISTOLAE
LX, 16 (XXII, 344, col. 599) Horret animus temporum nostrorum ruinas
persequi. Viginti et eo amplius anni sunt, quod inter Constantinopolim et
Alpes Iulias quotidie Romanus sanguis effunditur. Scythiam, Thraciam,
5 Macedoniam, Dardaniam, Daciam, Thessaliam, Achaiam, Epiros, Dalmatiam,
cunctasque Pannonias Gothus, Sarmata, Quadus, Alanus, Hunni, Vandali,
Marcomanni vastant, trahunt, rapiunt.
CVII, 2 (XXII,. 679, col. 870). De India, Perside, Aethiopia monachorum
quotidie turbas suscipimus. Deposuit pharetras Armenius, Hunni discunt
to Psalterium, Scythae fervent frigora calore fidei: Getarum rutilus et flavus
exercitus Ecclesiarum circumfert tentoria.
LIBER DE VIRIBUS ILLUSTRIBUS
CXXXI (XXIII, 152, col. 754 A-755 A). Theotimus, Scythiae Tomorum
episcopus, in morem dialogorum et veteris eloquentiae breves commaticosque
tractatus edidit. Audio eum et alia scribere.
www.dacoromanica.ro
XXVIII. HIERONYMUS
S-a nfiscut pe la anul 345 In localitatea Stridon, la granita dintre Dalmatia si

Pannonia, a studiat la Roma, iar dup5. anul 386 s-a retras in singuratate monahal5. la
Betleem In Palestina, unde a murit In anul 420. A fost unul dintre cei mai eruditi si mai
.activi pArinti ai bisericii crestine, a tradus biblia In limba latina (asanumita Vulgata).
.a continuat cronica lui Eusebius din Cesareea si a redactat numeroase lucrAri teologice.
De la el ne-a ramas gf o colectie de scrisori, care cuprind informatii pretioase pentru
cunoasterea epoch.
Editia folosit5.: Eusebii Hieronymi Epistolae, recensuit Isidorus Hilberg, I-III,
Viena, 1910-1918 (CSEL, vol. 54-56).
SCRISORI
LX, 16 (XXII, 344, col. 599). Ma Ingrozesc la gindul ca trebuie sa enu-

mar distrugerile din vremea mea. De peste douazeci de ani 1 intre Constanti-
nopol Si Alpii Iulici se varsa zilnic singele romanilor. Gotfi, sarmatii, cva-
zii, alanii, hunii, vandalii Si marcomanii devasteazi, jefuiesc prada Scitia, 5
Tracia, Macedonia, Dardania, Dacia, Tesalia, Mania, Epirul, Dalmatia qi
toate Pannoniile.
CVII, 2 (XXII, 679, col. 870). Zilnic primim cete de calugari din India,
Persia Si Etiopia. Armenii §i-au aruncat tolbele, hunii Invata psaltirea, clima
rece a Scitiei se incinge de dogoarea credintei, armata roFatI blond5. a 1°
.getilor 2 Inconjoara corturile bisericilor.
CARTE DESPRE BA.RBATII CELEBRI
CXXXI (XXII, 952, col. 754 A-755 A). Teotim3, episcopul (oraplui)
Tomis din Scitia, a scos scurte tratate sub forma unor dialoguri Si in stilul
vechii elocinte. Aud ca el scrie si alte lucruri.
Scrisoarea dateaza din anul 403 si se refers la ultimele dou5. decenii ale sec. al IV-lea,
dupa invazia hunilor gi asezarea gotilor In Balcani.
2 Intre anii 392-400, chid crestinarea gotilor facuse mari progrese.
3 Celebrul propovaduitor al crestinismului In rindurile hunilor, cf. Sozomenos, VII, 26.
14 Izvoarele istoriei Rominiel c. 311
www.dacoromanica.ro
XXIX. PAULI OROSII.
HISTORIARUM ADVERSUM PA GANOS LIBRI VII.
I, 2, 52. Incipit a montibus Riphaeis ac flurdne Tanai Moeotisque paludi-

bus quae sunt ad orientem, per litus septEntrionalis oceani usque ad Galliam
Belgicam et flumEn RhEnum quod est ab occasu descendens, deinde usque ad
5 Danuvium quem et Histrum vocant, qui est a meridie et ad orientem directus
Ponto accipitur ; 53. ab oriente Alania est, im medio Dacia ubi et Gothia,
deinde Germania est ubi plurimam partem Suebi tEnEnt ; quorum omnium
sunt gentes LIV. 54. Nunc quidquid Danuvius a barbarico ad mare Nostrum
secludit expediam. 55. Moesia ab oriente habet ostia fluminis Danuvii, ab euro
lo Thraciam, a meridie Macedoniam, ab Africo Dalmatiam, ab occasu Histriam,
a circio Pannoniam, a septentrione Danuvium. 56. Thracia habet ab oriente
Propontidis et civitatem Constantinopolim quae Byzantium prius dicta est,
a septentrione partem Dalmatiae et sinum Euxini ponti, ab occasu et Africo
Macedoniam, a meridie Aegaeum mare.
15 I, 16,2. Modo autem Getae illi qui et nunc Gothi, quos Alexander evi-
tandos pronuntiavit, Pyrrhus exhorruit, Caesar etiam declinavit, relictis
vacuefactisque sedibus suis ac totis viribus toti Romanas ingressi provincias
simulque ad terorem diu ostentati societatem. 3. Romani foederis precibus
sperant, quam armis vindicare potuissent ; exiguae habitationis sedem non
www.dacoromanica.ro
XXIX OROSIUS
Este originar din Spania ¢i s-a nascut spre sfirsitul sec. al IV-lea. A fost crestin
si a scris la indemnul lui Aurelius Augustinus, pe care II vizitase in 413, o lucrare intitu-
latl Istorii impotriva pdginilor. Lucrarea acesta, facuta chip& cronica lui Hieronymus,
urinal-este a resping acuzatia paginilor cis, datorita crestinismului se abat atitea nenoro-
ciri asupra contemporanilor, arAtind c totdeauna au existat calamitati, poate si mai
mari, iar crestinismul, dimpotriva, aduce o alinare pentru nenoroeiri. A folosit in special
pe Hieronymus, iar pentru istoria romani s-a condus dupA un rezumat din Titus Liyius;
a mai utilizat si pe ceilalti istorici romani ca Florus, Tacitus, Suetonius, Eutropius etc.
Orosius a scris gi lucari teologice., neinteresante din punct de vedere istoric.
Editia folositA: Historiarum adversus paganos libri septem, recensuit Carolus Zan-
genmeister, Viena, 1883 (CSEL, V).
ISTORII IMPOTRIVA PAGINILOR IN SAPTE CARTI.
I, 2, 52. [Europa] incepe de la muntii Rifei, de la fluviul Tanais §i de

la lacul Meotic, care se afla spre rasarit ; coboara de-a lungul tarmului Ocea-
nului de Nord pina in Gallia Belgica si pina la fluviul Rin, care se afla la
apus, apoi pina la Dun5.re, numita si Istru, care se afla la miazazi si care, s
indreptindu-se spre 'Agra, se varsa in Pont. 53. La rasarit se g5.se0e Alania,
la mijloc Dacia unde e Si Gotia, apoi se afla Germania, din care cea mai mare
parte este ocupata de suebi; toti ace0ia sint in total cincizeci Si patru de
neamuri. 54. Acum voi arata tot ceea ce Dunarea desparte de lumea barba-
rilor pina la Marea Noastra 1. 55. Moesia are [ca hotare] dinspre rasarit gurile 10
Dunarii, dinspre sud-est Tracia, dinspre miazazi Macedonia, dinspre sud-
vest Dalmatia, dinspre apus Istria, dinspre nord-vest Pannonia si dinspre
miazanoapte Dunarea. 56. Tracia are [ca hotare] dinspre rasarit golful Propon-
tidei §i cetatea Constantinopol, care mai inainte s-a numit Bizant, dinspre
nord o parte din Dalmatia si golful Pontului Euxin, dinspre apus §i sud- 51
vest Macedonia, dinspre miazazi marea Egee.
I, 16, 2. De curind getii aceia, care acum sint [numiti] goti §i despre
care Alexandru 2 declarase ca trebuie sa to fere0i, de care Pyrrhus se ingrozise
§i pe care si Caesar i-a evitat, dupa ce si-au golit locuintele Si le-au parasit,
au intrat in bloc, cu toate fortele lor, in provinciile romane si totodata, deli 20
mult timp inspirasera doar groaza, au nadajduit totu0 s5. [dobindeasca],
prin rugaminti de la romani 3. un tratat de prietenie pe care 1-ar fi putut
1 Marea Mediterana.
2 Cel Mare. Anacronismul se datoreste confundarii go %ilor cu scitii. Pyrrhus este
confundat cu Lisimah, care s-a luptat cu getii lui Dromichaites, iar Caesar se pregAtise de
rAzboi contra dacilor.
www.dacoromanica.ro
190 PAULUS. OROSIUS
ex sua electione sed nostro iudicio rogant, quibus subiecta et patente universes
terra praesumere, quam esset libitum, liberum fuit ; semet ipsos ad tuitionem
Romani regni offerunt, quos solos invicta regna timuerunt.
II, 8, 4. Darius itaque,.... consensu omnium rex creatus est qui post-
5 quam Assyrios ac Babylonam a Persarum regno deficientem bello recuperavit,
Antyro, regi Scytharum, hac vel maxime causa bellum intulit, quod filiae eius
petitas sibi nuptias non obtinuisset. 5. magna scilicet necessitas, pro unius
libidine hommis septingenta milia virorum periculo mortis exponi. incredibili
quippe apparatu cum septingentis milibus armatorum Scythiam ingressus, non
10 facientibus iustae pugnae potestatem, insuper repentinis incursibus extrema
copiarum dilacerantibus, 6. metuens ne sibi reditus interrupto ponte Histri
fluminis necaretur, amissis octoginta milibus bellatorum trepidus, refugit,
quamvis hunc amissorum numerum inter damna non duxerit, et, quem haben-
dum vix quisquam ambire ausus esset, perditum ille non sensit.
15 III, 13, 4... Ad Scythiam quoque cum Alexandro filio praedandi inten-
tione pertransit. 5. Scythis tuns Atheas regnabat : qui cum Histrianorum bell()
premeretur, auxilium a Philippo per Apollonienses petiit, sed continuo His-
trianorum rege mortuo et belli metu et auxiliorum necessitate liberatus pactio-
nem foederis cum Philippo habitam dissolvit. 6. Philippus dimissa obsidione
20 Byzantii Scythicum bellum totis viribus adgreditur commissoque proelio cum
Scythae et numero et virtute praestarent Philippi fraude vincuntur. 7. in ea
pugna XX milia puerorum ac feminarum Scythicae gentis capta, pecorum
magna copia abducta, auri atque argenti nihil repertum : nam et ea res primo
fidem inopiae Scythicae dedit viginti milia nobilium equarum sufficiendo generi
25 in Macedoniam missa. 8. Sed revertenti Philippo Triballi bello obviant : in
quo ita Philippus in femore vulneratus est, ut per corpus eius equus interficere-
tur. cum omnes occisum putarent, in fugam versi praedam amiserunt.
III, 18, 1. Tunc bellum . . . Zopyrionis praefecti in Scythia gerebatur. . .

4. Zopyrion vero praefectus Ponti adunato triginta milium exercitu Scythis
30 bellum inferre ausus et usque ad internecionem caesus funditus cum omnibus
copiis suis abrasus est.
www.dacoromanica.ro
OROSIUS 191
cere cu armele; rugindu-ne ei nu cer un loc modest pentru a se aseza, nu

la alegerea lor, ci dupa aprecierea noastra deli aveau posibilitatea s5.-si aleaga
de la inceput orice loc le-ar fi placut, de vreme ce tot pamintul era stapinit
de ei si le statea la dispozitie ; eia singurii de care s-au temut monarhii neinvinse,
s-au oferit chiar pentru paza imperiului roman. 5
II, 8, 4. Darius prin urmare... a fost ales rege prin consensul tuturor.
Dupa ce a cucerit prin razboi Asiria si Babilonul care se desprinsese din rega-
tul persilor, a dus razboi contra lui Antyrus4, regele scitilor, mai ales din
cauza ca.' nu obtinuse in casatorie pe fiica acestuia. 5. Este negresit o mare
calamitate ca sapte sute de mii de barbati sa fie expusi primejdiei de a muri 10
pentru pofta unui singur om. intr-adevar, dupa niste prega.tiri de necrezut,
[Darius] a intrat in Scitia cu sapte sute d e mii. Deoarece [dusmanii] nu-i
dadeau posibilitatea unei lupte adevarate si pe deasupra 4i mai si hartuiau
si ariergarzile prin incursiuni neasteptate, 6. Darius s-a temut sa nu-i fie
luata posibilitatea de reintoarcere, in caz ca s-ar distruge podul de peste 15
fluviul Istru, a fugit inapoi, si, dupa ce a pierdut opt sute de mii de razboi-
nici, a fugit inapoi, tremurind de frica, deli n-a socotit ca o paguba numarul
acesta [mare] de oameni pierduti si n-a resimtit ca o pierdere [multimea
de oameni] pe care cu greu cineva ar fi putut sa incerce s-o alba.
III, 13, 4... [Filip], impreuna cu fiul sau Alexandru a trecut5si in spre 20
Scitia, cu intentia de a o prada. 5. Peste sciti domnea atunci Atheas, care
fiindca era strimtorat de razboiul cu istrienii, a cerut ajutor de la Filip prin mij-
locirea apolloniatilor. intre timp insa regele istrienilor a murit, iar Atheas,
scapind de teama razboiului si de nevoia ajutoarelor, a stricat intelegerea
pe care o avea prin tratatul cu Filip. 6. Par5.sind asediul Bizantului, Filip 25
pomeste cu toate fortele la razboi impotriva scitilor. Acestia deli erau supe-
riori si ca numar si ca vitejie, sint totusi infrinti de Filip prin inselaciune.
7. In lupta aceea au fost prinsi douazeci de mii de copii si de femei de neam
scitic, a fost luata o mare multime de vite, dar nu s-a gasit deloc our si ar-
gint ; si lucrul acesta, in primul rind, a facut sa.' fie crezuta saracia scitilor. 30
Douazeci de mu de iepe de rasa au fost trimise in Macedonia pentru regene-
rarea [rasei de cai]. 8. Insa pe cind Filip se intorcea, tribalii i-au iesit in cale
cu razboi; in [lupta] aceasta Filip a fost astfel rant la coapsa incit, [trecindu-i]
arma prin corp, i-a fost omorit calul. Deoarece toti it socoteau mort, luind-o
la fuga, au pierdut prada. 35
III, 18, 1 Atunci se ducea si razboiul... guvernatorului Zopyrion din Scitia.
4. Zopyrion insa, guvematorul Pontului, dupa ce a strins o armata de trei-
zeci de mii de soldati, a indraznit sa porneasca razboi contra scitilor, si, ffind
batut cu desavirsire, a fost ras de pe suprafata pamintului impreuna cu toate
40
trupele sale.
3 Vizigotii lui Alarich.

4 Probabil Idanthyrsos. Relatarea dupa Iustinus, II, 5, 8-13. Pentru toate pasa-
jele v. IR la Iustinus.
5 Cf. lust., IX, 1 si 2. Pentru toat$ problematica v. VI. Iliescu in Actes pr. tong.
R. Balk., II, Sofia, 1970, p. 171-176.
6 Cf. lust. XII, 2, 16 (v. ti p. 165).
www.dacoromanica.ro
192 PAULUS OROSIUS
III, 23, 10. Thracia et regiones Pontici maris Lysimacho, ... data...
52. Lysimachus cum Dori regis Thracum infestissimo Bello urgueretur, adversus
Demetrium pugnare non potuit.
IV, 20, 34. Lepido et Mucio consulibus Basternarum gcns ferocissima
5 auctore Perseo Philippi -Fili praedarum sollicitata et transeundi Histri fluminis
facultate sine ulla pugna vel aliquo hoste deletes est. nam tunc forte Danuvius,
qui et Hister, crassa glacie superstratus pedcstrem facile transitum patieba-
tur. 35. itaque cum improvide toto et maximo simul agmine inaestimabilis
hominum vel equorum multitudo transiret, enormitate ponderis et concussione
10 gradentium concrepans gelu et glacialis crusta dissiluit universumque agmEn,-
quod diu sustinuerat, mediis gurgitibus victa tandem et conminuta destituit
atque eodem rursus fragmentis inpedientibus superducta summersit. pauci
ex omni populo per utramque ripam vix concisis viscerib-us evaserunt. 36.
P. Liciino Crasso C. Cassio Longino consulibus Macedonicum bellum gestum
15 Est, .... Perseum et Macedonas secuti sunt Thraces cum rege Cotye et universi
cum rege Gentio Illyrii.
V, 18, 30. Isdem temporibus rex Sothimus cum magnis Thracum auxiliis
Graeciam ingressus cunctos Macedoniae fines depopulatus est tandemque
a C. Sentio praetore superatus redire in regnum coactus est.
20 VI, 3, 4. At vero M. Lucullus, qui Curioni in Macedonia successerat, totam
Bessorum gentem bello adpetitam in deditionem recepit.
VI, 21, 14. Norici Illyri Pannoni Dalmatae Moesi Thraces et Daci Sar-
matae plurimique et maximi Germaniae populi per diversos duces vel superati .
vel repressi vel etiam obiectu maximorum fluminum, Rheni Danuviique,

25 seclusi sunt... 19. Interea Caesarem apud Tarraconem citerioris Hispaniae
urbem legati Indorum et Scytharum toto Orbe transmisso tandem ibi invene-
runt, ... 20... ita hunc apud Hispaniam in Occidentis ultimo supllex cum
gentilico munere eous Indus et Scytha boreus oravit.
VI, 22, 1... Iani portas tertio ipse tunc clausit. 22... nec prius umquam
30 nisi sub extrema senectute Augusti pulsatae Atheniensium seditione et Daco-
rum commotion patuerunt.
www.dacoromanica.ro
OROSIUS 193
III, 23, 10. Tracia si regiunile marii Pontice i-au fost date ... lui Lysi-
machus7.. . . 52. Lysimychus, deoarece era strimtorat de un razboi inversunat
cu Doruss, regele tracilor, nu a putut lupta contra lui Demetrius.
IV, 20, 34. Pe vremea consulatului lui Lepidus si Mu. cius, neamul foarte
salbatic al bastarnilor, fiind pus in miscare, la indemnul lui Perseus, fiul lui 5
Filip, de speranta unor prazi si de pOsibilitatea de a trece Dunarea, a Most
distrus Para nici o lupta si fara vreun dusman. Caci din intimplare Dunarea,
care se numeste si Istru, permitea atunci o trecere usoara [pe jos] din
cauza [stratului] de gheata groasa cu care era acoperita. 35. Asa ca, pe cind
trecea o multime nenumarata de oameni si de cai, mergind cu totii impreuna, 10
in mod nepreva'zator, si formind o singura coloana uriasa, din pricina greu-
tatii enorme si a loviturilor pasilor celor ce mergeau, gheata a piriit si
coaja de gheata a crapat. Nemaiputind sa reziste, in cele din urma [gheata]
s-a desfacut in bucati si a lasat prada adincimii undelor toata coloana pe care
o sustinuse multa vreme. Iar pe cei care iesisera din nou la suprafat5., deoa- 15
rece erau impiedicati de scarimaturi, i-a inecat. Din intreg neamul putini
au scapat pe cele dou5. maluri, cu maruntaiele zdrobite9. 36. In timpul con-
sulatului lui P. Licinius Crassus si C. Cassius Longinus a avut loc raz-
boiul macedonic,... pe Perseus si pe macedonieni i-au urmat tracii cu regele
Cotys si toti illyrii cu regele Gentius. 20
V, 18, 30. Tot in aceeasi vreme10 regele Sothimus a navalit in Grecia, cu
multe trupe de traci, a pustiit toate regiunile Macedoniei si in cele din urma
a fost invins de pretorul C. Sentius 0 silt sa se inapoieze in regatul scull.
VI, 3, 4. Iar Lucullus, care ii urmase lui Curio ca. [guvernator] al
Macedoniei, a atacat cu razboi tot neamul bessilor si i-a primit in supunere12. 25
VI, 21, 14. Noricii, illyrii, pannonii, dalmatii, moesii, tracii si dacii,
sarmatii si cele mai multe si mai mari neamuri din Germania au fost
invinsi fie respinsi de catre diferiti generali sau au fost chiar despar-
titi [de imperiu] prin fluvii foarte mari, ca Rinul si Dunarea, care
stau in fata lor... 19. Intre timp, trimisii inzilor si ai scitilor, dui:4 30
ce au strabatut toata lumea, 1-au gasit insfirsit pe Caesar13 acolo, la
Taraco, un oras din Spania Citerior,... 20... astfel in Spania, la capatul
Occidentului, 1-au rugat, implorindu-1 cu daruri din partea neamurilor lor,
indienii de la rasarit si scitii de la miazanoapte.
VI, 22, 1... El insusi a inchis atunci pentru a treia oars portile tern- 35
plului lui Janus. 22... si nici n-au mai stat deschise decit atunci cind Augus-
tus era la adinci batrinete, cind au fost lovite14 de revolta atenienilor si de
miscarea dacilor.
2 Cf. lust. XIII, 4 16.

8 Gae§eala de manuscris pentru Dromichaites, cf. hist. XVI, 1, 19.
9 Cf. Livius, XLI, 18-19 (v. IR, p. 559-561).
10 In jurul anului 90 i.e.n.
n Cf. Livius, Periochae, LXXVI.
72 Cf. Livius, Periochae, XCVII.
13 Augustus. Cf. Florus IV, 12.
14 Pentru a fi deschise.
www.dacoromanica.ro
194 PAULUS OROSIUS
VII, 9, 10... Thracia Cilicia Commagene tunc primum redactae in pro-

,vincias. Romanis iudicibus legisbusque paruerunt.
VII, 10, 3. Bellum adversus Germanos et Dacos per legatos gessit pari rei
publicae pernicie, cum et in Urbe ipse senatum populumque laniaret et foris
5 male circumactum exercitum adsidua hostes caede conficerent. 4. nam quanta
fuerint Diurpanei Dacorum regis cum Fusco duce proelia quantaeque Romano-
rum Glades, longo textu evolverem; nisi Cornelius Tacitus, qui hanc historiam
diligentissime contexuit . . .5. Domitianus tamen pravissima elatus iactantia
sub nomine superatorum hostium de extinctis legionibus triumphavit.
10 VII, 12, 2. . .. Trans Danuvium multas gentes subegit.
VII, 13, 3. . . . Bellum contra Sauromatas gessit et vicit.
VII, 22, 7. Graecia Macedonia Pontus Asia Gothorum inundatione deletur ;
-11am Dacia trans Danuvium in perpetuum aufertur ; Quadi et Sarmatae
Pannonias depopulantur.
15 VII, 23, 4. Expeditione in Danuvium suscepta Gothos magnis proeliis
profligavit dicionemque Romanam antiquis terminis statuit.
VII, 25, 11. . . . Reversus Mesopotamiam a Diocletiano plurimo honore
susceptus est. 12. postea per eosdem duces strenue adversus Carpos Baster-
nasque pugnatum est. Sarmatas deinde vicertmt ; quorum copiosissimam
20 captivam multitudinem per Romanorum finium dispersere praesidia.
VII, 28, 29. Mox Gothorum fortissimas et copiosissimas gentes in ipso

barbarici soli sinu, hoc est in Sarmatarum regione, delevit.
VII, 32, 9. Praeterea Athanaricus rex Gothorum Christians in gente sua
crudelissime persecutus, plurimos barbarorum ob fidem interfectos ad coronam
25 martyrii sublimavit, quorum tamen plurimi in Romanum solum non trepidi,
velut ad hostes, sed certi, quia ad fratres, pro Christi confessione fugerunt . . .
14. Anno autem undecimo imperii sui Valentinianus, cum Sarmatae sese per
Tannonias diffudissent easque vastarent, bellum in eos parans apud Bri-
gitionem oppidum subita effusione sanguinis, quod Graece apoplexis vocatur,
30 suffocatus et mortuus est.
www.dacoromanica.ro
OROSIUS 195
VII, 9, 10... Tracia, Cilicia, Commagene an fost transformate atunci19.

pentru prima oars in provincii [romane] §i au ascultat de magistratii §i de
legile romanilor.
VII, 10, 3. Razboiul contra germanilor §i a dacilor a fost dus de locti-
itorii sai intr-un mod tot atit de nenorocit pentru stat precum §i el 16, la s
Roma, decima senatul si poporul, iar la hotare, armata, rau condusa, era
distrusa de du0nani prin maceluri necontenite. 4. Caci cit de mari au fost
luptele lui Durpaneus, regele dacilor, cu generalul Fuscus, Si cit de mari
dezastrele romanilor, le-as enumera, intr-o in0rare lungs, daca Cornelius
Tacitus, care a tratat in mod organic §i cu foarte mare E xactitate aceste lo
evenimente istorice... 5. Totu0 Domitian, =flat de cea mai nEbuneasca."
vanitate, sub pretextul infringerii du§manilor triumfa, [de fapt,] pentru
legiunile distruse.
VII, 12, 2.... [Traian] a supus multe neamuri dincolo de Dunare.
VII, 13, 3. . . . [Hadrian] a purtat razboi impotriva sarmatilor §1 a ie0t is
invingator.
VII, 22, 7. Grecia, Macedonia, Pontul, Asia sint inundate §i distruse
de navala gotilor ; iar Dacia de peste Dunare este rapita pentru totdeauna ;
cvazii si marcomanii pustiesc Pannoniile17.
VII, 23, 4. [Aurelian], intreprinzind o expeditie la Dunare, i-a batut 20
zdravan pe goti, in lupte mari, §i a restabilit stapinirea romans in vechile
ei hotare.
VII, 25, 11... Reintorcindu-sels in Mesopotamia [Galerius] a fost primit
cu cele mai mari onoruri de catre Diocletian. 12. Imediat dupa aceasta,
aceia0 comandanti au dus cu enegi e lupte impotriva carpilor Si bastarni- 25.
lor. Apoi i-au invins pe sarmati ; pe un foarte mare numar de prizonieri dintre
acetia i-au raspindit de-a lungul posturilor de paza de la frontierele romane.
VII, 28, 29. [Constantin] a nimicit19, imediat dupa aceea, pe cele mai
viteze 0 mai mari neamuri de goti, chiar in mijlocul tinutului barbarilor,
adica in regiunea sarmatilor. 30.
VII, 32, 9. In afara de aceasta, Athanaric, regele gotilor, persecutindu-i2°
intr-un mod foarte crud pe crqtinii din neamul sau, pe multi dintre acqti
barbari, uci0 pentru credinta lor, i-a inaltat la rangul de martin. Totu0
cei mai multi dintre ei, pentru credinta in Hristos, au fugit pe pamintul
roman, fara sa tremure de fried, ca si cum far trece] la du§mani, ci cu incredere, 35.
deoarece [mergeau] la ni§te frati . 14. insa Valentinianus, in al unspre-
zecelea an al domniei sale, pe cind se pregatea de razboi contra sarmatilor
care se raspindiser5. prin Pannonii si be pustiau, a fost sufocat de o varsare
de singe, care pe grece§te se numqte apoplexie, 9i a murit21 in ora§ul Brigetio.
15 Pe vremea lui Vespasian. In realitate Tracia a fost anexata in anul 46, iar o parte a
Ciiiciei Inca din timpul republicei. Cf. Hieron. 2097.
16 Domitian.
11 Sub Gallienus. Pentru prob1ematica parasirii Daciei cf. Eutr.. IX, 8 si 15 (supra p. 39)
" Cf. Eutr., IX, 25.
12 Cf. Eutr., X, 8.
20 Cf. Hieron., 2385
21 Cf. Hieron,. 2391.
www.dacoromanica.ro
196 PAULUS OROSIUS
VII, 33, 9. Tertio decimo autem anno imperii Valentis, hoc est parvo
tempore postea quam Valens per totum Orientem ecclesiarum lacerationes
sanctorumque caedes C gerat, radix illa miseriarum nostrarum copiosissimis
simul frutices germinavit. 10. siquidem gens Hunorum, diu inaccessis, seclusa
5 montibus, repentina rabie percita exarsit in Gothos eosque passim conturbatos
ab antiquis sedibus expulit. Gothi transito Danuvio fugientes a Valente sine
ulla foederis pactione suscepti ne arma quidem, quo tutius barbaris credere-
tur, tradidere Romanis. 11. deinde propter intolerabilem avaritiam Maximi
ducis fame et iniuriis adacti in arma surgentes, victo Valentis exerciu per
10 Thraciam sese, miscentes simul omnia caedibus ince ndiis rapinisque, fuderunt . .
13. Itaque quinto decimo imperii sui anno lacrimabile illud bellum in Thracia
cum Gothis iam tunc exercitatione virum rerumque abundantia instructissimis
gessit ubi primo statim impetu Gothorum perturbatae Romanorum equitum
turmae nuda peditum deseruere praesidia. 14. mox legions peditum undique
15 equitatu hostium cinctae ac primum nubibus sagittarum obrutae, , deinde,
cum amentes metu sparsim per devia cogerentur, funditus caesae gladiis
insequentum contisque perierunt. 15. ipse imperator cum sagitta saucius ver-
susque in fugam aegre in cuiusdam villulae casam deportatus lateret, ab
insequentibus hostibus deprehensus, subiecto igne consumptus est et, quo
20 magis testimonium punitionis eius et divinae indignationis terribili posteris
esset exemplo, etiam communi caruit sepultura ... 19. Gothi antea per legatos
supplices poposcerant, ut illis episcopi, a quibus regulam Christianae fidei dis-
cerent, mitterentur. Valens imperator exitiabili pravitate doctores Ariani
dogmatis misit. Gothi primae fidei rudimento quod accepere tenuerunt.
25 VII, 34, 5. Itaque Theodosius ... maximas illas Scythicas gentes formi-
datasque cunctis maioribus... hoc est Alanos, Hunos et Gothos, incunctanter
adgressus magnis multisque proeliis vicit.
www.dacoromanica.ro
OROSIUS 197
VII, 33, 9. In al treisprezecelea an al domniei lui Valens22, adic5. putin timp

dupa ce Valens facuse prapad in sinul bisericilor cre0ine din tot Orientul §i omo-
rise multi sfinti, totodata §i radacina nenorocirilor noastre a dat roade foarte
imbelpgate. 10. Caci neamul hunilor, multa vreme inchis in munti in care
era greu de patruns, Impin0 de o furie nea§teptata, s-au aprins impotriva 5
gotilor §i, rava0ndu-i, i-au alungat din vechile for wzari. Gotii, trecind in
fuga Dunarea, au fost primiti de Valens, fail nici un pact de alianta Si nici ar-
mele nu le-au predat romanilor, ca sa li se dea mai wr crezare. 11. Apoi
din pricina lacomiei insuportabile a comandantului Maximus, impin0 de foame
si nedreptati, s-au rasculat cu armele in miini, §i, dupa ce au invins 10
armata lui Valens, s-au raspindit prin Tracia, rava0nd toate prin omoruri,
incendii §i jafuri . .. 13. Astfel, in al treisprezecelea an al domniei sale,
[Valens] a dus in Tracia acel razboi nEnorocit23 cu gotii, care atunci erau foarte
bine pregatiti, datorita antrenamentului trupelor si a multimii mijloacelor
[disponibile]. Indata ce, de la primul atac al gotilor, escadroanele romane 15
au fost dezorganizate, ele au lasat dezgolita apararea pedestrimii. 14. Imediat
legiunile de pedestra0 au fost inconjurate din toate partile §i mai intii au
fost acoperite cu o ploaie de sageti ; apoi, pe cind impra§tiate §i innebunite
de spaima erau impinse pe drumuri launtrice, au fost macelarite de s5.biile
si sulitele urmatorilor Si au pierit cu totul. 15. Insu0 imparatul, pe cind se 20
ascundea intr-o coliba de pe o ino§ioara, rant de o s5.geata Si pus pe
fuga, a -fost prins de du0nanii care it urmAreau qi a ars In [flacarile] focului
pus de ace0la. si ca sa fie si mai mare dovada pedepsei sale §i un exemplu
teribil al miniei divine, pentru urma0, [imparatul] a fost lipsit de ob0easca
inmormintare, . 19. Gotii au cerut mai inainte, implorind pe soli, sa li se 25
trimeata episcopi, de la care sa invete principiile credintei cre0ine. Imparatul
Valens, datorita perversitatii24 sale aducatoare de nEnorociri, a trimis pe
propagatorii invataturii lui Arius. Iar gotii au pastrat elEmEntele primei
credinte pe care au primit-o la inceput.
VII, 34, 5. Astfel Theodosius .. . pe acele foarte mari neamuri scitice, 30
temute de toti predecesorii . . . adica alanii, hunii §i gotii, atacindu-i fara intir-
ziere, i-a invins in multe si man lupte.
22 Cf. Hieron,. 2393

23 Batalia de la Adrianopol din 378, cf. Hieron., 2395.
24 Deoarece ca multi oameni simpli (soldati oi barbari) era arian.
www.dacoromanica.ro
XXX. IOANNIS CASSIANI
CONLATIONES XXIV.
XXIV, 1, 2-3. Igitur ad hunc Abraham impugnationem cogitationum

anxia confessione detulimus, qua ad repetendam provinciam nostram atque
ad revisendas parentes cotidianis animae aestibus urguebamur ... tune prae-
5 terea ipsorum locorum, in quibus erat maioribus nostris avita possessio , ipsa-
rumque amoenitas iucunda regionum oculos pingebatur, quam grate et congrue
solitudinis spatiis tenderetur, ita ut non solum delectare monachum possent
secreta silvarum, sed etim maxima victus praebere conpendia.
www.dacoromanica.ro
XXX. IOANNES CASSIANUS
S-a nIscut probabil In provincia Scythia Minor pe la anul 360, §i-a deslvir§it for-
raatia religioasl. Intr-o manastire din Bethleem, a trait zece ani printre cAlugarii din
Egipt, a mers apoi la Constantinopol si la Roma, iar pe la anul 415 a Intemeiat o manAstire
In Marsilia. A murit lntre anii 430-435. Dintre operele sale cea mai InsemnatA este
intitulata Doudzeci ,si patru de convorbiri cu parintii, cuprinzlnd convorbiri, In cea mai
mare parte imaginare, cu anahoretii cei mai de seams, din Egipt.
Editia folosita : Joannis Cassiani Opera, recensuit Michael Petschenig, Viena, 1886
(CSEL, vol. 13 §i 17).
DOUAZECI 1 PATRU DE CONVORBIRI

XXIV, 1, 2-3. 4adar intr-o marturisire nelini§tita am istorisit aces-
tui Abraham navala gindurilor noastre, de care eram impinsi, cu dogorelile
din fiecare zi ale inimii, sa ne intoarcem in provincia noastra Si sa revedem
parintii... Apoi se zugrb.'vea inaintea ochilor pozitia locurilor inse0, in 5
care era mo0a strabuna a stramoOlor noWi qi frumusetea incintatoare a
tinuturilor, cit de placut se intindea intocmai ca spatiile unei pustietAti,
astfel incit puteau nu numai sa desfate pe un calugar singurAtatile padurilori,
ci sl-i ofere 0 o foarte mare mama de hrana.
1 Mentiunea aceasta confirmA. existenta unor tntinse paduri dobrogene In antichitate.
www.dacoromanica.ro
XXXI. (13tIAOITOPrIOY
EKICAHEIAITIKH IETOPIA
II, 5. "Ott ObpipiXav cpi c i Tok xpovoug K TOV irtpav lo-Tpou Eicu8v (otic
of ptv Itakat ft Tag, of St v0v rOtaoug wa2.of3o-t) itoXiw sic Tfiv `Ropaicov Stapt-
flacrat Xaew,. St' sfm-tf3stav ex Trbv ofxsicov 1}4thv aaavtag. xptattaviaat St TO
5 ESvog TpOnto Tot4 6s. fiacrasi)ovtog ObaXsptavo6 Kai Fa? Avou, gotpa Exu9thv
papsta tthv irtpav ToD IcrTpou Sit Pricsav sic rrjv 'Rolla low Kai noUilv pev Katt-
Spapov Tic Ei)pcirrng. Staf3avtsc St xai sic TO 'Ac iav rfiv TE TaXaTiav Kai Tr' Iv
KarcitaSoxiav torcl?t,ov Kai no? kobc Ekar3ov aixi.taX6Toug 0.1.oug TE Kai cCo' v
KaTstksyptwov TO xXfiptp, xai ttsTa icon.jg %stag totsicottiaarpcav oixaSs. 6 St
10 aixptiX.cotog Kai simsfifig oittkog, auvavaatparptvug Tolg 13apPapotc, obi( okiyoug
TE airaov sic To sbcrsileg listsicoirsaav Kai TeL Xptcrttaverw cppovelv avti trig 'EX-
XtiviSog Sgic TrapeaKsixtcray. Taktic Tfig aixttaWaiag yeyoveaav Kai of 00-
Oka npoyovot, KamraSOKat µev ytvoc, neascog St rckricsiov Ilapvamyob, tx Kci4trig
Se EaSayokatva KaXougtvrig. b tofvuv Obp(pikac oZTog x4riyilaaTo Tfig goSoo
15 si)6s136v, trciwcorrog auto v Itpcbtog xaTao-Tag. xatturri St thSe nap& To() TO
etpxfiv gxovrog To° Z&voug eni Ttbv Kcovcrtavrivou xpOvow sic npscr(3siav criw
faXotg totocrTaXeig (xai 'yap xai to Tilos Dap(iapa E3vri intoictiatto TO Pautksi),
into Ei)crepiou Kai Trbv criw air* Into-KO/cow xstpoTovarat 'rev tv t1 TETUCt Xpt-
crttavtVwtcov. Kai to TE 45.X.Xa ainc7w enstiskeito Kai ypatittatcov aitoic oiKsiow
20 si)pstfig Katamag, ttettypacrev sic Tilv aunty tpcovilv Tag yparpag tucacrag, rckfiv
ye S1j Trbv Barytketc7w, bits TrBv ttev noXtgaw fo-Topiav kova8v, Tor) Ts nvoug
ovtog rpaorratttou Kai Ssotitvou grin.ov xaktvoii Tfig eni Tag gaxag oppifig, aXX'
www.dacoromanica.ro
XXXI. PHILOSTORGIOS
Philostorgios s-a nascut pe la anul 368 in Barissos din Capadocia Secunda, fiind
fiul eunomianului Carterios. Din Capadocia a venit la Constantinopol si a murit dupa.
anul 425. Philostorgios a scris o Istorie bisericeasca in doll& parti, fiecare parte cuprinzind
cite 6 carti, deci in total 12 cacti. Se Intindea de la Inceputul arianismului (anul 300)
pins in anul 423 si, dupi. Photios, avea drept obiect principal glorificarea arianismului,
folosind ca izvor opera istorica a lui Eunapios. Din aceasta opera a ramas rezumatul facut
de Photios (Bibl., 40).
Editia' folosita: Philostorgius, Kirchengeschichte, herausgegeben von Dr. Joseph
Bidez, Leipzig, 1913. (Die griechischen christlichen Schriftsteller der ersten drei Jahrhun-
derte).
II, 5. (Philostorgios) spune ca* in timpul acesta Urtilas, unul din scitii
de dincolo de Istru (pe care cei vechi ii numeau geti, iar cei de acum ii nu-
mesc goti), a trecut in teritoriul roman o mare multime de oameni, izgoniti
din lacaprile parinteti din cauza credintei iota. Neamul acesta a trecut la 5
cretinism in chipul urmator. Pe cind domneau Valerianus si Gallienus,
o mare parte din scitii de dincolo de Istru au trecut in teritoriul romanilor
.0 au pustiit prin incursiunile for o bung parte din teritoriul Europei. Apoi
trecind in Asia, au navalit in Galatia si Capadocia, au luat multi prizonieri,
printre altii §i clerici si s-au intors acasa cu multa prada. Acqti prizonieri 10
si oameni cucernici, traind impreuna cu barbarii, au convertit multi din ei
la adevarata credinta si i-au convins sa imbratiseze religia in locul credintei
pag-ine. Din numarul acestor prizonieri au facut parte si stramo0i lui Urfilas,
capadocieni de neam, nascuti in apropierea oraului Parnassos, intr-un sat
numit Sadagolthina. Deci acest Urfilas a fost ccnducatorul Emigrarii acestor 15
oameni cucernici, fiind orinduit primul for episcop; el a fost pus episcop in
felul acesta. Fiind trimis de conducatorul neamului gotic in timpul lui Con-
stantin in delegatie impreuna cu altii (caci si neamurile barbare din ace asta.
parte ascultau 2 de imparat), fu hirotonit de Eusebius §i de c piscopii care
erau impreuna cu el ca episcop al crqtinilor din tara getica. El avea grija 20
si de celelalte treburi ale for si facind litere proprii pentru ei, a tradus in
limba for toata scriptura, afara de cartile regilor, pentru ca ele cuprind
1 Aluzie la persecutia regelui got Athanarich de prin anul 350.

2 Constantin a dus o politica activa pe malul sting al Dunarii, de aceea dupa. Incheierea
pacii din 332, gotii au stat linistiti. Astfel au fost creiate si premisele externe pentru dezvoltarea
crestinisraului la gotii din regiunile noastre.
www.dacoromanica.ro
202 PHILOSTORGIOS
°tat To° rrpog 'masa rrapoUvorrog. arrep taxies EXEW TaDTcr north?, CTEPdalltd TE
pearcrra vogrcogeva xai epos TI)V To0 &too 9eparreiav Tobc irecaoptvoug Kam-
pu9 gi4ovTa. iSptaaTo 6' 6 pacravoc Toy airrogoX.ov Tot5Tov ?Lady rrept Tet Tfic
Mucriag xcopia cis tido:rut) cpikov Av. Kai Toy 061)0 lav Sra raeiarrig Aye Trgfic
5 cbg xai rroX,Xtfoug «6 19' figthv Mcoafig>> Xtyery rtepi aino6. May St oi5Tog Tent avapa
3ellgEt, xai T4g atpeuxiig airroD SArig kpacrnjv airrOv TE xai rolls bre airrov.
avaypeuper.
III, 24... At gtv 'Ioacat "A?arerg Tag FaXXiag Kai 'Ira? iag Sropicoucrt TOW
'IX.Xuprthv. at St Moimerg geTai) rrjc tlaxiag Etat xai Tfig Okuoig, ag Kat xaTa-
10 kafletv trteryegevog ObeTepaviow Tip/ turovorav TAg tnavacrTacrecog rraptcrxe Kew-
aTavTicir.
IV, 2. TO tit VT01. ye Da.pog Trig apxlc imrolor4Ogevog 6 KCOVaTaNTLOg KUi

cbg obx otOg TE siri govoc cptperv, 'IouXravOv TON, ciSacov raXXou Tlc lowing
geTarrettwagevog xerpoTovet Kaioapa, 'EXtvnv ainth Tip/ iSiav aSeXcpfiv etc yu-
15 vatxa xaTeyyrniaapsvoc... 3. Airrog St Iv Eepplq) rrapayevogevog StAyev.
VII, 6 -a. Suidas s. v. AcovTtoc AeovTtog TpuroXecog 'OW AuStag Crtt-
axortog, Mucrog To ytvog Tthv rrpog Tth laTpco xaTcpxrigtvcov, otig ayxtgaxoug
"Ogipog xaXet. Toy TototiTov AeovTrov irpocreTatpi4Tar 6 xax6cppow cDfloo-TOp-
roc tv rri (31137t.w airroD cbg Opocppova Trig 'ApetavrxIg airrob xaxocppoaiwig.
20 VIII, 8... Trul3ag SC rlj KowatavitvouirOXEt, KO1VCOVew tthV Vic PaCSIXEICtc
Toy 415E2+.96V Obea,EVTIX rtoteirat auturapaXapcbv 6' entry gtxpr Eepgtou, Enl
rrjv Tarrtpav arraiper. tv St Tth apgico Ta Trig PaarXeiag irpog ainov Sraverp.a-
pevog 67rocra sic xougov xai Tfiv 612triv tTtker 8eparreiav, Toy )tEv etc K(OVOTOLVT1.-
vointoXtv anorregrrer, Trig 'Dirac gotpav tyxerpicrag acrig 6 KrovaTavTrog trripxev,
25 afrrOg St Tag Aorrrag SUo Tag Kara. Many arroxkripcocrap,evog rrlg Tomtpag eflaai-
XEINYE 7racrig.
IX, 17. "OTt of irtpav To0 laTpou Ex68at, Tthv (-Avow aiaotg tirraTpaTeu-
aavTow, avaaTaTor yeyovaar, xai epos Tfiv Tcogaicov yriv rrpog cprXiav trreparth-
8ncray. elev Stay of Oiivvor otig of rraXatot Neppobg trrowop4ov, real rrapa Ter
30 `Purala xaTcoxfigevor apri, 4 (by 6 Tavaig sic rrjv MareonSa Xigvriv xaTao-upo-
pevog TO iSetapov txSiScourv. 01 St ye Ex63ar, geTavaaTavTeg, arre too ptTptot
ta irpthTa etym. rote Twaiorg sic TO kriaTc6ery trparrovTo. Etta. -Kat rrOksgov
anjpuxTov eilovTo. 0615arig St TG1STI1 irscpuoptvog E, 'AvTroxelag artaiper, Kat
xaca KcovaTavTrvoUrroktv yeyovcbg Ent Op@riv eXaiwer. -Kat gan 0-01.17CA.a.KEic
35 rote pap(iapoig xai rroXXobg arropal.thv avec xpaTog cpeUyer. -Kat rraari auaxeaelg
agrixavicic xai arcopict, Ev 'Mt Taw Kat& aypobg oixrigaTow xopTov cptpovTt auv
aiyorg rote trroptvorg xaTaxpiorTer tauTOv. of St PapPapor xaTaSrthxovTeg,
65arrep rd a,AAa Tthv tv rroaiv, onto -Kat To oixiga rrupog actnewly tvTi8evTo, oU-
Ssptav rrapa Tot) ftacriltcog Xa136vTeg UltoVOKEV. 'AU' 6 1.1.V oi5Ton fwervcaTar,
40 TO raelaTov TE Kat 1C011T1CSTOV Tirig TosAntirajg apxlig auvarroxerpagevog 01 St
Pappapor rr-do-av daub; TO Op(ouiv argovTo, OprTrytpvoug ainoUg ayovTog-
6 St TpaTravog IxorvaTo gtv Toy 8sTov, tSplivrrrev St Thy `Progaicov aug-
cpopay.
www.dacoromanica.ro
PHILOSTORGIOS 203
istoria razboaielor, iar neamul acesta este razboinic si e nevoie mai de grabs
de o infrinare a pornirii for spre razboaie si nu de un imbold catre acestea.
Aceste carti au puterea de a da un imbold, fiindca sint socotite sfinte si for-
meaza sufletele credinciosilor pentru adorarea lui Dumnezeu. imparatul a
asezat in partile Moesiei aceasta multime de transfugi, care cum a vrut ; pe 5
Urfilas it avea in cea mai mare cinste, incit adesea, vorbind despre el, ii zicea
Moise din timpul nostru". (Philostorgius) proslaveste foarte mult pe acest
om si scrie ca atit el cit si cei de sub conducerea lui au fost adeptii cre-
dintei sale eretice 3.
III, 24. Alpii Iulii despart Galliile si Italia de illyri, iar Alpii Sucei (Succi) 10
sint intre Dacia si Tracia ; deoarece Vetranio 4 se grabea sa-i ocupe, a trezit
lui Constantius banuiala unei razvratiri.
IV, 2. Gindindu-se la greutatea conducerii si socotind ca nu poate sa
o duca singur Constantius a chemat din Ionia pe Iulian, fratele lui Gallus,
1-a numit caesar si i-a dat de sotie pe sora sa Elena... 3. Apoi el s-a dus 15
la Sirmium si a stat acolo.
VII, 6 a Suidas la cuvintul Leontios:
Leontios, episcop al Tripolis-ului din Lidia, moesian de neam, din cei
care locuiesc linga Istru si pe care Homer ii numeste anhimahi (care lupta
de aproape). Pe acest Leontios it face tovaras smintitul de Philostorgios 20
in cartea a saptea a Istoriei sale, ca devotat, ca si el, al nebuniei sale ariane.
VIII, 8... Venind 5 in Constantinopol, face asociat la domnie pe fratele
sau Valens. Dup5. ce 1-a luat cu sine ping la Sirmium, a plecat in partile
Apusului. Din Sirmium, dupe.' ce a impa'rtit cu acesta cele ale domniei, cite
fac parte din onoruri si escorts, it trimite la Constantinopol, dindu-i partea 25
din rasarit pe care o condusese Constantius. El insusi a luat celelalte doua parti
dinspre apus si a domnit peste tot Occidentul.
IX, 17. Cind hunii au pornit cu razboi 6 impotriva scitilor de peste Istru,
acestia au fost alungati din locurile for si au trecut in teritoriul romanilor
ca prieteni. Se pare ca sint hunii pe care cei vechi ii numeau neuri si care s-au 30
asezat linga muntii Ripaei, de unde izvoraste fluviul Tanais, care se varsa in La-
cul Meotic. Trecind (in teritoriul roman), dupa ce s-au purtat la inceput cum se
cuvine fats de romani, scitii s-au dedat la jafuri ; pe urina au pornit un fazboi fara
sa-1 declare. Aflind acestea, Valens a plecat din Antiohia. Dup5.' ce a venit
la Constantinopol, a mers in Tracia. Cind a dat lupta 7 cu barbarii si a pier- 35
dut multi oameni, a fugit din toate puterile. Fiind coplesit de nevoi si nesti-
ind ce sa fara, s-a ascuns impreuna cu putinii care-1 urmau intr-o coliba tar5.-
neasca, unde era fin. Barbarii care-1 urmareau au dat prada focului si coliba,
ca tot ceea ce gaseau in calea lor, fare: sa be.'nuiasca ceva despre imparat.
Asa a murit Valens, pierzind totodata cea mai mare si cea mai puternica 40
parte a imperiului roman. Barbarii au pradat fare: teams Tracia, condusi de
Fritigern. Gratianus a jelit pe unchiul sa'u si a deplins nenorocirea romanilor.
3 Adica adepti ai arianismului.

4 General din Pannonia care se proclama.' Impkat la Mursa. In martie 350.
6 Valentinianus In martie 364
6 In anul 375.
7 In anul 378 la Adrianopol.
15 Izvoarele istoriei Romania c. 311
www.dacoromanica.ro
204 PHILOSTORGIOS
X, 6. 'Ott 0£056atog 6 pacytke6g, c6pcbv nvag ..c6v ev To) 1C01,TaVt abT06 Ta

EIvogiou attpyovtag, Tokoog !ley TOD nakatiou 128.a6vst Tay St E6v6p.tov Ix
Tfig KaXxi56vog ..n )v Taxiatqv Tobg Itprcaaapivoug txrctiinEt, Kai apog tfiv eAk-
pupiSa (poyaSa notetv tyxEXE6etat. TO St xaviov 'nig Iv E6peorra Muatag ecrriv,
5 Iv xeopa totS larpoo Staxeipevov. 'AX?.' li ptv ÀXitupic xpocrran.coSevroc ToD
lawou 67c6 T6iv Stai3avtaw &nay 13apPapow Iataxetat...
XI, 8. °Ott TOV 06vvaw, (platy, Of 1.11V Tfig trr6g 'Iatpou ExtAiag Tfiv Tconfiv
xetpcoaagevot xai Stacpacipavteg npOtepov, /num naytvta Toy notattav Stapiv-
t/c, dapocog etc TO `Peopriv sicrfiXaaav, Kai -Kara ndaav avaxatv.rsc TAN/ Op(Pow-
10 T4 o6 faivdc Ta xaT tautev anoyvoin etc Ta. T.Ag Op(ouic avantpa) TE6yet.
Kai Tweg Tdiv Oiivvcov o6 noXXo6 Stapputvtog xpovoo InsX3ovreg &nay avat-
pobat, )(at 1 xeTaX.1) taptxmattcra sic Kawatavuvointoktv Exogiaan.
www.dacoromanica.ro
PHILOSTORGIOS 205
X, 6. Aflind ca unii din slujitorii dormitorului sau urmau invatatura

lui Eunomios 8, imparatul Teodosius ii alunga din palat. Cit priveste pe
Eunomios, trimise oameni sa-lridice cit mai degraba din Chalcedon si porunci
s5. fie surghiunit la Halmyris. Acesta este un loc al Mysiei din Europa situat
in tinutul Istrului. Dar Halmyris fu luat de barbari, care trecura Istrul, cind 5
acesta inghet5....
XI, 8. (Philostorgios) spune cal hunii ocupasera mai intii o mare parte
din Scitia de peste Istru si o distrusera, pe urma au trecut fluviul cind a inghe-
tat si au navalit in teritoriul roman. Dupa ce s-au raspindit prin toata Tracia,
au pr5.dat intreaga Europa... Descurajindu-se, Gainas 9 fuge in partile de 10
sus ale Traciei. Nu dupa mult timp niste huni 1-au atacat si 1-au omorit.'llCapul
sail a fost imbalsamat si adus la Constantinopol.
8 Doctrinar arian de observanfl strict5., temporar episcop de Cyzic, a murit In exil la

Halmyris.
o Fostul comandant suprem al armatei bizantine a tncercat o confruntare military cu
imperial, dar e infrfnt de compatriotul sau got Fravitas, In anul 400.
10 Cam pe lInga Dunare, cf. Zosimos, V, 18.
www.dacoromanica.ro
XXXII. NOTITIA DI GNITATUM OMNIUM, TAM
CIVILIUM QUAM MILITARIUM, IN PARTI-
BUS ORIENT'S
(p. 2) Or.I, 38 Duces tredecim ...

51 Per Thracias duo ...
52 Moesiae secunde.
(p. 3) 53 Scythiae.
5 54 Per Illyricum II...
55 Daciae ripensis
56 Moesiae primae
57 Consulares XV:
10 71 Per Thracias II:
73 Thraciae ...
74 Per Illyricum III
15 77 Daciae mediterraneae
79 Praesides XL:
(p. 4) 112 Per Thracias quatuor
20
115 Moesiae secundae
116 Scythiae.
117 Per Illyricum octo:
25 (p.5) 121 Daciae ripensis
122 Moesiae primae
www.dacoromanica.ro
XXXII. NOTITIA DI GNITATUM
E o lista a functiilor din tot Imperiul roman, asezate in ordinea rangurilor. Ea mai
enumera trupelesi functionarii subalterni ai fiecarui demnitar, aratind totodata si insignele
de pe respectivele decrete de numire in functiune. Data redactarii e foarte controversata,
din cauza numeroaselor urme de indreptari, si probabil cade in primul sfert al sec. al
V-lea. Organizarea Orientului, partea care ne priveste direct, prezinta situatia imediat
de dupa domnia lui Constantin.
Editia folosita: Notitia Dignitatum accedunt notitia urbis Constantinopolitanae
et laterculi provinciarum, edidit Otto Seeck, Berlin, 1876.
LISTA TUTUROR FUNCTIILOR, ATIT A CELOR CIVILE CIT

SI A CELOR MILITARE IN PARTILE RASARITENE ALE
IMPERIULUI
(p. 2) Or. I, 38 Treisprezece comandanti militari 1.
51 Doi in Tracia 5
52 Unul al Moesiei secunde
(P. 3) 53 Unul al Scitiei 2.
54 Doi in Illyria.
55 Unul al Daciei Ripensis.
56 Unul al Moesiei prime. 10
57 Cincisprezece guvernatori de rang consular.
71 Doi in Tracia
73 A Traciei
74 Trei in Illyria.
77 Unul al Daciei mediteranee 15
79 Patruzeci de guvernatori simpli

(p. 4) 112 Patru in Tracia.
115 Unul al Moesiei secunde.
116 Unul al Scitiei.
117 Opt in Illyria. 20
(p. 5) 121 Unul al Daciei Ripensis.

122 Unul al Moesiei prime.
1 In provinciile de granite, unde aparau frontiera (limes). Ei sint enumerati, ca §i
ceilalti functionari, pe dioceze provincii.
2 Adica al Dobrogei.
www.dacoromanica.ro
208 NOTITIA DIGNITATUM
Or. II, 1 sub dispositione viri illustris praefecti praetorio per Orientem
sunt dioeceses infrascriptae . .. 6 Thracia 7 Provinciae 8 Orientis quindecim:
(p. 7) 52 Thraciae sex: ... 57 Moesia secunda 58 Scythia.
(doul figuri femenine reprezentind Macedonia Si Dacia)
5 (p. 9) Or.M, 4 Sub dispositione viri illustris praefecti praetorio per Illyricum
sunt dioeceses infrascriptae : .
6 Dacia.
(p. 10) 14 Provinciae Daciae quinque :
15 Dacia mediterranea
10 16 Dacia ripensis
17 Moesia prima
18 Dardania
19 Praevalitana et pars Macedoniae salutaris.
(p. 13) Or. V, 26 Sub dispositione viri illustris magistri militum praesen-
15 talis. . . 27 Vexillationes palatinae quinque: 31 Comites Taifali
(p. 17) Or. VI, 26 Sub dispositione viri illustris magistri militum praesen-
talis : . 41 Legiones palatinae sex: . . 43 Daci. 44 Scythae. 48 Auld-
lia palatina decem et septem: . (p. 18) 60 Thraces. 61 Tervingi.
(p. 25) Or. VIII, 45 Ccnstantini Dafnenses. 46 Balistari Dafnenses.
20 (p. 35) Or. XIII, 4 Sub dispositione viri illustris Comitis sacrarum largi-
tionum: 5 Comites largitionum per omnes dioceses. 6 Comites commerciorum:
... 8 per Moesiam, Scythiam et Pontum
(p. 56) Or. XXVI, 9 Sub dispositione viri spectabilis vicarii dioceseos
Thraciarum provinciae infrascriptae . . . (p. 57) 14 Moesia secunda. 15 Scythia.
25 (p. 59) Or. XXVIII, 13 Sub dispositione viri spectabilis comitis rei mill-
taris per Aegyptum. 26 Ala septima Sarmatarum, Scenas Mandrorum.
(p. 70) Or. XXXIII, 15 Sub dispositione viri spectabilis ducis Syriae
et Eufratensis Syriae: ... 23 Praefectus Jegionis quartae Scythicae, Oresa...
29 Et quae de minore laterculo emittuntur: ... 32 Cohors prima Gothorum,
30 Helela, 33 Cohors prima Ulpia Dacorum, Claudiana.
(p. 84) Or. XXXVIIJ, 10 Sub dispositione viri spectabilis ducis
Armeniae 23 Ala prima Ulpia Dacorum, Suissa.
.
(p. 86) Or. XXXIX, 1 Dux Scythiae. 11 Sub dispositione viri spectabilis
ducis Scythiae: 12 Cuneus equitum scutariorum, Sacidava. 13 Cuneus equitum
33 Solensium, Capidava. (p. 87) 14 Cuneus equitum stablesianorum, Cu.
15 Cuneus equitum Stablesianorum, Bireo. 16. Cuneus equitum catafracta-
riorum, Arubio. 17. Cuneus equitum armigerorum, Aegissos. 18 Cuneus equitum
Arcadum, Talamonio. 19 Auxiliares: 20 Milites nauclarii, Flaviana. 21 Milites
superventores, Axiupoli. 22 Milites Scythici, Carso. 23 Milites secundi Con-
www.dacoromanica.ro
NOTITIA DIGNITATUM 209
(p. 5) Or. II, 1 Sub ordinele ilustrului prefect al pretoriului din Orient
se afla diocezele mai jos inOrate Tracia. 7. Provinciile 8 Cincisprezece
in Orient.
(p. 7) 52 ,Base in Tracia... 57 Moesia secunda 58 Scitia
(p. 9) Or. III, 4 Sub ordinele ilustrului prefect at pretoriului din 5
Elyria se afla diocezele mai jos amintite... 6. Dacia. (p. 10) 14 Cinci pro-
vincii ale Daciei: 15 Dacia mediteranee 16 Dacia ripensis 17 Moesia prima
18 Dardania 19 Prevalitana Si o parte a Macedoniei salutare.
(p. 13) Or. V, 26 Sub ordinele ilustrului magister militum praesentalis3 10
se afla: 27 Cinci detapmente palatine... 31 insotitorii taifali4.
(p. 17) Or. VI, 26 Sub ordinele ilustrului magister militum praesentalis
se afla: 41 ,Base legiuni palatine . . . 43 daci 44 sciti . . . 48 Saptesprezece
unitati auxiliare palatine: ...(p. 18) 60 traci 61 tervingi8.
(p. 25). Or. VIII, 45 Legiunea Constantiniana-Dafne 46 Aruncatori cu
15
pra§tia din Dafne .
(p. 35) Or. XIII, 4, Sub ordinele ilustrului vistiernic al tezaurului

public se afla : 5 vistiernici ai tezaurului in toate diocezele 6 vistiernici ai VA-
milor: ... 8 in Moesia, Scitia si Pont.
(p. 56). Or. XXVI, 9 Sub ordinele onorabilului vicar al diocezei tra-
cice se afla provinciile mai jos inOrate (p. 57) 14 Moesia secunda 15 20
Scitia.
(p. 59) Or. XXVIII, 13 Sub ordinele respectabilului conducator mili-
tar din Egipt. 26 Escadronul at aptelea de sarmati la Scenas Mandrorum.
(p. 70) Or. XXXIII, 15 Sub ordinele onorabilului comandant al
Siriei si al Siriei Eufratice se af15.... 23 Prefectul legiunii a cincea 25
scitice la Oresa... 29 si (functiile) acelea care sint emise din lista
mica: ... 32 Cohorta intiia de goti la Helela. 33 Cohorta intlia de daci
la Claudiana.
(p. 84) Or. XXXVIII, 10 Sub ordinele onorabilului comandant al 30 .
Armeniei... 23 Escadronul Ulpius al dacilor, la Suessa.

(p. 86) Or. XXXIX, 1 Comandantul militar al Scitiei. 11 Sub ordinele
onorabilului comandant at Scitiei se afla: 12 Escadronul de cavalerie al
scutierilor la Sacidava7. 13 Escadronul de cavalerie at solensilor la Capidava.
(p. 87) 14 Escadronul de cavalerie at stablesianilor la Cius 15 Escadronul
de cavalerie al stablesianilor la Beroe. 16 Escadronul de cavalerie cuira- 35
sata laArrubium. 17 Escadronul de cavalerie grea la Aegyssus. 18 Escadronul
de cavalerie arcadiana la Talamonium8. 19 Trupe auxiliare: 20 Soldati ai
marinei la Flaviana9. 21 Soldati twir inarmati la Axiopolis. 22. Soldati din
3 ySeful suprem al armatei.

4 0 rarauth a vizigotilor.
3 Ca ei la daci este vorba despre soldati originari din respectivele provincii.
Adia vizigo %i.
7 Probabil Topalu, la 20 km de Carsium (Hlr4ova) Cf. Studii Clasice", V (1963),
p. 305-306.
Probabil Preslava, jud. Tulcea.
9 Probabil Mirleanu, jud. Constanta.
www.dacoromanica.ro
stantini, Trosmis. 24 Milites Scythici, Dirigothia. 25 Mites primi Constan-

tiani, Novioduro. 26 Milites quinti Constantiani, Salsovia. 27 Milites primi
Gratianenses, Gratiana. 28 Item legiones riparienses : 29 Praefectus legionis
secundae Herculi[an]ae, Trosmis. 30 Praefectus ripae legionis secundae Her-
5 culiae cohortis quintae pedaturae inferioris, Axiupoli. 31 Praefectus ripae
legionis secundae Herculiae cohortis quintae pedaturae inferioris, Iprosmis
32 Praefectus legionis primae Joviae, Novioduno. 33 Praefectus ripae
legionis primae Ioviae cohortis quintae pedaturae superioris, Novioduno,
(p. 88) 34 Praefectus ripae legionis primae Ioviae cohortis quintae pedaturae
10 inferioris, Accisso. 35 Praefectus ripae legionis primae Ioviae cohortis... et
secundae Herculiae musculorum Scythicorum et classis, Inplateypegiis.
36 Officium autem habet ita : 37 Principem de eodem officio, qui completa.
militia adorat protector. 38 Numerarios et adiuntores eorum. 39 Commentarien-
sem. 40 Adiutorem. 41 A libellis sive subscribendarium. 42 Exceptores et
15 ceteros officiates. 43 Dux Scythiae V.
(p. 89) Or. XL, 1 Dux Moesiae Secundae ... 10 Sub dispositione viii
spectabilis ducis Moesiae secundae. (p. 90) ... 17 Cuneus equitum stablesia-
norum, Sucidava. 18 Atudliares : . 21 Milites Dacisci, Mediolana. 23 Milites
Novenses, Transmariscae. . 24 Milites primi Moesiaci Candidiana. 25 Milites
20 Moesiaci Teglicio 26 Milites quarti Constantiani, Durostoro 27 Milites Cimbriani,
Cimbrianis 28 Milites nauclarii Altinenses, Altino. 29 Item legiones riparenses : . .
(p. 91) 33 Praefectus legionis undecimae Claudiae, Durostoro. 34 Prae-
fectus ripae legionis undecimae Claudinae cohortis quintae pedaturae superioris,
Transmariscae. 35 Praefectus ripae legionis undecimae Claudiae cohortis
25 quintae pedaturae inferioris, Transmariscae. 36 Praefectus navium amnicarum
et militum ibidem deputatorum.
(p. 95) Or. XLII, 1. Dux Daciae ripensis. . .. 12 Sub dispositione viri
spectabilis ducis Daciae ripensis: (p. 96) 16 Cuneus equitum Dalmatarum.
Divitensium, Drobeta ... 22 Auxiliares: 23 Auxilium Miliarensium,
30 Transalba [ Daciae]. 24 Auxilium primorum Daciscorum, Drobeta. ... 28 Au-
xilium secundorum Daciscorum, Burgo Zono. 29 Praefectus militum explora-
torum, Transdiernis. 30 Item legiones . 35 Praefectus legionis tertiae decimae,.
geminae, Transdrobeta. (p. 97) 37 Praefectus legionis tertiaedecimae geminae,
Zernis ... 39 Praefectus legionis quintae Macedonicae, Sucidava. ... 42 Prae-
35 fectus classis Histricae, Aegetae.
(p. 130) Oc. VI, 41 Sub dispositione viri illustris comitis et magistri
equitum praesentalis:... 53 Vexillationes comitatenses... 59 Equites Hono-
riani Taifali iuniores.
(p. 140) Oc. VII, 166 Intra Gallias cum viro illustri comite et
40 magistro equitum Galliarum. ... 172 Equites Honoriani Iuniores. (p. 142)
199 Intra Brittanias cum viro spectabili comite Brittaniarum. .. 205 Equites-
Taifali.
(p. 209) Oc. XL, 17 Sub dispositione viri spectabilis ducis Brittaniarum:
(p. 211) ... 44 Tribunus cohortis primae Aeliae Dacorum Amboglanna
45 (p. 212) 54 Cuneus Sarmatorum, Bremetenraco.
(p. 215) Oc. XLII, 1 Item praepositurae magistri militum praesentalis
a parte peditum.
www.dacoromanica.ro
NOTITIA DIGNITATUM 211
Scitia la Carsium. 23. Soldati din unitatea a doua a imparatului Constan-

tius la Troesmis. 24. Soldati din Scitia la Dinogetia. 25 Soldati din prima
imitate a imparatului Constantius la Noviodunum. 26 Soldati din unitatea
a cincea a imparatului Constantius la Salsovia. 27 Soldati din prima uni-
tate a imparatului Gratianus la Gratiana10. 28 De asemenea legiunile de fron- 5
tiers: 29 Prefectul legiunii a doua herculea la Troesmis 11. 30 Prefectul tar-
mului, comandant al celor cinci cohorte ale legiunii a doua Herculea din. peda-
tura" de sus, la Axiopolis. 31 Prefectul tarmului, comandant al celor cinci
cohorte ale legiunii a doua Herculea din pedatura de jos, la Troesmis.
32 Prefectul legiunii intiia Iovia, la Noviodunum. 33 Prefectul tarmului, co- 10
mandant al celor cinci cohorte ale legiunii intiia Iovia din pedatura de sus, la
Noviodunum (p. 88) 34 Prefectul tarmului, comandant al celor cinci cohorte
ale legiunii India din pedatura de sus, la Aegyssus. 35 Prefectul tarmului,
. . . comandant al b5.rcilor scitice ale legiunilor intiia Iovia si a doua Herculea
si al flotei, la Plateypegia". 36 Are urma.torul personal de serviciu: 37. Pe 15
seful acestui serviciu, dupg ce si-a terminat serviciul, se inching imparatului
in calitate de protector. 38. Contabili si ajutoarele lor. 39. Un secretar. 40.
Un ajutor. 41. Un contopist sau scrib. 42. Stenografi si alti functionari.
43. Comandantul militar al Scitiei (are drept la cinci calatorii pe cheltuiala
statului). 20
(p. 89) Or. XL, 1 Comandantul militar al Moesiei Secunde. 10 Sub
ordinele onorabilului comandant al Moesiei Secunde se aflg : (p. 90) 17 Deta-
samentul de cavalerie al stablesianilor la Sucidava". 18 Trupe amdliare
21. Soldati din Dacia la Mediolana... 23 Soldati din Novae la Transma-
risca. 24. Soldati din unitatea intiia din Moesia la Candidiana. 25. Soldati 25
din Moesia la Tegulicium. 26. Soldati din unitatea a patra a imparatului
Constantius la Durostorum. 27. Soldati din Cimbriana la Cimbriana". 28. Sol-
dati ai marinei, din Altinum, la Altinum 16. 29. De asemenea legiunile de
frontierg:
(p. 91) 33. Prefectul legiunii a unsprezecea Claudia la Durostorum. 30
34. Prefectul tarmului, comandant al celor cinci cohorte ale legiunii a un-
sprezecea Claudia din pedatura de sus, la Transmarisca. 35. Prefectul
tarmului, comandant al celor cinci cohorte ale legiunii a unsprezecea Clau-
dia din pedatura de jos, la Durostorum. 36. Prefect al corabiilor fluviale si
al soldatilor detasati intr-acolo. 35
(p. 95) Or. XLII, 1 Comandantul militar al Daciei Ripensis....
12 Sub ordinele onorabilului comandant al Daciei Ripensis se afla :
(p. 96) 16 Detasam-ntul de cavalerie al dalmatilor divitensi la
10 Probabil undeva in delta.
11 in Din. Ant. (cf. IR, p. 747, nr. 9) localizarea celor doul not legiuni dobrogene
este inversa, fiind probabil gresita.
12 Initial portiune de zid, devenind prin extensiune sector al limes-ului roman de
aparare.
1s Adica barci cu fundul plat" (cf. Studii Clasice", VII (1965), p. 330-332), si-
tuata undeva in delta.
14 Probabil Pirjoaia, jud. Constanta.
15 Probabil Bugeac, jud. Constanta.
16 Probabil Oltina, jud. Constanta.
www.dacoromanica.ro
(p. 217) 45 Item in provincia Italia: (p. 218) 46 Praefectus Sarmatarum

gentilium Apuliae et Calabriae 47 Praefectus Sarmatarum gentilium per Brittios
et Lucaniam. 48 Item inprovincia meditarranea: [Praefectus Sarmatarum
gentilium Apuliae et Calabriae] 50 [Praefectus Sarmatarum gentilium per
5 Brutios et Lucaniam]. 51 Praefectus Sarmatarum gentilium, Foro Fulviensi
52 Praefectus Sarmatarum genti'ium, Opittergii. 53 Praefectus Sarmatarum
gentilium, Patavio. 54 Praefectus Sarmatarum gentfium. ... 55 Praefectus
Sarmatarum gent;'him, Cremonae. 56 Praefectus Sarmatarum gentilium,
Taurinis. 57 Praefectus Sarmatarum gentilium, Aquis sive Tertona. 58 Prae-
10 fectus Sarmatarum gentilium, Novariae. 59 Praefectus Sarmatarum gentilium,
Vercellis. 60 Praefectus Sarmatarum gentilium, Regionis Samnitis. 61 Praefec-
tus Sarmatarum gentilium, Bononiae in Aemilia. 62 Praefectus Sarmatarum
gentilium, Quadrati et Eporizio. (p. 219) 63 Praerectus Sarmatarum gentilium,
(in Liguria) Pollentia. 64 in Gallia : 65 Praerectus Sarmatarum et 1 aifalorum
15 gentilium, Pictavis [in Gallia]. 66 Praefectus Sarmatarum gentilium, a Chora
Parisios usque. 67 Praefectus Sarmatarum gentilium, inter Renos et Tambianos
provinciae Belgicae Secundae. 68 Praefectus Sarmatarum gentilium, per trac-
tum Rodunensem et Alaunorum. 69 Praefectus Sarmatarum gentilium, Lin -
gonas. 70 Praefectus Sarmatarum gentilium
www.dacoromanica.ro
NOTITIADI G NITATUM 213
Drobeta.... 22 Trupe auxiliare: 23 Detapmentul de infanterie al

miliarensilor la Transalbal7 (in Dacia). 24 Detasamentul intii de infan-
terie al dacilor la Drobeta... 28 Detasamentul al doilea de infan-
terie al dacilor la castelul Zanes18. 29 Prefectul unitkii de cercetai la Trans-
dierna. 30 De asemenea legiunile : 35 Prefectul legiunii a treisprezecea Gemina 5
la Transdrobeta... (p. 97) 37 Prefectul legiunii a treisprezecea Gemina la
Dierna... 39 Prefectul legiunii a cincea Macedonica la Sucidava19... 42 Pre-
fectul flotei dunarene la Egeta.
(p. 130) Oc. VI, 41 Sub ordinele ilustrului comes si magister equitum
praesentalis:. . . 53 Unitatile de cavalerie de Insotire ... 59 Calaretii iuniori 10
de neam taifalic ai imparatului Honorius.

(p. 140) Oc. VII, 166 In Gallia, impreuna cu ilustrul comes si magister
al cavaleriei din Gallia... 172 Calaretii iuniori ai imparatului Honorius.
(p. 142) 199 in Bretania, impreuna cu onorabilul comandant militar al Bre-
15
taniei... 205 Calaretii taifali.
(p. 209) Oc. XL, 17 Sub ordinele onorabilului comandant militar al
Bretaniei... (p. 211) ... 44 Tribunul cohortei intiia Aelia de daci la Ambo-
glans... (p. 212) 54 Detapmentul (de cavalerie) al sarmatilor la Bremete-
racum.
(p. 215) Oc. XLII, 1. De asemenea sub ordinele lui magister militum 20
praesentalis de c5.15.reti.
(p. 217) 45 Da asemenea in provincia Italia: (p. 218) 46 Prefectul getililor
sarmati din Apulia si Calabria 47 Prefectul gentililor sarmati din Brittium si
Lucania. 48 Da asemenea in provincia Italia-de-Mijloc: 40 Prefectul genti-
lilor de neam sarmatic in Apulia si Calabria. 50 Prefectul gentililor de neam 25
sarmat (asezati) in Brutium qi Lucania. 51. Prefectul gentililor de neam sar-
mat, la Forum Fulviense, 52. Prefectul gentililor sarmati, la Opitergia. 53
Prefectul gentililor sarmati la Patavium. 54 Prefectul gentililor sarmatici...
55 Prefectul gentililor sarmatici, la Cremona. 56 Prefectul gentililor de
neam sarmatic, la Taurini. 57 Prefectul gentililor de neam sarmatic, la 36)
Aquae sau Tortona. 58 Prefectul gentililor de neam sarmatic, la Novaria.
59. Prefectul gentililor de neam sarmatic, la Vercellae. 60 Prefectul gen-
tililor de neam sarmatic, in regiunea samnita. 61 Prefectul gentililor de
neam sarmatic, la Bononia in Aemilia. 62 Prefectul gentililor de neam sar-
matic, la Quadratae §i Eporedia. (p. 219), 63 Prefectul gentililor de neam 35
sarmatic, la Pollentia (in Liguria). 64 In Gallia: 65 Prefectul gentililor sar-
matici §i taifali, la Pictavi (in Gallia). 65 Prefectul gentililor sarmatici de la
Chora pins la Paris. 67 Prefectul gentililor sarmati dintre Remi si Ambiani
in provincia Belgica Secunda. 68 Prefectul gentililor sarmati din districtul
Roduna si Velavis. 63 Prefectul gentililor sarmati, la Lingonae. 70 Prefec- 40
tul gentililor sarmati la...
27, 18 Localitati neidentificate.

18 Celei, jud. Olt. A nu se sonfunda cu localitatea din Dobrogea, cf. supra.
www.dacoromanica.ro
XXXIII. AURELII AUGUSTINI
DE CIVITATE DEI
XVIII, 52 ... Nisi forte non est persecutio computanda, quando rex
Gothorum in ipsa Gothia persecutus est Christians crudelitate mirabili, cum
ibi non essent nisi catholici, quorum plurimi martyrio coronati sunt, sicut a
5 quibusdam fratribus, qui tunc illic pueri fuerant et se ista uidisse incunctanter
recordabantur, audivimus?
www.dacoromanica.ro
XXXIII. AUGUSTINUS
Aurelius Augustinus s-a nascut in anul 354 la Tagaste, in Numidia. A studiat

retorica, apoi a profesat elocinta. la Cartagina si la Milano. Dupa ce s-a convertit la cres-
tinism, s-a intors in Africa si a fost numit episcop de Hippona, unde a murit in anul 430
In timpul asedierii acestui oral de catre vandal. Augustinus a lasat un mare numar de
scrieri dintre care cele mai cunoscute shit Confessiones, cu numeroase informatii despre
viata si gindurile autorului si De civitate Dei libri XXII, opera de aparare a crestinismului,
ale carei conceptii filozofice asupra lumii an devenit doctrina oficiala a bisericii catolice.
Editie folosit& : Aurelii Augustini De civitate Dei, ed. F. Dombart, Viena, 1899-1900
(CSEL, vol. 30).
CETATEA LUI DUMNEZEU

XVIII, 52... Numai daca nu ar trebui sa fie socotita prigoana (aceea)
cind regele gotilor 1 a prigonit chiar in Gotia pe crestini 2 Cu o cruzime uimi-
toare, deli acolo nu erau decit catolici 8, dintre care cei mai multi au fost
incoronati cu martiriu, dupa cum am auzit de la niste frati, care atunci 5
erau acolo copii §i iii aminteau Tara §ovaiala ca vazusera aceste Intimplari?
1 Athanaric, regele vizigotilor.

2 Cam prin anul 350 o mare parte dintre gotii crestini au trecut Dun&rea, refugiindu-se in
Imperiul roman.
a Adic& cei care recunosteau doctrina oficiala a bisericii in opozitie cu arienii. In realitate,
printre goti a fost predominant& forma ariana a crestinismului.
www.dacoromanica.ro
znKPATOY EXOAAETIKOY
EKKAHEIA/TIKH IETOPIA
II, 20, 3. KripticroeTat o6v aLatc oixoyaevtril crOvoSog 64- Int Tip/ Eap6txtjv,
noXac Se afiTi 'IXXopubv, yveopv Taw Suety Pao-atow, Tor) akv Sta ypagitaTcov
airlioavTog, Toil St Ti 'E@a.c tToip.av bitaxotiaavTog. 4. 'EvStxaTov Exog &co
5 Tfig Te Xeurfig ToiS icaTp6g Tcbv Suo Af)yo6aTaw, 5naTot St Acrav 'Poogavoc Kai
noefitog, 45Te A tv zapsuct oovexpotrj4T1 oiwoSog. 5. 'Ex gtv o6v T&v tanepiaw
pepOv, Tcepi Tobc Tptaxoaioog auvf1768ov bricsxonot, ac (platy 'Aaveccrtog- tx
St T8v i (my, ep5o[ifpcovta r povov 6 Ea3tv6g gniaiv, av ofc xaTriptattetTo xai
laxOpag 6 coo Mapecircoo 17[1.01(07t0c, 5v of xa3e1.6vTeg 'Aaavaatov, eig ti v
10 ITC1.6K07dIV Tlg St Tfig xeopag xetpoTovobat... 7. eag ouv ouvfiX3ov tv try EapStxt,
of tlgV elVaTOXVIC01 Etc Tcp6aomcov Tbv toicepiow EX a EtV ObK gO 01A0VT 0 a CT KOV T E
gil 6,X.Xon etc 7.6yoog 17t8etv, Et tol cobs Tcept 'A4avao-tov Kai Ilaaov 14eXamocrt
tots crokX6you. 8. 1.2c. St rIppyroytvic 6 EapSodig trcioxolcog, Kai °Oatog 6 Kap-
SoOl3c1c, TroXic St aCiTri tflc `laraviag o5c Kat nperrepov Eiprjtat, obi( fiveixovro
15 afi TcapeTvat robs icepi Ilabkov teat 'A3avacrtov, Cotexthpouv ebatay. 9. Kai yev6-
pevot v Tt CotAlicirou /react Tfig Oparrig, iSiaCov TrotobvTeg ouvtoptov, Kat cpavep8c
XotTcOv TO gtv otwoOmov ava8stcaTioucrt... 10. Oi St t v EapSoq, TcpthTov agy
ToOTcov Epfigror xaTewricpiaavTo. ETCEtta robs xatriyopoug 'A8avaafou Tfig giag
enpeilovTo...
20 II, 29,1. T6Te Sri Kai (Daycetveg 6 Tfig )(et 'ExarKriag irpoeatniabc TO Trapeu-
peaty af)TO Soya cpavep6Tspov EtEapiast. StO Tapar4c elf TOirrOD yevopivig,
o f3aoiXeOg crOvoSov Intcrx67tcov ev to,e Etpttacp yevecr8at txtXeuae. 2. Euva8ov
o iv Ixet TOv atv avaToXixbv Mapxog 6 'Ape5oOmog... 3. Tcbv St SuTtxthy, Oua-
Xic Moupacbv... 4. Oi5tot µEta tfiv fircaTelav EEpyiou Kat Ntyptavo0, loaa' Sv
www.dacoromanica.ro
XXXIV. SOCRATES SCOLASTICUL
S-a nascut la Constantinopol In anul 380, a fost avocat (scholasticus) §i a murk

dupa anul 439. A scris o istorie bisericeasca, tratind evenimentele dintre anii 305 si 439.
Ea cuprinde sapte cacti, dispuse cronologic, pe domnii: I. Constantin (305-337), II.
Constantius (337-361), III. Iu lian si Iovian (361-364, IV. Valens (364-378), V.
Theodosius I (379-395), VI. Arcadius (395-408), VII. Theodosius II (408-439). Autorul
a cautat sa, fie impartial si In bunk. parte a izbutit. Lucrarea lui a fost folosita de contem-
poranul si concetatianul sau Sozomenos.
Editia folositi: Socratis Scholastici Ecclesiastica Historia, ediderunt R. Hussey-
W. Bright, I-III, Oxford, 1893.
II, 20, 3. Fu convocat deci iar5.0 un sinod ecumenic in Sardica 1, ora5

din Illyria, prin vointa celor doi tmparati, dintre care unul fl ceruse prin scri-
sori, iar altul, cel al Ra'saritului, se aratase binevoitor. 4. Era al unsprezecelea
an de la moartea tatalui 2 celor doi augu§ti, iar consuli erau Rufinus §i Euse- 5
bius, cind s-a intrunit sinodul in Sardica. 5. 4adar din partite apusene se
adunara cam trei sute de episcopi, dupg cum spune Atanasius; din cele rasa-
ritene insa numai Saptezeci §i §ase, spune Sabinus, printre care se numara
i Ischyras, episcopul Mareotei: cei care fl depusesera pe Atanasius fl hiro-
tonisira pe acesta ca episcop al acestui tinut. ...7. Cind se adunarg deci 10
in Sardica, rasaritenii nu voir5. sa: villa in fata apusenilor, spunind ca nu
vor sta de vorba, daca nu vor alunga din adunare pe Atanasius si pe Paul.
8. Cum insa, Protogenes, episcopul Sardicei §i Hosius al Cordubei, oral in
Spania, cum s-a spus mai inainte, nu ingaduiau ca Paul Si Atanasius sa nu
fie de fata, fasaritenii se retraser5. indat5.. 9. Si mergind in Philipopolis 15
din Tracia, tinura sinod separat Si condamnarg pe fata termenul opoi)criov
(consubstantial). .. .10. Cei din Sardica mai frail ii condamnarg pe acqtia
in lipsa, apoi depusera din demnitate pe acuzatorii lui Atanasius...
II, 29, 1. Atunci i Photeinos, capeteni a bisericii de acolo 3, predica §i
mai pe fata doctrina nascocita de el. Producindu-se tulburare din aceasta 20
pricing, imparatul4 porunci sa se tin5. in Sirmium un sinod al episcopilor.
2. Se adunarg deci acolo dintre rasariteni, Marcus din Arethusa... 3. Dintre
apuseni, Valens al Mursei. ... 4. Ace§tia se adunarg deci in Sirmium dupg:
I In anul 347.
2 Imparatul Constantin.
3 In Sirmium.
4 Imparatul Constantiu.
www.dacoromanica.ro
218 SOCRATES
evtautov Sta Tot); ex Tthy nokegow 4opOpoug oirSetc tinatog Tag o-uvtgetc irnateiag
ercetaccs-e, cruvek30rrec Se Iv Etpgicp, Kai TOY oliscotetvoy To Soma Ea Pekkiou
To6 Aipoog Kai Ilairkou TOG Eagoaagerog ypovothrra qmpacravteg, ica&etkov
eirairc.
5 IV, 31,1. METa Se Tatyca 6 Pao-1186g, Eaupogat8v erreekNrytroy st `P0.11.10.10W
apxt, ere &nob; excbpet gsta 70L,E16T1Ic napaaxeofig. 2. Tairrny oinc tvercav Trjv
napacnceoly axolicraytec ot papflapot akla npecyPeuaagsvot npec abtery fiTODVTO
ni o-uv&ipccag elpfivng Tuxetv. 3. TCDV npecrPeow St Eli:MA.46VMM Kat Tavevuov
obi( gtonperr&v, ijp&cricrey et 'rotor:Sun ECLOP011aTCUL 7CONTEg etaiy. 4. 'Arroicptva-
10 !Avow Se Taw npeoPecov Tot); apicrsoug EaupoptvrOv nicety npog airtov, nkripoDtat
4ugoD ObakevnvtavOg -Kat ilgya Po Ov Ekeye Karabc nparcetv TfIV `PC011atCOV apxtv
7CeptEkobcrav etc akov, orrou tototSto ygvog T6v pappdpow ebtektg obi( ayarca
nap' gautc;) ggvetv ao4ogevov, eav 67tka aipgttat, Kai 'Po.)gaiwy opoug natet
Kai gig nokegov 3paairvetat. 5. Kat, TocroOtoy v Tt Pot Stao-napa4ag ETDX,EV
15 gautov, 6crre nEicrav gev tivacrtogroatvat rpkgPa, /array TE apniplay Stappaytva
Kai anon atgatog gicSo3evtog, 're %emit Iv rppoupio.) (I) npocrowugia BErYtTiCOV,
ACT& tliv bnateiav fpancryob tO Tpitoy leaf 'Ercovriou =pi njv tItTaKal5EKetTTIV
TOD NoegPpiou grivoc.
IV, 33, 1. Ot Repay ToG latpou PipPapot of xakoirgevot rer3ot, egrpirktov
20 nps,g CtOTObc laVilaCEVTEg ICOXEI.LOV, Etc Sbo gen etgOricray. cliv to tvog tyetco
Copvnyepvng, 'cob St etepou, 'A3avaptxoc. 2. 'Entxpateatepou Se TOO 'A3CEVapiX00
"avercog, Copvcrygpvng npompeOyet `Progaiotc, Kai Tfiv atyr@v Kat& TOO tiVT1,7taX01.)
enexaketto Patpetay. 3. rvcopi4eTat Tata tc Paaatt Obakevw Kai rcekeOst 'coin
eVI.)8130)0VOUg 1CCE'Ca Tin/ Op(ocnv crwandyrag Porpety Tot); PapPapotc KaTa Pap-
25 paprov aTpateOoucrt -Kat nototvtat vtKriv KaTet 'ADavapixou Repay To6 -Icstpou,
Tobc noXegioug Etc corjv TON:axing. 4. A6Tri npOcacrtg ygyove, To° Xptcrnavoirg
yevgcr3at Tthy PapPapow noXkobg. 6 yap Optnygpvric xapty anoStSoirg by eirepye-
TETT°, T7iv aPTICTICEiCtV ToO PaaahOg TICTMICETO, Kat Tobg by' tau.* 'rota° notetv
npoerperrew. 5. AO KCa gexpt vOv nketoug ot rotaot 'Etc 'Aptavtg aprio-Kciag
30 6vteg Tuyxavourn, Tote Sta TOY PacrtXga Tabtra npocraggevot. 6. Tote Se Kat 06X,-
rpikag o 'Eby rot&ov enicriconoc, ypaggata erpetipe rotauca -Kat Tag 3etag Tpoupag
etc tfiv rert4ow gstaPaX(ov, wog Pappapoug gav3avetv Ta 3eta kora napes:weir-
acrev. 7. 'EnetSt Se Obkrpikag oit govoy Tobc bno erptuygpviv, ax,x6 Kai tobc
6716 'A4avaptxov tarcogeyoug (3apPapoug Toy xptcrnavto-gOv ge61.8acric&v, 6
35 'Aaavaptxog, cbc napaxapatoggvis Trig natpc'pou 4pricncgiag, ncalobc trby xpt-
attaVlOVCCOV T1.10)pialg 6/Et PaAls thaTE yevtaktt, gaptupag Trryticatria PapPa-
poug apetovicorrag.
IV, 34, 1. Obx etc gaxpay Se ot PapPapot rinXiav npOg akkijkoug cricetad-
ggyor, a58tc 6 9' ttgpaw Pappapcov yevryt4orrrov ainotc, TCov xakooggyow 06v-
www.dacoromanica.ro
SOCRATES 219
consulatul lui Sergius si at lui Nigrianus, an in care din pricina tulburarilor

produse de razboaie niciun consul n-a indeplinit obisnuita functie de consu-
lat ; si aflind ca Photeinos urma doctrina lui Sabellios si a lui Paul din Samo-
sata, it depusera indata.
IV, 31, 1. Dupa aceea, deoarece sarmatii navalisera in tinutul romanilor, 5
imparatul 5 pomi impotriva for cu foarte multe trupe. 2. Auzind barbarii
despre aceasta expeditie, nu putura sa o suporte fara neliniste, ci trimitind
soli la ei, cerura pace cu unele conditii. 3. Cind delegatii venira inauntru,
deoarece nu pareau a fi oameni m5zeti, imparatul intreba daca." toti sarma-
tii sint asa. 4. Cind solii raspunsera ca au venit la el cei mai nobili dintre 10
.sarmati, Valentinianus se umplu de mine si, strigind tare, zise ca nefericit
este Imperiul romanilor de sub conducerea sa, cind un neam de barbari
asa de nimic nu se multumeste s5. r5.ming la el acasa fara nici o primejdie,
ci is armele, calca hotarele romanilor si cuteaz5. sa Lea r5.zboi. 5. ySi atit de
mult s-a framintat strigind, incit s-au deschis toate venele si s-au rupt toate 15
arterele. Si astfel podidindu-1 singele, muri in portul ce se numeste Brige-
tio, dupa consulatul at treilea at lui Gratianus si al lui Equitius 6, in ziva
a saptesprezecea a lunii noiembrie.
IV, 33, 1. Barbarii de dincolo de Istru, numiti goti, punind in miscare
un r5.zboi intre triburile lor, s-au impartit in doua tabere: pe una dintre ele 20
-0 conducea Fritigern, iar pe cealalta Athanarich. 2. Tabara lui Athanarich
s-a dovedit mai puternica. si Fritigern a fugit la romani si le-a cerut ajutor
impotriva rivalului s5.u. 3. Lucrurile acestea au fost aduse la cunostinta
imparatului Valens; el a poruncit soldatilor stationati in Tracia sa dea ajutor
barbarilor care se aflau in lupta cu barbarii. Ei au obtinut o victorie impotriva 25
lui Athanarich, dincolo de Istru, punind pe fuga pe dusmani. 4. Acest prilej
a fost un pretext ca multi dintre barbari s-au facut crestini. Ca'ci vrind sa
multumeasca pentru binele ce i s-a f5.cut, Fritigern a imbratisat credinta
imparatului, silindu-i si pe cei de sub ascultarea sa sal faca acest lucru. 5. De
aceea si pina.' in ziva de azi multi goti sint de credinta arianal, alaturindu-se 30
atunci acesteia din cauza imparatului. 6. In acel timp si Ulfilas, episcopul
gotilor, a inventat literele gotice si, dupa ce a falm5.cit scrierile sfinte in limba
gotilor, s-a pregatit invete pe barbari inv5.'turile divine. 7. Deoarece
Ulfilas propov5.duia crestinismul nu numai printre barbarii de sub ascul-
tarea lui Fritigern, ci si printre cei aflati sub ascultarea lui Athanarich, acesta 35
(Athanarich) si-a v5.zut primejduit5. credinta stramoseasca si a supus raz-
-bunarilor sale pe multi dintre cei care se crestinau. Astfel barbarii, adepti
ai lui Arius, au ajuns atunci martin.
IV, 34, 1. Nu mult timp dupa aceea barbarii au legat intre ei prietenie
si au fost infrinti 8 de alti barbari, vecini cu ei, de asa numitii huni. Si ffind 40
5 Valentinianus s-a deplasat In Pannonia Impotriva cvazilor si sarmatilor.

6 Anul 375.
7 Erezia aceasta, propovAduita la inceputul sec. IV e.n. de Arius din Alexandria
(j.336), neagl consubstantialitatea deci si egalitatea celor trei elemente ale trinitatii.
8 In anul 375.
www.dacoromanica.ro
220 SOCRATES
vow xatanoXtpriatvrEg, xat rf1c ISiag geXa8tvtEg xthpag, etc tfiv 'Pwaicov yfiv
xatagn6youal, 801)1Eb EtV T@ 13CtalkEi allVTIZLIIEVOI, xat Tobto nparretv Camp
xtiv 6 `Polaiew srpoaugstg pacnXE6g. 2. Tata Etc yvOcrw fixet -roe Otakevtog.
Kat priStv ispoISOpevog, xathst 'sok ixste6orrag OTICTOD Toxerv, apt:pc Ev 'sok()
5 povov oixtippcov ycvogsvog. 3. 'Acpopicat o6v (Lino% 'at pipri Tres Opaxirig, dyru-
XETV to paku:sta Int wimp vopiaag. tkoy*To St thg eitl Etotpov Kai Einpentg
xtio-avpcvog sacra stoX.Egiow (swamp:L. 4. 'MJE4E yap Pappapoug `Pcopaicov
(pacpottpoug Eascsaat (p6Xaxag. xai Sat Tobto ipact Tot, Xotsco0 Totg `Pcopaiew
patuinag aglvat.
10 V, 10, 3... 0Eict. yap TtVt stpovoia 6sco Totg airrotg xpovopg Tit 13apPapcov
Eavil auto bITETitTTETO. 4. 'Ev oig Kai 3A8avaptxog 6 TOvrOT&OV apxiyog brc-tpcoov
tatnev dim 'r4 0i10E1Cp stki3Et scapto-xcv, SS xai tiyabg v Kcovatavtivou sreact
Toy fliov xattawswEv.
VII, 36, 18. Ilaincapscog arca Isavtarrpicstow Tfig Moo-iag petivtx8i tic
15 NtxOrroktv rfig Opaxig. 19. lEpOgnXog 61E6 Tparc4ouscoX.son tlg Opuyiag geti-
vtx8n eig 1.1%convo6rroXtv sic Opaxig.
www.dacoromanica.ro
SOCRATES 221
izgoniti din tara lor, s-au refugiat in pamintul romanilor, invoindu-se sa slu-
jeasc5. implratului 9 §i sal faca tot ce va porunci imparatul romanilor. 2. Aces-
tea au ajuns la cunostinta lui Valens ; si neprevazind nimic, a poruncit
sa-i intimpine cu mils pe cei ce-1 rugau, devenind milostiv numai pentru acest
singur lucru. 3. El le-a hotarnicit deci partile Traciei si s-a socotit foarte 5
fericit pentru aceast5. fapta. 4. Cxedea el va dobindi o oaste preg5.tita si in-
struita impotriva dusmanilor ; caci tra'gea nadejde ca barbarii vor fi pazitori
mai aprigi (ai granitelor) decit romanii si de aceea nu s-a mai ingrijit pe urma
sa sporeasca numarul soldatilor romani.
V, 10, 3 ... caci printr-o providenta diving, tot in acel timp, i 10 s-au 10
supus neamurile barbarilor. 4. !titre acestea si Athanarich, conducatorul
gotilor ; si i s-a inchinat impreuna cu toata multimea sa. El si-a sfirsit viata
indata dupa aceea, la Constantinopol 11.
VII, 36, 18. Polycarpos fu transferat 12 de la Sexantaprista din Moesia
la Nicopolis din Tracia. Hierophilos fu transferat de la Trapezopolis din Frigia 15
la Plotinopolis din Tracia
9 Lui Valens In anul 376.

10 Lui Teodosie eel Mare.
11 Fostul dusman at imperiului a intrat In Constantinopol In ianuarie 381 si a murit cam
dupl o luna.
12 in anul 432.
www.dacoromanica.ro
XXXV. EAAAMANOY EPMEIOY MZOMENOY
EKKAHEIATIKH IITOPIA
I, 6,5. Oi yap 'ApyovaDTat Toy Atirrriv (pci)yovTgc oi) Toy ainov nXoGv gv
Tl eTECINI5841 InOtfICRIVTO nepatco8tvTgg Sg Tfiv bnep Exi)aag aCaCtCYCTUV Sta 'raw
1Se noTatithv eapiKovTo gig 'ITaX6v opta...
5 I, 6, 6. MET& SE Thy ngpi KtpaAlag parriv AapSavoi re xai MaKeSOvec Kai
Oaot ncpi Toy "IoTpov oficobow, ij Tg trakougtvri 'Mac xai Ittiv To 'Illuptthv
nvog into KowaTcivTivov gytvovTo.
I, 8, 8. 'Ent Too-obTov SE iced ACT& 'rev npac AlKiVt0V 7C641.10V Z7ItTeDKUKog"
t'yeVETO v wig KaTet 'C &V CLUOTOXX,COV gaxatc, (SS Kai EctupopaToiv xpaTijacti
10 tad TCo'v icaXouptvow FOT&DV, xai To TEXEOTatOV v pgpet xaptTog cragioacraat
npoc airo6g. 9. To6To St To Eavog 6KEt IleV TOTE ntpav TOG "IoTpou noTapo6,.
paxtlicbTaTov Se Toyxavov Kai 7a:1)3m Kai tieyeagt o-coitaTow sv 6nXotc- aei nape-
olcguaaggvov T6v tiev akkcov Papflapcov LKpCtial, govoug St `Pcoltaioug avTayw-
vtaTag sixev.
15 II, 6, 1. 71611 yap Ta Tg apapi TON/ `Pilivov (pWL.a eXplaTletVICOV, KaTOITe Kai of
rakaTCov evSov TEXEUTUTO1 ToV Thcsavev npocroucobot, xai Forgot, Kai 6o-ot
Toinotg littopot To npiv ACM.V aµcpi Tag 6x9ag -IoTpou noTatiob, nOcat iteTotovivTgc-
Tijg gig XplaTov niaTEK gni To haepcingpov -Kai Xoyucov ite8ripil0aavTo. 2. nifiat
SE 13apPapotg axeSov npo(pacrig o-ovtrin npgcr13E6gtv To Soyila TaIV Xpto-Ttav6v
20 of yeVOI.LEVOI. Iona xatpov nagoot `Pcoimiotg xai Torg allo(piaotc gni Tilc- raX-
Ixtivou fiyetioviag xai T8v pet' ainev pctuagwv.
III, 12, 3. Kaasilov Sg Tflg gnu:mord-lc Ogo&opov Toy OpOca xai Napxtcro-ov
TON/ EinvonoXEK gnicriconov Kai 'Adctov Ten/ Kato-apgiac Tfig IIaXatcrTivric
www.dacoromanica.ro
XXXV. SOZOMENOS
Salamanos Hermeias Sozomenos s-a nascut in satul Bethelia, lingl Gaza, in Pales-
tina, si a fost avocat la Constantinopol. Intre anii 443 si 450 a compus o Istorie biseri-
ceased, sprijinindu-se pe opera contemporanului sau Socrates si ocupindu-se cu eveni-
mentele dintre anii 324-421, pe care le-a rinduit in noun. carti, dup5. domnii, si anume:
I-II, Constantin; fili lui Constantin; V, Iulian; VI, Iovianus, Valentinianus
si Valens; VII, Gratianus, Valentinianus II, Thodosius; VIII, Arcadius si Honorius;
IX, Theodosius II. Opera sa nu este o simply, copie a lucrarii lui Socrates, ci foloseste
materiale proprii, apace destul de critics. si are o valoare documentary, insemnata.
Editia folosita: Sozomenus, Kirchengeschichte, herausgegeben... von Joseph
Bidez, eingeleitet, zum Druck besorgt and mit Registern versehen von Gunther Christian
Hansen, Berlin 1960, (Die griechischen christlichen Schriftsteller der ersten Jahrhunderte).
I, 6, 5. Argonautii, fugind de Metes, n-au facut aceeasi cale la intoarcere,

ci trecind marea scitica au ajuns prin fluviilei din acele parti la hotarele Ita-
liei....
I, 6, 6. Dupa lupta de la Cibala 2, dardanii, macedonenii, toti citi lo- 5
cuiesc pe linga Istru, Grecia si tot neamul illyrilor, au devenit supusi lui
Constantin.
I, 8, 8. Dupa razboiul impotriva lui Licinius a ajuns 3 atit de norocos
si de fericit in luptele cu barbarii, incit a invins si pe sarmati si pe asa numitii
goti, si in cele din urma a incheiat cu ei un tratat avantajos. Acest neam lo- 10
cuia pe atunci dincolo de fluviul Istru: fiind foarte rgzboinic, si prin multime
si prin ma'rimea corpurilor, si totdeauna pregatit in arme, invingea pe cei-
lati barbari si .numai pe romani ii avea potrivnici.
II, 6, 1. Caci se crestinau si triburile din jurul Rinului, celtii si cei mai
departati dintre galli, locuind in interior spre Ocean, si gotii si cei care erau 15
mai inainte vecini cu ei in jurul tgrmurilor fluviului Istru ; impartasind de
mai inainte credinta in Hristos, ei s-au adaptat la o viata mai civilizatg' si
mai buns. Aproape pentru toti barbarii s-a ivit ocazia de a primi invatatura
cresting cu prilejul razboaielor ivite la timpul potrivit intre romani si barbari,
sub conducerea lui Gallienus si a imparatilor de dupa dinsul. 20
III, 12, 3. Depusera 4 din functia de episcop pe Teodor tracul, pe Nar-
cissus, episcop in Eirenopolis, pe Acacius al Cesareei Palestinei, pe Meno-
Adia. pe Dundre. Pentru toata legenda cf. IR, p. 397, n. 2.
2 In anul 314.
3 Constantin cel Mare.
3 Cei din Rasarit pe cei din Apus.
www.dacoromanica.ro
224 SOZOMENOS
xat Mrivotparcov TOv 'Ey Eaou Kai 06peraxtov Toy Etyyt6thvoo 'qg Mucriag Kai
06aXerra 'rev Moupo-thv trls Ilavvoviag Kai recòpytov Toy AaoStxeiag, et Kai
p.A c o-uvoSq) Taima rtapeyEveTo obv Toil alto TAg Eve trctaxorroig.
IV, 6,1. 'Ev To6Tcp St obcoTetv6g vjv EN/ EtPIIICP kiaaricriav trcurporce6cov, ASri
5 npoTepov xatvfig aiptcrecog ciarlyrycljg yevoilevog, ETL TOO 13aatXecog tvSriporwrog
tvaaSe avacpayBov TUj ohmic!) auviaTaTo SoyttaTt... 4. 6 fictolla6g... Ev St 'T( 'Tote
EV Etpipv StaTpigow u6voSov aDVEICCIIECTE.
IV, 6,6. 'End o6v Ev Etpttio? cruv4X9ov... 'thy µEV (Donetvev xaaetkov be
'Ca Ealidliou Kai rIa6Xou ToD Ial.tocraTecog cppovo0vTa.
10 IV, 24, 1. Ot SE aµ91 'AmIxtov t1C11.1EiVaVTLg TINGE xpovov Ev KcovaTavxtvou-
neXet ReTexaXtaavTo Touc Ev Btauviag tictcrxertoug, Ev otc i v xat Maim; 6 Xakicil-
86vog xai 06X(piXag 6 Tcbv roTacov.
VI, 21, 2. 'Llg Eoixe yap, et o-uvEl3r1 avSpeloug Tag extaxicriag ta6vetv, o6
pteTeflealovro TTlc rtpoTipag 664ig Ta rafiari. 3. attast Tot Kai /x69ag Xoyog
15 &a 'minty atTiav Erti T s a6TAg getvat rticsTecog. 'cob To St TO Eavog rtoXIAtg ttiv
Exet xai rcoXstg xai xciwag Kai cppo6pta, imporcoXtg SE tan Using, rtoXtg geyeaTi
xai ebSaittcov napaXtog, E4 e6cov6tRov elaratorrt tOy Egetvov xaXo6p.evov nOvrov.
cicreTt St Kai v0v Eaog rcaXat6v tvadSe xparet TOO nava); lavoug Eva Tag t xxX11-
criag Littalcorctiv. Kara Sr} TOv rcapOvTa xatpev trleTporceue To6Taw Bperravicov.
20 4. Kat 06aXTig 6 PaatXe6; fpcsv etc Top.tv. trtet SE sic Tilv EKlCailatav a(pixeTo
xai cog etthaet Ertetaev a6TOv xotvowstv Totg Tfig vavTiag atptaecog, avSpeicog
poiXa rcpag Toy xpaToOvra rcappiataaagevog Trepi too SOwatog Tthv Ev Ntxairit
auveX/XuaoTaw, arratirev a6T6v Kai etc tTEpav 1)24.9ev troalcriav, Kai 6 Xao;
arcrpcoXo6ariae- 5. crxeSov yap idaa >=i rtoXig cruveX6aecrav pacrata Ts 6tvottevot
25 -Kai veeoTepov Easaacti TL RpocrSoxfiaavTeg. artoXeupaeig SE Obakrig o-bv TOT;
aptp' akov xaXerr8g fivepcs Tfiv tifiptv, xai cluXXiiqratvTa Bpercaviawa etc 6rcepo-
play ayeo-aat rcpo6ETa4e xai oinc etc Itatcpav a6atc trcavayeaaat tntspetve. 6.
xaXercaivovTag yap Cog otttat Trpog 'TTIV cpuyijv To6 Intaxortou LS& 'rob; Exoaa;
tSeSict, i1Ti tt veoyrepiacoo-tv, avSpeioug TE trtto-Tagevog Kai 't at o-et Tcbv Torcow
30 avayxaioug trj To.taicov oixoup.tvta Kai T6v turret ToSe TO taiga 13apDapcov npo-
13e(3XTIREvoug. BpeTTavicov p.tv o6v (bac xpeiTTcov avecpavn T Ig TOO xpaToilvTog
arcouStig, dvfip Tet te aka aya96; Kai trci Plot) apeTa tidal lila:, 6); Kai ainoi
/x6aat gapTupobatv.
VI, 36, 1. 'AXX& TatiTa p.tv firrep ay Kaatcp SOK aKOICEiT03 rS Kat XESTO).
35 KaTa5pCtgoVTOW St Eaupop.aubv xcopia Ttva Tres rtpog S6crtv apxoplvflg iteaTpa-
'MOM To6Totg 06aXevnviavog. 2. of St rqg o-TpaTtEig To TrXaog Kat Tfiv rcapa-
axeufiv alCOOOTEVTEg, 7rpacsktg irEpAvavTeg elpfivriv t TOOT 1186V St To6Toug, et
totoOtot EaupottaTat rravTeg EtaiV ItlWaaVET 0' Tthv St 'cob; apicrroug rrapelvat
Kat rcpeal3e0ecraat cyncraVTON titrriraaTat opylg, 3. Kai peya xexpay6); i Suva
40 toi.)g bitrixooug fotogEvetv Evi Kat to Tcottaicov Suaitpayetv apxfiv et; afyrov
rreptaTUaav, Ei zaupopettat, papflapov Eavog Jry aptcrTot o6Tot, oinc ayart8crtv
t tauTcbv pivovTeg tjfjv, aXX' trupfivat tlg sre a6To6 apxopivig taappio-av
www.dacoromanica.ro
SOZOMENOS 225
phantos al Efesului, pe Ursacius al Singidunului din Moesia, pe Valens al

Mursei din Pannonia §i pe George al Laodiceei, cu toate cal nu venise la acest
sinod cu episcopii din rasarit.
IV, 6, 1. In aceasta vreme, Photeinos, care era conducatorul bisericii
in Sirmium §i fusese chiar mai dinainte autorul unei not erezii, 4.1 arata 5
pe fatal parerea, pe cind imparatul zabovea Inc. acolo... 4. Imparatul, care
se afla atunci in Sirmium, convoca un sinod.
IV, 6, 6. A§adar dupa ce se adunara (episcopii) in Sirmium... depuseral
pe Photeinos, ca unul care gindea la fel cu Sabellios 0 cu Paul din Samo-
sata. 10
IV, 24, 1. Partizanii lui Acacius raminind citva timp in Constantinopol,
chemara pe episcopii din Bitinia; Intre ace0ia era §i Marius calcedoneanul
§i Ulfila (episcopul) gotilor.
VI, 21, 2. Caci, precum se pare, daca se intimpla ca bisericile erau
conduse bine de oameni indrazneti, multimile nu-0 schimbau credinta de mai 15
inainte. 3. Fars indoiala, se spune ca din aceasta pricing §i scitii5 au ramas
la vechea lor credinta. Neamul acesta are multe ora§e, sate §i cetati. Capita la
este Tomis, ora§ mare §i bogat, pe tarmul marii, pe malul sting pentru cine
plute0e cu corabia in Pontul numit Euxin. 5i pins in ziva de azi stapine0e
acolo vechiul obicei ca bisericile intregului neam sal aiba un singur episcop. 20
In timpul acela le obladuia Brettanion, 5. §i imparatul Valens a venit in
Tomis. Intrind in biseric5. §i indemnindu-1, cum obi§nuia el, sal se uneasca cu
cei din secta potrivnica, Brettanion a discutat cu mult curaj in fata stapini-
torului despre dogma de la sinodul din Niceea, apoi 1-a parasit §i s-a dus in
alts biserica, iar poporul 1-a insotit. 5. Si se adunase aproape tot orapl spre 25
a-1 vedea pe imparat, banuind ca se va intimpla ceva deosebit. Parasit acolo,
impreuna cu cei din jurul sau, Valens a Indurat cu greu aceasta Infruntare.
$i prinzindu-1 pe Brettanion, a poruncit s5.-1 ducal in exil, iar nu mult dupa
aceea a dat ordin sal fie adus din nou (la locul sau). 6. Ca'ci dupa cum cred
eu, vedea bine cal scitii sint suparati pentru exilarea episcopului §i se temea 30
sal nu puns la cale o r5.scoall, §tiind ca sint viteji, §i prin pozitia locurilor,
necesari lumii romane, fiMd aezati ca un zid in fata presiunii barbarilor.
In acest chip Brettanion s-a aratat mai puternic decit zelul stapinitorului:
era de altfel un barbat destoinic §i renumit prin virtutea vietii sale, dupa
cum marturisesc Si scitii in00. 35
VI, 36, 1. Dar despre acestea sa se uite §i sal spuna fiecare cum crede.
Navalind sarmatii in ni0e tinuturi dinspre apus ale imperiului, Valentinianus
a pornit cu armata Impotriva lor. 2. Dupal ce auzira acc0ia de multimea
armatei §i de pregatirile acute, trimisera soli §i cereau pace. Vazindu-1, a
intrebat daca toti sarmatii sint la fel. Dupa ce-i raspunsera ca sint de fata 40
ca soli cei mai de seams (din neamul lor), s-a implut de minie. 3. 5i a inceput
sal strige in gura mare, spunind: Grozave lucruri ii Weapta pe supu0i mel,
iar stapinirea romans ajunsa pins la mine este greu incercata, daca sarmatii,
acest neam barbar, din care cei mai de seams sint cei de fata, nu doresc sä
ramina sal traiasca in tinuturile lor, ci cuteaza sal navaleasca in imparatia 45
3 Adica. locuitorii Scitiei Mici (Dobrogea).
www.dacoromanica.ro
226 SOZOMENOS
xai nokepstv 6Xtog /wog `Pcoltaioug yavtgovtat. 4. Int noXi) Se xaXenatvovsog

-Kat tatetas 13othvtog, 6no agetpou Statauscog CY7tapaX9tVTOW auto T8V EV30V,
0.41 61µa xai aptgpia eppayg, Kat aVaSOUVTOg aii.arrog eV tppouptcp 'cwt. TAg
rcaliag Itasingcre Toy 131ov
5 VI, 37, 2. ro T901., yap, eiSii nepav to "Iurpou notago6 TO npiv Z.1couV xai
Tthv 6kXow Papf3apcov Ixpa-rouv, gekaOgyrsg nap& -cciw xaXoup.evcov Otivvcov
sic Tot); `Pcopicov 6poug Inepatd)9guay. 3. Tobto St ..E6 E8vog, thg cpautv, dyvoxrcov
Av npo tor) Opatt Tot; naps Tay "Iatpov, xai Totaotg aircoig, advactvov Se npo-
otxoDvteg a2afiXotc, xa8Ott Xittvic p.sytargg Iv !Aug) xstittvgg EKaaT01, TEX0;
10 Er Vat kriPik 00VTO Triv Kaa' auto); oixougevriv, VET& Tato St 9akaaaCtV Kai
Mop ankpavtor 6ui.43av SI Paw oiatponkilya StaSpagstv 'rely Mitvriv Inixo-
Xob&gus po6xoXog, Kat tgv a.vrtnepav y4v 96audgsvoc, fryysas Tot; 61.totpaotc.
4. S,? of St Xeyouo-tv thc EXacog Statpuyo6cra 'Etat tthv 06vvow aripchaty IneSst4s
tgv Ss TO 6S6v, 4 IntnoXfic xakunto[teviv To ig Maul- tobg St Tots µev 6no-
15 utpEtvat auitaciavrac tfiv xthpav dept iteTptattpcp Kat yecapyig fulepov o6csav
Kai rub xpatothat Tot Eavoug ayysilat & lasauctvco. 5. St' 6kiyow St to npOta
xataatilvat sic nsipav Tot; ro-cautg, Acta St Tarim naaauSt IntutpateOcrat xai
pan xpatilcnxt -Kat nikrav 'rely &ruby ynv xataaxstv- 'me; St Stcpxottevoug toy
/Email& nspatoktivat, xat sic Tobc `Pal.taitov 6poug Statkvtag nptu13st.; nttuval
20 npOg Pautkea, o-ugtaxoug Easaaat tob X6tnoiS acpt-ig butaxvouilevoug, Kat Sso-
pevoug cruyxcopsiv ainoig 13ofastat Karotxtiv. 6. Takig St ti; npsul3stag pat
06X9ilav Toy tor) Eavoug t7CiaKOTCOW Kat& yvthggv St carot; npoxaNyquaugg
entTpartIvat (Iva Tfiv Opaniv oixetv
VI, 37, 8... 064i? ag -Ea !ley yap npthta ()USN Stapepsco 'Tog tljv xa5okou
25 Inagatav, int St T.,; "re Paaa.stag altEptaKETETWg oigat p.staaxthv
Tot; apvi E6Sgtov xat 'Axanov tlg N KawatavrtvounOkst auvoSou Steitstvs
xotvowthv Tot; ispaat Taw tv Numict 0-ova-MN/Taw. 9. thg Se sic Kowatavttvo6-
noXtv thpixsto, Xgyarat Staksx8evtaw ainth nspt TO-0 Soygarog ¶thv nposatanow
rifig 'Apstavitig aipeaccog Kat 'rely npsolistav ainth o-upcpastv npog 13acraea bno-
30 axoptvcov, Et optoicog ainotc SoUt4ot, Otacrasic 61E6 rfig xpsiag ij xai ea.g8thg vo-
ttiaag agstvov o6ta) nspi 3E06 cppovsiv, tot; 'Apsiou xotvowlaat xai ainev xai
nifiv To cptikov anotelisiv TAg xa86Xou enaritsictg... 11. npatoc SE ypaggatow
airroic E6pstgc tytveto Kai sic Trio oixstav wavily f.te-c4 paae Tag -LEO.; PiPkoug.
xaDott µev o6v b; eninav of nap& TON, 'Io-rpov 13apPapot to 'Apsiou cppovoDat,
35 npoyao-tg ASE.
VII, 9, 5. Kat 6 Paatke6g... vogov EaCTO... napaSo3civat St Tag navtaxt
EKKX,ricriag Tot ;... play Kai njv aingv OttoXoyo6o-t EOTTIta... 6. to6totc Se sivat
To6g xotvoworwtag... eV Tat; /mot Opanlv Kai Exu4tav noksat Tspsvtio?
Topton, Kai Maptuptcp Tw MapxtavounO4cog. 7. tokoug yap xai paaas6g. auto;
40 enilvsasv iSdw Kat cuyysvogsvog, Kat Scia ayaag /rept aircthv licpacst cbg Ta4'
Ina:gulag simsr-Ithg ayorccov...
www.dacoromanica.ro
SOZOMENOS 227
mea si chiar isi inchipuie sa poarte razboi cu romanii". 4. Suparindu-se

grozav 0 strigind astfel de vorbe, de Area-mult5Ancordare i-a plcsnit diafrag-
ma ; in acelasi timp i s-a rupt o vena si o artera. Podidindu-1 singele, si-a
sfir§it viata intr-o fortareata din Gala 6....
VI, 37, 2. Caci gotii, care locuiau mai inainte dincolo de Istru si erau 5.
stapini peste ceilalti barbari, fiind izgoniti de asa-numitii huni au trecut in
hotarele romanilor. 3. Dupe cum se spune, acest neam era necunoscut mai
inainte tracilor de linga Istru si chiar gotilor insisi. Nu se cunosteau, deli
locuiau unii linga altii, pentru ca la mijloc se afla un lac foarte mare, si fiecare
credea ca pamintul locuit de ei irsisi era la capatul uscatului, far dincolo (se 10'
intindea) marea si o ape fare de sfirsit. intimplindu-se sä tread.' prin lac un
bou intepat de un faun, a fost urmarit de un bouar. Vazind pamirtul de
dincolo, el le-a dat de stire celor de un neam cu dinsul. 4. Iar altii spun ca
acest drum, tainuit la suprafata de ape, le-ar fi fost aratat de un cerb, pe
cind era urmarit de citiva huni, care 11 vinau. Venind pe urmele lui, s-au 15.
minunat de tara din fata lor, cu un climat mai temperat si prielnic pentru
agriculture. Ei au anuntat, pe stapinul neamului lor de cele ce-au vazut.
5. La inceput au trecut dincolo, la goti, cu putini (oameni inarmati), dupe
aceea au pomit la lupta cu toata armata, i-au infrint si au ocupat tot pamin-
tul lor. Cei urmariti au traversat fluviul si dupe ce au ajuns in tinuturile 20'
romanilor, au trimis soli la imparat, fagaduindu-i cal ii vor fi aliati pentru
restul timpului si cerind sa le ingaduie sa se aseze, unde vrea el. 6. Aceasta
solie era condusa de Ulfila, episcopul acelui neam. Desfasurindu-se lucrurile
dupe cum au socotit ei, s-au indreptat s5. se aseze in Tracia...
VI, 37, 8. ... Ulfila... la inceput nu se deosebea in privinta credintei cu 25'
nimic de biserica universals. Desi in timpul domniei lui Constantius luase
parte din imprudenta, dupe cum cred, la sinodul din Constantinopol cu Eu-
doxius si Acacius, a ra'mas mai departe in comuniune cu episcopii care sus-
tineau hotafirile parintilor adunati in Niceea. 9. Cind insa a venit in Constan-
tinopol, se spune ea: fruntasii sectei ariane au discutat cu el despre credinta 30
si au fagaduit ca-i vor da ajutor in delegatia sa la imparat, dace va crede
la fel ca ei, far el, fie silit de nevoie, fie ca a socotit in adevar ca e mai
bine sa gindeasca astfel despre divinitate, s-a intovarasit cu adeptii lui Arius
si s-a despartit pe sine si tot neamul sau de biserica universals... 11. El cel
dintii a fost la goti autorul literilor si a tradus in limba patriei sale sfintele 35
carti. Asadar aceasta a fost cauza ca in general barbarii de linga Istru urrneaza
credinta lui Arius.
VII, 9, 5. imparatul...a facut o lege v... ca pretutindeni sa se incredin-
teze bisericile... celor care marturisesc... una si aceeasi divinitate.,. 6. i
(a stabilit) ca acestia sint cei care comunica... in orasele din Tracia si din 40
Scitia, cu Terentius (episcop) al Tomisului si cu Martyrios al Marcianopolisu-
lui. 7. Caci pe de o parte imparatul insusi i-a aprobat pe acestia dnd i-a vazut
si a vorbit cu ei, pe de alts parte se raspindea faima bung despre ei ca isi
conduceau cu evlavie bisericile.
6 A murit la Brigettio, in Pannonia, in anul 375.

7 Theodosius in anul 381 la sinodul din Constantinopol.
www.dacoromanica.ro
228 SOZOMENOS
VII, 19, 2. Ob yap Sr} 'rag ainag napaSOcretc nepi narra 61.totag, xS.v 61.toSoot
sitv, tv naaatc Talc ktaatialatc EUpEty gaT1' apt?tet Ex Caat noXXai noXttc ovre.g
Eva navteg Intaxonov Exouatv...
VII, 26, 6. 'Ev Toincp St Togscog xai Tqc aarir Exu8lag Thy Itockrjaiav Ins-
5 TpoltEDE 0E6T11.10g laci)911g, etvfip ev cptXocro(pict tpa(ptig. 8v Ityaptvot TN. apetlg
of napa Toy Icrtpov 03vvot Dappapot 3E6v `Pwaicov eovOilc4ov. xai yap Si' xai
8eiaw In' aka) npayRaTaw Inetpa8tjaay. 7. Myetat yo3v (C)g 65e6ovti /COTE nap&
Tfiv IvaetSc pappapow yfiv intfirrovto Ivavriav T7jv aint)v 686v Int Top.tv acti)-
VOVTEc' 6XotpupoiAtvcov St tthv &lap' ainov cbg ainixa anol.00mtvcov arroflag ToD
10 TIT7i00 rlu ato of St fiapPapot ATE ab-rov ATE tobc enoixtvoug ij tobc innoug
div antPiaav 3cacragtvot naptSpagov. 8. Ind St noAlatag env:Sync exatcoOpyouv
tobc Ex68ag (pCaet 4.t1ptchSetc 6N/tag sic fitteporrita ILETtOaAlev &STOW TE tad
Sthpotg (pao(ppovo4tevog. IvteD3tv St f3apl3apoc avfip brroXaf3thv eiircopov Etym.
Inclioiamacv ainov e? iv' Kai 13p6xov napacrxeuacra.g, &cart& IntpEtSoitsvog,
15 6arrep sicitkt To% noXegiotg Sta4y61.tevog, aVIMX6V T7jv Settav aKOVTi4EIV In'
aircov to axotviov IAEA lev (in npog tautov Kai tobc 61.1o(paoug &Kix:scow ap.a
St Tti ETC1,XElpflUEI, aVIZTETCLIAVII f xttp npog Toy atpa Sam, Kai ou npottpov
o Pappapog tOv aopatcov fi(peian Burp 6v, El IA Tay 45.2a.cov avttpaXoCvccov Untp
aka° Toy 8e6v lictottocre Oe &agog. 9. (pacri St xoplitriv ca)t& Stattetvat tcaa' 8
20 ar4ga (piloao(petv apailevog InstfiScuo-s, ?raw St nliv Siattav, Tpogyqg St oi.)
Toy &nay, aXXet ev r( Itetvfiv ij Stwijv Toy xatpov opio-at. (ptkoo-6(pou yap fiv,
of tat, tad TOCITOlg npog xpeiav, oi) Sta. frilaT6VTIV EIKEW.
VII 114, 8. 066Ttp.og St 6 Exu8iag Inicriconog Kai avttxpog 'Ent(paviou xa-
81)ipascroi5TE yap Evil ocrtov ElVal TaV MAW.. TETEXEDT1KoTa bppiCstv orytt P.aa(pri-
25 iliac IrrOg T1jV tOv ncaatattpcov Stafkaletv xpiatv xai TA, nap' ticeivow SESo-
xtitacrp.tva a3stetv...
VIII, 25, 1. IIspi Se tobtov Tay xp6vov, oSg barmy ovvtvexav eopetv EUT1N
tv tatc Tthv leptcov Stxovoiatg, Kat 'set Kowa eopi)13cov xai tapaxiic Inetpdan.
xai 06vvot lay Toy latpov nspatcoatmg 'rob; Opaxag tailouv...
30 IX, 5, 1. Kata Tainov SI crove1311 ice 05vvoug crtpasoneSeuoiltvoug N Opacri,
1171TE noXeparrog 'TOD 1.111TE Steolcovroc, ctiaxpthc Urroarptwat, Tobc nXtioug ano-
Pcd.ovtag Ind. yap OCA.Sig 6 fiyoilievog Tay 6ntp Tay 'IcrtpovPapPapcov nkciary
Exwv atpantav Inepateoati Toy notal.t6v, Iv 'to% OpctxoSv apotg ImpaTorreSsi)eco.
2. Kai Kacrtpagapttg noktv tijg Mocriag npoSocria IX.6v Ivtenev Tfiv 'S 11V
35 Oparriv xattspexe Kai o-novSac at:ram npog `13(opttioog bra!, aX4ovsiag otmc
fiveixsto. StaXeyotavou St ai.r ntpi Eip71vr1g 'To° Cnapxot) .r(bv Opaxicov atpa-
TEUIATOW, fiViOlOVICE T6V i*LOV IntSciag oit xaktrcov abtO E(pn, flv 13oat1rat,
niftaav iiv tcpopd yfiv xaracrtItyacraat. 3. tepancuoptvou St 'rota Ss -Kai Saa Itov
8aov loiasto IThILTaTTOVTOc Kai t7Ti. TO6TOtc GINTikaaat `Pcopctiotg Eikvtiv
www.dacoromanica.ro
SOZOMENOS 229
VII, 19, 2. Caci nu se gasesc acelea0 traditii despre toate la fel in toate
bisericile, de§i' slut de aceeasi credinta. Fara indoia15., cu toate ca sint multe
ora§e, toti scitii au un singur episcop...
VII, 26, 6. in acest timp biserica din Tomis si din restul Scitiei era
condusa de scitul Theotimos, un barbat crescut in dragostea de intelepciune. 5
Admirindu-1 pentru virtutea lui, barbarii huni din jurul Istrului 11 numiau
dumnezeul romanilor. Cad hirs pu0 la incercare de fapte divine din partea
lui. 7. Se spune ca mergind el odata pe linga pamintul barbarilor de acolo,
fl fntflnira pe acela0 drum, in Inaintarea for spre Tomis. Cei din jurul sau se
vaitau ca vor pieri incurind, dar el s-a dat jos de pe cal si a inceput sa se 10
roage. Barbarii nu 1-au zarit nici pe el, nici pe insotitorii sai §i nici.caii de pe
care descalecasera, ci au trecut inainte pe alaturi. 8. Deoarece (barbarii)
n5.valeau adeseori si faceau stricaciuni scitilor, fiind salbatici din fire, i-a
abatut spre blindeta, ospatindu-i Si atragindu-i cu daruri. De aceea, banuind
ca e bogat, un barbat barbar a incercat sa-1 is prizoner. ,Si pregatinduli 15
o funie cu lat, s-a sprijinit In scut, cum obipuia cind statea de vorba cu du-
manii, a ridicat mina dreapta §i a vrut sa arunce latul asupra lui, spre a-1
trage spre sine §i spre cei de un neam cu el. Odata cu aceasta incercare §i-a
ridicat bratul in aer, dar i-a lamas incatu§at. i barbarul n-a fost eliberat
din catwle nevazute, pine: cind ceilalti barbari n-au intervenit, iar Theo- 24
timos s-a rugat lui Dumnezeu pentru el. 9. Se spune ca a ramas cu parul
lung, dupa modul cum era atunci c1nd a Inceput sa se ocupe cu filozofia. Traiul
fi era modest, iar timpul cinei si-1 fixa nu tot la aceeasi or5., ci and ii era
foame sau sete. Caci era, dupa parerea mea, fapta de filozof sa cedeze §i
acestora dupa nevoie, si nu dupa bunul plac. 25
VIII, 14, 8. Theotimos, episcopul Scitiei, 1-a dojenit pe fata §i pe Epi-
phanios 8. Caci, spunea el, nu-i admis sa-1 insulti pe cineva care a murit de
mult ; nici sa respingi judecata celor mai vechi fara marl si sa condamni
cele aprobate de ei.
VIII, 25, 1. Yn acest timp 9, dupa cum afla.'m ca s-a intimplat in nein- 30
elegerile dintre preoti, tot a§a §i treburile ob§te§ti au fost puse la incercare
de turburari §i dezordini. Iar hunii trecind peste Istru, fi pradau pe traci...
IX, 5, 1. Tot in acel timp s-a intimplat ca §i hunii, care se wzasera
cu tabara in Tracia, fara ca el sa-i atace sau sa-i urmareasca, pierzind pe cei
mai multi dintre ei, s-au retras in chip ni§inos. Cad Uldis, conducatonil 35
barbarilor din preajma Istrului, a trecut fluviul cu o armata numeroas5. §i
si-a wzat tabara la hotarele Traciei. 2. Luind prin tradare ora§ul Castra
Martis din Moesia, a navalit de acolo in restul Traciei §i, din ingimfare, nu
se invrednicia sa stabileasca o intelegere cu romanii. Pe cind comandantul
trupelor din Tracia statea de vorba cu dinsul despre pace, el a aratat spre 44
soare, care tocmai rasarea, ,Si a spus ca i-ar fi u§or, daca ar vrea, sa rapuna
tot pamintul, pe care-1 vede (soarele). 3. Pe cind se II-Andrea cu astfel de amenin:
tan §i cerea un tribut dupa cum voia, spunind ca numai in astfel de conditn
poate sa se inteleaga cu romanii, sa faca pace sau sa continue razboiul, si
8 Un propovaduitor al arianismului.
9 Chid Stilico traia, bucurindu -se de trecerea la curtea din Ravenna.
www.dacoromanica.ro
230 SOZOMENOS
fIXEW ii Itta.8flOV irepti.ttvEtv, apludvou 'cc 'coD ninftwatog 6vrog, g7EgBet4Ev 6 3Eag
fly Exet itpoilOetav /mot Tfiv Trapacrav Pao-asiay. 4. obi( Etc paxpEtv yap X6yot
npog Tobg ap.pi Toy OtaSriv obccioug Kai Xoxayobc tytvorco TEEM, Tfig `Pcottaiow
nokadag scat 'dig Tot. Pacraton qnkavapowciag, Onoiow 're xat 6crow gtot ?Om
5 tobc apiatoug ical eryaaobc dvSpag oinc a&Ei St to6tow Etc Epana Kataata,VTEg
`Pcottaiotg npooneopriaav, icai aiw aka; tatpatoneScbovto aim Tag orc' airrobc
Tstamtvoug. 5. 6 St 06XSTic 7cp6c TO Icapav 'rot, noratioD 1162ag St Eathari 7CoXkobc
altoficadw, dpSiv St Tobg xaXoottgvoug Extpo 6g (Eavog St Tobto (3apPapov ficavthg
no?wavaixorrov Tcpiv toteiSe nspurEactv aqupopii)...
www.dacoromanica.ro
SOZOMENOS 231
fiind o situatie incurcat5., lea ca Dumnezeu a aratat city grija prevazatoare

poarta fats de acest imperiu. 4. Caci nu dupa mult timp avur5. loc discutii
ale prietenilor apropiati si comandantilor din jurul lui Uldes cu privire la
statul roman §i dragostea de oameni a imparatului: cu cite daruri de seams
cinstWe el pe barbatii alesi si vrednici. Indragind deci aceste lucruri dintr-un 5
indemn divin, ei fugira la romani si impreuna cu dinii se aliara si cei de sub
conducerea lor. 5. Uldis" s-a salvat cu greutate in partile de dincolo de fluviu,
pierzind pe multi dintre ai sai, iar pe asa-numitii sciri i-a pierdut cu desa-
virOre (acest neam barbar era foarte numeros inainte de a fi cazut intr-o ase-
menea nenorocire).... 10
10 Este conducatorul hun care, exercitind autoritatea sa la Dunare, 1-a ucis si pe

gotul fugar Gainas (cf. Zosimos, V, 18 urm.).
www.dacoromanica.ro
XXXVI. OEOMIPHTOY
EKKAHEIAITIKE IITOPIA
II, 4, 6... '0 KtovaTdvflog npoatTa4Ev sic telt/ Eap Suojv CIkkuptxt) St aurtj
noXig, Tor) Aambv Bvoug psiTpoitoktg) Kai Tobg Tfig 'Ecitag Kai Tobg Tfjg 'Earctpag-
auv5papdv £rrtaxotrouc.
5 II, 7, 1. Etc St Tfiv EapStriiv Itevrfixorra ply xai Staxoatot auvfikaov dp-
xicperg, citg &Maim Ta Trakattt StrryfipaTa.
II, 8, 1. «`H dyia cthvoSog >i xaTet cot xdptv Ev EapStxfi auvaxaciaa ano 'Ca
`136.4crig xat Eicaviow xat Tan.icov, 'tut Xing, Kagnaviag, KaXal3piac, 'Atpptrfig,
EapSaviag, llavvoviag, Muatag, Aaxiag, AapSaviag, dAlig Aaxiag, MaxeSo-
10 vial, Ocao-aXiag, 'Axaiac, 'Hictipou, Opdrrig, ToSomig, 'Aaiag... 28. Etat St
Toirraw (scil. Ttbv xaTtlyopOtvcatv xat Ix(3kiatVCCOV Stet Tilt/ 'Aptiou aipcatv)...
Obpadxtog and ItyytSo6vou Tfig Muaiag, 0i)tarig dire Mupaor) Tfig Ilavvoviag...
33. Tobg St TrEpt OcoSOatov Toy and lipaaciag Tfig EEpthirrig... Kat Oivadxtotr
and ItyytSo6vou Tfig Muaiag Kat OixaevTa Toy alto Mupa@v Tfig Havvoviag...
15 nagyritpst xaasacv ri dyia o-ovoSog and Tfig Intaxonfig...»
III, 7, 5. 'Ev AopoaTOXT St (noktg St OTT] Tfig Opdrrig Iniaripog) Aitulta-
vac 6 vocfpopog ayowtarfig biro ICIMECTOAINOU TOO Tfig Opdxrig anemic apxovroc
TtapeSO&Ti nupi.
IV, 3, 8. oriyvcoaxe, cotptkaaTaTe AZyouaTtl, Ott aSTre ptv eaTtV ii 14 althvog
20 xripurroptvi, Ta6Triv St cbp.oX6yriaav of Iv NtxaiQr auveASovTeg rcaTtptg Kai
TaUT13 at:pp-Not Tuyxdvoucrt nifiaat at xaTtt Torcov boatplat, are 'mad TO Ena-
1 scil. ASyouaTog 'Io(3tavog.

2 'H v NtxaiQr napd Ttbv natio= opokoriaciaa niartc.
www.dacoromanica.ro
XXXVI. THEODORETOS DIN CYROS.
S-a nascut in Antiohia pe la 393 si a primit invat5tur5. in scolile manAstiresti de

acolo. Probabil ca a fost ucenicul lui Teodor de Mopsuestia si colegul lui Nestorios si
al lui Ioan din Antiohia. In anul 423 a fost fAcut episcop de Gyros, un orAsel in Siria eufra-
tiea. Adversar at lui Ciril din Alexandria, bb.nuit de nestorianism, el a fost aspru per-
secutat de monofiziti, depus in anul 449 si exilat. Sinodul din Calcedonia din anul 451
1-a readus in postul sau. A murit pe la 466. Apologet si polemist, exeget si istoric, Theo-
doretos a lasat multe lucrAri, printre care o Istorie bisericeascd si opera Terapeutice
(Graecarum affectionum curatio), in douAsprezece carti.
Ediliile folosite: Theodoret, Kirchengeschichte, herausgegeben von Leon Parmen-
tier. Zweite Auflage, bearbeitet... von Felix Scheidweiler. Berlin, 1954; Theodoret de
Cyr, Therapeutique des maladies helleniques, texte et traduction par P. Canivet, Paris
1958, vol. I-II (Sources chritiennes, 58).
II, 4, 6... Constantius porunci ca episcopii, atit cei din Rasarit cit §i
cei din Apus sa se adune in Sardica (oral illyric, metropola a neamului da-
cilor).
II, 7, 1. La Sardica s-au adunat doua sute cincizeci de arhierei, dupa 5
cum arata vechile izvoare.
II, 8, 1. Sfintul sinod, intrunit cu voia lui Dumnezeu in Sardica, din
Roma, Spanii, Gallii, Italia, Campania, Calabria, Africa, Sardinia, Pannonia,
Mysia, Dacia, Dardania, cealalt5. Dacie, Macedonia, Tesalia, Ahaia, Epir,
Tracia, Rodope, Asia... 28. Dintre acqtia (adica dintre cei acuzati li alun- 10
gati din pricina ereziei lui Arius) sint... Ursacius din Singidunum in Mysia,
Valens din Myrsos in Pannonia... 33. Pe Teodor din Heracleea Europei 1i
pe cei impreuna cu el, ... pe Ursacius din Singidunum in Mysia si pe Valens
dih Myrsos, Pannonia... sfintul sinod i-a dat jos din episcopat cu unanimi-
tate de voturi". 15
III, 7, 5. In Dorostolum (ora. l insemnat al Traciei) atletul victorios
Aemilianusi a fost dat prada focului unui rug de catre Capitolinus, conduca-
torul intregii Tracii.
IV, 3, 8. Af15. Auguste 2 prea iubit de Dumnezeu, ca aceasta este
(credinta) cea propovaduita din veac, pe aceasta au marturisit-o parintii 20
care s-au intrunit in Niceea si cu aceasta sint de acord toate bisericile din tot
1 In realitate un soldat care distrusese statuile si altarele pagine In anul 362.

2 ImpAratul Iovianus, caruia ii este adresata aceastO. scrisoare de cAtre Atanasie si alti
episcopi.
www.dacoromanica.ro
234 THEODORETOS
viav Kai BpErraviay xai rakkiag, Kai rfig Itakiag rcaaig Kai Aakpariag, Aaiciag
TE xaI Muaiag...»
IV, 12, 1... '0 yap Bet law Tijv Pao-tkeiav icapakailthy 'sok dirocrroktxotg to
irpth-ca Somaatv e6KO7tEITO. Troy St ro-c0cov TOY -Impoy Sta Payton/ Kai Tfiv Op(t-
5 wily kilgOlth.VCOV, aTpaTletV TE atwaapotaat Kai atpateilaat Kat' CliT@V t Pop-
XEi)aato.
IV, 14, 7. '0 St (scil.. E6cre(3tog)... titi Toy "Icrtpoy &dim.
IV, 15, 11. '0 St &tog Eigstihog nap& Toy larpoy Stfiye, tthv 1-45T&OV tfly
Op(trfly krgoptvcov xai Tag rcOketc noktoptcoOvuov, cbc Tet nap' tnivou ypactvta
10 srikor.
IV, 35, 1. 7rat BETpavicov St, ItaytoSanfi pity Xattrcpuvolievog apetfi, naaric
SE Tfig Xxu0fac Tag nokEtc apxtepaTticthg i06yEty irsirtarsuptvoc, tir6pasuat TE_
TO) Viko,) To cppoviga Kai Tfiv tcbv Soyitamy Stacp0opetv xai Tag loath Tthv ayitoy
napavoplag to6 Betkevtog fikEy4E, Kai geta 'sob 0Etaratou Acti3iS ef36a «tkakouv
15 ev Toig pagcupiotg aoO tvavriov Pacratow Kai oirx flaxuyottfly» (Psalm. CXVIII,
46).
IV, 37, 1... °Ott Toy latpoy Stal3avtEg TtpOg TOY Betkevta Tip/ Eipinmy toltEi-
csarco, rflyticatta Trapthv EbSotog 6 Suaciwuilog 6ntt0Eto *T( PacnkE1 netacti of
xotycovficsat roOg TOTSouc. maw, yap rag TN. 0Eoyvcoaiag arrivag 584.612EVOL
20 'wig anocrrokucoic tvetpttpoyto SOntaat. 2. qepato-cEpoy yap, Etpri, <<T6 xotvov
To6 (ppovijilatog Tile Elgin/fly tpydavrao. tairctiv litatytcrag Tip/ yvowfly 6 Mil;
itpoketve TOtg ZKEINCOV fryegoat 'caw Soygettow Tijv crup.cpcovicty- of St o6tc avt4E-
00at 'tkEyoy Tile natpipay xatakEiNisty StSaaxakiay. 3. Kat' txstvov St Tay xpoyoy
Oialpikag akciw titioiconog fiv, ttaka kneiaovto, tad to6c ticeivoo koyoug aKt-
25 vfitoug 67tEkagf3avov yopoug toirrou Kai koyotg icataxikfIcrag E6Sotog xai
xpktaat Sekeacrag, neto-at rcapecrxE6ao-e To6c flappapoug Tliv Paatktcog Icon/am/fay
amcao-ao-0at.
V, 5, 2'0 St (0EoSO6tog) Tfi /data cpp4altevog aapaaXtcog c6ppiila£-
xai Tfig Op4xic t7143ag xai to6c Papl3apoug 0eacrapEvog 6p6as xavoiSytag, Etct4e.
30 tiv OTDCETIelV cbg Etc piny. savtgaxiac St yevogtvtig, ObK Zveyicovteg ticeivot
Tfiv t rctr3okiw rely Ta4v xactktrcov. 3. 'clic St tporcfig yEvoiltyrig, of pity 6cpeuyov,.
of St lona xpatog tSicoicov. Itok6g St TOvog Troy PapPapcoy Eytveto o6 1.16vov
yap 67to elkopctiow aka xai 67(' eakfIXOW ZICTENOVTO. 4. o6ta) St troy I-ado-raw
avatpeatvuov, 6Xiyaw St troy Xa0ETY Stwflatvicov StaDaytcov Toy latpoy, snug
35 6 aptctrog arpccrly6c,fiv EIXE crzpattav tv Tat; irekao6cratc itokEat Stskaw, a6tOg
7ipOg Toy No:1.4a Fpwctavoy tuna Taxog tka6vaw acpixeto, Troy oixeiaw Tporcatow
yevogeyog olyyekog.
V, 30, 1. rOp&v St Kai Toy Exu0ticov 6p.tkov intO Trig 'ApEtavtxfig 3flpEu9tyta.
aaitivng, avrettrixavticsato Kai autos leaf nopoy &mac ttetipev alloy/1/4.6)mpg
yap ticeivotg rcpeal3Etrctpoug Kai Statcovoog xai To6c Ta 0eict intavaytvtholcorteg
40 Xoyta itpol3akkogevog, 1.tiav Tokotg antvEtpxy Llackrio-iav, Kai Sta tokow 7tok-
Xobc TOY Ickavaflitvaw ZSilpeucrev. 2. akog TE yap Satuva &dot cpptubv StektyEto,
tpwrivetycfi xpeol.tEvog tc ticattpav ykoircay tirtatal.tivo? Tool: xai Tobc kayEtv
tittatagtvoog ToDto 7tapeaxE64E Spay. Tailta pity o6v EvSov tv 'r itOket &Elan
45 7tOt8V Kat irokkobc Troy 14Iptcycigtvaw tVoypet, troy anocrtoktxthy icipuyttatcov
t7c1Seticv6g Tin/ akfiktay.
www.dacoromanica.ro
THEODORETOS 235
locul, cele din Spania, Britania, Gallia, Italia toata, Dalmatia, Dacia i My-
sia..."
IV, 12, 1... Caci Valens, luind domnia, la inceput se deosebea prin res-
pectarea dogmelor apostolice. Cind gotii trecura Istrul §i pradara Tracia,
hotari sa adune o armata §i O. porneasca in expeditie impotriva lor. 5
IV, 14, 7. Iar (Eusebius).... pled. spre Istros.
IV, 15, 11. Iar dumnezeiescul Eusebius sedea la Istros, in vreme ce
gotii jefuiau Tracia Si asediau ora§ele, cum arat5. scrierile lui.
IV, 35, 1. Dar §i Bretanion, care stralucea prin tot felul de virtuti §i
care conducea ca episcop orasele intregii Scitii, §i-a inflacarat inima de zel 10
0 a comb5.tut stricarea invataturilor §i nelegiuirilor lui Valens impotriva
sfintilor, §i striga cu prea dumnezeiescul David: Graiam intru marturiile
tale inaintea imparatilor i nu m5. ru0nam" ( Psalm. 118, 46).
IV, 37, 1. ... Pe vremea cind, dupa ce trecuser5. Istrul, incheiasera un
tratat de pace cu Valens, Eudoxius cel cu faima rea, care era de fats, propuse 15
imp5,ratului sa convinga pe goti de a se intova'r5.0 cu el. Caci primind de
mult raz-le cunoa0erii lui Dumnezeu, ei se hraneau cu invataturile aposto-
lice. 2. In adevar, zise el, comunitatea de gindire va face pacea mai solids ".
L5.udind aceasta parere, Valens propuse conducatorilor acelora sa consimta
la adoptarea dogmelor. Ace§tia insa spusera ca nu vor putea suporta sa le- 20
pede invatatura strabuna. 3. In vremea aceea episcopul for era Ulfilas, in
care aveau multa incredere i ale c5.rui vorbe le socoteau legi nestramutate.
Vrajindu-1 cu vorbe §i momindu-1 cu bani, Eudoxius it facu s5. convings pe
barbari de a imbrati§a comunitatea imparatului 3.
V, 5, 2. ... Iar Theodosius, intarit prin increderea acordata, porni cu 25
hota'rire. Merg-ind in Tracia §i vazind pe du§mani inaintind impotriva, rindui
armata ca pentru lupta. Dupa ce incepu hartuiala, aceia, neputind suporta
atacul, par5.sira rindurile. 3. Cind incepu fuga, unii fugeau, iar ceilalti ii
urmareau din rasputeri. Fu un mare maul de barbari; caci erau omoriti
nu numai de romani, ci i de loviturile pe care i le pricinuiau unii altora 30
in invalma'rall. 4. ,Si astfel, dupa ce furs uci0 cei mai multi i numai putini
putura s5. scap. trecind Istrul, viteazul general, imparti prin ora§ele din
apropiere armata pe care o avea, iar el plea: §i sosi indata la imparatul Gra-
tianus, devenind vestitor al propriilor sale trofee.
V, 30, 1. Vazind 4 multimea scitilor pescuita de navodul arian, nascoci 35
§i el mijloace pentru a lupta impotriva §i gasi o cale de pcscuit. Punind inainte
preotii care vorbeau aceea0 limbs ca §i aceia, diaconi Si pe cei care citeau
dumnezeiqtile proorociri, le dadu o singura biserica, i prin ei captiva pe multi
dintre cei care erau rataciti 2. El insu0, venind des acolo 3, rostea cuvintari
avind ca tilmaci pe unul care cunWea amindou5.1imbile; §i pe cei care §tiau 4o
O. cuvinteze, ii punea sa faca acela0 lucru. Acestea facea deci inauntru in
oral Si captiva pe multi dintre cei care fuse sera in§elati, aratind adevarul
predicilor apostolice.
3 Adic5. arianismul.
4 loan Hrisostomul.
5 In biserica coloniei" gotice din Constantinopol, unde veneau i goti din regiunile noas-
tre, stabilindu-se In felul acesta un contact cu comunitatile cre§tine din nordul Durarii.
www.dacoromanica.ro
236 THEODORETOS
V, 31, 1. Ma&bv St 'mac tthv vo u o v Exuatbv naps Toy larpov taxtivtutt-

you; Sty Iv j.ttv Tfjs aoycipiac, totemic:ram SE Tot) to vaµa npoo-cptpovro;. LITE-
Cfcriacv olvSpag trjv anoo-toktxew cotkonovictv trikamco-ra;, Kai tofcoo; KS (VOL;
entatioev. 2. tyth St TOL Kai ypaggacrtv t wan:wpm nap' aino5 ypapetat 7rpb;
5 A66vItov Toy 'Ayxi)petc tniaxonov, St' (.1.)v xat T6v Exo9Zy SfiXtoustilvilstaPol.liv
Kai nEtupailvai. of 6vSpag npog Tijv tokow noStiyiav InttriSeioug Igicoatv.
V, 32, 6...o'AXX' gxet;», &pi (lwavvrig 6 Xpoaocrrotto.;), «Ittiou; tthv nOvcov
Tag avtt8oactg atparriyog TE yap el -Kai trig bnattxfig fits.13911; atoklc, 7. xat
ii npottpa
xprj as crxonirlo-at Ti tth Acraa naXat, ti St yeytvticsat vi3v, )(at tic 'let/
10 nevia, tic St fl napacra neptouala, Kat Onoiotg 1.1.tv to.81ittacrw txtxpricro nplv
Stahlvat Tot, latpov, &cola St v0v neptptpoitat»... 8. tota86 xpd.ntevog kOyotg
6 trig oixoutttvtic StSaaxaXog antarogtat Tot, Taivetv topti crtyfiv fivayKaas. xp6-
you St SteXa6vro; Thy nasal 1.1.eXetri&c10-av LIcelva; tyktvocre Tip TupavviSa,
Kai Tip/ atpattav Ev tij Opatal ouvayaytbv t XrgEto TE Kat eSljou to radata.
15 V, 37, 4. Kai yap livixa `Paaag, ExuaCtiv ttliv Noi.taSow 1jyo61.tevog, Toy TE
Icyrpov 81613-q tteta crcpataig Ott ItaXurca 7tkEi0111; KCLI 'CfIV 0141CIV 15h0D KCLI
alliCETO Kat trjv PacraiSa nOktv not topxlicretv TE -Kat ainol3ost aiptio-etv Kat
avao-ccttov fineiX6t ILOlfICTELV, aKTVITOlg 6.vcoaer 6 066; Kai npriatilput paX,dw
xal aiyrov xa.tetX646, -Kat Tilt/ atpattav xatavaXwozy dummy.
20 EAAHNIKSIN OEPAIIEYTIKH 11AOHMATLIN
I, 25...Kai yap Sfi xai ZattoXttv Tot? ()goat Kai 'Avaxapo-tv 'rev Eithanv
Int uotpict aat4t46te...
II, 73...Tobc pet, yap Aiatonag i.teXava; 'cat ati.toi); ypacEtv Epricrs rob;
oixtioug 9soug, Onolot t511 xai abrol necp0xao-t, -cob; St ye °palm; yXaoxo6; TS
tpu8po6c
IX, 36... Obit it 8' oiSTE `Ypicavol OZTE Kaantot rob; x0va; Tot; TON, teaveo-
Taw exrptyouat a-Cop:taw, o0-re Ex69at Tot; TETEXEUTTj Koal GuyKatoVirroucn
cbvt-ag, o0; fiyanew trceivot.
www.dacoromanica.ro
THEODORETOS 237
V, 31, I. Aflind ca unii dintre scitii 6 nomazi care i§i a§ezasera sala-
§urile linga Istru erau insetati de mintuire, dar nu aveau pe nimeni care sa
le ofere izvorul, cauta oameni zelo0 intru munca .postolica §i ii puse mai
mari peste aceia. 2. Eu am citit si scrisori scrise de acesta (loan Hrisostom)
lui Leontios, episcopul Ancyrei, prin care a aratat convertirea scitilor Si a 5
cerut sag trimita oameni potriviti pentru calauzirea acestora.
V, 32, 6... Dar ai, zise el (Ioan Hrisostom), rasplatiri mai mari decit
stradaniile tale; caci esti general si ai fost cinstit cu haina de consul; si tre-
buie s5. to g-indqti ce erai odinioara Si ce ai ajuns acum, care era sa'racia di-
naintesi care este be4ugulprezent, ce fel de haine avusese§i inainte de a trece 10
Istrul §i ce fel de vqminte ai imbracat acum..." ... 8. Spunind aceste vorbe,
invatatorul lumii (Ioan Hrisostom) astupa gura lui Gainas 7 §i 11 sili sa taca.
Dup5.' ce trecu insa un timp, acela ara'ta pe fata tirania la care se dedase
mai demult §i, adunind armata in Tracia, incepu sa jefuiasca si sa pustiasci
15
cele mai multe locuri.
V, 37, 4. Cind Roilas, conducatorul scitilor nomazi, a trecut Istrul cu
o armata foarte numeroasa si pustia si jefuia Tracia si ameninta ca va asedia
ora4u1 imparatesc, ca it va cuceri pe data 0-1 va ruina, Dumnezeu, aruncind
din cer fulgere §i trasnete, 1-a prapadit §i pe el si a nimicit tcata armata.
TERAPEUTICE
1, 25... Pe Zamolxis tracul Si pe Anaharsis scitul 11 admirati pentru in- 20
telepciune....
II, 73... Spuse c5. etiopienii descriau pe zeii for negri si cu nasul cirn,
ap. cum sint si ei din fire; tracii insa ii reprezinta maslinii si roscati... 8
IX, 36... Nici hyrcanii nici caspii nu mai hranesc ciinii cu trupurile
celor morti, nici sciti9 nu mai ingroapa impreuna cu raposatii si oameni vii
pe care ii iubeau aceia.
° Probabil hunii, carora in anul 399 le-au fost trimisi misionari.

7 General roman de origine gotica, care, dupa. o cariera stralucita, a fost nevoit sA se refu-
gieze in anul 400 in stinga Dunarii, unde a fost ucis de hum.
o Cf. Clemens din Alexandria, VIII, 4, p. 302 (IR, p. 639).
o Cf. Herodot, IV, 71 (IR, p. 41).
www.dacoromanica.ro
XXXVII. EYNAIIIOY
IETOPIA H META AEMIIIION
Fragm. 22, tom. I, pg. 226. °Ott to loatavilS fpg.tgev 6 /Tog 11Epaac
itoXepog, tag TS EKOallCiiglaNhaElg &cnrep tv tome) En x6patt avvetiast noppwasv
fi aeoxXottOv 1 XoytCogevog. Myst otiv IntataXaw. alcOcct Se vi3v pev atpe-
5 /101301V, law; Se aim atpepficrouatv». tg toa6vSe /1:1CVETTO xpOvov fj tthv peUt.ovtaw
auto npovota [Exc. de sent. (cod. p. 286, 171), p. 260 Mai, 68-69 Niebuhr].
Fragm. 37, tom. I, pg 233-234. ''OTI. TO 13aatket Obakevtt i)auxiav auto
tOv oixeicov Kai tthv aaveiew dyovtt t6 k7CLA.EKTOV ayytAletcu tcbv Eicusov
atpetteupa itkricr[ov .61 IC011 TUrCaVELV, Oa; 6 IIpoxontog us auppaxiav I4exe-
10 idajast nap& 'cob Exuathv 13autXten. ya6poug &Iva], to cppovlipata EXeyov TOi/g
npoatovrag Kai irepuppovntwobc taw Opa)pevcov alawaiow>, 6A.ty6poug TE /Tog
to axaacrtov pea' 6Ppean taxi noXi.) TO ayepa)xov ice aeppOv Ent ntiatv Exovtat.
`0 Se Paallebg o-uvtolao; airrobc anotelav tfig Ira Ex69atc 6noatpoplc xateixev
lvtog apx6(o, Kai to oraa itapaSoOvat weAzOaag ot Se ESoaav ttiv t.N. yveopng
15 onspolviav pexpt tot) la.V110-111. Tag xeogag entSetepevot. Stao-iteipag o6v aircobc
KaTet tag iraetc Iv aSto-pcp xateixe ippoupki, -Kai xatouppoviatv Inenotstto toil
ampevoic ct6t6v to cr(oputa npog TE illicog apxetov eXauvOpeva Kai paptngpa
'wig nocri, Kalil TE tO peppy Stemptypeva, trrEp (man/ 'Apiatotal-lc to EVtOila"
SEXollEVOl S' o6v is tag oficiag ot tag it Xetc OiKODVTEg mi netpthgevot tfig acras-
20 vial, ThV t CLUTOV EIZETEdT1V yarn/ hvayxai ovto. tobtoug balm tobc 6 Zxua6v
PacriXe6g. Kai Av tO Tcptcypa Spipi) xai npag top Sixaiou Xoyou atm e6Staitritov
6 lay yap Ecpaaxe PaatAxi: ScSardvat Kara auppaxiav Kai opxoug. 6 Se aite(paaxe
Bacrata IA tuyxavetv Kai &nay oim oga)poxtvat. exeivou Se itpoottatvtog toy
'IouXiavov, xai Ott Sta tip, Ixeivou eSeSeoxet auyyevetav, -Kat to t6v ItpeaPecov
25 gubgata npoo-ttatvtog, 6 Pao-1166g avteTthvet, toOg re 7rpgcsPag ExEtV ThV Sbolv
Kai toes nape:Iv-mg cbg noXepioug xatexecraat, noXegiw itpog auppaxiav fixovtag.
tx 'min= Se tcbv npo(pdaec)v 8 Exuatx6g aveyeipeto nokspo;, TO gev at6.)patt
www.dacoromanica.ro
XXXVII. EUNAPIOS DIN SARDES
A trait In a doua jumatate a sec. al IV-lea la Atena, hind retor qi medic, §i a scris
o cronica a evenimentelor dintre 270 §i 404, intitulata. Menliuni istorice (Ìo-topIxat
EntaziF;ztg), din care s-au pastrat numai fragmente. A fost un du§man inver§unat al
cre§tinismului §i un admirator al Imparatului Iulian. A avut parinti saraci, dar a reu§it
sail faca o educatie temeinica si multilaterala. In opera sa istorica, a continuat pe Dexip.
N-a folosit izvoare de prima mina si a pacatuit In scrisul sau prin abuzul de retorica.
Editia folosita: L. Dindorf, HGM, I, p. 205-274, Teubner, Leipzig, 1870.
ISTORIA DUPA. DEXIP

Fragm. 22, tom. I, pg. 226. Pe cind razboiul cu per0i era in toi, Iulian
a presimtit de departe miFarile scitilor, ca o furtuna inainte de a izbucni,
fie din indemnul unui zeu, fie dator;ta mintii sale. El spune intr-o scrisoare:
Scitii sint acum 1inistiti, dar poate nu vor sta fara sa se agite". Previziunea 5
unor lucruri care aveau sä i se intimple se raporta la un timp atit de inde-
partat. [Extrase din Cugetari" (cod. p. 286, 171), p. 260 Mai, 68-69 Niebuhr].
Fragm. 37, tom. I, pg. 233-234. Pe cind Valens avea parte de lin4te
inlauntrul Si in afara granitelor, i s-a adus stirea ca este undeva in apropiere
o armata alcatuita din scitii pe care ii chemase in ajutor Procopius 1, cerindu-i 10
regelui scitilor. Se spunea ca ei erau plini de semetie fata de cei pe care-i
intilneau Si dispretuitori a tot ceea ce vedeau, pentru ca putin le pasa de
nedreptati intr-o vreme cind nu exista pentru ei pedeapsa; in toate aratau
silnicie, mult5. inginfare §i patima. Imparatul le-a taiat repede retragerea
inspre sciti parca i-ar fi tinut intr-o plasa Si le-a dat porunca sa depuna 15
armale. Ei le-au depus, dar §i-au vadit lipsa de respect prin aceea ca au ra's-
culat satele. Dupa ce i-a imprastiat prin orase, i-a lasat sub o supraveghere
ingaduitoare. Trupurile for stirneau nedumerirea Si dispretul privitorilor, de-
oarece erau prea inalte, prea greoaie fata de picioarele for si prea subtiri la
mijloc, intocmai ca ni§te insecte, dupa cum se exprima Aristotel. Locuitorii 20
din orase i-au primit in case si, dindu-si seama ca au de-a face cu ni§te sla-
banogi, s-au v5.zut siliti sa rida de felul cum se pacalisera. Regele 2 scitilor
ii cerea pe ace§ti oameni destoinici ai sai. Chestiunea era spinoasa i nu se
putea lua upr o hotarire cuminte §i dreapt5.. Regele sustinea ca ei au fost
trimi0 in ajutorul imparatului (Procopius), potrivit aliantei Si juramintelor, 25
pe cita vreme imparatul spunea ca cel caruia ii fusesera trimi0 n-a fost im-
parat, iar el insu0 nu s-a legat prin nici un juramint. Regele mai folosea ar-
gumentul cu Iulian, ca el i-a dat trupele datorita legaturii de rudenie, Si atra-
gea luarea aminte asupra demnitatii solilor. Imparatul r5.spundea ea solii
vor fi pedepsiti, iar cei care se af1a de fats sint socotiti du§mani, deoarece 30
1 Uzurpator care, sprijinindu-se §i pe unitati gotice, s-a ridicat In 365 Impotriva im-
paratului Valens (Cf. Amm. Marc., XXVI, 5 10).
8 Athanarich, regele vizigotilor.
www.dacoromanica.ro
240 EUNAPIOS
TOv cruvorrow L3v65v Kai Toic 11E70E01 t6iv impacrKgu6Sv tot iteya npoPflo-ccsactt
Kai XCOpipactv iroXurpOnow csolupopOv xai arexithprou TOrig rpoo-SoKriagic, TO
Tots paaauog avyrritt Kat npovoici, xatcycx4eig titt to crta5cp6v Kai eNpaX,LOTE-
pov [Exc. de legat., p. 18-19, Par., 46-48Niebuhar]
5 Fragm. 42, tom. I, pag 237-238. "OTt TOV EKOCZW ATTTISEVTOW Kai &co r8v
0i5vvow avatpagvrow Kai tip8riv ZotoAluggvcov <t6 76.fiaog >, of ggv gyxataXattl3a-
vogevot obv yvvc41 Kai texvotg SLEOEiTOVTO, Kat ob8eitia cpct86 tfig ncpi tobc
Tovoug fly (34.16tri Tog To 8t cruvaXtcrRy Kat rcpOg puyfiv ickOaog µev of.)7coM T6v cixoca
gupteE8wv altagoucyat o-uvOX8ov eg To petxtgov 6tKi.tc4o6crag. xtvriatvreg Kai talc
10 ioxatglictcrtavreg xetpag tc sTpcyov iroppcoagv pee 6Xocpuplithv Kai 13ofig Kai npogt-
vov xctripiag, Inttpcupfwat tfiv 8160ctutv napaKaXobvtsc Kat tiw (ROW oll.upopdv
68upOgsvot Kai itpoaSiperiv T1a cruppaxig napgctv gnayyciaopevot. of 8g Talc
oxaatg enttetayggvot `Pcogaiwv ob8tv Eyao-av Tcpgctv &co Ciao- agwg yveottig.
'Evrc39cv avaTtpctat IAN/ gni toy 13acnXga f yvOmg. TroX?ajg 8t avraoyiag ye-
15 vopivig Kai 7roX7t,6w t(p' gKatcpa yvcolL6v ev t4 Oacraticip" maXeryg) ArPsta6v,
E8oc t4 13acraci. Kai yap UMW TL t 1.1?6ottnriag auto irpOg tobc csogf3acri7.e6ovrag,
of ratocc 'thy Acsav (180Apoi. xai ygyparmat OUTCO gpOrepov. Tfw 13ao-asfav 8t
8rupga3at Kama acpac t8oKouv, Trio Stavopiw obx avevEyKovtcg gni TO actov-
Tobtow 8fi EN/cm, xai cbg 11E70.13 irpocr4fixtj TO `PcogatKov agficraw, ScxSfwat
20 KeXcixt Tobc 6v8pag Ta &act xataasggvoug. itpiv Se taxi 8t6f3aatv Ex 13acragcog
gmttpairOvat, ExoMv, of to? gripotatot Kai aind8gtg Puicraa4at toy 7tOpov 'gym-
Gay, xai (3t4olicvot KatExonriaay. of 8g 8ta(pacipavteg toy 6.7ro8aapov toOtov
trig TB aprOg napai)aricsav Kai toic 1561.1001V eKLVSUVEVaay, Ott iroX,Egicog Ste-
cpcipor 01 TE 7t apaSuvacrcetiovreg (3acract Kai 8ovattcvot pg71.000V xargyacov
25 auto v To yllonoXagov Kai atpatnytKov, iroXtttxobc 8t obx Npacrav ctvat. 6 liEV
yap pao-tkebg tf 'Avttoxciag I'lltwenev aircorg Triv axperov 112axicEv itpoitov 87r0-
8caggvotg Kat napairginvautv etc TO `PCOIJ.CEIKfiV Znucpatetav, Kcd Tai)TTIV ec
ogruniav ampaVog xartxouo-tv, tittaTTIVal Talc oxatc, Kai pi' irpOtepov togg
paxigoug SE acraat 8mpaivovtag, 1.118g Tet ItA,ota napacrxelv tg TO icepaiwcytv,
30 ci [rij Ta 87t? cE Kataagggvot yup.vot SlaPaiVOlEV. 01 8g TabTa EntTpaTIEVTEg, 6 ggv
ex TOv 8taf3c0tworcov fjpa icat8apiou ttvOg XcuKoD Kai xapttvrog trio owtv, 6
8g fiXo) yuvatKog 86/coot:romp tOv aixgaVotcov, Sc Se fly aixileacotog unto napag-
you, togg 8g to payg9og xaterxe T6 iv 86wwv, ta. TE Alva 8yetcrgata Kai TO TOv
o-rixolidtaw appotepa 3uaavoctOEs. EKaarog SE CotAbg auto v brcgA.6.1.43avc Kai
35 TO oixictv Kumla:f:yew oixetthv Kai ta. xwpia PoriXataw Kai tip/ gpoyttrijv Aktrav
Tris NE pi Tatra goocsiag. vtKOLvrEg Eit biro Toincov vixtw alcrxicrtiv Kai napa-
vogcovitiv, &an!) Ttvag EbcpygTag Kai o-onflpag naXatobc Rua T6)v 8706cov g86-
4avro. of 8g tocrobrov dKovrti npilyga 5tancrrpayggvot Kai Tfw oixot o-urupopav
ciroxfpavtcg, oicyc avmf dig Exua6v gprudag xai Toi5 flapaapou thy `Pcogaixfw
40 fipxfiv eotEVtgOavov. cbabg ito? To (361313apov tv TGS napaanOv&p. xai 6micrrco
81.c(patvov. fi µeV yap axpricrrog fiXtKia, TrpoXaOoDaa Kat& TO 816.13010-1,V IlETa
www.dacoromanica.ro
EUNAPIOS 241
s-au dus sa dea sprijin unui du0nan. Din aceste neintelegeri s-a iscat razboiul
cu scitii, care prin vrednicia neamurilor p5.'rtae la el Si prin marimea prega-
tirilor era de Weptat sa se intinda mult Si sä se desf4oare cu tot felul de in-
timp15.ri si cu o soarta nehotorit5.. Dar prin agerimea prevazatoare a imp5.ra-
tului a fost dus la bun sfir0t fara nici o primejdie. [Extr. din So 5
p. 18-19, Par., 46-48, Niebuhr].
Fragm. 42, tom. I, pg. 237-238. Scitii au fost infrinti §i macelariti de
c5.tre huni §i aproape nimlciti, iar cei prin0 au fost uci0 impreuna cu femeile
si copiii lor. Si nu era nicio r/Asura in cruzime Si omoruri. Multimea care s-a
strins la un loc, pornind sa fuga, numara aproape doua sute de mii, in afara 10
de b5.rbatii in puterea virstei care se adunasera pentru lupta. Deci dup5 ce
au fost infrinti, ei st5.teau pe malul Dun5.rii §i Intindeau de departe mlini
rugatoare, cerind prin strizate jalnice Indurare, ca sa poata trece dincoace.
Ei Isi plingeau soarta §i fagaduiau ca vor da ajutor in razboaie. Romanii, ale
caror trupe se aflau orinduite pe farm, au raspuns ca nu pot face nimic fara 15
Stiinta imp5zatului. De aceea a fost incunWiintat imp5.ratul. In sfatul im-
par5.tesc, s-a vorbit mult in contradictoriu §i s-au adus o multime de argu-
mente in sprijinul celor cloud pareri. Iar imp5.ratul s-a hotarit sa-i primeasca.
Intr-adevar, el i0 pizmuia oarecum parta0i la domnie, anume fiii fratelui
sau, cum am mai spus-o. Ace0ia socotisera de bine sa imparts domnia in- 20
tre ei, la imparteala nemaitinind seams de unchiul lor. Din pricina lor §i
pentru a spori cu mult puterea romanilor, imparatul a dat porunc5. sa-i
primeasca, numai sa depuna mai intii armele. Dar Inainte ca el sa fi inga.'duit
trecerea, scitii mai indr5.zneti §i mai obraznici au hot5.rit sa treaca cu sila,
Ins au fost infrinti. Acei care au nimicit aceast5. parte a scitilor au fost in- 52
departati de la comanda." §i erau in primejdia de a fi executati, pentruca omo-
riser5. dupnani. Iar cei care se bucurau de trecere pe linga imparat §i aveau
mult5. putere Iii bateau joc de ei, spunindu-le ca se pricep la razboi §i stra-
tegic, dar nu inteleg nimic in politica. Iar imp5.ratul le-a trimis vorb5. din
Antiohia sa-i primeasca mai intii pe tinerii nepotriviti Inca pentru arme, 30
sa-i dea in seama stapinirii romane §i p5.streze sub paza ca ostateci; s5.
stea de straja pe ta..rm §i sa nu ingaduie trecerea barbatilor Inarmati §i nici
s5. nu le puny la indemina bard, ping nu p5.'r5.sesc armele §i trec nein.armati.
Dar Intre cei rinduiti pentru aceasta treaba s-a iscat tulburare. Unul se 15.-
cornea cind vedea un tin5.r frumos si cu pielea alba, altul se induiosa de fe- 35
meia chipe0.' a prin0lor de razboi, altul se rasa cucerit de o fecioara, iar altul
era cople0t de multimea darurilor. Este vorba de tesaturi de in §i covoare
cu ciucuri de ambele parti. Fiecare se gindea doar cum sa-0 umple casa cu
sclavi §i papnile cu p5.stori, sau cum sa-0 astimpere setea de p15.ceri, pentru
ca o puteau face. Biruiti, ap.dar, printr-o infringere ru0noasa, care vadea 40
foarte marea lor nelegiuire, i-au primit impreuna cu armele, ca pe ni0e vechi
binefacatori Si izbavitori. Iar aceea au dobindit fara lupt5. un lucru de mare
pret. Si nenorocirea de la ei de acasa be adusese fericirea, deoarece in locul
paraginei §i a pieirii din Scitia, ei primisera acum cirmuirea romans. In curind
apuc5.turile lor barbare se aratara in c5.1carea cuvintului dat §i a juramintului. 45
Cei care nu luptau au fost trecuti in grabs, cu multa grija a celor care chib-
zuisera astfel, §i au fost ra'spinditi prin diferite tinuturi. Puteau fi vazuti
www.dacoromanica.ro
242 EUNAPIOS
13a3eiag crirou8N- xat rppovTiSoc Tthv TatTa Peflotaeul.tivow Lg tet. Eavri xaTexetTo
Kat Stec-Tram°. oixtTat St Kat yuvaixec xai nal Sec Ixeivcov, of Lttv pacrtkucet
naperanpa Exov-rec, Tag St i'iv et13poTtpac 6p-Civ ij Kat& ainiaXtOTOV. naiSeg St
aimthv Kai TO yevettx6v irpOg TE Tijv eimpacTiav Tay as pcov etvdpai.rov Kat Traper
5 Tilt/ fiXtxiav fiihicsav, Kai noXi) TO Inupueqtevov hv TroXtptov ytvog. of ittv o6v
nakatot gDaot Xtyouat 'rept TI)V Botorriav Kai Tin/ KokxiSa, SpaxovTeicov 686vTow
xaTaanaptvTow, tv onX.otg 6.µa t4 mom Tobc 6vSpag avaTredleatkat- 6 St xaa'
talc xpewog xat Toy pb0ov To6Tov tg 9thg xai Epyov cruvflyaye Kat Orpaqvat Ka-
Triveryxaaev. 06 yap E9Sacrav To0 Exuatxo6 ytvoug- g Teo, Intxpercetav TO Tat-
10 gattajv of natSeg &crimp 6S6v-reg Stacsnaptvieg Kat nervTa fiv pecrTer 4up.ob xat
itaviag Kat yovcov, aveA..06vTow ainthv fikudav pAixtttov Trap& Tew xpovor To
St empriCov Tflg Exu0txfic 0.Kf1g Kai yevaterriToc, Totg 6TroSgapivotc ervTt Taw
exl3elikr1xencov is Inavero-Taatv 6636g lyepav Kai paxottevov, noXi) SetvoTepa
taxi Tpayuccircepa auve-col,plaev by Enaaev. -1) i.ttv yap Opeittai na'act Kat fi auve-
15 yfig cant xthpa MaxeSovia xat OETTakia TOI.a6TTI Tic IOU xat o6To) 7ro7.uerv9proirov
eoSatuovet "IC atta xat davSpov, rj Tetw Exuathv 67ctaTog xat Trapeacyog Inctvet-
aTacnc t4cartvaicog Kai napaxpfitta Tfjc Stai3ew-ecog c-uvroXpaPero-a Kai tivotSii-
aaaa KaTEaTopECTEV tv Toaev Se mat xa0np.geue Tatg aupspopaic tome xpuaov
et7roSetx9Avat npag Tet Op(txta 7ter0n Tfiv Muo-thv napottuthSn acfav 564av S' au-
20 wig aTaaugetv, er4topetxou µrj napokrric Suveriterog tg ai.tuvav, 'r TE Tatjaet 7cp6c
ervapeonoug etcpukerxToug mat av67d.oug Irpervriaery yoPetpeoTaTot tart Tth cootvtxo-
Tette? Trpog- TO xpaTo6ttevov IVIVTa etvSpthv txlipcoaav- IIEptElaTIIKEI, BE Lg faov
Xoyov xat Ex60ag 06vvow µr1 rptpetv 6vopa Kat Trop.aioug Exuadiv. noXetc yofh,
dapi0p.riTot mat oXiyat Ttvec Swo-thanaav mat Est a4ovTat Tetxthv Evexav xai
25 otxoSolltwerTcov- rj St xthpa xaTer, TO Ta.eto-Tov erTravaXcoTat, xal IaTIN aVIKIITOV
Kai 11PaTOV Sta Tew Itok EtIOV. pccollebg St InetSfi To6Tow tn60eTo Tthv erStriyfrow
KaKCIW, Trpog 1.1tv TObc Iltpaag etvayxafav eipAvriv OUVUI.LEVOg, taUTO St noXe-
pljo-ac 67rt peTayvthaet TN- 6noSoxfic, TES aUM TE 6nepgeas mai npOg TOv naegov
IvTeivow Laptev TrpoxaTanttrnet TO Ictpcncivthv innucOv, thg eLVTLOXijUOV tots
30 Pap Perpotc. friSri yap mai Trjv KCOVaTaVTiVOU IteatV xaTttpexov, xat TEiXECTIN lb/d -
xkouv 7reptica0mitvot, no Xatov TE obStv OpthvTec tg etvTinal,ov p.61-qv mat tots
ypovfigao-tv eg nriaav 613ptv ato-arpcoTeg. 6 St) xai neptrpavthg ESo4e xealtaTa
crTparrnalaat tarTri TONI icatpbv Itceivov rj T6201 [Exc. de legat., p. 19-21, Par., 48-52,
Niebuhr].
35 Fragm. 43, torn I, pag. 235. '0, St 13acrtA.e6g To6Toug Se4ewevoc xreittaTer TE
aOToic- Kai xthpav tnevettte, xat 7Cpol3okoucTE 6naerp.13ave yevvaiouc xaterSapavTivoug
Exetv npog Tetc txtivia Tthv 06vvrov Ittf3oXerg. [ Suidas s. v. IIp613oXoc]
Fragm. 46, torn. I,pag.. 242. °Ott 6 (iacraei)c 06earig xater Toy xatpOv fivixa of
Ex60at mai Maxdoviav IntTpexov napek&bv tc T1iv noXtv Tag navTax63ev
40 Suvetp.eig o-uvilyelpev, cbg plya 'Et mat nap6. 8o4ov /pyaa6p,evog.
Fragm. 50, tom. I,pag.. 245. °Ott Of NIXOTIOViTal TOV 6.)11.cov Opg.xthv -Kama-
Xaaav, of t4 9613th TN- fiaatAztag Tet Savo. Enaaxov, TO gtv ponalaovetei St.' aniSog
XEITT4c eixerCovTeg, To St Tthv xtvS6vow laTrixec neipct Kai &vet Stet pal.axiav 6no-
www.dacoromanica.ro
EUNAPIOS 243
sclavii, femeile si copiii lor: acWia purtau insigne remti, iar femeile se in.-
f5.t4au mai delicate decit pot fi prizonierele. Copiii si sclavii alergau in aer
curat, crWeau voinici si mipna pretutindeni neamul duvnanilor. Pove§tile
de demult ne spun ca in Beotia si Colhida au fost semanati dinti de balaur,
iar din saminta au crescut barbati Inarmati. Intimplarile din timpul nostru 5
au aruncat lumina asupra acestui mit §i 1-au facut sa fie Inteles. Nu apucase
bine sa fie svirlita saminta neamului scitic in imperiul roman, asemenea din-
tilor de balaur, ca an §i pornit sa se umple toate de furie, de nebunie §i de
m5.celuri din pricina acestor copii care erau buni pentru lupt5. inainte de
vreme. Inflorirea puterii si vredniciei scitilor i-a Indemnat repede la rascoala 10
Si lupta, mai degraba impotriva celor care i-au primit decit impotriva celor
de unde venisera Si ei au indraznit lucruri cu mult mai groaznice §i mai tra-
gice decit cele pe care le induraser5.'. Intr-adevar, Intreaga Tracie si tot
tinutul vecin, Macedonia Si Tesalia, erau atit de Infloritoare si atit de
15,udate, incit cuvintele ne lipsesc pentru a le descrie. Aceasta ajunsese 15
deci atit de imbe4ugata, atit de plins de lume si claruita cu atiti barbati
destoinici, cind iota ca rascoala tr5.'datoare Si nebuneasca a scitilor, pornita
pe neWeptate si r5.spindita repede, de indat5. ce acWia an trecut fluviul,
a cuprins-o Si a invaluit-o in ass fel in valm4agul nenorocirilor, incit fats de
suferintele tracilor si prazile proverbiale ale moesilor puteau fi socotite drept 20
floare la ureche. Ei an gasit cu cale sa se razvrateasca Intr -o vreme cind lip-
seau trupele de aparare si cind multimea lor parea inspaimintatoare pentru
n4te cetateni lipsiti de ap5.rare si lard arme, iar omorurile saviqite de ei in
tinuturi biruite golira tara de oameni. Se ajunsese pins acolo incit tot atit
de insp5.imintati erau romanii de teama la auzul numelui scitilor ca i scitii 25
la auzul numelui de huni. Cele citeva orw de acolo, care pot fi numarate pe
degete, s-au salvat si se mai salveaza Inca indaratul zidurilor §i a intarituri-
lor; tarinele au fost insa, in mare parte, pierdute si sint acum pustii si parasite
din pricina razboiului. Cind a putut afla de aceste cumplite nenorociri, im-
paratul a incheiat o pace silita cu persii, s-a invinovatit groaznic pe sine ca 30
f5.cuse grqala sa-i primeasca si, nespus de Infuriat, a pornit la lupt5., trimi-
tind inainte c5.15.rimea saracenilor spre a se Impotrivi barbarilor. Caci aces-
tia ajunsesera pins la Constantinopol si se pregateau sa se urce pe ziduri,
dupa ce-I impresurasera, mai ales ca nu vedeau in preajma lor nisi un du--
man care s5'-i opreasc5., iar inimile lor erau gata pentru once far5.delege. De 35
aceea este lucru vadit ca in clipa aceea norocul a cirmuit bine Wile romanilor.
[Extrase din Solii le, p. 19-21 Par., 48-52 Niebuhr].
Fragm. 43, tom. I, pg. 235. Dupa ce i-au primit pe acWia, imparatul
le-a Impartit vite si parnint §i a crezut ea are in ei un sprijin temeinic §i tare
ca otelul, impotriva nava'lirilor hunilor. [Suidas, s. v. IIpoi3oXoc sprijinl. 40
Fragm. 46, tom. I, pg. 242. in timpul navalei scitilor in Macedonia,
imparatul Valens se inapoia in capitals si aduna forte armate de pretutin-
deni, Incredintat ca va savir0 un lucru mare si uimitor.
Fragm. 50, tom. I, pg. 245. Locuitorii din Nicopolis rideau de ceilalti traci
care suferisera lucruri groaznice de teama imp5.ratului. Ei nutreau mereu slaba 45
lor nadejde ca vor fi ajutati, privind cum ii ameninta nenorocirile, aceasta din
pricina moliciunii lor, si f5.cind chiar expegienta lor. Caci ei nu Weptau sa li se
www.dacoromanica.ro
244 EUNAPIOS
tItVOVTEg. 06TE yotiv &not cppoupttv Ttva atpattayrucilv ICEppatIOE6aal. 7COCKTE66-

KTIOaV 06TE LI tTapotg EaEVTO Tip/ crarripiav, ealtt Sv µlj Suvaptvcov tautorg
atrovetv irEptcppoviio-avug tg tXsuaeplav InucivSuvov dirk:away.
°Ott Isla 0E0506101) of 134Pap01. TT)V Op(ticnv Z8110)CYCIV Kara gtxpov. Exc.
5 de sent. (cod. p. 284), p. 274 Mai, 79 Niebuhr].
Fragm. 55, tom. I, pag. 248. Oukat ttiv yap T65v nokettiow tin? oipxfiv Ste-
PePfpcecrav &retool., Kai 7a.sioug IntStePatvov, obSevog moX)ovrog OA' tv TO-
croirrotg xatpoig xtpSog airtok toOlcet yvfimov TO Savo So-tato-Sat nap& T6V IrOXE-
ploy. Et)E St EKitAITTI qiukti feint TE OIKOS.EV Tit nettpta csuvecpcXxolitvn Kai teptac
10 Tokow Kat iepeiag (Met CITcyavli Tic i)v May Kai aSatuivtivog n mot Tara mantel
Kai TOv anoppfitcov txettuaia, fi St eg to cavepov npoanoincrtg Kat Tattcrtc ig
Tiv tt-ov no2s.spirov &rainy Sinptuptvn Kai *Mac o5g6 tincrithiroug &ruby tg To
aautt4Opevov arrilta xatacrroXicravreg Kai neptxpinvavteg, Kat nalfig airrotg
Trjs rathirelcog entxtavteg, tg To uto-ov npontplecrav, navtaxoti TO arp6Xalcrov
15 Sttt Trbv watacpovoui.ttvaw 13plow nap' Exeivotg, naptt St torg Paaaetio-t 6p5Spa
Tularroptvoiv, bnotptxovreg Kai xataaxeugovteg. fiv Si Kat .1.6v wal.oup.tvrov
Aavax8v nap' airrok ytvog, xattt pigno-tv tthv naptt 'sok noXspi.otg enttetiSeu-
!Avow obStv txo6ang rfjg ttitteaseig npayttatthSeg Kai 515OKOkOV, (Met gfipicet
Tats ittettict csi/pouo-t xat xt-c6ivta novnpok Ts Eivat xat 1tI6TEi/E6aal, Kai tOStO
20 of hog auverSov of (3apf3apot to Saugc4ouevov naptt Tag Tuipniotg Occaicog tS
napaycoyflv I7ttrnSe6cravteg t net Tit ye t?.Xa pettt f3aalititog Kai o-xtnng ott
paltata CSTE)faVOYVITTIc *T(bV totoppiraov Ta nap& opio-tv tepa ycvvtic i TE Kat
aSokrog (pubirrovreg <StettXouv ). ate.) tx6vrcov TO6TOW, 61.teig eg tocra6triv tivotav
4enentOixecsav tkrts o-uprenetb-aat o-acpsfbg xat allttnig Tobg Soxobvtag \lay
25 ExELV 6T1 XplattaVOi TE ei61 Kat nacratg talc teXecag tevtxovreg [Exc. de sent.
(cod. p. 228, 319), p. 277-278 Mai, 82-83 Niebuhr].
Fragm. 60,tom. I,pag. 251. °Ott Ent OeoSocsiou xpovoug rfjc (3acraelag
To ubv Exuathv Eavog i E),,ctuvop.svot Tits x&pag tiro T6v Otvvoiv Stel3epfixegav
Trbv qiuX65v flyettoveg, ogliollatt icat yavet noofpcovteg. o6tot Tat, twatg ToD Pa-
so m? cog groyxanttvot Kai navta 19' tautotg opoSvteg xeftteva, atacrtv Iv talliXotg
oi) p.txpetv iiyetpav, of p.tv ayantiv xai Stxeo-aat Tfiv 7tapot5aav eb8atttoviav tce-
XsOorreg, of St 'coy orxot yeyoveyra rpuXattetv 6picov afyroig lad tii napapaivetv
txeivag Tag o-uvalwag. a6ota1 St Ao-av kreptcrtatov xat Oappapticov ijaog tg kV/-
Vita napatptxouaat, Trawl, TpOncp Ta4taiotg Int(3ouXelietv xat Tram) ttrocal
35 xai SOXrp Tobg tinoS4attavoug etSucetv, KILN/ rat Rtyto-ra bre akthv e6 netaxaicrtv,
oSg tiv Tfig txeivcov &racing xowag ZyKpatetc yevaivtat. nepi toOtou tleV 06V fjv
abtOlg f athcrig, icat Stavematvteg kreppaywav, of 1.1eV ra XEipeNtp0atflEVOL
trig flotAfig, of Si Ti efxrefitatepa, tIELKOblETOVTEg Si txattpa, attio-tg Tnv Trpo(PaSTIV
Ttlg opyfig optog. 6 Kai pacrilebg Ttutih/ outs EXiyev, trA.X' 6uotparctCoug EIXE Kai
40 Oitoarfivoug, Kai noXii r0 yitiLoScopov tg airroOg Ay- o6Scrito0 yap t4eTtpeto Kai
naperpotto Ta Tig ylloveticiag.
www.dacoromanica.ro
EUNAPIOS 245
atribuie o garnizoana military §i nici nu puneau nadejdea salvarii for in altii. Dis-
pretuind ceea ce putea s5.-i ocroteasc5., au preferat o libertate plina de primejdii.
Pe timpul lui Theodosius barbarii pustiau Tracia in.cetul cu incetul.
(Extr. din Cugetari" (cod. p. 284), p. 274 Mai, 79 Niebuhr].
Fragm. 55, tom. I, pg. 248. Nesfir§ite triburi de du§mani trecusera la in- 5
ceput fluviul; §i mai multe treceau fara sä fie impiedicate de nimeni. Infra-
devar, in mijlocul atitor primejdii, ai no§tri socoteau un ci§tig, in toata pu-
terea cuvintului, sa primeasca daruri de la du§mani. Fiecare trib aducea cu
sine in carute odoarele sfinte stra'mo§e§ti luate de acasa impreuna cu preotii
§i preotesele lor. Dar in jurul acestora domnea o tacere adinc5. Si de nepatruns, 10
o discretie potrivita misterelor ; de fapt, nu era decit prefacatorie, pentru
a lua ochii, un vicle§ug spre a in§ela pe du§mani. Dupa ce cu grifa. Si in ascuns
au imbracat pe citiva dintre ei ca episcopi, in haine care trezeau uimirea Si
i-au tinut ascun§i, strecurindu-le in suflete multa viclenie, ei i-au scos apoi
la ivea15. §i pretutindeni ca.utau §i se str5.duiau s5. descopere partea noastra 15
slab5., intrucit la ei jurarnintele sfinte sint calcate in picioare, pe city vreme
imp5.ratii no§tri le p5.zeau cu sfintenie. Era printre ei §i un soi de a§a-zi§i
monahi, care fusesera rinduiti imite pe monahii du§manilor. Nu-§i da-
deau prea multa osteneala pentru aceasta imitatie, §i aceasta nu era un
lucru greu de realizat, pentru ca era de ajuns ca ei sa imbrace Si ss tirasca 20
pe pamint haine lungi de culoare inchisa, dar in fundul sufletului ramineau
mai departe ni§te n.elegiuiti. Barbarii i§i dadeau seama, cu o mare patrundere,
ca romanii pretuiesc §i admira acest lucru. ei erau obi§nuiti sa-1 faca pentru a
in§ela. De altminteri isi pastrau in mare taina, ferindu-se cit se poate mai molt,
vechile for obiceiuri sacre, pe care le tineau cu barbatie §i credinta.'. Astfel sta- 25
teau lucrurile, iar ai no§tri au mers atit de departe cu prostia, incit s-au 15.sat
induplecati pe deplin §i fara multa greutate, chiar Si oamenii cu mintea intrea-
g5., inchipuinduli ca aceia sint cre§tini Si s-au patruns de toate tainele acestei
religii. {Estr. din Cuget5..ri" (cod. 128, 319), p. 277-278 Mai, 82 83 Niebuhr].
Fragm. 60, tom. I, pg. 251. In primii ani ai domniei lui Theodosius3 un neam 30
scitic a fost izgonit din tinuturile sale de c5.tre huni §i a trecut fluviul impreuna
cu §efii sai de triburi, care erau mai ascultati §i de neam mai bun. Ace§tia
au inceput sa se infumureze din pricina cinstei pe care le-o ar5.ta imparatul,
vazind ca toate atirna de ei §i au stirnit printre ai for o mare r5.scoa15.. Unii
Indemnau la dragoste §i supunere in fata prosperitatii din imperiu altii insa 35
be cereau s5.-§i p5.streze juramintul facut acasa §i ss nu treaca peste acele in-
telegeri. Iar ei se intelesera. sa Lea lucruri cit se poate de criminale §i intre-
ceau in cruzime chiar §i legea morars a barbarilor : erau hot5.riti sa le intind5.
romanilor capcane in once chip, prin tot felul de vicle§uguri, chiar daca ar
avea parte de la ei de cele mai vechi binefaceri, numai §i numai sa pun5. sta- 40
pinire pe intreaga for tars. Acestea au fost temeiurile razvratirii §i ei s-au des-
p5.rtit in doua tabere: unii erau hotariti sa Lea lucruri josnice, iar altii inclinau
pentru mai multa cucernicie. Dar fiecare i§i ascundea justificarea pornirii
minioase. Imparatul n-a incetat sa-i cinsteasca, ii avea impreuna cu el la masa
Si in cort §i era foarte darnic cu din§ii. C5.ci nicaieri nu se d5.deau in vileag si 45
nu se aratau in toata goliciunea for gindurile du§m5.nase pe care le nutreau.
3 In realitate In ultimii ani ai lui Valens.
www.dacoromanica.ro
XXXVIII. IIPIEKOY
nag IIPEIBESIN ePSIMArSIN IIPOE EONIKOYE
EK THE IITOPIAZ IIPIEKOY 'PHTOPOE KAI EMIETOY

THE TOTOIKH/
(p. 121 De Boor) 1 "On Toba PacrtA.e6ovrog Oiivvaw, 'Atugo 6potg Kai 'Ittga-
poic Kai To6v(youpat xai Bo ascots Kai Ettpots E8VE6I, apoaomoDai Toy latpov Kai
5 ES titiv `Pow.saiew 6p.atxiiiav xatatuyyavouatv ES gam tkZetv npol3pThitvog
txrctpicet "Ho-kav eicoaota Eni TOLL, Sta(popolg aIt@ TE Kai *Palaiotg Staxoveta9at,
XbEtV TfiV TrpoOraftpxouaav Elpfivriv anetX8v, Ei µtj ye navrag sous naps °vac
xata(puyovrac IxSorev. (3ouXeuoatvcov St `Pcopaiaw azctXat irpecrOciav zap& tots
Otivvoug, lEpsol3E6stv ply .&Xov Inivag. Kai Atovigrwg, 11X1V8ag I.LEV TOO EKU-
10 auxo, Atovi)atog St to Opaxiou ytvoug, (11196Tepot St atpaTontScov fiyoi)gevos.
Kai apavteg Tfw tiro:my nape( `Pa)paiotg apply. trcetSfi St 186xet 'HaA.av nap&
'rev `PoiSav eaptxveia3at irpOtepov trig exgetapaliaoptvng xpeafleiag, auverxtturei.
Ilkivaag IrlyyiXaxov, tivSpa t(bv ITC1T118E1OW netaat Toy `PoDav akw xai µtj ktt-
pow `Pcopaiew ES Xoyoug tk3etv. Taeurtiaarcog St 'Pau, xai ireptatearrig tfls
15 Otivvcov Pacraeiag ES 'ArrfiXav Kai BMISav, 166xet try `Pcogaiow pouXij Ifliv4av
1peaf3E6eaaat nap' ainoog. xai xupcoasiarig ton' airr( /rape( 13acratcog wficpou,
ZI3o6Xeto xai 'Eraytvriv 6 IThivaag ovarcpeafiebetv ai* cbg peylativ trEI cro(pia
SO4av Ircupepogevov xai 'rip/ apxfiv Exovra Toe xotaiaTopog. xetparoviag SE Kai
to' airrif) yevop.tvig, alum tot trjv xpear3eiav t(I)pi.triaav )(at napayivovrat ES
20 MO.pyov (i St no is T8V Ev 'Ikkupict MuaGtv npog s( latpo? xetiltvri note 4S
avuxpi) Kcovatavriag (ppoupiou Kara tilv attpav ox&riv Staxelgtvou), etc fly Kai
www.dacoromanica.ro
XXXVIII. PRISCUS PANITES
Priscus s-a nascut In ora§ul Panion (de aici §i numele sau) din Tracia, pe tarrnul
Propontidei, nu departe de Heraclea. La unii autori el poarta porecla Tracul". A trait
la Constantinopol §i In anul 448 a luat parte la o solie trimisa la curtea lui Attila, regele
hunilor, de Imparatul bizantin Theodosius al II-lea. Cu acest prilej a trecut §i prin Cara
noastra. Apoi, Intre anii 448 9i 453, a Intreprins alte c.115.torii importante in slujba diplo-
matiei bizantine. A scris o Istorie a Bizanlului (§i evenimentele In legatura. cu Attila)
§i o Istorie a go/ilor, incepind cu intImplarile din anul 433. Fragmente din aceste opere
s-au pastrat in excerptele facute in timpul imparatului Constantin Porfirogenetul din
sec. al X-lea.
Editia folosita: Excerpta de legationibus, edidit Carolus De Boor, Berlin, 1903, p.
121-155, 575-591.
DESPRE SOLIILE ROMANILOR LA CEI DE ALT NEAM.
FRAGMENTS DIN ISTORIA GOTILOR A RETORULUI BSI FILOZOFULUI PRISCUS
(p. 121 De Boor) 1. Cind Rua, regele hunilor, §i-a pus in gind 1 sa por-
neasca razboi impotriva amilzurilor, itimarilor, tonosurilor, boiscilor §i a
altor neamuri care locuiau ling5. Dunare Si se grabisera sa fad alianta.' de
arme cu romanii, 1-a trimis pe Esla, care de obicei indeplinea slujba de mij- 5
locitor in neintelegerile dintre el si romani, pentru a le spune ca va rupe
numaidecit invoiala de pace puss la cale intre din$ii, dad nu-i dau inapoi
toti fugarii adapostiti la ei. Romanii au luat hotarirea sa trimita o solie la
huni si au incuviintat s5. se duca la ei Plinthas, de neam scitic, §i Dionysios,
de neam tracic, amindoi comandanti ,de armata, care avuscsera la romani 10
demnitatea de consuli. Deoarece a crezut cal Esla va ajunge la Rua inainte
de a sosi acolo solia lor, Plinthas 1-a trimis impreuna cu Esla pe Singilachos,
unul din prietenii sai apropiati, spre a-1 indupleca pe Rua sä nu inceapa
tratative cu nimeni altul dintre romani decit cu el insu0. Dar Rua a incetat
din viata, iar domnia peste huni a trecut asupra lui Attila, de aceca senatul 15
roman a socotit nimerit sa trimita la ei pe Plinthas. Dupa ce hotarire a aceasta
a fost aprobata de imparat, Plinthas a dorit sa.-1 is cu sine pe Epigenes,
un barbat cunoscut prin marea sa intelepciune si care avea demnitatea de
quaestor. Cind li s-a dat cuvenita ingaduinta, ei au pornit amindoi in solie
0 au ajuns pins la Margus, ora. l wzat in Illyria moesilor, linga riul Istru, 20
in fata cetatii Constantia de pe malul celalalt al fluviului, unde se adunasera
1 in anul 433.
www.dacoromanica.ro
248 PRISCUS PANITES
of f3acriXetot auvileaav Ex 68at. Kai T17v aUvoSov Etco Tjs it6A.ecog (p. 122 De Boor)
tnotoi5vTo littPe(irixoTeg anew- oi.) yap Hemet Totg PapPapot; anordat koyo-
7min:saw., 6CSTS Kai Tobc `Pcogaiow nptal3etc THIS acp@v aiyr6v alas npovooupt-
voug alto Tfig a6T1g npoatptaecog tg Tairrov Tag EK69atc 1X3etv, npec To µ17 tong
5 ptv acr barow, Tobc St RECti)g Stalklyea8at.***Tobc alto TIc EKuStKijg KaTa-
TeiyovTag, aAla Kai Tobc fjSrj icepeuriTag aiw Kai To tg atxliaXcinotg `Pcogaiotg
To% aVEU X6Tpow Eg T& ayeTepa aTtyptvoic tKSiSaagat, Ef pal ye bap eKaCTTOU ItE-
TEuyerrog Totg Ka Ta noXEttov Ktrio-agevoic 6KT(i) 3o9etcv xpoaoi E4vet St Papf3apcp
pn autigaxeiv `Pwaioug npog Oiivvoug afpoutievoug nokegov etym. St Kai Tag
10 naviyi)petc icrovktoug Kai axtvSiwoug `Pcogaiotg TE Kai 05vvoic TukaTTEa8at
St Kai Statitvetv Tag o-uv8fpcag anTaKoaiow XtTp@v xpoaiou EToug eldECITOU TE-
XOU[LIVOW naps `PaTalow Tag 13ao-tkeioic EK153atc. npoTepov St TrevulKovTa Kai
TptaKocriat of Tor) Ttkoog tti5yXaVOV OICICEI Int Toinoic tcsrcavSovTo `NOttai:01. TE
Kai 08vvot Kai naTptov 8picov 61.thaavTeg is Ta apApocepa ercavileaay. of St nap&
15 `Pcottaioug KaTaTuyovTeg ge86.ncrav 13ap(3apotc, tv oic Kai icansc Maga Kai
'ATaKap. Toil Pao-ado° ytvoug, ofig tv Kapacy) cppoupio? OpetKIT of napearpoTeg
Zo-TaOpcoa-av SiKag abTobc RpaTTOtievot rrig (puylc. Of St irEpi 'ATT/P.av Kai BX11-
Say Tijv eipijvriv irpOg `Po)ttaioug 4tpevai. Ste4fieaav Ta eV Try EKUatiCt E3V11 XEE-
poiwEvot Kai noXepov npag Eopoayoug OTVECITflaCEVTO.
20 2. "Ott Oco86atog Entine Erivet Topa avSpa bTraTtKOV nap& Toy 'ATTrjA.av
irpeapeuaOtievov. 8 oat TO TOD ILO EaPEUTOD Exow bvoµa taapplae Tr4Og nap&
Tobc 00vvoug acaKta&at, aXX' tni ToV noVTOV Kai TI1V 'OSUCTCYTIVETW InX,Etme itoXtv,
N Kai OsoSoukog crTpaTnyog ttoregykic SitTptI3ev.
3. "Ott Toil Xpuampiou Tor) eiwo6xou napatvtaavTa; 'EStKowt avaetv Tay
25 'ATTfiXav, ISOKet TO fiaaaCT Oeo Soak!) payio-Tpo? MapTtaXio? 13olasuotitvoic
Tdiv irpoicetpkvcov ntpi jirj phvov BiyiXav, taxa Kai M4ti.avov tx7rttoretv npe-
aPeuop.evov naps Toy 'ATTijkav, Kai Bill lay LIN TUBS yatvop.tvcp Tfiv Tor) t pgrivton
/1te2COVTC1, (p. 123 De Boor) togiv 71peETTEIN &rep 'EStKowt. SoKet, Toy St Ma
ptvov tinStv Tern/ ainolg DouXcuavTow tltlataµEVOV TeL PCE011I0); IETC061.36VCEI.
30 ypattgaTa. avTeytypanTo St T8v irpeal3cooptvcov avSp6v EVEKa cb.; 6 titv Btyikag
tpinive6g, 6 St Matilivog peiCovog 'krcep 6 MI/Dag a4iag ytvoug TE neptcpavoBc
Kai traTijSetog is Ta pAfataTa Pao-ad, EnetTa cbg oi) Set rcapaaaA.e6ovra Ta; army-
Sag Tfj `Pcotiaicov tp.(3aTeimv yij, cuyaSag St gad Tok ijSri tK8o3tvra; EnTaicaiSeKa
ZRICITCEA,K/V Of, cbg aTepow obK ovTaw. Kai Ta ta AN 1iv tv Tolg ypaggaaiv. ippgetv
35 St Tay Ma tµtvov and aTogaTog T45 'ATTfiA.cl. p37 xprivat ctiTetv rEptapetc tieyiaTrig
afar nap' ainov Stafilvat ToDTo yap oat trci T@v actor) npoyovcov oat Lid
t Ttpow Tirw ap4avTow Tag EKoatrqg yevta9at, eaka irpeaf3e6cracy9et Toy TE CM-
TUXOVTa CSTOCETteoTTIV Kai ayyeXimpopov. etc St TO SteuKpivlaat Ta 611(40066-
geva ISOKet ngtircetv 'Ovriyflatov nap& `Pcoliaioug µrj otov TE yap ainew Esp8LKI;
40 813(.03EiCiTic airy bicaTtKio: avSpi is airrtjv npaievat Int TautrjV Tfiv apecrPeiav
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 249
scitii 2 regali. Ei s-au intilnit in afara orasului (p. 122 De Boor) si au venit
Barbarii n-au vrut sa discute decit de pe cai, asa incit solii romani
au socotit nimerit sa vina in fata scitilor in aceeasi tinuta, deoarece nu se
cuvenea ca unii sa vorbeasca de pe cai, iar altii de jos... Si s-au inteles ca
pe viitor, romanii, nu numai sa nu primeasca fugari sciti, ci inapoieze 5
si pe cei care fugisera mai inainte, impreuna cu prizonerii romani sositi
acasa gra sa fi platit pretul rascumpararii, sau sa dea pentru fiecare prizonier
de razboi cite opt monede de aur; romanii sa nu incheie aliante militare cu
nici un neam barbar care s-ar afla in razboi cu hunii, iar tirgurile sa fie des-
chise deopotriva." si fara primejdie atit pentru romani cit §i pentru huni. 10
Aceste tratate sa fie pazite si sa ramina in vigoare, iar romanii sa plateasca
scitilor regali un tribut anual de sapte sute de livre aur. Mai inainte fusesefa
numai treisute cincizei de livre aur $. In aceste conditii au incheiat pace hunii
si romanii, si ambele parti au depus juramintul de credinta, fiecare dupa
obiceiul patriei sale si apoi s-au despartit. Fugarii care se aflau la romani au 15
fost inapoiati barbarilor, intre ei si copiii Mama si Atacam de neam regesc,
pe care i-au primit in cetatea Carsus din Tracia si i-au ucis pe cruce drept
pedeapsa pentru fuga lor. Oamenii lui Attila si Bleda au pus la cale pacea cu
romanii si apoi au pornit sa subjuge triburile scitice si au inceput razboi
impotriva sorosgilor 4. 20
2. Theodosius a trimis ca sol la Attila pe Senator, fost consul. Cu toate
ca purta titlul de sol, acesta n-a indraznit sa se duca la huni pe uscat, ci a
a calatorit cu corabia prin Pont pins in orasul odessenilor, unde fusese trimis
si se afla Inca comandant Theodulos.
3. Dupa ce eunucul Chrysaphius 1-a indemnat pe Edecon sa-1 omoare pe 25
Attila, imparatul Theodosius si magistrul Martialius s-au sfatuit cu privire
la aceste masuri si s-au hotarit sa-1 trimita in solie la Attila nu numai pe
Vigila, ci si pe Maximinus. Pe motiv ca era tilmaci, (p. 123 De Boor) Vigila
urma sa duca la indeplinre ceea ce socotea nimerit Edecon, iar Maximinus,
care habar n-avea de ceea ce se punea la cale, trebuia sa inmineze scrisoarea 30
imparatului. In .ea se scria despre soli, anume ca Vigila este interpret, iar
Maximinus are un rang mai inalt decit Vigila, ca se trage dintr-o familie no-
bila si ca este prieten bun cu imparatul. Apoi a mai adaugat ca Attila nu tre-
buie sa calce tratatele si nici sa patrunda pe pamintul roman. Iar pe linga
fugarii pe care ti-am dat mai inainte, ti-am trimis acum alti saptesprezece,
dar nu deopotriva cu ceilalti". Acestea erau cuprinse in scrisoare, iar Maximi- 35
nus urma sa-i spuna din gura lui Attila el n-ar trebui sa pretinda sa i se
trimita soli cu mai multa vaza, deoarece lucrul acesta n-a fost cerut nici
de stramosii tai si nici de ceilalti regi ai Scitiei, ci a putut merge ca sol ori-
care soldat sau crainic". Iar pentru a discuta neintelegerile dintre ei crede 40
ca ar fi potrivit O. fie trimis la romani Onegesius, caci el insusi nu se poate
duce la Serdica numai cu un fost consul, mai ales ca orasul a fost distrus.
2 E vorba de huni ; autorii bizantini denumesc noile populatii barbare cu numele populafii-
lor care ocupaserg odinioara aceleasi regiuni.
8 Livra are 327 grame.
4 Trib din nordul Dunarii.
www.dacoromanica.ro
250 PRISCUS PANITES
liatnapflaag TCEIZEI µE Mati.tivog drat) o-uvanapat. Kai &Ira giga Toil f3api3apotg
Ixottsvot rig 55o0. s Esp5txfiv 41.KV061.1.890. TptaKaio£101 6Sov avSpt gi4o.wth
tfss Kcovaravrivou angxououv- tv f1 xarakOaavreg xakth; Exgtv Inaetttgaa lrci
ecrriav 'ESgxawa Kai rob; get' aka 13apPapoug xakeiv. npopara oLv Kai
5 Boas anoSoptvcov rthv Intxcopiow f itv, xarao-cpgavrgg Aptcrconoto6pE9a. Kai
naps Toy roil crulacouiou xatp6v rthv ittv PapPapcov rthv 'Artfp.av, lutthv St rev
13ao-ata auga0vrcov, 6 Btyllag Ecpri obg obi( art ad:Iv Kai avapconov Sixata auy-
xpivetv, avapcorcov ptv Toy 'Arrfikav, 9EOv St rev egoSoo-tov Mycov. iicrx0tX6v
o5v of 05vvot Kai Kara taxp6v bnoagpttatvottavot txaXgnatvov. fittcliv St g; Ewa
10 TpEliftiVTOW toy LOyov Kai paocppocrOvi) rev acpthv airrthv xaranpa0vavuov aupov,
IICTO. To SETICVOV thg Stal/gCMIIKEV, 86001.g 6 Mattlitvo.; 'ESela0Va Kai 'Optatriv
gagpanguag o-riptxotg gcsalittaat Kai ?dam; 'Iv Swag. avattgivag Se ti' v 'EStKawo;
'Opgarrig avaxthpricstv Ttp6; Toy Ma tilivov cppO.et, Co; aotpog TB gin Kai aptarog
1.1,1
op.ota o-bv To% aµcpi ra f3acragta nkritittarjaag xcopic yap aka) gni Sernvov
15 r6v 'ESgxawa xaXo5vreg Sthpotg tripcov. anopot) St rob 1.6you U5y i.triSev (p. 124
De Boor) grcturagvotg cpavtvrog, xai avepcorlicsaatv onco; Kai Kara notov
xatp6v neptthnrat [tev abrog, rgriprirat St 6 'Eagiccov, oatv arcoxptvagsvog
agv. 'r St oargpaig thg 113aSioggv, (pgpottsv gni Btyi ?av circep kat/ 'Opturri;
CiplIKEV Sc St IKENOV EXEyEV µlj Sgtv xaXenaivstv thg Taw airraw 'ESaKcovt IA
20 royxavorra. akov iitv yap 6naova rg Kai bnoypacpga dvat 'ArrfiXa, 'ESexcova
St ra Kara noXgp.ov dptarov Kai TOO 05vvou ygvoug ava41sPrixgvat Toy 'Opgarriv
nose. raDra ginthv xai rip 'ESgmovt iStoXoyncyattevog Ecpacricsv ijarEpov npog
15111111g, EITS it?4,119.1011EVO; ETU 61t0KpIV61./SVO;, 05.; Si7T01 1.1tV can@ Ta Eipmitva,
ttOytg St airrew xaranpa0vat rpangvra Ent rot; 2tex9glatv etc; apply. aytxottsvot
25 St ES Ncticro-6v Envoy !Ay g5poilev av3pthiccov Tilt/ noXtv 6) 6n6 rthv noketticov
avarrangtaav, gv St rot; iepok IODITCLX61.10,431. T6V 67c6 VOCYCOV KaTEX0p.610)V TLVES
grOyxavov ovrag Ittxpov St avco ro5 rcoratto5 Iv xaDapth KaTaXOCYCEVTE; (aOttnavra;
yap to t Et Tip/ 6X9TIV baTgOW Ay Takla rthv Ev nokEttth etValIDERVTCOV) tLita6ptov
np6; 'Ayiv4gov Toy tv '12Auptotg rayttarcov ilyo011evov acono51164a Ob nOppco 6vra
30 ril; Naitscro5, 4' 4) Ta. nape( Dacralon ayyzaat tad rob; cpuya.Sa napal.aPetv-
rob; yap g 'Edit/ is ngpt thv tytypcoro, airrov pct napaStSovat. ii),O.ottgv
o5v s Xoyopc Kai robc E puyaSa;napaSofivat ai:rov rot; 05vvoignapEo-xgua-
cral.tgv o0c 9tXocppovriaa:Igvog abv fully ant/milli/6v Stavwcrgoaarreg St Kai
an6 rthv opic.ov r.ng Naiaao5 rfig nopsiav notriaattgvot gni ray 'Icrr pov nora;tov
35 ES tt xcopiov ta(laUoggv cruvripspgg, xagnag Sfi Kai Utyttoi); Kai neptaycoyag
noXXag Exov. tv thicep tics i)i.tgpg Stacpavok, oiolitvotc ni Sualiag nopg5golat
<fp 'rob fiXiou aVaTOXil KaTSVGIVTIOV Zepari, tharg rot); angipco; kovra; raj; ro5
xthpiou &um; ava(3olaat, ota St) rot) fiXiou rOv avavtiav notovEvou nopgiav
Kai Ewa naps to xaaecrribra alwaivovro; One St rfig rot) ronoo avcoliakia;
40 gni avaroXag gxeivo TO itgpo; EI3X.sng ril; 6301). MT& St rfiv Suaxcopiav (p. 125
De Boor) gv nate? Kai aincl) Wi..63gt napaytvottgaa. tvrsbagv PetpDapot nopattstg
tv cratcpgat govotaotc, &rcp afiroi SgvSpa excaltvovre; xcti StayX6cpovrg; Kara-
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 251
Maximinus a staruit pe ling5. mine [Prescus Panaites] si m-a induplecat s5.-1

insotesc in aceastA solie. Am avut de strabatut acelasi drum impreuna cu
barbarii si am ajuns pins la Serdica, la o departare de treisprezece zile de
la Constantinopol pentru un barbat bine echipat. Aici am poposit si am gasit
nimerit s5.-1 poftim la masa pe Edecon impreuna cu barbarii care it insotiau. 5
Localnicii ne-au pus la indemina.' of si boi, pe care i-am taiat si am pregatit
un ospat. In timpul ospatului barbarii au inchinat si adus laude in cinstea
lui Attila, iar ai nostri in cinstea imparatului. Vigila a spus ca nu este drept
sa fie slaviti in aceeasi masura un zeu si un om, si 1-a numit pe Attila om,
iar pe. Theodosius zeu. Hunii s-au tulburat numaidecit si nu le-a tre- 10
buit mult sa se aprinda de minie, iar noi am cautat sa schimbam
vorba si i-am potolit cu cuvinte magulitoare, apoi ne-am ridicat de la
masa, iar Maximinus i-a cinstit cu daruri pe Edecon si Oreste, dindu-le haine
de matase si pietre scumpe din India. Oreste a asteptat pins ce s-a inde-
partat Edecon, apoi i-a spus lui Maximinus ca omul intelept si cinstit nu face 15
greseli cum s-a intimplat cu slujitorii imparatului, care 1-au trecut cu vederea
pe el si 1-au poftit la masa pe Edecon, apoi 1-au cinstit cu daruri. Ei n-au
priceput tilcul cuvintelor sale, (p. 124 De Boor) deoarece nu stiau ce se in-
timplase, si 1-au intrebat cum si in ce imprejurare a fost trecut cu vederea,
iar Edecon a fost la loc de cinste, dar Oreste n-a raspuns nici un cuvint si s-a 20
indepartat. in ziva urmatoare, pe cind clatoream impreuna, i-am impartasit
lui Vigila ceea ce imi spusese Oreste. El mi-a raspuns ca Oreste n-ar trebui
sa se supere pentru faptul ca n-a fost pretuit la fel ca Edecon, deoarece Ores-
te este tovaras de arme si secretar al lui Attila, pe cind Edecon este cel mai
iscusit in treburile razboiului, se trage dintr-o familie de huni si it intrece 25
cu mult pe Oreste. Dupa aceste cuvinte i s-a adresat lui Edecon in graiul
lui parintesc, apoi ne-a impartasit si nou5., fie ca a spus adevarul sau 1-a as-
cuns, ca i-a talmacit cele vorbite de noi si ca numai cu greu i-a putut po-
toli minia pentru vorbele lui Oreste. Am ajuns la Naissus si am gasit orasul
pustiu de locuitori, deoarece fusese distrus de dusmani, si numai printre da- 30
rimaturile sfinte se mai intimpla sa intilnim cite un bolnay. Putin mai sus
de riu am descalecat pe un loc curat, deoarece toate locurile de pe malurile
apei erau pline de oasele celor care cazusera in lupte. A doua zi am ajuns la
Agintheus, conduca'torul armatelor din Illyria, nu departe de Naissus, si am
luat de la el fugarii, dupa cum ne poruncise imparatul, caci trebuia sä ne dea 35
cinci fugari din cei saptesprezece, de citi scrisese lui Attila. Asadar am intrat
in vorba cu el si am primit cinci fugari care trebuiau dati hunilor. El i-a min-
giiat si i-a trimis cu noi. Dupa ce am innoptat acolo, ne-am indreptat de la
hotarele Naissului spre fluviul Istru si am ajuns intr-o vale strimta, cu nu-
meroase cotituri, dcpresiuni si coline. Cind s-a luminat de ziva, am vrut sä 40
ne indrepta'm spre apus, dar ni s-a parut ca vedem rasaritul soarelui in partea
opusa, ne-am dezorientat in privinta asezarii locului si am strigat ca soarele
si-a schimbat mersul si arata aka stare de lucruri. Nccunoasterea locului ne
fAcea sa credem ca acea parte a drumului e spre rasarit. Apoi dintr-o regiune
piing' de dealuri (p. 125 De Boor) am ajuns intr-o cimpie impadurita. Acolo 45
ne-au primit luntrasi barbari in barci monoxile facute din trunchiuri de co-
paci, taiate si scobite de ei insisi. Ei ne-au trecut dincolo de riu, cu toate ca
www.dacoromanica.ro
252 PRISCUS PANITES
axcugouaty, eSexovto tag Kat Stenopalteuoy Toy notattov, obx ljµwv Evexte
napaaxeuao-attevot, eala Stanop3tte0o-avteg nXilaog f3apf3aptx6y, OlrEp At& Kara
tfiv 6Soy anivtAxet, oia Oft 13ouXogtvou thg eni 4Apav 'ATTAXa Stapaivety eg
TAy `13wpaiow yAv. Tato St fiv noXtp,ou napacrimAy notouithwp T4i PaatX810,)
5 Iffi)&7j, 7spoyeccret roO µi1 navtag abtO tobg yuyaSag Se6Ocr9at. ricpatokeyteg
St Toy larpov Kai o-by toic Paptiapotg o5c o' 7LOpEll9krtsc ataSioug ev neS14) Ttvi
g7Ltplvetv Avaymia5Attey, thaTE Toi)g 61191 Toy 'EStxawa Tcl.) 'ATTAVA yeytaaat
TAg Attetepac aq)14(0g aTIVUtac. xatattetyavtaw St aiw folly Kai TOy 4evayno-aview
Agag Papl3apcov, atupi Scaly thviay Seinvov Ew cdpoutitywy, xpotog TTLICCOV
10 we fip7ag epxoptvow fixoOeto, xai Srl avSpec 13' Ixi)&at napeyivovto cbg Tay 'Arai-
Xav fued g eastevat napaxamogsvot. Atubv Se npOtepov eni TO Seinvoy abtobc
eXaciv aitAaavtow, anol3avteg 'LOV ITCTICOV EgalrflaTIOCIV Kai Agiv tfig 6800 'r
batepaiq Aylicrayto. napayevotttvow St cbg to 'ATTAXa arrivag atupl 9" tfig figt-
pug etipq. (noX,Xai Se aOtat ZTOyxayov that) Zia, Ts Xoyou twog axnvonotilo-at
15 0002al9gVTOW, Oi enttuxorceg StexioXuaav PapPapot, cbg Trjs 'Arrtika ev x3a-
paX0 egapxoixyrig cricivrig. icaTaXtm-avtow St tinou 'to% EKOaatg ZooKet, 'ESticcov
Kai 'Optcycrig Kai Exorcag Kai gtepot Taw ky ainoic XoyaSow AKOV aVE000T8VTEg
TIVCOV 'LUXE-CV go-nouSaKeneg Tfiv Tcpto-f3eiav notoi)peaa. fitubv St tfiv 6.Xoyov ano-
9aup4Ovrow eparticrtv Kat eg aXXfiXoug opeovt-cov, Stcraouv npeg 6xXou TAg.
20 anoxpiamg EVEKCE ytvovevot einovtow St 'AtLfiXa Kai 06K gttpotg Xeyety PaCrata
itapaicasimaaacet, xaXenAvag 6 Exottag anexpivato Tor) CT(pCov airraw Ayoup.eyou
nitaytLa elvat ob yap av noX.0npayttoaCwA cr(pctepq nap' figag eXiXuatvat. cpri-
cram)V Se µtj ToOtov titt To% nptaPeat. Keicsaa.t toy vottov, 6CYTEIII\ gvtoyvivovtag
priSt eg otgiv epxotitvoug nap' a; earee kricrav St' ettpcov avaxpivtaaat wv EvExa
25 npecrf3cOotyto, xai Tobto priSt abtobc ayvociv Ex0aag 4atttva naps pacrata
npea(3euogayoug xpilyat St TON/ Tam xupetv ttA yap 6111/4.0n rCL tfig npeaPciag
epeiy- 05g. TOY 'AtTAXav aveCutav xai aiSatc enavilicov 'ESelatwo; xwpic Kai
anavta, (p. 126 De Boor) nspi (BY enpeapeuOtteaa, asyov npoo-tattoyteg
Tip/ taxiativ antevat, ei to) Ewa cppacty Exotttcy. Zni St toic Xexkiat tcAloy
30 tnanopailytec (oi) yap Ay *raw ytycbaxety, Snon ExSAXa lyeyoyet Ta gv napa-
136ato? ScSoytteva (iaatXci) autupepety Ayoilleaa pASey nepi tfic npeaf3ciag ano-
xpiyca&tt, ci trel 'tic naps Toy 'ATTAXay ciaOSou T0xottiey. StO eyacrICOpLEV, cite
Ta EipTiagVa Tots Exi)acttg site Kat Etepa fiK01.1EV 710ECIPEDOLLEVol, Tor) acpcbv aincbv
liyouptvou veiv =Daly eivat, 'cat priSapfog ItXXotg Toinot) xaptv StaXtx&Icreaaat
35 of Se Attag napaxpAga ayaxo)pciv npoattattoy. ev tcapaaxeutl St rrlc 6Sob ycvo-
pivoug TAg anoxpiamg Atiag 6 Btyikag xategetupeto, eni WEi)SEI, naive. tipttvov
Xtycov it airpeocroug avaxcopetv. si yap tc- Xoyoug T45 'ATTAA,q ttuxov, pialy, eXA-
11)963g, enencinty OctSicog ay airtoy TIN Wpbs `Pwaioug anoatilyat StaToptig,
oia Srj gIELTTISE10c auto ev rla KaTa 'Avatatov npsafleict ysvogevog. Tat3Ta t
40 eiivotw &yap Toy 'EStmva intapxsty g(pao-icev, (bate X6y0.) 'rig npeaPeiag Kat
t6v Onwaobv eite akAak the wsuSii)g isormoilavew npoggiascog 'CUXEIV eni, T
13ouXsOaacr&at nepi ToW airroic Kara 'ATTAXa SeSoyAevow, xal Smog TO xpuaiov,
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 253
nu se pregatisera pentru noi, ci pentru a transporta multimea barbara, pe

care am intilnit-o in cale, deoarece Attila i§i pusese in gind sa tread la villa-
toare pe teritoriul roman, dar de fapt regele scit facea pregatiri de razboi
sub pretext ca nu-i fusesera restituiti toti fugarii. Dupa ce am trecut Istrul
0 am strabatut impreuna cu barbarii un drum de aproape qaptezeci de stadii 5, 5
am fost nevoiti sa ne oprim intr-o cimpine pins cind Edecon 1-a in§tiintat
pe Attila despre sosirea noastra... impreuna cu noi au lamas §i citiva barbari
care ne serveau drept calauze. Catre sears tocmai luam masa, cind am auzit
zgomot de cai ce se apropiau de noi. Au sosit doi barbati sciti care ne-au
poruncit sa ne ducem la Attila. Noi i-am poftit s5. stea mai intii cu noi la 10
masa, iar ei au descalecat §i s-au ospatat, iar a doua zi ne-au condus pe drum.
Pe la ora a noua din zi am ajuns la corturile lui Attila (caci el avea mai multe)
0 am vrut sä ne a§ezam cortul pe o movila, dar barbarii ie§iti in calea noas-
tra ne-au oprit, deoarece cortul lui Attila era a§ezat intr-o vale. Deci am
a§ezat cortul acolo unde au voit scitii §i au venit la noi Edecon, Oreste, 15
Scotta 6 impreuna cu alti frunta0 sciti Si ne-au intrebat pentru ce treburi
ne-am ostenit cu solia noastra. Noi ne-am mirat de aceasta intrebare neobi§-
nuita §i am inceput s5. ne uitam unul la altul, iar ei au staruit sa primeasca
un raspuns. Noi le-am declarat ca avem porunca de la imparat sa stam de
vorba cu Attila §i nu cu altii, dar Scotta s-a suparat §i ne-a spus ca este 20
ordinul §efului sau §i ca n-a venit la noi de capul sau. Noi am raspuns ca
nu este aceasta rinduiala solilor de a-§i imparta§i misiunea prin altii Mfg
sa dea ochii cu cei la care au fost trimi0; ca despre acest lucru au
cuno§tinta §i scitii care au venit adeseori in solie la imparat ; c5. trebuie
sa se petread la fel 0 cu noi §i ca nu ne vom arata misiunea noastra in alts 25
forma. Ei s-au dus la Attila §i s-au intors apoi din nou, dar fara Edecon,
si ne-au dezvaluit toate amanuntele (p. 126 De Boor) pentru care veniseram
in solie, poruncindu-ne sa ne indepartam fara intirziere, dad nu mai avem
altceva de adaugat. La aceste vorbe am .ramas §i mai nedumeriti, caci nu
puteam pricepe cum de au fost date la iveala toate planurile ascunse ale 30
imparatului. Deci am socotit ca este mai bine sa nu raspundem nimic in
privinta soliei noastre, daca nu ni se da putinta sa ajungem la Attila. De
aceea le-am spus ca, fie Ca am venit in solie pentru ceea ce au spus scitii,
fie pentru alte lucruri, numai regele for are dreptul s5. tie §i noi nu vom
sta de vorba cu nimeni altcineva, sub nici un motiv. Dar ei ne-au poruncit 30
sa pleca'm numaidecit. Pe cind faceam pregatirile de drum, Vigila ne-a
mustrat pentru faspunsul nostru, spunind ca ar fi fost mai bine sa fi fost
prin§i cu o minciuna, decit sa ne intoarcem acasa fara nici un rezultat.
El adauga: Dad as fi putut sta de vorba cu Attila, 1-a§ fi induplecat cu 40
u§urinta sa inceteze neintelegerile cu romanii, deoarece eu i-am fost de
folds Si in timpul soliei la Anatolius". Apoi a spus ca Edecon ii este bine-
voitor, ca isi pune nadejdi in aceasta solie §i in cuvintele ei, fie ele adeva-
rate on false, §i ca va reu§i s5.-§i duel la indepEnire planurile impotriva lui
Attila §i sa dea banii, despre care Edecon spusese ca are nevoie spre a fi
5 Aproximativ 12,5 km. Se pare ea au trecut Dunarea in apropiere de Bazia.l.

° Fratele lui Onegesius 9i om de incredere al lui Attila.
www.dacoromanica.ro
254 PRISCUS PANITES
oUnep E(paaxe Setcraat 6 'ESticow, xogiaat To Sictvepti5twolievov fi tarrottivoig

avSpao-i. npoSeSotavog 8t IXeMpet. 6 yap 'EStiapv, EITE 862..q.) Onoaxattevog ette
xai Toy 'Optativ eiaaPOetg, La) eg TOv 'AttfiXavarlyot dnep ligTv tv cri EepSixt
pet& Trly tattaaw elpfixet, Iv aitia notoOttevog To xfopig aka PacrtleT xai *T(
5 eiwoOno Or Xoyoug draw IA.V6uatvai icatagrivim Trio tteXen-Peicsav auto Int-
potaijv Kai TO TCOCieV TOG knej.up8ricrogtvou xpucriou, laiyet St Kai 19' offs Trly
npeo-Petav InotoUge4a. Tthv St Topttwv ijS1l Tag bro4uyiaig IntTe9tvtaw, Kai
avetyru Tfiv nopetav land -thy Tig vortog xaipov noieta8co freipthoevoi, RET4t-
upot To 5v papPapcov napayevottevoi Inigervat folk toO xaipo0 xdpiv napaxe-
JO Xei)aaa8ai Toy 'AttfiXav EXeyov. Iv auto o6v T45 V.Opifp, 88ev Kai Siavtatigev,
hxov Illitv 13av ayovrtg meg Kai notattioug ixabag Trawl 'fa 'ATtfiXa Sianelop-
atvtag. Seinviwavteg o6v S ZICV0V3 Tptinrigev. luitpag St (p. 127 De Boor)
yevotttvrig epolte8a ptv figepov Tt xai npdov naps toO Pap Pdpou ttivu8ficyccr8at-
6 St maw tobg ainoi)g Eneluce napaxaeuOpevog anitvai, El IA Ex01.11tV Tt napa
15 Ta aircaig lyvala[teva ktyeiv. oi)Stv ov anoxpivaitevoi npag TilV 686v napaaxsua-
COtte8a, xainep -fa BiyiXa Simpaovemoi3vtog Xiyeiv eivai Kai Etepa fully On-
ricsatteva. s=v noXA,1 St xattpeto Toy Maiitivov 1S8v, napaXaPthv `P011attICLOV
gERICITettLEVOV Trly papDetpcov (powilv (5g abv fudiv tni rip, Ix-Dandy/ IXTIA.69ei
oi) tfig npsa(3etag Evexa, aAla lama 7tpd'41v ttva npOg Kcovata.vtiov, Ov, 'ITakt6-
20 TTIV oVTa bnoypcupta 'Arai ?At. aneaTaXxet'Attiog 6 T&V ECTICEpiCOV taopaicov atpa-
Triyog) naps tOv Ito:it-ray acpixvoiwevog (a yap 'Ovriyficriog trivixabta napv)
xai airrOv ItpOCIElICCiAt ()no tporivel TO Touatixicp Ekeyov Sthpa nXetata napa.
toO Ma4iitivou Xfiwecraai, Eirrep airrov tfic naps Toy 'ATTfiXav eio-oSou napa-
olccuacrot toxetv. TO yap aka npeaPetav oi) govov `PO)plaiOlg xai 0i5vvoig au-
25 VOICFEIV, au«. teat 'Ovriyiatcp, Ov nap' cart& paaiXeOg itvai (3o6Xetai, Kai ta.
Tag E4VE01. Sieuxptvticsat ag(piPoka eopix6Revov St geyiatcov tegeo-8.at Scope v.
xi4vat oLv µrj napovtog 'Ovriyiaiou figtv, tal2a.ov St Ta SeXTO a=nt tfj ayaafj
auvayowiCeaSai npgei. nei8£a3at St Kai auto toy 'Attlikav gega8fixtvat EXeyov-
oix v &Koji: St eaea8ai Peclatcog to tam' airt6v, et IA ye =too Tfiv aka yvoingev
30 813vagtv. 8g St blIOXCEPetw RTIKkTI, atopiP6Xoug etym. Egm toO Kai airrOv tact TO>
aSeky0 napa 'AtTfiXo kayetv TE Kai RpeLTTTEIT Kai napaxpfitot Toy ITITCOV aVa(kg
Ent. Tip/ 'ATTI)Xa &al Xacte axrlviiv. npeg SE Toy Matigivov Lnavel.Sthv aki)ovta
dtta taw Blyi Xcit Kai Stanopot5ttevov 1711. Tot.; xakattholv Ekeyov a TE TO Exotto
SiciXeyttai xai &rep nap' airfoil,' firrixoetv, Kai dig Set to TO PapPapq) So8naotieva
35 napaaxeua4eiv SCopa Kai td auto nap' fip.8v Oriario-oileva avaXoyicea8ai. ai.opo-
tepot ouv avanfiSfiaavteg (hi yap toO ISeopoug Kai jg noag xelo-aat atprig o-uvt-
Pan/Ey) Infivecrav TE trjv npigiv teat tour f q oeta taw bro4uyicov goptrficravrag
avexaXouv xai Sieaxtwavto, ancog TE npocreinoiev Toy 'AttfiXov xai oncog auto
Ta 'LE 13acnXtfog Sr pa Sol'ev Kai ansp airr45 6 Matiplvog tx6i.ticev. al.upi St Tabta
40 novoqttvoug Stet ToG Exam 6 'Arai Xag ttetentowato, Kai Stra Er T11y heivou
napayivOttaa (p. 128 De Boor) boo PapPapixo6 ximX.cp ppoupoutavriv nkipoug.
(SS St eto-oSov ItOxoilev, apoitev Int 4uXivou Sicppou Toy 'ATtfiXav xaafigevov
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 255
impartiti barbatilor insarcinati cu aceasta treaba. El nu §tia Ina Ca fusese

tradat. Caci Edecon, fie din viclenie, fie pentru faptul ca a vrut sa se ferea-
sea §i de Oreste, de teams sa nu ajunga pins la urechile lui Attila vorbele
rostite de noi dupa prinzul din Serdica Si sa-i arunce vina ca a stat de
vorba cu imparatul 0 cu eunucul fara sa fie Si el de fata, i-a descoperit s
lui Attila cursa pregatita §i citi bang au fost trimi0, apoi i-a dat de ,§-tire
i despre ceea ce voia sa trateze solia noastra. Dupa ce ne-am pregatit ani-
malele de povara i eram gata sa pomim la drum chiar in timpul noptii, fail
voia noastra, au venit spre noi citiva barbari care ne-au spus ca din pri-
cina vremei nepotrivite Attila a dat ordin El mai ramincm. Tot pe locul 10'
uncle ne pregateam de plecare au sosit altii, care ne-au adus un bou i pe0i
de riu trimi0 din partea lui Attila. Deci am mincat §i apoi ne-am dus la
culcare. Cind s-a facut ziu5. (p. 127 De Boor) am socotit ca barbarul s-a
mai Imblinzit §i a devenit mai intelegator, dar el i-a trimis din nou pe ace-
ia0 oameni §i ne-a poruncit sä plecam, dace.' nu avem altceva de spus in 15
afara de cele cunoscute pins acum. N-am dat nici un raspuns §i ne-am
pregatit de drum, cu toate ca Vigila cauta O. ne Induplece Ea spunem ca
mai avem Si alte lucruri de adaugat. Vazind eu ca Maximinus era foarte mih-
nit i abatut, .1-am luat la o parte pe Rusticius, care cuno§te a limba barba-
rilor §i sosise In Scitia impreuna cu noi, dar nu in solia noastra, ci Intr -o 20'
afacere pe linga Constantius. Rusticius era din Italia i fusese trimis lui
Attila ca secretar de cane Aetius, comandantul romanilor din apus. M-am
dus impreuna cu el la Scotta, deoarece in clipa aceea One gesius nu era de fata,
,Si i-am spus prin mijlocirea interpretului Rusticius ca va primi daruri mari din
partea lui Maximinus daca-i va Inlesni sa patrunda pins la Attila. Caci solia sa 25
va fi de folos nu numai romanilor §i hunilor, ci §i lui Onegesius, pe care
imparatul ar dori s5.-1 vada venind la el ca sol spre a sta de vorb5. asupra
neintelegerilor dintre cele doua popoare, deci se va intcarce de acolo incar-
cat cu daruri mari. Deoarece Onegesius nu era de fata, ar fi bine sa.' ne dea
el o mina de ajutor intr-o imprejurare atit de insemnata, mai ales pentru 30'
fratele sau. I-am spus c5., dupa cite §tiu eu, Attila are nadejde §i in el, dar
Inca nu sint incredintat pe dcplin de ale auzite, claca nu vom Incerca prin
fapte puterea sa pe linga dinsul. El mi-a luat-o inainte §i mi-a marturisit ea
nu poate fi pic de indoiall cum ca el se bucura de aceea0 trecere pe linga
Attila ca Si fratele sau, atit in vorbe cit Si in fapte. Apoi a incalecat in 35
grabs §i s-a Indreptat spre cortul lui Attila, iar eu m-am Intors la Maximinus,
care statea mihnit alaturi de Vigila §i nu §tia ce sa fad in aceste impre-
jurari grele. I-am impart5.0t cele vorbite cu Scotta i ce am auzit de la
el i i-am spus sa pregateasca daruri pentru barbar i sä se gindeasca bine
la cele vorbite de noi. Ei s-au ridicat amindoi in picioare, caci st5.tcau tola- 40
niti la pamint pe o paji0e, au laudat fapta mea i i-au chcmat inapoi pe
cer: care pornisera la drum impreuna cu animalele de povara. Apoi au chib-
zuit cum sä se adreseze lui Attila Si cum s5.-i infat4eze darurile trimise de
imparat i cele aduse de catre Maximinus. Pe cind ne chinuiam cu aceste
ginduri, am fost chemati la Attila prin mijlocirea lui Scotta. Deci ne-am dus 45
la cortul lui, (p. 128 De Boor) care era pazit din toate partile de o sume-
denie de barbari. Cind am intrat inlauntru, 1-am gasit pe Attila stind intr-un
www.dacoromanica.ro
256 PRISCUS PANITES
crcetvccov Se fllobv Ittxpew arreycapco Toil apovou, npocra&bv 6 Matplvog flaTtetaatO

Toy 3etp(3apov, 're( TS naps (3ao-atcog ypetwaTa Sous neyev cbg acv elvat &noir
Kai Tobc dim' can& dixecr9at f3acraebg. 6 Se etnexpivaTo Ecrecraat `Pcottaiotc
&rep auto' Poiaov To. Kai gni Toy Btyaav ebain Tperret Toy A.6yov 3ripiov avatSeg
5 ecnoxcarov, &coy xecptv nap' ain6v gX3eTv fiat Xicrev entaTecilevog Tet TB at Kai
'Ava ToXicp gni Tij EipfIV13 Sotavra, cbg eipriTo paj npocepov npecrI3etc nap' earthy
v.actv npiv 11 navies of cpuyetSeg IKSoaelev riapPetpotc. Toil Se cpliaavTog cln tK
'COO ZKU&I.KOD yeVOUg naps `Pcoltaiotg obK ell cpuyecc, 'rob; yap 5vTag IKSESocractt,
xcaertfivag 11-Caloy xcti aircthv TEXETCITCE X0180pTIMILEVOg pet& Rods aeyev Cog
1'0 aingsv etvao-Kokoniccag npog Popetv oicovolg ISeSeoccet av, el IA ye TO Trig rcpcafleiag
3eo-ttgi Xupaiveaaat eSOrcet, Kai TaOTTIV auto gni tfj etvatSeict xai Tfj TcBv Xoyaw
iTagorryrt entaetvat SiKriv cpuyetSag yap Tor) acpeTapou gavoog napet `Pcottaiotg
that noXlag, by exaeue Tet 6vottaTa tyyeypatigtva xetpru Tobc orcoypacpgag
ewaytvcbaKetv. ox. Se Stetfaaov cinctvTag, npocraTarce prIStv ttenilaavta anthill'
15 crogrcegyetv Se akp Kai -HaXav `Popaiotg Xe4ovTa nivrag Tobg nape ccpiat
xaTacpuyovTag PapPepoug ern6 Tthv Kapnaeovoc xpovow, og cbglipeucre nap'
&rap mac e.)v 'AeTiou Toil Iv Tij garrepcit Twaiow arpaTriya, exictinvat nap'
&new. IA yap croyxcopficretv Tobc mparepoug aepairovrag avciov airco0 gg wiry
Myst, Kainep 1.0) Suval.tgvoug &path/ Tobc Tfiv cpukaKfiv aircolg Tlg oiKeiag girt-
20 TpelpavTag yfig, TINGE yap noXtv ij 7COTOV cppooptov o-eacbcraat, EXeyev, brc' gxeivow,
()Limp autos notficrat Tfiv aipeatv etipwricrev; etnayyeaavTag Se Tet ctinc nepi Tcbv
cpuriSaw SeSoweva autos enctvfpcetv inivi)ovTag, 116Tepov airroin gicstsovat 1306-
xoviat i' -coy intep ctinthv etvaSkovTat neaegov. rcapctKeXeuo-etitsvog Se npercepov
xai Toy Mati.fivov (p. 129 De Boor) entggvetv, cbg Si' aka =pi Tcbv yeypag-
25 1.tevcov euroxptvo4tevog Paaaet, gneTpsne Tet S8pa Sovrag, &cep 6 Matifivog
gpepev, inre4tevat. 36vTeg TO1VIN Kai bravo:5mq g; Trjv aKrivfiv tKaCITOU TthV
XEXaVICOV nept iStoXoyo0p.eaa. Kai Btyaa sauttgovrog, oncog neaat abTO npe-
crOeuoileve0 iintOg TE Kai npriog voino-aeig Tote xaXerceog eXotSopficraTo, EXeyov,
glinoTe -avec Tclv f3apfletpcov 'OW eV EepStrq taTtaaevuov o-bv fatly SvaJEv>j auto
30 Toy 'ATTfaav napacsKeimaav emayyeaarreg, cbg 4e6v ttev Toy Tcogaiow exact
(iaatX.ea, avapcorcov Se Toy 'ATTI1Xay. Torycov Ten, A.6yov 6 Ma4tRivog cbg ntaavew
gSexeTo °Ia. St) egibcoxog thy Tfig auvcogoaiag, fly Kat& Toil flapPetpou 6 eiwaxo;
gnotlio-aTo. 6 Se BtyiXag e.upii3oX6c 'LE fjv xai spot eS6Ket npocpeccreon eticopetv,
St' ilv airaj) 6 'ATTIIA.ag aotSopfiaaTo ate yap to gv EepStKij, cbg ZaTepov fatty
35 Stiyaco, 0i5TE Tet TAg ent(3oukrig eipficsaat .c 'ATTIact, evoi.ttcev, p.riSevag gel/
eTepou Taw gK TOiS it ilkoUg Stet Toy glitKpaTOrMa KaTa Travraw coilov gc Xoyouc
afrr appoGyrog la.ativ, 'Esbccovog u newton gicegualicrarcog Stet Te Tobc opKouc
Kai Tfiv etSiXiav toil npetwaTog, [dinars xai autos, ob; Totokow geToxog Xoycov,
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 257
jilt de lemn. Ne-am oprit ceva mai departe de tron, iar Maximinus a Ina -
intat §i 1-a salutat pe barbar, apoi i-a dat scrisoarea imparatului §i i-a spus
ca imparatul se inching de san5.tate pentru el §i pentru ai sai. Attila a
raspuns ca dore§te romanilor ceea ce-i doresc §i ei lui 7. Apoi repede §i-a indrep-
tat vorba catre Vigila Si 1-a numit bestie neru0nata, pentru ca a indraznit s
sa se infati§eze inaintea sa, de0 0ie bine ce gindesc despre pace atit el cit
§i Anatolius; deci ar fi facut mai bine sä nu villa in solie la dinsul Inainte
de a fi fost inminati barbarilor toti fugarii. Vigila a raspuns ca n-a mai
ramas nici un fugar de neam scitic la romani, deoarece toti au fost trimi0
inapoi, dar Attila s-a Infuriat Si mai grozav Si a Inceput sa-1 ocarasca in 10-
fel §i chip §i sa strige la el ea ar trebui sa-1 lege de stilp §i sa-1 lase sä fie
sfirtecat de pasarile rapitoare, insa se ginde0e ca prin aceasta pedepsire a
neruqinarii §i indraznelii in cuvinte ar c5.1ca in picioare legile soliei. El a adaugat
ca la romani se mai af15.' Inca multi fugari, apoi a poruncit secretarilor sai
sa le citeasea numele, scrise pe o lists. Dupa ce au fost citite toate numele, 15
a dat ordin ca Vigila sa plece numaidecit. impreuna cu dinsul a fost trimis Si
Esla spre a vesti pe romani ca sint datori sa Inapoieze toti barbarii pripa-
§iti la ei de pe timpul lui Carpilio, fiul lui Aetius, comandantul romanilor din
apus. Acest Carpilio fusese trimis la el ca ostatec. Caci Attila nu mai poate
ingadui ca slugile sale sa intre in lupta Impotriva sa, de0 ei nu pot sa fie 20
de folos nici macar celor care le-au Incredintat paza pamintului din care se
hra'nesc. Cad ce ora. l sau care fort5.'reata fost-au ei in stare sä apere (a con-
tinuat el) din cele pe care §i-a pus el ochiul §i a pornit sa le cucereasc5.? Iar
dupa ce vor vesti imparatului poruncile sale privitoare la fugari sa se in-
toarea din nou Si sa se arate daca sint hotariti sa inapoieze fugarii sau pri- 25
mesc sa fac5. razboi. Dar a poruncit ca mai intii Maximinus (p. 129 De Boor)
sa mai Wepte putin spre a primi raspuns la scrisorile imparatului §i i-a cerut
darurile. I le-am dat. Ne-am Intors apoi in cortul nostru §i am inceput sa vor-
bim despre toate cele intimplate. Vigila se Intreba plin de mirare, cum se
face ca in timpul soliei sale din rindul trecut Attila s-a aratat blind §i mari- 30
nimos, iar acum 1-a cople0t cu insulte. Eu i-am spus ca ma tern ca unii dintre
barbarii care au luat masa alaturi de not la Serdica 1-au suparat pe Attila,
deoarece i-au adus tirea ca Vigila 1-a numit pe imparatul romanilor zeu,
iar pe Attila om. Aceasta banuia1a a mea a lost g5.sita intemeiata de catre
Maximinus, care nu luase parte la conspiratia puss la cale de catre eunuc 35
Impotriva barbarului. Dar Vigila continua sa fie nedumerit §i parea ea nu
banuie0e pricina pentru care a fost certat atit de aspru de Attila. Dupa cum
mi-a marturisit mai tirziu, el credea ca nu a putut 'ajunge pin5. /a urechile
lui Attila nici cuvintele rostite la Serdica §i nici amanuntele in legatura cu
conjuratia, deoarece niciunul dintre oamenii din gloata lui Attila nu Indraz- 40
nea sa intre in vorba cu el, din cauza fricii care-i stapinea pe toti, iar Edecon
fsi d5. toata osteneala sä pastreze taina, atit din pricina juramintului sau
cit §i pentru a nu scapa vreun amanunt in legatura cu aceasta.' fapt5., deoarece
el luase parte la intelegerea secrets Si descoperirea vinovatiei sale i-ar fi adus
pedeapsa cu moartea. Pe cind ne aflam Intr -o asemenea incureatur5., a sosit 45
9 De observat raspunsul cu doua Intelesuri al lui Attila.
www.dacoromanica.ro
258 PRISCUS PANITES
EntriiSstog vogtaasig aavarov ixpt4st flgiay. Iv rotairru o6v atupti3oXict ruyxd-

voucnv Entorag 'EStKow Kai rev BtyIXav E co Tic futergpag amayaychv o-uvOSou
Drcoicptvattsvog TB dallat4a3all rOv (Vico% DepouXeuti.Evaw EvsKa Kat re xpucriov
icogtoalvat apaKsksucragsvog TO Soaricrogsvov tote aga airr =pi TO Itp6tv
6 asucrogtvotg avexeopst. noXurspaygovoOvrag St riveg of ro0 'ESeKowog ape;
airrov 6yot anardv Ecrnsu6sv finarrigtvog auto;, Kat TI)V d1,1151 alriav arcoxpu-
wagevog Eyao-Ks nap' aDrob 'EStmovog sipficraat cbg icat s6r0 6 'Arrfi ?tag =pi
r(bv yuyaSo3v xcasitaivot. ESet yap ij Ira Vtag tiltaaPEIV f) ItpECTI3Elg IK rflg gsyiarrig
4oucriag aqnKtaaat rspog abrov. raOra StaXeyogSvotg napaysvogsvoi rtvEg roD
'Atrf a Eksyov gilts BtytXav Vire figrtg `Po)gatov aixttacurov ij 13tipPapov avSpa-
noSov ij Innoug ij Erspov Tt nXfiv rOv (p. 130 De Boor) Etc rpopfiv thvercraat,
6xptg &coo ra. gcrcti) °P0311.011031 Kat 06vvew atuptfloka StaKptastri. crecroTtagSvco;
St Tata Kat Kara rgxvriv tytvero tub Papi3apq) Mate Toy 1.1tV BtyI?.av iSctSico; Eni
Tip Kat' aka a? vat npget arcopobvta atriag, 69' t Imp tO xpuo-tov Kopgot,
15 lig6g St npo(pao-st arroKpicrsan Ent tit ispecrOcia Soaiaogtvrig 'Ovrryficrtov aneK-
Kao-aat to Sthpa KogtoOgsvov, &rep figsig "LE StSovat ti3ouXogsaa Kat PacrasOg
etnEaTeKEt. cruvti3atve yap airrov o-iw TrD npsaf3t.rdpcp r6v 'ArrfiXa rcaiScov Ey to
-cow 'Asicaripow EaVOg EataX3at, 6 tart DC041.10511 Eavog, itaptarri St 'c 'A:milk%
g4 airiag TotilaSs. rton.thv KaTet cp0a Kat ytvri apxovrew toO Eavoug, OcoSoatog
20 o PacrtkEDg tKnegiret Sthpa, thars ogovota cr(pErtpg anayopeDcrat gtv ril tot) 'Ar-
rfiXa o-upgaxia, TO St npog `Pcogatoug stprjvrly aangso-Stat. 6 St 'Ca Sapa ano-
KoAaw o6 Kara Ta4V Eicacycw r8v Paolltow rot) zavoug SiScocrtv, 6are rev Kou-
piSaxov irpscrI3Orepov 6vra Tri apx. to Sthpa Ss agsvov Ssorspov, ota 61) ItEpt0-
(pavra Kat raw crcpertpow cyrepriatvra yspv, trctKaXtcraaaat rev 'ArrflA.av
25 KaTet TOV 0141PaCrIXEUOVCCOV, rev St IA gsX,Xficravra noVdiv IKIrgi.tyrat Siwagtv,
Kai 'mix; gtv avaovra, rob; St napacrrncragsvov KaXstv Toy KoupiSaxov VbV
vticrirripicov gsagovra. rev St tirtpoukfiv inrcyronlio-avra eircstv cb; xaXerrov av-
apcimq) eastv kc; 64,tv 9EOO Et yap obSt rOv roD 1 iou Sicricov arsv6; EaTtV
JUN, rceog rOv ptytarov rthv asaiv anaa,b; ttc 64rotro; oDrco gtv o6v 6 KoupiSaxog
30 Egstvev trri rot; overtpotg Kat Stscp6X,as Trjv apxfiv, roD kotrcoD navro; tot) 'Atm-
ripow Eavoug 'r4 'ArrliA.cg, napacrravrog- amp Eavoug 13acrata rev npsal3orspov
rtbv naiScov Karaarficrat PouXogsvo; 'Ovriytiatov Ent 'cain-iv EKnegirst rfiv rrpgtv.
Ste HI -Kat tag, thg s'iprrat, lIttKETVal irapaKasucragsvo; rev Btyi).av Staplicsv
6i.ta ''Hcact rcpmpao-st tit v rthv (puyaScov tg TO `Pcogaicov Sta¢noottsvov, rt St
35 earlaeicl TO 'ESticonn. To xpucriov Kogtorwra.
Tot St BtyiXa Eopgirjactvrog, play gsra Thy EKsivou avaxcbpriatv figEpav
barspaict Eni to apicruccbrepa try; Viva; a& 'Arrfj?4 trrops6-
bril.KEIVCCVTE; "Ct
angsv, Kat 6xpt rtvo; Tcir Dappapcp augnpoeX35vrEg (p. 131 De Boor) Stapav
6SOv erpanrigev, raw 4evayoiwrow figd; EicuNiv robro notstv napaKasuaagg-
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 259
Edecon. El 1-a luat pe Vigila mai la o parte din mijlocul adunarii noastre
(caci se prefacea el vrea sa -i spung adevgrul in privinta planului pus la cale)
§i 1-a rugat sa -i aducg aurul necesar sa.' fie impa'rtit celor care urmau sa savir-
Fascg aceasta treaba. Apoi a plecat. Citiva dintre noi am cgutat sa -1 de scoa-
sem mai cu de-amanuntul pe Vigila in legatura cu cele vorbite cu Edecon, 5
dar el a vrut sa ne in§ele, fiind §i el insu0 in, elat. Vigila ne-a ascuns moti-
vul adevgrat, spunindu-ne ca Edecon i-a imparta§it amanuntul ca Attila
este suparat §i pe dinsul din pricina fugarilor, deoarece ar fi trEbuit s5.' fie
predati toti §i sa vines la dinsul soli de rangul eel mai inalt. In timp ce sta."-
team de vorba, au sosit citiva oameni din partea lui Attila, care n-au spus cg 10
nici Vigila si nici noi nu avem voie sa cumparam vreun prizonier roman,
vreun sclav barbar, cai sau once alt lucru in afara de cele trebuitoare
(p. 130 De Boor) pentru hrana, ping cind nu vor fi judecate neintelEgerile dintre
romani §i huni. Barbarul a spus toate acestEa cu iretEnie §i cu tile spre a-1
prinde mai u§or pe Vigila asupra faptului, deoarece Vigila nu avc a nici un 15
motiv sa aducg aur. Fates de noi s-a prefacut ca este dator cu un naspuns la
solia noastra si ne-a poruncit sa-1 Weptam pe Onegesius spre a-i inmina
darurile pe care am dori s5. i le dam noi sau cele trimise de imparat. Se
intimplase ca Onegesius, impreuna cu fiul cel mai mare al lui Attila, fuse-
sera trimi§i la acatiri 8, un neam scitic cgzut in stapinirea lui Attila din urma."- 20
toarea pricing. Acest neam era condus de mai multi §Efi, pe triburi §i ginti.
imparatul Theodosius le-a trimis (lanai spre a-i deslipi din alianta cu Attila
§i a-i atrage in alianta cu romanii. Purtatorul acestor daruri nu le-a impar-
tit dupes rinduialg fiecaruia dintre rEgii acEstui neam. Astfcl Curidachus,
deli era mai vechi in domnie, a primit daruri de rangul al doilea, s-a simtit 25
ofensat §i lipsit de daruri §i a chemat in ajutor pe Attila impotriva celorlalti
regi. Attila n-a stat mult la indoiala si a trimis o armata mare, care i-a
zdrobit pe unii din ei, iar pe altii i-a subjugat. Apoi 1-a chemat la sine pe
Curidachus spre a imparti cele castigate in luptg. Dar de fricg sa nu ma.
intr-o curses acesta a raspuns ca este lucru anevoios pentru un om sa vie 30
in fata unui zeu, caci clack' nu este cu putinta ca cineva sa priveasca dis-
cul soarelui, cu ochii desch4i, cum ar fi in stare sa se uite, fares v'atamare,
la cel mai mare dintre zei. Astfel Curidachus a rgmas in tinuturile sale si
§i-a pastrat domnia, iar partea cealaltg a neamului acatirilor a cazut sub
stapinirea lui Attila. Peste acest neam a vrut sa puna rege pe fiul sau col 35
mai mare 9 i 1-a trimis pentru aceastg treaba pe Onegesius. De aceea ne-a
poruncit si noua s5. mai Weptam, cum am spus mai sus; iar pe Vigila 1-a
trimis la romani impreung cu Esla, sub pretext sa ccara ire fugari, dar in
realitate pentru a aduce aurul lui Edecon.
Dupes plecarea lui Vigila am ramas acolo numai o singura zi de la des- 40
pgrtirea de el, iar a doua zi ne-am dus imprEung cu Attila in tinuturile din-
spre miazanoapte ale tarii. Dupes ce am mers pins la un punct in-prEung cu
barbarul, (p. 131 De Boor) ne-am indrEptat apoi pe alt drum, clEcarEce scitii
care ne insoteau ne-au poruncit sa facem astfel, iar Attila s-a oprit intr-un
8 Probabil o populatie din bazinul inferior al fluviului Volga.
a El se numea Ellac.
www.dacoromanica.ro
260 PRISCUS PANITES
vow, k Tob 'ATTfiXa gs ic(ogiv Ttva rrapEaoltevou, ey i yattetv auyaTepa 'Ecuckt

gpoi)XETo, .rasiaTag Rev Exow yaimag, ayopEvog Se Kai Ta6 Tiv Kara vOgov Tay
licuaticOv. IvatvSE grropEuoitEaa 686v oitaktjv ev 7tE6t0) KEIggVTIV vauaucopotg Ts
rrpocrEfleaottEv rroTagoig, thv of tteytcrTot p.ETa Toy latpov 6 TE ApfIKWV kEy6-
5 invog Kai 6 Tiyag Kai 6 Tufnjuag fiv. xai Toirroug [ley grrEpatthatiitev Tok povo-
46Xotg raoiotg, ors of rrpoo-oucobvTEg Tobg rtoTattobg xexprivrctt, Toil; Se koticobg
Talc c:rxESiatg StErrXsixrap,Ev, Cc; Ent Tthv 6.p.athv of flapPapot Stet tour Xtgvetcovra.;
ygpouat ToROUg. eXOpTlyObVTO Se flidiV Ka VI iceopag Tpoyai, avTi µev aiTOU iceyxpog,
avTi St divot) S geSog girtxcopioy; IcaloogEvog. etcol.govTo St Kai ot gruip.Evot
10 ilpeiv bruipeTat tceyxpov Kat To ex icptathv xopnyo6gEvot notta. icagov of 13apf3apot
KaA,o0o-tv auto. parcpav Se avocravrEg 636v owl. SEariv otifictv KaTECSKTIVthCratlEV
rEpog aiµvri ttvi noTtRov iiScop gxo6crri, &cep of Trig rarmiov 65pE6ovTo labttrig.
nvEGAa Se Kai ai)EXXa g4arcivng Stavaardo-a p.ET6 (3povTthv Kat cruxverw acryparrthv
Kai 61.43pou rtoXA,o5 o6 p.ovov fip.thv avatpENIE TfIV aKrlvrjv, (Ma Kai TO KaTa-
15 UKED1jV 66t7racrav gg To 55cop giciAtae Trig Xittvrig. unto St Tfig xpatoimrig Toy
atpa Tapaxfig Kai 'rob 614113arrog SetgatcoSivrEg To xwpiov arrEA,EirrogEv Kai
War) Xcov xcoptCottE8a, dg gv o-KoTth Kai 6ETth, TparrevTE; 636v, fiv air* 6a3iav
ExacrTog Easaktt OETo. gg Se Tag xaX613a; Tfig xthittig rcapayEvOptEvot (Tfiv &nip,
St rcavoteg Stay)opwg gTparnp.Ev) gg Tainov auvfiEtilEv Kai Tthv ZuroA,Eurogevow
20 abv 001) Tip CfiTiotv enotoillEaa. gioniSfio-avrEg St of Etc69at Sul Toy 9opuf3ov
Tobg icakaltoug, oTg rEpog Tw icopi icaxprivTat, avkatov (f)65g gpy46p,Evot, Kat
avripthicov Ott PoukoitEvot icExpayaRev. Tthv Se ai)V fully OcepOdEpow arroxptva-
pevcov thg Sta Toy xstptthva TapaTTOtte&a, rcpog crtipag Te airoi); icaXobvTEg ints-
Sexorro Kat aXeav rrapeixov -Kcal:1110u; raziaToug gva6ovtcg. Trig Se gv Tfi xthgrj
25 oipxo6crtig yuvatxog (pia Se ai5Tri Tthv 13X18a yuvaucthv gyEyOvEt) Tpoyag rutty
Startepwailevng Kat girt CTUVOUCTia yuvatica; E6TpErEET. g(licuaucii St akti vitt)).
Tag gtv yuvaticag ZK TOV RpOKEtiltVOW ZScoSigcov (ptloppovrio-agEvot, Tfi 7rp6g
ainag 61.taict a7royopE6cravug, gylcaTattEivavTEg St Taig xaki)Patg cilia riµCp gg
Trjv Tthv cncevoiv gorpoirtratEv etvaVirriatv, Kat 661.17CaVia ei)procOTEg, 'at I.LEV tV TW
30 Xcopio.), oLrEep eV tij rtpoTEpaict KaTakilaaVTE; Etia0).LEV, Ta SE Kat 7Cp6; Tri 6)C411
'tic kigvig, Tet SC Kai gv &nth t4 Pan, avEXCti3op.sv Kai gicEivriv Trjv fulepav gv
Tfi xthiva StEtpitirapv artavTa StaTEpaaivovtEg S TE yap x6tµwv grcercauTo Kai
XaturpOg fiXtog fiv. grupAriaevtEg Se Kai Tthv Trurcov Kai Tthv XourGiv 6rcouyicov
Trap& Trjv 13acnXiSa eapticOilE9a, Kat airnjv etarcaaktEvot Kat Sthpotg 6p,aultaitEvot,
35 Tptcri T6 apyupaig (f)taXatg Kai gpuapotg Sepp.aat Kai Tth g 'IvSiag rcErrepEt Kat
Tth Kaprcif) Tthv (potvvicthv -Kat gTepotg Tpayfwaat Sul To µrj grulcopt4Etv tots Dap-
13apotg o6crt Ttttiotg, 6rrgtp.sv si)eti.tEvot ainfi ityaadt Tfig eviag /rept. ktepthv
Se t' 686v avocravieg gv taktia Ttvi. grretteivagEv, Tthv Evayoi)vrow rcapaKekEucra-
ttevaw Zicuathv, (Act Sri Tot 'ATTlika g; airujv gi.113a7LoilvTog Tijv 656v Kai futiov
40 KaTorctv a6To6' 7topE6araat 69Et766vTaw. Evaa Sfi <eve >Tuyxavo[tEv avSpacrt Tthv
gurrEpicov `Pcogaiaw Kai aindig Trap& Toy 'ATTfiXav 7rpsol3Euoi.tevotg. thv `Pcop.6Xog
1)v,aviip Trj Tot xottriTo; a 1Qt TETtwrigevag, Kai IlpoptotiTog tic Nowtxthv 6.pxow
xthpag Kai `Pcoptaveg o-rparturucoES Tayparog freptow. o-uvfiv St motors KawcrTav-
Ttog, Sy aTrecruikicEt 'AaTtoc nap& Toy 'ATTliXav intoypacpecog xaptv, Kat Tatobkog
45 6 'OpeaTou naTfip Tot [Leta 'ESticcovog, oi) Tit; Tcpco-pciag EvEica, eaMt oilma-
n-Fog xaptv Stµ& crtpio-tv autots Trjv rtopElav 7toto6REvot, KowavivTtog ttev Sta
<Tfiv gv> Talc ITaXiatg rtpotinclpao-av icpog Toin 6v5pag yvthcrtv, TaTaXoug Se
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANTTES 26t
sat, unde voia sa se insoare cu fata lui Escam, caci desi avea mai multe sotii,
o lua si pe aceasta, dupa obiceiul scitic. De acolo am calatorit pe un drum
neted, asezat intr-o cimpie, si am trecut poste mai multe riuri navigabile,
dintre care cele mai mart, dupa Istru, erau asa-numitul Drecon, apoi Tigas
§i Tifisas. Pe acestea le-am trecut in bard monoxile, de care se foloseau locui- S
torii de pe malurile riurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care
barbarii le poarta in carute, deoarece locurile sint mlastinoase. Prin sate ni
se aducea de mincare, si anume, in loc de griu, mei, iar in loc de yin, mied,
dupa cum it numesc localnicii. Slujitorii care ne insoteau aveau si ei mei si
o bautura preparata din orz. Barbarii o numesc camos. Dupa ce am straba- I&
tut un drum lung, spre sapatat ne-am asezat cortul lineal un lac, care
avea apa buns de b5.ut, de unde veneau sa se adape locuitorii din satul
vecin. Un vint si o furtuna napraznica, iscata pe neasteptate si insotita de
tunete, fulgere mart si de ploaie puternica ne-au favasit cortul si ne-au
rostogolit in apa lacului tot ce am pregatit noi acolo. Ingroziti de tulburarea Is
ce domnea in aer si de ceea ce se intimplase, am p5."rasit locul acela, ne-am
despartit unii de altii din pricina intunericului si a ploii si am apucat pe unde
i s-a parut fiecaruia mai lesnicios. Cind am ajuns la colibele din sat (caci
toti ne-am indreptat spre acesta pe diferite di) ne-am intilnit la un loc si
am inceput s'5.-i chemam prin strigate pe cei care ramasesera in urma. La 20
strigatele noastre scitii au iesit afar5.' din locuintele lor, au aprins trestii, de
care se folosesc pentru foc, au facut lumina si ne-au intrebat daca avem
nevoie de ceva, de facem atita galagie. Insotitorii nostri barbari au raspuns
el ne-am speriat din pricina furtunii. Atunci scitii ne-au poftit la dinsii, ne-au
primit si ne-au dat adapost si au aprins mai multe trestii. Stapina satului 25
era una din sotiile lui Bleda. Ea ne-a trimis hrana si femei frumoase pentru
culcare (la sciti aceasta este un semn de cinste). Noi le-am poftit pe femei sa
manince din mincarile aduse, dar ne-am ferit sa ne atingem de ele. Am ramas
in aceste bordeie si la ivirea zilei ne-am dus sa ne cautam lucrurile. Le-am
gasit pe toate, pe unele in locul unde poposiser5.m cu o zi mai inainte, pe altele 80
pe malul lacului, iar pe celelalte le-am pescuit din lac. In ziva aceea am stat
in sat si ne-am uscat lucrurile, caci furtuna incetase si era un soare stralu-
citor. Ne-am ingrijit de cai si de celelalte vite de povara, apoi ne-am dus
se: saluta'm pe regina si s-o cinstim cu daruri: trei cupe de argint, piei vop-
site in rosu, piper din India, curmale si diferite alte delicatese exotice care 35-
erau foarte pretuite de catre barbari. I-am urat tot binele pentru ospitali-
tate si am plecat. Dupa ce am mers cale de sapte zile, ne-am oprit intr-un
sat, deoarece asa ne-au poruncit insotitorii nostri sciti: Attila avea sa.' vine:
si el pe acelasi drum si noi trebuia sa-1 insotim din urrna. Aici ne-am intil-
nit cu b5.'rbati veniti din partea romanilor apuseni in solie la Attila. Intre 40
ei se aflau Romulus, ridicat la demnitatea de comite, apoi Promutus, prefec-
tul provinciei Noricum si Romanus, comandantul unei unitati militare.
Impreuna cu ei mai erau si Constantius, pe care it trimisese Aetius lui Attila
sa-i fie secretar, si Tatulus, tatal lui Oreste, care 11 insotea pe Edecon; acestia
nu faceau parte din solie, ci venisera ca prieteni si strabatusera drumul in 45
tovarasie, deoarece Constantius avusese o demnitate in tinuturile Italiei si
li cunostea, iar Tatulus be era ruda, caci fiul sau Oreste luase In casatorie
www.dacoromanica.ro
262 PRISCUS PANITES
8ta auyytvglav- 6 yap aka nail 'Opt. trig `Pcoli6Xou auyargpa lygyagipcgt.****
and rlarapia)vog T-Ig Ev Nwptxth TrOXECOg e7rpRaPetiovto eifilEatTToilEVOt Toy
'AtrfiXav IxBoailvat abc4i PouA.Opevov EtX13av6v, t apttiou tpanICig mat 'do/
`Wow/ npocatata, cbg cflakag xpuadg nap& Kowcrravtiou E4attsvov, 8; Ix ra-
5 AA:ruby j.ttV tthv EV Tij kaittprit Cbpptito, ants:Mkt° SE xat autos nap& Xav
TE Kai BA.118av, &camp 6 Ile &new Kcovcrravttog, (p. 133 De Boor) orroypaygo.);
xaptv. Kate( St Toy xpovov, Iv 4) 6g6 Exuathv gv Tij Ilatovaw IrcoXtopicetto T6
Eiptuov, Tag 9talag papa .m0 rqg nOkewg l'Irl.6K67(00 e6a4aTO W i airrov au-
6a69at, dye neptOvsog carob gathvat Thy 7c61.tv aupl3airi, ij avatpg5grrog &fi
n o-aaaat tobg aixttakitycoug anayottevoug tthv aarthv. 6 8t Kawcrtavrtog get& Toy
tfjg 7r6Xson av8pairo8tatt6v datympfrag Tthv auvaThav gg tr)v 'No Inv Kara irprc-
4iv Ttva itapctyivetat Kat xottiCgtat naps to EtMlavoiS xpualov Tag cptaXag 8o6g,
aaTE 611T0ii Xpovou Ivan f arro8ovta T6 IxSavetaatv xpuaiov avaA.affetv 'at
Ivkxupa, ij aircarg Toy ItXPavov tg 8 tt Po6A.otto xpijaaaaat. ToOtov St} 'rev Kow-
15 aVIN/v0V 1N/ brcolgia itp0000-iag notnaktgvot 'ArritAng Ts -Kai BA.f1Sag ave6ra6-
pcoaar [LET& St xpovov TTS Xa cbg to imp' Tthv cptaXthv Itulv69q, gx8o3fivat
ainth Tay Itl..Pav6v ()la ail viva Tthv dna yevottEvov II3o61.gto.npt6Datg TOINUV
naps 'Avant) xai To° OaatA.E6ovrog Tthv garceplaw `Pcottaiaw Iateariaav gpoOvts.;
cbg xplio-trig EtA.13aveg Kawo-tavtiou yevottevog Tag quakag Ivgxupa xai ou cpeopta
20 Xa(3thv gxot, Kai thg taircag apyupiou xaptv tepcbat Kat Tot; Inttuxoilatv ang8oto-
oiitg yap atiltg av8p6orotg El; acps-cIpav Staxoviav xexpla4at Ilarthimatv avaTE-
3glat agth. gi o6v pit efig gi)X6you npocpaagon xai caapeig Toll 3giou arroasain
Toll Tag cotaXag duty, IKIrall7tELV T6 bittp absthv xpuaiov Toy Etgiavew nctpat-
touttIvoug oi) yap gx&bagtv avapconov aStxoDvta ObaeV. Kai aril tttv altia 'OW
25 tthv &Bixby Ispeafigiag, Kai napginovto 6 Tt )(al gmoxptvattavog anonittwot aq)gig
o Papflapog. tot Tt1c airrilg oLv 6800 ygvOttevot, nponopguailvat ainov avagsi-
vavug abv TO rcavti InixoXou4ijaattgv lafiagt- Kai nocatto6; 'Ewa; atal3avtgg
t
Ev tteyin-trl napgytvotteaa tcantrj, gv to TOO 'Arcfp.a oixilttata itgptcpctvgatepa
tthv anavtaxo6 Eh/at agygto 46Xotc. TE Kai o-aviatv gb4tarotg lipttooligva teat
N))6iV(1.) KUK)604LEVa oi) npog ampaXstav, &XX& Irpog eimpIngtav auX-
30 nE01.1361,0..)
2apf3avoyst. [Leta St Tex Too paaagan AV Ter toiS 'Ovriyno-iou S1anpE1tf xai ngpi-
DoXov tttv Ix 46A.ow teat aka gxovta, obx opoixog 8t &amp 6 'Art 106a (p. 134
De Boor) 7c6pyotg Ixoattetto. pakavdov SE fiv oil icoppo) 'sob nept1361.ou, &tap
'Ovrtyhatog lista Toy 'Arai ?my nap& Ex6aatg io-x6ow ttIya 4)KoSottst 3oug
35 gK Tffg IlatOvaw 8taxottiaag yk. oust yap oi)SI Xiaog oil Sgv8pov nap& tot; gxetvo
Td ttgpog oixoCat PapPapotg E6tiv, aA.A.a gnEtaarre) try 6Th 1j xgxprivtat taimi. 6
St apxtTIrraw Toe, 13a? avgiou and Toi, Etpttiou aixttaXayrog axagig, pta36v ToD
givIttatog agu5epiav 1.,fil7ga9at TcpoaBoxth.v Elzag ttgicovt novw impurgacbv tlg
itapa Ex69atg SouXgiag (icaavka yap airrew 'Ovnyfiatog xaTgasno-gv, Kai Xouo-
40 OA) airrth TE Kat Tot; a.tp' a6t6v Strpcovdro. Iv Takla rif xthwri glatovsa 'ArtfiXav
anfivtow xopat atotrIS6v npolcopeu6ttevctt bis6 636vatg Xertatg 're xo.t Xeuxaig
Ira noau Eg trIxog Trapautvo6o-atg, bate tic?) gift ttcaatra 696V1] erVEXO0Vr1 Tat;
Xepoi tthv nap' exatspa yuvatxthv x6pag t, tj Kat rcXsioug 13a51Co66ag (Acrav St
/tonal. totaDtat 'OW yuvatxthv 6n6 Tat; 646vatg Ta4gtg) d8gtv giattara En) 3tica.
45 nXio-tov SE tthv 'Oviyiaiou obaittatcov ygvottevov (St' ainthv yap rj a orti tet Pa-
aiketa Aygv 686g) irr46X4aiS6a i1 toiS 'Ovriyriaiou ya.tEt }LET& icl.fiaoug aspa-
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 263
pe fiica lui Romulus... Dinspre Patavio, oral in Noricum, veneau soli s5.-1
imbuneze pe Attila, care voia sa-i fie predat Silvanus, prefectul mesei de la
curtea din Roma, deoarece acest Silvanus primise n4te cupe de aur de la
Constantius, care i§i tra.'gea originea dintre galatii din apus i fusese trimis,
ca §i celalalt Constantius, (p. 133 De Boor) ca secretar pe ling5. Attila i 5
Bleda. In timpul cind scitii impresurau cetatea Sirmium din Pannonia, acest
Constantius primise de la episcopul din cetate niste cupe de aur, cu pretul
carora urma s5. fie rascumparat episcopul, daca s-ar fi intimplat ca cetatea
sa fie cucerita Si el sa fi scapat cu viata ; iar daca ar fi murit, sa fie rascum-
parati alti cetateni luati in sclavie. Dar dupa caderea cetatii in robie, lui 10
Constantius putin i-a pasat de invoiala: el a plecat la Roma pentru trebu-
rile sale Si a dat acele cupe lui Silvanus, primind pentru ele bani. Ei s-au
inteles ca, daca intr-un anumit timp, ar restitui banii imprumutati, Constan-
tius sa primeasca inapoi cupele, iar de nu, Silvanus sä le foloseasca cum i-ar
pla.'cea. Pe acest Constantius, cazut in banuiala de tradare, Attila Si Bleda 15
1-au rastignit pe cruce. Dupa un timp a ajuns la urechile lui Attila intimpla-
rea cu cupele §i acesta pretindea sa-i fie dat pe mina Silvanus, un hot al lucru-
rilor sale. De aceea era trimisa o solie din partea lui Aetius §i a imparatului
romanilor occidentali ca sa spuna lui Attila c5. vasele au fost lasate amanet
de Constantius lui Silvanus, ca creditor, §i ca le avea, nu pentruca le furase, 20
ci le vindea pe bani preotilor doritori sa le cumpere ; ca nu se cade ca oa-
menii sa foloseasca pentru ei n4te vase consacrate lui Dumnezeu. Deci, daca
un motiv atit de just §i frica de divinitate nu-1 impiedica sa cear5. acele cupe,
ei vor trimite in locul for bani; iar pe Silvanus it vor pastra la din0i, caci
nu vor preda un om care n-a gre§it cu nimic. Acesta era scopul soliei §i urma 25
ca aceasta sä se intoarca acasa, dupa ce ar fi primit raspunsul de la Attila.
Deoarece am ajuns pe acela0 drum, am Weptat pins ce a trecut Attila inainte
§i apoi am mers impreuna cu toata multimea. Dupa ce am trecut citeva riuri,
am sosit intr-un sat foarte mare unde se spunea ca se af1a cea mai stralucita
dintre toate locuintele lui Attila, construita din birne i scinduri frumos 30
poleite i bine incheiate §i inconjurata cu o imprejmuire de lemn, puss de
frumusete, nu pentru intaritura. Dup5. locuinta regelui se gasea locuinta lui
Onegesius, impodobita i aceasta cu o imprejmuire de lemn de jur imprejur,
dar nu era infrumusetata cu turnuri la fel ca cea a lui Attila (p. 134 De
Boor). Nu departe de imprejmuire era o baie, construita de Onegesius, cel 35
mai bogat dintre sciti dupa Attila, cu piatra adusa din tara peonilor, deoarece
la barbarii din partile acelea nu se gasqte piatra Si lemn, ci se folosesc
de material adus de aiurea. Arhitectul bail fusese luat ca prizonier din Sir-
mium §i a crezut CA pentru inventia lui va primi ca rasplata libertatea, dar
a cazut apoi intr-o suferinta §i mai grea decit sclavia la sciti, caci a fost 40
facut baieFil lui Onegesius §i trebuia s5.-1 slujeasca pe el i pe cei din
jurul sau, on de cite on veneau la baie. La intrarea in acest sat, lui Attila
i-au ie0t in intimpinare fete tinere, mergind intr-o anumita rinduiala i fiind
acoperite cu voaluri subtiri §i albe, pe care be tineau in sus a§a ca sub fiecare
voal, tinut sus de miinile femeilor de pe delaturi, mergeau apte sau mai 45
multe fete. Erau multe §iruri de femei sub voaluri §i cintau cintece scitice.
Cind Attila a ajuns aproape de casa lui Onegesius, deoarece drumul spre
www.dacoromanica.ro
264 PRISMS PANITES
novTow, Tthv gEv 6wa, Tthv St Kai otvov yep6vTaw (geyio-TTI St aarri nape( ZKOaatc
CITI Ttafl) 7)(77agETO Te xai fiVou geTca.aPetv by airrth yaoypovougtvi exagto-ev.
og Si Intrriocioo avSpog xap4Ogevog yagETA Acr Sisv gni TofiS TIMM Agevoc-, Tcbv
napenogtvaw Toy itivaKa (apyi)peog St Av obToc) ES ihircog apavuov Dapflapo.w.
5 anoyeuaagevoc St Kai 'nig 7tpopevex8eictrig auto Katicog ES Ta pacriketa gxthpet
Svta Tay alkatv bt<tpTepa. Kai tv 611/1124 StalailleVa Xavitt). Age% St Ev wig 'Ovq-
yricsiou, giceivou TcapaKaeupapivou, EyKaTegeivagew eitavekriA.6aet yap aiw Tth
'ATTAXa 7CatSi. AptaTonotriadgeaa <St>, SeWaaap.tvric Agag Tijg TE yageTik Kai
tthv -Kara ytvog aircth Stayspovraw autos yap Tth 'ATTAXcit gad Trio LndvoSov
10 Tote Itparrov ES 6Niftv 1X9cOv Kai ai* Ta 7ti Tr npget, Ey' Av Takro, anayytk-
kcov Kai To 7ca.,9-og To 't 'ATTAXci, nut& o-uvExtv (TAv yap Sektav xeipa tokt-
a&tjaac KaTtaev) cruveucoxekraat Agiv oim Aye axoktiv- geTa St T6 Selitvov arto-
XlItoVTEg Ta Toe 'Ovrynaiou °lid-um-cot laricriov Taw 'ATTAka KaTECSKIWCbaaaEV
Intipantvwc, thaTe KatpoG Kcaoi3vTog it 7tapa Toy (p. 135 De Boor) 'ATTAXav
15 gattvat Toy Matgivov Ayouv Kai Toil allow Toil agcy' akov ES Xoyoug itvat
oyeaovTa grj ttokkth Kexatpio-at &aamrjgatt. StayayOmov St Agthv EKeivriv
Ttjv vita Ev (Imp KaTekimagev xcupio,), imoyatvoixrrig Agtpag 6 Mattgivoc
o-TtAlet gs napet Toy 'OviyAMOV Ta Sthpa SthcrovTa, a TE autos LoiSou, a to Pacrazi)g
aneaTakKet, Kai &run yvoii of PoiaeTat air* ical totoTe ES X6youg EMeiv. 7rapa-
20 mogevoc- St aga wig KaKgOINTIN air* 67E7.10- wig npopexaprtpouv, ETI TthV
Supav KeKketagtvaw, axptc km> Tic intee?,.&bv Trjv AgeTtpav grivimetev ayt4tv.
Atcapipov-ct St pot Kai iteptitaToug notougtvq) 7tp6 Tot irepiPokou 'TOW oiKTI-
getTcov TEpopek&bv Tic, 8v J3apPapov Ex Vic EKu3tictic Cof0Tiv etym. csTok Ag, ÈX-
ArivixA aaltacETai }LE ycovij, xcape Itpoottiabv, 656TE ge 9a1)114EIN Ott 'ye Si' £2,1,1-
25 Vget .1K6aric avAp. 4i)7cXuSec yap 6vTgc npog tfj o-yettpa 13apf3apcp yXtho-ai3
X.00 CII.V A trjv 015VVCOV it TfiV TOT90V 11 Kai TfIV Akrovicov, Scots aiacbv Tcpoc
`Pcoactioug Eirtatia Kai of> PaSicac. tts aythv tX)tiviCet TTj yawl), nA.Av by antjyayov
ainictXdrum alto Trjs OpaKiag Kai 'IllupiSog napakou. axe/' Liceivot gtv yvaptgot
wig tvwyxavouo-tv ZthyXaVOV EK re T8V 31.EppOyoTCOV IvSupeticov Kai TOD ai>xgoil
30 TAg -Keyakric 65; tc. Trjv xeipova geTattea6vieg Wxriv- oLTog St Tpuyamt gcimcet
EK6013 ebeigaw TE cbv Kai throKetpagevoc TAv Kgyakiiv nepttpoxaXa. avTaana-
aagevog St avnparcow Tic- by -Kai 7thaev ES TAN, 13apPapov TcapilPe yilv Kai f-Hov
avaipettat IKu&KOv. 6 St alteKpivaTo S Tt pookolievog Ta0Ta yvthvat gcsitoi)SaKa.
Eyth St Eytiv aiTiav nohirpaygoaiwric eivat pot TAv ÈXXAvcov (Kindly. Tote St)
35 yebacrac- EXeys cparKoc gtv &Nat TO ytvoc, KaT' tfinopiav St sic To BtalVaKt0V,
eXTIXllatVal, Tip/ 7tpOg Tth 70-TpC1) 7COTaph: Mouthy MAIN. laelaTOV St gv autrj &a-
Tpttvat xpovov Kai yuvaiKa yrjgao-Sat ifitA.ouTov. vjv St Ivreeav eimpayiav
E-KSi)actaaat frith Tok 13apPapotg Trjs 'Damn yevogtvrig, Kai Sta. -coy intapavTa
7CAOtTOV ai7TCT) '0V11711610,) Ey Tij TOV Xcaplipaw trpoxptafivat StavogA Tok
'yap
40 OX6vTac axe Tthv Ebrcopow Imre( Toy 'ATTAXav (p. 136 De Boor) ExKpiToug eixov
of Taw IKuNiv XoyaSeg St& To gni TaeiaTotg StaTi9eo-5at. aptcrrei)cravTa St gv
Talc iiaTepov 7rp6c `136>gaioug. itaxatc Kai TO Taw 'AKaTipaw E4voc-, Sorra Tth 13ap-
Pam Searafrn3 xaTa Toy 'lava EKi.)9atc vogov Ta Ka'Ca Toy nokegov auto KTTI3avTa
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 265
palatul regelui trecea pe la el, i-a iesit inainte sotia lui Onegesius impreuna
cu o multime de sclave. Unele aduceau bucate, altele yin, caci aceasta este
cea mai mare cinste la sciti. Ea 1-a salutat si 1-a rugat sa manince din ceea
ce adusese cu atita bunavointa. Attila a multumit sotiei prietenului sau si a
gustat din mincari stind calare, iar barbarii ce-1 insoteau i-au ridicat in sus 5
tava, care era de argint. Dupa." ce a gustat si din cupa ce i s-a intins, a mers
la palatul sau, mai ar5.tos ca celelalte case si asezat pe un loc mai inalt.
Noi am ramas in casa lui Onegesius, cum ne-a poruncit el, caci acesta se
intorsese insotit de fiul lui Attila. Am fost osp5.tati si primiti foarte bine
de catre sotia lui Onegesius si de alte persoane de neam ales. Onegesius 10
n-a avut ragaz s5. is masa cu noi, cad atunci daduse mai intii ochii cu
Attila, dupa intoarcere, si trebuia sa-i anunte cele savirsite in misiunea sa,
precum si nenorocirea intimplata.' fiului lui Attila, care cazuse si isi rupsese
mina dreapta. Dupa prinz, am parasit casa lui Onegesius si ne-am asezat
corturile in apropiere de palatul lui Attila, pentru ca Maximinus sa nu fie 15
la mare departare de Attila (p. 135 De Boor), fie ca s-ar duce sa-1 vada, fie
ca ar trebui O. stea de vorba cu ceilalti sfetnici ai acestuia. Noaptea aceea
am petrecut-o in locul unde am descalecat, iar cind s-a facut ziva am fost
trimis de care Maximinus la Onegesius sa-i prezint darurile aduse de el
si cele trimise de imparat si s5. aflu daca vrea sä stea de vorb5. cu Maximinus, 20
si unde anume. Am sosit acolo impreuna cu oamenii care ne duceau darurile
si am g5.sit portile inchise, incit a trebuit sä astept pins a iesit cineva sa
anunte sosirea noastra.
tmi petreceam timpul plimbindu-ma in fata imprejmuirii palatului,
cind mi-a iesit in cale un om pe care dupa imbr5.camintea sa scitica 1-am 25
crezut un barbar. Dar el m-a salutat in limba greceasca, spunindu-mi: Fiti
binevenit !", iar eu am raspuns mirat ca un scit vorbeste greceste. Caci scitii
sint amestecati si pe linga limba for barbara cauta sa vorbeasca sau limba
hunilor sau a gotilor sau a ausonilor, atunci cind unii dintre dinsii au de-a
face cu romanii. ,Si nu lesne vorbeste cineva dintre ei greceste, decit doar 30
cei care au fost luati prizonieri din Tracia sau de pe tarmul Illyriei. Dar
acestia, cind sint intilniti din intimplare, pot fi recunoscuti dupa hainele for
zdrentuite si dupa capul for neingrijit si se vede ca au cazut intr-o soart5.
mai rea. Dar omul meu sem5.na cu un scit bogat, era frumos imbr5.cat si avea
capul tuns de jur imprejur. I-am raspuns la salut si 1-am intrebat cine e 35
§i de unde a venit in tinutul barbarilor, alegindu-si traiul scitic. El a vrut sa
afle de ce caut eu sa stiu toate acestea, iar eu i-am spus ca pricina nedume-
ririi mele este faptul ca el vorbeste greceste. Atunci el a zimbit si mi-a spus
ca este grec de origine, ca a venit sa faces comert la Viminacium, oral
al moesilor la Dunarea-de- Jos, ca acolo a stat mult timp si s-a casatorit 40
Cu o femeie foarte bogat5.. Dar traiul imbelsugat de acolo a luat sfirsit odata
cu c5.derea orasului sub barbari, cind din pricina bogatiei sale a fost impar-
tit ca lot de prada", lui Onegesius, deoarece prizonierii mai instariti, dupa ce
si-i alege Attila, (p. 136 De Boor) sint dati nobililor sciti, pentru ca au o
situatie mai inalta. Mai pe urma s-a distins in luptele cu romanii si cu 45
neamul acatirilor, a dat stapinului sau barbar tot cistigul de razboi, potrivit
legii scitilor, si a dobindit libertatea. Apoi s-a c5.satorit cu o femeie barbara
www.dacoromanica.ro
991 SC1DSIlld S3.1/Islifd
5731036331(3 A23Xa1 mirmak 39 'A0d74d9g 19A13 31 0199 .5991911 '11)31

173e13137114
(1)1911,111A0, 51.1.33/1dI 93AQ0A0M10X 13A0A137172 901 (10(1310d11 A91 91A9d93/ Acrid
inesaiaky. 5901 A?ii dpA, pdpu 51De9313 91311 AOl A0713%911 A? ttA9D0111113dup 311319
-
'may n0101131? Av. 3uAonAoch 5canocpxyoup got 5D1In390 41 DA.11(9 .3olA90xXon?
9 Ia. '90A311C10%X0A? 5901 '09111011\311 5101911(041.
A? A311 you61-17 5co19-bq rocpmsyrormv
533 59od?1? Spi. 541 5131ditio9 Svgpry? `5D190X2 5(9 Aminvu 7772 59o1 5nonApthu.
ltii A(0A3710)dX .510%319 1931 AC91 A0)A3110)dX 32 Dd?lo-Kiaxrdia 4 mpi luDdis) Aok 91317331
A? 39 41 CIA1413 T1d319d11A(129 A73Xd9319 121 -11913
471 AO)A311919169 A91 A0713%91/
A9)1 .AQ11.0132
91A0A174 ACT)]. A3 5101 510713%031 AQ)319)1 7)29 31 A1,11 A1/1919d74 A17d31913
01 I" 5191 31? A(01 All)d11A031 '514.9%2 AQ)1. A(0119A (10 917131 A0)1A911
up?
'AO)A37113X 121(%12
13 A311 9 AO)A1147Jd1J1L A91 A911936. AQl AonAc,toincryu `lip 541 513pr1gp A9199
471 mA9212 .593112 13 72 .511A3u 91113 31110 50A31172191113 171e91.1dX Atornikpdu -13A32to319
9192 901. 90719A d33113 9d11 541 50)39161 103113%01/72 A91 'AOlg flodmni
413. 'AD17111) 471
pi? 52131 5pmlg (1on7r10m3indriu non9dX pm nouplayu Acon?Ticonnungx3 .nonprIltdX
9/ daus? Ap1 ACO1A7331 A017319d91A9 '1113 1113 ft9171 Ac91 939 gol (10119A "A13A9L1(11 ?290
dpk 071 d)A311(10X1272 511 A01d4199X12 '1392)27)(1911 13 471 11 AO1d91l072 q)1 31 41993119
1.13X 5103. d)A13X3 510A37190A0X912 '03.104i`21.9)4. 9199101 lux 91913%11 90313, -e4G21od3t
Acpdnyouct DIA)?Awl 5a9du A91973 1931. 3791 90713 'A13903172

11331 1,12 A043%3 527
10 541 A(0173110)cl. 591311%031 1913d93 10d)09 31 19X 1061)4 '53d2A9 319(9 Dl 1172d11.-
oz 91971 5(0%%12A111 lrri eD3d3ch `17) 5901 A371 A(?1 A(0719A 113A13 '593113%96 5901 39 -131031
A03.19e9 A(0%119 A913%37111/? A74913 11331 5721 59311713%011 57313%371 À133199 .5cd3L Anuri
nod312 saonookoR 4 319(9 171A13 59d1I. AllX'911 590711013 17331 5q3
pi? 411 I1t11A09
LEI au (boog PI? A93. '11A31 -
A731913Aa. 591A9Oddlie .d) A0713%931 0)%73A90d31
501A35` 5101(113 1219 5111 511131(371 901 .aodoth 5c01 39 5cton3712mDodit a. tiAdonk h
91 311)1 al 713%311113 5141 5111. 5901(1733 31 11331 5901 d3319 A0)(1)9 AQ)199 1A0)/172 .5(10A3710
A1363d1 7113 A13 01 A9X110)1173d19 5aonFi011ndu913 Acrio?dlms) 5cicryy17
?s A0)1
1931 5(101 A311 901 aopnrig metyraDlodu d?uct ATI ,12 3691i)-
MO1\311(10X129 À130A0d1L
A913A 5003.096 471 A(010 31. A(01A9 1Dl 71d31369 19G93X.010d3/ '9197119 5901 gg -12)119
5731A0 Amapyath d3up 9 50719A .1913%90g 1111 173e91031D?
?g 50211A0dth 3211T1
oc AC1 A0)149199d911 5101 '517319133112 931102 A(1)A13X12X 173A13 Snot AnloAod]L 09111011-
'5(10A371 Smug 901 33. Q0193119 0110931
9 5111 A073. .AQUINDI12 Xca .5coa9ldx got
9 Alaxigp 513e9111oA 41x1 413eXpdus313 nonu da1t4 4 1119713112 1913%901] 5061u11 -
13 d9A, 411 A0Xd72119 10 9111111 A? 1211A0d(1) '10A371901031 X3 5111 54199 591119 313013
51ot12 o13A1A.3 Ap `51Duchodu 4 901 50193111X1A3A noda1m3.Lapx so1m-A3113 4
soi
SE
Aka 71Aod13x o0A3i1rolA3A33o2 111 6)11272 501A0A37113/3 117102Ak
19A13 n
5101901
1931
A(01 591 59X12 À(0A37101A0)A.72 52) 12d7311 A(?1 ATA.d0)3k
A0A371/19131 AOldclkd9 ?Odin./
5101 517311%219 11 X(10 A0199 A91 711A(10d(10X1113 913(1)301 1931 5141 5910A(13 -413719
:1736D d32.19(9 1311111 A371 1st 901 (1011111 '42171031 Acerbtp ?g (i)%931(10g 1,1 A0)1
Acemtp
AO)A9X '913%311111? 1931 AT A(0%%15) 1\(2 59d31 ADd31369 9d)
-
AQ(4 1931 g.113(111e 4 ASol
op AIPID% 33. pox Arnarkp DnoX? ìouo)deAp 319119 Alta Apui32 Alt Alia lat? cp. 10112
ALLATionak 531.myy13 Àismonp.x? 531A3e119A72 ip1212 1id313613 Tom xgo ttom
Aka
.Attoird A91 ?g 1313 5211 517Din 4Aod319dx1ort Ap (Ingo ìoX91 AonodX 542. 902. noinxig
5910A0d1L 19e93A1A. 'Ald9X 311302 471 5731A072123X13 5(101 5919733112 5U1 513131j1dxp
A131d1D1inig 5aon3rlo1iCox A0A131111 19A13 513033131119 113A431131? r.0112 4 57)14:minc1o1LD7
s6 4111 A0A911 A0310)deAp 'A13311272 12%%72 513 <A91> 901 90193112 A1,113d93 A93e *A13%3117111%31
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 267
§i acum are copii. Ia masa Impreuna cu Onegesius si socoate starea de acum

mai buns decit cea de mai inainte, deoarece strainii care ramin la sciti in
urma razboiului isi petrec viata in lin4te, fiecare se bucura de ceea ce
are §i nu supara pe nimeni, dar in schimb nu este suparat de loc sau numai
putin. Cei care traiesc in tinuturile romanilor se prap5.desc usor in timp de raz- 5
boi, caci nadejdile lor de scapare sint la altii si n-au voie sa se foloseasca de
arme din cauza stapinilor asupritori; iar cei care au arme sint si mai nenorociti
din pricina rautatii comandantilor, care se feresc sa infrunte greutatile raz-
boiului. to timp de pace indura suferinti si mai neplacute decit nenorocirile
razboiului, deoarece se gasesc sub apasarea birurilor grele si a nedreptatilor 10
pricinuite de cei rah, pentru ca legile nu sint deopotriva pentru toti; ci daca
be calca unul dintre cei bogati, are putinta sa scape nepedepsit, iar daca
este cineva sarac si nu stie cum sa se apere, sufera asprimea legii, daca nu
cumva moare inainte de a se da sentinta, deoarece judecatile tin timp inde-
lungat si cer cheltuieli foarte marl. Mai trist ca once este faptul c5. legea 15
ti-o poti dobindi cu bani. Caci cel nedreptatit nu poate ajunge la judecata,
daca nu da ceva bani judec5.torului si slujbasilor din jurul sau. Yn timp ce
insira el toate acestea si alte multe de acest fel, 1-am intrerupt si 1-am rugat
sa fie dragut si sa asculte si cuvintele mele. i-am aratat ca intemeietorii
statului roman au fost oameni Intelepti si cinstiti si n-au ingaduit ca treburile 20
obstesti sa mearga alandala, ci i-au rinduit pe unii ca pazitori ai legilor,
iar altora le-au facut grija armelor §i indeleinicirea cu treburile razboiului,
fara sa fie push la alts munca decit sa se pregateasca de lupta, sa faca
exercitiile trebuitoare (p. 137 De Boor) si sa se clued la razboi intariti sufle-
teste si fara teams. Pe altii i-au rinduit sa se indEletniceasca cu agricultura 25
§i cu munca pamintului spre a agonisi hrana pentru sine si pentru cei
care lupta pentru dinsii. Au ales apoi pe altii sa se ingrijeasca de cei nedrep-
tatiti si sa apere drepturile celor care nu se pot apara singuri din pricina
firii lor slabe, iar pe judecatori i-au lasat sa apere vointa legii. N-au uitat nici
de cei care asista pe judecatori si le-au dat in seams grija de a face ca sen- 30
tinta judecatorilor sa fie indeplinita si, in caz ca ar fi judecata nedreapta,
sä se execute numai hotarirea tribunalului si nimic mai mult. Caci clack' n-ar
exista oameni care sa se ingrijeasca de toate acestea, un proces ar putea fi
un motiv pentru alt proces, fie ca cel ce a c4tigat ar cere mai mult, fie ca
condamnatul ar starui in parerea sa greOta. De aceea pentru toti acqtia 35
s-a stabilit o taxa de judecata, dupa cum s-a hotarit ca taranii sa plateasca
dari pentru militari. Nu se cuvine oare sa-1 hranqti pe cel care to apara
si sa-1 rasplatqti pentru bunavointa lui? Dupa cum este bine ca un calaret
sa se ingrijeasca de calul sau, ca un pastor sa-si vada de vite si un vinator
s5.-0 hraneasca bine ciinii §i toate celelalte vietati pe care oamenii be tin in 40
paza si spre folosul lor. Cind cei care pierd un proces platesc cheltuieli de
judecata, nu dau bath pentru altceva decit pentru faptul ca pricina lor
a fost nedreapta. Cit priveste prelungirea la nesfir§it a proceselor, cind ea
intr-adevar se intimpla, se face in interesul dreptatii, pentru ca judecatorii
sä nu actioneze in pripa §i sa gre§easca in hotaririle lor, deoarece e mai 45
bine ca judecatorii s5. cerceteze cu luare aminte §i sa amine pronuntarea sen-
tintei, decit sa rinduiasca in graba o judecata nedreapta nu numai fats de
19 Irvoerele isoriei Romaniei c. 311
www.dacoromanica.ro
268 PRISCUS PANITES
iceta3at St 'rob; v6p.oug Kara navrow, 650-Te carot; Kai 13ao-tXta nsiasaaat, Kai
oia, S Trj CE6T00 EVEETTI, KaTtfyopi4l, 6rt ye Sri ot eintopot Tobc ItEVTITag IIKINSUVen
PligOINTO, E1 1111 ye Stakaaeov Ttg 96yot ten/ Sum. orrep oinc Eni Tthv rd.ouaicov,
dala -Kai nevi-rum, e6pot its 6N. 7aTiggeXo6voreg yap obSt carrot arcopia IX.tyxew
5 Solsv Sixag. Kat "cob's° nap& (p. 138 De Boor) rat Kat ob nap& `1)0.4taiotg gOvov
crugPaivov taTtV. xdptv St ogoXoyetv Tl roan tni Tr) airrthbrrapVecro kX.su8spia,
xcti tit) Tth trct Itokcgov gayovrt SE6IN5T13, 656TE CE1)TOV St' anstpiav ij into T&V
7E0A,C111(.0V etValpEallVCEt ij tpsixporca 6E6 ToD xpriaagtvou icok4e69ctt. agetvov
St -Kai wig olictoratc State XoCat `Regal:01 xpthgsvot. narepaw yap ii St Samfacuv
10 is akoog gpya IntSsucv0vTeg, g(p' b Tthv caaew ansxogIvoug µsrtEvat 6,nsp ctkoic
icaXa vevoluaTat, crompovicoucrt ateig Ini Tot; agapTfigaatv etiansp 'cob; oficsioug
nanag. oust yap oust akotg 8clvaTov, & 1tEp Eid)acag, >=naycty Sting. EXsu8spiag
St Tponot nap' ctircoic rtXstarot, ijv oi) govov rtsptovTeg aala Kai TEXEUT6VTE;
xapKovTat StaTarcovreg xctra Tfig rceptouaia; iv polikovrat TpOnov, Kai vOgog
15 ta'CiN 510Ep EKCECITOg Tastrcthv nspi Tthv irpocripcovraw potacipyotto. Kai 8; Sa-
tcp0aag Etpi cbg ot µiv vOgot xaa,oi xai i no) tTsia `Pcogaicov aya9tj, ot Se apxovreg
obx Ogota Tot; nalat 9povavorsc akfiv Stakugaivorcat.
TabTa StaXsyoggvcov figthv, Tcpo6eA.8thv Ttg Tthv Ev6o8sv avoiyet rag sivag
Tot rrept(36Xou. lye) St npoaSpawbv enu&Ogriv 6 Tt IrpeETTOW 'Ovriyfiato; "rllyX6tV0t.
20 anayysilat yap at gs (3olae68a1 Tt nap& To0 <nova) `Pcogaicov iiKOVTOg nps-
crikuTob. 6g St anexpivaTo ak4S got tv-csgscraat gtxpov avagsivavry galstv
yap akov bitettvat. Kai Si) oi) noAlor) Staysvogtvou xpovou, ca; npoiovra siSov,
npoaskacbv EXeyov thg 8 `Pcoga 1cov aka)/ aan4eTat npeclauTfig, Kai Sthpa It
aka ijKw cptpcov abv Kai rw napa 13ao-atcoc negtpatvrt xpuaicp. tanouSadyct
25 St g; Xoyoug ta,9sty or xai irks 13o6XsTat StaXtys68at. 8; SS To 're xpucriov Tet TE
Sthpa tica.sucse Tobc npoSfpcovict; Staa5at, tilt St arrayyt?attv Ma tgivq) cbc
ij ot akixa nap' akov. tgfivuov Toivuv gnaveXacbv Toy 'Ovnyficrtov napayive-
a8at. Kai ei)8i)g 'KEV tg Tfy cricrivfiv. npocrstnthv St Toy Mattgivov Epctaxe xaptv
ogoXoystv 67[43 Teiiv Scbpcov akth. TE Kai Pact? st Kai avripthra 6 Tt Xtyetv pouX6-
30 gevog akov tLETERgillifaTO. 8 St Etpaalcsv fixstv tccup6v &ars 'Ovnyfiatov gegov
tV avap6notg E'EtV -agog, situp nap& 13aatAla tax 6v Steuxptvflcret Tet ag(pil3oXct
TTY cstputpa cruvto-st Kai ogovotav `Pcogatotg )(at (p. 139 De Boor) 06vvotg xa-
TacrTflasTat. ysvflo-sTat yap gvatvos oi) gOvov Tot; Evasatv apportpotg o-Dwpoov,
axxa wat Tei) CYcpetgpo,) otKw alma& ECtpEcEt 710116t, tnurfiSstog k act Elko.; TE Kai
35 Oi aka naiSsc paaact TE KCEi Tw eKEiVOU 1661.LEVOt ytvst. 6 Sfi 'Ovriyliatog Etprr
«kat Ti nototivreg xexaptagevcog 13ao-act .11 onco; nap' ako0 Ta 40.130x AA-
kin»; anoxptvagtvou St cbg Staf3ag gtv sic Tfiv Tcogaicov 13a6asi. Tfiv xaptv ica-
taaficret, Steicpwfiaet St 'Ea ag(piPoXa, Tag CEiTiag Stspsuvthv Kai Taina; KaTet <VW)
Trig elpflvrig Atkov 9s6p,ov, Etpamcev tKEINCE epstv 13ct6tXsi TB tad Tot; (114' Ct6TOV,
40 alrep 'Arr401,Xag 006XETat. «ij olsaaat, EcpTi, Tovaloug TOCSODTOV aurapAcsav
akov eoaTs IcaTarrpoSotwat Searc6Triv Kai avaTpotpiic Titi; nap& Thcoaatc Kai ya-
gsTthv Kat naiSow xaTaktycopflastv, µij gsf.cOVTCt St in/El:Gaut Tliv napa 'ATTfiX4,
SouA.ciav TOGS nap& Tcogaiotg nkoinou; auvoiastv SS entgtvovTa efj OiKEicE TOV
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 269
oameni, ci §i fat5. de Dumnezeu, ocrotitorul dreptatii. Caci legile sint acute

pentru toata lumea, a§a c5. de ele ascult5. chiar §i imparatul. Iar cit prive0e
invinuirea ca cei mari ii silnicesc farce primejdie pe cei saraci, nu tiu daca
mai e cineva care ramine nedescoperit i scapa de pedeapsa. Lucrul acesta se
intimpla nu numai celor bogati, ci i celor saraci, caci daca gre§esc, nu pot scapa 5
de pedeapsa. Acestea se petrec pretutindeni (p. 138 De Boor), nu numai
la romani. Faptul ca §i-a dobindit libertatea it datore$e intimplarii, iar nu
stapinului care 1-a prins in r5.zboi, caci putea sa fie ucis de catre du§mani
din pricina nepriceperii sale sau pedepsit de catre cel care 11 prindea, in caz
de fug5.. Romanii se poarta mai bine cu sclavii care ajung in miinile lor, caci 10
fats de ei urmeaz5.' povata parintilor §i educatorilor, ii feresc de rele, ii fac
parta0 la lucruri bune i-i pazesc de gre§eli, ca pe proprii for copii. Nu este
inga'duit sa fie pedepsiti cu moartea, ca la sciti, iar mijloace de eliberare
sint foarte multe i se folosesc de ele nu numai atita timp cit traiesc, ci Si
in preajma mortii, deoarece dispun de avutia for asa cum le place. Si r5.mine 15
lege ceea ce fiecare hotar54te asupra avutului sau inainte de a muri. El mi-a
raspuns atunci cu lacrimi in ochi ca statul Si legile romane sint bune, numai
conducatorii nu mai sint intelepti ca alt5.'dat5. §i le-au stricat.
Pe cind stateam astfel de vorba a venit cineva dinla'untru Si ne-a deschis
portile imprejmuirii. Eu am alergat repede la dinsul i 1-am intrebat 20
ce face Onegesius, deoarece doresc sa-i dau o veste din partea solului roman
sosit de curind. El mi-a raspuns ca voi avea prilejul sa-1 intilnesc, daca
mai Wept putin, caci e pe cale sa iasa. Nu mult timp dup5. aceea 1-am
v5.zut ie0nd §i m-am dus s5.-1 vestesc ca solul romanilor ii trimite salutari,
iar eu am venit sa-i aduc daruri din partea lui impreuna cu aurul caruit de 25
imparat. Solul ar dori sa stea de vorb5: cu dinsul, unde i cind va crede de
cuviint5. Onegesius. Acesta a poruncit insotitorilor sai sa is in primire aurul i
darurile Si m-a rugat s5.-1 anunt pe Maximinus ca vine indatb.' la dinsul. Eu
m-am intors i 1-am vestit ca.' sose§te Onegesius Si intr-adevar a venit in cort,
s-a adresat lui Maximinus i i-a spus ca-i multume0e lui i imparatului 30
pentru daruri, apoi 1-a intrebat ce are de gind sa-i spuna de a trimis dup5.
dinsul. Acesta i-a raspuns ca a venit timpul ca Onegesius 55. poata dobindi
o mare glorie intre oameni, daca se hotar5.0e sa se dud.' la imparat i sa des-
curce neintelegerile ivite intre romani (p. 139 De Boor) i huni, rinduind intre
ei pace §i unire. Din acestea ar urma nu numai un mare folos pentru amin- 35
dou5.' neamurile, ci §i pentru propria lui cask caci ar dobindi avutii mari,
0 ar ajunge pe veci, impreuna cu copiii sai, prieten al imparatului i al celor
din familia imp5.rateasca. Atunci Onegesius 1-a intrebat ce trebuie sa faca
spre a multumi pe imparat §i cum ar putea el sa descurce toate aceste nein-
telegeri? Maximinus i-a raspuns ca, daca trece la romani, va dobindi recu- 40
no0inta imparatului Si va dezlega neintelegerile, cercetind cu de-am5.'nuntul
pricinile spre a le solutiona in raport cu conditiile de pace. Onegesius a ras-
puns c5. va impart5.0 imparatului i sfetnicilor sai ceea ce dorqte. El a
spus: t0i inchipuie oare romanii ca ar putea s5.-1 momeasca pins intr-atit,
incit sali paraseasca stapinul, s5.-0 bats joc de educatia sa din Scitia, de 45
sotiile i de copiii sai §i sa nu doreasca mai curind robia la Attila decit
bogatia la romani? De altfel, daca va r5.'mine acas5., ii va putea sluji mai
www.dacoromanica.ro
270 PRISCUS PANITES
To° Seo-noTou icaTanpaOvetv augov, tcp' oig ainOv 6pygea3at Ka Ta `Pwaicov

6up.0aivet, fj nap& ayEig tk3Ovia aiTia imayea0at ETEpa ijnep tKeivcp So ice!: Sta-
npgailevov). Tanta eipriKcin Kapt noteraaat Ttjv npog &nay eio-riyriaagevog
EvTeu4tv nepi cbv rcuv0aveo-aat aino0 13ouXoge0a, (oi) yap TO Mati.tivo,) cbg Ev
5 gig, TeXobvTt 1 auvexijg Trpoao Sog rjv sincpenfig) avexcbpst. tycb St Tij barepaia
ES Toy 'AvciiXa nepiPoXov acptKvoi3Rat Sthpa Tfj aitou Koi.4cov yap.eq, (KptKa St,
6VOtta arr) E4 fig auras masc. tyeyovetcsav Tperg, (by 6 icpeaflinepog fipxs Tcbv
'A-KaTipcov xai Tcbv Xotirdw e9vo5v 'rah, vel.toiltvow "rely npOg tu5 Howe? /KuSixliv.
'tvSov St To0 nept1362,ou icketara ITUyxavev oinjgaTa, Ta µev EK craviScov tyyki)-
to cpcov Kai lipp.ocri.ttvow gig ei)irpticetav, Ta St tic X.i.)yaw KEKaaeptitvcov Kai npog
ebainTra tirgealitvaw, 11.43cf3kruttvcov St 46Xotg <KUKkoug) airoTeXacstv. of
St KUKXot EK TOO g5thpouc apxOgevot ES UyiOs (p. 140 De Boor) avtf3atvov 116.4)10)g.
t vTabaa Tic 'ATTiVol tvStamoRtvrig yageTilg, Sta TOW npog Tij 96pa f3apPipcov
ETuxov Et05.50U Kat aintjv Ent aTpcbgaTog 1.taXaxo0 Ketptvriv icaTaal3ov, wig
15 EK Tfjs tptag nacuTorg TOG tStapoug CSKEITOIAVOU, 6CSTE too airabv PaKetv. nepteine
St ainfiv aepanovrcov ir1.110og -Kinacp. xai 0epanatvat Ent TOO eSeapOUg avTtKpi)
ainfig Kaafwevat 636vag mac xpthi.tao-t Stercoixt7Aov tirtl3kriario-ol.ttvag rcp6g
KOattov taarguiTaw 13apPapudbv. npoaekacbv Toivuv Kai Ta Sthpa AsToi Toy dam-
e:110v Sobg intgtetv -Kai Zni Ta Eupa ti3aKov oirfigaTa, tv oig StaTpifletv Toy
20 'ATTfiXaV eT6yXaVEV, anEKSEXollEVOg olLoTE intcW.aot 'Ovnyfiatog. flag yap
ano Tcbv &nob oiKipataw gEkriX6Set Kai EvSov hv. tteigi) St toO navTag iaTa-
tievog rckil0oug (yvc'optilog TE yap Zav wig 'ATTijka cppoupoig Kai Toig napeno-
i.ttvotg ain4S Oap(3dpotg On' obSevog SteKaAuogriv) eiSov ickfiaog nopeutwevov
Kai 0poOv Kai 06puPov nepi Toy Tonov yevoilevov, cbg ToD 'ATTIjka intetovrog.
25 irpoilet St Tar) oirfulaTog pasgow 0-00apern toe xaKet ireptpkercogevog. c'in St
67reWk.0cbv cybv Tth 'Ovriyriaio? Zatil npo Tor) oixtwaTog (nokkoi St T@v apsplapri-
Tijastg epos talfiXoug tx6mov TEpOatECKEV xai Tljv aino0 Kpiatv eSexovTo),
Elta eitavtet cbg T0 orxriga Kai npt-aPetg nap' draw ijKovTag PapOttpoug eStx6To.
'Eliot St g7TEKSEX011tVq) Toy 'Ovnylicnov `Pcol.tiaog Kai lipogoi-nog xai Ta)-
-30 gavog of E 'ITaXiag ek0Ovreg nap& Toy 'ATTijkav irptaPetg Tcbv cptaXcliv EveKa
Tthv xpuactw, auplrapOvTog ainoig Kai ePouaTtxiou Tot) KaTa KcovaTavoTtov, xai
KawaTarmiaou, avSpOg EK tic llatowov xcbpag Tfig into 'AtTfIX.a. TaTTOggVilc,
ES Xoyoug fiX0ov Kai avipcnow, noTspov Stricpeifttev ij entiatvetv avayK461.te0a.
Kai ti.to0 cpficravTog, (14 Toinou xdptv ircuaol.tevog To0 'Ovriyrialou "wig nept136Xotg
35 irpoaKapTepcb, Kai arrepomjaavTog, <ei) ainorg 6 'ATTIjA,ag ilp.spov Tt Kai itpdov
icepi Tfig npeafielag etICEKOWITO, Zkeyov iniSailtbg KaTaTptneaSat Trig yvcbgrig,
(Dad noXeptov KaTayytiaetv, et plj ye aincii ZaPavOg fj to Imbp.aTa neilipaziri.
airo0auttaVnow St fittthv Tfig anovoiag Toy f3appapov, biroXalhbv 6 Tcogaog,
npeaf3euTtjg aviip Kai Icokkaiv IcpayilaTcov Egmetpog, eXeye Ttjy aka ileyiaTriv
-40 tixnv xai 'rely EK Tfig toxic Siwainv 4sipetv (p. 141 De Boor) ctin6v, thCSTE
t1.1) aVeXECSaal, Stxatwv XOyaW, Et till npOg aino6 voRiala inrapxetv ctinoUg.oiSirco
yap Tcbv neonate Tic EKuatKfig 11 Kai t Ttpag aptarccov yfig toaaOta Ev oki7Cp
KaTEEpax91, &ate xai Tthv Ev Tth Ikeavo. vijacov apXEW Kilt TrpOg 716613 Tij Exu-
0tKfj xai `Palaioug KXE1V Ec cpOpou anaycortiv. tcpttilevov St npOg To% napoiiat
45 7CXELOVOW Kai Ent gegov aiS4ovTa TfIV etprilV Kai tg napo-ag eintvat floaxo-aat.
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 271
wor, deoarece va potoli minia stapin.ului salt impotriva romanilor, cind

acesta se va supara pe ei, decit idaca se va duce la romani §i va fi invi-
novatit ca a savirit lucruri impotriva dorintei lui Attila". Dupa ce spus
aceste cuvinte mi-a dat voie sa-i arat Si eu ce dorim sa mai aflam de la
dinsul, deoarece Maximinus indeplinea o insarcinare oficiala i nu putea pa- 5
trunde la el oricind in chip nestingherit. Apoi Onegesius a plecat. A doua
zi m-am infatip.t la rqedirtta lui Attila si am dus daruri sotiei sale, care
se numea Creca. De la accasta avea trei copii, dintre care cel mai mare
domnea peste acatiri Si peste celelalte neamuri ce locuiesc in Scitia pins la
mare. Inlauntrul imprejmuirii se aflau mai multe cladiri, unele facute din 10
scinduri sculptate Si potrivite cu indeminare, altele din birne curate §i
cioplite cu maiestrie in lungime, cu canatele aezate pe butuci in forma de
cerc, insa acqti butuci, luati de jos in sus, (p. 140 De Boor) nu erau prea
mari. Inlauntru locuia sotia permanents a lui Attila i am aflat intrarea la
ea cu ajutorul barbarilor care erau linga 41. Pe ea am gasit-o stind jos 15
pe o patura moale, iar locul era acoperit cu covoare de ling, pe care se putea
calm. In jurul ei se aflau o multime de sclave, iar cele care stateau jos, in fata,
brodau ni§te tesaturi in diferite culori, pe care barbarii le purtau ca podoabe
peste hainele lor. Am p4it spre dinsa Si i-am dat darurile, dupa un salut
prietenesc, apoi am ie0t §i m-am dus pe la_ alte case, unde avea obiceiul 20
sa petreaca Attila, a§teptind sa iasa Onegesius, caci venise i el de la locuinta
sa §i se afla inlauntru. Pe cind stateam in mijlocul unei multimi mari (caci
eram cunoscut de paznicii lui Attila i de barbarii care it insoteau i nu
ma oprea nimeni), am vazut multa lume care se ingramadea, alerga §i facea
galagie pe locul unde trebuia sa iasa Attila. El a ie0t din casa pa§ind maret 25
§i privind cu ochii in toate partile, apoi s-a oprit impreuna cu Onegesius
in fata palatului. Aici se aflau adunati multi din cei care aveau neintelegeri
intre ei Si urmau sa primeasca judecata lui. Apoi a intrat in casa Si a primit
pe solii barbari veniti la dinsul.
Pe cind a§teptam in nelini§te pe Onegesius, m-au intimpinat 30
Romulus, Promutus i Romanus, care sosisera la Attila ca soli din Italia
in legatura cu vasele de aur, fiind de fata si Rusticius din partea
lui Constantius, i Constantiolus, un barbat din tara paionilor, aflata sub
supunerea lui Attila. Ei au intrat in vorba cu mine $ m-au intrebat data
plecam sau avem porunca sa mai raminem. Eu le-am raspuns ca tocmai 35
de aceea Wept pa Onegesius inla:untrul imprejmuirii spre a afla noutati de
la dinsul, apoi i-am intrebat §i eu claca au primit raspuns prielnic §i binevoitor
din partea lui Attila cu privire la solia lor. Ei mi-au spus ca el nu vrea cu
niciun pret sa -§i schimb3 0.'rerea, ci ameninta cu razboi, daca nu-i este pre-
dat Silvanus sau nu i se trimit vasele de aur. Noi ne-am mirat de ingimfarea 40
barbarului, iar Romulus, un barbat care luase parte la multe solii §i §tia multe
lucruri, ne-a spus ca Attila a avut mare noroc, iar norocul i-a adus puterea,
(p. 141 De Boor) Si de atunci nu mai poate suferi sa i se spuna adevarul
in fats, decit in masura in care cuvintele se potrivesc cu interesele sale. Caci
niciunul dintre conducatorii din Scitia sau din alts parte a lumii n-a savir- 45
it atitea fapte mari intr-un timp a§a de scurt, incit i-a intins stapini-
rea peste insulele Oceanului Si toata Scitia i rivnqte sa aiba un venit din
www.dacoromanica.ro
272 PRISCUS PANITES
tthv 05t Iv fitav Ttvog nuaoptvou, noiav 686v tpaneig tc Iltpo-ag 1Xasiv Suvf io-etat,
EXeyev 8 `Pcop.6Xog prj noXX6,5 Staatfwatt 'rely Mrj6wv thpecrtavet tfss Eicuauclg
oust 'yap Oiivvoug aneipoug ttic 6SoiS ta6Tig eivat, etXXet neaat tc ainfiv 11113E13XTI-
Ktvat, ?allot; TE trjv X6pav xpartio-avtog, Kai `Pcogaicov Stet Toy Tote o-uvtcrtagevov
5 noXei.tov trei o-upPaXkovtcov. napariku4tvat St is vriv MfiScov T6V TE Bacsix Kai
Koupaix tobg Satepov is Trjv Teoitriv ariXu36Tag gig 6p.atviav, dvSpag ToIV
Paalk CLOW Ext>38v Kai no? o1 ickii3oug dpxovtag. xai tobg Stu Pellnickag Xtyetv
cars Eprip,ov tneX4ovteg xeopav xai kilIVTIV TtV 71EpaU.OatVTEg, for 6 TO11.162+.0g Tip/
Mat&rtv that 4/ETO, REvzsicaiSexa Staysvoiltvcov filiepthv opri Twee Oneppetvteg
10 Lc Tip, Stxriv crt13aXov. XritCop.tvotg St Kai T13IV yf1v Katatptxoucrt nXilaog
Ilepat Kay IncX86v Toy crtp6v bnepiccitievov ettpa EX:fio-at 13eXeov, ei)CITE atpEtg Stet
TOTS Katctaxovtog Ktv86vou avaxcopijaat etc To67ticrco Kai Ta opri ticscX3eTv &A-
viv ayovtag Xeiay. i yap nXciatri i)na T8v Saw thAtiito. ciact(3outifivoug
St T1jV tcbv noketticov Sico 4tv tttpav tparcAvat 686v, Kai getet "[fly Ix Tic bciaXou
15 agTpag avanclircogvilv cpX6ya tKenev nopeutvtag futepthv okiyaiv 686v etc "at
oiKeta thpucta9at Kai yvOvat of> noXIO Stacrt figatt :t0v 14118oiv &psi:naval TO
IKuatrtiv. Toy oSv 'ATtfiXav In' airreiv itvat 3ouX6Revov ou novijo-ctv no2Aa
°Ste 1.taxpetv av6aetv 686v, &ate Kai Mil Soug xai tletpSoug Kai rItperag napa-
crytio-ca4at Kai avayKacsetv EXZetv tc copou anaymytiv. napetvat yap auto pet-
20 xtgov 86vatitv, fjv oi>8tv Bvog incocrtfiaetat. fatbv (p. 142 De Boor) St Kara
Ilepatbv 1Xactv aircov tneu4ap.tvcov Kai tit' eiceivoug Tptvat Tay neacgov, 6 Kcov-
crtavtioXog EXcyc SeSitvat iifinate Kai Iltperag kSicog napaatricrapsvog avti
yiXou Scanotrig ticavfl4et. vOv titv yap to xp6atov icoggeo-aat nap' aircthv Tfic
etiag EveKa. et St Kai Ilap 4oug Kai MilSoug Kai Iltpo-ag napacrtficsotto, obic
25 EU. Tcottaiow etvgecr3at t6v abto6 vomp4otttvcov etprtiv,aXla 3epetnovrag nept-
cpavaig fiyricrewevov xaXeneotepa giCI.T64E1V Kai oinc aveKtet keivotg enttetwata.
Av 8' di> gin, As 6 KcovatavtioXog Inc! crtparriyoD Tcop.aiow, fig xaptv
o 'Ara Xag naps Paaataig tSt BMW T6 Toil 96pou entKaX6ntovtog ovolia, bate
ct6TO atvripeo-iou npotpacret Toil To% o-tpatriyorg xcopilyougavou tag o-uvtgetg
30 ZICntgitecp5at, EXeyev oS pet& Mil Soug Kai Iletpaoug Kai 110c:rag 'NAST° To 6voga,
6ncp airtov 13o6Xovtat `Pcoi.ta Tot icaXetv, Kai Tint atfav, 1fj airtew Tettmcavat vo-
1.4oucrtv, anocretadgevov avayKacretv Nag avti crtpatiya Pao-tXta npocrayopei-
etv, Or! yEip Kai xaXeitaivovta eXhetv cbg txeivo 'Lay of abToil ,aepanorctg eicst
atparrlyoi, auto St of To% Pao-ae6ouat 'Po.w.ccitov 61.tottp.ot. Eo-ecrat St obi( etc
35 icaKpav tfig icapo6crilg air Suvaticcog aigriatv. arpaiveiv Kai tato Toy SEoy
TO Too 'Apeog avatAvavta 4ispos, ancp 8v fepew xat naps tcbv Exuatiobv (3acn-
Xtcov Ttikogevov, ofct Si) TO ecp6pcp Tay noXtgcov avaKeiticvov, Ev To% nakat &pa-
vto,8-fivat xpovotg, Etta Stet (36og copefivat.
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 273
tributul luat de la romani. El nu se multumeste numai cu atita, ci vrea

mai mult sa cauta sa-si mareasca puterea printr-o naval5. impotriva persi-
lor. Cineva dintre noi intrebind ce drum. s-ar face ca sa poata merge la
persi, Romulus raspunse ca mezii nu sint la o mare departare de sciti
si c5. hunii cunosc bine acest drum, deoarece s-au dus odata pins la ei, in 5
timpul unei foamete care le cuprinsese tara si cind romanii, din cauza razboa-
ielor ce purtau, nu i-au putut ataca. Deci hunii au n5.v5.1it si au patruns ping
in tara mezilor, sa anume Basichos sa Carsichos, urmasi ai unor regi sciti,
care domneau peste mai multe neamuri si mai tirziu venisera la Roma
pentru o alianta de arme. Acestia au spus c5. mergind tot inainte 10
au c5.15.'torit printr-o regiune pustie si au trecut un lac, pe care
Romulus credea a fi fost lacul 1Vleotic ; si apoi, dupa un drum de
cincisprezece zile, au suit niste munti si au coborit in Media. Pe cind
devastau tara sa faceau pr5.zi, le-a iesit in cale o mare multime de persi,
care au umplut aerul de s5.geti, incit au trebuit sa se traga inapoi, din 15
pricina primejdiei ce-i ameninta. Trecind prin munti, au pierdut o parte
din prada cistigata, deoarece cea mai mare parte le-a fost luata de mezi.
Ferindu-se de un atac al dusmanului, apucara pe alt drum si mergind
ei prin locuri unde piatra de mare scoate flacari, au ajuns acasa peste
citeva zile. De aici se vede ca nu-i mare departare de la mezi ping in 20
Scitia. Deci, daca Attila ar dori s5. intre intre in ceasta tars, n-ar fi prea
greu si nu s-ar osteni prea mult pe drum spre a ataca pe mezi, parti si
persi si sa ajunga sa-i sileasca sä plateasca tribut, deoarece are o armata
careia nici un popor nu-i poate rezista. Noi (p. 142 De Boor) am aratat
ca am dori ca Attila sä porneasca impotriva persilor si sa stramute raz- 25
boiul in alta parte, dar Constantiolus ne-a spus ca ar trebui sa ne temem
ca nu cumva Attila sa invinga cu usurinta pe persi si apoi sa se intoarca
spre noi ca &Capin, si nu ca prieten. Caci in clipa de fats romanii ii trimit our pentru
rangul sau ; insa cind va rapune pe parti, mezi si persi, Attila nu va mai ingadui
sa' se faca o deosebire intre imparatia romanilor si tinuturile sale, ci ii va socoti pe 30
fats drept sclavii s5.i sa va aseza pentru ei rindueili mai aspre si cuneputint5. de in-
durat. Rangul, despre care pomenise Constantiolus, era titlul de comandant ro-
man pe care Attila it primise de la imparat sub forma unui tribut camuflat, adic5.
i se trimitea o sums anumita sub cuvint ca comandantii romani sint rasplatiti
cu un salar. Asadar, staruia Constantiolus dupa ce va zdrobi pe parti, mezi 35
§i persi, Attila va privi cu dispret spre acest titlu de comandant, cum tin
s5.-1 numeasc5. romanii, va respinge demnitatea pe care ei socotesc ca-i fac
o cinste si ii va sili sa i s° adreseze cu titlul de imparat nu cu cel de co-
mandant. C5.ci Attila spunea cu ingimfare ca comandantii nu sint decit niste
sclavi si numai imparatia romani ar putea sa se masoare in cinste cu din- 40
sul. Dar va veni in curind timpul cind puterea sa va spori si mai mult,
iar semne in privinta aceasta i-a aratat chiar Dumnezeu, prin faptul ca
i-a scos la iveala sabia lui Ares. Aceasta trecea drept un obicet sacru si era
venerata de c5.tre regii sciti, deoarece se afla in protectia zeului razboaielor.
Ea s-a ivit in timpuri mai indepartate si a fost gasita prin mijlocirea unei 45
junce.
www.dacoromanica.ro
274 PRISCUS PANITES
Kai eldt0-TOU Myatt/ TI. irspi tthv xaascrromov PouXoptvou, 'Ovincriou 6ng-
keX4orrog, nap' ainev il2kSop.ev Kai e7tapeolLE4a nepi T8V eCT7TOU6aCleVCOV gay-
,aavetv. 6 St nal irpotepov PapPapotg StaXexagic nuatcsaat pe nap& Ma4tgivou
eneTpEsItE, T1Va 'Po)i. tato], livSpa Tcbv 6nattiabv napa Toy 'Atthkav npeapguopsvov
5 CrTaXollatV. hg St napaacin, tg To CrKTIVAV EcppcOv &rep grpirro got, Kai 6 TL
8E1 XeyEtV ef,W Xiftpiv 6 13apPapog imibv En69ETO dila 'c Ma 4tttivqt (3oukeucsattevog
gnavfaaov cbc. Toy 'Oviyhcstov, Xtycov cbg geXouo-t get, `Ropatot a6TOv napa
oxptig gX,96vta ..cc-fw agytikacov Evetca Stal.tyscrat, Et St 'wino° Stagetptotev gic-
ntpwstv (p. 143 De Boor) Pautkta Ov 13o6Xetat npeal3eua0p.evov. Kai c636g.
10 petttvat pc Tay Matpivov napeicagOaato, Kai fpcovca airrov hye napa Toy 'M-
Th Atty. Kai ptxpov totepov inte4ex9thv 6 Ma Weivog Ekeysv eaeXELV TOV f3etp0apov
Nopov h 'Avatatov ii Egvettopa npecif3e6ca9at. ph yap tiv bakov napa robc
eiprattvouc 6 t4ctuaat. Kai tbg actor) anoxptvap.tvou p.ii xphvat gni TAV npeapeictv
TODg dvSpag Ka? 0DVTa. DItolLTOUg KaalaTEIV pacnket, EipiKevat Toy 'AttfiXav,
15 EL IA EXOWTO notch/ 6, 13o6Xetat, 6nkotg Ta atupif3oXa Staxp19hota3at. gnavek-
Novrew St fatiov gg Thy O'KTIVAV, Tatoiaog 6 Tor) 'Optcycou nathp AKE XeyCOV cbg
aptpottpoug 61.tilg 'Arch ?tag gni To CFUJZIOGLOV nctpcocakei yevhcrea3ctt St aka
nepi. 9' Trig hp.tpac. cbg SI Toy xatpov gwukaattev Kai gni TO 5Et7LVOV KX0eVTEg
napeyevoggaa fweig 'cc Kai of tthv ganepiew Tcopcticov npgafletc, Eattigev gni
20 'rob 6So6 avtia 'Archka. Kai ica.tica of oivoxoot Kara TO grixatptov e7teSoaav
E.&vog, cbg Kai talc npe Thg ESpag Ine64acsat. o6 Sh yevop.tvou, -chg Icaticog
anoyeucsagevot gni tobc 9pOvoug hkaottev, o6 /Set xakaatvtag SetnVETV. npog
St 'wig Toixotg Tor) oixklatog netvteg imipxov of Slypot g gicattpag nkcuprig.
gV 1.1.8c:rataup St AcYTO gni taivic 6 'Arch Xag, gttpag 467ElCsagV ickivic Onapxo6-
25 Gig air*, pea' hv 13a3goi TLVEg elit TAV &no° avhyov EI)VAV KaX0ItTOLLeVTIV 686-
vatg xai noticikotg napanetacrgacst tcOo-p.ot) xciptv Kaaanep gni Ta5V yagoiwtow
'EXXivtg te Kai Twatot icataoiceudcouutv. Kai Tcpcirchv !ley tv6p4ov Tiov Set-
nVO6VTOW TglV TAV eV 864t4 TOD 'Arch Xa, Seuttpav SI Thv eixbvuttov, gv h gtuy-
xavopev 6vteg, npoicaaecratvtog futCov Bepixou napa Eic6aatc e6yeyovOtog avSpog.
30 6 yap 'Ovhyho-tog gni Sitppou AGTO ey 8E1...4 tfig 'cob Pacnktwg ickivrig. avutcp6
SE 'cob 'Ovhyrpiou gni Sitppou glalKOVTO 86o tc-iw 'ArthXct naiSwv- 6 yap npe-
o-136Tepog Ent Thg gxeivou haw xkivhc, oinc gyy6g, akk' en' tixpou, gaol: -coil natpog
flktnow gg yhv. 7ECLVTOW St gv KOcspx13 Kaaccrceotow, napaacitv OiVOXO0c "* 'ATTAXCL
otvoo xtcsaiptov LitiSi8 watv . Seap.evog SL Toy tij 'Eget 7EpeoTOV hanciceto. 6 St
35 'r4 aanacsp.ti) ttplagic Staviatato. Kai o6 npotepov it f' at tug hv, npiv h TO
°Lvov* anoyeucrap.evog f Kai gicitubv angSwice TO xtuo-613tov. xaSeaavta St
("kat/ vi.) <ai*> (p. 144 De Boor) Tponcp of napoweg ITILLOW 5EXop.EVOL Tag
icaticag icai get& Toy ItanaugOv anoyei)gevot. gicacyrcp St erg oivoxoog napilv,
6v /Set xata CSTOTX0V eicrtgvat, Tor) 'Arch%a oivox6ou 6nettovrog. ttp.riavtog
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 275
Pe cind fiecare dintre noi se pregatea &I spuna cite ceva in legatura cu
cele vorbite mai sus, a iesit Onegesius, iar noi ne-am indreptat spre dinsul si
am cautat sal ne informam despre misiunea noastra. La inceput, el a schimbat
citeva cuvinte cu unul din barbari, apoi s-a intors spre mine si m-a rugat
sal -1 intreb pe Maximinus urmatoarele: pe care dintre fostii consuli vor tri- 5
mite romanii ca sol pe linga Attila? Eu m-am dus in cort si i-am imparta-
Ot lui Maximinus ceea ce mi se spusese, apoi m-am sfatuit cu el in privinta
raspunsului ce urma sal fie dat la intrebarea puss de barbar si m-am intors
la Onegesius, pe care 1-am instiintat ca romanii ar fi bucurosi sa vie el
insusi sal stea de vorba asupra neintelegerilor ivite intre cele &ma parti, 10
iar daca incercarea aceasta va da grey, (p. 143 De Boor) atunci imparatul
va trimite ca sol pe cine va crede de cuviinta. Atunci Onegesius mi-a porun-
cit s5.-1 chem in grabs pe Maximinus, care a sosit numaidecit si a fost con-
dus in fata lui Attila. Nu mult dupa aceea Maximinus s-a intors si mi-a spus
ca barbarul doreste ca soli pe Nomus, Anatolius sau Senator ; ca, in afara 15
de cei amintiti, nu va primi pe nimeni altul; ca, dupa ce i s-a raspuns ca
acesti oameni an fost banuiti de complicitate si nu pot face parte din solie,
Attila a adaugat ca daca nu vor face asa cum doreste el, atunci neintele-
gerile vor trebui solutionate pe calea armelor. Dupa ce ne-am intors in cort,
a sosit tatal lui Oreste si ne-a adus stirea ca Attila ne pofteste pe amindoi 20
la un banchet, care va avea loc pe la ora a noua din zi 10. Noi am pazit
ceasul ce ni s-a rinduit si am sosit ca oaspeti la masa impreuna cu solii roma-
nilor din apus, oprindu-ne drept in fata lui Attila. Paharnicii ne-au intins
cite o cupa, dupa obiceiul locului, spre a inchina si noi, inainte de a lua
loc pc scaune. Am facut intocmai, adica am gustat din pahare, apoi ne-am 25
indreptat spre scaunele pe care trebuia sal ne asezam si s5. mincam la mass.
Toate aceste jilturi erau 'asezate linga peretii casei, de o parte si de alta.
Drept la mijloc, pe un pat, statea Attila, in spatele sau se afla alt pat, iar
alaturi de el erau citeva trepte ce duceau la acest pat. Acesta era acoperit
cu tesaturi de pinza si cu covoare de diferite culori, cum sint acela ge care 20
grecii si romanii be folosesc la nunti. Cel dintii rang de cinste pentru meseni
era socotit cel din dreapta lui Attila, iar cel din partea stings venea in al doilea
rind. Din intimplare, in acesta ne aflam si noi, iar in fruntea noastra era
Berich, un barbat de seams printre sciti. Onegesius statea pe un jilt, in dreapta
patului ocupat de rege, iar in fata lui Onegesius au luat loc pe un jilt doi 35
dintre copiii lui Attila. Caci cel mai in virsta statea pe tronul lui Attila,
insa nu aproape de el, ci la o margine, cu ochii lasati in pamint, din sfiala
fatal de tatal sau. Cind s-au asezat cu totii la locurile lor; dupa rinduiala cuve-
nita.', a venit un paharnic in fata lui Attila si i-a intins o cupa de yin. Attila
a luat-o in miini si a inchinat in cinstea celui dintii oaspe din rind cu dinsul. 40
Cel onorat cu aceasta inchinare s-a ridicat in picioare ; si nu era cuviincios
sal se aseze la locul sau inainte de a gusta sau de a goli cupa, inapoind-o pahar-
nicului. Apoi Attila s-a asezat pe pat, (p. 144 De Boor) iar cei de fata
i-au inchinat paharele in acelasi chip, adica le primeau de la paharnic si
gustau din ele, dupa ce inchinau. Pentru fiecare persoana venea cite un pahar- 45
10 Este aproximativ ora 3 dupa amiaza.
www.dacoromanica.ro
276 PRISCUS PANITES
Sg xai Tots Seutgpou Kai Taw Wig, Kat fiptig To% icrotg 6 'ATTAXag IS4teacrato
land Cnv T(DV &MOW "Cg1V. 41 511 danaapth newton/ TIIITISEVTOW, DREVIECFCCV pt v
of oivox6ot, Tpdneat Se geTa Tiw to 'A.rufiXa napetievto mad. 'we% Kat Tat-
tapag dvSpag ij Kai raefoug. Saev Exacmog oiog TB AV Tov rt payiSt gnIct3epavcov
5 peraXaPelv (11) One 41thv tff s tthv Spovew 4aog. Kai npth-cog data 6 to 'ArrfiXa
nipgtig xpethv naripri nivaxa ygpow, Kai of n-dot Staicovo4tevot get' OLToV
CaTOV xai oa Talc Tparcgatg engaecray. dal Toil pgv dXXotg Pappdpotg Kai
IslatV MAL/TEAM Seinva icarec:rxeUao-to KincXotg Intxelpeva apyuporg, Tifil St 'Arript.q.
Ent TOD 4uxivou RiVaK0g fiv OiZtV latOV KpE6V. tlEcptov Sg LUDT aV Kai. by To%
10 daotg dnacrtv gSeixvu, To% yap dig eixoxiag avSpacrt xiaticsg xpucraT TE xai
dpyupar gneiSorro. TO St ako° gxrappa 46Xtvov Av. Xtrei St a&r4) xal gaNc t
t'rOyxavev °Loa priStv tthv Maw nXijv Tot) xakipd elvat Sta9uXerrrovo-a Kai
oke TO napricopeptvov airrth tiopog ogte of tthv PapPaptxthv intoSaperrow Seapoi
OUTS to Innou of xaXtvew &crimp zthv Wow Ext4Cov, xpucrth it Xiaot ij TLVt TeloV
15 TIIIICOV licoagEPro, Tthv SE 6wcov Tthv by Tots npeocotg nivattv Intte,Uvuov (Iva-
Xcoftwrcov, ndrceg Stavgcrtrigev, xai oi) npotepov gni Toy Sicpov dvacrthg 'Way,
npiv fj xaTa vflv npottpav ta4tv Ztcacrrog Trio tniStSoptvriv &nth olvou nktipri
g4gnie iciatxa Toy 'ArrliXav crthv eIvat Ineu4dgevog Kai Toiitov Ttwriagyrog airrob
Toy wonov tx(latallp.EV, Kat Szinepog tido:ma tpan413 Inetiacto niva Etepa
20 gx0W IS&Stpa. cbg St Kai airroCS of navreg peraal3ov, Kai Tt aura k4avaatarrsg
TpOnsfp aunts gxntovreg gicaagcraio-av, gntysvoggvrig gcrngpag SdSeg avimarlo-av,
SOo St arcucpb Tot, 'ArrfiXa napeX9Ovreg f3dp13apot &otta nenotriggva gkeyov
vixav airrof3 xai Tag -Kara nOXegov dSovreg &mac. gg of.ig of 'dig Euwxiag ang-
fiXenov, xai of pgv iiSovco Tag 7I01flp.aalV, of Se Taw noMpow avaptiwriaxopevot
25 8illyeipovto wig ypovfigaatv, 41XXot Sg excbpouv ES Sdicpua, by bno to xpOvou
ficsagvet To cythpa Kai (p. 145 De Boor) flauxdcstv 6 &Tog i)vayxdcet pad
St 'at dapaca Exa-rig 'Etc napeXathv ypsvoPkal3fig gaXolcota Kat napaariga xai
obSgv ortg c8.eyyopevog ES ygXana ndvtag napecnceimae napeXadv. pa' ov
bnetcrilX0-8 Ztpxcov 6 Maupobo-tog. 6 yap 'ESbccov aiyaw naps Toy 'ATTIPaLV
30 eX4etv napgnetcrav ág Tij giceivou anouSt rep yepEnjv anokriwOttevov,fw xatet
tfiv tthv Poppdpow eiA.Imet xthpav 'r BXfiSce, neptanoaaatog thy, anokeXoinet
St aiyrilv gv Tfl EKUalKt nap& To() 'ArriiXa Savoy 'As.ricp nsi.upaeig. aaaa ..rg
Eltv Totainrig Stligaptev aniSog, 'rob 'ATTAXa xaleniwavrog, Ott ye Srj S vjv
(Artily gnavfikkv. Tote St Sta Tay 'Mg eixoxiag icatp6v napskathv Tth 'se eiSet xat
35 wig taalulaat Kai tfj pcovij Kai 'wig crupcsxupgvcog nap' aka npoTepoligvolg
Ofipaat ('r ydp Abcroview trio TCDV Ofivvow Kai rip/ ToW renscov napaplyvbg yX8T-
Tay) deorrag Stgxee Kai S daPecrrov opplaat ygkona napeaxeimo-e nkr)v 'ATTAXa.
autos ydp gpsvev acrrepqriig Kai To EISog apetkperrog Kai of.)Sev are Xgyaw
okenotthv yacotog exOpevov ITaiveto, nkfiv Stl 'coy VE6TaTOV Tthv naiScov ('Hpv-dg
40 Se ovop.a wimp) Eicrtovra xat napes:n(6ra etkice tns napstrig yakrwol:g anol3Xincov
15ppaat npog aisrOv. tpoi3 Og 4aup4ovrog, oncog Troy ply tiXlcov naiScov e? tycu-
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 277
nic, care trebuia s5. intre pe rind, dupa ce ie§ea paharnicul lui Attila. Deci
Attila a inchinat pentru al doilea §i pentru ceilalti, apoi ne-a onorat §i
pe noi in acela§i chip, dupa ordinea scaunelor. Cind toti au fost cinstiti cu
inchinarea ce li se cuvenea, paharnicii s-au retras, §i pe urma au fost w-
zate mesele, dincolo de masa lui Attila, fiind cite una pentru trei patru bar- 5
bati sau chiar mai multi, a§a fel incit fiecare putea lua din bucate stind la
locul sau, fara sa iasa din rindul scaunelor. Mai intii a intrat sclavul lui
Attila, aducind o tava plina de carnuri; in urma lui, sclavii tuturor celorlalti
meseni au pus pe mese piine Si bucate. Pentru ceilalti barbari §i pentru
noi au fost pregatite mincari alese, servite pe farfurii de argint, ins5. lui 10
Attila i s-a adus o tava." simpla, de lemn, pe care nu era nimic altceva decit
came. De altfel, el s-a aratat cumpatat §i in toate celelalte, deoarece pentru
ceilalti barbati s-au dat cupe de aur §i de argint, pe cind paharul sau era
de lemn. Simpla ii era i imbracamintea, caci nu se ingrijea de nimic altceva
decit sa fie curata. i nu se deosebeau intru nimic, nici sabia, nici legaturile 15
incaltamintei sale barbare i nici friul calului sau, care nu avea podoabe
de aur, pietre scumpe sau alte lucruri de pret, ca al celorlalti sciti. Dupa
ce am gustat din mincarile servite pe primele ta.vi, ne-am ridicat cu totii
in picioare ; i nimeni nu s-a intors sä se wze la locul sau mai inainte de
a fi golit cupa de yin ce i s-a oferit, pastrind ordinea de la inceput i inchi- 20
nind in s5.natatea lui Attila. Dupa ce 1-am cinstit in acest chip, ne-am wzat
la locurile noastre. Pe fiecare mass a fost adus5.' a doua tav5., cu alte bucate.
SfirOnd de mincat i din acestea, ne-am ridicat iar5.0 in picioare, in acela0
chip, am golit paharele Si apoi ne-am wzat din nou. Deoarece intre timp se
facuse sears, au fost aprinse faclele, iar doi barbari au inaintat ping in 25
fata lui Attila §i au recitat versuri, alcatuite de ei, in care cintau biruintele
i vitejia lui Attila in timpul razboiului. Mesenii i§i intoarsera privirile spre
dinsul. Unii admirau stihurile, altii erau induiop.ti in sufletele for de aminti-
rea razboaielor, iar altii izbucneau in lacrimi, deoarece i0 aveau trupurile
s15.bite din pricina virstei §i (p. 145 De Boor) erau siliti, fara voia lor, sa 30
duca o viata lin4tita. Dupa stihuri i cintari a venit un scit pocit la gura,
care spunea tot felul de glume Si ciudatenii i nici o vorba la locul ei, incit
ne-a flcut pe toti sä ridem cu hohote. Dupa dinsul a intrat Zercon din
Mauretania. Acesta fusese indemnat de Edecon sa se intoarc5. la Attila,
pentru ca la staruinta acestuia sa-i fie data inapoi sotia pe o care luase in 35
timpul cind se afla sub scutul lui Bleda, in tara barbarilor. Zercon 10 15.-
sase aceasta sotie in Scitia, atunci cind fusese trimis de ca..tre Attila ca sclav
in dar lui Aetius. Zercon a fost iwlat in nadejdile sale, deoarece Attila s-a
sup5.rat ca s-a intors la dinsa. Deci Zercon a folosit acest prilej al ospatului
§i-a schimonosit figura, imbracamintea §i vocea pe masura cuvintelor ce 40
rostea, amestecind limba ausonilor cu a hunilor §i gotilor, §i i-a umplut pe
toti de veselie, facindu-i sä izbucneasca intr-un ris care nu mai contenea.
Numai Attila a ramas neclintit, cu fata neschimbat5. §i n-a aratat nici un
semn de veselie, nici prin cuvinte, nici prin gesturi, decit ca a ming-fiat pe
obraz Si a privit cu ochi dulci pe cel mai mic dintre copiii sai, anume Ernas, 45
in clipa cind acesta a intrat Si s-a apropiat de dinsul. Eu m-am intrebat plin
de mirare de ce nesocote§te Attila pe ceilalti fii ai s5.i, iar pe acesta it
www.dacoromanica.ro
8LZ Sf1OSTI1c1 S3.LINIVE1
Itiod 59clac. 32 A0Al2N? 'LOC? A92. 'AQOA 9 50A3likleDX9d1031 09ij 5069 5131Act9 541
A0)1A099V 51JA0)(1) 1:9X A01
6d7311 Q0199 ical A(onTrioolteluj An! A13A.31(31? 120d31.
AC92/ 33191363 5901 5131A911 01 910,111V, 172A3Nn3d0A.L10d11 91 A31i Q0199 196.0129231
50A3A, 9119 79 Q01 5921911 1De9394191)A9 noic,tol 50 32 A? 01 4019011TiCL9 AON1(12
g
A411 `1)1319A A31l081643uct pc.? cstxou 4411 01...533..A7eloutod chou A13cl31d1)oL90du
573dTriii, 39 51.tA3719A3A, pc? A91 Ampl,tAltAID, A3T10e'1cL umttdX 57)7141 .IDALtead)972

531Ao,t3y pm VI 50)1(X9Ai11 401 Al A91 -A0A9dX pm 59 Ltd)?, 3e? M3'y 17331 A91 -1y,
ILL1 Any A133/Ti31103172 573T14t pm!. Aocbtui ATut979 Drip 5191 Atovkoy o1393v-tod?
AQ1 7)10,1114, AO)A311A.0232 pm )21 layiDucl 9A3119Dlteo20up 31,17317m9 `TworhipdA.
0/ Am(hudkoicct cin(p3 Au1A9droc X 12 `ctoptuoaod, 59d9A72 ctonrIcolid9 ATI N? 5111
t-oAp `51319ayv 591A9102 79 A? 01 dminou 13N. 1212 A0A,91e Altiadp cbi
cbdpddnd pc?
A0)1
A0)19Ti719dA. (10A31iCIOA0317)12 221ACID .13 50 79 N? 541 (1029A(19 41193A7312
A31i44323 Q01973 1d331 5031)9x 541 clonc,ti 541371DA., d) 9171 aa (wog
pm AQ1
5i1A1331.? A0)2}911 A? (11 51;09119,1, A0)1A3e91202172d2Al2 31)0y9 59d11 A3Ti 411
17331
SI A(n199 3190
39it3d9A.Lt1Lp Ài99% pc? 5i0nou 79 57134)9 olarod? A199TikldX -02/7i3319
Arq Actmikt 39 Apay? 5qco..c,1) 51,1,1 51.tX91 Amimpctaimi. A411 A1)d31odic ADIAOTi19293
A0A2119)11.01( ugm 31 59du A9]. Àvyl,taiy, 41.1 A311 DX1DMIA. 131? 510:19031731A33/
3314th97g `5209adX Sqoi 32 57221931 AOd02 3111i2213 .131(1974 A3 61991 72 pm 1331031
4 goi 7310111V, 4131i1)A. 12d7331 12192V, A0)1 513.199 A0)1911A.13d11 LI Ai 4/310d11113 11A0X3
oz Al3A31122
59114L 131(9X3d7331 113X ,d931 A91973 531A9g1(3 Drip 1911 N? Q01 5none3 -pkay
A022 511A990d601(1d) .1)3110X913 01901323 d9A, 59111, 5101A.1%13Ti 21 510A.91( pox Ill
A01 AM-420M 11(1331912d7)3/ 1931 50199313 A01 A0)1A9d931 43tiegn iyFluovth wity(p1
11,1 ltd41tic 50A21i9191A7312 902123 pm A91 1)1A911/X3 A0,21(Dd1d331 19x 599(1(d) AL119131
'013X323 91311 79 91 AoA31132 pi? AU]. Alm) Akt 531A9ify? 5? A0A31,9 *A311LIAL7d1?
sz 72 7?219d31439 pc? las)AmDour 51eqD 5D1 513,011y, `1.3103X? pm 01 Cbd310d3L (133/9d1
9d1211 31 A9197) A3110e1c41913 11)X 53 A4t1 AD1X0)93 A31ii1319d1? 3A173d3Act9 39 pc? 51.41
5bA71C31 Dlip 01(39 VI A91 Aod31903dat A0)1 A(02)011. pap
dpA, AoLodvdltu,
A013e 0199 1)1A0A9X4C11 59d31 '54017331 9d7331 31 AD 39 91 A01903L1in9 -9106
59A31199Aockb Al*Ad) 51)1144 'ars:mg 01393%3N3dnu X71 `dypADismoyx 59 01gp vdDu
os no113y6 01'y91D3up 503dyndkoic ÀtdvX 19A9912 All cin,Q13 9X11)ACIA, '013X93319 9d7231
d9A, A91 7231091)ij A01992030 1)119 5101 1913V)19 94911 Q01 9x1,13.1y, A193del7d3c.
59A311931369 9 5011A1219A0)31 41.1 AilAktd13 51019TIOI, 17331 511)epi3 A3911.62 pc? DT' -
A9dX 173693119XCld) A0A9dX 'A1399(1331973d931 A72 0199 13)19ACIA. A0dO)LQ3 11109
59d31. 01Q01 39(12A3313 5q3x7o9d 19N (10%1Ad0193 919(101d33/ ION 13A3A. CIOTiDON -
SE
(l0A31i 9d319kae 133111413 .A139(92 A91 32 A0X1Ad01731 13N1,1401A9 5173At1eV, 41, 1DX
.7)1310293 510d310d)TiV . d91 01131(1)X3 51o1 A1973Ti9A9 53 AO Ao 39 413. 903.973 90 -(19
A39udo2x3A mm.I.exv AunxDpg A0)41Z 59X117)119 diM9 1931 A41yy031 ,CTip A9199
AtTAR Acodcpmi, 'ApinA99 ,e311 19x Ai,t1 noApArarnmx virot A91 QOl notinoic
541
Aodum m313;9106 onc7DclI313u? 493191 A01 A3 uti. 073 ApN110)119d19 AO)Xd9 M019T1A,9I
32/9 12LI0 Q01 noidaoddi ALA 'WON pm C0690,1, 1A11 1A3 A01 Ami391.1111L3 7Daki.3133N.
5113.9m. 72 `51.t.A311ltd1dyp 9 SounvIDAgym 911393 301 nodvddrid ACOA31191ddCIA? A9199
toeppdoidau LN as ,ogoa rap 4 A41 A99i3e3d19thp L got nitro 0199
17)e90212 41131iDA, Ai1199901 A4Ad3d) AnDaos) ptiou A91 Q01 (10Al1132 A9A101
A9d17331 g 5oc1dd70d A.1317% 01 un0(l3'1(19Dd A91 AOA11ilDN 3a3x7N? 1DA4dX 541
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 279'
.are mai mult la inima, dar barbarul care statea ling5, mine si care intelegea
limba ausonilor atragindu-mi luarea aminte sa nu destainuiesc nimic din
cele ce-mi impartaseste, mi-a spus ea niste ghicitori ar fi prezis lui Attila
ca neamul sau va cadea, insa va fi restabilit de acest copil al sau. Deoarece
ospatul s-a prelungit pins tirziu noaptea, noi ne-am restras si n-am staruit 5
mult la bautura.
Cind s-a facut ziva, ne-am dus la Onegesius si i-am spus ca ar trebui
s5. ne dea drumul pentru a nu mai pierde vremea degeaba. El ne-a raspuns
ca aceasta este si dorinta sa si ca Attila a hotarit sa plecam. Apoi a tinut
indata sfat cu privire la hotarirea lui Attila si a alcatuit o scrisoare ce tre- 10,
buia data imparatului, fiind de fata secretarii si Rusticius, un barbat originar
din Moesia superioara, care fusese luat prizonier in razboi si pentru stiintai
sa de carte fusese rinduit de care barbar in fruntea slujbasilor insarcinati
cu alcatuirea scrisorilor. Dupa ce a iesit de la sfat, ne-am rugat de Onegesius
pentru punerea in libertate a sotiei lui Sylla (p. 146 De Boor) si a copiilor 15
ei, care fusesera luati ca sclavi cu prilejul cuceririi orasului Ratiaria.
El nu s-a impotrivit in privinta eliberarii lor, dar voia numai ca ei sa fie ras-
cumparati cu bath multi. Noi am staruit cu rugamintile, i-am aratat ca ei
au cazut prizonieri numai printr-o intimplare si i-am amintit de starea for
stralucita din trecut. El s-a dus la Attila si a eliberat-o pe femeie pentru cinci ia
sute de monede de aur, iar pe copii i-a trimis in dar imparatului. Intre time
ne-a poftit la mass si Creca, sotia lui Attila, in casa lui Adamis, care era su-
praveghetorul treburilor ei casnice. Ne-am dus la dinsul impreuna cu mai
multi fruntasi sciti si am gasit acolo destula bunavointa, deoarece ne-au
primit cu vorbe placute si cu mincari alcse. Fiecare din cei de fata se scula 25
in picioare si, cu ambitia spccifica a scitului de a se arata darnic; ne intinclea
paharul plin si-1 lua inapoi, dupa ce imbratisa si saruta pe cel care it golise.
Dupa ()spat ne-am dus in cort si ne-am culcat. A doua zi Attila ne-a chemat
din nou la masa, iar noi ne-am infatisat in aceeasi ordine, ca mai inainte,
si am inceput sa ne ospatam. Pe pat, alaturi de dinsul, nu se mai afla de 30,
data aceasta fiul cel mai mare, ci Oebarsios, unchiul sau dupa tats. In tot
timpul ospatului, Attila a staruit pe linga noi cu cuvinte magulitoare sa
spunem imparatului sa-i dea lui Constantius care ii fusese trimis de Aetius
ca secretar, sotia fagaduita. Acest Constantius, sosise la imparatul Teodosius
impreuna cu solii lui Attila si fag5.'duise s5. caute sä pastreze mult timp pacea 35.
dintre romani si sciti, dac'a i se va da de sotie o femeie bogata. Imparatul
a primit si i-a spus ca ii va da de sotie pe fiica lui Satornilos, un barbat
de seam). atit prin averea cit si prin neamul sau. Dar accst Satornilos a fost
ucis de sotia imparatului, anume Athenais sau Eudocia, caci era cunoscuta
sub doua nume, si imparatul n-a putut sa-si tins fagaduiala din pricina lui 40,
Zenon, un fost consul. Acesta se sprijinea pe un numar mare de isauri, cu
care avusese prilejul sa apere Constantinopolul in timp de razboi si era atunci
comandantul armatelor din rasarit, El a scos-o pe fata din inchisoare si a
dat-o in casatorie unui oarecare Rufus, o ruda a sa. Deci fiindu-i rapita aceasta.
fata, Constantius se ruga de barbar sa nu-1 lase batjocorit, ci sa i se dea fata 45
rapita sau alts sotie cu zestre. De aceea, in tot timpul ospatului, barbarul
staruia p?. ling5. Maximinus sa spuna imparatului ca nu trebuie sa -1 insele
www.dacoromanica.ro
280 PRISCUS PANITES
4 aiyea Toy Kowaravrtov VosiSog Stap.apretv. outs yap pacstXei t T6 vei,Sea3ca.

Ta0Ta St 6 'ArefiXag gvertUero, breocsxol.tEvoo KOWCSTaVTIOU xpfillara Sthaetv,
Et Tthv Caraoireow auto reap& `Pcogaiotg Karsyyuriaeiri yuvli
Tob St CTDRITOCIIOU 151TE4X,ROVTEg PlETa trjv Vi/KTa fulepthv Stayevogtvow Tptthv
5 8111 (petaiREV 86)potg tOlg 7IpoCIfIKODCTI, T1.1.1119tvreg. greeting St 6 'ArefiXag Kai
Btptxov Toy Ala,/ Ev t(9 crowcoaicp repoKa9ecr9tvra tivSpa t6v XoyeeScov Kai rroXA,(iv
gv t EKuauct Kovaiv lipxovra Trap& 13acrata npecyPeucrOilevov, ,5?Acog 'CC Kai
autov, ota Si) npto-Ptv, t rrap& Twilaiow Sgacraat. notootthow St fipthv trjv
ITOPEICIV Kai repo K64133 KaTaXOCT6VTOW ttvi, iiX0) EK6911g &yip KCETCLaKOqg EVEKOE
lo EK ttig `Po.taiow tg tip/ Pappapov StaPEPTIKthg x6pav- Kai aUT6v 'ArrfiXag ava-
cricoAoretcrag vat 7CapEKEXEUOTITO. tfj St g711.0661) St' grtpow Kal-teiw nopeooptgvow
Ap.thv, dvSpeg f' Tan/ 7ta Pet. EK69alg SouXeuovrow flyover:, &ciao) Tel) xeipe Se Se-
Atm cbg tong Kara reast.tov avaevreg Searcorag. Kai gni kiaow [3' icepaiag txovrow
awpotv Tag KeyaXag 11.430.6vreg avecrecti,poxrav ty' &Toy St Ti, EKuaticilv Ste-
15 tfi ctilEv, 6 Beptxog gKotvlovet TE f11.1TV "[fig 680r) Kai firoxog Ttg Kai tretrilSetog
IV011gETO cbg St rev Icrepov greepatcamiev, gv txapoD fn.& gytvero p.oipa &Cc
Ttvag to.A.oug repoyaeretg tic Tthv aepanovuov auvevexaciaag Kai reporepov Rtv
Toy TIETCOV ayeiXero, b -thy Mati.avov Swpriaap.evog for. 6 yap 'ArefiXteg Tearer:Lc
Toi,g apy' autov AD-yr/Sag lEapEKEXeixscao S(.5potg Toy Mattri:vov eptA..o ypovfl-
20 csaaaat, Kai EKaarog tnercoilyet berrov aieth, 11E3' crw Kai 6 Beptxog. aiyoug Se
Xaftebv Tobg (Moog alteREARE T6 crthypov SriXthaort el( tqg gerptorrirog t (snook-
Kern. toOtov OUV ayeiA.ero Toy TITTEOV Kai are o-uvoSotrcopery 06TE CTUVECTTaiaaal.
AVeCIXETO 61CITC 111.1tV Ev Tfl PapPapcov xeopcic yev6p.evov crol.tflouXov Eg rano repo-
eXaciv. Kai IVT6i39EV Sta trig (DtX.irc,rou ETrt -rely 'ASptavointoXtv trjv Tropeiav elCOLTI-
25 adj.leaa. tv (p. 148 De Boor) .6 Stavaleauo-ap.evot Eg X6youg fiX4ol(ev Tth &pin)
Kai autov T11g rcpog fitaig estomtfig Karei.tegyage8a, Ott ye Stj opyi4erat ()OK &St-
KoOatv oi)Sev. aepandm-arceg o6v autov Kai gni gcrtiao-tv KaXto-avreg 4copwrj-
crailev. Kai Tth Btyt?4 gv T1j 68th artaveficrcevreg grci trly EKuaticilv treave4eurimet
Kai Ta naptt 'ATTfiXa filav rig uiri T repeaPeia areoKpicreeog eipriptva &myriad-
30 1.tevot trig gleavoSou eixOttega. obg St gg Tijv Krovaravrivou rcapsyev011eaa, gem-
PerPola9at gel/ CP61.1,Eaa rev Btptxov ..r4g opyrig og St nig aypiag ouK eltaarrsto
yi)aewg, &XV gg Stayopag eX61/81, Kai ty Karriyopicit e7tOtEtTO Toy Metttplvov,
oSg grpricrev sic trjv EKo3tK1jv StaPag rev 'ApeOPtvSov Kai T6V 'Aanapa rl.vSpetg
arpargyobg griSettiav /cape( 13ao-tXet gxetv gotpav, Kai 6; gv 6Xtycopice Ta icaf
35 abroi)g 17C01110-aTO trly PapPeeptKfiv gA.eyecg KompOrrica.
noroz A
'Av4e1Aavra St Toy BtyiXav sic Tfiv EKoaticrjv Kai eV Ok toy 'ATTI'IXCEV Tortotg
Starpipetv o-ovtPatvev aytKomvov ICEFIUST1iVTEg EIXOV of repo.; TOOT° napeesKeua-
opevot PapPapot Kai to xpiniata, dire() t4 'ESelecovt gicOincev, ayeiXovro. 05;-
40 St Kai autov 7CCLP6 toy 'Artf12).a,v hyov, Kai ONTIOCOTetTO, 6TOU Viptv TOCIOCITOV
ytpot xpocriov, Ecp13 oiKeiag TE Kat TthV lICEPER01.1eVOW repovoiag EVEKCE, GTE 111)
gvSeict Tpoythv .11 TIMM =WEL fi Kat T@V yoprrlythv ineouyiaw 6,e6 tqg gccpit;
IKSarravriatvraw 6So0S Statiapretv tqg Teepi r6g Tepealkiag csrcouS.6g napecricsuacr9.at
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 281
pe Constantius in n5.dejdea sa, caci nu se cade unui imparat sa-si calce cuvin-
tul... Attila facea toate acestea pentru motivul ea Constantius fagaduise sa -i
dea bani, daca va reu§i sa ia in casatorie o femeie bogata de la romani.
Am ie§it de la ospat la sfir§itul noptii §i dupa trei zile am fost lasati sa
plecam, fiind cinstiti cu daruri potrivite. Attila 1-a trimis cu noi ca insotitor 5
pe Berich, care §ezuse la ospat in fata noastra si era unul dintre frunta0.
El avea in stapinire mai multe sate" din Scitia §i mergea in solie la impa'rat,
fie pertru a duce Stiri, fie numai pentru a primi daruri de la romani. Yn timp
ce calatoream §i ne prega'team sa poposim linga un sat, a fost prins un scit,
care venise in tara barbarilor ca spion trimis de romani. Attila a poruncit to
sa fie ucis prin rastignire. In ziva urmatoare am trecut prin alte sate §i am
vazut doi barbati, care fusesera facuti sclavi de catre sciti §i erau purtati
cu miinile legate la spate, pentru cal 1§i omorisera stapinii capatati in timp
de razboi. Scitii le-au virit capetele in doua lemne despicate 1i i-au rastignit
pe cruce. Berich ne-a insotit tot timpul cit am mers prin teritoriul scitic, 15
aratindu-se blind §i prietenos cu noi, dar dupa ce am trecut Istrul s-a suparat
din pricina unor pretinse neintelegeri iscate intre sclavi. Mai intii, el §i-a
luat inapoi calul pe care it daduse in dar lui Maximinus. Caci Attila poruncise
ca toti frunta§ii sciti de pe linga sine sa-1 cinsteasca pe Maximinus cu daruri,
§i fiecare din ei ii trimisese cite un cal, intre care Si Berich. Dar Maximinus 20
a oprit numai citiva, iar pe ceilalti i-a trimis indarat, dorind sa faca dovada
de cumintenie §i masura. Deci Berich §i-a luat calul inapoi si n-a mai vrut
s5. calatoreasca §i sa ia masa impreuna cu noi. A§adar semnul ospitalitatii
ce ni s-a aratat in tara barbarilor a mers numai pill in acest loc. De aici
inainte am calatorit prin Philippopolis pine: la Adrianopol. In acest oral 25
am poposit §i am cautat sa intram in vorba cu Berich. Am trimis sa-lintrebe
in legatura cu tacerea sa fate: de noi, deoarece nu-i facusem nici un rau Si
el nu avea nici un motiv s5. se supere. L-am lini§tit Si 1-am poftit la masa,
apoi am plecat mai departe. Pe drum ne-am intilnit cu Vigila, care se ducea
in Scitia, §i i-am imparta§it cele spuse de Attila ca raspuns la solia noastra, 30
pe urma.' ne-am vazut de drum..Cind am sosit la Constantinopol, am socotit
ca.' Berich a uitat de suparare, dar el n-a lepadat firea sa de salbatic, ci a tre-
cut la certuri, invinuindu-1 pe Maximinus ca la intoarcerea sa din Scitia ar
fi spus ca Areobind Si Aspar, conducatori de o§ti, n-ar avea nici o trecere
inaintea imparatului, ca ar fi nesocotit faptele for Si ar fi vorbit cu dispret 35
de u§urinta barbarilor
CARTEA A PATRA
La intoarcerea lui Vigila §i sosirea sa in locurile in care se afla Attila,
i-au ie0t in intimpinare barbari anume pregatiti pentru aceasta, 1-au incon-
jurat 1i i-au luat banii adu§i pentru Edecon. Ffind condus in fata lui Attila 40
Si intrebat de ce a avut atitia bani, el a raspuns ca din prea multa grij5.
11 AceastA situatie (cf. si supra despre una din vaduvele lui Bleda) atesta pe de o
pane existents unei populatii sedentare (romanice gi alte elemente prehune), care mentinea
o productie agricola necesra si hunilor nomazi, iar pe de alts parte indica, ca forma de
organizare, comunitatea sau obstea sateascA.
www.dacoromanica.ro
282 PRISCUS PANITES
Se aim Kai tg alxhaVorcov &fly, no?,,Xdiv Kara rip Twhaicov Scriatvrow aka
Tobc crtpio-t npocriiKovrag Xi)oacraat. Kai 6 'ArriiXag. «Oa' oiirt, Ecprj, au novripov
alipiov, ray Btyi2t.cty Myow, Thy &Km, CTOT4OIIEVO; A.116Elc, 0i)U Carat aot npo-
tpacrtg ixavrj etc ro rljv KoXactv Statpuyety, pcicovog hey 'Mg ofig Sanavrig napa-
oxtufig aot xpiparcoy intapxo6crig, Kai rcbv biro cot arrow Kai bnc4uyicov ?owl-
ario-ohtyow, Kai 'Mg raiv aixhaVorcov ki)accog, fly obv Matttivcp nap' the dioptKo-
haw no-1.6'N anriyopcuaa». 'mina (p. 149 De Boor) Ein CoV rov °toy (fjv St Kai
'r Bty1Xcic rote np6rov tic Thy (3ap Papaw fiKoXouariKcbg xtbpay) icpct xaraj3kri-
a.qvat napcKekci)craro, ci µlj cpadaag Einot, lircp 'at xpfutara Kai St' fly airiay Ko-
E10 hi4st 0 St thg Cacao-aro rov naiSa gni aayarov arsixoyra, ec Sencpuet TE Kai ?ao-
cpuphoi)g trpanri Kai ays136a Thy Show en' (Array ((Amy re icpos, oim Ent rev
vCov rev aStKoOvra of Kai priSey hcA.A.fics-ag ra TE Cane? 'Eot MOVI. Kat TO CO-
van) Kai rip Pautkei. hacriatyra acycy, csuvexibc Se eg 1KE6ict5 rpenOttcyog,
&o-re airthy hey ayatpeafivat, Stawatlyat St ray naTha yvobg Se 6 'Arri-ilttg a' no
35 TthV T5EKCOVI. Elpiptvcov priStv 51ml/six:yam rev BlyiXay Cy Stall° 1g cryat npootr-
ratty, oi) nporepoy ki)acty anctkilaag, npiv it rov nal:8a eKnehtvag trepag ait0
v' xpuoiou Airpag bnep rthy crtpertpaw icogiaot ki)rpow. xai 6 hey eSeScro, 0 Se
Cc rljv Tcopaicov tnavtict Enchnc Se Kai 'Opearriv Kai 'Hakay 0 'Arrfikag Cc riiv
Kcovoravriyou.
20 4. "Ott ine aptporepaw 'ArrfiXa TE Kai Zlivawog alrotipcvog 0 Xpuoacptog.
Cy aycovio Ka8EOTfIKE1 7IaV'CCOV Se auto cOvotav TE Kai anouSily otwchnpepovraw,
CSOKet naps rov 'ArtfiXav npcafki)ccsaat. 'AyaroXtoy Kai Nogovt Toy itev 'Ava-
rOktov raw 410 riautXect dpxoyra re?6y Kai rag auvaijKag trig CKEivou etpfivric
npoaettevov, rov Se Nohoy riiv roe hayiarpou apxily apavra Kai Iv TOT; narpt-
-25 Kiouc obv eKcivcp KaraXeyohcyoy, of Slj rag etpxag aval3c131ixao-t netaag o-uvc-
nettnero Se 'Avast° Xio,) NOttog oi) Sta heyeaog rijg Toxic hOvoy, old (bs Kai TO
XporscupiT ciivoug ?ay Kai TtXorthict rot') papi3apou neptaohcvog on yap heatora
npocrqv aurov ro µlj cptiSccsaat xpripetrow r6 moo)/ Staacivat eanouSaKOrt. Kai
oLrot hey ea-calm/To Toy 'Arch Xay 1111a OVTE; rfig opyrig Kai Thy cipfivrly Etti
0 rat; auvra4m 511291AaTTEIV REICSOVTE;, 2%,E0VTE; SC Kai oSc rip Kcovaravriv
Kartyyurialio-crat yovii of hciow rfig Earopvikou 7gVEI TE Kai neptouoia. tKeiyiv
yap IA f3c(ioukflaaat, &kV Erepo? Kara vogov ylutaaaat of yap atp.tg napa To)-
haiotg aiKouo-av yuyaiKa xartyyuFluaat avSpi EnEKTC£ St Kai 6 ciwobxog TO Papf3a-
pq) xpuaiov ?bare di-coy hcatxatyra anaxalivat Tot) &I.I.or).
35 (p. 150 De Boor) 5. °Ott ol awpi ray 'AvarOXtov Kai Nogov Toy larpov
ncpata)atyrcg dxpic roe dpermvog Xcyottevou noraho0 eg rrjv /KuatKily Ster3go-av
alSot yap rcby avSpCov 6 'ArrhXag ?bare ph TO' rijg 6Sob tntrpi3ccsaat Staurfulart
v excivq) rO V.01310? TilV npog ai)robc tnothaaro EVTEDIV xai npOroy hey twit-
/Al/cog StaXcxasig inrimari ro)nkfiast raw 5thpow, Kai X6yotg npocrrivtat thaaxacig
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 283
fatal de nevoile sale si ale insotitorilor sai, pentru ca lipsa hranei, numaru/
prea mic de cai sau alte animale de povara, care ar fi pierit pe drum din
pricina unei calatorii asa de indelungate, sa nu impiedice bunul mers al soliei
sale. Apoi a mai strins bani pentru rascumpararea prizonierilor, deoarece
multi romani 1-au rugat sal le rascumpere rudele, care au cazut in miinile 5
scitilor. Dar Attila si-a indreptat vorba spre Vigila si i-a raspuns; Bestie
ticaloas5., to nu vei putea fugi de judecata prin niciun fel de siretenie si
nu vei gasi pe lume pretext intemeiat ca sa scapi de pedeapsa, caci suma
este prea mare pentru cheltuiala pe care trebuia s-o faci cu cumpararea cailor
si a altor animale de povara sau cu rascumpararea prizonierilor. De altfel 10
eu m-am impotrivit acestei rascumparari, pe care voia s-o faca Maximinus,
atunci cind a venit la mine". Spunind (p. 149 De Boor) aceste cuvinte a dat
ordin ca fiul lui Vigila, care venca pentru prima oara ca insotitor in tara
barbarilor, sa fie ucis cu sabia, dacal tatal sau nu va spun numaidecit pen-
tru cine si din ce pricina a adus atitia bani. Cind si-a vazut copilul osindit 15
la moarte, Vigila a izbucnit in hohote de plins si a inceput sa strige ca el
este acela care ar trebui sa sufere pedeapsa taierii cu sabia, iar nu un tingr
care n-a facut nici un ram nimanui. Apoi n-a stat mult pe ginduri si a des-
tainuit tot ce pusese la cale cu Edecon, cu eunucul si cu imparatul, rugindu-1
mereu sa-1 ucida pe dinsul si sal-1 lase pe baiat in pace. Attila si-a dat seama 20
din spusele lui Edecon ca Vigila n-a mintit in nici un chip, de aceea a poruncit
sa fie pus in lanturi si 1-a amenintat ca nu-1 va libera decit in clipa cind
fiul sau va aduce alte cincizeci de livre de our pentru rascumpararea lor.
Asadar Vigila a fost aruncat in lanturi, iar fiul sau s-a intors la romani. Im-
preuna cu dinsul, Attila a mai trimis la Oonstantinopol pe Oreste si pe Esla. 25
4. Fiind acuzat din doual parti, si de Attila si de Zenon, Chrysaphius
se afla in primejdia de a fi condamnat. Dar simpatiile si bunavointa tuturor
erau pentru el si s-a hotarit sa se trimeatal o solie la Attila, in frunte cu Ana-
tolius si Nomus: Anatolius ca unul care indeplinea pe linga imparat ser-
viciul de conducator de osti si propusese lui Attila conditiile de pace, iar 30
Nomus ca unul care avea demnitatea de magister §i fusese ales, impreuna
cu Anatolius, intre patricii, cinste care intrecea pe toate celelalte. impreuna
cu Anatolius a fost trimis si Nomus, nu numai pentru situatia sa Inalta, ci
i pentruca era binevoitor fata de Chrysaphius si avea, din pricina demnitatii
sale, o mare trecere pe linga barbar ; caci el nu cruta nici o cheltuiala cind 35
10 punea in gind sa ducal ceva la indeplinire. Acestia fusesera trimisi la At-
tila ca sal-i potoleasca supararea si sal-1 induplece sal pazeascal hotarinle luate,
.apoi sa-i comunice in acelasi timp cal lui Constantius i se va da in casatorie
o femeie nu mai prejos decit fiica lui Saturninus, atit ca neam cit §i ca avere.
Aceasta se malritase de bunavoie cu altul si potrivit legilor romane nu este 40
ingaduit la romani ca o femeie sa fie maritata cu un barbat fara voia ei.
In acelasi timp a trimis si eunucul bath barbarului, ca sal-1 indulceascal si
-sal-i potoleasca supararea.
(p. 150 De Boor) 5. Anatolius, Nomus si insotitorii for au trecut Istrul
-0 au patruns in tara scitilor ping la riul numit Drencon. Atunci Attila s-a 45
ru0nat de acesti barbati, sa nu se osteneasca prea mult cu lungimea drumului
:0 a venit sal-i intimpine in tinutul acela. La inceput le-a grait cu ingimfare,
0 Izvoarele istoriel Itomartiei c. 311
www.dacoromanica.ro
284 PRISCUS PANITES
(poker:stew 'relyeipiwnv Ent Talc aka% eneopveTo crov4fixatc, etvaxavelv SE

rat Tfig 'rt "IcrTpc 6p4oi.tEvtig elkoltalcov ylc xai Tot nprimaTa Tt napExetv nept
tpuyetScov pao-tket, of IA yE .Nogatot CILL414 ETtpOUg xaTcupeOyovTag nap' aka
St4otvTo. fi(piet SE Kai Btyikav Tag v' TOG xpuo-o0 kiTpag Sgeti.tevoc. Ta6Tag
5 'yap Ctin0 tKEKOIIIKE1 6 natc criw Toil nptcrpeo-tv Eg Trjv Ext.)&reiv stapag. Kai
aivaX6Toug aveu kirrpow &Axe nkeiaToec 'AvaTokicp Kai Nowt) xaptollevoc.
Scopricrewevoc St xai innoog a6Toic xai Bripicov Sopetc, arc of f3aaikstot icoaporwTat
/x6Sat, antnetins csuputttavag xai Tay KowaTrivuov 65CYTE ainth PacstkEct Eg Epyov
etyayetv Trjv brrOaxscrw. thg SE Enaviik9ov of npeo-f3etc xai anavTa Tet TE nap' airrthv
10 tet Te nap& To0 Papfletpou StetV.9ov, xaTeyyptiTat r KowaTavTicp yuvflyageTti
'AppaTioo yevolavri xatSOg IIxiv9ou Tof5 napet Twaiotg uTpaTriylio-avTog xai
rile iinaTov Ztpxfiv 6.pctvToc- otwePel3fixet BE Toy 'Appoirov Eg Tip/ A.436ow &a-
fietvTa Ent Tij npog Abooptavobc p(txtj ebriltepflaat µEV Ev Tth npog Exsivoug no-
Mgt!), vocrliaavict St Tekeurijo-at Tay (3iov. o6 Sr) trjv yageTtjv Kai yam Kai mime-
15 °la Stanpknoucrav Enetaav 6 Pao-tkeOg Tgi KcovcsTavTicp yttacraat. o6T6) 'Kat Tthv
npOg 'ATTfikav kuatvTcov &cup Opaw, 6 Oeo Soatog ESESiet Kiln° Te xai VIVCOV Tu-
pavviSt EntfiCSETat.
6. wan. TOG 'ATTIIXa. <T6V) nape' Ow Socriou TeTanttvov copov ctiTo6vTog
nokepov etnetkotwTog, Tthv `Pcopatow aTtkketv nap' a6TOv npecrpetc altOKIDIVa-
.11
20 !Avow, 'Anokketwtog EnEpneTo, ammo 6 et6e2apog Tfiv Earopvfxou yeyagfpcet 4u-

yaTtpa, fiv 6 OcoSoatog EPoOkeTo Kawo-Tavricp icaTeyyoUtv, Zlivaw SE Toixpq)
ESESthicet npog (p. 151 De Boor) yetp.ov. TOTE SEE riv9peonow Eyeyovet. Tot, Zii-
vcovog o6v Tthv entrriSeiew 6 'Anokkthvtog yeyovcin xai Trjv o-TpaTtiyiSct kaxthv
aprjv naps TOv 'ATTfikav Ent1.17CETO npso-Peucrolevog, Kai Tev !Ay "IcrTpov EICE-
25 PalOOTO, 061C ETUXE SE Tfig. npog Toy PapPapov npoaoSoo. Ew oral yap exeivog
notoOpevoc To prj xEKOµia9at TObg copoug, o6g. Ekeyev a6TO nap& Tthv flekTtOvcov
Kai ifaCralICCOTtpOW TETaXBat, o6SE Taw 7rpso-Ogoaditevov ESExeTo TOG Irg[1.11/11VTOg
icaToktycopthr 6 St 'Anokkthvtog rivSpOg Epycw IcaTet To0Tov Toy xatpOv (palm=
Stanparli.tevoc. To6 yap 'ATTflka µi1 npocrteitevou Trio a6To6 npeo(3eiav priSt
40 eg Xoyoug aka) asetv 13oukoptvou, napaxekeuogEvou SE negnetv anep a6Tth EK
13aatkEan Sthpa Exoptcsv, xai advaTov etnetkoDvToc, et inj SOin, Etprio-ev. «obi(
CLITEIV npocrilice DcOaatc arcep &nag E4ECTUV it &Boa it atc6ka karktv, napaSrikthv
othpa µEV airrotg Soahcrecrat, et a6TOv npocrSgotvTo npsapeuoltevov, olcOka St,
Ei etvekorreg ettpekotvToD OUT) ptv o6v rinpaicTog Inavfjet.
35
9. (p. 152 De Boor). °Ott Toi3 Bakap.epog TOG IKOSoo napao-novSficravTog
xat nokkdtg noketc Swocrapivot) Kai xthpag ePoActuck, EITERROV nap Ilk& of
ToN.tatot npecrI3etc, of a6Tth To6 vearreptcrpo6 icaTegEwpovTo, Kai thaTE µrj a6alg
Tnv Vopav xaTaSpagetv "C' 1.1Tpac (pEpetv ai'r &al:3TM) Etoug EtgaT 6/E6.Vet
yap Tthv etvarcaicov EcppaE npog nOkegov To OilatOV StavacrtAvat nkilacrg.
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 285
dar mai pe urma s-a 15.sat biruit de multimea darurilor si copleOt de cuvintele
magulitoare, incit le-a facut juramint c5. va 'Astra pacea in acelea0 conditii
ca si pink atunci, ea se va retrage de pe teritoriul roman care se marginete
cu Istrul si nu va mai pricinui nicio suparare imparatului in privinta fuga-
rilor, daca si romanii vor inceta de a mai primi alti fugari sositi de la dinsul. 5
L-a eliberat si pe Vigila, dupa ce a primit cele cincizeci de livre de aur aduse
de fiul acestuia, care sosise in Scitia odat5. cu solii. A mai slobozit apoi
in cinstea lui Anatolius si Nomus, dar fara pret de rascumparare, mai multi
prizonieri de razboi, d5.ruindu-le cai si blanuri de animale, cu care se im-
podobesc scitii de neam regesc. impreuna cu ei 1-a trimis §i pe Constantius, 10
pentru ca impOzatul sa-§i duck la indeplinire fa..gaduiala fa'cuta acestuia. Dupa
ce solii s-au intors si au povestit tot ce le spusese barbarul, i-a fost data ca
nevasta lui Constantius o fosta sotie a lui Armatius, fiul lui Plinthas, un fost
general roman care avusese rang de consul. Se intimplase ca acest Armatius
sa plece in Libia, intr-o lupta impotriva ausorianilor, unde s-a razboit cu 15
succes, dar s-a imbolnavit Si a incetat din viata. Sotia acestuia, o femeie
cu trecere pentru neamul si averea ei, a fost sfatuita de imparat sa ia de barbat
pe Constantius. Astfel au fost Maturate neintelegerile cu Attila, dar Theo-
dosius se temea s5. nu fie ina'turat de c5."tre Zenon, care putea pune mina
pe domnie. 20
6. Cind Attila cerea tributul stabilit cu imparatul Theodosius si ameninta
CA in caz contrar va porni cu razboi Si cind romanii au raspuns solilor lui ca-1
vor plati, a fost trimis in solie Apollonius, fratele celui care luase in casatorie
pe fiica lui Saturnilus, si pe care Teodosiu o fagaduise lui Constantiu,
iar Zenon o da'duse de sotie lui Rufus, mort in timpul acela. Deci a fost 25
trimis ca sol la Attila Apollonius, unul dintre prietenii lui Zenon, (p. 151
De Boor) care fusese investit cu demnitatea de comandant de armata. Dar, el
dupa ce a trecut Dunarea, n-a fost primit de Attila, caci acesta, furios ca
nu i sc adusese tributul ce zicea ca i-a fost fixat de cei mai buni si mai no-
bili barbati, a refuzat sa primeasca delegatul, spre batjocura celui care it tri- 30
misese. Se pare insa c5. Apollonius s-a achitat deplin de misisunea sa in aceasta
imprejurare, caci, de0 Attila nu i-a recunosut delegatia si n-a voit sa stea
de vorba cu el, i-a poruncit totu0 sa-i trimeata darurile aduse din partea
imparatului, ameninfindu-1 cu moartea, daca nu i le-ar da. Apollonius insa
raspunse: Nu se cade ca scitii sa-mi ceara ceea ce am adus ca daruri sau 35
sä mi le ia ca prada", aratind ca voi da darurile, daca ma prirnWe ca sol,
iar ca prada, numai daca mi le ia Si ma ucide". Si ask s-a intors inapoi ara
nici o isprava.
9. (p. 152 De Boor). Doarece Valamerus6 din Scitia calcase tratatele si
pustiise mai multe cetati si tinuturi romane, au trimis la el romanii o solie 40
ca 55. se plinga de revolta lui si, pentruca sä nu mai faca in viitor pradaciuni
in tara lor, au stabilit sa-i plateasca in fiecare an cite trei sute de livre de aur.
El afirma ca numai din lipsa de cele trebuitoare pornisera gloatele scitilor
aceasta rascoala interns.
is Valamerus sau Valamir, regele gotilor si tatal lui Teodoric, s-a rasculat in anul 461
Impotriva romanilor, deli gotii erau aliasi (foederati).
www.dacoromanica.ro
986 SflOSI/Icl S3.LINVc1
Mall Nt13/133cIll NUN03 3OdII 3.NOIVIAIT5d
xa, 541 5oldo1D1 aoxindll 5odo114
d) cis as '(100ff 110. AC01 AQemix 121133 A91 541 5(03d9AILADU .A9d11)31.
ACO1A72131.1411113d113D173X 50011370c1. 5901(1(011173X ÀCO1A9X3Al2 10 10113710U A0%101133113
9
59du 5goa. 5Decpt3 A? blip) 5D4b9 10A3T190101/ 4.1 901 001d90dd) 503993C11D A3N3A3
pox 541 A01 A09A01113 '5131&0/1.11(2 10 32 01ADA1d31.31112 502 N90 4d1210A3111 ,10102 -97113
1319D110A3119A .AD131312d9 A91 2kd1 5,41 00/1.41A1 A031031131313 513 Ala no1gr) -ug3dm2
131931 Ally, 1DX A0A91i121311M13d319
591 12dD11 AD1131 500131(1974 513Xkle 1DA331.1110.0313
5901 5non311t3xoup .5nodanDlie my. 13 kixl nolooi `nalogx3 A31ogx3 39 1D31 5901
01
57/212A.(16 1217331. 701 DA31-1133t011g 1DA13) /.di
510173 (50019131(11 A91 Ao1131(9u
DC1D11 lord,
-Ai3pu? nonorlom, ?g All1
X90 1..1.0102
ACOA771736 `1DA13 A? 5101 510d31369
A1311113
5101.91t 91 A9113111 10 10dOdd12g 10A3113e 5(03131dX Ail A01 Allr1C9d167113 -cpkiyonDx

'Actod .59CJ11 A07131(OIL 32 ÀDDLtupd13 1Dx 531A3goyood3u A91 noda.DL 131(011 lux
131d9Odd) 73113131(/ 01111? 071131011 'ADDCONDX? A? 510 1DX 91 nonivAirlia .noy13 .51you
91 ?g
111913 AC01 A? 5ioidc1ra, AO/D91N Ac ÀCOA3710A1A. 1DX ACOAll noungoiouokoy 502
9 51;,1.1 nokdm 50110311/1113 1.113e02X3 33.992 llri 59n3 ,59d2tt7) 01101/ 11AD11 .M0113710M.
A91 313 gol aorlRou mAl.teXpu3 'AOACI9ATM 5DDltuo1ou9 9 Soucodettp 1tie9391teogu3
Acpelyy 5901 A3 dn. 133.Dp 59du 59cm, Sno1113%0u d) kg aa
(wog 11313A1A.D0DU 113X
51019D Dd1311. A13.007 1D113AX91119 ALLI A11(91/ 19 3A. 533L13111? 11 10 A01 -nod mean
06 01ninD93y 5131ti9rql jo ?g ADDDth? 131A121/ A13114101/ 121 `12,GDA,72 13 411 901973 10/1.72
.5? A0A.d2 .A1D3X99119 AQ/1.32 31 1DX no-Ws? pc? 5101 510A01103 moinnos. 121311
511xicirgdyg 5Dieirogyxou 53 Al.,11 A4N.101-1C0j. 11313A1211? Alli jDx Atunul 5r9m0'1(oclu
Qcbiunp 543, 5116X9 591319A A1.01.11.01AD12 X? 501131111eACI9 pax oug 5101 _51910p/11m?
ALA A11(9u .131.ou 511.913ecollg 39 5141 noiLdmi A91. cnolgoi. 131? A013Ti 414311 121
96 A031 Acodvddnd DiDrikpclu
z up. lug 901902030 (101 gothini 5omums-J 5DxIpay, 9 AC91. AOMA90 -19ng
5931( A91 A0133110 nolodLo 5rx1134 niurlrivdk 131(1010 73d131L A91 7331(1973d A01 '31
ACO272/1.06 1DX A01 Acod9d) 'Kip 'mpg lairpthodu 32301 301 007131(OU 3190 `01A02323
Aka Alt19iX731 10 170g93uli3ux3 59A31-19a31(3)mdmc flo3121A99 3g DX3A3 -Acr1(1(311
OC 501 nodocb ,dpu AOlp 513d93d11 5901 500A31103,0312 `113eD13AN1673 `5co 13
AD13131M3li 50du A011316911 ÀD1313471d9 32go A919D u2 pino1(3e3 91. .noNvemix
34)3 A13 '50e41(1L D1C1D1 531A9AAMAD 10 16719 Dl 1313%194 501113290 5901 12dD11
5Dd)13 5131A91,C1d/D1DX A13.000gN? À7313D63 Fro
ACI.D 510A13X3 A91 AOli31(91L 4111303/9
`1De9313 A1311171311 39 513[1133Ci1l 5901 121 DdOCI)219 .5131A01391( 5cp 32 401 -7510.pav,
98 Dl DA3rIko232 51.91D1icod, 'c131('1(3A.k11 A3 Ld9914, rothodu 5on3rkpiou Alsti Alpurcricod,
ao1123 À4A, 1DX 7J1d9Odd) Dim A(91(3e13X G.1 7bid/31113j, 31(73d390d11 r11131431i 1DX
'C'01102deAD0y011
'C 110. 121371 Akt1 A? 03131,LAOdd3X ACO1D710M, 59d11 5QOAA90 01A0A1t3
11331. '5131:n21JrIcu9 floyympAy, 9onr1n993d93d11 lux 113 agpiol `01nogn3u9?
1/3
A3ri 5101 Ago Sion lo `532pA.ctch 1.73)1 a 53cop1(i.X ctoi.ocidX AQdny
017 A313.e.o2)13
Smug
d3119 A01 11310211 AC03121AQ9 A319G09 5101910 Aodod) 32 5no.2.2 ctol9px3 -A(011(1X912
11331 A9113)t3 513d1rX CIOD9dX A0A31iA.D1311.0116.0 .1DA13 d3ug 3g ACO1CR13T1X1D .501131-10M.
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 287
DESPRE SOLIILE NEAMURILOR LA ROMANI.

DIN ISTORIA RETORULTJI PRISCUS
1 (p. 575 De Boor). in timp ce se aflau adunati 15 la tirg pentru vinzari
§i cumparaturi, scitii au tabarit cu oastea asupra romanilor si i-au macelarit
pe multi. Romanii au trimis o solie la sciti spre a-i invinui de cucerirea forts- s
retei §i nesocotirea tratatelor. Ace0ia au raspuns ca au f5.cut acestea nu
pentru a incepe razboiul, ci pentru a se fazbuna, deoarece episcopul din
Margus a trecut in tinutul lor, a cautat unde se afla averile regilor si a pradat
tezaurele ascunse. Daca nu -1 dau pe acesta si dad, nu le predau fugarii, po-
trivit invoielii (caci skit foarte multi la romani), atunci ei vor porni cu razboi. 10
Romanii au declarat ca motivul nu este intemeiat, iar barbarii au staruit sa
creada." in spusele for proprii si n-au avut grija." sa inceapa discutii cu privire
la neintelegerile dintre din0i, ass ca au pornit cu razboi. Ei au trecut Istrul
0 au pricinuit stricaciuni in multe ora.e §i cetati de pe tarmul fluviului. Intre
altele au luat ora§ul Viminacium, din Illyria locuita de moesi. Dupa intimplarile 15
acestea, multi erau de parere sa-1 predea pe episcop pentru a nu se isca pri-
mejdie de razboi pentru toti romanii din pricina unui singur om. Dar el a
banuit ca va fi predat §i s-a ascuns de cei din cetate, apoi a trecut la barbari
(p. 575 De Boor) si le-a fagaduit ca le va preda cetatea, daca regii scitilor
vor vrea sa fie ingaduitori cu dinsul. Ei au spus ca-i vor face toate inlesnirile, 20
daca va duce la bun sfir0t ceea ce a fagaduit. Si-au dat mina si si-au intarit
cuvintele prin juramint, apoi acesta s-a intors pe pamintul romanilor cu o
mare multime de barbari, pe care i-a aezat intr-un loc tainic pe malul din
fata §i la un semn anumit a ie§it noaptea din ascunz4uri si a dat ora.011 pe
mina du0nanilor. in chipul acesta Margus a fost jefuit si pustiit, iar puterea 25
barbarilor a sporit §i mai mult.
2. Sub imparatul Theodosius celTinar 14, Attila regele hunilor, §i-a adunat
o armata dintre ai sai, a trimis imparatului scrisori cu privire la fugari si
tributuri si i-a poruncit s5.-i trimita cit mai repede tot ce i se datore0e cu pri-
lejul acestui razboi. Yn vederea stabilirii tributului pentru viitor, sa villa la 30
el soli pentru trative ; iar Baca vor amina sau se vor pregati de razboi, sa tie
ca nici el nu va mai tine pe loc multimea scitilor. Dupa ce au citit acestea,
cei din jurul imparatului au declarat c5.' nu vor preda niciodata pe fugarii ada-
postiti la ei, ci vor duce razboi impreuna cu dinsii, dar vor trimite soli pentru
inlaturarea neintelegerilor. Cind i s-a anuntat lui Attila hot5rirea romanilor, 35
s-a infuriat si a inceput sa pustiasca pamintul roman, a distrus citEva for-
tarete §i a patruns in Ratiaria, un ora. s foarte mare 0 cu populatie numeroasa.
3. Dupa lupta din Chersones 15, romanii au incheiat pace cu hunii prin
mijlocirea solului for Anatolius, si s-au invoit asupra urmatoarelor: sa li
se inapoieze hunilor fugarii, sä li se plate asca pentru tributul de mai inainte 40
§ase mii de livre aur, iar tributul din viitor sa fie de doua mii si o suta pe
an ; pentru fiecare prizonier roman care va fugi si se va intoarce in patria
13 In anul 442.
14 In anul 442.
15 Din anul 447.
www.dacoromanica.ro
288 PRISCUS PANITES
ceinforrog Kai tc. tf v utpetgpav yfiv &vet) Xinpow Staf3aivorcog SthSe Slat xpuo-of5c
that artarittrio-tv, µi1 xacapealovtag E, tobc orcoSexoptvoug txStSovat -rev 980-
yovta priStva St (36p13apov `Pol.taioug Kara acreig rpeOyovta Stxsaaat. Taka6
rtpooenotoDvto (p. 577 De Boor) ptv teXorrat `Pcottatot tag auvafixag ti3eo-8at,
5 .v.yrri Su brtepPfaloytt SEEI, &REP xa-celxe Tobc atpthv apxoysac, ray lidTama
xairtep ov xalertOv Tuxeiv -rIg ET plivic o-Trou5axoteg ijagtvtCov, Kai tijv TOv
copaw csi)VTattV Ofilputatriv oiSaav rtpoo-ievto, Ithv xprittatow ctinoic xat -My
pao-atxthv Sticraupthv oinc etc Ss ov txSeSarcavrigtvcov, etXXA =pi St ctg aTorroug
xat yiXonpiag oux Eiaaryoug xai floovag xai Sarravag avetptvag, ag ()Mac TOV
10 E6 (ppovoUvtow obSt by simpayiatc bitoatairi, tam. ye St) of -cthv orc%ow 67k.tycopfi-
cravteg, thcrrs pei povov ExU4atc, axxa yap xat wig 7601:nag papPapotg wig rcapot-
xobat thy `PC011atOW intaK015EIN g Opou airaycoyfir toinaw 'rd v ouvtateow Kai
Tthv xprigalow rtgpt, &rep gSet Tag Orwvotg glOrg117rECT3al, auvetmptpstv itavtag-
Ilvetyxacrav Sacrgov sicmparroggvoug tad tour Kat& xpOvov -rtva Toy 13aputh-criv
15 KOMptO-SgVtag tqc yls anarip.rio-tv ETTE Stxaatthv xpio-et eite paaatcov ytXott-
glow ouvetakpepov St OriTov xpucriov xat of by IS yepouo-fo avayeypattptvot
6714) t lg otpciw airrthv a iag. xat fly rtollots f Xaturpa TOrri Piot) ps-cal3oXii tae-
7tPeLTTOVTO yap pcta aixtapthv amp EKaatOV arreypatvarco of napa Pacratan
Tobto rrotetv giCITETaYllgV0t, 8CTTE TgOV Ko 010V Tthv yuvatx(hv Kat Ta a7t1.1EXCE TO us
20 rtetkat zi)Saittovag rcpoTtatvat v ayopet. Tobto IA& get& Tay nol.ettov tO xax6v
Pol.taioug eSta-co, thaTE iroXXobc ti euroxampliaavrag lj Ppoxov awagtvoug
Toy Ploy arroXtirsiv. Tote Se gK To° napaxplpa TOW 9riactupthv tav-ariStrrow,
to TE xpucrfov xat of tpuyaSec Z7141.7COVTO, ZKoTTCE girt TOEOTTIV TI)V npa4tv aytyptvoo
ibv laciatoug `Pcupatot antrrEtvav anEtaarrag itpag rely ExSoatv, N ors Kat
25 T6V aa61.P...11.K6V 67144 PXOV EKUMV, OT 137E6 'ATT/124 T6TTEC/9al. VallEVOI. nap&
'Pcopaioug eapitcovro Tag St akob 6 'Arcfikag It POCITIZEig girttaygaat xat 'Acrri-
pouvtioug gKgXEUCTEV gx t So vat oaoug aixttaXtb-roug brtfipxov Ex OVTEg CITE Ta)-
gal oug ETTE 13appapoug. 'AcrripoDg SE Batt (p poiTtov xarrepew, ou noki) 11N angxov
trig IX,XupiSoc, TO St OINKT(1) 7rpooKsigcvov 1.tgpEt. onsp of Naticarreg av8pec
30 nok)1/4.6. Setva. tour Exapobc cipyapavro, ObK &no Tetx6v ap.uvogEvot, a?a' go.)
tfig tacppou paxag iqtataacvot npog TE dicetpov lafiSog Kai CYTPaTTIYObc l.tertatov
Trap& ExOatc Kxovtag xXgog, &ace Tobc 11N Otivvoug anopps6aavrag TOD cppoupiou
(p. 578 De Boor) intavaxcagaat, tour St titextptxovtag xat rcepat.ttpco Tthv
oixeiew ytvoptvoug, fivixa arcrjyyalov akorg of a Kan 0 i Sttgvat Tobc rcoXettioug
35 Xeiav Tcopairiw anayovtag, aSoxfitotg *LE ettrtirretv Kat ayttepa TOC zKE1VCOV TEM-
ciaSat Xeppupa, 70.Oct ply Xetiropgvoug 'rah, avttitoXettoiwtcov, apett St xat
Vow] Stcaptpov-cag rcX.eicyroug TOiVUV of 'AarittoUrctot by tthSe Tth rroktpq) Ex68.ag
ptv arctxretvav, `Pcottaioug St 1)%euOtpcoo-av, -coUg St Kat arcoSpetaavtag TCov tvav-
TiON EStavto. oimc artayetv o6v &pi 6 'AttfiXag ToV (Twat& OUSE grctxupoOv
40 Tag Tilg elpfivrig auv8ipcag, et [til txSoaerev of nap' txeivoug xatatpuyorceg Tice-
t
patot Kat incep ainc7w Soadev arcontarretc ,eppeaciriaav St )(at of rtapa 'Acri-
gouvtiow eutaxatvreg aixpeato-cot papPapot. arragyetv St akth thg of °Tog Tg
AV OiSTE 'AvatoXtog apeopeuopevog oiSte OeOSoul.og 6 TON, crcpattontxthv xata
To Op(octov Tayttaraw liyoUttevog, (OUTS yap EICE1,30V 06TE T& eiaoya npouivorceg,
45 TOO IleV PapPapou -csaaporpcotog xat rcpoxelptug tg Ta araa opitthrrog, ainthv
St KatEntrixotcov sta Ta repot)rcap4avta) ypetp.pata nap& -cobs 'Acriwouvtiouc
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 289
sa fara a plati pretul rascumpararii, sa: fie rinduita o amends de douasprezece

monede de our ; iar daca nu vor plati, atunci acei care fl vor primi pe p.izonier
sa fie sili+i sa-1 inapoieze ; romanii sa: nu ingaduie in mijlocul lor nici un fugar
barbar. Ai notri se prefaceau (p. 577 De Boor) ca au primit aceste conditii
de bunavoie, dar la strimtoare i de frica conducatorii erau bucuro0 de once S
conditii cit de grele numai sa: fie lasati in pace i nu s-ar fi dat inapoi de
la plata celui mai apasator tribut. Caci ei 10 iroseau banii lor proprii qi co-
morile regilor pe lucruri fail folos, pe spectacole nebune§ti, ambitii dqarte
i risipa neinfrinata, ass cum nici un om cu mintea intreaga.' n-ar fi facut
nici in timp de bel§ug, iar ace§tia au avut atit de putina grija de acme, incit 1co
au ajuns sa: plateasca tribut nu numai scitilor, ci §i celorlalti barbari vecini
cu romanii. Pentru contributiile Si banii care trebuiau trimi0 hunilor, imparatul
a fost silit sa-i strings in chingi pe toti, i pe cei supu0 la dari §i pe cei u0irati
pentru o bucata de vreme de gloaba cea mai grea din pricina sarcinilor pa-
mintului i pe cei care stapineau pe temeiul unei sentinte judecatoreti sau 15
din darnicia imparatilor. Au dat our ping §i cei care fusesera inscri0 in senat
ca rasplata: pentru vrednicia lor, ceea ce pentru multi a fost o prefacere a
vietii lor de stralucire de altadat5.. Iar banii ceruti fiecaruia erau adunati
cu asprime §i sudalma de catre oamenii imparatului insarcinati cu aceasta
indeletnicire, a§a ca fericitii de alts data i0 scoteau la vinzare in piata po- 20
doabele sotiilor §i mobila din casa. Nenorocirea pricinuita de razboi i-a in-
valuit in ass chip pe romani incit multi din ei Si -au pus capat vietii prin foame
sau cu §treangul legat de git. Atunci s-au spulberat pe neWeptate comorile
0 au fost trimi0 la sciti fugarii i aurul, deoarece Scotta sosise pentru aceasta
treab5., iar multi dintre cei care nu se lasau sa fie inapoiati au fost uci0 de 25
catre romani. intre ei se aflau citiva sciti regali, care nu voisera sa lamina
sub ascultarea lui Attila §i fugisera la romani. Pe linger aceste conditii At-
tila a dat porunca asimuntilor s5.-i predea prizonierii pe care ii aveau la ei,
fie romani, fie barbari. Asimus este o cetate In-aria nu departe de Illyria,
a§ezata in partea Traciei. Locuitorii ei au pricinuit multe pierderi duFnanilor, 30
cu toate ca nu se aparau inlauntrul zidurilor, ci ie§eau la lupta in afara §an-
turilor, infruntind o multime nenumarata, iar conducatorii lor aveau mare
faima la sciti, a§a ca hunii n-au fost in stare sa.' cucereasca cetatea (p. 578
De Boor) i s-au indepartat. Iar aceia rataceau departe de casele §i rudele
lor §i in clipa cind aflau prin observatorii lor ca du0nanii se pregatesc de 35
plecare i sint incarcati cu pra'zi de la romani, ii atacau pe neWeptate §i be
rapeau chiverniseala, macar ca erau mai putini la numar decit potrivnicii
lor, dar ii intreceau prin barbatie Si putere. .4adar asimuntii au ucis multi
sciti in acest razboi, au scapat de la robie multi romani §i au primit in mij-
locul lor pe fugarii veniti de la duFnani. De aceea Attila a raspuns ca nu-0 40
va duce armata de acolo i nici nu va recunoa*te conditiile de pace daca
nu-i vor fi predati romanii care s-au adapostit la asimunti sau nu i se va
plati pentru ei pretul rascumpararii i daca nu i se vor inmina prizonierii
barbari luati de catre aceia. N-a mai putut spune nimic impotriva nici solul
Anatolius i nici Theodulos, comandantul Wilor din Tracia, caci n-ar fi fost 45
in stare sa-1 induplece sau sA aduca argumente valabile, mai ales ca barbarul
era indraznet Si gata sa puns miinile pe arme, iar ei deznadajduiti din pri-
www.dacoromanica.ro
290 PRISCUS PANITES
EaTen.ov ij ZKStS6vat Tobc nap' airrobc xaTacpuyovTag atxgaVoTouc `Pcogaioug,

fl inrep txtiaTou Seo &Ka naval. xpuaoiSg, StaTealvat St -Kai Tobg aixitaVoTouc
06vvoug. of St Td airrolg tneaTaXptva avayvOrrec g(pacrav Tobc 1.t tv nap atrrobg
icaratpuyovTag 'Powtioug eapetvat tn' tkeu0epict. EK6aac St oo-oug at)(Stake9T011g
5 EXaflov avrjprixtvat, S6o St o-takapovTag Exstv Sta To Kai 'cob; noXegioug Acta
Ttjv yevogtvriv Int xpovov noXtopKiav tt tvtSpag tntaeptvoug Tthv np6 To6 pot)
piou vegovTow naiSow apnaoat 'mac, °fig et ).111 anokagpotev, of 6(pilg Tobc
vOtap noktp.ou rriavTag etnoMcretv. Tatact anayyetkavuov TOW naps Touc 'Aug-
pouvTioug ayllyRtvcov, TC17) TE Exua6v paatker Kai wig `Pwilaiotg apxoucrtv tSoKet
10 ptv avacriTetcrat ok of 'Acrripotvnot tcpao-av fipnificsaat nanag, obSevog St
(pavtyrog, of naps wig 'Ao-rigouvTiotg PapPapot aneSoariaav, nicastg T6v EKuathv
Soy Taw cbg nap' airTorg of naiSeg (AK eiricsay. tnevvUovTo St Kai of 'Ao-mioiwnot,
(1)g of naps acp6c KaTcapuyOvTeg `130.4taiot So' tkeuaepia thpefaricray. eogvuov St
naps cryicrtv 6vTaw Pcottaicov. o6 yap IntOpKov 00VTO 6pKov 8µv6vat Int crcorripia
15 TthV tx TOO Cr(pettpou ytvoug avSp&v.
(p. 579 De Boor) 4. "Ott TEVOIISVOW T8V anov&bv 'ATTI)Xag a6atc naps
Touc g4)00g EITEIINJE npga(lEtg yuya.Scov au:6v. of St Tobc npeafleuogtvoug SE
1.1EVOI Kai nkeicrTotg Scivotg 9.spanekravTeg avtnep.wav (puyeiSag tfi Exctv 91)-
o-avTeg. 6 St maw t 011g ENEMA:CV. Xprwattacip.tvow St Kai aincliv, Tpirri nape-
20 ir..veTo 7tpeuf3sict, KOLI TETO.IOTTI 1.LET' Cli)TAV. 0 yap PapPapog tc Ti3v Tcopalcov eupopCov
cpaoTtplav, fiv tnotoihrto eiaaPeia 'rob µri napal3aailvat Tag anovSag, 6aoug
Tthv entTriSeiaw E6 11016TV el306kETO Ens Imre nap' airro0g, aiTiag TE aVaTC?TTCOV
Kai npocao-sig tyeupiaKcov Kevag. of St navTi incfpcouov entTaypaTt Kai SeanOTou
liyavTo To npoo-Taypa, Onep tiv ketvog napeKeXe6craTo. oi) yap gOvov Tay npec
25 arrOv avektcrat nOXettov ebkaf3othao, an.a. Kai Ilapauaioug tv napao-Keuil
TuyxavovTag eSeSico-av Kai BavSiXoug Ta Ka Ta S (!iXacro-av TaparrovTag Kai 'Icra0-
poug npog rely krjo-Tefav StavtcrTaptvoug Kai EapaKrivobc Tfig aimbv tntKpaTeiag
TO to) xaTaTptxovTag Kai Ta AtatontKa E3vri auvtaTageva. StO Sri TeTanetwoiltvct
Toy !Ay 'ATTfiXav laepaneuov, npog St Ta W.otna Eavn tnetpthvTo napaTaTTecraat
30 51.W,...11Elg TS a5p0gOVTEg Kai arparriyobc xelpoTovobvcsg.
5. °Ott Kai ctiiatc 'ESEKCOV AKE nptaPtc, avijp E1c 69.1g ptytaTa Ka Ta. lroXEI.LOV
Epya. StanpaVtp.evog, cr0v 'Optatra, og Tot) `PcopaixoD ytvoug by 45Kgt Tfiv npog
TO 1aq) noTapti) IlatOwov xtbpav TO Papl3apo? Kato. Tag 'AcTiou csTpa-criyoti Tthv
tanspicov `Pcop.aicov cruvafpcag imaKo6ouo-ay. o6Tog 6 'EStKcov tg Ta f3acri7,eta
35 7CapaathV etneSiSou Ta napa 'ATTfika ypapilaTa, tv ()lc InotetTo Tobc Tcogaioug
tv alTict T6v (pupa. Saw ntpt. ava' 6v finsiXet tni ta onka xowEiv, et pl) euroSoaciEv
air.* Kai aot4ovrat Twatot TfiV SOpleat.OTOV gEpOOVTEg* EIVCO, St irriK0g 1.1.EV attic
Ka Ta TO (e011a Tot) laTpou an6 Tljg ilatOvow 6xpt Nofkbv Tbv Opaxicov, To St
Petaog ntvTe lutepthv 6S6v. Kai Tfiv ayopav TI)V tv 'Mum lc I.t npag try 6x313
40 Too laTpou noTago6 yivecraat, &nip Kai naXat, &XX' tv Naio-c4, fly Optov cbg
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 291
cina infringerii suferite. De aceea au trimis o scrisoare asimuntilor cu urma-

torul cuprins: sau prEdau prizonierii romani aflati la ei, sau platesc pentru
fiecare cite douasprezece monede de our i slobozesc prizonierii huni. Dupa
ce au citit scrisoarea trimisa, asimuntii au raspuns ca romanii fugiti la ei
au fost pu§i in libertate, iar scitii prin§i in lupta au fost uci§i, dar mai au s
doi din ei, deoarece i dumanii, dupa ce au intrerupt asediul i au stat citva
timp la pin.cla, au rapit n4te copii care pa§teau turmele in fata cetatii:
dad nu le dau inapoi copiii, nici ei nu-i vor slobozi pe cei prin0 dupa legEa.
r5.'zboiului. Acosta a fost raspunsul sosit de la asimunti, iar regele scitilor
i comandantii romani au socotit nimerit sä fie cautati copiii de spre care 10
se spunea ca au fost rapiti. Deoarece nici unul din ei n-a ie§it la ivEa15., au
fost sloboziti barbarii la asimunti, dupa ce scitii §i-au dat cuvint de cinste
c5. ace§ti copii nu se af1a la ei. S-au jurat §i asimuntii ca romanii fugiti la
dinOi au fost lasati in libertate. Ei au m5.rturisit cu jur5..mint, cu toate ca
romanii se aflau Inca la din0i, caci n-au tinut seama ca i-au calcat jura- 15
mintul, dac5.' i-au putut scapa pe cei din neamul lor.
(p. 579 De Boor) 4. Dupa ce s-a incheiat pacea 16, Attila a trimis iar5.0
o solie la romanii din r5.'s5.rit ca sa ceara fugarii. Romanii primeau solii, ii
incarcau cu numeroase daruri Si ii trimeteau inapoi spunind ca nu Exists la
ei fugari. Attila trimise atunci din nou alt5. solie. Dupa ce romanii o incarcau 20'
cu bath §i pe aceasta, aparea in urma a treia solie Si a patra. Caci Attila lua
in bataie de joc darnicia romanilor, la care acqtia rEcurgEau cu bunavointa,
numai §i numai sa nu calce barbarii tratatul de pace ; iar Attila, pe care din-
tre rudele sale voia s-o imbog5.tEasca, o trimitea la romani, nascocind mum
not motive i p15.zmuind tot felul de pretexte. Ace§tia se supuneau tuturor 25
cererilor sale §i-i implineau toate poruncile ca unni stapin, dupa placul lui,
caci romanii aveau motive nu numai sa fuga de razboiul cu Attila, ci se te-
meau Si de parti, care se pregateau de lupt5., i de vandali, care pustiau ti-
nuturile maritime, Si de isauri, care la'ceau jafuri, §i de saraceni, care faceau
incursiuni Si devastau tinuturile din rasarit, i de neamurile din Eciopia, 30
care se rasculaser5.. De aceea erau infrinti suflete§te i c5.utau sa se apropie
de Attila, iar in fata celorlalte popoare incercau sa reziste, stringind o§tiri
i aleg-ind conduc5.tori de armate.
5. ,Si a sosit din nou 17 solul Edecon, un scit care s5..vir§ise fapte mari de
r5.zboi, impreuna cu Orestes. Acesta era de neam roman §i locuia in tinutul 35
pannonic, ling5.' riul Sava, care se afla acum in stapinirea barbarilor pe te-
meiul intelegerii incheiate cu Aetius, comandantul romanilor din apus. Acest
Edecon a patruns in palatul imparatului i i-a infati§at o scrisoare din partea
lui Attila, in care ii invinuia pe romani pentru fugari §i-i ameninta ca va pune
mina pe arme daca nu-i vor fi restituiti i nu vor fi indepartati pe viitor din 4G
imperiu romanii care erau pu0 sa cultive pamintul cucerit de el. Acest pamint
se intindea de-a lungul Istrului din Pannonia ping la Novae in Tracia Si avea o
15.time cale de cinci zile. Iar tirgul din tinutul illyrilor nu mai voia sa fie pe malul
le In anul 447.
17 In anul 448. $i din pasajul acesta reiese existenta unei populatii (romanice In prin-
cipal) de agricultori sedentari in regiunile dominate de huni, care aveau nevoie de respec
tivii si de aceea Ii r evendicau.
www.dacoromanica.ro
292 PRISCUS PANITES
In' aka 8iyo9Etuav Tfc Exuathv Kai `Pmpaicov gTi08To yqc, ngv-re figspthv 686v
Cthvq) av8pi To0 -Iarpou angxouaav noTago0 nptufletc St gxekeuo-e npag draw
euptxvetcraat Totg =pi Tthv aluptfkaaw Stak4optvoug, ot Tthv IntTux ovTow, eala
Tthv incaTtxthv avSpthv TOug peyiaTouc o6c Ei. ZICirtturetv etkaOrpelev, airrov Se-
s 46pevov acpUg tg Tip/ (p. 580 De Boor) Eel) Stelv StaPhaecraat. 'wimpy avaywo-
cramov Pao-ad Tthv ypaggarow, cbg inc4f1X0Ev 6 'ESgxew CriN TO. B1144 t pint-
vci)aavu 8o-anep 6 papPapog and aTOpaTog tcppacre Tthv 'ATTIO.ct SeSoyggvcov,
Kai ES LTSpouc oixoug napsykvsTo, (bars atTov Xpuotupicp Tth Paaatcpc tnaCS7C1CTra
ota Slj Ta plyto-Ta Suvapgvo? Eg &Inv g2t0erv, ansaatipao-e TTjv T6v pacrtkeicov olxcov
10 nepppavetay. BtyiXag St, cbg Tdi Xpuompicp Eg 2,6youg fiX0ev 6 papPapog, gXeyev
apprivetaw, thg Enatvoiri 6 'E8gxow Ta 13acriXeta Kai Toy napa aTiat paxapgot
nko0Tow 6 St Xpuaeuptog tcpaaxev Ecreo-0at Kai atTev OTKOW TE Xpuaocrtgycov
Kai nXotToo xtptov, ET ye neptiSot pgv Ta napa ExtSatc, EA.OttO St Tee `Pwaicov.
co 0 St anoxptvapgvou cbc T6v Er you secntotou c136.7torca &et.) TOO KUptOU Ou
15 .sti.itg ToilTo noteiv, gnuv0aveTo 6 et vaxog ET ye axthkuTog aunt 1 napa Toy 'A.T-
Tfikav art elaoSog -Kai Suvaµty nap& Ext0atc 'gxet TIVa. -cob Se anoxptvaggvou
cbg xai enttfiSetog Eiri 'r 'ATTlikg xai Trio atTo0 8µa To% gig 'robot() anoxexptptvotg
koyacrtv tIARIAZTTE6ETat cmkarfiv, (tic 8U180X1c yap Kard. OTITag flpgpac giCO.CSTOV
ainthv ZXeye pea' onkaw (pokaTTEIN Tew 'ATTI1A.CW) E9WYKEV 6 Eiw01)X0c, Ei7rep
20 niaTetc SgotTo, ggytaTa aiTth gpetv aya8a SetoSat Si oxalic TaLTTIV SE OlbTO.
tnapxetv, el ye nap' atTov gni SEVICV0V E? of xcopig 'OpgaTou xai Tthv alkow
CSUIATEpeapartaw. tnoax6p.svog St TobTo notelv, gni TiV crtiacstv npec Toy et-
voi5xov napayevOgevog, xai and Tth Btyi4 gpprivet S4tag tcai opxoug g8oaav, 6
piv EuvoOSxos thg otx gni xaxth. 'r 'EStmovt, 01' gni geyiaTotg aya5olg Totg
'25 X,,youg notilaotTo, 6 St do obi( gE17t01. Ta day) orlaricrop.eva, ei Kai µrj ngpaTog
xupficsot. Tote Sri 6 etvaxog gkeye 'r 'ESexawt, el Staflag Ec Triv zicuaticilv (warn.
Tay 'ATTO.av Kai napa 'Pc.ogaioug get, gcsea8at atith f1iov etSaipova xai nA.o0Tov
pgraTow TOO St inrocrxoggvou xal (pfmavTog Enl T7i npa Et Se1a0at xpipaTow,
OU noUdiv, 8g, eala. nev-cfpcovTa XITpthv xpuaiou So4ricroptvow Tth On' atTov
-SO TEXorivu nX-40et, that& auto TeXeicog- crovspyijoat ?Tag Trio tnikatv, Kai TOO
etvotxou TO xpoo-iov napaxpfuta Sthaetv tnocsxoptvou, EkEyev 6 (3api3apoc ano-
ntpneo-at ptv atTov anayyeXoDvTa TO) 'ATTfiA.g aspi Tit npeapsia;, crupngpne-
aaat S' atTth Btyikav Tr)v napa. Tor) 'ATT-0,a gni Toil cmyaatv anoxptatv 846-
gevov. St' airco0 (p. 581 De Boor) yap nepi Tor) aka xpuo-iou privtcretv,
-35 -Kai ,,8v Tponov TobTo gxnEwpaijaeTat. arcariXuaoTa yap, thanep Kai Totg Moog,
noXunpaygovliastv Tay 'ATTIjkav, Tic TE ainth Sweet Kai 6n6o-a nape( efkoppiew
SgSoTat xpktaTa µri olov TE St Ta0Ta anoxptnTetv Sta Tobc o-upnopeuoggvoug.
ESote 8f! Tth eiwooxcp a Xgystv, xai Tfig yveoprig Toy 13apPapov anoSeVtgevog
anongpnet Acta To Seinvov xai gni 13acraga ygpet rely 13ookfiv- 8g MapTtaXtov Tnjv
-40 TOD payiaTpou 811710VTa apxfiv npoo-geTanspAvapevog gXeye Tag npag Toy Pappapov
ovv0ipcag avaym) St nappet TO Tqc &pe nacrthv yap Tiiiv I3acrtXgcog floukthv
6 paytaTp6c tan xotvcovOc, °fa Sfi Toby TE ayyeXtacpopcov Kai epprivecov xai aTpa-
Ttenthv Tthv apApi Tint 13autXgcog cpukarilv bn' airrov TaTTopavow. 186xet St atTotc
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 293
Dunarii, ca mai inainte, ci la Naissus, care fusese distrus de el si ajunsese loc de

frontiers intre tara scitilor si a romanilor, la o departare de fluviul Istru cale de
cinci zile pentru un barbat destoinic. El a mai poruncit ca soliilej sa villa la
dinsul sa discute neintelegerile, dar sa nu fie alcatuite din oameni la intimplare,
ci din consularii cei mai de seams ; iar daces se vor teme sa-i trimita, se va duce 5
el insusi sa-i intimpine la (p. 580 De Boor) Serdica. Dupes ce a citit aceasta
scrisoare in fata imparatului, Edecon s-a retras impreuna cu Vigila, care
trebuia sa talmaceasd din gura ceea ce voise sa spuna Attila. Ei au trecut
prin preajma celorlalte palate si au ajuns in fata casei lui Chrysaphius, spa-
tarul imparatului, care se bucura de multa trecere ; si s-au minunat mult 10
de stralucirea acestor palate. Barbarul a intrat in vorba cu Chrysaphius,
iar Vigila i-a talmacit cuvintele 3i i-a spus ca Edecon lauds mult palatele
imparatesti §i-i fericeste pe romani pentru bogatia lor. Chrysaphius i-a spus
atunci ca 3i el ar putea avea asemenea palate cu acoperisuri de aur si ase-
menea bogatie, dad i-ar parasi pe sciti si ar veni la romani. Edecon insa 15
i-a raspuns ca nu se cuvine ca un sclav sä faces acest lucru fares voia stapinului
sau. Atunci eunucul 1-a intrebat daces are intrare libera la Attila si daces se
bucura de oarecare trecere la sciti. Edecon i-a raspuns ca este ruda cu Attila
si ca, el impreuna cu alti citiva fruntasi mai vrednici au in mama paza re-
gelui caci pe rind, in anumite zile, fiecare din ei it pazesc pe Attila cu ar- 20
mele in rniini. Eunucul i-a spus ca, daces si-ar da cuvintul de credint5., ar
ajunge la o mare fericire, dar ca este nevoie de liniste ; iar pe aceasta ar
putea s-o aiba daces vine la dinsul la mass fara Oreste si ceilalti tovarasi
de solie. Edecon i-a fagaduit ca va face intocmai, iar in timpul mesei a
venit la eunuc, si prin mijlocirea tilmaciului s-au invoit si s-au legat prin 25
juramint ca eunucul sa lucreze, nu in paguba, ci spre binele cel mai deplin
al lui Edecon, iar acesta sa nu scape niciun cuvint despre cele puse la cale
intre dinsii, chiar dad nu-si putea atinge telul propus. Eunucul i-a spus
lui Edecon ca daces se duce in Scitia §i-1 suprima pe Attila, se poate intoarce
la romani spre a trai o viata fericita in mijlocul unor mari bogatii. Edecon 30
i-a fagaduit ca se va duce si a adaugat ca pentru treaba aceasta are nevoie
de bani, nu multi, ci doar cincizeci de livre de aur, spre a fi impartite oa-
menilor care-1 vor ajuta sä indeplineasca aceasta sarcina. Eunucul i-a fagaduit
sa-i dea banii imediat, iar barbarul i-a raspuns c5. trebuie sa fie lasat sa
piece pentru a raporta lui Attila rezultatele misiunii sale, iar impreuna cu 35
dinsul sa fie trimis Vigila spre a primi de la Attila raspunsul cu privire la
fugari. Prin acesta (p. 581 De Boor) it va instiinta de bath si de modul cum
sa fie trimisi, caci la intoarcerea acasa va fi cercetat cu de-amanuntul in
fata lui Attila atit el cit si ceilalti, pentru a se sti ce fel 3i cit de multe da-
ruri au primit de la romani si lucrul acesta nu poate fi ascuns din pricina 40
tovarasilor sai de solie. Eunucul a gasit ca barbarul are dreptate, 3i-a insusit
punctul sau de vedere, i-a dat drumul indata dupes masa si s-a dus sa ves-
teasel pe imparat de aceasta invoiala. Acesta a trimis sa -1 cheme pe Mar-
tialius care indeplinea slujba de magister officiorum si i-a impartasit intele-
gerea puss la cale cu barbarul.' Caci era nevoie sa stie si dinsul deoarece 45.
magistrul lua parte la toate planurile imparatului si avea in seama." secretarii,
interpretii 3i soldatii din garda imperials. Ei s-au sfatuit in privinta celor
www.dacoromanica.ro
I76& SflOSI/Icl S3.1.INVc1
510A3Ti0a3X(10g A01 Acon?diaxodu 1011 1171 AoA911 À1I0A.ig p.m? dpA, 17331 -1131A1
A0AlTi Aon3110ci3d93du pdmt A91 -A131(1111y

A1311Ti331,31.?
-9 110 DiA?endo-A A91 Aux-cia A0A37191131(00g12/? 01 `1?)X1,1,11V, 90111331 no39adX
591 A9173>t? 5nd1Ix Sn1 pdriu 901 noldmpadx Q01 (10XQOAQ3 57391310319 `00A31101(3612
9893dD11 Agurfau? Alu,o?do inx Ap1(944 9 5Dx1.1111p', 53 411 (10A11A1319A0)}1 -131A?
50A311121( A91 A311 Aill133d0, 01 À011A171(1(74 A? daug) 13)ityyd3cirt? .57310(41 91 AoloadX
<91> 113(0pt323, ÀoA3d9911802 01 cbdpatho 731A3e1d33/ cbxltboda. maex? 31 pdML
D31(11374 17331 0191) 1321113 731A73 0117331 (i)XQOAQ3 À)31(0d3Al2 13 3A, 91913 À310)00Alkut?
A91 32 A131(91-1 A131.31( 92Lp 5011311919 Q3 A311 5019A0k31, 11A13 59d11321 A91 -030
016. A01999 '70911311 93 32 11331 A91973 131A96 17331 A91 13d31D2L AOX(1012A0ON A0A3110327312
1.1491(ad)D12 Akt1 .A1313A31.93 .51.119731 32 AOl A01992030 731931(01211132131? A13931(1102
(1)1913 Ak1.1 901 oodoch Akikcokpup .Aon3t11119ith9 go Ao173x32 AQO 131021 (b1 1A011y3d
A9 01970 4c IA91 Alt1ou932 1323Ap A3 50) LIAOli sod suipilo arylsilderry
11331 leunl3
90 A139QX A90 Ak11 A1311173 LW)3 A01 53 A91913 À(0A37i11ld131114, 13 411 31. AQ1
.50A311
SI AOXQOAQ3 1011111311313 59dU .A19131(931 17331 101Q0 A311 3213101111? 53 Ak2. nonliAinswox
.03,AoA31,3dnu LI8X?AltAa9 32 A91 Aoidypoadx 1a891311n3 pox Om/ 5omoAltz
73N1 (lOAlril dpA, umphdis A91 ArrOpay, 501A731(p1ut.731170 113A4dX 733%1973d AQOA,UXU
Akt1 A1133X99119 17331 ()1 Cb11A1319A(031 Aka d) zgg aa

o2 (b 733111313111, '113A9212 Akt,
50)11132Q° 12d73U A111 (10A13313 AiI,X(10g 6301? 173ALleakk3173) A910 31 41, Li) d12k AP- 9
OZ 5DDLyri(0l 1331(993931.3 '510)49 4. 731913101 121 5(031(194d 4A1193 3190 391111 A01 -31361)
mod A13113(331. ,A0-13)[10 ,e73N. A02 'A731X1371710.13 p

3k 10110V:10g A0711013 173A13 -13dD31
(A13X13 1.1eX1,123 31 9 501999030 A91 A9T19e 17331 A7319011112 A111
5111 511d931. A131990
'131011
L up. 50 ileX3kk11 (1)1 1'3(11111i, A91 A9A13131d131A1 53 121 771733/ A111 (0? 1231113710),L
SZ
113An(110.1.1(3d73U 73131(11313d 91311 A11.1 901902030 41.1(131(31 ltey3A.A4 32 01(113 11331,
pi 5111 5nIdcono, ld?u `73AT-111.A3k3A, Sod ATi A91 131M10173d31. A01 A0)1d31193 -0)cL
A(011311 31a31.03 5Q01 5(10A31103XD12 .A32117i A73OM°, `173e9131(3111111X11 ALL 014733
50d31 A07112k .3911.1)k3A311331 A3139100)1111 d734, `111QD 13 Ltd lint pi 541 51313%1973g
r1E1121(0U12 13d12413113 3U113313 32 11031 59d31 5Q01 50003 5C1011311(0cl, A01 A(01A3eXD1
0£ A(0d9d) '73313A3 A031310119 32 3 A(0d310dllip A0)1 Q01Q73 Ag1A9ex3Arm? .A(D3d93d11
10 A?-ri k di 541 573ou93 o1ADA1d3133.02 AD1mA°, 9:AQD 53 AoriDA, Apex? alto -92
173e913A Al1A?110232x? 1d2Ap Aodiaaepts) 32 111Q73 1x71'173e1331(13d29 Q0 dl21, À0131(1le
Vral AO)A3ddp 4c 541 573i3v9ug -lady io 32 5141 0)3
5431173Ti0OcL A73913d)3 XQO -419o11g
me939 Aka Q01 00d9d) Àltkoltpup All 9 50loogo3o .A147313 11331 11n0511Xa94t. A31i
SE
pd02 À13902 A0d31(91L 72 11A(101(1311,2 731(11,9 13331 573d2A9 10U3 A13 541 Q01Q13 LiT1 -131/
SCIOATi011 5o3rI3Aa2 013)1d311? AQO Aku Altd0AL 17331 13d9211.112 5101011 A0d319d2/
`11313134e111? 11331 A73X3 01Q73 5(0%73311331993 5(031 11/3 AOl 73A013T1 A0113y921119e93113d1
17331 53 ALA A73d31193 `1.736.03c3173d19 5111 51117,311 (1)1Q73 411 A0A971 59d11, `5131011(734,
12n9 1DX 5021 590e19J 11331 5(10A,414 `51.1133110.03 59d2L A311 5131011(73114 31130 411
01,- A731d(OAO,
7?1311 A(01 AmprilidX Àpdrry 59dit 32 )
5(10819 A1d12X (mx1d3531 -111311331
A0A3113e
-8 110. (LI vr, 6,11 41 (101 59du sctokbpdo aorinou 519nd)odu It Q01 Ac960
kt1(31C31.5(-031C1973E1 17331 i51, 5111 514Xdp A(01 (10A13313 A(0217321 c73d061312 Q01 (10d31(1g93d11
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 295
necesare si-au crezut ca e bine s5.-1 trimita nu numai pe Vigila, ci si pe Maxi-

minus spre a se duce in solie la Attila.
6. Avind dovezi el Vigila ii intinde curse, Attila a luat cele o suta de
livre de our aduse din partea eunucului Chrysaphius si a trimis repede la
Constantinopol pe Oreste si pe Vigila (fiul), poruncind lui Oreste sä poarte 5
la git punga in care Vigila (tatal) b5.gase aurul de dat lui Edecon, sa mearga
inaintea imparatului si, dupa ce-i va arata punga, sa intrebe pe eunuc daca
o cunoaste. Iar Es la sa-i spuna din gurg c5. Theodosius este fiul unui parinte
de neam nobil, dar ca si el (Attila) e fiu de nobil si ca tatal sau Mundiuchos
a p5.strat o nobleta mostenita ; dar ca Theodosius a decgzut din aceasta nobleta, 10
ajungind sa-i fie sclav, dcoarece ii plateste tribut. De aceea nu-i just ca
unuia mai bun decit el si pe care soarta i 1-a dat ca stapin 55.-i intinda curse
pe ascuns, intocmai ca un sclav de rind, si ca nu va inceta de a-1 invinovati
ping ce nu-i va trimite pe eunuc ca s5.-1 pedepseasca. Cu aceste insarcinari
ajunsera ei la Constantinopol. S-a intimplat insa ca Chrysaphius sä fie recla- 15
mat in acelasi timp si de Zenon. Caci Maximinus anuntase ca Attila spusese
ca imparatul trebuie sa-si tiny cuvintul si sa dea lui Constantius (p. 582
De Boor) sotia, care nicidecum nu putea sa se m5.rite cu altul fara voia im-
paratului; caci sau ar fi trebuit sa fie pedepsit cel care ar fi indraznit sa Leg
asa ceva, sau ca imparatul a decgzut ping intr-atit, incit nu-si mai poate 20
stapini supusii ; iar daca ar dori sa lupte impotriva Ior, el (Attila) e gata s5."-i
dea ajutor. Theodosius nu si-a aratat supararea, dar a confiscat averea fetei.
7. Cind i s-a vestit lui Attila ca dupa moartea lui Theodosius a ajuns
la domnia romanilor orientali Marcianus si cind i s-a facut cunoscut ceea
ce se intimplase cu Honoria, a trimis o solie la imparatul romanilor occiden- 25
tali ca sa -i spuna ca nu se facuse nicio greseala din partea Honoriei 18, care-i
fusese destinata ca sotie si ca el ii va da ajutor, dacg nu i se va incredinta
ei sceptrul impar5.tiei: Attila a trimis soli si la romanii orientali pcntru tri-
buturile stabilite. Dar soliile s-au intors f5.r5: rezultate din amindoug partile.
Cel din fruntea Imperiului din apus r5.spunse ca nu-i posibil ca Honoria sa-1 30
is de barbat, deoarece acum era maritata cu alt barbat. In acelasi timp ii
spunea ca ei nu i se cuvine nicidecum sceptrul, deoarece la romani domnia
e data barbatilor, nu femeilor. Iar cei din r5.sarit raspunsera ca nu admit
plata tributului stabilit de Theodosius; dar daca va sta linistit, va primi
daruri. In caz ca ii vor ameninta cu razboi, ii vor opune arme si b5.rbati 35
nu mai prejos decit puterea lui. El statea la indoiala si nu stia pe ce cale
sa apuce mai intii. In cele din urma socoti ca e mai bine sa porneascg raz-
boi si sa lupte in apus, trebuind 55. se r5.zboiasca nu numai cu italienii, ci
si cu gotii si francii: impotriva celor din Italia pentru ca sa is pe Honoria
cu toate bogatiile ei, iar impotriva gotilor ca sa faca pe placul lui Genserih. 40
8. Pentru inceperea razboiului cu francii Attila a gasit pretext moartea
regelui acestora si cearta pcntru domnie a fiilor lui. Cel mai mare a gasit
cu cale sa cearg ajutorul lui Attila, iar cel mai mic pe cel al lui Aetius.
18 Honoria era sora lui Valentinianus al III-lea si fusese exilat5. pentru purtarile ei. Ea
s-a logodit cu Attila in 444. Mai pe urm5 a fost arestata si trimis5. lui Theodosius al II-lea
la Constantinopol.
www.dacoromanica.ro
296 PRISCUS PANITES
gel/ 'ATTfiXav, Tor) St vsantpou 'Atuov Ent crowaxiq trcayto-aat tyvcoxoTog Sv

Kara TAV 'Peowriv si:Sottev npeol3tuOiltvov plurco ioi)Xou apxop.tvov, 4avaew Trio
xotniv Toil aka ittptxtxup.tviv Sta plyeaog thgotg. &Toy St &new 6 'Atuog
notrio-ap.tvog nai:Sa Kai lad:ma Sthpa Toi)g elga Teti 13asaati)ovn nI (f)tkig TR xat
5 6110.111.tiq ant imp.wev. Toincov EvExa 6 (p. 583 De Boor) 'ATTfikag Tfiv txaTpa-
Tciav notoOttevog atatg Tthv atop' ai)Tov avSpag s Tfiv 'ITaXiav ErrEplccv Coats
Tfiv 'Ompiav t xSiSOvat. Etvat yap aoTth fiptwap.tvriv /Tog yagov, Texgfiptov
notoilievog Toy nap' ainfic newpatVta SaKTOXtov, ov Kat t nthetxarpogevov t 6T0.-
KU' napaxcoptiv St ai)Tth Toy BaXsvTtvtavev Kai Tobltio-scog Tfig 13aaatiag ttepot)g,
10 thg Kai Tfig 'Ompiag StaKagtvrig tttv /cap& naTpog Tfiv apxfiv, Tai)Tig St Tfi Tor)
aS0Apoti tupatpeasto-av 7aeove4ict caws St of tcrrctptot `Po)p.atot Tfig npoTtpag 1X6-
11EVOt yveottrig gpog oatv Tthv at SeSoylitvaw intfixot)ov, eixtTo p.talov trig
Tot) noXtpou napacrxeufig rtav TO Tthv p.axiitow aytipow Irkfiaog.
9. °Ott 6 'ATTIjA.ag lista To Tfiv 'ITaXiav elV8palt081,aaaaal, nI Ta CY(pftCPCL

15 avacei),tag Toig xpaToDat Ten/ i cowv P CO I 1 al OW nokep.ov Kat avSpanoStapbv Tfig
xeopag KaTilyytAlsv, (SC µri ZKICEPApatVTOg TOO papa 0E0800-1,0U TETaYtIgVOU 96pot).
10. "Ott 'Ap5a13oOptog 6 Tor) "Acnrapog Eapaxivolg trcoXtgct Kara TAV Aa-
p.aax6v. Kai tKEICIE napayevogtvou MaWivot) Tor) aTpaTriya Kai Hpiaxot) To5
o-t)yypacpteog, eSpov draw Toig Iapaxivthv Tcptaf3eo-t ittpt stpfivrig StaXsy6p,tvov.
20 (p. 587 De Boor) 17. "Ott Exipot Kat rena0l s naspov auvaatovug Kat
StaxcoptaatvTeg apApOTEpot irpog auttgaxow I.LETaKXTICSIN napECTICE6acOVTa v Oic
xat nap& Tobg tipoug `Pcopatoug fiXaov. -Kat "Aanap gtv fryetTo grISETtpotg o-ott-
ttaxerv, 6 St atToxpaTo)p Atm/ 113ofatTo Exipmg Intxoupetv- Kai Sri ypattpaTa
irpog Toy tv 'IX.kuptoig crTpaTriyev Eneturev tvTaXottsvog cnpiat Kat& Tthv rotaaw
25 pofiaetav Tfiv npocrfixoucrav nttutetv.
18. On fie KaTa TOOTOV Toy XpOvov naps Tthv 'ATTIjA.a naitkov dg Toy
Pacnkta AtovTa 13pEakia Tag aiTiag StaXi)oucsa Trig npoi3icap4darig Sta(poptig,
Kat thg xpij airrobg tnt eipfiv73 antvStaaat Kai Kat& TO nakatev Eaog nap& TOv
-Icrrpov tg Tairrov iovTag (p. 588 De Boor) `Pcogaioug npoTtatvat ayopav xat
30 u'vTtkap.Pavav, by 17.v Stop.svot TOxotev. -Kat ij µEV cs9thv atTthv irptakta v TotaSs
oSo-a tinpaxTog tnavfitt. oi) yap Maim. TUBS 13acratOovTt 00vvoog To5V 'Pcogaimbv
o-11113oXaiaw putxetv ito2aa. Tijv aka xax6cravTag yfiv. of St Tor) 'ATTfiXa nai-
SEg rtjv nI Tr.' npsoPticA anOxptatv 846.p.svot 71pog cryEig StuptpovTo. 6 pity yap
Atyy4ix, anpoixTeov licayska6vTaw Tthv TrptcrOtwv, noktp.ov `Pow.aiotg tnayetv
35 opOI 1u.VnCTO, 6 St 'Hpvax Irpog TainTIV anriyoptut Tfiv napacrxeollv, cbg Tebv Kara
xd)pav anayovTow atTov itoktp.cov.
20. °Ott AcyyeCtx 716X41.0V ant ePoNiaioug tirevtyx6vTog lad Tfi Tor) laTpop
rsxar, irpocsKapTepobvTog, TobTo 1.).aacbv 6 'AvayaaTig 6 'Opvtyitataot) (aUTOg
yap ETX6 TAV irpOg Tth OpciLxic) peptt ToD noTaitob cpaarfiv) tK T8V ap,p' airrev
40 Itorttavag tnuvadvero Ott f3ouX0Rtvot apog µaxriv napao-xst)govTat 6 St Acy-
ylcix To0 'AvaydaTot) KaToXtycopijcsag Tobg bre aka ncpspatvTag anpaxToug
ficpict, naps St Toy ilacrata Tobg StaXttoilavoug EaTaXtv, thg, et µii yriv xat xpij-
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 297
Pe cel mai mic 1-am vazut in solie la Roma, un baiat inca farce barbs si
cu parul balai, care ii cadea in bucle man pe umeri. Aetius 1-a adoptat
ca fiu, 1-a inc5.rcat cu nenumarate daruri, atit el cit si imparatul, si 1-a lasat
sa plece, dupa ce si-1 f5.cuse prieten si aliat. De aceea Attila era hota'rit
sa inceapa razboiul si trimise din nou soli in Italia, care cereau sa-i dea 5
pe Honoria; cad aceasta ii fusese destinata ca sotie si f5.cuse dovada despre
intentia ei cu inelul pe care i-1 daruise si pe care Attila it trimitea sa-1 arate.
in acelasi timp cerea lui Valentinianus sa-i dea jumatate din imparatie,
deoarece si Honoria trebuia sa primeasca o parte din domnie de la parintele
ei, iar partea aceasta ii fusese rapita de lacomia fratelui ei. Dar romanii 10
occidentali persistau in parerea for de mai Inainte si nu dadura ascultare
cererilor lui Attila. Acesta incepu pregatiri mari si isi strinse toat5.multimea
gata de lupta.
9. Dupa ce pustii Italia 19 se intoarse acasa si vesti ca va pomi cu raz-
boi impotriva imparatilor romanilor orientali, fiindca nu i se platise tributul 15
fixat de Theodosius.
10. Ardaburios, fiul lui Aspar, s-a luptat cu succes la Damasc impotriva
saracenilor. Cind ajunsera acolo comandantul Maximinus impreuna cu scri-
itorul Priscus, se intilnira. cu Ardaburios si tratara ca soli conditiile p5.cii.
(p. 587 De Boor) 17. Scirii si gotii au purtat razboi Intre ei apoi 20
s-au retras si unii si altii si se pregateau sa faca o alianta de arme. Yn
acest scop ei alergara si la romanii din rasarit. Aspar socotea ca nu trebuie
sa dea ajutor nici unora nici altora, dar imparatul Leon voia 55. ajute pe
sciri.23 De aceea el trimise o scrisoare prefectului din Illyria si-i porunci sa
expedieze trupe de ajutor necesare impotriva gotilor. 25
18. Tot in timpul acesta a sosit la imparatul Leon o solie din partea
fiilor lui Attila, care ii cereau sa inlature pricinile neintelegerii din trecut,
sa incheie pace si sä rinduiasc5., dupa vechiul obicei, un tirg linga Istru, la
care sa poata veni (p. 588 De Boor) si romanii sa-si cumpere cele trebui-
toare. Soha a avut acest tel, dar s-a inapoiat farce niciun rezultat, deoarece 30
imparatul credea ca n-ar fi nimerit ca hunii 55. aiba intilnire cu romanii, dupa
ce le-au pustiit atit de mult tara. Primind acest raspuns adus de soli, fiii
lui Attila au Inceput sa se certe 5i s-au despartit unul de altul. Cad la vestea
ca solii s-au Intors farce niciun rezultat, Dengizih a vrut sa porneasc5.* cu
razboi impotriva romanilor, dar Irnah s-a Impotrivit acestor pregatiri, de- 35
oarece era Impiedecat de r5.zboaiele iscate in tara sa.
20. Dengizih a pornit cu razboi impotriva romanilor si s-a oprit un timp
pe malul Istrului. Lucrul acesta a fost aflat de fiul lui Arnigisclus,21 cad acesta
avea in seams paza fluviului dinspre tinutul Traciei. El a alcatuit o solie
cu oameni din jurul sau 5i a trimis-o sa vada ce doresc dusmanii de se prega- 40
tesc de lupta. Dengizih n-a dat nici o insemnatate solilor trimisi de Anagast 22,
fiul lui Ornigisclus, si i-a lasat sa plece farce raspuns, dar a trimis la imparat
19 in anul 452.
20 Tn anul 466. Dupa destamarea imperiului lui Attila (454) au devenit federati,
asezindu-se In Scythia Minor si Moesia Inferior (cf. Iord., Get., 265).
21 in anul 466. General roman ucis de Attila In 447 la Utus (Vid) In Dacia Ripensis
(cf. Chron. Pasc., p. 586).
22 Comandatul Traciei, care Invinge si ucide ulterior pe Dengizih (cf., Marc Corn. a. 469).
www.dacoromanica.ro
298 PRISCUS PANITES
ainth TE Kai t4 tlIoggvq) 50111 CITNTO, TroXEROV tna4Et T6V St nap' eKCIVOI)
1.1.CETa
notcsPecov g ta. PaCTIXEta eaptKOilgV03V Kai to &A M-4 1Vtak3grCa ettrayyetketvtow,

etnexpivato pacraebg 1toigcog Exetv navta notch', Et ye incatcouo-ogevot ctinth
napaytwovtat %atom/ 'yap tote anO tthv 19vthv Lott cruggaxiq eupiLKVODIAVOL
5 (p. 589 De Boor) 21. 'Ott 'Avaydo-tou Kai Bacraiolcou xai "Olatpout Kai
liXX(ov ttvthv atpatiythv Tatgaiow tobg Fertaoug Eg Ttva xotkov xthpov o-upcXet-
cavtaw Kai natopxofwtaw, Xtg(i) TE 7C1401.1eVOW TOV EKU96V altaVEt To5V EILLTI1-
8E1COV, npeaflefav nap& tot); Twaioug nottjaaccat, tome aotobg el 1vStSoctot
yevogtvoug yriv fmaxoOetv ainthv eg 6 Tt RXOLEW tthv St gni 13acriXta thy 1xtivr1v
lc) Opetv anotcptvagtvcov nosccOsiav, Kai TCO-V f3apPetpcov -cob Xtgoil ntot mpEig 9Ea&at
13c:7 etv tag o-uppeco-etg (pagtvaw Kai µil ()Tong TE Eivat gaxpetg notetaaat avalccoxag,
PouXeuogevot of tag `Pcogaixag ta4etg Stenovteg tompag xopriyficsetv aircotg
imtaxovto tlxpt trig f3accatatg tnttponfig, d ye o-(piftg airrobg Sitkotev ()Scrimp Kai
toy elkogcalcov Staxtxpttat 70190g EGEO-aat yap aircaw 0qthicog (Aube glItiltkEtaV,
15 gg tobg tatipougtvoug Kai °ix eig navtag eutOPX,ETLOVTCOV Twv atparnythv, ()into
izs cptkottgiav opawteg npog 'city akaw narratg altt2ArPflo-ovtat tcogtSfiv tthv
St Eta) Sthv tobg anctyyekatvtag Stet taw npeaPECOV 7tpouSe4agtvcov Xoyoug Kai
tg 'soma:nag olpfig atyrobg ta4avtaw gofpag, g occetancp -Kai of Tcogatot &ext..
KplVTO, XEXX6X., TOG 0i5VVOW TgV 011g avflp, Kai intoo-tpatiyog tthv Stenovtow
20 to vAo-napog 'cantata, nape( Tljv Znaaxoticrav abtol'g papPatxfiv gotpav 1XScitv
tcai taw 1-6t8aw (nXeioveg S1 tthv akcov i7CtIOX0V) IIETa1E41.111allEVOg tobg XoyaSag
totthvSe 17totficrato ?,45yaw apply, the Scbccet gtv aircole .Av 0 flaolleog, Coim dig
mpEttpav St ainaw ovrlatv, &XXII TOrg EV mpiatv Otivvoug. tokoug yap oktythpcog
yermoviag Exovtag Shaw Ximov tag abtaw 1ntovtag Stapnetcsaaat tpmpetg, &ate
25 Sepanovtcov tet4tv entxovtag TTIc 1xeivew Evexa taXatncopetcyaat tpmpit, tcainep
tg aei note totg 00vvotg 'cob Tot&ov ytvoug etanewSou Stageivavtog, xai Zx npo-
yOvcov ttjv akCo'v anmpuyetv Ogatxp lay Ogoaagtvcov, t(p' rE Kat 6pxaw natpiow
ttpeg tlj TC6V OIKEIOW crcepficset xatacppovetv. aircew St, Et Kat To Otivvaw &ad
ytvog, Sucatoutwrig 7to9(.1) taSe npog airtobg einovta SeScoxtvat nepi TOG nparrtou
30 1300.11V tot TOkOlg Of roT901, SlaTapaX9gVTEg Kai etwoiq Ttj npOg aircoOg taOta
'rev Xe Xxea eipixtvat vogicsavteg, tong v airtotg, Otivvoug OTOTONTEg StEXEt-
pi(ovto (p. 590 De Boor) Kai getm Kamp& equpottpov o-uvicytato tthv eavthv
tIC auvaligcttog. 6 "Aanap itu,mp.Evog, eaxa. yap Kai of taw Xotirthv cstpatontScov
fiyegoveg [Leta T8V OtKEROV nupata4agevot toy tnttuxewta tthv PapPetpcov avti-
35 pouv. 'cob St Seaou Kai tfig anarrig of Exbaat XaPewteg Evvotav acpag TE \Tim-
iLoGrro xai g xdpag toig ePcogaimg txthpouv. 1(XX' of gtv -Acrnapog tfiv mpio-tv
17ttkaX01)6aV sd(paaav avaXthcravteg 1161:pay, wig S1 Xotnote atparnyotg 01)K
axivouvog rj getri gytveto, tthv 13apPapaw xaprepthg ayawtcsagtvcov, watt tobg
14 ainthv imoXsupatvtag tetg TE `PcogaiKag tgetg Stthacto-aat Kai ttSe tilt/ 7toktop-
40 Kiav Sta(puyetv.
www.dacoromanica.ro
PRISCUS PANITES 299
o solie, formats din b5.rbati alesi, sa-1 instiinteze ca va incepe razboi dad_
imparatul nu va da pamint si bani armatei sale si lui insusi. Solii au sosit
la curtea imparateasca si au comunicat ceea ce li se poruncise, iar imparatul
le-a raspuns ca este gata sa faca once, daca ei se hotardsc sa treaca de partea
sa, deoarece se bucura cind dusmanii ajung s5.-i fie aliati.
(p. 589 De Boor) 21. Anagast, Basilisc, Ostrui si alti citiva generali
romani i-au ingramadit si inchis pe goti intr-o infundatura 23. Scitii sufereau
de foame, deoarece lipseau alimentele si din aceasta pricing au trimis o solie
la romani sa le dea de stire ca se supun la once ar dori ei, daca le dau pamint,
dupa ce se predau. Romanii au raspuns ea vor impartasi dorinta lor impa- 10
ratului, dar barbarii, strimtorati de foame, le-au spus ca ar dori sa hotarasca
cei de la fata locului conditiile intelegerii, c5.ci nu mai sint in stare sa En-
dure aminari lungi. Atunci conduc5.torii trupelor romane s-au sfatuit intre
ei si le-au fag5.duit sa le aduca hran5., pins ce imparatul va lua o hotarire,
daca se despart in grupe, asa cum si armata romans este despartita in grupe. 15
Caci in felul acesta se vor aproviziona mai usor, deoarece comandantii vor
avea grija de oamenii rinduiti pe grupe, iar nu de toata multimea la un loc,
vor da silinta A. se intreaca intre ei, ingrijind fiecare mai mult de unitatea
sa. Scitii au primit conditiile ar5.tate de soli si s-au despartit in tot atitea
grupe cite aveau si romanii. Atunci Helhal, un barbat de neam hunic care 20
ocupa lotul al doilea intre comandantii trupelor lui Aspar, s-a dus la grupa
de barbari cazuta in lotul oamenilor sai, a chemat la sine pe fruntasii gotilor,
mai numerosi decit ceilalti si a inceput sa le vorbeasca in chipul urm5.tor:
imparatul le va da pamint, dar nu in folosul lor, ci al hunilor, care se afla
printre ei, deoarece acestia dispretuesc munca cimpului si rapesc roadele 25
gotilor, intocmai ca niste lupi, asa ca gotii se afla in stare de sclavi si muncesc
pentru indestularea altora, deli niciodata n-a fost incheiat un contract intre
huni si goti in privinta aceasta, iar stramosii gotilor s-au legat cu juramint
sa se fereasca de once alianta cu hunii; asadar, in afar5. de faptul ca sint
despuiati, calca in picioare si juramintele parintesti; el se mindreste c5. este 30
hun, dar spune toate accstea din dragoste pentru dreptate si le da doar un
sfat, adica ce anume le 'Amine de facut. La auzul acestor cuvinte gotii s-au
tulburat, deoarece socoteau ca el be vorbise din mils fata de clin0i, si au ucis
pe hunii aflati in rindurile lor (p. 590 De Boor). Ca la un semn, s-a incins
atunci o lupta apriga intre cele dou5." populatii. Aspar si ceilalti comandanti 35
au aflat de aceasta intimplare, au rinduit trupele in ordine de bataie si au
inceput s5.-i casapeasca pe barbarii intilniti in cale. Scitii si-au dat seama
numaidecit ea au fost pacaliti cu viclenie, s-au strins la un loc si au ridicat
armele impotriva romanilor. Oamenii lui Aspar au macelarit toata grupa de
barbari cazuta in lotul lor, dar ceilalti comandanti au fost nevoiti sa infrunte 4o
primejdiile luptei, deoarece barbarii se luptau vitejeste, asa ca cei ramasi in
viata au reusit sa strapunga sirurile romanilor si au scapat de incercuire.
23 In anul 467.
21 Izvoarele isoriei Rornaniei c. 311
www.dacoromanica.ro
XXXIX. ZOEIMOY
IETOPIA NEA
I, 20. Toirap Se peOcticog E41LV TfIV etpXfIV OiTPCig autos gni KeEpTC011g eaTpd-
Teuev ij6ri Ta Impi. TOO 107p01) XTIYUCLIAVOI)g [tang Se ycvollevrig ours evsyKovTcg
of 13413apot rely irpouPoA,fiv, etc "Et (ppoOplov aupspuyovT8g Ev no? topKia colt-
5 o-TavTo. asaadpEvot Se Tobc e ainaw eaXoP.; titA,X13 StaanapevTag al-.)3tg CSOVE1-
XEylAvoug, tigt Tc etvaippricrav Kai brcE4X0,6vTeg Tub Tawaiico) o-TpaToneScp
CSIMTCUITOV. oux inCOCSVIVTEg Se Tijv Tthv Maopoocsicov opp3jv Xoyoug nept anovSaw
notficsavTo, oi3g 6 cIaikurnog Nov 0e1.1EVO; etVEX6p£1. icoAlthv Se Kai& Tainov
epsccuouaaw Tapaxaw Toil npantaat, Ta pev icaTa Thv 4:my nag Taw 96pcov sia-
10 npfAsat Kai Tci) IIpiaxou, Eipxetv Taw EKETo.e IcakaTap.evou tavc7w, eapopicov
&maw ctvat 13apouopzva, Kai Stet TobTo Irpag TO vccotspiCetv TpU7IgVta, Tay 'Ico-
TantavOv icapiiyayov dig TfIN, TCOV Raw dtpxfiv, to Se Mouthy cantata Kat flatovow
Mapivov.
I, 23. Taw Se npantetuov Sat Thy 011.17r7C01) ItEpi TC6VCCE tici.taztav Taparrig
15 Irkripcoavtow, Eici.)&at Toy Tavaiv Stal3avccg ekrgovTo ra nept trjv Op(ocriv xcopia
oak torrgeX,36.)v Agictog Kai ev micratc Kparfiaag Talc tiaxatc, napexollevog Se Kai
TIc `11V ETDX0V £061)(potsg, eurOKA.£1.81V airroic enstNTo Tijv obcaSe etvaxcb-
platy, Stayaeipat naves? sapia Stavoo4tEvog, cbg av IA Kat a3.14. LauTobc (-soya-
yay6vTeg trcex0otEv. rakkov Sri gnu:stilt:rag Tfj Tot). Tavathog tix013 RETet Suvet[tEcog
20 ayKoOcrrig airthg Tot; Xsticogevoic elrijEt. xcopoiwTaw Se Tthv npaypaTaw ainth Kara
vo0v, sic TO vuoTepicetv 6 feaXog Tpansig enticripuiceimat icpog Tobc PapPetpoug,
www.dacoromanica.ro
XXXIX. ZOSIMOS
Zosimos a trait la mijlocul sec. al V-lea, sub Theodosius- al II-lea si sub suc-
cesorii sai. Opera sa poarta titlul: Na icrropict, Istorie contemporana", si cu-
prinde vase carti. Cartea I e un rezumat al istoriei Imperiului roman de la August
pin& la Diocletian. Ea trebuie considerate ca o introducere la opera propriu-zisa,
In care Zosimos isi propune se dcscrie evenimentele din sec. al IV-lea si din
timpul sau. Cartile IIIV merg de la moartea lui Diocletian la aceea a lui
Theodosius, in 395. Cartile a V-a si a VI-a descriu domnia lui Arcadius si pri-
mii ani ai lui Theodosius al II-lea. Lucrarea lui Zosimos este una din cele mai buns
opere istorice din ultima perioada a literaturii grecesti clasice.
Editia folosita: Zosimi Comitis et exadvocati fisci Historia nova, ed.
L. Mendelssohn, Leipzig, 1887.
ISTORIE CONTEMPORANA
I, 20. Socotind ca in felul acesta isi va vedea intarita domnia, Filip 1

a pornit cu oaste impotriva carpilor, care acum pustiau meleagurile de linga
Istru. Si, avind loc o batalie, barbarii n-au indurat atacul, ci au fugit intr-o
cetate, unde au fost impresurati. V5.zind ca, aceia dintre ei care se impress- s
tiasera in toate p5.rtile se string laolalta, au prins inima. Ei navalira afara
din cetate si pe negindite se napustira asupra ostirii romane. Dar neputind
tine piept atacului maurilor, ei propusera o intelegere pe care Filip a primit-o
usor. Apoi aceasta s-a retras. Tot atunci s-au iscat mari tulburari, din pricing
ca partile dinspre rasarit ale imperiului nu puteau indura birurile grcle si to
impilarile guvernatorului de acolo, Priscus, pe care nimeni nu-1 suferea ; le-
giunile s-au gindit sa se razvrateasca si 1-au ales imparat pe Iotapianus,
iar legiunile din Moesia si Pannonia 1-au ales pe Marinus.
I, 23. Situatia fiind foarte tulbure, deoarece Filip era in once plin de
nepasare, scitii au trecut fluviul Tanais si au pradat localitatile din Tracia. is
Decius 2 porni impotriva for si-i invinse in toate luptele, luindu-le si prada
pe care o cucerisera. El incerca apoi sa le taie retragerea spre tara tor, planuind
sa-i nimiceasca cu desa.virsire, pentru ca sa nu se mai adune din nou si sa
porneasca la atac. Si iat5., deci, pentru ce 1-a pus pe Gallus sa stea pe tarmul
fluviului Tanais cu trupe care puteau face fats imprejurarii ; iar el, impreuna 20
cu restul armatei, a inaintat impotriva dusmanului. Deoarece treburile ii
mergeau dupe cum dorea, Gallus hotari sa se razvrateasca si trimise soli
1 Filip Arabul incepe luptele catre sfirsitul lui 245, reusind in 247 sa restabileasca
situatia, lucru pentru care a primit in 248 titlul de Carpicus Maximus.
2 Senatorul Decius ucise pe Filip Arabul in batalia de linga Verona in anul 249, si fu
proclamat imparat de soldatii sai. El pieri in marea batalie contra gotilor, din Moesia, in anul 251.
Devi se vorbeste de Don (Tanais) trebuie s& intelegem Dunarea.
www.dacoromanica.ro
'302 ZOSIMOS
xotvcoqaat Tfig eirtPookrIg 'rt. Kat& Aexiou ircepaxa%ciiv- etaxeutatata Se T6 /too-

atax8ev Setai.ttvow, 6 TIMOg 1..ttv 'nig hi ti-1 Told TavalSog 5x813 yo? arrIg EIXETO,
of Se 13appapot Stexorreg airrobg Tptxrj Sttta4av tiv Ttvt Tow trjv rcpcintiv gotpav,
o6 Tcpof3tiPorso tapa. To0 Aexiou Se Tobg no2t.Xobg airav Sta98siparrog, to
5 Seimpov enETLVETO Tanta- tpcotevtog Se Kai Toiyrou, eK TOD tpitoo Tawatog
olayot ta,rialoy To0 Tattatog hapavriaav- TOD St ra2,Xou Sta Totl 'raga-tog et'
airrobg opgficrat Tc AEKiv arip.fivarrog, ayvoia Taw toncov alteptofchnog end,-
&by, el.trcaytig TE i.ta ti-j o-i)v airrci) Sovattet rc TET124 Kai itavtaxoatv into Tay
Pap Papaw axovt4op.evog 11006 TCTW 0-1WOVTOW al./TCI) Staattpri, Stacpuyttv oi)Sevog
10 Suvtiatrrog. Aexiw µev oi5v aptata f3el3aaatuxott TeXog Toa6v5t cyt)v4i3n. 24.
itapeMbrrog Se Etc tfiv apreiv TOO Fan.ot), Kai auvatmSeiarrog eaotO Toy naiSa
OboXouatav6v 13ao-tXta, govov TE ofixi (3o6v-cog 'fig e ett(3oua,fjg auto Atxtog
µz-ca TOD Utpatet5p.a.rog SILT Sapth to trig 6'1111E02g Tthv f3apPpcov au riv 12t.etp.-
pavcv. ob yap govov eitavex&tv aim* sic td oixtia 4uvExthpEt pettt tfig Xtiag
as o rtalog, eaka xai xprittatcov tt tittpov EToug extta-cov xopnyetv bittaxsto, xai
Tobg aixttaVotoug, of paXtcrra, "ov sinratpt&bv ijc av, kvsSiSou ICaf goucriav ana-
yEtv, thy oiiaeioog LK tfigtv Optual OtkotrcounOXEolg aXof)o-ig ETUX0V £11111.1.1.1tV01..
25. Tai-rta ov axon 6 rallog Supxrpabg eig trjv eP0.1.111V acpixeto, Oyu
cppovthv Zia TEaEiCflj npag toi)g Pap(3apoug tipfivta.
20 I, 26. 'ExtteXcibg St Toil realm) tip/ apxfiv getaxetptcotttvou, Exiyaat rcpcbtov
.Itev Ta TarlatOxcopa mpiat auvetaparrov ESvri, not:fitly-mg Se OS@ -Kai TeL gexpt
&Oteettig ai* eXt-gorro, eOatt iniSe Ev Eavoc `Pcolialotg intfixoov airop&itov
67[6 toincov xataXetcp8fivat, Icrio-av Se cbg direly ateixtatov icoXtv ice T8V thxupco-
gtvcov TEIXECTI. Tag Tacioug tadivat. oUx 1)TTOV Se Tot) navtax68tv egt13piaavtog
25 iroXegov Kai 6 Xotttog Xeo-i TE xai xcbttatg entyevOttevog, EL TL Xastwitvovijv
av8p6mcetov ytvog, Sttcp3ttptv, anal Tcpattpov tv TO% tpadactat xpovotg Toaaimiv
avapthiccov arcciAetav t pyao-attevog.
I, 27. 'Ev tokotg St Tcbv npaypettcov ov-ccov, xat 'ay xparottacov ooSattthg
oicov cc ovicov apvat tc moXtuttlact, Itavta Se Ta ti-jg `Pcbttrig E w ireptopcbvuov,
.30 atiatg rotam Kat Bopavol xai ObpouyobvSot Kai Kaptot Tag xata TI)V Ei)06)7C1V
ZA,TgOVTO 716XElg, EI Tt Itspilasltigtvou fly oixelotttevot.
I, 28. 'My Se Exu&ov acsov f v tfig Uporcrig ev aSsicit toaarj veRop.evaw,
fiSri Se Kai Stai3avtcov tic TI)V 'Ao-iav xai to 1.texpt KanicaSoxiag Kai Ileolvavto;
-Kai 'Ecpto-ou XreCcrattevow, Aittatavog Ilatovixow liyoi4tEvog Tgecov, attOgtoog
35 &Tag tong fop' tautov atpattdrcag avttar4vat Tla 'caw Papfilipcov efirgispiq. napa-
www.dacoromanica.ro
ZOSIMOS 303
la barbari, indemnindu-i sa ia parte si acestia la uneltirea lui impotriva lui

Decius s. Barbarii au primit foarte bucurosi indemnul. Gallus era ocupat cu
paza tarmului rinlui Tanais; iar barbarii se impartira in trei cete, asezind
prima din ele intr-un anume loc, ocrotit din fats de o mlastina. Dupa ce
Decius a omorit pe cei mai multi din ei, s-a ivit cea de-a doua ceata. i 5
aceasta a trebuit s-o ia la fuga si aparu in apropiere de mlastina un mic numar
de barbari dintr-a treia ceata. Atunci Gallus ii dadu de tire lui Decius sa
strabata mlastina si sa -i atac pe aceia. Decius porni la atac in chip nesabuit
si fara sa cunoasca." locurile, se infunda cu oastea in noroi si pieri impreuna
cu ai lui, lovit din toate partile de lancile barbarilor. ,Si nimeni n-a putut 10
scapa. Acesta a fost sfirsitul lui Decius, a carui cirmuire s-a dovedit cit se
poate de bung. A urmat la domnie Gallus 4, care a proclamat ca cezar pe
fiul sau Volusianus: Si mai ca nu striga in gura mare ca datorita planului
sail perfid pieri Decius impreuna cu oastea lui. Iar barbarilor le mergea din
ce in ce mai bine. intr-adevar, Gallus nu numai ca le ingaduia sa se intoarca 15
in tara impreuna cu prada, ci le mai fagaduia sa le dea in fiecare an o
anumita sums de bath. Le-a permis sa ia cu ei, dupa cum le va fi voia, chiar
si pe cei mai nobili dintre prizonieri ; cei mai multi dintre acestia fusesera
prinsi cu prilejul cuceririi orasului Philippopolis din Tracia.
25. Dupa ce si-a rinduit treburile in felul acesta Gallus a sosit la Roma ; 20
si se falea cu pacea pe care o incheiase cu barbarii.
I, 26. Gallus fiind foarte nepasator cu treburile imperiului, scitii an
prilejuit mai intii multe neplaceri populatiilor invecinate cu ei; dupa aceea,
an inaintat si au pornit la jafuri pe un teritoriu care se intindea ping la mare
Si astfel nici un neam din cele supuse romanilor n-a scapat de pustiirile lor. 25
Aproape toate orasele neinconjurate de ziduri si o mare parte din cele intarite
au fost cucerite. Nu mai putin decit razboiul, care coplesea imperiul din
toate partile, ciuma abatuta asupra oraselor Si satelor nimicea ce mai ra-
masese din omenire. In vremurile de mai inainte ea nu pricinuise niciodata
atita pustiire printre oameni. 30
I, 27. in timp ce situatia era aceasta si stapinitorii nu erau in stare
citusi de putin sa vina in ajutorul statului si nu be pasa de ceea ce se afla
in afara de Roma, gotii, boranii, urugunzii si carpii 6 incepurb.' sa prade din
nou orasele din Europa, punind mina pe ce mai ramasese.
I, 28. In timp ce scitii stapineau netulburati toata partea din Europa 35
pe care o ocupasera, ba chiar trecusera si in Asia si pradau teritoriile ping la
Capadocia, Pesinus si Efes, Aemilianus 6, comandantul legiunilor din Pannonia,
dupa ce imbarbata pe cit putu pe soldatii de sub comanda sa, care nu cutezau
8 Traditia istorica, pastrata, care este filosenatoriala, favorizeaza pe senatorul Decius,

In opozitie cu alti Imparati antisenatoriali.
4 Dup5. moartea lui Decius, armata recunoscu ca imparat pe unul din comandantii ei,
Gallus, In anul 251.
5 Actiunea aceasta are loc in iarna anului 253. In principiu gotii sint amintiti sub nu-
mele arhaizant de sciti. Se pare Insa a autorul nu prea deosebeste bine diferitele neamuri, de
vreme ce in alts, parte (I, 42) spune a gotii impreuna cu herulii si cu peucinii sint diferi %i de sciti.
6 Unul din generalii lui Gallus, maurul Aemilianus, fu proclamat imparat de catre sol-
datii acestuia. Gallus porni contra lui, dar fu ucis de proprii lui soldati (253). Dupa patru
luni Aemilianus avu aceeasi soara.
www.dacoromanica.ro
304 ZOSIMOS
apcsiwag cg oTog TE Av, xai Too Tcogaicov gtcbgatog ttvagvfio-ag, t7C7jEl toig
ebps8etatv txerae PapPapotg empoaSorfitcog. Kai ...robg nokkobg ttvekow, itiSti St
Kai gni Tip/ gKEiV(.0V yriv tobg atpancinag Star3t13aaag Kai 7tapaSo4o)g 7tav TO
irpoo-iceaav Stacp0eipag, nap& nasal./ 'se gkniSa Ta `Pavaimg intilKoa Trig keivcov
5 [Laviag tkeu0eptho-ag, aipettat naptt Tthv TOE awattoytthv attoKpeurcop.
1,29. EKusaw Se g 1)0(iiv avaatetv-ccov Kai MapKopavthv irpOg Toinotg
tcp6Sou Tec npoaotKa ti] Tcopaicov etpxij xcopia kerikato6vtcov.
1,30. Toil Se ttt nepi Trjv 'Icakiav Kai Ta ty Ikkuptotg Kai ti 'OA& Sa npo-
&T.ougtvotg 2 ritaaa8at 'sok. atpattiyobg Ova To% eKetae atpateUpaatv gta4e
10 Starcokettelv.
1,31. Bopavoi Se Kai rerraot Kai Ketpnot Kai 0i)pouyobvSot (ytvri St mina.
nepi Toy Thrrpov oiKobvta) ptpog otSev TTIg Itakiag ij "(fig IkkupiSog KaTaXl-
novreg ttSfloyrov Stektxouv, otSevog aV5I:STagtV011, ItaVTCE EntvEgolievot. Bopavoi
Se Kai 'dig sic teiv 'Aaiav &al 3daecog t7CE1.1301-3VTO, Kai 15a6v 'ye Kats7cp4avto
15 TainTIV Stec Tthv oiKoiwcatv Toy Boanopov, Stet piikkov ij yvthin3 nkoiet TE Saco-
xencov Kai firio-aRtvc.ov Trjs Stapetaecog.
1,34. Tthv St opopoimcov EKu3thv sectaagevow 'Toy nkoCtov ov litriydyovto,
xai eig Z7110up.iav tk0ovtcov To0 Spdaat TGr napankflata, nkoia gev KateaKeuet-
ETO, TOW auvomov ainotg aintakomov it tikkcog KCET' tµnopiav EntillyV011eVOW
20 biroupyriaav-ccov sig rely Toirccov Stipoupyiav, Toy &nay Se toig Bopavolg 'roomy
norflacta3at TOv EK7EXOOV ObK Eyvcoactv cbg paKpov 6vta, xai 806KOX0V Kai 81.4
TOTCOW fp5T1 ICEITOp&THAVOW* avageivarreg Se Toy xetRthva, Toy EREINOV IloVTOV
tv aptatepa xataketnovteg, tilg 7411g Suvetpecog ainotg Stec Tthv rjtovwv Kat& ti)
icapetKov aupicapaaeoUatig, 'Iarpov Kai Topta Kai 'Ayxiakov Kat& To SEtf5V
25 napageivavteg ptpog Ent Trjy Otkeativav gihiaav M.tvriv, ij Kattt SoktKag tporceig
Bucavtiou npog TO5 MOTTO? 8160(sttat yvorreg Se Toi)g "raUtrig 6.kttag tv Totg neat
Tolg gittKetptvaig ti) kipVla I.LETOE TOW &Tow ainok rckoicov toroKpuPtv-cag, opa-
koyia napaarria6tRevot xai Tfiv neCtjv Siwagtv tRPtPetaarreg tort tijv Stet 'rob
7rop9 p.o0 to0 petaU) BuCavtiou Kai XakKriSavog tkthpouv Staftaatv. oartig St
30 tpukctxrig gv Trj atta XakicriSovt Kai gtxpt 'cob Iepou 'cob irpog tth arcipatt Tor>
flOrcou nokkth Tobg EittoOrrag inrepatpooarig, of Rev Tthv aTpaTUOTOW OEVEXONDTICKEV
bicavtijaat Stagy 'r4 icetapatvtt nap& Pao-tktcog fiyepovt PoukoRevot, of Se etc
Toaarcov KCETgaTTIGCEV St og, ware alICE 'Cij OlK071 irpotpoitetSriv cpuyeetv. o6 Sri ye-
vogtvou tiga 're ticepatthariaav oi f3apr3apot, Kai XaprqSava priStvog twttattmcog
35 ZkOvreg xprigaTcov xai 67EXOW Kai gikkrig Ott irkeiattig eutoaKeufig yeyovaatv
tyKpaterg.
1,37. EK60at Se opoywogovlicrarceg xai ZK llarrog Eavoug TS Kai ygV00g eig
Ey CYOVEX8OVTEg TfIV Te IkkupiSct Roipa Ttvi acpthv ekTigOVTO xai 'rag ty Tototo
nokecog trcopaouv... 'Ev gcrxkcp Se Kai Tthv gv 'Ikkuptotg npaypettow eK Tris idiv
40 IKu&cliv tcpoSou StaKetptvow Kai nao-rig ttlg into Tcopaioug applg tg TO prpcttt
kourov elvat crakevoptvrig, kotgog trtf3piaag talc nokeatv, ()Tog ou7tw TcpOtepov
tv nava To xpovcp auvt iii, Tag litV OE7C6 Tthv 13ap3dtpow aupcpopttg petptcottpag
turttpive, 'wig Se t vOact.) tarreatiggtvotg etSatgovietv gautobg goiSou Kai 'rag
gakcoKuiag ijSri itoketg, etvSpoiv narretnaat yevoptvag t pfutoug.
.45 1,42. Kat& TOI5TOV SI) 'CoV xpovov EKuattiv oi neptketcp0tvteg, Etc toiv npoka-
ouo-Ciiv t7tap9tvteg tcpoScov, Tpoi)koug Kai Ileimag Kai rot0oug icapakaPorreg
www.dacoromanica.ro
ZOSIMOS 305
sa se impotriveasca barbarilor norocosi, si amintindu-le de vrednicia poporului

roman, porni pe neasteptate sa lupte cu barbarii care se g5.seau acolo. Ma-
celarind o bung parte din ei, trecu in corabii pe ostasii sai pe pamintul ace-
lora, nimici in chip uimitor pe toti aceia pe care-i intilnea si, impotriva ori-
carei asteptari, elib rind teritoriile supuse romanilor de nebunia barbarilor, 5
fu ales imp5.rat de catre soldatii de acolo.
I, 29. Scitii isi parasisera meleagurile for si, in afara de acestia, mai
atacau si pradau tinuturile invecinate cu Imperiul roman si marcomanii.
I, 30. Cu acele (neamuri germanice) care cautau sa prade Italia, Illyria
si Elada, Gallienus porunci sa poarte razboi comandantii armatelor din 10
acele locuri.
I, 31. Boranii, gotii, carpii si urugunzii (neamurile acestea locuiesc linga
Istru) nu lasau nicio parte a Italiei sau a Illyriei scutita de continue pustiiri
si jefuiau totul, fara a fi impiedicati de nimeni. Boranii incercara s5. treaca
si in Asia si izbutira cu usurinta, multumita ajutorului dat de locuitorii Bos- 15
forului, care be puneau la indemind corabii, mai degraba de frica decit de
bunavoie ; si le slujeau drept calauze la trecere.
I, 34. Cind scitii vecini cu ei vazura bogatiile pe care acestia le aduceau,
furl cuprinsi de dorinta7 de a face si ei la fel. Ysi pregatira corabii, la construirea
carora se folosira de prizonierii pe care-i aveau, precum si de oamenii aflati 20
la ei pentru negot. Insa nu voira sa intreprinda calatoria pe mare asa cum
facusera boranii, intrucit era lunge si anevoioasa si prin locuri pustiite; ci
asteptara iarna si, 15.sind Pontul Euxin la stinga, in timp ce pedestrimea for
alerga de-a lungul tarmului, tinindu-se de ei pe cit puteau, ei trecura pe
linga Histria, Tomis si Anchialos, lasindu-le la dreapta tor, si au ajuns la lacul 25
Phileatina, care se afla linga Pont, la apus de Bizant. Dupe ce au aflat
ca pescarii de acolo stau ascunsi cu barcile for in baltile din preajma lacului,
s-au invoit cu acestia, si-au imbarcat trupele pedestre si au pornit sa treaca
prin strimtoarea dintre Bizant si Calcedon. Era o garnizoana in Calcedon,
care pazea ping la templul de linga gura Pontului Euxin. Macar ca era cu 30
mutt mai puternica decit barbarii care soseau, o parte a soldatilor se retrase
sub pretext ca vor sa-1 intimpine pe comandantul trimis de imparat. Altii
furl cuprinsi de o panica atit de mare, incit, indata ce auzira ca yin barbarii
o rupsera la fuga. In urma acestui fapt, barbarii abia trecura fluviul ca si
cucerira Calcedonul, f5.ra ca nimeni sa li se impotriveasca, punind mina pe 35
averi, pe arme si pe o imensa cantitate de alte lucruri.
I, 37. Scitii se unira intre ei si adunindu-se laolalta din toate neamurile
si triburile, o parte din ei pustii Illyria, pradind orasele din ea... In timp
ce si-n Illyria situatia ajunsese la disperare din cauza navalirii scitilor si in-
treg Imperiul roman se clatina ca pentru o prabusire definitive, s-a abatut 40
asupra oraselor o ciuma, cum nu se mai ivise niciodata si care a intrecut
calamitatile pricinuite de barbari ; iar pe cei cuprinsi de boala ii facu sa se
fericeasca pe ei si orasele cucerite, care devenisera cu desavirsire pustii.
I, 42. In acel timp scitii supravietuitori, incurajati de navalirile dina-
inte, se unira cu herulii, cu peucii si cu gotii si, adunindu-se linga fluviul Ty- 45
in primavara anului 258. De aici rezulta ca, la acea data Histria Inca nu fusese
distrusa. (cf. Dexippos fr. 20, In IR, p. 733).
www.dacoromanica.ro
306 ZOSIMOS
xai ngpi Toy Ti)pav noTagov aapotcragvng, og gig Toy llovTov gicri3a?Agt, vaunri-
yriaaggvot nkota taxicrxiXta xai Tokotg egPipacravTgg Six) Kai TptemovTa iiu-
ptaSag, 6pavTeg Sac To° 116vTou, Toggi: 1.1eV TEtrrjpgt niagt npocrOaX.OvTgg ang-
xpoi)craricrav, irpoEXSOvreg St xai gni MapxtavointoXtv, ij Mucsiag eatIv, avai3avng
5 xai Tairtrig StaptapT6vTgg, EnXEOV gni To npoaco, Kat« irpi.tvav Toy dvgi.tov Exowcgg-
ZICEI, St Tot acgva Trig liponovTiSog xaTeXal3ov, TOTE Sfl TthV VE8V TO iraog Ivey-
xgiv TI)V TOES !sob TaxuTfiTa wrj Suvailevov akkfiXotg TOt naoia npocrijpaTTE, xai
ecpepETo TOt OK6911 cs-i)v obSEvi xoolup TcBv xufigpvriTalv p,gatevTow Toi)g olaxag,
65aTg Tag ptev xaTaSbvat akavSpoug, mac Se xai avSpcbv epfwoug oxEikat, nkfi-
10 aoug nokko0 xai avapeonow xai nkoicov euroXogevou.
1,48. AilnktavOg St xpaTuvagevog TI)V OtOXIIV Kai ex Ti `Pcbgrig eXacs-ag
Int Tfiv Xritav excbpst xaxglagv fikauvgv eni Ta llatovow Eavri, To6Toig tolls
IxOaag imaciw entataaat. negvag Se axonoug angyytAlovTag gicrayayetv gig Tag
noketg auTia xai tcSa Kai ntiv Ott oi5v Toi)g evavTioug Ei.taXgv cbcpenajo-Etv, Taimi
15 TOV entxcipzvov aOtoic 26tgOv ati4Etv otEVOEITO 71EpatW3tVUOV Se Tcbv PapPapow
xai 1.taxic gv 'r natovicic yevoilevrig icsonaXag, vu kCtyevotttvii 'n'v virriv al-1911-
ptaTov agyotgpoug ICE710iTIKEW Iv St t7j vuxTi Toy noTaithv of flapflapot StaPdvTec
tiga figepcit nEpi crnov&Bv engxripuxgi)ovTo.
1,71. Bao-Tapvag Se, ExuatvOv Eavog, incongo-ovTag aincD npocregsvog (6
20 Arrtp,,A AI pog) xaTckiag Opctxiotg xoviotg xai StETeksaav Totg TC01.1a1OW J3tOTE6OVTEg
vOgotg.
11,21. KcovaTavfivog Se nuaoggvog EaupogaTag T5 MatcbTtSt npocromobvTag
Xigvp, vavai StapavTag TOv -IaTpov, Tijv oikrav ine ai)T kriggcraat xcbpav, Aygv
en' ainobg Ta o-TpaToneSa o-uvavrricravTow Se Kai TOv i3apf3apcpv aincD, Rua.
25 `Pauo-tp.o8ou Tot)" aci)65v 13acnXgOovTog, Trio apxfiv of EaupoptaTat npocre(3aXA.ov
nOket 9poupav apxobactv exoi)crrj, fig TO gev &co pig avaTpgxov gig thvog Tot).
Tgixoug IK kiZCOV 01C0561.111TO, TO Se aveyrepo) Vatvov fjv. OtTlatVTEg TONDV of
EaupopciTat PaTa Tfiv nOX.tv aipfic siv, el Tot) Tgixoug Oaov tiatvov fiv xaTaci)Xe
4atEv, nbp TE npoatlyov Kai Tobg gni To0 TEixoug ITOguov- endl. Se of ecpsaTOSTEg
30 To% Tgixgat POLECTi TE xai Xiaoig Tobg PapPapoug a inrEpSEttthv PealovTeg EKTEt-
vov, anavTfiaag KcovaTavfivog Kai Kara V(./Toll TOIL 13appapotg gningathv 7CoAlobc
I.1LV antICTELVE, Toi)g Se nXeioug eV0yOTICIEV, 8OTE Toi.)g kginotievoug cpuyetv. 'Pau-
oip.oSog Se TO noki) gepog anol3aVov Trig Suvaggcog, eg Tag vag tgag e7tEpatoOTo,
Toy lo-Tpov, StavooOggvog xai au3ig trio Twaicov XiAccraat xcbpa Snsp axoixrag
35 6 KowcyTavTivog enexoko6act, Toy -IaTpov xai airTag StaPag, Kai o-ui.upuyobo-t
npog Ttva Xocpov Gag ExovTa nuxvag entTiacTat, Kai noUoi.)g ply avElkev, ev
org Kai `PauaigoSov ai)Tov, noXlobg St Ccoypiag acbv TO ngpiXetcpatv Tafiaog
xcipag avaTeivav gSgaTo, xai ilgTa nkfiaoug aixpaVoTcov enavfigi npog Ta Pao-i-
XEta.
40 22. AtavEigag Se Toinoug Talc nOkecstv gni Tip, Ogcroca.ovixriv exeopet.
11,31. CO KCOVCSTUVTTV00 Sig-ragas 7c6A.gp.ov ob8gva icaTavacoxthg gnEXaOv-
TOW Se OcCiVacov, Ixuatxoti yevoug, innacrt nevTrixoaiotg, ou tOvov oi.)x avTg-
www.dacoromanica.ro
ZOSIMOS 307
ras, care se varsl. in Pont, construirO Base mii 8 de corabii si, imbarcin.d in ele
320 000 de oameni, pornira pe mare si atacara Tomis, oras intarit cu ziduri.
Au fost, ins/. respinsi. Ei inaintara si ajunsera la Marcianopolis, oras din
Moesia. Dar nu izbutira sa -1 cucereasel nici pe acesta si navigara mai departe,
avind vintul dinspre spatele coraliilor. Dar cind au ajuns la strimtoarea 5
Propontidei, deoarece multimea corabiilor nu putea in.dura iuteala curentului,
vasele se ciocnira intre ele si barcile furl. tirite in dezordine, deoarece cir-
macii nu mai erau in stare a minui cirmele ; in felul acesta unele se scufun-
darI cu oameni cu tot, iar altele ajunsera pe 'arm goale, pierzindu-se un
mare numar de oameni si de vase. 10
I, 48. Dupa ce-si intari domnia, Aurelian plea din Roma si inaintO
spre Aquileia. Iar de acolo a pornit-o spre neamurile din Pannonia, caci aflase
cum ca scitii le vor ataca. El trimise iscoade ca sa sputa acelor neamuri
sa transporte II oras proviziile, animalele si tot ce putea folosi dusmanilor,
socotind sä le sporeasca." in felul acesta foametea care-i bintuia. Dupa ce bar- 15
barii trecura fluviul, se dadu o lupta nedecisa in Pannonia. Venind noaptea,
aceasta imprejurare a facut cal ambele parti s-au pretins biruitoare. In cursul
noptii barbarii au trecut inapoi fluviul. La ivirea zorilor au trimis soli ca sa
trateze pacea.
I, 71. (Probus) 9 primi pe bastarni, un neam scit care i se supusese, si-i ase- 20
za in Tracia, unde le dadu ogoare. Ei traira apoi tot timpul dupa legile romane.
II, 21. Cind Constantin 10 afla ea sarmatii care locuiesc linga lacul Meo-
tic au trecutul Istrul cu corabiile si pustiesc teritoriul de sub stapinirea sa,
porni cu trupele impotriva lor. La rindul lor si barbarii, impreuna cu regele
lor Rausimodus, plecara ca sa-i iasa inainte. Mai intii sarmatii au atacat 25
un oras, care avea o pail buns. Partea inferioara a zidului sau era din piatrO,
iar cea superioara din lemn. Sarmatii, crezind ca vor putea cuceri foarte
usor orasul daca ar incendia partea de lemn a zidului, aduserl foc si arun-
eara sAgeti asupra celor de pe zid. Dar acestia, de la inaltimea lor, care le
era prielnica, ii omorirl. pe barbari cu arme de aruncat si cu pietre. Intre 30
timp a sosit si Constantin, care i-a atacat pe barbari din spate, a ucis o mare
parte din ei si a aprins de vii pe cei mai multi. Ceilalti au fugit. Rausimodus,
care pierduse cea mai mare parte a trupelor sale, se imbarca in corabii si
trecu Istrul, cu end& de a mai pustii si-n viitor teritoriul roman. Aflind
aceasta, Constantin 11 urmari, trecu si el Istrul si ataca pe fugari ling/. 0 35
colina acoperitl de paduri dese. Acolo ucise o multime din ei, printre care si
pe Rausimodus, iar pe multi ii Id. prizonieri. Restul intinsera mlinile in semn
de supunere si furl primiti ca supusi de catre Constantin, care se intoarse
la resedinta sa cu o multime de prizonieri.
22. Dupa ce-i distribui prin orase, se indrept5. spre Tesalonic. 40
II, 31. Ca un om care izbindeste, (Constantin) n-a mai facut niciun
razboi. Cind navalith taifalii, un neam scit, cu cinci sute de calareti, nu numai
8 in primavara anului 2E9 are Joe cea mai mare invazie, probabil cu dota mii de
corabii (cf. HA, Cl., 8) si trupe pe uscat, care a trecut prin Dobrogea.
° Probus a stabilit In Tracia o suta. de mu de bastarni In anul 280 (cf. si HA, Pr., 18, 1).
10 Constantin eel Mare fiind In conflict cu Licinius In 323, vizigotii profit& de ocazie
p entru a ataca. Contraofensiva roman& se termin5. In Muntenia (cf. Anon. Val., 21).
www.dacoromanica.ro
308 ZOSIMOS
Toga To Toirro tg, 016 Kai T6 noke Tfig Suvagewg etnof3aXeov Kai Ta 1.1g)Cpt Tot
xdpalcog airTobc krgogevoug iSeiw etyarcriTtbc etrcoSpetc Stea6.411.
III,1. '0 KcovaTetvTtog... &thgevog... KouetSoug St -Kai EaupoRetTag gni
noXkijg etSelac llatoviav xaTaTpexoviag xai rip/ etvcarepto Muaiay...
5 2... Taint] Tet -Kara lotatav6v Sta3eig 6 KcovaTetvrtog autos Rev gni rIatoviav
xai Muaiav gxevet, -thArratiaa Tet nepi KouetSoug Kai EaupoRetTag oixovoglio-ag
gni TiiV ecixtv gTpercsio.
IV,7. Toing.) to npoTepfRtaTt lipoxontog gnapaaig SuvetRetc TE icata i3paxi)
neptenotetTo Kai ijv ij&ri xaTet Tfiv TCTIV nok?Av Soav et4toitaxog To% Paatkebat
10 Tomaitov TB yap TetwaTa xcti DapPetpcov airci) nkri9og 7TOOCSETi9ETO...
-}1Sti St Tc-ov gnupetvciiv mac EaTeAle npog Toy Zxorra Tfiv 67ttp Toy laTpov
Exu&iiv g7111CpettEllaV. 6 SE xupioug etxggovrag EICE117tE Cfumtaxoug air* Kai 6,Xl.ct
St pecppapa Bvri auvijet pat4ovTa Trig gyxcipflo-ecog.
IV,10... goipag Tthv inter) Toy -Ia Tpov Exuativ to `Pcogaiaw opta 'CapO.T-
15 To 6arig. tcp' ollc SUvagtv etpxo0aav gicnetnitag 'trig gni To np6o-co nopciag averxe,
xai Tet onka napaSavat auvaythaag Stevetge Tats napet Toy "Ia Tpov airo0 nOke-
atv, tv 6Seapcp cppoupetaaat napaxaeuaetRevog tpuXaxfj. o6Tot St t)o-av oiic 6
Ttbv Exuathv fiyaRevog eTuxe 1-1poxonie) auggetxoug gxnepitag. gird. OLV TO6T011g
dupeafivat napes, TOO i3o,a1Xecog anljTEl. KO.T& npeaPeiav TOO TOTE xpanobvTog aircoec
20 grtjaag gxnenoi.apevat, npOg or)Stv aeTer.) 6 13aat4iic Ouearig bnlixoue. pljTe yap
npog akov Toircoug gaTetkaat gXeye, pliTe tptkioug 6vTag etkket nokettioug &Swat-
afiTri Toy Ixuatx6v neaeRov etveppintaev f1 aiTia otavoouRevoug Se airrobc Intevat
Toil TaTaiew 6piot; aiaopevog 6 (3aatkei)g, Kai npog auto ijSrj o-uvelleyRevouc
anavTag aiw (Warm nacrr,i, To Rev crTpaTOneSov Tti 6x&13 Tot) lo-Tpou auRnapa-
25 Teivag, autos St gni Tijg Mapxtavouneaecog, ij Reyiarn Tthv gv Op(oo3 noXethv
gait, StaTpiPcov, T7is TE TdiV 0IpaTICOTCtiV gv tinXotg etaxijaecog IntRaetav g1C01.-
EITO Kai gat= Tor) griSeplav ainotg groletylat Tpocrytiv- iinapxov µeV ouv nig
abkfig Ai)Ovtov etITESEIKVD, Icao6cynov tautllc Stet To yripac eupeig, fiSri Seinepov
Tairrqv ReTaxelptaagevov rely etpxfiv. Af.)46vtog Se, mane') gveaTcIrTog °Otto Reyetkou
30 nokegou, nspi TE TfIV TOW eimpopciiv el'anpatv Sixatoc i v, oeSeva 13api)veo-aat
nape( To xaarixov Kai expetlopevov aysx6Revog, Kai aloiScov nXilast Tijv aTpa-
T1COTtKfIV ainriatv Stet Tot) Ebteivou ir6vTou Tats gxPol,atc Tot') laTpou napaStSok,
nokeatv eVa-
KelVTEDaEV Stet Taw noTapicov nkoicov 'mac glEticetp.tvaig tcj 7E0TCLACT)
noOtgevog, @ate Et gToiRou yeveaaat tw aTpaTontScp Triv xopriyiay.
35 11. TO6TOW St oi.iTa) xetgthvog ovrog KTi SuploiRtvcov, gapog apxogevou Tljc
Maptaavounokuog 6 Paatkeec etvaaretc aj.ta To% Eig Toy lo-Tpov yuX6,Trouat
aTpaTttirtatc nepauaeig tv tra nokeRigt To% (3ap3etpotg graiet- Teov St arrval.
npog Aviv aTaSiav of) SappriativTaw, gyKetcpuggevcov St Torc ZXECT1, Kai gK TM:m.0V
XCLapiliag notouRevaw gluSpogetc, 'wig Rev aTpaTukatc xaTet xtbpav gTigTaTTE
www.dacoromanica.ro
ZOSIMOS 309
cal nu li se impotrivi, dar pierzind si cea mai mare parte din Wire si privind
cum pra'dau dusmanii ping la intaritura de pari a lagarului, isi cauta sea-
parea prin fug5..
III, 1. Constantius vazind cvazii si sarmatii cutreiera in de-
plin5. libertate Pannonia si Moesia superioara... 5
2. ... Dupe ce a pus la cale in felul acesta treburile privitoare la Iulian,
Constantius pled. in Pannonia si-n Moesia. Acolo potoli pe cvazi si pe sar-
mati si apoi se-ndrepta spre Orient.
IV, 7. Incurajat de acest succes, Procopius 12 strinse in jurul sau putin
cite putin trupe, si dupa parerea multora era acum in stare sa poarte razboi cu 10
(cei doi) imparati 13 ; Caci veneau la el silegiuni romane si o multime de barbari...
El trimise acum si pe unii oameni cu vaza la conducatorul scitilor de
peste Istru. Acesta ii trimise ca aliati zece mii de oameni in plina putere.
Si alte neamuri barbare veneau la el, ca sa is parte la expeditie.
IV, 10. ... 0 ceata de sciti de dincolo de Istru incalcase hotarele romane. 15
Valens trimise impotriva for o oaste destul de bunk le opri inaintarea si
ii constrinse sa se predea ; dupa aceea ii distribui in orasele de pe linga Istru,
dind porunca sa fie tinuti sub paza, dare fare lanturi. Acestia erau aceia pe
care conducatorul scitilor ii trimisese ca aliati lui Procopius. El ceru impa-
ratului s5.-i libereze, spunind c-au fost trimisi, in baza unei solii, acelui care 20
avea conducerea pe atunci; dar imparatul Valens nici nu voia sa auda de
asa ceva, spunind ca ei n-au fost trimisi la el si ca.' au fost prinsi nu ca prie-
teni, ci ca dusmani. Aceasta a fost cauza care a aprins r5.'zboiul cu scitii.
Prinzind de veste ca ei pla'nuiesc sä treaca hotarele imperiului roman si ca-n
acest scop s-au si adunat toti in cea mai mare graba, imparatul isi aseaza 25
armata de-a lungul Istrului ; iar el insusi ramase in Marcianopolis, cel mai
mare oral din Tracia, avind grija ca soldatii sa se instruiasca in minuirea
armelor si mai ales sa fie cit se poate de bine aprovizionati. De aceea el numi
ca prefect al pretoriului pe Auxonius, liberind de aceasta insarcinare, din
cauza ba'trinetii, pe Sallustius, care exercitase aceasta magistrature de dou'a 30
ori. Desi ameninta un razboi atit de mare, Auxonius se purta cu dreptate
in stringerea darilor si nu ingaduia ca cineva sa fie impovarat mai mutt decit
se cuvenea si decit era dator. El avea grija ca aprovizionarea armatei sä se
face cu un mare numar de corabii de transport prin Pontul Euxin la gurile
Istrului, si de acolo cu ajutorul vaselor fluviale sa fie depozitata in orasele 35
de pe tarmul fluviului, astfel incit armata O. se poata aproviziona indata.
11. Dupa ce fura luate aceste masuri in timpul iernii, la inceputul prima-
verii imparatul porni 14 din Marcianopolis impreuna cu soldatii care pazeau
Istrul, trecu fluviul in tara dusmana si se indrepta contra barbarilor. Deoarece
acestia nu indrazneau sg i se impotriveasca in lupta fatisa, ci stateau ascunsi 40
prin balti, de unde dadeau atacuri pe furis, imparatul porunci soldatilor
sa ramina unde se aflau: el aduna." pe toti sclavii si pe toti aceia care aveau
11 Constantius poarta lupte la Dunare In 357-358, (cf. Amm. Marc., XVII, 12 urm).
12 Uzurpator popular in dioceza Traciei, infrint si ucis In 366 (cf. Amm. Marc.,
XXVI, 10, 4).
13 Imparatii Valens (in Orient) si fratele sau Valentinianus (in Occident).
14 In anii 367-369 are loc razboiul contra gotilor (cf. Amm. Marc., XXVII, 5).
www.dacoromanica.ro
310 ZOSIMOS
Amy, 6aov St i)v OiKETI.KoV auvayayeov, Kai aaov Rev Tot rely Tfic anoaxsuffc
I7CETeTpaThT0 puXariw, PTIToV Tt Xpuaiov 0ntaxvciTo Scopcia0at Tth flapPetpou
(1)0ov-rt xscpcaliv. coSbg OLV 6,7taVTEg trrapptvot Tt to xtpSoug tAniSt, Tatg 6Xatg
xat Totg aco-tv ciaSueqtevot To 6g TE 71p0a7tiliTOVTag avatpoOrcsg, IntSCLICV6VTEg TS.
5 Tthv xaTampaXXotttvcov Tag xs(paXac To Tax Sty ticoggovTo noXXot) St nkfpoug
To6Tou Toy Tponov anoXoRtvou, ltEpt anovSthv of XcXetim.ttvot Tot3 pacrtItcog
eStovTo. TOLD St oim anoactaagtvou Tip/ attriatv, tyivovTo anovSat 1.1.4 xaTat6x6-
vouaat TIjV 'Ikop.aiow attcoatr 136xct yap `Pcogaioug titv Exstv lath netarig etatpa-
Xciag 6aa npoTepov etxov, Dag lapoug TE antyvcoo-To µrj 7tcpato063at ttriSt 6Xcog
10 710Te TOrg gP0410,1110V elrliktiVELV 0501.00 TainTIV notriadi.tsvog Tin/ etpfwnv etc TO
Kow6TavTtvo6roXtv apticvstrat...
IV,20. To6Tow St 6VTOW eV TO&TMg, 96Xew Tt pappapov Toig bittp Toy laTpov
Exu0tvotg EaVECTI.V enaVeGTTI, npoTepov ReV Obi eyvoxygtvov, Tote St galipvrig
avayavtv. 06vvoug St To6Toug txaXouv, EITE OaatXtioug a6Tobg ovopgstv ltpo-
15 afixct Ex63ag, etTe oOc 'HpOSoTog gnat napoticetv Toy "Impov ati.tobg xat 6a0c-
vtag av0peoltoug, ciTc LK Tic 'Acriag etc Tiw Ebpthniv &tiltpaw -Kat TobTo yap
c6pov icsTorrigtvov thg tic rtg biro ToiS TavaiSog xaTcapepoptvrig IX6og 6 KtRittptoc
etnoywoo-acig Boanopog tveSomv airrotg tx T7jc 'Aaiag tni yip, EivciNcriv neVj
Staf37jvat. napcX0OvTeg St ottwg 'rec. innotg xat yuvartt Kat natal Kat ()lc- t TEE-
20 cpc.porco, To% 07ctp TOv -laTpov Kamcgithvotg e7tf1EMIV EKOaalg, I./aXTIV µev crTa-
Slav OiSTE Stwegtevot TO napanav oZTE ELSOTeg tnayayetv (nthg 'yap ot itfrIc sic
ylv ittat Tobg nOSag 0I01 TE 6v-reg eSpaiwg, dtXX' tnt Ta5V IITIUDV Kat StatTthilevot
Kat xaTe6SovTcg), nepteXao-ccn St -Kat exSpol.taig ice cimaipotg avaxwpflacatv,
Ix Tthv TIMM IcaTaTo4c6ovcsg, 6itEtpov Tthv Exuathv cipyetaavTo cpovor "COOT°
25 o-uvexthg 1toto6vTeg cig Tob To TO EKDallaw nspttaTricrav Tkrig 66TE TObg =pas-
Xelpptvoug, thv sIxov IxaTewTeg Oildia60)V, IxSavat p.tv Totg 06vvotg Ta6Tag
oixctv, abTot St (pc6yovTeg eitt TfIV avTtntpag oxaTiv Staptvat Tot) laTpou, Kat
Tag xetpag avaTeivarccg iKETE6E1V SEXalvai napa ikaatcog, 0ntaxvetcr3ai Ts.
nXipcbastv Epyov aircth CSO1416.2(0)V It laTthV Kai 13ePaicov Tthv St Tag tni To6 pOU
30 noXetc (ppoupety TeTaygtvcov etc TIjV To6 13aatXs6ovTog yveopiw ava(3aXXoRtvow
Ta. nept To6Tou, Stxcaaat To6Toug OuaxTjg IntTpcne npoTepov etno0sgtvoug Ta.
6EXct Tthv St Tct4tdpxow, xat 6aot aTpaTtanthv liytwovictv eixov, StctpavTow p.tv
19' thTE 15TCX(.0V Sixa To 6g Papf3apoug tni Tet `Pommiew 6pta Stantgvat, griScvec
St yevoiltvou tTtpou nXiiv yuvaucthv eimpcocrthnow tntloyfig Kat naiSaw thpctiow
35 etc ataxpottiTct 0fipag Il obcaTthv Il yccopythv icTflaccog, otg nal govotg npoaxewTeg
Tthv 6XXow ocsa npog xotvov otpeXog Etpepov imcpsiSov, ehaTe eti.ttket geTa Tthv
6nXow EXa3ov ot it) cioug nepatco0tvug Kai aila trig into 'Pal.taioug ytg tict0avTeg
OtiTE txto-tthv MITE opta.ov tiwficsarixav, &XX' 1i Opal TE ttiraaa Kati IIatovia
Kat to gtxpt MaxeSoviag -Kai °Etta Xiag enkripotwTo papPetpow Ta. npoanecrovTa
40 krigoptvcov.
IV,25. IIXi0oug St noXXo13 Tthv Untp Tay -IcsTpov Exuathv, FOT30W Xtyco Kat
Taltpalcov xai 6o-a To6Totg tjv 61.toSiatTa npoTepov Eav-q, nepatoktvnov xat Tat;
0nO Tfiv `Pcogaiow apx-r)v o6aatg naco-tv tvoxXctv avayx4oltvcov Stet TO nXt0og-
06vvow Tet nap' ai'r' v oixo61.teva xaTaaxeiv, 6 gtv Pacracbg Oto Soo-tog tg noks-
45 110V navaTpaTtei) napecnceu4cTo.
www.dacoromanica.ro
ZOSIMOS 311
sarcina de a pazi bagajele si le fagadui ca va da o suma anumita in our

celui care-i va aduce capul unui barbar. indata toti, inf15.carati de speranta
cistigului, patrunsera in paduri si-n balti, ucisera pe cei pe care-i intilneau
in cale si aratind capetele celor macelariti primira suma fixata. In felul
acesta pierira foarte multi. Atunci cei ramasi in viata it rugara pe imparat 5
sa le acorde pacea. Imparatul nu le respinse cererea si astfel se incheie o
pace care nu stirbea prestigiul romanilor. Prin ea se hotara ca acestia sa
stapineasca in deplina siguranta tot ce pose dasera mai inainte ; iar barbari-
lor li se interzise de a mai trece fluviul si de a incalca hotarele imperiului.
Dupa ce incheie aceast5. pace, (Valens) se duse la Qonstantinopol... 10
IV, 20. in timp ce aceia erau ocupati cu aceste treburi, un neam bar-
bar ataca triburile scite de peste Istru. Neamul acela nu fusese cunoscut mai
inainte, ci aparu atunci deodata. Lumea le spunea huni, fie ca-i nimeritr
sa fie numiti sciti regali, fie ca sint aceia despre care Herodot spune ca lo-
cuiau ling5. Istru, niste oameni cirni si neputinciosi, fie ca au trecut din Asia 15
in Europa. Caci am gasit in istorie si aceasta, ca Bosforul cimerian, trans-
format in teren solid de milul carat de Tanais, le-a dat putinta de a trece
p?. jos din Asia in Europa. Asadar, plecind cu caii, cu femeile si cu copii
for si cu ceea ce duce au cu ei, navalira." peste sciti care locuiau dincolo de Istru.
Ei nu erau in stare sa lupte pe jos si nici macar nu cunosteau acest fel de 20J
lupta (nici n-aveau cum, deoarcce ei nu puteau sa-si sprijine picioarele pe
pamint, ci isi petreceau viata pe cai, pe care si dormeau) ; ei alergau de ici
colo, se repezeau sau se retrageau la timp si aruncau cu lancile de pe cai
si f5.ceau un macel hums printre sciti. Procedind mereu asa, ei adusera pe
sciti ping acolo, incit supravietuitorii isi pa'rasira locuintele si, lasindu-le 26)
hunilor s5. le locuiasca ei, se refugiara pe celalalt tarm al Istrului. Acolo,
ridicara miinile si se rugara s5. fie primiti de imparat, fagaduind ca-i vor fi
aliati credinciosi si siguri. Cei pusi sä pa'zeasca orasele de pe Istru aminara
aceasta chestiune pins ce va fi hot5.rit asupra ei imparatul. Valens permise
ca ei 55. fie primiti, dup5. ce vor fi depus mai intii armele. Ce-i drept, coman- 301
dantii lcgiunilor si sefii soldatilor ii trecura pe barbari pe teritoriul roman
cu conditia sa nu aiba arme cu ei ; dar comandantii nu faceau altceva de-
cit sa aleaga femeile frumoase si sa umble dupa copii chipesi, cu intentii urite,
sau sa adune sclavi si muncitori de pamint. Preocupati numai de aceasta,
ei neglijara celelalte chestiuni, care se refereau la binele obstesc, astfel 35
incit cei mai multi barbari trecura neobservati cu armele lor. De indata
ce pusera piciorul pe teritoriul roman,15 acestia nu-si mai amintira nici de ru-
gaminti, nici de juraminte ; si toata Tracia, Pannonia si tinuturile pins la
Macedonia si Tesalia se umplura de barbari, care jefuiau tot ce intilneau.
IV, 25. Deoarece o mare multime de sciti de dincolo de Istru, vreau 40,
sä spun goti si taifali si alte neamuri, care mai inainte traiau impreuna cu
ei, trecura fluviul si erau siliti sa pricinuiasca neplaceri oraselor de sub sta.-
pinire romans din cauza ca tara le fusese ocupata de huni, imparatul Theo-
dosius se pregati de ra'zboi cu toate trupele sale.
IV, 30. Vazin.d ca armata sa s-a redus mult, imparatul Theodosius dadu 45
barbarilor de peste Istru putinta de a veni la el, daca vor, si be promise ca-i
16 Gotii tree Dunarea, probabil pe la Silistra, in anul 376 (cf. Amm. Marc. XXXI, 4)-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Zosimos 313-
va incorpora in rindurile armatei. Aceia primira invoiala, venira la el si se

amestecara cu soldatii, socotind ca daca numarul for va creste, vor putea sä
atace mai usor imperiul si vor ajunge stapini pe intrega imparatie. Dar va-
zind ca numarul transfugilor intrecea de acum pe acela al soldatiilor de acolo
si gindindu-se cum va putea cineva sa.-i tins in friu, in caz ca ar planui ceva 5
contra acordului, imparatul socoti ca-i mai bine sa contopeasca o parte din
ei cu acei care faceau serviciul militar in Egipt, iar o parte din acei care
alcatuiau legiunile de acolo s-o aduca.' la el.
IV, 34. Theodosius respinse pe sciri si pe carpodaci 16bis, amestecati cu
huni, si invingindu-i in lupta ii sili sa se treaca Istrul si sa intoarca in locurile lor. Io
IV. 35. Incepind cu pedestrimea si cu corabiile fluviale cind it vazura
pe Odotheus, care strinsese oaste foarte multa nu numai dintre neamurile
care locuiau linga Istru, dar si dintre cele mai indepartate si necunoscute
si care acum sosise cu armata si trecea fluviul. Promotus comandantul pe-
destrilor din Tracia, facu un macel atit de mare intre ei, incit fluviul se umplu 15.
de cadavre, iar cei cazuti pe uscat cu greu se puteau numara 17.
IV, 38. Cam in acel timp aparu dincolo de Istru un neam scit, necunos-
cut tuturor pastorilor de acolo ; barbarii localnici it numeau greutungi. Fiind
in mare numb*" si bine inarmati, si pe linga aceasta distingindu-se prin forts,
ei, strabatura foarte usor teritoriul barbarilor si ajung-ind la malul Istrului 20
cerura voie sa treaca fluviul. Dar Promotus, caruia ii fusese incredintata
comanda trupelor de acolo, insira oastea cit putu mai dcparte de-a lungul
tarmului, inchizind barbarilor trecerea. Totodata el rccurse la urmatoarea
stratagems: chema la sine pe citiva care intelegeau graiul acelora si in care
avea o incredere deosebita pcntru asa ccva si-i trimise sa intre in tratative 25.
cu barbarii ca sa tr5.'deze pe romani. Trimisii pretinsera in schimbul predarii
comandantului roman si al trupelor o sums enorma. La obiectiunea barbari-
lor ca nu sint in stare sa plateasca o sums atit de mare, trimisii comandantu-
lui, ca sa faca vorbLle for si mai de crezut, insistara asupra ofertei for initiale,
ncacccptind nici o rcducere din c4tig. Cazindu-se de acord de ambele parti 3a
cu privire la sums, se incheie un pact secret relativ la tradare si se invoira
ca tradatorii sa primeasca o parte din pret pe loc, iar restul sa fie rczervat
pentru momcntul victoriei. Dupa ce stabilirs modul in care trebuia sa se
dea semnalul si timpul in care sa aiba loc tradarea, trimisii raportara ccman-
dantului invoiala inaciata si-i spuscra ea in noaptea urmatcare barbar 35
aveau sa intrcprinda actiunea for si sa efectuieze trecerea impotriva armatei
romane. Barbarii imbarcara intr-un mare numar de luntre floarca fortelor
for si hotarira ca acestia sa treaca cei dintii si sa-i atace pe soldati in timpul
somnului; apoi trcbuiau sa vina cei care ocupau un loc intermediar in ceea
ce priveste puterea, pentru a da ajutor celor dintii, dupa ce vor fi inceput 40
de acum atacul; la urma aveau sa vina toti aceia care nu crau buni (de lup-
ta) si aveau sä se arate dupa ce lucrurile se vor fi terminat cu bine.
16bis In anul 381. Mentiunea aceasta unica. arata 1nrudirea strinsl intre cele doua
ramuri etnice.
17 Evenimentele acestea au avut loc in toamna lui 386, cind si Theodosius a venit In
robrogea (cf. Consularia Constantinopolitana a. 386 si Marc. Corn. a. 386).
www.dacoromanica.ro
'314 zosIMOs
ietvrocpeopoug aTficrag ealfikatc, Kai TO iltv 1360oc nkoiotg Tptcri nkripeocrag, cppov-
Ticrac St pfixoug STt tteataTa nkeiovog gni cyTaSioug cbcoat Too noTaLto0 Toy fi6va
KaTeXal3c, Tot; evavTiotc Ini ToDT0 'rely Stet Pacrtv etnoicksIcov, Tag St koutorg
etnavTthv Itovoiaoic fiST1 Stal3aivetv entxetpoCat, Kai orc evcTUyxavc xaTaSUow
5 etcrekfivou St Tfic vuKToc oficric etyvoo0vTec of Petplktpot rely Tthv `Pwctiow napa-
mccufiv Epyou TB finTOVTO Kai atyfi xai fiauxiq nokkfi Tot; govoV)kotc evOctivov,
etyvoctv 71eLVTla Ta PEPOUXEUlltVa TObc el:1/4011ai011g fryoUtavot Terw St crip.efwv etp-
0evTaw of Tip, npoSoafav wrixavio-etptcvot, TUBS crTparnyth npottrivimavicc EKaaTa
Kai appoo-etilevot. Tfi Tthv nokegicov napao-Ksuyil, Tat; TE vaucsi peyetkatc 050-mg
10 Kai sipecrict xapTeponetrir xpcopevatc ZVt7E7,.EOV Kai Tel npocrcurcetvovTa newca
.KaTeSuov, oUSEvOc Taw eotontnTOvicov Stet To Tfig navonkiac 13etpog °Tot) TE yevo-
*you crwafivat Tet Se Toe; Tat; vauai ncpinkeovTac StatpuyOvTa govotuka, Kai
Tot; gig wfilcog fintavotc nkoiotc ncptcrOvTa, navTi ,r(i) npocyncuOvTt Oakkogsva
aiw airroic (Imam) Tot; etvopetatv, oUScvog intcp13fivat To Tthv `Pcui.taticthv nkoicov
15 Stecppaypa SuvriatvToc 9Ovou St nokkob ycvop.tvou Kai oto; °Ono) npOTepov
ev vauptaxict auvefli, acquirow titv S noTagfic enkiwobTo Kai tinkwv liact cpixytv
EIXEV inctp 'cob 0SaToc aicopcks0at, Et Se no) Ttvcc oToi TE yeyovaat Sta13fivat
vikeltcvot, Tot; nspi Tfiv 1)i:ova Tab noTattoD napoDat ti.l7tECS6VTEg etne0k0VTO
Tob St etKpugovTog navTOg ev Tot; PapPetpotc Statp8aptvToc, eni Tfiv kciav ex6-
pouv of csTpaTternat, natSetpla !ley etnetyovTcc xai yovata, Kai Tfic anocnceufic
yevOgsvot ici)ptot TOTE Sii xai 6 aTpargyog IIpequoToc oi) 7reppco nob Toy 13acatkect
OcoSOcrtov ovia psTaxaktcsag InOlETTO tlapTIna TOO KaTOpadnlaT0g* 6 St Tthv
aixt.ta7,,6Tow TO nX1100c Kai Tay opcov Tthv XacpUpcov Te0eagevog etvlict TE 'rob;
25 aixptakcinoug etStToug Kai 8OWSCLIg etptkocppovEtTo, Stet 'clic TotaUTTic Tikav0pco-
niac sic To ai)Tottoklaat npoTpencov, Kai eikkwc etc TOv KaTet Maittou auvoi-
o-ovTetc of nOkei.tov.
IV, 40. Haig tatty EN, t Kat& OpaKTIV Exu014 Tottebc Ovoptc4op.evri Taw
eVt6p01.1eV6V Ta6TTJ aTpaTicoTebv fiyeTTo repOvTioc, etvfip Kai 061.03 aci.taTog Kai
30 Tcpog nEtcsav nokeinmjv xpciav etpKthr ficrav St np6 Tat:nig nokcwg Uno Pacrt-
kewg etptcrTivSriv IVCrTetVTEg 136p13apot, Ttj TE T(BV ciovetTow dtvaTptxovTcc 691)14
Kai etvSpicg. nab Tthv Glow otalpgpOVTE OUTOt Kai craficreow beep Tobg aTpa-
Tt6Tac Kai dkkcov naps 13aat7,.ecug rj twµevot Scopethv OUK ciwoicc Tag Et; ainObc-
ap.E113Eo-aat Stsvoo0vTo Ttgetg, eaket Tfi sic Toy dpxovTa incepovict Kai Tr] nspi TObc
35 0-TpaTickag KaTcuppovfiact Tainig &ruby aia&avOgevog Tfic npoatpto-ccog 6
Fcpovitoc, Kai cbc tyxciplo-at StavoobvTat Tij nokst Kai o-uvTapet4at Ta ica0caTeina
icotvoiivTat Tthv csTpaTturcthv tot; cppovficyst pftkuyTa StaTepouatv, enc4k0stv Tfi
zthv pap0etpuw etackyeict Kai 013pct Poukolisvoc 6c St Stet Scalav teopa Oxvoi3vTag
Kai airs?) TO Kivilita TCLIV 13apPeepaw SEStoTag, etvakapciw Ta onka Kai Tthv imao-nt-
40 aTthv apOSpa EbapUallgTOUg, TraVT1, T(.15 TCOV pappapow aVIETCITTETO ItXIPEt, Kai
Tag niAag etvancTetaa; etnfivTa, Tthv aTpaTtcoTthv ij xa0suS6vTcov ETt Kai .cc 6icvcp
nencorwevcov, ij npeg TO Terxoc etvaSpagovuov Kai Ta ytvolleva Secogevcov. Tot;
St Pappetpoic enfict yektiv Trjv To0 FspovTiou napaypoaUvriv, Kai 8avafeiv solo-
www.dacoromanica.ro
ZOSIMOS 315
39. Comandantul trupelor, Promotus, fiind informat de toate acestea

de care cei trimisi sa trateze tr5.darea, 1u5. masuri pentru a spulbera planurile
barbarilor. El aseza corabiile prora contra prora pe o latime de trei vase, si
cautind ca ele sa fie insirate pe o intindere cit mai mare, ocupa tarmul fluviului
pe o lungima de douazeci de stadii 18, barind trecerea dusmanilor pe aceasta 5
portiune ; cu restul corabiilor el iesi Inaintea luntrelor care incercau sa treaca
si scufunda pe cele pe care le intilni. Cum noaptea era fara lung, barbarii
nu stiau de pregatirile romanilor, de aceea se apucara de treaba in tacere
si Intr -o liniste deplina se imbarcara in luntre, crezind ca romanii nu cunosc
cele puse la cale. Cind se dadu semnalul, cei care puscra la cale planul tra- 10
darii it instiintara din timp pe comandant de tot ce se petrece. Romanii se
apropiara de dusmani, pornir5. contra for cu corabiile, care erau man si
visleau fara ca nimeni dintre cei care cadeau in apa sa se poata salva, din
cauza greutatii armelor. Luntrele care scapara de cei care cutreierau cu co-
rabiile si care dadura peste vasele insirate de-a lungul tarmului furl lovite 15
cu tot ce le cadea romanilor in mina si se scufundara cu oameni cu tot, fara
ca nimeni sa poata trece peste barajul de vase al romanilor. Macelul fu mare,
cum nu S2. mai intimplase niciodata in vre-o batalie navala, astfel, incit flu-
viul se umplu de cadavre si de arme care prin natura for puteau sa pluteasca
deasupra apai. Cei care izbutira sa treaca fluviul inot dadura de vasele insirate 20
de-a lungul tarmului fluviului si pierir5.. Dupa ce floarea ostirii barbare fu dis-
trusa in intregime, soldatii se indreptara spre prada, luara cu ei copiii si femeile
si se facura stapini pe bagaje. Atunci comandantul Promotus it chema pe
imparatul Theodosius, care se afla in apropiere, si-1 facu martor al izbinzii.
Vazind multimea celor prinsi si cantitatea prazii, acesta dadu drumul prizonie- 25
rilor si be oferi cu bun5.tate daruri, determinindu-i prin omenia sa sa treaca de
partea lui, mai ales ca aveau sa-i fie de folos in razboiul contra lui Maximus 19.
IV, 40. Este un oras in Scitia traca cu numele Tomis. Comandantul
soldatilor aflati in el era Gerontius, barbat destoinic, de o forta fizica excep-
tionala si apt pentru orice isprava de razboi. In afara acestui oral fusesera 30
asezati de imparat barbarii cei mai valorosi, inalti de statura si intrecind
cu mult prin vitejie pe ceilalti. Acestia erau aprovizionati mai bine decit
soldatii (romani) si primeau dela imparat si alte daruri. Cu toate acestea
ei nu se gindeau sa rasplateasca cinstea ce li se d5.dea prin bunavoint5,
ci nesocoteau comandantul si dispretuiau soldatii. Vazind aceast5.' purtare 35
a for si ca planuiesc ceva Impotriva orasului si vor sa stirneasca tulburari
Gerontius se hotari sa pedepseasca insolenta si abuzurile barbarilor si impartasi
planul celor mai priceputi dintre soldatii sai. Observind insa ca ei sovaiesc
din cauza fricii si ca se tern ping si de miscarile barbarilor, lua armele si
impreuna cu un numar redus de insotitori, se hot5.ri sa se impotriveasca intregii 40
multimi a barbarilor ; el deschise portile si inainta, in timp ce soldatii Inca
mai dormeau sau stateau impietriti de frica sau alergau pe ziduri si pri-
veau la cele ce se intimpla. Barbarii incepura s5. Ada de nebunia lui Geron-
tius si, crezind ca omul si-a pus in gind sa moara, trimisera contra lui pe
cei mai voinici dintre ei. Acela insa apuca de indata scutul si in.c5.rierindu-se 45
18 Un stadiu = 177,6 m.
19 Uzurpator din Britania, Impotriva caruia s-a dus lupta de abia In primavara lui 388.
www.dacoromanica.ro
316 ZOSIMOS
pevoi TOv avapcoirov t1TElinTOV ClinCT) TObc tv eautoic eXict) StarpepovTag. 0 St TO

apCbtov eneX,36vn otlinklIKEiry KCti tljV ettraCt 6UVT61.10)g xeipioug epAXETO KIVU-
pdig, 6xptc ote TCT3V intaantanbv ng, 1.86v auRvelrXemevoug aiyrobc akkijXotc,
arcexotve tai 4Eyet Tor) papPapou Toy iogov Kai Tot) innou xatfiyaye. xatcyckayevtcov
5 St TCOv pappapow TO Tot) avSpei:Ov 're dila Kai Siappakeov, tiga 'Cc 6 Fepovuog
15X.Xotg Twv irokepicov efiet, xai SewpouvTey of eK TO6 TEIXOLg Ta npattotieva
Trawl Tot) °NAN/ crrpatuavrog dvegvflarrio-av Tor) Tcogaicov ovelgatog xai elre4sA.-
&)vreg ij&q xatanenkrimevoug toes exicecrovtag xatecryaav toi)g Se euroSpervtag
eSexeto papa XptanavCov vipthRevov olicoSolnipa, voptc011evov ticnaov. 6 Rev
10 otv FepOvnog TCTW Z7Ciptruttvow Toy Zicuiav eXeuStpthoug xtvSiwcov, Kai TOW
L7ECLVCtatetVUOV Clint papPdpow dvSpiag inrepPoVi5 Kat RE7aXoNiuxict xparticrag,
Tag 'nape, Tot") PacsiXei)ovtog etRot(36g aporyeSexeto. OeoSocnog Se 6 Paryasi)g ou
getpirog ayavarrilcrag On [3apPapot 'roc:mimic ij touµevot nap' (Liao° Twig dvrj-
pt4icrav, et -Kai wig irpayRacytv Etuxov 2t.uRivdtgevot, crtwapmicet 'Cc Toy rEpoVTLOV
15 irapaxpillia Kai X6yov Tits Olaf) `Rottaiaw eeptcrrsiag (barer. ToD St Kai TITv xata
`Pcogairov aUniw bravao-Tacnv rinekeyxovtog, Ste Wwtog TE Tag apirayag Kai Tiiv
Taw oixitOpow dirdAetav, Toincov Rtv oi)Sevi irpoo-sixev 6 pacytkei)g, evicnato
Se Tcl) Rfi Sid TO xmvi) Xuo-oteXtg etXX' kriSup.ict Terw 'mod pamlecog akok Saco-
prigevow, cbg 'GIN/ µij ekeyxMri 'retina xepSavag, exicoSciw ainoi)g taaficrat notilo-at
20 Tot) Se -Kai Terra Tei.) Sripooico Xtyovtog nerropspevat Rua Tip/ Licsivow avaipecnv
(.1)v Se neptauxtvia xpood 'cape, (3aoikecog auto's SeSoReva npog icouRov), paw
fiv etxe Staysigag toic siwoi)xolg oi)oiav °Tog 'SE yeyove Tiov iceptecruirrow 4at-
p07,1vat rivSiwow, 6.4ta tijy ei TroRaioug eiwoiag exTicsag to enixetpa.
V,21. raivag Se to noa u tijs &wet Recog ittpog darof3aXciw tirep dpitat, Rua
- p.europtvow eicl 'ray lo-peov etTC&CIDEXE, Italt00111.1tVTIVU Tfiv Op(tiaiv el( 'cGwv
25 Troy
npoXa(iouo-Cov erpoSow ebp6w, Tit Se Iv irocri 29146p.svog Salk- Se IA note cs-rpa-
TOneSov E'repov `PcoRatx6v e7iaxoa,OU,STjaav elti.01TO Toty oiw aim") 13ap(3dpotg
oi) iroXkoic °Law, ouK EW TE irrrowiag Exow Toi)g enoRevoug auTUi Tcogaioug,
exeivoug Rev oi) npoiSoRtvoug To potAeuRa irervtag omexrelvev, dim Se Totg nap-
" (36.potg elrepatthan Toy latpov, eig Ta, oixera enavaaery Stavoo4tevog, akoTh.
St To° Xotiror) piarastv.
22. 'AU' 0 Rev ratvic eV toirrotg 1)v. OiaSrig St 6 Tfiv 0i3vvow Excov late
exeivoug Toi)g xpewoug fiyeRoviav, oOK eccrrpaXtg tyricsaRevog eIvat Pappap'0
crwatoneSov oixerov Ex0VIL auyvopilaat ntpav To0 Impou TOV OrKTIMV EXEIN,
35
dila St xai TCil Twaicov oiOgevog Pacraet xapteto-aat Tobtov anoStcbmov, etc
piny airrep xatacrriivat Trapecncet)gsto -Kai crtwayayaw Trio Si)vagtv ZtVTET6TTETO.
lad Taivrig St OiSTE Tcpec `PwRaioug ETEUVEXEIV ET1 Stwaiievog OUTS lakrog TilV
6..rceiXouilevriv EcpoSou Surapuyelv, 6Taicsag Toi)g auv ai)T6.) 'To% Oiwvoic (Vivra- sup-
ra.axtvrow Se 'saw crcpcmarceScov ofix ana4 Ma Kai Trokketxtg aia.fiXotc, ervtecrxe
40
Rev etc nvag Raxag it faivou Repig, eicetSit Se 7C07101, 'CE e4 a&rthv ERECTOV, avia-
pearl ice autos raivrig, xartspoic Kai yevvaicog ayowtaergevog.
Toti IroXeRou Ttj Fedvoo TEXEUVI:1 it pas A,a(36yrog, 0i5XSTic 0 Terw Oiivvow
liyoi)p.evog Tfiv Toirrou xecpakeiv 'ApxaSio? nT) 13aollei ictingag Scopedw igtoirro
xai lord Toincrtg airovSerg epos `Pcogclioug eti3ETO.
www.dacoromanica.ro
ZOSIMOS 317
cu primul care-1 ataca se lupta vitejeste, ping ce unul din insotitorii sai,
vazindu-i inclestati, taie cu palosul uma'rul barbarului si-1 dobori de pe
cal. In timp ce barbarii priveau cu uimire vitejia si indrazneala sa, Geron-
tius se indrepta contra altor dusmani. Vazind ceea ce facea comandantul
lor, cei de pe. ziduri isi adusera aminte de numele for de romani, navalira afara.' 5
din oras, atacara pe barbarii ingroziti si-i ma'celarira. Cei care scapara se
refugiara intr-o cladire a crestinilor cu drep de azil. Gerontius, care liberase
Scitia de primejdia ce o pindea si invinsese pe barbarii care atacau prin deo-
sebita sa vitetejie si maretie de suflet, se astepta acum sa-si primeasca
fasplata de la imparat. Dar, in loc de aceasta, Theodosius, foarte indignat ca 10
au fost omoriti barbari pe care el ii cinstise atit de mult, chiar daca facusera
rau statului, puse s5.-1 prinda indata pe Gerontius si-i ceru socoteala pentru
ca luptase ap5.rind cauza romanilor. Cind Gerontius dadu pe fata razvra."tirea
for impotriva romanilor si relates jafurile comise de ei si omorirea barbarilor,
imparatul nu dadu nicio atentie spuselor lui, ci starui sa-i afirme ca el a 15
cautat sa -i inlature nu in interesul obstesc, ci din dorinta de a pune mina
pe darurile ce li le daduse imparatul, spre a nu fi dovedit (de ei) ca si le-a
insusit. Gerontius insa spuse ca dupa uciderea for el a trimis si acele daruri
tezaurului (ele constau din cohere de aur, ce le fusese daruite de imparat
spre a se impodobi cu ele) ; si numai cu multa greutate putu se: scape de 20
primejdia ce-1 ameninta, impartind intreaga sa avere eunucilor. Astfel 20.
fu
rasplatit Gerontius pentru devotamentul sail fates de statul roman
V, 21. Pierzind, dupa." cum am spus, cea mai mare parte din ostire, Gainas 21
se retrase in fuga spre Istru, cu cei ramasi, gasind Tracia pustiita in urma
invaziilor anterioare si jefuind tot ce intilnea in cale. Temindu-se insa ca nu 25
cumva vreo alta armata romana sa-1 urmareasca si sä atace pebarb arii, nu toc-
mai numerosi, care erau cu el, si fiindu-i suspecti romanii care-1 urmau, ii
omori pe toti, inainte ca ei sa prevada ce are de gind, si trecu Istrul impreuna
cu barbarii, cu intentia de a se intoarce acasa si de a trai pe viitor acolo.
22. in timp ce Gainas era ocupat cu aceste treburi, Uldes, care pe atunci 30
era capetenia hunilor, socotind ca nu e prudent sa lase ca un barbar avind
armata proprie sa locuiasca dincolo de Istru si crezind totodata ca va face
un serviciu imparatului roman alungindu-1 pe Gainas, se preg5.ti pentru a
da lupta cu el si adunindu-si ostirea o intocmi in linie de bataie in fata dus-
manului. Gainas nu se mai putea intoarce la romani, nici nu putea sa evite 35
atacul ce-1 ameninta. Deci isi inarma pe ai sai si porni impotriva hunilor.
Armatele se incaierasera intre de nu °data, ci de mai multe or si oastea lui
Gainas rezista in citeva lupte; dar, dupa.' ce cazura multi din ei, fu ucis si
Gainas, care se luptase vitejeste.
Terminindu-se razboiul prin moartea lui Gainas, Uldes, capetenia hunilor, 40
trimise capul aceluia imparatului Arcadius. imparatul it cinsti cu daruri,
iar Uldes 22 incheie dui:4' aceea un tratat cu romanii.
20 Episodul acesta a avut loc tot prin anul 386 (cf. I. Stoian, Tomitana, p. 51 -53)
21 Fost comandant suprem al armatei care fuge din Constantinopol in anul 400 (cf.
Thcodoretos 5,32 si Sozomenos 8,4).
22 Este primul conducator hunic cunoscut, care exercita controlul asupra unor re-
giuni de pe teritoriul nostru.
www.dacoromanica.ro
XL. SIB YLLAE TIBURTINAE ORACULUM
P. 16 (Alexander). Op4Kri Zpruaoalicretat i)Tro Pappapaw ap000csict tthv

'Poliaiaw -Kai Sta tip/ nokkiiv auto v qyaapyupiay. Kai vEta ta5ta avaanjaetat
Mapxtavoc -Kai yevfia-orcat nasgot.
P. 16 (Alexander). 0p 1a! priptoaficsetat xai obx Ecs-TIN 6 otoixtbv ij 6
5 64=6a:saw tiiv `Paliaviay.
www.dacoromanica.ro
XL. ORACOLUL SIBILEI TIBURTINE
Textul oracolului Sibilei tiburtine face parte din literatura apocaliptica,

bizantinl. Relatarea a fost inceputa, intre anii 378-390, dar reinnoit5. si prelu-
crat5. in asa fel incit sub forma actual& pare s5, fi fost scria intre anii 502 si,
506 in apropiere de Heliopolis (azi Baalbek), la nord de Damasc, in Siria. Sti-
rile sale pot fi controlate cu ajutorul izvoarelor istorice.
Edi %ia folosia: Paul I. Alepander, The Oracle of Baalbek. The Tiburtine
Sibyl in greek dress, Dumbarton Oaks, 1967, p. 16-17.
P. 16. Tracia va fi pustiita" de care barbari 1 prin tradarea romanilor

si din pricina prea multei for arghirofilii. Dupa aceea se va scula Marcianus2
0 vor fi razboaie.
P. 17. Tracia va fi pustiit5.3 0 nu va fi cine sa conduca §i sa cirmu-
iasca imparatia romans. S
1 Aluzie la n5,v5.1irile hunilor in sudul Dun5rii in anii 408, 422, 434, 440, 441 443 si 447,
2 Marcianus, imparat intre anii 450-457.
3 Pustiirea Traciei de catre Teoderic cel Sasiu (Theodericus Strabo) intre anii, 471-473,
sub imparatul Leon I.
www.dacoromanica.ro
XLI. AINEIOY I'AZAIOY
(130EOSIPA ST OE
HT OI
11EPI AOANA SIAE TYXS2N KAI ANA STALESIE ESIMATON

A IAAOFOE
(P G, L XXX V, 940). Oticoikst Tilv Op4icriv of Mai Se notagio: Icrrpog
napoixoiSvcsg, of R 'rev ilasayopou Oepagovta (ZotX.p.o4tg Ay), (puyaSa ye-
voilevov, -Kai tfiv 'Ea aeo-icotou wiloao(piav incoxptvOgevov, tiewov Osov
eiyoual. Kai Tok icaXok, Kai 13eXticrtoug earoovarrovrsc ainibv, al:Wyatt-
5 oucrtv, cbg °imam.
www.dacoromanica.ro
XLI. ENEA DIN GAZA.
Enea din Gaza a trait la sfirsitul sec. al V-lea si la inceputul sec. al VI-lea
si a fost unul dintre cei mai vestiti maestri ai scoalei retorice din Gaza, unde
si-a desfasurat indeosebi activitatea. A fost elevul neoplatonicului Hierocles din
Alexandria, a carui influents se resimte in scrierile sale, deli era crestin. A murit
Indata dupa anul 518. De la el a eamas un dialog intitulat Teofrast si 25 de scri-
sori adresate prietenilor si elevilor sai.
Editia folosit5.: PG, LXXXV.
TEOFRAST
sau
DESPRE NEMURIREA SUFLETELOR $1 INVIEREA TRUPURILOR
DIALOG
(PG. LXXXV, 940). Locuiesc in Tracia, pe linga fluviul Istru, getii,

care socotesc ca unic zeu pe servitorul lui Pitagora (Zalmoxis). Acesta a lost
fugar si a profesat filozofia stapinului sau. Getii sugruma pe cei mai frumosi s.
si mai buni dintre ei si ii fac astfel nemuritori, dupa parerea lor.1
1 Cf Herodot, IV, 94 95 (IR, p. 49).
www.dacoromanica.ro
XLII. HORMISDAE PAPAE
EPISTOLAE
(107)
1. Victor Anastasius, Pius, felix, inclytus, triumphator, semper Augustus

Hormisdae sanctissimo ac religioso arhiepiscopo et patriarchae.
5 Beatitudini vestrae non putamus ignotum, quod pro temporis qualitate
loquendum atque tacendum etiam divinae scripturae provida est admoni-
tions dispositum. exactum proinde silentii tempus incitamenta nobis loquendi
concessit atque ideo opportunum esse perspeximus, quae apud nos sub reli-
gionis specie commoventur auditui vestro committere. 2. Ante hoc siquidem
19 duritia eorum, quibus episcopatus, quem nunc geritis, erat sollicitudo com-
missa, temporare nos a transmittendis faciebat epistolis, nunc autem currens
de vobis suavis opinio, ad memoriam nostram bonitatem paternae affectionis
adduxit, ut illa requiramus quae deus et salvator noster sanctos apostolos
divino sermone docuit, ac maxime beatum Petrum, in quo fortitudinem ec-
15 clesiae suae constituit. His igitur praefatis initiis hartamur, 3. ut ad ea, quae
de Scythiae partibus mota sunt, unde et concilium fieri convenire perspexi-
mus, mediatorem se apostolatus vester faciat, ut contcntionibus amputatis
unitas sanctae restituatur ecclesiae. nobis autem omnia optata praestantur,
4. si orationibus vestris et frequenti paginarum allocutione nostri memores
www.dacoromanica.ro
XLII. PAPA HORMISDAS
A fost papa intre anii 514-523, a participat activ la aplanarea conflictelor

in sinul bisericii 1i a purtat o corespondenta sustinuta cu autoritatile rasaritene,.
in special cu prilejul neintelegerilor religioase din Scythia Minor din timpul ras-
coalei lui Vitalianus.
Editia folosita: Epistulae imperatorum pontificum aliorum inde ab anno
CCCLXV II usque ad a. DLIII datae. Avellana quae dicitur collectio, recensuit
Otto Guenther, pars II, Leipzig, 1898 (CSEL, XXXV, 2).
SCRISORI
(107)
1. Anastasius cel victorios, evlavios, fericit, vestit, triumfator, pururea

august, prea sfintitului si religiosului arhiepiscop si patriarh Hormisdas.
Credem ca.' fericirea voastra stie, potrivit chiar inteleptului indemn al s
sfintei scripturi, ca trebuie sä vorbesti sau sa taci, dupa imprejurari. inche-
indu-se deci perioada tacerii 1, ne-a venit indemnul de a vorbi 2. Si de aceea
am socotit ca este rimerit sä aducem la cunostinta voastra tulburarile care
au loc la noi sub pretexte 3 religioase. 2. Caci inainte de aceasta, grija ce
o aveti de traburile grele ale episcopatului pe care it conduceti ne facea s5. 10
ne retinem si sä nu trimitem nicio scrisoare. Acum insa, circulind despre
voi un zvon p15.cut, ne-a facut sa ne gindim la bunatatea dragostei parintesti,
ca sä c5.'ut5.m ceea ce Dumnezeul si Mintuitorul nostru i-a invatat pe sfintii
apostoli prin divinele-i cuvinte si mai ales pe Petru, pe care a intemeiat t5.ria bi-
sericii sale. Dupa ce am spus mai intii aceste lucruri, 3. invitam pe sfintia voas- is
tea apostolica sa fiti arbitru in tulburarile care au pornit din Scitia 4 - de aceea
cred ca e bine sa se tina si un sinod 5, ca, punindu-se capat certurilor,
sa se restabileasc5. unitatea sfintei biserici 6. Nola insa ne sint implinite
toate dorintele, 4. daca in rugaciunile voastre si in scrisori va yeti aminti
de noi. Data in ajunul ideilor lui ianuarie7 la Constantinopol si primita into.
1 Imparatul Anastasius fagaduise ca. va convoca un sinod la Heraclea. Papa a raspuns
prin mai multe scrisori, cu intermitenta.
2 In disputa intre Anastasius si papa.
8 Luptele religioase aveau de fapt o baza. politica.
4 Dobrogea de azi.
5 La Heraclea pontica.
6 Din Rasarit si Apus.
9 La 12 ianuarie.
www.dacoromanica.ro
-324 PAPA HORMISDAS
fueritis. Data pridie idus Ian. Constantinopoli, et accepta Anthemio et Flo-

rentio vv. cc. conss. V. Kal. April. per Patricium.
(109)
ANASTASIUS AUGUSTUS HORMISDAE PAPAE

1. Omnibus negotiis divinae res praeponendae sunt ; deo enim omni-
5 potente propitio rem publicam et conservandam et meliorandam esse confi-
dimus. 2. quia igitur dubitationes quaedam de orthodoxa religione in Scythiae
partibus videntur esse commotae, id specialiter clementiae nostrae placuit,
ut venerabilis synodus in Heracleotana civitate provinciae Europae celebre-
tur, quatenus concordantibus animis et omni veritate discussa vera fides
1c) nostra omni orbi terrarumque manifestius innotescat, ut deinceps nulla
possit esse dubitatio, vel discordia. 3. quapropter sanctitas tua cum quibus
sibi placuerit reverendissimis episcopis, quos de ecclesiis sub sui sacerdotii
cura constitutis idoneos et instructos erga orthodoxam religionem esse proba-
verit, ad praedictam Heracleotanam civitatem intra diem Kalendarum Iuli-
15 arum venire dignetur. Data V Kal. Ian. Constantinopoli Senatore v.c. conss.
Accepta prid. Idus Maias Florentio v.c. cons.
(187)
DOMNO SANCTO MERITIS BEATISSIMO ET APOSTOLICO DOMNO PATRI PAPAE

HORMISDAE IUSTINIANUS.
... 2. Sed quoniam comperimus quosdam nomine monachos quibus
magis discordia studio est quam caritas et pax dei, cupicntes quaedam per-
20 turbare ad angelum vestrum hinc descendentes itcr arripuisse: quos beati-
tudo vestra praescntibus scriptis causam livoris eorum cognosccns ita, ut
mercntur, suscipere et a se longe pellere dign tur, quoniam vaniloquia ipso-
rum festinantium novitates introducere in ecclesia, quod neque quattor sy-
nodi venerabilcs neque sancti Lecnis papae epistolae continere noscuntur,
www.dacoromanica.ro
PAPA HORMISDAS 325
timpul consulatului prea stralucitilor barbati Anthemius si Florentius 9,

in ziva a cincea inainte de calendele lunii aprilie 9 de ca."tre Patricius.
(109)
IMPARATUL ANASTASIUS CATRE PAPA HORMISDAS

1. Lucrurile divine trebuie puse mai presus de toate celelalte ; cad cu
ajutorul atotputernicului Dumnezeu sintem incredintati ca statul poate fi 5
mentinut si intarit. 2. Asadar, pentru ca, dupe cum se pare, in partile
Scitiei s-au manifestat unele indoieli despre drcapta credinta 10, clementa
noastra a hotarit in primul rind sa se tine un sinod preacucernic in cetatea
Heracleea 11 din provincia Europei, pentru ca, impacindu-se inimile si cer-
cetindu-se cu atentie tot adevarul, credinta noastra cea adeva,"rata sa se 10
face mai limpede cunoscuta intregii lumi, ca pe urma sa nu mai poata
fi nici o indoiala sau discordie. 3. De aceea sfintia ta, impreuna cu prea
cucernicii episcopi, pe care ii vei gasi de cuviinta cei din comunitatile
bisericesti date in grija scaunului tau si despre care ai dovada ca sint potri-
viti si instruiti in cele ale dreptei credinte sa binevoiasca sa villa la sus- 15
numita cetate Heracleea in ziva calendelor lunii iulie 12. Data in ziva a cincea
inainte de calendele lunii ianuarie 13 la Constantinopol, consul fiind prea
stralucitul barbat Senator. Primita in ajunul idelor lunii mai 14, consul fiind
prea stralucitorul barbat Florentius.
(187)
SFINTULUI, PREA FERICITULUI PRIN MERITELE SALE $1 APOSTOLICULUI

STAPIN, PARINTELUI PAPA HORMISDAS, IUSTINIAN
...2. Dar fiindca am aflat ca unii din tagma monahilor 15, care se 20
preocupa mai mult de vrajba decit de dragostea si pacea lui Dumnezeu,
dorind sa provoace unele tulburari 16, au plecat de aici si si-au luat drumul
catre ingerul vostru, fericirea voastra, cunoscind prin prezenta scrisoare
cauza rautatii lor, sa binevoiasca a-i primi asa cum merita si a-i alunga
departe de sine. Aceasta si fiindca trancanelile acestora care se grabesc sa 25
introduce inovatii in biserica, despre care se stie ca nu sint cuprinse nici
in venerabilele patru sinoade si nici in scrisorile sfintului papa Leon 17, se
8 In anul 515.
9 La 25 februarie.
10 Papa voia sa fie arbitru Intre Anastasius si episcopii din Dobrogea.
11 In Pontul Euxin.
12 La 1 iulie.
13 La 28 decembrie 514.
14 La 14 mai 515.
18 Monahii din Dobrogea.
18 In intelegere cu Vitalianus, un general din Dobrogea, care se fasculase contra lui
Anastasios (cf Marc.Com. a. 514).
17 Papa Intre anii 440 si 461.
www.dacoromanica.ro
326 PAPA HORMISDAS
in omni loco turbas excitare videntur: 3. quam etiam ob rem et a viris reve-
rentissimis episcopis et diaconibus directis ab apostolatu vestro ad nos ange-
lus vester destinare dignetur et ipsos digna correctione perculsos, ut superius
dictum est, pellere iubeat. ergo hoc petimus, ut, sicut supra dictum est, ipsos
-5 huiusmodi litteras per eumdem portitorem ad nos dirigere magnopere praeci-
piat. sunt autem nomine eorum Achilles, Ioharmes, Leontius et Mauritius.
4. haec nostra est maxima sollicitudinis causa, ne unitas, quam vester labor
oratioque pertecit, per inquietos homines dissipetur...
(188)
IUSTINIANUS AD HORMISDAM.
10 1. ... It erum Eulogium. ... direximus... 2. ... Quidam asserunt Christum

filium dei dominum nostrum pro nostra salute came crucifixum unum de
trinitate debere praedicari. quod si suscipiendum sit, paterna provisione
reverEntia vestra cautissimo suo rescripto quid sequi, quidve super hoc evi-
tare debeamus, nos certiorare dignetur,... 4. Quia vero dictum est Scythicos
15 monachos hac ratione ad sedem vestram accessisse pro tradition patrum et
ordine regularum praebito eis responso nihil formidante ad nos cum vestris
litteris iubete remittere ; quarum etiam exemplaria consignata praedicto viro
strenuo Eulogio dari praecipite. haec omnia ideo petimus vos disponere
cautius, ut ne locus mendacio vel insidiis detur...
20 (189)
HORMISDA JUSTINIANO ILLUSTRI.
1. Eulogio v.c. filio nostro deferente litteras celsitudinis vestrae susce-

pimus eoque remeante debitum persolvcntes salutationis officium signifi-
camus Scyth <ic >os monachos allegasse plurima, quae nos relinquere indis-
cussa non possumus; sed legatorum nostrorum deo iuvante sustinemus ad-
25 ventum. 8. pro qua re eos in Urbe credimus retincndos, a qua nec ipsi ordi-
natione dissentiunt. amplitudinem tamen vestram retinere confidimus, quod
de ipsis nobis praeterito tempore litteris destinatis scripserit. in quorum allega-
tionibus, cum legatis remeantibus competentur fuerimus instructi, si quid
reprehensione dignum cognitio nostra repper <er>it, necesse est ut circa eos
-30 teneamus ecclesiasticam disciplinam. 3. Victorem praeterea, qui diaconi habere
pc rliibaur officium, cuius fidem hi ipsi monachi vehementer accusant, vel alios,
qui perversas forsitan obiciunt quaestiones, ordinatione domini filii nostri cle-
www.dacoromanica.ro
PAPA HORMISDAS 327
pare ca atit5. in tot locul multimile. 3. De aceea, ingerul vostru s5. binevoiasca
a hotari si din partea prea respectabililor episcopi si diaconi trimisi de
apostolatul vostru la noi si sa porunceasca sa alunge pe acesti (monahi)
scuturati cu o dojana binemeritat5., dupa cum s-a spus mai sus. Prin urmare,
noi cerem ca, asa cum s-a spus mai sus, sa ni se trimita neintirziat prin 5
acelasi purtator chiar o scrisoare de acest fel. Iar numele acestora sint:
Ahile, Joan, Leontius si Mauricius. 4. Ceea ce ne ingrijoreaza cel mai mult
este ca nu cumva unitatea, pe care au realizat-o osteneala si rugaciunea
voastra, sa fie destramata de niste oameni care turbura.' totul.
(188) 10
IUSTINIAN CATRE HORMISDAS
1 ... Am trimis din nou pe Eulogius... 2... Unii afirma ca Hris-

tos, fiul lui Dumnezeu, domnul nostru, fiind crucificat cu trupul pentru
mintuirea noastra, trebuie predicat (ca a fost crucificat) doar unul din tre-
ime. Daca ar trebui admis acest lucru reverenta voastra sa binevoiasca a ne insti-
inta, cu parinteasca prevedere prin prea inteleptul sau raspuns, ce trebuie sa 15
urmarim sau de ce sa ne ferim in aceasta privinta... 4. Dar fiindca s-a
spus ca monahii sciti au venit la resedinta voastra pentru acest motiv, potri-
vit traditiei parintilor bisericesti si conform regulelor monahale, dupa ce li
se va da un raspuns care sa nu-i infricoseze citusi de putin, porunciti
sa-i trimeata inapoi la noi cu o scrisoare din partea voastra. Iar copia aces- 20
tei scrisori porunceste sa fie p3cetluita si data lui Eulogius, barbatul de
isprava mai sus amintit. Noi cerem sa faceti toate acestea cu multa pre-
vedere ca sa nu se dea loc la minciuni sau la viclesuguri...
(189)
HORMISDAS CATRE ILUSTRUL IUSTINIAN.

1. Am primit scrisoarea inaltimii voastre pe care a adus-o fiul nostru, 25
prea stralucitul Eulogius, iar cu ocazia intoarcerii acestuia, dupa ce am trans-
mis salutarile de rigoare, facem cunoscut ca monahii sciti au afirmat foarte
multe lucruri pe care noi nu putem sa le lasam nedezlegate si cu ajutorul
lui Dumnezeu asteptam sosirea delegatilor nostri. 2. De aceea credem ca
ei trebuie retinuti la Roma, dispozitie cu care chiar si ei sint de acord. Sin- 30
tern incredintati ca maria voastra isi amin tes eceea ce a scris cu privire
la ei in scrisoarea destinata noua. in privinta afirmatiilor acestora, dupa ce
ne vom fi informat in mod corespunz5.tor la intoarcerea delegatilor, daca
cercetare a noastra va gasi ceva demn de mustrare este necesar sa pastram
fat. de ei disciplina bisericeasca. 3. Pe . acestea, Victor, care se spune 35
c5. are functia de diacon si a c5.rui credinta acesti monahi o acuza cu tarie
sau altii care ridica poate controverse diabolice, din ordinul domnului si fiu-
www.dacoromanica.ro
328 PAPA HORMISDAS
mentissimi imperatoris ad urbem vobis suggerentibus dirigantur, ut uni

versas allegationes de quibus contendunt, nos possimus agnoscere.
(190)
HORMISDA JUSTINIANO VIRO ILLUSTRI.

... 3. Praeterea monachos, quos vcnisse Romam significastis litteris
5 vcstris, ad propria mox voluimus reverti ; scd quia sub testificatione potentiae
divinae dicebant per insidias in itinere paratas vitae sese sustinere posse
discrimen, nolentes redire Constantinopolim patsi non sumus violenter ex-
pelli. quapropter necesse habuimus venientibus legatis nostris inquirere,
qua re vera faciente causa inter eos fuerit commota discordia... 5. ... Data
10 IV Nonas Septb. Eutharico cons.
(216)
SUGGESTIO DIOSCORI DIACONI.
4. Nunc, etsi post labores, etsi post intentions plures, Antiochena

ecclesia ordinata est: electus quidam Paulus est nomine presbyter Constanti-
nopolitanae ecclesiae...
15 5. et quia ista aguntur et in his quotidie proficit ecclesia, insidiator
antiquus excitavit monachos de Scythia, qui de domo magistri militum Vita-
liani sunt, omnium Christianorum votis adversarios, quorum inquietudo non
parvas moras generavit unitati ecclesiarum, et magnopere de praedictae
ecclesiae Antiochenae ordinatione. 6. isti monachi inter quos est et Leontius,
20 qui se dicit parentem esse magisti4 militum, Romam festinant sperantes
aliquanta capitula a beatitudine vestra confirmari. est in ipsis inter caetera,
ubi volunt dicere unum de trinitate crucifixum, quod est nec in sanctis synodis
dictum nec in epistolis sancti papae Leonis nec in consuetudine ecclesiastica.
2. quod si permittitur fieri, mihi videtur dissensiones et scandala non medio-
25 cria nasci inter ecclesias... 10. ... Data III. Kal. Iul. Constantinopoli.
(217)
SUGGESTIO GERMANI ET IOHANNIS EPISCOPORUM FELICIS ET DIOSCORI

DIACONORUM ET BLANDI PRESBYTERI.
4. Post multas afflictiones et paene in tres menses a ratribus protracta
certamina piisimus imperator sua auctoritate Paulum nomine presbyterum
de ecclesia Constantinopolitana elegit episcopum fieri in ecclesia Antiochena,
www.dacoromanica.ro
PAPA HORMISDAS 329
lui nostru, prea blindului imparat, si la indemnul vostru, s5. fie trimisi la
Roma, ca not sa putem cunoaste toate afirmatiile pentru care se cearta.
(190)
HORMISDAS CATRE PREASTRALUCITUL IUSTINIAN,

... 3. Pe linga acestea, monahii despre care ne-ati facut cunoscut in
scrisoarea vostra ca au venit la Roma au voit sa se intoarca indata la locu- 5
rile lor. Dar fiindca, luind pe Dumnezeu ca martor ziceau ca viata for ar
putea fi in primejdie din cauza curselor puse pentru ei pe drum si nu voiau sal
se intoarc5. la Constantinopol, n-am ingaduit sa fie alungati cu forta. De
aceea am socotit necesar ca la venirea delegatilor nostri sa cercetam care
a fost intr-adevar cauza de s-a iscat vrajba intre ei... 5. ... Data in ziva 10
a patra inainte de nonele lui septembrie 18 in timpul consulului Eutarichus.
(216)
RAPORTUL DIACONULUI DIOSCORUS.
... 4. Acum, desi dupa.' cazne, desi dupai multe incordari, biserica din
Antiohia a fost pusa in ordine, caci a fost ales un preot cu numele Paul din
biserica constantinopolitana.... 5. Si pentruca este vorba despre acestea 15
$i biserica face zilnic progrese in privinta aceasta, un vechi uneltitor a
atitat pe monahii din Scitia, care sint din familia conducatorului de osti
Vitalianus, potrivnici dorintelor tuturor crestinilor, a caror tulburare a creat
mari piedici unitatii bisericilor, mai ales cu privire la alegerea (episcopului)
sus-pomenitei biserici din Antiohia. 6. Acesti monahi, intre care este si 20
Leontius, care zice ca este ma. cu Vitalianus, se grabesc sa vina la Roma,
sperind sa fie confirmate de nefericirea voastra citeva capitole. intre aces-
tea este, printre altele, (un punct) unde vor s5. spuna ca doar unul singur
din Treime a fost crucificat ; acest lucru n-a fost spus nici in sfintele sinoade,
nici in scrisorile papei Leon, nici in traditia bisericeasca. Daca se ingaduie 25
sa se faca aceasta, mi se pare ca se vor naste neintelegeri si scandaluri
man intre biserici... 10... Data in ziva a treia inainte de calendele lui
iulie, la Constantinopol.
(217)
RAPORTUL EPISCOPILOR GERMANUS SI IOHANNES, A DIACONILOR
FELIX SI DIOSCORUS $1 A PREOTULUI BLANDUS.
4. Dup5. multe mihniri si lupte duse de parintii bisericesti aproape trei 30
luni, prea piosul imparat, prin autoritatea sa, a ales un preot cu numele Paul
din biserica constantinopolitana sa fie episcop in biserica antiohiana, spu-
18 Anul 517.
www.dacoromanica.ro
330 PAPA HORMISDAS
dicens inter alia et hoc testimonium de ipso, quia duobus annis in Antio-
chia positus non mediocriter resistebat Severo haeretico... 5. harum tamen
tribulationum provisores et socii et unitatis ecclEsiarum impedimenta mo-
nachi de Scythia fuerunt: qui postea <quam> hic defecerunt adsignati ab
5 omnibus nihil pacificum cogitare, ad beatitudinem vestram cucurrerunt,
sperantes subripere, et per litteras vestrae sedis suas intentiones ccnfirmare.
6. isti de sua provincia episcopos accusant, inter quos est Paternus Tomi-
tanae civitatis antistes. petitiones obtulerunt, et coacti piissimi principis
et domini Vitaliani magistri militum iussicne frequenter ad audientiam
io causae convcnimus, ncn quasi veil( ntes in his negotiis nos occupare, quia
nobis sunt ante oculos beatitudinis vestrae praecepta... 7. et quia nobis
diu laborantibus et illis nullam suscipientibus raticnem nihil proficiebat,
in quo tenebamus, cEmentissimus imperator in ccnvEntu public°, ubi et
nos interesse iussit, Paternum praedictum cpiscopum et magnificum visum
15 Vitalianum rLduxit ad gratiam; accusatores quoque eius suo praecepit epis-
copo supplicare. monachi vero cum similiter ad concordiam quaererentur,
fuga lapsi maluerunt de civitate discedere quam ad concordiam pervenire.
8. magnopere praedicti monachi ad Italiam venientes, aliquanta capitula
proponere habent, inter quae et unum de trinitate crucifixum" ccntinetur,
20 sperantes ita confirmari EX auctoritate beatitudinis vestrae. sicut et in aliis
littcris significavimus, et modo hoc dicimus, ut nulla novitas a sede apos-
tolica scribatur, quia et nos ante imperatorem et ante se n.atus haec indi-
cavimus, dic. ntes: 9. extra synodos quattuor, extra espistolas papae Lconis
nec dicimus nec admittimus; quidquid non ccntinetur in praedictis synodis
25 aut quod non est scriptum a papa Lecne, ncn suscipimus, quia si voluerit
dominus noster qualemvis novitatcm scribere, peius crit istud initium quam
illud, quod factum est per Eutychetem... 10. Nobis quod visum est, scrip-
simus: in vestra potentate est deliberare, qucd vobis thus imperaverit, quc-
niam hoc illi nituntur asserere co modo sibi satisfacere cupientes, ut ita
30 profiteamur et dicamus unum de trinitate passum esse, qucd nec patres
nec synodi dixerunt. 11. ista ideo per singula exposuimus, ne illorum sub-
tilitas glorictur in nostra simplicitate: propter istas novas suas intentiones
Vitaliano magnifico viro subripuerunt et talia vindicare et pro talibus rebus
ccntra nos, quaecunque potuit, impedimenta afferre, cuius immutationem
35 omnis nobiscum deflet ecclesia. 12. quapropter rcgamus, ut ccnsueta cautela
et qua solet domnus noster vigilantia cogitetis, et quomodo suscipiendi
sint, qui a nobis taliter recesserunt et a nostra fuerunt communione seiuncti,
et quid eis respondeatur vel quomodo eorum capitula repellantur, quia eos
omnes Constantinopolitana catholica exhorret ecclEsia. Data III Kal. Iulias
40 Constantinopoli.
www.dacoromanica.ro
PAPA HORMISDAS 331
nind despre el, intre altele, si aceasta rnarturie ea, fiind pus doi ani in Antio-
hia, nu putin a rezistat ereticului Severus 5. Totusi provocatorii
si complicii acestor framintari si cei care au pus piedici unitatii bisericesti
au fost monahii din Scitia, care, dupa ce aici s-au indepartat de la dreapta
credinta, fiind infierati de toti, ca nu se gindesc la lucruri care aduc pacea, 5
au alergat la fericirea voastra, sperind sa se strecoare si sa intareasca pare-
rile for printr-o scrisoare a resedintei voastre. 6. Acestia acuza. pe episcopii
din provincia lor, printre care se afla Paternus, episcopul din cetatea Tomis.
Au prezentat cereri si siliti de porunca prca piosului principe si stapin Vita-
lianus, conducatorul de osti, ne-am adunat adesca pentru judecarea pricinii, 10
nu ca si cum am fi voit sa ne preocupam de aceste treburi, ci fiindca avem
in fata ochilor invataturile fericirii voastre... 7. Si fiindca nici noi, care
ne-am ostenit multa vreme, nici ei, care nu acceptau niciun argument, nu
inregistram vreun progres al parerilor la care tincam, prea bunul imparat
a adus la impacare pe susnumitul episcop si pe slavitul barbat Vitalianus, 15
intr-o adunare publica, unde a poruncit sä fim si noi de fata ; a sfatuit
si pe acuzatorii episcopului 55. se roage de ace sta. Monahii ins5., fiindca li
se cerea sa se impace, fugind, au preferat sa., plece din cetate, decit sa ajunga.'
la impacare. Sus-numitii monahi, venind in Italia au de propus citeva capi-
tole, printre care este cuprins si (accla) c5. unul din Treime a fost crucificat", 20
sperind astfel sa fie confirmat de autoritatea fericirii voastre, dupa cum am
semnalat si in alta scrisoare ; si acum spunem aceasta pentru ca nicio inovatie
sa nu fie scris5. de resedinta apostolica, fiindca si noi, inaintca imparatului
si inaintea senatului, am aratat acestea spunind: in afara de cele patru
sinoade, in afara de scrisorile papei Leon, nici nu spunem, nici nu admitem 25
nimic; orice nu este cuprins in susnumitele sinoade, sau ce nu a fost scris
de papa Leon, nu primim ; fiindca daca va voi stapinul nostru sa scrie vreo
inovatie, va fi mai rau acest inccput decit cel facut de Eutyches"... 10. Am
scris ceea ce ni s-a parut noua ; sta in puterea voastra sa deliberati ce v5,
va fi poruncit Dumnezeu, fiindca ei incearca sä afirme ace asta, dorind 30
sa li se dea satisfactie in acest chip, ca astfel sä marturisim si sa spunem ca
unul din Treime a patimit ; ceea ce n-au spus nici parintii bisericesti, nici
sinoadele. 11. De aceea am expus acestea una cite una, ca nu cumva sub-
tilitatea for sa se laude fata de simplitatea noastra. Din pricina acestor noi
pareri ale for au determinat cu vicicnie pe strnucitul Vitalianus sa apere 35
astfel de lucruri si din cauza for sä ne aduca once piedici a putut. Schim-
barea lui o deplinge impreuna cu noi toata biserica. 12. De aceea va rugam
sa cugetati cu obisnuita grija si cu luarea aminte, pe care o are de obicei
stapinul nostru, cum trebuie sa fie primiti cei care au plecat in felul acesta
de la noi si s-au separat de comunitatea noastra, sau ca fie respinse capitolele 40
lor ; fiindca biserica catolica din Constantinopol se ingrozeste de toti aces-
tia. Data in ziva a treia inainte de calendele lui iulie, in Constanti-
nopol.
23 Iszvoarele Istoriei RomAniei c. 311.
www.dacoromanica.ro
332 PAPA HORMISDAS
(224)
ITEM SUGGESTIO DIOSCORI DIACONI.

Per Eulogium v.c. litteras beatitudinis vestrae suscepimus, in quibus
significastis intentionem monachorum Scythicorum et quomodo visum
fuerit apostolatui vestro episcopo Ccnstantinopolitano causam delegare,
5 ut ipse inter eos et qui ab eis impetuntur audiret ...3... convenimus in
domum episcopi ut, inter eos intentio quae vertebatur, agnoseeremus. 4.
praedictus episcopus synodum Chalcedonensem protulit... Scythae e contra
inchoaverunt dicere addatur et unus de trinitate t" nos e contra diximus
quod non est in quattuor conciliis definitum nec in epistolis beati papae
10 Leonis , nos nec dicere possumus nec addere". 5. Displicuit hoc dictum...
7. isti tamen Scythae sciat beatitudo vestra quia omnes accipientes synodum
Chalcedonensem Nestorianos dicunt dice ntes non sufficit synodus contra
Nestorium" et sic debere synodum suscipere, quomodo ipsi exposuerint.
qui homines quales sunt et quales intentiones habent et quid volunt in fide
15 catholica introducere, cum dei adiutorio manifestatum est omnibus catho-
licis... 11. Maxehtius tamen quod sub abbatis vocabula dixit se congre-
gationem habere, si interrogetur aut cum quibus monachis vixit aut in quo
monasterio aut sub quo abbate monachus factus est, dicere non potest. simi-
liter et si de Achille dicere voluero, rem faciam supervacuam ; cui sufficit:
20 semper latere propter conscientiam suam ab omnibus catholicis damnatam.
Dazta Id. Octobr. Eutarico cons. Accepta XV Kal. Decembr. cons. ss.
(227)
HORMISDA GERMANO ET JOHANNI EPISCOPIS ET BLANDO PRESBYTERO.
6. De personis Scytharum monachorum vir illustris Iustinianus nobis

scripsit, quarum exemplaria litterarum fraternitati vestrae direximus. qui
25 cum nollent sustinere vestrae dilectionis adventum et observationum moras
se dicerent ferre non posse , tentaverunt clam de urbe discedere. quos tamen
nos fecimus sollicitius custodiri, ea, quae de vobis contraria dixerunt,
volontes agnoscere, ut, cum reversi de propitio fueritis, eorum error rationa-
bilibus adhortationibus corrigatur. Data III Non. Decembr. Eutaricho v.c.
30 cons.
(231)
HORMISDA POSSESSORI EPISCOPO.
6. Ubi non variae temptationis aculei? quales per hunc fere iugem
annum quorundam Scytharum, qui monachos praeferebant specie non veri-
tate, professione non opere, subtili tectas calliditate versutias et sub religionis
www.dacoromanica.ro
PAPA HORMISDAS 333
(224)
TOT UN RAPORT AL DIACONULUI DIOSCORUS.

Am primit prin stralucitul Eulogius scrisoarea fericirii voastre, in care
ati aratat monahilor sciti §i cum a socotit de cuviinta apostolatul vostru
s5. incredinteze pricina episcopului din Constantinopol, pentru ca el insu0
sa hotarasca intre ace§tia §i cei care sint acuzati de ei... 3.... Ne-am 5
adunat in casa episcopului, ca sa cunoWem incordarea care era intre ei.
4. Sus-numitul episcop a expus hotaririle sinodului din Chalcedon... Scitii,
dimpotriva, au inceput sa zica: Sa se adauge i unul din Treime". Noi,
dimpotriva, am zis: Ce nu a fost hotarit la cele patru sinoade, nici in scri-
sorile fericitului papa Leon, not nu putem nici sa spunem nici s5. adaogam". 10
5. Le-au displacut aceste vorbe... 7. Totusi fericirea voastra sa ,stie ca
acqti sciti numesc nestorieni pe toti care admit sinodul chalcedonian, spu-
nind: Nu este indeajuns sinodul impotriva lui Nestorius" §i astfel trebuie
sa admits sinodul cum 1-au expus ei insisi. Ace§ti oameni, ce fel sint, ce
fel de intentii au Si ce vor sa introduce: in credinta catolica, s-a facut cunos- 15
cut tuturor catolicilor cu ajutorul lui Dumnezeu,.... 11. Iar Maxentius,
care zice ca are, in calitate de staret, o congregatie, daca este intrebat cu
care monahi a trait, sau in care manastire, sau sub care staret a devenit
monah, nu poate raspunde. De asemenea, daca a voi sa vorbesc i despre
ceva de prisos; pentru acesta este de ajuns c5. se ascunde intotdeauna 20
din pricina con§tiintei sale condamnata de toti catolicii. Data la idele lui
octombrie, consul flind Eutharicus. Primita in ziva a cinsprezecea inainte
de calendele lui decembrie, consul fiind cel pomenit mai sus.
(227)
HORMISDAS CATRE EPISCOPII GERMANUS SI IOHANNES SI CATRE PREOTUL

BLANDUS.
6. Ilustrul Iustinian ne-a scris despre persoana monahilor sciti copia 25

acestei scrisori am trimis-o fratiei voastre care,fiindca nu vor sa infrunte
sosirea voastra Si spun CA nu pot sa amine respectarea regulelor religioase,
au incercat sa plece pe ascuns din oral. Noi am facut sa fie paziti mai cu
grija, voind sa cunoWem cele ce le-au spus impotriva voastra ca, atunci
cind va yeti intoarce, cu ajutorul lui Dumnezeu, grqeala for sa fie indre- 30
ptata prin indemnuri bine chibzuite. Data in ziva a treia inainte de nonele
lui decembrie, consul fund prea vestitul barbat Eutarichus.
(231)
HORMISDA CATRE EPISCOPUL POSSESSOR.
6. Unde nu (sint) imbolduri cu felurite ispite? Cum in acest an am 35

indurat aproape continuu vicleniile ascunse de o iretenie subtila ale unor
sciti, care se dadeau drept monahi prin aparenta, fara sa fie in realitate,
www.dacoromanica.ro
334 PAPA HORMISDAS
obtentu famularitia odiis suis venena pertulimus stuchntes eos ab interno

vulnere medicabilis patientiae moderamine sanare, beati Pauli monita non
tacentes: No li verbis contendere ; ad nihil enim utile cst, nisi ad subver-
sionem c. udientium' . 7. sed quando virus quod viscera penetrarit evellitur ?
5 quando corda male sibi credula veritatis obtemperant institutis? quando
induit obedientiae humilitatem opinionibus suis vallata superbia ? quando
acquiescunt paci contentionum studiis adsueti, sola certamma amantes de
religione captare et mandata neglegere ? 8. nunquam apud eos caritas nova
commendata praecepta, nunquam pax dominico relicta disccssu: una perti-
10 nacis cura propositi rationi velle imperare, non cedere ; contemptores aucto-
ritatum veterum, novarum cupidi quaestionum ; solam putantes scientiae
rectam viam qualibet concepta facilitate sententiam ; eo usque tumoris
elati, ut ad arbitrium suum utriusque orbis putent inclinandum esse iudicum,
nec in numero fidelium deputantes sequaces traditionis paternae, si suae
15 viderint cedere nolle sententiae ; docti crimina serere, obtrectationum venena
componere, integrum ecclesiae corpus odisse, seditiones instruere, invidiam
concitare et pro obedientia, equae in cocnobiis principatum regularis obtinet
disciplinae, obstinationem pertinacis amare superbiae.
9. non illos potuimus monitis, non mansuetudine, non auctoritate compri-
20 mere. In publicum usque prodiere conventum ad concussionem quietis circa
regum etiam statuas inclamantes, et nisi fidelis populi constantia restitisset,
per diabolicae semina nefanda zizaniae apud illos dissensionem et discordian
commovissent, per quos adiutorio dei de regionibus eon= est pulsa dissensio.
sero probavimus prophetica apostolum voce dbdsse in novissimis diebus
25 instare tempora periculosa et fore homiens sui tantum amatores, habentes
formam pietatis, virtutem autem eius abnegantes, itaque esse vitandos. 10.
haec ideo dilectionis vestrae indicanda sub occasione credidimus, ne, si illuc
fuerint forte delati, ignorantes, quemadmodum se in Romana urbe tracta-
verint, sub aliqua verborum simulatione deciperent. ... 15. Data Id. Aug.
30 Rusticio v. c. cons.
www.dacoromanica.ro
PAPA HORMISDAS 335
prin vorbe, nu prin fapte, i am suportat otravurile care sub pretextul reli-
giei slujesc urii lor, cautind ca sa-i vindecam de rana launtrica prin indru-
marea rabdarii tamaduitoare, netrecind sub tacere indemnurile fericitului
Pavel: Nu to lupta in cuvinte ; caci la nimic nu este folositor, fara numai
la surparea ascultatorilor". 7. Dar cind este smulsa otrava care a patruns 5
in rarunchi? Cind asculta de invataturile adevarului inimile care nu se incred
in ele insei? Cind imbraca umilinta supunerii trufia imprejmuita cu pa'rerile
sale ? Cind se lin4tesc Si doresc pace acei care sint ob4nuiti sa se dedea la
certuri, placindu-le numai sa caute lupte pentru religie i sa neglijeze sarci-
nile ? 8. La acestia n-a fost niciodata dragoste pentru o povata nou5,, n-a 10
fost mentinuta niciodata pacea dupa plecarea stapinului; una singura a fost
grija planului incapatinat, sa caute sa porunceasc5.ratiunii, nu sa i se supuna;
dispretuitori ai autoritatilor vechi, doritori de probleme noi; socotind
drept singura cale dreapta a tiintei o parere facuta cu oarecare uprinta.
Ping la atita ingimfare au ajuns, incit socotesc ca judecata lumii din amin- 15
doua partile trebuie sa se incline la voia lor, nici nu socotesc in numarul cre-
dincioOlor pe cei care urmeaza traditia parinteasc5., daca vad ca nu voiesc
sa cedeze parerii lor ; invatati sa semen acuzatii, sa prepare otravurile pone-
gririlor, sä urasca corpul intreg al bisericii, sa atite invazia Si in loc de supu-
nere, care detine in chinovii primul rang al disciplinii canonice, sa le placa 20
indaratnicia trufiei incapatin.ate.
9. Pe acestia not n-am putut sa-i oprim nici prin sfaturi, nici cu blindetea
nici cu forta." Au mers ping in adunarea public5., indemnind lumea la tul-
burarea lin4tii chiar in jurul statuilor regilor. Si daca statornicia poporului
credincios n-ar fi rezistat, prin nelegiuitele seminte ale diabolicei zizanii 25
ar fi atitat la ei neintelegere i vrajba ; prin care, cu ajutorul lui Dumnezeu,
a fost indepartata neintelegerea acestora cu privire la religie. Am dovedit
tirziu ca s-a spus, prin glasul profetic al apostolilor, ca in zilele din urma
se aproprie vremuri primejdioase Si vor fi oameni iubitori de sine numai
avind infat4area evlaviei, negind insa virtutea acesteia ; a§adar trebuie sa 30
fie evitati. 10. De aceea am crezut c5. acestea trebuie sa fie aratate iubirii
voatre ca nu cumva, daca ei se vor fi dus poate acolo, nqtiind cum s-au
purtat in ora§ul roman, sa inele cu vorbe prefacute... 15. Data la idele
lui august, consul fiind pre a stralucitul barbat Rusticius.
19 Miscarea antimonofizitR a calugarilor din Dobrogea sprijinI. opozitia politico-mili-

tara a lui Vitalianus contra lui Anastasios sustirator al monofizitilor (cf. V. Gh. Sibiescu,
Calugclrii scifi, Sibiu, 1936).
www.dacoromanica.ro
XLIII ITECANOY
EONIKA
'Ayetupaol, nvog tv8oTgpco Tot) Alpo°. xeickrivrat 3g fi [are] 'Aya-

9t5poou To0 elipaxMoug, ii, thg DEiactv8pog, arra Tthv 36pacov TotiAtovtiaoy. 6 TOvoc
Pap 6g. To, gig -crog Orcep 86o o-uXXapag E X0 V T a Ttjv 74)6 Taog gig apTaPoLav
5 Allyouaav PaptivaTat, Mayapcsog, rroktg Kaixictg, Maipaperog, rcoktg IcrTpow-
OfiT(Og 'Aya.aupuog, xai x6plov Kai k.hnicov. A.gyov Tat xai Àya,8.6pcstot ICITITIKCIV
fi 1.b.vticOg.
'A xiXX di og 8p6i.to g, vqaog IlEca Tfiv Tauptiolv. an taxi of aoc
'AxiXXsta, cbc 3' Evtot Agorli.
10 BaaTapva t, Ea.vog brTtp Toy laTpov oixotiv.
B1;63 v T1, sco)ag 110VT1,101. To gavildw 1186voTo BtcowaTog fi Btcowitrig.
EoTt 8g BtVovtog thg IlaAllivtog.
B6 13 at, srOXIg xaTa lIguiceTioug To gO.vixav Buf3ctiog clot 8' E,Bvog Opa--
tax6v. TO gOvixov Bu at, cbg Aoxpoi Kai AsX9oi.
25 rEtia, f xthpa Tay TeTaiv. rgyrig yap TO gSvItcOv, ob TO x6ptov. gaTt St.
Op:pataw Eavog. Eau, Kai 9ria,uxc5s Ttrtg 015Tcog yap IxaXaco il yuvfi ToD eq-
Xi7E7E0ll TOO 'AttiArOD. Kai tarructhg XgyeTat retticog, acr o5 KpiTcovog rET1Ki
ICC/1, 911klYKOV FET101. Vol101. sg 1-ETc-Ov To gnu:wiggly Tip, ytwaixa, Tth av5pi xai
Stay IntrripuicE6covTat ictapiCetv. 'Apptavog 5g rerrivobg abTo6g viol.
www.dacoromanica.ro
XLIII. STEFAN DIN BIZANT
A trait in Bizant In prima jumatate a sec. at VI-lea si in jurul anului 520

a alcatuit un lexicon de nume de popoare, intitulat 'E3vudt. Autorul nu c515-
torise mutt si avea cunostinte geografice limitate. Opera sa a fost rezultatul unei
munci de compilatie si ne-a fost transmisa numai intr-un rezumat at lui Hermo-
laos de pe la anul 700.
Editia folosita.: Stephanii Byzantii Ethnicorum quae supersunt, ex recen
sione Augusti Meinekii, Berlin, 1849 (Graz, 1958).
(LEXICON DE) NUME DE POPOARE

Agatiqii, un neam dincolo de Haemus. Sint numiti asa fie de la Agathyr-
sos, fiul lui Heracles, fie, fupa cum sustine Peisandros 1, de la thyrsii 2 lui
Dionysos. Accentul e gray. Cuvintele in crog de peste dou5. silabe, sfirsind
inainte de terminatie intr-un sunet care nu se schimba 3, se pronunta cu 5
accent gray : Magarsos, oral in Cilicia, Maimorsos, oras al istrilor. La fel
Agathyrsos, nume propriu si nume etnic. Sint numiti si agathyrsioi, cu valoare
de adjectiv posesiv sau de nume etnic.
Cursa lui Ahile, insula dincolo de Taurida. ExiQta si o insula a lui Ahile.
Unii ii spun Leuce. to
bastarnii, un neam care locuieste dincolo de Istru.
Bizone, oras pontic. Numele etnic poate fi Byzonaios sau Bizonites ;
dar e Bizonios ca Pallenios.
Bybai, oras dincolo de peuceti. Numele etnic Bybaios. E un neam tra-
cic. Etnicul Byzai, ca si Locroi sau Delphoi. 15
Getia, tara gatilor. Caci get e nume etnic, nu nume de persoana. E un
neam tracic. Exista si la feminin gets, c5.ci astfel se numea sotia lui Filip,
fiul lui Amyntas 4. Ca adjectiv posesiv se zice getic, de unde Getica lui Cri-
ton 5. Si la feminin getica. Obiceiurile getilor: injunghie sotia (pe mormintul)
barbatului si cinta din citera cind merg in solie. Arian ii numeste geteni. 20
1 Peisandros din Rodos, poet epic din sec. al VI-lea I.e.n., autorul unei epopei despre
Heracles. Cf. si Herodot, IV, 10 (I R, p. 27).
2 Thyrsos (80perog), un baston lung infasurat la virf cu vita de vie.
3 Literele ic, p, v, p (de pild5., In verbul etyytA,X(o) nu se schimba la viitor.
4 Probabil aluzie la Meda, fiica regelui get Kothelas (cf. lord. Get., 65).
6 Criton, medic sub imparatul Traian, a scris o carte despre razboaiele acestuia Impo-
triva dacilor, intitulata Getica.
www.dacoromanica.ro
338 STEPHANUS BYZANTIUS
r O T a 0 t, E9vog Teactt oixijaav gvTog Tfic MatebTtSog, 6aTepov St Thy EvTog

Opaxtiv tteTaveaTriaav, cbg c pi tai µel eV Talc BuavTtaxotg. gei.tvriTat Too Taw
O Vomeeg IlapStvtog.
A a a t, /icllatKOV Eavog. EtC71 St vowiSeg XtyovTat Kai Aaaat veTa Tot) CI.
5 A a x i a, xthpa Tatialov Bopuaatvoug. of Aaxot, obg xaXoi512ev Ageoug. «Fe-
TCtg yap Tobg Tepog Toy IlovTov xmatiltvoug Kai Tfiv go), Ageoug St Tobg Tepog ta-
vavtia Tcpeg repttaviav -Kai Tag Tor) laTpou TeTiyag». Kai nap' 'ATTticoig Se Ta.
Tcbv °Lice-raw ovoi.taTa Adot Kai reTat.
Aavou 13 t g it A a vou o- t g, laTpog 6 7roTai.t6g, Trakat MaToag xaXoi)-
to ilevog. aupspop-ag St Tole ExeSalg e7tuccao0cmg oi.iTcog taft&ri. MaTeag St kgyeTat
eg T1=IV 'EkkriviSa ykoksaav giatvog. till Teokkang TeepatoURevot ofioev ZIEE7C6V-
etaay. 6 St Aavouatg gptitiveOeTat tig Tot') attctpTsiv Zxcov aitiay.
'E keuaepa L, TeoXtg BoteoTiag...gaTt Kai gikki bet Tip laTpcp natal*
gv Ter) IlOvup, Sta TO tpuyovTag Aitcriv Tobg Trepi 'Igtaova gxet Tob epoPou gXeu9e-
1 5 pco&i-jvat.
0 p q. x r1, ranO Opaxee Daatkeeog Tot) Tealat ev (Lino% TeksuTfiaavTog f1
arco OpaxTig vO[uprig ThaviSog, acp' rlg Kai KpOvou AeXoyxog. Katt St f Opaxri
xthpa, ij Ilepx11 gxaketTo -Kai 'Apia' TO gavtxov Opal xal Optiaaa. Kai @pima
aTTI,Keog, Kai rl &Tea epavrig SoUri tati eISoc ixai)oe Kai apvtou. TO arilxicov Opa-
20 Ida U7tO Toll OpGLKIOg Kai Opaxtov. TO St Opectixtog XeyeTat Kai Sta gaxpoii Toll
t.To tavticov (pant Kai Opirmeg- Kai 91-1A.uxea1g C)pfitaaa. xai pctictaTI TO Strip-
putt, Cog &Teo Tot) 9pctxiCw.
1 o- Tp o g, Troktg KATT1g...SeuTtpa Tcoktg laTpog tv TCP IlevTgy To gavticOv
laTptog Kai 'IaTptet5g. 'AN5tavog St laTpiav wg '02,131av ainfiv Trim. TO gavttcOv
25 Taftlig laTp1.12Veg tbg '021/4.13tavOg, Kai KCIT1/ Tpoictjv laTptivOg ?airily Kai laTptctvig,
9ikuxcbg.
Kakkact g, Trokixvtov tv Tij TtapaXia TOO IlovTou, /TpafRov gi3Sop.ir Cog
xaXaog eive9t-i toticg Toig Ocapotpoptaxotg. e TcoXiTrig KaXXaTtavog, cbg TpaX-
Ataveg, IapStavOg. 4' ou "IaTpog KaXlaTtavog Teepi TpaytpSiag ypawag waXtiv
30 otAiov- EOIKE 6' Ehhal. bee Tot KakkaTia cbg '02%.0taveg, et ttfi arca Tfig 'Icovixi-lg-
yevtxfig ytyove T1js KaAlaTtog.
KpóDuco t, tavog Trpog veto° avti.tou Tot laTpou. 'ExaTatog 'Euptbitty
e4 wv Kpoi3uCtxt) Tj y1.
Nticcovia, Tcoktg gv tw 116vTo? Tcpog Talc txf3oXterg Tot") larpou. /Tpapow
35 ZI384.13' To g9vtx6v Ntxtovtarrig, cbg `Pt3u[tvtarrig.
www.dacoromanica.ro
*TEFAN DIN BIZANT 339
Gotii, un neam care a locuit mai inainte linga (Lacul) Moetic, dar mai
tirziu s-a stramutat in interiorul Traciei, dupa cum am spus in cele privi-
toare la Bizant. Yi aminteste si Parthenios 6 din Phokaia.
daai, neam scitic ; sint nomazi. Sint numiti si dasai, cu s.
Dacia, tara aproape de Boristene. Dacii, pe care ii numim dai, caci geti 5
(ii numim) pe cei care locuiesc inspre Pont si spre rasarit, iar dai pe cei din
partea opusa, inspre Germania si izvoarele Istrului". Exista si la atici numele
de sclavi Daos si Geta.7
Danubis sau Danusis, fluviul Istru, numit odinioara Matoas. A fost
numit astfel in urma unei nenorociri intimplate scitilor. Matoas se numeste 10
in limba elina nevatamator, deoarece au trecut de multe on peste el si n-au
suferit nicio vatamare. Iar Danusis inseamna in traducere aproximativ
avind motiv a gresi".
Eleutherai, oral in Boetia ... este si altul pe fluviul Istru, in Pont, numit
asa deoarece tovarasii lui Iason, fugind de Aietes, au foest eliberati acolo de 15
frica.
Tracia, [de la regele Trac, care a murit odinioara la ei, sau] de la nimf a
Traca, Ea.*, de titan, din care (descinde) si Doloncos, fiul lui Cronos. Exista
tara tracilor, care se numea Perce si Aria. Numele etnic: trac si thrassa
sau thratta in limba atica (Acest nume din urma inseamna) si sclava din Tra- 20
cia sau o specie de peste si de pasare. Femininul: traca, de la trac. Se mai
spune si t h r a i k i o s , cu i sonor ... iar numele etnic si Threikes; si la femi-
Threissa, iar ca adverb thrakisti (ca tracii), ca de la thrakizo (ma port ca
tracii).
Istros, oral in Creta ... al doilea oral Istros (se afla) in Pont. Numele 25
etnic e Istrios si Istrieus (istrian). Arian 8 it numeste Istria, ca Olbia. Etnicul
acestuia e Istrianos, ca Olbianos. Si, cu schimbare, (se zice) lacul Istrienos,
iar la feminin Istriana.
Callatis, or5.sel pe tarmul Pontului: Strabon, in cartea a saptea. Cica in
el s-a gasit un cosulet 9 asemanator cu cele de la Thesmophorii. Cetateanul 30
(se numeste) calatian, ca trallian, sardian; de aici Istros 1° Calatinul, care a
scris o frumoasa carte despre tragedie. Pare a fi de la Callatia, ca Olbianos
(de la Olbia) ; daca nu s-a nascut cumva de la genitivul ionic Callatios.
crobyzi, neam la sud de Istru. Hecateus 11, in (opera) sa Europa. De aici
pamintul crobyzic. 35
Niconia, oral in Pont la gurile Istrului. Strabon, in cartea a saptea 12.
Numele etnic e niconiat, ca rhitymniat.
6 Poet elegiac si prozator din secolul I 1.e.n. de la care au ramas numai fragmente.
Este o confuzie deoarece la data acea ei nu erau Inca cunoscuti
7 Cf. Menandru si Terentiu (I R, p. 135 si 159).
8 Cf. Periplus Ponli Euxini, 24,2 (I R, p. 533)
8 In original: Kalathos, cos, cosulet". Etimologie bazata, pe o simply asemanare de
nume.
10Autor de altfel e necunoscut: nu ni s-a pa strat de la el nimic.
11 Hecateus din Milet a trait aproximativ intre anii 550-470 Le.n., cf. I R, p. 9.
12 Strabon, VII, 3, 16.
www.dacoromanica.ro
340 STEPHANUS BYZANTIUS
'0 S puaa t, Eavog Op6xig. Etp613cov tj3Son Xtmat '05p0atog xai.

'05pucria Kai 'OSpuaiSat xai, 'OSpucnaScg ariXuxth; xai 'OSpucsig. ECM. -Kai -0Spu-
aa 7c6Xig ain(bv, [S] xai 'OSpuoia Xtycrat- Kai '08p0o-tig X.tygTat Kai 'OSpuaiTig..
H E v K TI, Vf0-0g eV TO ICYT00.). Ot oirliTopeg 11E1041100i.
5 II o v t o g, 151.Kg 6 Eigetvog- To tavix6v Hovuog Kai 110VTia xai 110VTI.ag,.
xai TO KTTITIKOV 110VTUKOg.
Eat 4a t, Eavog Trap& TO "IaTpo,.).
Ea pii6T a I, tavog ExuaticOw li x6pa ainthv EappaTia Kai EappaTticov-
6pog.
10 E x u a a t, Eavog Op6xiov txaXobvTo SE npoTepov Nodatot. Exi)aat Sa
dice Ex0aou rcaiSeg elipaxktoug. Ttvtg St dice to cnc0CEcraat- opytX6TaTot yap.
ExuSia TOiVOV xai Ex0aat xai Exuaixoi Kai Exuatxd MyeTat Kai Exuatxij- ECM
xai 0TroStiaTog EiSog, cbg IlEpaticai. Kai Exuairi xai «Ex0ar1g opaog» Kai «Ex0-
anv g oigov» xai oIx0arig aiSiipog». 63EN/ TO ditoo-xuaidat TO 'r atSflpcp Tag
15 Tpixag Tclietv. f KXTITIKI) Ex09a ICMV, 6g lltpo-a, EOM St Exi)ari- xat Exuaig TO
aiiXuxov, Kai Ex0aatvav, (bg xripixatvav, xai csxuaiCEtv.
Ext) pvta S a t, Eavog abv rtTatg. Ei5So4og TeTapTij Trig rreptoSou «Exu-
livi6Sat xai rET110).
Tope u g, rcOkig npOg 905riaaci). ETp613wv t1386613 6voigid8ii St ofto..ic
20 Sid TO -AiirupTov To0 Mfrrou utov brio MiSEiag xai Ifficrovog sv 'r cpuTij EKEL
xaTaTirgarivat...6 TrokiTrig Togivng, xai Toµitlg TO ariXuxoy 6cpetke St 6c 'Map-
vEiTig Sid Supaoyyou ypthpedaat.
T p au o- o i, Tcoktg KekTotig Eavog oiig of -EXXTiveg 'Ayaa0po-oug avotia-
ouat.
www.dacoromanica.ro
$TEFAN DIN BIZANT 341
odrysi, neam din Tracia. Strabon, in cartea a saptea. Se spune Odrysios,

Odrysia, si Odrysidai, iar la feminin Odrysiadas si Odrysis. Este si un oras al
lor: Odrysa, caruia i se zice si Odrysia. Se zice si odrys si odrysit.
Peuce, insura in Istru. Locuitorii ei (se numesc) peucini.
Pontul, in mod precis Euxin. Numele etnic e Pontios, Pontia si Pontias, 5
iar adjectivul posesiv e pontic.
saixai, neam ling5. Istru.
sarmati, neam scitic. Tara for (se numeste) Sarmatia, si Muntele Sar-
matic ".
sciti, neam tracic. Mai inainte se numeau nomai; iar sciti (li se zice) de 10
la Scytes, copilul lui Heracles. Unii (cred ca) de la scyzesthai, a se supara",
.caci sint foarte suparaciosi. Se zice deci Scythia, sciti, scitici, scitica si (tara)
scitica. Exists si un soi de incaltaminte, ca (sandalele) persane. Iar Scythie
(inseamna si) adunaura, multime scit5", (se zice) si in tara scit5" si fier
scitic". De unde aposcythiasai (inseamna) a -Oda cu fierul". Vocativul e 15
Scytha", ca Persa", dar exists si Scythe". Si femininul Scythis" si Scy-
thaina", ca Cericaina", si scythizein a teal ca scitii".
scymniazii, neam (care locuieste) impreuna cu getii. Eudoxos,14 in cartea
a patra (a lucra'rii sale) Inconjurul pdmintului, spune: Scymniazii si getii".
Tomeus, oral ling5. Odessos. Strabon, in cartea a saptea. Numit astfel 20
din cauza ca acolo a fost Vadat Apsyrt, fiul lui Aietes, de acre Medea si Iason,
pe cind fugeau" ... Ceta'teanului i se zice tomitan, la feminin tomitan5.. Ar tre-
bui sa se scrie cu diftong, ca atarneit.
Trausii, oral al celtilor 16. Neam pe care elenii it numesc agatirsi.
is Carpatii de la izvoarele Vistulei si ping la Dunare.

14 Cornier vestit din Cizic, care la finele sec. II 1. e. ti- a facut calgtorii importante.
ais Pentru aceasta legend& v. Bibl. Apol. I, 143 (I R, p. 465).
" Al celtilor", dup& unele manuscrise, iar dupg, altele al getilor"
www.dacoromanica.ro
XLIV. ANONYMOY
YTIOTY1-10/IZ TESIMMDIAE EN EMTOMH
11 (GGM, II, 496-497). Kai taTtV biro gtv Ta Sutticcinata tfig Zappariag
gni votov icattoiio-a ['Eta tobc 14oyag tobc METavacnag i AaKia, optCoggvri
Tc laTp(p, biro Se -ca kotna Kai npOg avatokag intoN13kryrca i Kate) Mllate girt-
5 (iavct SE Kai a-TTI allXV45V Tt Kai 'dig imtp Toy vIcrrpov x(bpac, thy is Irapaktov
Kattxtt nilaav oars gaily lane Bopuoagvoug gni Maarn.113piav no? v.
30 (GGM, II, 502) .Toiv St Iv tia npoyr6olgtv biv eficotcog o latpog,
6c ptpoptevog ano Tthv npog S6CStV TOTEM/ TOaatiTa is 81.6pXopLEVOg Z&VTI Kai Tonoog
gicSiScoo-tv tic Toy IlOviov 411g Eg peytotot Bopucr9evig, Oincrroi)Xag, Tavaig,
10 `1Mvog.
41 (GGM, II, 505). ToO St Ilovrot) ano TOw.ov gni Tag to0 Coa.atSog tx13okag
1.1.fpcog agv omiSta ca', µiota amcg', nketrog St To ano (Davayopiag ttjs gv BoarrOm
gni Tag toi) 'Akuog gicr3okag, ijntp Kai nkatinatOg batty 0 Ilovtog, ataSta au',
gam Tle.
www.dacoromanica.ro
XLIV. ANONIM
Scrierea anonim5, Expunere a geografiei pe scurt a fost alcatuita probabil

la inceputul sec. al VI-lea dupa izvoare mai vechi, ca Eratostene, Strabo, Pto-
lemeu sau Agathemeros (din sec. al V-lea).
Edi %ia folosia: C. Muller, GGM, II, 494-511, Paris, 1861.
EXPUNERE A GEOGRAFIEI PE SCURT

11 (GGM, II, 496-497). In p5.rtile cele mai de apus ale Sarmatiei, spre
miazazi, dincolo de iazigii metanasti, se af15.' Dacia, care se m5.rgineste cu Is-
trul ; iar mai incolo, mai spre rasarit, este Moesia inferioara, care ocupa o
buns parte din tinutul de dincolo de Istru si tot tarmul marii de la Boristene 5
pina la orasul Mesembria. 1
30 (GGM, II, 502). Dintre riurile europene, cel mai mare este fara indoiala
Istrul, care vine din tinuturile de la apus, strabate o multime de neamuri
si locuri si se varsa in Pont ; cele mai mari riuri dupg el sint: Boristene,
Vistula, Tanais si Rinul. 10
41 (GGM, II, 505). Lungimea Pontului Euxin de la Tomis pina la gurile
riului Phasis este de Base mii de stadii,2 sau opt sute de mii de pasi.3L5.'timea
de la Phanagoria, din tinutul Bosporan, ping la varsarea riului Alys, unde
Pontul este cel mai lat, este de doua mii patru sute de stadii sau trei sute doua."-
zeci de mii de pasi. 15
1 Aceasta situatie reprezinta maxima extensiune a zonei de dominatie roman& din

sec. II e. n.
2 Un stadin reprezinta aproximativ 180 m.
3 Un pas (dublu) = 1,5 m.
www.dacoromanica.ro
XLV. MAGNI FELICIS ENNODII
PANEGYRICUS DICTUS CLEMENTISSIMO REGI THEODERICO
II, 9. Non tibi ignotus est algor Scythiae ...

V, 19. Sed quid faciam, cui fecunda actuum tuorum seges occurrit,
ubi universa eligentem superant? Nescio quas aristas horreis inferam, quas
5 relinquam. Stat ante oculos meos Bulgarum ductor libertatem dextera tua
adserente prostratus, nec exstinctus, ne periret monumentis, nec intactus,
ne viveret adrogatiae, in gente indomita domesticus astipulator superfuturus
roboris tui; qui si sufficiens leto vulnus excepisset, personam viceras; quod
in luce susbtitit, submisit originem. 20. Haec est natio, cuius ante to fuit
10 omne quod voluit, in qua titulos obtinuit, qui emit adversariorum sanguine
dignitatem, apud quam campus est vulgator natalium (nam cuius plus ru-
buerunt tela luctamine, ille putatus est sine ambage sublimior), quam ante
dimicationem tuam non contigit agnovisse resistentem, quae prolixis tempo-
ribus solo bella consummavit excursu. 21. Hos non montanae strues, non
15 flurninum obiectio, non negati egestas alimenti in artum necessitatis lege
continuit, dum credunt satis esse ad delicias equini pecoris lac potare. Quis
ferat adversarium, qui pernicis iumenti beneficio currit et pascitur? 22. Quid
quod et illis animalibus indicunt studiose famis patientiam, per quas esuriem
vitare didicerunt? Quemadmodum fit, ut ieiunae cornipedis sessor visceribus
20 cibos extrahat, quos ilia ne conderet, diligentia instruente prospexit? His
ante mundus pervius esse credebatur: nunc illam sibi tantum orbis partem
interclusam aestimant, quam tueris.
VII, 28. Inter haec, quae tibi cum glacie aut ardore cesserunt, unam
certaminis tui lineam summotenus libet attingere. Ulca fluvius est tutela
www.dacoromanica.ro
XLV. ENNODIUS
Magnus Felix Ennodius s-a nascut In anul 473 0 a fost episcop de Ticinum
(Pavia) intre anii 514-521. Yn anii 515 §i 517 a condus doua. solii diplomatice
la Constantinopol ca trimis al papalitatii. A dobIndit o bunt cultura, clasica, Insa
scrierile lui au un stil pretios gi artificial. A lasat don& vieti de sfinti, declamatii,
controverse, poezii, o autobiografie, 297 de scrisori, precum si un Panegiric adresat
regelui Theoderic cel Mare (473-526).
Edi1ia folosita: Magni Felids Ennodii Opera, ed. F. Vogel, Berlin, 1885
(MGH, AA, vol. VII).
PANEGIRIC ROSTIT IN FATA PREA BLINDULUI REGE

THEODERIC
II, 9. Nu-ti este necunoscut frigul aspru al Scitiei

V, 19. Dar ce sa fac eu, care am in fata recolta bogata a faptelor tale,
cind toate intrec puterea culegatorului? Nu stiu ce spice sä duc in hambare 5
§i pe care sa le las. Inaintea ochilor mei sta conducatorul bulgarilor,1 culcat
la pamint, in timp ce libertatea lui se afla in mina to ; si nu e mort, ca sa nu
piara intre morminte, dar nici nevatamat, ca sa nu traiasca in trufie, ci in
mijlocul neamului sau nesupus sa ramina ca un martor, la fata locului, al
puterii tale. Daca o rang mortals lar fi ucis, ai fi invins un individ; dar prin 10
faptul ca a ra'mas in viata, el si-a injosit originea sa. 20. Acesta este un neam
care, inainte de tine, a avut tot ce a vrut ; un neam la care obtine titluri cel
care §i-a cumparat nobletea cu singele adversarilor §i la care cimpul de lupta
face cunoscut neamul, caci acela, ale carui arme s-au inroOt mai mult in
lupta, a fost socotit, fara sa existe indoia15., cel mai glorios. (Un neam) caruia, 15
inainte de lupta cu tine, nu i s-a intimplat sa intilneasca pe cineva care sa-i
reziste Si care multa vreme termina razboaiele numai prin simple navaliri.
21. Pe ace§tia nu i-au pus in incurcatura ceea ce nimeni un poate evita
nici §irurile de munti, nici apele intilnite in tale Si nici lipsa hranei, atita
vreme cit socotesc ca li-e de ajuns, pentru desfatarea lor, sa bea lapte de iapa. 20
Cine ar putea sa infrunte un adversar care alearga si se hranqte cu ajutorul
animalului sau iute? 22. Ce s5. mai zicem despre faptul c5. au avut grija s5.
ob4nuiasc5.' cu foamea animalele cu ajutorul carora ei stiu sa scape de foame?
Cum se face de scoate calaletul din ugerul iepei nemincate alimentul de care
dind dovada de prevedere a avut grija ca ea sa nu-1 ascund5.? Ace§ti 25
oameni credeau inainte ca toata lumea le este deschisa ; acum socotesc ca le
este inchisa doar acea parte a lumii pe care o ocrote§ti tut.
VII, 28. Dintre expeditiile pe care le-ai condus pe frig sau pe ar0t5., vreau
sa ating pe scurt un singur aspect al luptelor tale. Riul Ulca este ocrotitorul
1 Este prima mentiune a bulgarilor" la Dunarea de Jos in 480 e. n.
2 Regele ostrogot a respins din Moesia Inferior pe nomazii chemati de Smparatul
Zenon (cf. si loan din Antiohia, FHG, V, p. 27).
www.dacoromanica.ro
346 ENNODIUS
Gepidarum, quae vice aggerum munit audaces et in iugorum morem latus

provinciae quibusdam muris amplectitur nullo ariete frustrandis. Ad hunc
te callis tui rigor adduxit, ubi pro legatis et gratiae postulatione, obsistendi
anima gens diu invicta properavit, cum pone cohortes tuas ante inimicos
5 famis necessitas obsideret. 29. Dic, quaeso, clementissime domine, quid prae-
ter te spei erat residuum in populo arenae aut sideribus comparando? Instan-
tibus Gepidis, amn- pestilentia iter, quod declinasset fugiens, contra nudatos
vagina gladios transvolasti. nullius inscii mersa cocno haesere vestigia, nullus
vitae prodigus periculum ignarus incurrit... 33... extemplo Gepidarum
10 versa condicio est ; palantes visi sunt mutata sorte victores... 34. Caesa est
multitudo adversaria, donec paucos eriperet nox vicina... Haec de innumeris
actibus in ordinem digesta sufficiant. 35. Transeo Sarmatas cum statione
migrantes, et plebem conflictuum numeratam sileo et de tropaeis.
XII, 60. Sirmiensium civitas ohm limes Italiae fuit, in qua seniores do-
15 mini excubabant, ne coacervata illinc finitimarum vulnera gentium in Romanum
corpus excurrerEnt. Haec postea per regentium neglectum in Gepidarum
iura concessit, unde cottidiana insultatio et incomposita legationum frequen-
tia mittebatur. 61. Urebant animum principis dolosi blandimenta commenti
et circa alios Gepidas, quorum ductor est Gunderith, intempcstiva Trascrici
20 familiaritas ... 62. Postquam tamer" liquido Traserici patuere ccnincnta,
Gothorum nobilissimos Pitzia, Herduic et pubem nullis adhuc dedica tam
proeliis destinasti, ut si oblatis pactionibus adquiesceret, semel invasa loco-
rum potiretur arbitrio. Sed usus inconstantis felicitati tuae obsecutus est:
fugit sponte aliena et sine impulsu exercitus tui deseruit quod debebat. Con-
25 tinuo Pitzia, qui et de te eventus utiles sumpserat et ccnciliorum momenta
librabat, non adquisitam esse terram credidit, sed refusam, nec rapinis ut
lucrativa populatus est, sed dispensationibus servavit ut propria. 63. Quibus
ibi ordinationem moderantibus per foederati Mundonis adtrectationem
Graccia est professa discordiam, secum Bulgares suos in tutela deducEndo,
30 quibus inter Martios conflictus castelli vice usa minitatur. 64. Tune Mundo
credens ad praesidium sufficere, si cohortes tuae quid pateretur agnoscercnt,
pernicibus nuntiis periculi sui fidem commisit, qui ante defcnsores inire pro
partibus suis conspexit certamina, quam moliri didicisset. ut tamer]. minus
Pitzia indomitam Bulgarum iuventutem speculatus est, ardcntes adoles-
35 centium impetus potioribus verborum armavit incEndiis... 66... Continuo
ut advolet ater nimbus tectis crepitantibus procellarum mugire discursu,
sic se praecipitem plebs Martis inmiscuit. incerta diu conflictus lrnce titu-
bavit, dum par ex utroque latere pugnandi surrexisset aspEritas. Ce ncur-
rebant duae naticnes, quibus nunquam inter gladics ft ga subvE nerat. Mi-
www.dacoromanica.ro
ENNODIUS 347
gepizilor, care apara ca o intaritura pe cei Indrazneti si inconjoara o parte a

provinciei, in chip de munti, cu un fel de ziduri, ce nu pot fi darimate de nici
un berbec. La acesta te-a adus asprimea drumului tau, si uncle, in loc de soli
care sa ceara iertare, sa gasea un neam neinvins de multa vrome, care a al( r-
gat in grabs cu gindul sa se impotriveasca. In timpul acesta cohortele tale a- 5
proape ca erau asediate de foame inainte de a fi atacate de dusmani. 29. Spune,
prea bunule stapin, afara de tine, ce ramasita de speranta mai era la un popor
ce poate fi comparat cu nisipul sau cu stelele ? (And amenintau gepizii, riul
si molima ai strabatut ca in sbor impotriva sabiilor scoase din teaca, drumul
care cotea mult. N-au ramas cufundate in noroi urmele unui nestiutor si nici 10
nu s-a expus primejdiei un necunoscator care-si jertfea vista ... 33 Deodata
s-a schimbat situatia gepizilor, iar dupa schimbarea sortilor invingatorii
au fost vazuti fugind in dezordine ... 34. A fost ucisa multimea de dusmani,
ping cind noaptea apropiata a scapat pe citiva ... Dar fie de ajuns cite am spus
despre nenumaratele fapte rinduite in ordinea lor. 35. Las la o parte pe sar- 15
matii care merg din loc in loc cu asezarile lor, tree sub tacere multimea nenu-
marata a luptelor si nu mai vorbesc de trofee.
XII, 60. Cetatea sirmienilor a fost odinioara hotarul Italiei. In ea impa-
ratii de mai inainte vegheau ca loviturile unite ale neamurilor vecine sa nu
se reverse peste trupul romanilor. Pe urma, din pricina unor conducatori ne- 20
glijcnti, aceasta a trecut in stapinirea gepizilor3; de acolo erau trimise zilnic
insulte si o multime de solii, fara nicio socoteala. 61. Usturau sufletul princi-
pelui lingusirile viclene si nascocite ale lui Traseric si intimitatea inoportuna
a acestuia fata de alti gepizi, al caror conducator era Gunderith. ...62. Totusi,
dupa ce planurile lui Trasericus au fost desvaluite, ai ales pe cei mai nobili 25
goti, Pitzia, Herduic si un tineret inca nepartas la nicio lupta, in scopul ca,
daca ar fi multumit de conditiile oferite, sa conduce dupa voia sa aceste locuri
pe care le ocupase. Dar caracterul sau nestatornic a facut pe placul fericirii
tale: a fugit din initiative strains si fail o lovitura din partea armatei tale a
parasit ceeace datora. Indata Pitzia, care obtinuse rezultate bune pentru tine 30
Si cintarea bine importanta hotaririlor, a socotit ca nu este un tinut nou do-
bindit, ci doar unul restituit ; si de aceea nu 1-a pustiit cu jafuri ca pe un lucru
din care trebuie scos un cistig, ci 1-a pastrat ca pe un pamint propriu care ur-
meaza sa fie impartit. 63. Pe cind trimisii tai organizau teritoriul acela, Grecia
si-a facut cunoscuta dusmania prin molestarea aliatului tau Mundo, aducind cu 35
sine pe bulgarii sad ca sprijin; cu acestia ameninta in timpul ciocnirillor raz-
boinice, folosindu-i ca pe o fortareata. 64. Atunci Mundo, crezind ca este de
ajuns pentru siguranta sa daca cohortele tale vor cunoaste ce-i astepta, a
incredintat unor vestitori iuti secretul primejdiei in care se afla ; el a considerat
ca aparatorii yin in ajutorul sau, inainte de a fi pornita lupta. Iar Pitzia, cind 40
a va.' zut de departe tineretul neimblinzit al bulgarilor, a intarit elanul infla-
carat al tinerilor sai cu focul si mai puternic al cuvintelor ... 66... Indata au
alergat toti din toate partile, cum rasuna de obicei o ploaie napraznica pe aco-
perisurile ce trosnesc ; asa s-a amestecat in grabs multimea razboinicilor.
3 Dup& victoria din 454 contra hunilor gepizii au reprezentat forta dominant& in
Panonia §i Dacia. Apoi devin federati ai imperiului sub Marcian, dupa care ocupa ora-
su1 Simium, important nod strategic.
24 Izvoarele istoriei Romaniei c. 311.
www.dacoromanica.ro
348 ENNODIUS
ratae sunt mutuo sui similes inveniri et in human genere vel Gothos re-
sistentem videre vel Bulgares. 67. Interea dum anceps esset fortuna certa-
minis et pinnatae mortes sibi aethera vindicarent, superavit nostri memo-
ria principis, dum agerent, ut singulorum apud eum merita campus asse-
5 reret. Versa est in fugam natio punita gravius, quod evasit. Tellus excita
tremuit concussione cornipedum, cum ingenti lamentatione properabant,
postquam viderunt non esse se dubios de salute... 68. Quid strages militum
revolvam et Sabiniani ducis abitionem turpissimam?... 69. ... Interea ad
limitem suum Romana regna remearunt: dicta more veterum praecepta
10 Sirmiensibus. De suis per civinitatem tuam dubitant qui hactenus nostra
tenuerunt.
www.dacoromanica.ro
ENNODIUS 349
Balanta luptei nu s-a inclinat multa vreme in nicio parte, deoarece se mani-
festa o dorinta de lupta la fel de apriga din amindou5. partile. Se luptau doua
neamuri carora nu Li se intimplase niciodata sa fuga in timpul bataliei. Au
Post uimite amindoua neamurile ca au intilnit pe cineva care le aseam5.na si
ca vad pe acest parriint oameni care le rezist5., cum sint gotii si bulgarii. 67. 5
In aceasta vreme, pe cind soarta luptei era nehotarita, iar moartea inaripata
stapinea tot v5.zduhul, a invins amintirea regelui nostru, care a f5.cut pe fiecare
sa lupte in asa fel Incit s5. aibe cimpul de lupta drept martor al meritelor fats
de rege. A fost pus pe fuga neamul si pedepsiti aspru chiar cei care au sca'pat.
P5.mintul a tremurat sub loviturile copitelor cailor. Dusmanii alergau in 10
grabs, vaitindu-se cumplit, dup5. ce au vazut Ca nu le mai r5.mine nicio sca-
pare' .... 68. Ce sä mai povestesc macelul soldatilor si retragerea foarte rusi-
noasa a comandatului Sabinianus? ... 69. ... Intre timp stapinirea romans a
a revenit la granitele sale; celor din Sirmium li s-a dat dispozitii dupa obi-
ceiul strabunilor. Cei care pin5. acum stapIneau paminturile noastre nu mai 15
sint singuri pe ale lor, din cauza vecinatatii tale.
4 Yn 504 gotii cuceresc pentru treizeci de ani de la gepizi regiunea Sirmium si Sin-
gidunum.
www.dacoromanica.ro
XLVI. IEPOKAEOYE
ZYNEKAHMOI
631 3 Kowo-tavttvarcoktg. Eicriv at rtilaat Inctpxiat Kai rceactg ai into Toy

Paaaea TC6v `Pcottaicov Stoticoilavat TOv ev Kcovo-Tavortvourtaut, enap-
xiat rraelg X6', eog intartratcrat
5 636 1 Mucria f3'. e'. 'Ercapxia Muaiag, ince faztuiva, neactg
2 Mapictavointoktg
3 '06rio-aog
4 AopocrroXog
5 NticemoXtg
10 6 NOr3at
7 'ATactapia
8 'APpirtog
9 Exuaiag g'. 'Enapxia Irma' lag, bite) fiyegova rroketg te'.
637 1 TopAg
15 2 AtovuaorroXtg
3 'Atcpat
4 KetXXattg
5 Icrtpog
6 Kuivcriarrtavet
20 7 MSc=
8 TpOnatov
9 'ft4tointoktg
10 Kara Sal3a
11 Ketpo-og
25 12 Tpoo-ing
www.dacoromanica.ro
XLVI. HIEROCLES
A trait in prima jumatate a sec. al VI-lea si In anii 527-528 a alcatuit un

Synecdemus (Ghid de calatorie"), un indice istorico-geografic al provinciilor
si oraselor din Imperiul roman de rasarit. A folosit material oficial si a dorit sä
Infatiseze un tablou al impartirii geografice civile, nu bisericesti. Mai tirziu, autorul
a fost utilizat de catre Constantin Porfirogenetul, care it numeste gramaticul".
Editia folosita: Le Synekdemos d'Hierokles et l'opuscule geographigue de
Georges de Chypre, texte, introduction, commentaire et cartes par Ernest Honig-
mann, Bruxelles, 1939 (Corpus Bruxellense Historiae Byzantinae. Forma Imperii
Byzantini, fasc. 1).
631 1 HIEROCLES
GHID DE CALATORIE
3 Constantinopol. Toate provinciile si orwle aflate sub administratia

imparatului romanilor din Constantinopol sint 64 de provincii §i 935 de orate,
dupa cum apar rinduite mai jos....
636 1 Moesia secunda. 5. Provincia Moesia, sub un guvernator, 7 orate 5
2 Marcianopolis
3 Odessos
4 Durostorum
5 Nicopolis
6 Novae 10
7 Appiaria
8 Abrittos
9 Scythia. 6, Provincia Scythia, sub un guvernator, 15 orate
637 1 Tomis
2 Dionysopolis 15
3 Akrai
4 Callatis
5 Istros
6 Constantiana
7 Zeldepa 20
8 Tropaeum
9 Axiopolis
10 Capidava
11 Car sium
12 Troesmis 25
www.dacoromanica.ro
352 HIEROCLES
13 No fltoSouvov
14 Alyto-o-og
15 ÀXgopic
654 2 &oda peo-oyetog. 6'. 'Ercapxia &ociag peo-oyiou, ono KovaouXaptov,
5 iroXeig e'.
3 Zap &id!
4 llatna?k,ia
5 reppai
6 Nato-a6g
10 7 `Pettsatavet
655 1 Ilapanotattia AaKia. le. 'Enapria..., biro KovoSoMptov, nOketc e'.
2 Tanapia
3 Bovowia
4 "Alcueg
15 5 Kaatpa Metpug
6 Otatcog.
www.dacoromanica.ro
HIEROCLES 353
13 Noviodunum
14 Aegissos
15 Halmyris
654 2 Dacia mediterranea. 14. Provincia Dacia interioara.',
sub un consular, 5 orase. 5
3 Sardica
4 Pautalia
5 Germae
6 Naissus
7 Remesiana 10.
655 1 Dacia ripensis. 15. Provincia... sub un consular, 5 orase.

2 Ratiaria
3 Bononia
4 Aquae
5 Castra Martis 1S
6 Oescus
www.dacoromanica.ro
XLVI. IS ANNOY ANTIOXES2/
IETOPIA XPONIKH
150. "Ott Lid raXXou Kai BouXouatavoi) AipAtavOg o tr1g Muaiag Knapxog
KatVOTOI.LETV EITS130.6TO, Cli)TCT) TE Trjv pacnkciav EK irpOyOVOW lappoTTCW 9110-
VEUCCOV, Kai rfig Ta4.ta icov pouXfig acyfarrig lat.-myopia; rcototip.Evag- z(p' ou of
5 "Clic D coptticov itpoaratobviEg touaiag, tlEyiatcp 7rXi-9et arpaTEOaarcEg, tura tc-ov
OtiKEICOV ZTE10301341)3gVTE; 81.699dpricsav, oi>71a) -rpitov Evtautov Ev tij lipoatazia
-r(7)v Kotv@v otaTETCXEKOTE;, 015g Ti Xall7rpew it Paaaefa; gtov KaTelplifaCTIlgV0t,
Ev livfitun SE povu tc-ov 13aailtaw yEvolavot. '0 yE jAv Aip.a.tavOg giturriatio-ag
rrj apxfj Kara rew Exu965v x(i3pav Kai Trjv erti Tthp.-riv el(pt4tv Itpoaugot4tevog,
10 TETaptcp prlvi Erti tupavviSog irpoStE(paapri TE Kai EK TCT.W aVapoDTCOV 1196VIZTCO.
[Exc. de ins., p. 57].
151. raxxou 13a01.41:TOVT0c, LE' gtri (1.ttivag?) bcpatiae kot[tog, Ktvq3Eig
and AiDiOltia; ge.); trig 61:)GEO);' IISTESISOTO OF. eure illation Kai watig atotc. Kai
of EKO9at nepaaavtec Toy latpov tkafiov (p' [Exc. Salm., fi. 397].
ITOXEig
15 171. KCOVUTC/TTVO; 6 Agyag Xi8ioug ICOXUTEXCT; Et[ttlict; Tor; rctpag l'arpou

Eaveatv, EneypayiE «TC) pcicovi. 6(iipov». Tot-to ytyovav autois UTTIOV amol..Efa;
[Exc. Salm., p. 398].
214 e. (1). "Ott OUVEKi)KU KCtTit TOV airrOv xpOvov -ca Kate( -cfiv OpaKriv BITCE-
XtavOg, tiVapOrtiCSKO; ppaxi3g lad tpc.ttao; -njv (pCOVI)V Kai Tag dicpag Toiv l3keyd-
20 pots bnoKEtcaupkvog, uiO; tbv llatpuctOXou, narpi8a eaxrpcOtog ZaX.841a Tit
Ka-ca) Muaiag itoXiap.a Ppax6. 015-rog ErcE161) ta noAla auvEgatpil3wv TOT; 0i3VV01;
gunttotepoc rrpo; arcOvoutv ijyytX&Ti tc liaaact. (thpatpEaEig yap 61.TOC(0; Si-
poaiag -c("bv icakoupgvow (pat8Epatuabv avcimov), Eianyarat Tot; to IrEpt Zicuaiav
www.dacoromanica.ro
XLVII. IOAN DIN ANTIOHIA
A trait in prima jumatate a sec. al VI-lea §i a compilat o cronica romana

in optsprezece carti, dupa Dio Cassius, Eutropius, Herodianus, Priscus §i altii,
ajungind pina la anul 527. A judecat evenimentele istorice dupa chipul cum au
fost sau nu prielnice patriei sale Antiohia §i a scris in limba poporului.
Editia folosita: C. Muller, FHG, IV, p. 535-622 i V, pt. 1, p. 27-38.
CRONICA
150. Sub Gallus si Volusianus, guvernatorul Moesiei numit Acmilianus

a uneltit o rascoala 1 sub cuvint ca domnia i se cuvinea lui din stramosi si adu-
cca invinuiri grele senatului roman. In urma acestui fapt conducatorii roma-
nilor au pornit la lupta cu o multime nenumarata", dar au fost striviti de sol- 5
datii for proprii, care s-au revoltat. Acestia nici dupa trei ani n-au fost in
stare sa fie stapini pe treburile obstesti si n-au savirsit ceva de seama si vred-
nic de domnie, ci au r5.mas numai in amintirea imparatilor. Aemilianus a
pus mina pe stapinire si s-a gindit sa porneasca impotriva tarii scitilor si sä
ajunga pina la Roma, dar dupa patru luni de domnie clEspotica a fost nimicit la
si a disp5.rut din rindurile oamenilor. [Extr. din Tradari viclene", p. 57]
151. In timpul domniei lui Gallus, timp de 15 ani (luni ?) a bintuit o
ciuma cumplita, care a pornit din Etiopia si s-a intins ping in apus. Ea se
transmitea prin imbraca'minte sau numai din simpla privire. Scitii au trecut
Dun'area 2 si au cucerit cinci sute de orase . [Exc. Salm., p. 397] 15
171. Constantin eel Mare a trimis 3 pietre pretioase triburilor de dincolo
de Dunare cu urmatoarea inscriptie : Dar pentru cel mai viteaz". Aceste da-
ruri au fost pentru ei prilej de pieire. [Exc. Salm., p. 398].
214 e. (1). Tot pe atunci 4, Tracia a fost ravasita de catre Vitalianus, un
omulet scund, bilbiit si pirlit la virfurile pleoapelor, feciorul lui Patriciolus, 20
originar din Zaldapa, un mic orasel din Moesia inferioara. Acesta a dat mul-
timea de partea hunilor, avind inclinari spre fapte nesocotite si a fost dEnun-
tat imparatului, care i-a luat banii publici destinati intretinerii asa zisilor
federati (foederati). Dar el si-a infiripat unitati militare cu oamenii care
umpleau Scitia si Tracia: acestia erau nemultumiti de ai for si sufereau pentru 25
faptul ca conducerea o avea Hypatius. Pe acestia i-a convins usor, deoarece era
cel dintii comandant peste niste nelegiuiti innebuniti de indrazneala. Vitalianus
a ucis pe adjunctii comandantului, anume Constantinus Lidianul si Celearinus,
1 In anul 253.
2 In anul 252.
3 In anul 315.
4 In anul 514. Cf. Marc. Corn. a. 514.
www.dacoromanica.ro
356 IOAN DIN ANTIOHIA
Kai Opariv irkipobo-t Tetypata, Suaxepaivouat pkv -Kai 14 tauter:iv tcp' °lc Ercanov
npog TOD Tip/ atpanylav Exovrog eYnati01), xai Sri neikt PaSioie apcBrog
Zip4at TOW napavogarettow Kai trrticetva to Altne- toeg yap TIT) a-cpatiy napE-
Spei)ovrag Koivaravtivov Ttva tic Au Slag Kai KeXectptvov Toveecrae, EU teal Ma-
y 4EVII.OV 'Coy TOD Kak014.1EV011 Aouxog, vitt Muctiev tict-retpappavou etpxiv, Stet-
98eipet, teal [Toy] Tw crtpatiy(fi ereptcvouv Kai etc anavta xexaptaptvov Kaptvov
ovax6v... Ileierag of v EK toirraw atravrag fatnetv etc atnov, eruvaapoiong appi
Tag v' xtktaSag 7(041.111din, 'CC Kai aypoixow avSptbv, ti Kowatarrivou npoctayetv
iyytAleto. (10). AnpcTiv St Brcaktaveg Tote 00vvotg Ov inctaxeto 7ropic:916v
io 'rthv xpipettow, a7CoSiSoa5at ainotg toe g aerrag tylIcev -Kai Toy TE ''AXCL44113
afire? DTDCbCTUTO teat Ebalyvtov aX.A.00g 're auxvoeg- 'rev St `Yiteittov 6 BrtaXtaveg
xoptSfig ij iou tfig Sweetie, Cog lid, &VIC!) perfaqi 'rev inthp aircoD rtatpevog Xoyov.
Kai To ?,01716V CTUVECTKEDCLOTO 1.1EV dltaVTCE Ta tv Exikatg writ Mum% cppoepta TB
Kai nastg, Travieg St airrov tSeSicaav xai Oao-tkta irpoo-ESOicow [Exc. de insid.,
15 frgm. 214].
217. Aoytadpevog loeattvtaveg very Sanaviv TOW Too-oetow xataSow Say
Exptve weikkov St' okiyow &limy auppakketv aAlikotg tong ubv t0vav dpxovrag,
tva Tobe ptv pits Toactryta Satrav'd etc Toy arpatev tine eXXEtTal ictpiccov war'
ainthv, tics-Not SE aA.XiXote atria qi8opEig yivotvro, o Slut Thog trzi Tote licat0ev
20 to0 lo-Tpou 05vvotg trcoinerev. 'Eypaiirs yap 7Cpec Eva Ttbv apxovtaw, Ott «DT)
xpeittovt eg8v ittitoptpa SThpa. Kai tr.so ptv at plOpevog elvat Tev xpeirrova Sta.
at Tobto Eypayia, Etepog St Tte thpeiketo THDTCL mfg. mycov Liceivog ETYM. KpEiTTIOV.
EnoeSaerov oev Ott ere rcavtaiv inceptxetg, xai kaPe Ta, avatpeavta ttpoviaa-
pevog &nay KCLT6 Xeyov. Et St gi -coGro notiaie, eeSiXov Ott ZCITIV 6 pegow,
25 Kai 7rdtv-ccov ipetg ticeivq.) npocricetakteace, xai all CrCEpTl9fiCT13 too-oincov.o Tatra
paatbv 6 03vvog txpectiot icOkepov Imre( -cthv opoe0wbv. Kai am; Int TroXi)
paxepeva TaDta Tec Eavi Un' anlOtaw ancAovro [Cod. V atican.]
218. 'Ertl 'Iouactvtavo0 tfig f3acratcog crev Oevvotg traccto-xaiotg Stapag
Toy lo-tpov Zaf3epyav tyyee T Ig BacraiSog Ecp8ao-e XeiXatthv tet petate, CITE tat
30 cstparitig 7COD (ppoupoeo-ig- E7ti pkv yap T8v Two awl!, 13aertXtow [etc] t4aicocriae
xai teo-crapaxowca 7CEVTE X1111E8ag 1.10EXItIOW avap8v o Taw `Pcopalaw ticopuyarro
ertpcm6g. 'Iouartvtavog St poktg ES ticatov xai nevrepcovta nepttaricrev. &ate
piSt Sevaaaat gapicetv ev 'r A4tict xai 'Appevia xai AtOin] xai 1-6T0ote teal.
'ITaMa [Cod. Vatican].
www.dacoromanica.ro
IOAN DIN ANTIOHIA 357
1-a omorit pe Maxentius, fiul numitului Dux, insarcinat cu conducerea moe-

silor §i 1-a ba'gat la inchisoare pe Carinus, care se intelesese cu comandantul
0 era iubit in toate ... Dupa ce i-a ademenit pe toti prin mijloce de acest fel
s5.-0 intoarca privirile spre dinsul, a strins aproape 50 000 de razboinici §i
tarani §i a dat de tire ca se indreapt5. spre Constantinopol ....10. Vitalianus a 5
implinit numarul de bath i de lucruri pretioase pe care le-a fage.'duit hunilor,
a trimis yorba el le 6'. inapoi prizonierii §i i-a r5.scumparat pe Alathar, Eusig-
nius §i pe multi altii. Iar pe Hypatius 1-a intimpinat cu toata grija cuyenita.'
§i 1-a cinstit ca pe o marfa de mare pret. Apoi s-au luat toate masurile printre
sciti §i moesi, in cetati Si in orar ; toti ii Stiau de frica i i se inchinau ca unui 10
imparat. (Extr. din Tr5.dari viclene ", fg. 214).
217. F5.cinduli socoteala cal trebuie sa cheltuiasca atitea mii, Iustinian
a gasit mai nimerit sa-i inyrajbeasca pe §efii barbarilor cu citeva daruri nein-
semnate §i sa-i ridice pe unii impotriva celorlalti, spre a nu mai face atitea
cheltuieli cu armata, chinuindu-se s-o trimita la din0i, ci sa-0 pricinuiasc5. 15
el in00 pieirea. De aceea a trimis vorba hunilor5 de dincolo de Istru i a scris
unuia din efi in felul acesta: Trimit daruri celui mai puternic dintre voi i
cred c5. tu qti cel mai puternic, de aceea iti scriu tie, cad un altul ar cauta
sa.'-§i ci0ige aceasta cinste cu forta, spre a se spune despre dinsul ca.' este cel mai
puternic. lqadar grabe0e-te sä-i intreci pe toti, is -ti inapoi ceea ce ti-a fost 20
luat de altul i razbuna-te pe el asa cum se cuvine. Daca nu faci a§a, dai do-
vada c5. el e mai tare §i not ne indrepta.'m privirile spre dinsul, iar tu vei fi
lipsit de asemenea daruri". Auzind aceste cuvinte, hunul a pornit la lupta
impotriva tovara0lor de acela0 neam cu dinsul Si astfel triburile acestea
s-au razboit multa vreme intre ele §i s-au nimicit unele pe altele [Cod. Vati- 25
can].
218. Sub Imparatul Iustinian, Zabergan5 a trecut Istrul impreuna cu 7 000
de huni §i a ajuns repede pins aproape de capitala imperiului, pustiind tinu-
turile strabatute, deoarece n-a intilnit in drum nici o armata de paz5.. inainte
de dinsul Wirea imparatilor avea pin5. la 645 000 de barbati luptatori, dar 30
Iustinian n-a trecut de 150 000, incit abia mai putea face fats amenintarilor
ivite in tara lazilor, in Armenia, in Libia, In partile stapinite de goti si in Italia.
[Cod. Vatican].
5 impotriva cutrigurilor Justinian i-a a:Mat pe utrigurii de sub conducerea lui

Sandilih, ceea ce a dus pin& la urm& la distrugerea ambelor ramuri hunice. Cf Agathias
V, si Menander Protector, 1.
5 In martie 559 e. n. hanul cutrigurilor ajunge pin& la por %ile Constantinopolului. Cu
aceasta ocazie a suferit mult atit Dobrogea cit si peninsula Balcanica.
www.dacoromanica.ro
XLVIII. MARCELLINI COMITIS
CHRONICON
379. VII. Indictione. Consulatu Ausonii et Olybrii.

2. Halanos, Hunnos, Gothos, gentes Scythicas magnis multisque proe-
liis vicit.
380. VIII. Gratiani Augusti V et Theodosii Augusti ... nam his con-
5 sulibus Theodosius Magnus postquam de Scyticis gentibus triumphavit.
381. VIII. Eucherii et Syagrii.
2. Athanaricus, rex Gothorum, cum quo Theodosius imperator foedus
paepigerat, Constantinopolim mense Ianuario venit eodem mense morbo
10 periit.
382. X. Antonii et Syagrii.

2. Eodem anno universa gens Gothorum Athanarico rege suo defuncto
Romano sese imperio dedit mense Octobrio.
www.dacoromanica.ro
XLVIII. MARCELLINUS COMES
Originar din Illyria, a trait la Constantinopol in prima jumatate a sec. al

VI-lea. A fost secretarul lui Iustinian pins la urcarea acestuia pe tron, iar chip&
aceea a devenit preot. A lasat o Cronicti destul de ingrijita, care se ocupa numai
de Imperiul roman de rasarit si cuprinde perioada dintre anii 379-534. Aceasta
cronica a fost continuata, probabil de altcineva, pin& la anul 548. Desi calificati£
de autorul ei drept opus rusticum, opera sa e bine scrisa si confine informatii
pretioase, mai ales pentru evenimentele din sec. al VI-lea.
Editia folosita: Chronica minora saec. IV, V, VI, VII, edidit Theodorus
Mommsen, vol. II, Berlin, 1894 (MGH, AA, XI, partea 1, p. 60-108).
CRONICA
379. (indictiunea 1 a saptea). In timpul consulatului lui Ausonius si

Olybrius
2. i-a invins 2 in multe si mari lupte pe alani, huni si goti, care sint nea-
muri scitice 3. 5
380. (indictiunea a opta). In timpul celui de-al cincilea consulat al im-
pgratului Gratianus si al primului consulat al impgratului Theodosius ....
cgci in timpul consulatului acestora Theodosius cel Mare dupa ce a invins nea-
murile scitice 4.
381. (indictiunea a opta) In timpul consulatului lui Eucherius si Sya- 10
grius
2. regele gotilor Athanaric, cu care imparatul Theodosius incheiase un tra-
tat, a venit la Constantinopol in luna ianuarie si a murit de boala in aceeasi
lung 5 .
382. (indictiunea a zecea). In timpul consulatului lui Antonius si Sya- 15
grius.
2. In acelasi an tot neamul gotilor, dupa moartea regelui sau Athanaric,
s-a supus Imperiului roman in luna octombrie 6.
1 Era intervalul de 15 ani dintre data recensltminte fiscale. Sistemul acesta, introdus de
Diocletian, a fost folosit si la datarea diferitelor acte.
2 Theodosius cel Mare, v. Orosius, VII, 34,5.
3 Ca si alti autori tirzii, Marcellinus clasifica diferitele neamuri barbare dupe. locul for
de aparitie, dindu-le numele populatiilor care au locuit in antichitate in acele locuri.
4 Adica pe gotii care se raspindisera in toata. Pensinsula Balcanica, chip& lupta de la Adria-
nopol, v. Orosius, VII, 34,6.
5 El venea din Transilvania, unde se retrasese din calea hunilor, impreuna cu partizanii
sai, in timp ce grosul populatiei trecuse Dunarea sub conducerea lui Fritigern. V. Orosius, VII,
34,6.
6. Celebra intelegere incheiata cu gotii, prin care acestia deveneau federati, n-a avut nicio
legatura cu moartea regelui fugar, v. Orosius, VII, 34,7.
www.dacoromanica.ro
360 MARCELLINUS COMES
386. XIV. Honorii Caesaris et Euodii.

1. Invasam princeps Theodosius ab hostibus Thraciam vindecavit
victorque cum Arcadio filio suo urbem ingressus est.
401. XIV. Vincenti et Fravitae.
5 2. Maris Pontici superficies et gelu frenata, ita per triginta dies soluta
tandem glacies instar montium per Propontidem superne portata decurreret..
422. V. Honorii XIII et Theodosii X.
3. Hunni Thraciam vastaverunt.
441. IX. Cyri solius.
10 1. Persae, Saraceni, Tzani, Isauri, Hunni finibus suis eggresi Roma-
norum sola vastaverunt.
3. Hunnorum reges numerosis suorum cum milibus Illyricum irrue-
runt Naisum Singidunum aliasque civitates oppidaque Illyrici plurima exci-
derunt.
15 442. X. Eudoxii et Dioscuri.
2. Bleda et Attila fratres multarumque gentium reges Illyrium.
Thraciamque depopulati sunt.
447. XV. Ardaburis et Calepii.
2. Ingens bellum et priore maius per Attilam regem nostris inflictum.
20 paene totam Europam excisis invasisque civitatibus atque castellis conrasit.
4. Attila rex usque ad Thermopolim infestus advenit.
5. Arnigisclus magister militiae in ripense Dacia iuxta Uttum amnem_
ab Attila rege viriliter pugnans plurimis hostium interemptis occisus est.
469. VII. Zenonis et Marciani.
www.dacoromanica.ro
MARCELLINUS COMES 361
386. (indictiunea a patrusprezecea). In timpul consulatului cezarului

Honorius Si a lui Evodius.
1. Imparatul Theodosius a aparat Tracia, care fusese cotropita de du-
mani 7, §i s-a intors victorios in capitals, impreuna cu fiul sau Arcadius 8.
401. (indictiunea a patrusprezecea). In timpul consulatului lui Vicen- 5
tins Si Fravita.
2. Suprafata Pontului Euxin a inghetat atit de tare din cauza gerului,
incit, dupa ce s-a topit, timp de treizeci de zile au plutit adevarati munti de
gheata pe intinsul Propontidei 9.
422. (a cincea indictiune). In timpul consulatului lui Theodosius pentru 10
a treisprezecea oath, i a lui Theodosius pentru a zecea oars.
3. Hunii 10 au devastat Tracia.
441. (a opta indictiune). In timpul consulatului lui Cyrus singur.
1. Perii, saracenii, tanii 11, isaurienii §i hunii 12 din hotarele lor, au de-
vastat paminturile ronanilor. 15
3. Regii hunilor 13 au navalit 14 in Illyria cu numeroase trupe i au devas-

tat Naissus, Singidunum §i alte cetati precum i numeroase localitati din
Illyria.
442. (a zecea indictiune). In timpul consulatului lui Eudoxius §i Dioscurus.
2. Fratii Bleda si Attila, rege peste multe neamuri, an devastat 15 Illyria 20
i Tracia.
447. (indictiunea a cinsprezecea). In timpul consulatului lui Ardabur
-§i Calepus.
2. Razboiul ingrozitor, pornit 16 de regele Attila impotriva noastr5., §i
care a fost mai crincen decit cel anterior 17, a ruinat aproape intreaga Europa," 25
ora§ele §i cetatile ei fiind atacate §i devastate.
4. Regele Attila a ajuns cu pustiirile sale ping la Termopile 19.
5. Comandantul Arnigisclus 20 luptindu-se vitejWe in Dacia Ripensis,
lhiga riul Utus, a fost ucis de regele Attila, dupa ce omorise multi duFnani.
469. (indictiunea a §aptea). In timpul consulatului lui Zeno §i Marcianus. 30
7 Aluzie la invazia grupului condus de Odotheus, v. Orosius, VII, 34,9; Zosimos, V,
35; 38 si Claudian, De quarto consulatu Honorii, vv. 623-636.

8 Viitorul Imparat (395-408).
° Adica Marea de Marmara.
10 Este prima din seria marilor invazii mentionate de izvoare.
11 Populatie din Caucaz.
12 Profitind de situatia Brea a imperiului, atacat pe mai multe fronturi, hunii incep marele
atac In Balcani.
13 Atila si Bleda.
14 Deoarece bizantinii refuzasera sa. predea niste fugari din tinuturile stapinite de huni.
16 Se pare ca. Intre timp intervenise un armistitiu de un an care n-a fost Insa respectat.
16 Este vorba despre al doilea rAzboi pe care 1-a pornit, de asta data, Atila singur, dupa
a.sasinarea fratelui sau,
17 Care se Incheiase prin pacea din anul 443.
18 Adica, Peninsula Balcanica.
19 De fapt dupa, lupta mai jos mentionata.
20 Un got care comanda armata din Tracia.
www.dacoromanica.ro
1. His ccnsulibus caput Degezicis Hunnorum regis Attilae filii Con-

staritinr polim adlatum cst.
483. VI. Fausti solius.
Idcm Thecdoricus rcx Gothorum Zencnis Augusti munificEntiis pacne
5 pacatus magisterque praescntis militiae factus, consul qucque clE signatus
creditam sibs Ripensis Daciae partem Moesiaeque inferioris cun suis satclli-
tibus pro tcmpore tcnuit.
493. I. Eusebii ct Albini.
2. Iulianus mag'szer militiae nocturno proelio pugnans Scythico ferro
10 in Thracia ccnfesus interiit.
499. VII. Iohands Gibbi solius.
1. Aristus Illyricianae ductor militiae cum quind_cim milibus arma-
torum et cum quingentls vigInti plaustris armis ad proeliandum n^cessariis
oneratis contra Bulgares Thraciam vastantes profectus est. B,llum iuxta
15 Tzurtam fluvium ccnsertum, ubi plus quam quattuor milia nostrorum aut
in fuga aut in proccipitio ripae fluminis interempta sunt. Ibi Illyriciana virtus
militum periit, Nicostrato, Innoc ntio, Tanco et Aquilino comitibus inter-
fectis.
502. X. Probi et Avicni.
20 1. Consueta gens Bulgarorum depraedatam saepe Thraciam, nullo
Romanorum milite resistente, iterum devastata cst.
505. XIII. Sabiniani Et Theodosi.
Idem Sabinianus Sabiniani Magni filius ductorque militiae dcic gatus
ccntra Mundonem arma ccnstruxit. Deem milia armatorum sibimet adsci-
25 torum plaustraque armis atque commeatibus sccum trahens pugnaturus
acce sit. Commissoque at Horreo Margo proelio multis suorum militibus in
hoc ccnflictu perditis et in Margo fluorine enecatis, amissis praeterea plaustris
in castcllum, quod Nato dicitur, cum paucis fugit. Tanta in hoc lamcntabili
bello spes militum cecidit, ut quantum apud mortales nequaquam potuerit
30 reparari.
514. VII. Scnatoris solius.
Vitalianus Scytha, adsumpta Romanorum equitum peditumque plus
quam sE xagcnta armatorum in triduo congre gatorum, in locum qui Septimus
www.dacoromanica.ro
1. In timpul consulatului acestora a fost adus la Constantinopol capul

lui Degezic 21, fiul lui Attila, regele hunilor.
483. (indictiunea a §aptea). In timpul consulatului lui Faustus singur.
22 Teodoric, rege al gotilor, aproape Imbunat de damicia " imparatu-
Ace la§i
lui Zenon, dupa ce a fost numit comandant suprem al armatei §i i s-a acordat 5
consulatul pentru anul urmator, a stapinit o parte din teritoriul Daciei
Ripensis §i al Moesiei Inferior.
493. (prima indictiune). In timpul consulatului lui Eusebius, pentru a
doua oar5. §i a lui Albinus.
2. Comandantul Iulianus s-a luptat §i a murit in Tracia, hind strapuns 10
de o arms scitica 25 in timpul unei ciocniri din timpul noptii.
499.(indictiunea a §aptea). In timpul consulatului lui Ioan Gibbus singur.
1. Aristus, comandantul armatei din Illyria, a plecat cu cincisprezece mii
de osta§i 9i cu cinci sute dougzeci de care, Ind:mate cu armele necesare pentru
razboi, sa se lupte impotriva bulgarilor care devastau Tracia. Lupta s-a dat 15
ling5.' riul Tzurta 26, unde au fost uci0 peste patru mii de osta0 ai nqtri, pe
cind fugeau sau cind s-au aruncat de pe malul inalt al apei. Acolo a pierit floa-
rea armatei din Illyria, printre care i comandantii Nicostratus, Innocentius,
Tancus §i Aquilinus.
502. (indictiunea a zecea). In timpul consulatului lui Probus §i Avienus. 20
1. Ca de obicei neamul bulgarilor a devastat din nou Tracia, care fusese
adesea pra.'data fara ca nici un osta4 roman sa se opuna.
505. (indictiunea a treisprezecea). In timpul consulatului lui Sabinia-
nus i Theodorus.
Acela§i Sabianianus, fiul lui Sabinianus cel Mare §i comandant al armatei 25
din Illyria, hind trimis impotriva getului 27 Mundo, a strins forte armate.
Ducind cu el zece mu de soldati ale0 28 Si care cu arme §i hrana a pornit la
lupta. Pierzind in batalia de ling5. Horreum Margi multi soldati unii dintre
ei inecati in riul Margus 29 §i carele pe deasupra, el s-a refugiat cu putini
oameni in cetatuia numit5. Nato 30. Atit de mult a sca."zut moralul soldatilor 30
in lupta aceasta, incit niciun om n-ar fi putut sa..-1 ridice.
514. (indictiunea a §aptea). In timpul consulatului lui Senator singur.
1. Scitul 31 Vitalianus, stringind 32 in trei zile peste asezeci de mii de
osta§i romani, calareti i pede§tra0, a venit pins la localitatea Septimus 33,
Si Acesta invadase de mai multe on Tracia, pink cind comandantul trupelor bizantine
Anagastas 1-a Infrint si ucis.
22 Spre deosebire de omonimul sau Teodoric Strabon.
22 Dupk ce se luptase cu el si devastase Tesalia si Macedonia.
9' Pink la plecarea In Italia, la sfirsitul anului 488.
22 Este vorba despre bulgari, care Incep acum sirul for de invazii In Peninsula Balcanica.
26 Elul acesta n-a putut fi identificat.
27 Este vorba despre celelbrul conducator gepid care Insotise pe Teodoric In Italia, iar
acum se Intoarcea In Moesia, In fruntea unei trupe heterogene, cu care facea pradAciuni.
29 Compuse din federati bulgari.
29 Adick Morava.
3° N-a putut fi identificat.
21 Originar din Scythia Minor.
22 In calitatea sa de comes foederatorum al unitatilor de bulgari.
" Situata la sapte mile de capitala.
www.dacoromanica.ro
dicitur advenit ibique castra metatus est, dispositisque a man in mare suorum
ordinibus ipse ad usque portam,. quae aurea dicitur, sine ullius accesit dis-
pendio, scilicet pro orthodoxorum se fide proque'Macedonin urbi§ piscopo
incassum ab Anastasio principe exulato Constantinopolim accessiSse -. assu-
5 rens. Porro Anastasii simulationibus atque periuriis per TheodOrum interntm-
tlum inlectus atque inlusus octavo die quam urbem accesserat remeavit.
2. Hinc Odyssum Moesiae civitatem Vitalianus pernoctans astu ingres-
sus est.
3. Cyrillum lenocinantem magis quam strenuum militiae ductorem
10 inter duas paelices Vitalianus repperit dormientern, turn abstractum mox
cultro Getico iugulavit hostemque se Anastasio Caesari palam aperteque
exhibuit.
515. VIII. Anthemii ,et Florentii.
2. Idem Vitalianus` eidem Anastasio imperatori immanior factus est
15 inimicus praemissis quippe suorum equitibus armatisque' haviculis sinistro
sibi litore decurrentibus ipse peditum armis stipatus Systhenense praedium
ingressus est totiusque loci palatitmi habuit mansionem. Missi ad Vitalianum
a Caesare senatores qui pacis cum eo leges componerat ; nongenta pond o
auri, exceptis regalibus muneribus, pro pretio tunc accepit Hypatii, iam mille
20 centum auri libris cum Uranio captiva sibi a suis in Sozopoli oblatis. Magister
militum Vitalianus per Thracias factus Hypatium, quem captivum catena-
tumque apud Acres castellum tenebat, reversus suo remisit avunculo.
516. X. Petri solius.
www.dacoromanica.ro
unde 0-a asezat tabara. Asezindu-si unitatile sale de la o mare la cealalta,

a venit gra pierderi pins la asa-numita Poart5. de Aur 34. El pretindea fireste
c5.' a venit la Constantinopol din cauza dreptei credinte 35 si a episcopului
din Constantinopol, Macedoniu , exilat pe nedrept de impkatul Anastasius.
Mind apoi momit si inselat de prefacatoriile si jurAmintele false ale lui Anas- 5
tasius, transmise prin intermediul lui Teodor, dupa opt zile de la sosirea sa
in imprejurimile capitalei, Vitalianus s-a intors inapoi 37.
2. Apoi Vitalianus a intrat 38 printr-o siretenie, in timpul noptii, in ceta-
tea Odessos din Moesia.
3. Pe Ciril 39, care era mai curind un afemeiat decit un comandant des- 10
toinic, Vitalianus 1-a surprins dormind intre doua concubine. Tirindu-1 afara
1-a omorit imediat cu un pumnal getic 40 §i s-a arltat astfel pe fata si in vazul
tuturor ca dusman al imparatului Anastasius 41.
515. (indictiunea a opta). In timpul consulatului lui Antemius si Flo-
rentius. 15
2. Acelasi Vitalianus 42 a devenit 43 un dusman si mai inversunat al impl-
ratului Anastasius: cad a trimis inainte pe cal5xetii sai, iar corabii inarmate
pluteau de-a lungul tarmului sting, in timp ce el, insotit de pedestrasi, a in-
trat pe domeniul Systhene si a folosit ca tabara cla'dirile de acolo. Imparatul
a trimis la Vitalianus senatorii, care sa.' stabileascA cu acesta conditiile pacii. 20
Ca pret de rascumparare " pentru Hypatius el a primit atunci noua sute de
livre aur, care fi fusesera oferite de ostasii s5i ", impreuna cu Uranius la Sozo-
polis. Vitalianus a fost numit comandant al trupelor din Tracia, iar dupa ce
s-a intors, 1-a inapoiat bunicului sa.0 47 pe Hypatius, pe care it tinea legat in
lanturi, ca prizonier, in fortareata Acres 48. 25
516. (indictiunea a noua). In timpul consulatului lui Petrus singur.
84 Este poarta de sud a zidului lui Theodosius.

" Vitalianus se ridicase In numele dreptei credinte, In speta a conciliului din Chalcedon
Impotriva Imparatului $i a anturajului s5.0 monofizit.
as Care ocupa functia de saccellarius.
89 Adic5. In Moesia, In urma promisiunilor facute de Imp5sat.
88 Ostilitatile reIncepusera, deoarece Imparatul Anastasius trimise In urmarirea lui Vita -
lianus pe Ciril.
99 Aceasta define functia de magisler militum per Thracias.
40 Adica hunic, cad Ciril a fost ucis de comandatul hun Tarrach.
41 Senatul 1-a declarat inamic public pe Vitalianus.
U Dupa ce a Invins si o armata condos& de nepotul Imparatului, anume Hypatius, si 1-a
%cut prizonier pe acesta.
" Asezat la Marea de Marmara.
44 V. nota 42.
" Care fusesera trimisi ca soma de r5scumpArare pentru Hypatius.
" Cu ocazia ocuparii unei man parti din Tracia ei au surprins si pe functionarii trimisi
sa -i remits banii lui Vitalianus.
49 Adica Imparatului.
48 Este vorba despre celebra fort5.reat.5. Tirizis, de la capul Caliacra, care avea o pozitie
inexpugnabill.
www.dacoromanica.ro
1. Mutata fide Anastasius imperator Vitaliano succenset eidemque

Rufinum destinat successorem.
517. X. Anastasii et Agapiti.
Duae tunc Macedoniae Thessaliaque vastatae et usque Thermopylas
s veteremque Epirum Getae equites depraedati sunt. Mille tunc librarum auri
denarios per Paulum Anastasius imperator pro redimendis Romanis captivis Io-
hanni praefecto Illyrici misit ; deficiente pretio vel inclusi suis cum domun-
culls captivi Romani incensi sunt vel pro muris clausarum urbium trucidati.
CONTINUATIO EDITIONIS SECUNDAE
A
10 519. (XII). Iustini Aug. et Eutharici.
3. (T). Vitalianus Scytha Iustini principis pietate ad rem publicam
revocatus Constantinopolim ingressus est septimoque receptionis suae ma-
gister militum ordinatus.
B
15 3. (S.). Vitalianus Scytha urbem data accepta fide acitus ingreditur
statimque magister militum ordinatus.
520. XIII. Vitaliani et Rustici.
Vitalianus consul septimo mense consulatus sui sedecim vulneribus
confossus, in Palatio cum Celeriano et Paulo satellitibus suis interfectus est.
20 530. (VIII). Lampadii et Orestis.
Mundo Illyricianae utriusque militiae ductor dudum Getis Illyricum discur-
santibus primus omnium Romanorum ducum incubuit eosque haut paucis
www.dacoromanica.ro
1. Calcindu-si cuvintul dat 49 imparatul Anastasius s-a miniiat impotriva

Iui Vitalianus si i-a numit ca succesor pe Rufinus 59.
517. (indictiunea a zecea). In timpul consulatului lui Constantius si
Agapitus.
Atunci au fost devastate cele douA Macedonii si Tesalia, iar calareti 5
geti 51 an ajuns, pradind, pin5.1a Termopile si in vechiul Epir. imparatul Anas-
tasius a trimis atunci, prin intermediul lui Paulus, o mie de livie de dinari de
our lui Ioan guvernatorul Illyriei, ca s5. rascumpere pe prizonierii romani.
Deoarece banii acestia nau fost suficienti, prizonierii romani au fost arsi
impreunl cu casutele for sau omoriti in fata portilor inchise ale oraselor. 10
CONTINUAREA EDITIEI A DOUA

A
519. (a dougsprezecea indictiune). In timpul consulatului imparatului
Iustinian si a lui Eutharicus.
3. (T). Scitul Vitalianus, flind rechemat la conducerea treburilor statului 15
prin bunavointa imparatului Justin, a venit la Constantinopol si a fost numit
comandant al armatei, in ziva a saptea de la sosirea sa 52.
B
3. (S.) Scitul Vitalianus, dupl ce a fost chemat si de ambele parti s-au
facut jurAminte U, a venit in capita1s unde a fost numit imediat comandant 20
al armatei.
520. (indictiunea a treisprezecea). In timpul consulatului lui Vitalianus
si Rusticus.
In luna a saptea a consulatului sail, consulul Vitalianus a fost strapuns
de sasesprezece lovituri si ucis in palatul imperial, impreuna cu insotitorii s5.i 25
Celerianus si Paulus ".
530. (indictiunea a opta). In timpul consulatului Iui Lampadius si Ores-
tes.
Mundus, comandantul cavaleriei 0 infanteriei 55 din Illyria, cel dintli
dintre toti comandantii romani a atacat pe getii " care de mult timp cutreie- 30
48 Deoarece Imparatul nu -$i respectase angajamentele, In toamna lui 515, Vitalianus s-a
risculat pentru a treia oars, dar flota lui a fost arsk iar armata de uscat InfrIntl. Dupl. vic-
tone ImpAratul i-a retras comanda din Tracia.
5° Este posibil sl fie vorba despre cunoscutul ginere al lui loan Scitul.
51 Bulgari sau slavi.
55 In cadrul politicii de reprimare a monofizitismului si de Implcare cu papa de la Roma,
Justin ajunsese la o lntelegere cu Vitalianus deja in anul 518, chid 1-a numit magister militum
praesentalis.
" Prin ea se garanta buna credintl si integritatea corporal.
" Din ordinul lui Iustinian.
" In anul 529 Mundus intrase In serviciul bizantinilor si fusese numit magister millilitre
per Illyricum.
" In realitate este vorba probabil despre slavi.
www.dacoromanica.ro
eorum interemptis fugavit. His autem deinde consulibus idem dux audaciae
suae secundus in Thraciam quoque advolans praedantes earn Bulgares felicior
pugnans cecidit, quingentis eorum in proelio trucidatis.
ADDITAMENTUM
5 535. (XIII). Belisarii solius.

3. Tzitta patricius in Mysia cum hoste Bulgarum congrediens ad,
Istrum superior invenitur.
www.dacoromanica.ro
. MARCELLINUS COMES 369
rau Illyria si i-a pus pe fug5. dupa ce a omorit pe multi dintre ei. Mai tirziu
insa, tot in timpul acestor consuls, acelasi comandant a venit ca vintul in
Tracia, impins de curajul san, si s-a luptat cu succes Impotriva bulgarilor care
jefuiau acolo. Dupa ce a ucis cinci sute de dusmani a cazut si el in lupta ".
ADAOS 6
535. (indictiunea a sasesprezecea). In timpul lui Belisarius singur.

3. Patricianul Sitta 68 s-a ciocnit cu dusmanii bulgari linga riul Istru din
Moesia si a iesit inving5tor.
" Autorul face o confuzie, deoarece Mundus a cAzut de abia In prim5.vara lui 536, In
lupta care s-a dat ling& Salonae Impotriva ostrogotilor.
" Era magister militum praesentalis §i cumnatul Imparltesei Teodo ra.
www.dacoromanica.ro
XLIX. CORPUS IURIS CIVILIS
DIGESTA IUSTINIANI AUGUSTI

XXXVIII, 17, 1, 3. Interdum et in servitute quaesito erit concede nda
hereditas legitima, veluti si post moram fideicommissariae libertati matris
suae factum natus sit certe si post manumissionem matris fuerit natus, licet
5 in servitute conceptus, ad legitimam eius hereditatem admittetur sed et si
apud hostes conceptus a captiva procreatus cum ea rediit, secundum rescrip-
tum imperatoris nostri et divi patris eius ad Ovinium Tertullum poterit ex
hoc senatus consulto admitti quasi vulgo quaesitus.
XLVIII, 19, 43. Paulus libro primo responsorum. Imperator Antoninus
10 Aurelio Atiliano rescripsit: Praeses ultra administrationis suae tempus
interdicere alicui arte sua uti non potest". Idem respondit eum, qui suo ad-
misso decurionum honorem amisit, non posse in poenis evitandis decurionis
filii honorem vindicare.
XLVIII, 22, 7, 14. Quibusdam tamen praesidibus, ut multis provin-
15 ciis interdicere possint, indultum est: ut praesidibus Syriarum, sed et1Dacia-
rum.
XLIX, 15, 9. Ulpianus libro quarto ad legem Iuliam et Papiam. Apud
hostes susceptus filius si postliminio redierit, filii iura habet: habere enim eum
postliminium nulla dubitatio est post rescriptum imperatoris Antonini et
20 divi patris eius ad Ovinium Tertullum praesidem provinciae Mysiae inferioris.
www.dacoromanica.ro
XLIX. CORPUS IURIS CIVILIS
La inceputul domniei itmpAratului Iustinian (527-565) a fost instituitA o comi-

sie de jurisconsulti, sub conducerea lui Tribonianus, care a adunat, clasificat,
comentat §i editat izvoarele dreptului roman. Ansamblul acestor legi este cunos-
cut azi sub numele de Corpus iuris civilis. Din el fac parte urmatoarele culegeri,
care au iesit pe rind intre anii 529 si 534: Digesta seu pandectae, in cincizeci de
c5rti; Institutions sive amen:a, In patru cacti; Codex Iustinianus, In dou&spre-
zece carti. La acestea s-a adaugat ulterior culegerea legilor noi, promulgate in
timpul domniei lui Iustinian, numite Novellas (In total 168, plus 13 edicte).
Unele dispozitii judiciare contin informatii pretioase de natur5. istoricA.
Editiile folosite: Institutions, recognovit Paulus Krueger; Digesta, reco-
gnovit Theodorus Mommsen, retractavit Paulus Krueger, ed. a 20-a, 1968; Di-
gesta Iustiniani Augusti, recognovit, adsumpta in opens societatem Paulo Krue-
gero, ed a 2-a vol. 1-2, 1962-1963; Codex Justinianus, recognovit et retractavit
Paulus Krueger, ed a 17-a, 1968; Novellas, recognovit Rudolfus Schoell, opus
Schoellii morte interceptum absolvit Guilelmus Kroll, ed. a 9-a, 1968, Weidman,
Berlin.
DIGESTELE IMPARATULUI IUSTINIAN

XXXVIII, 17, 1, 3. Citeodat5. §i celui revendicat in stare de sclavie va
trebui s5.-i acordam o mWenire legitima, de pilda daca s-a nascut intr-un timp
dupa ce mama a obtinut libertatea. Desigur, daca s-a nascut dupa slobozirea
mamei din sclavie, chiar daca a fost conceput in sclavie, el va fi admis la mc:1- 5
tenirea legitima a mamei sale. Chiar daca a fost conceput §i nascut la duplani
de catre o captiva, cind aceasta se va intoarce, dupa rescriptul imparatului
nostru §i al divinului sau tats care Ovinius Tertullus, va putea fi admis,
cu aceasta hot5.rire a senatului, ca unul revendicat in mod public.
XLVIII, 19, 43. Paulus in cartea intii a Rdspunsurilor. Imparatul Auto- 10
ninus a raspuns lui Aurelius Atilianus: Un conduc5.tor (de provincie) nu poate
s5. interzica cuiva, folosind autoritatea sa dincolo de limita de timp a adminis-
tratiei sale". Tot el a raspuns ca cel care a pierdut, dupa plecarea sa, onoarea
decuriona15., nu poate revendica, pentru evitarea pedepselor, onoarea decurio-
nail a fiului sau.
XLVIII 22, 7, 14. Totu0 unor conducatori de provincii le-a fost 15
acordat dreptul de interdictie pentru mai multe provincii, de pada conduca-
torilor Siriilor, dar §i ale Daciilor.
XLIX, 15, 9. Ulpian in cartea a patra, la legea Iulia §i Papia. Fiul nascut
la dup.mni, daca se intoarce la vatra, are drepturile fiului (legitim) ca are
acest drept dupa intoarcerea la vatra p5."rinteasca nu exists nicio indoia1a 20
dupa rescriptul imparatului Antoninus Si al divinului sau tats catre Ovinius
Tertullus, guvernator al provinciei Moesia Inferioara.
www.dacoromanica.ro
372 CORPUS IURIS CIVILIS-
CODEX IUSTINIANUS
1,3,35(36). [A6ToxpaTcop Zfivcov A.]...11daav E6Xtv EITE avayscoastaav Ta

Tobc EpoXar36vTag xpovoug she obx o6aav Iuv Eptaspov, Stet St Paaaudig cpt-
XoTtgiag alto Ssixastaav Tcoktv Exstv ex itavT6g Tponou ax6ptaTov Kat 1Stov Toy
5 enti.tariaOlisvov Tthv Kat' ctimjv eratiataarticthv EpaypetTow entaxonov acarci-
copcv priSsvt navvinaatv ()Zang aSsiag St' otouSAnoTe Tp6 Eou, Ii16U Idly St&
&tag Paaairqg xsXs6ascog thpatpsto-3at 7t6/Av otavSfurcare Too Tfjs iStaCo6arig
entcsxonflg ij -Kai Tfig tupopto-Ssic rrig akfj EsptoticiSog A biXXoo meg Sticatou Kai
Katt( Toi5To To flgpog fj xai 61.Xcog eiroxySfproTs irtascrtv tTepatc biroTeA.A noteiv.
10 1 Tao Se nap& Tat5Ta itoioilvTog xai notstv icstpcolievou ij Tthy.ASTI avavccoastathv
neascov A Kat Tilly TcoXtaavTow Tommy A lista Tatra Tux 6v avasoolleVow A TCOXI.-
011gVCOV TO Tfig iSt4o6atic entolconflg thpatpeicsaat Sixatov ij dAlo Tt napat-
pacsaat Tthv napaaxsaerrcov ij xat napaaxsatiaop,evcov &neg irpovoiticov Irl
tiovov A entxsipricng EaT03 iieTata, 016 -Kat autos 6 To% xotvthg Kai is54 XUatTE-
15 A.0[501V glaiOTc0 ila.X61.1EVOg etTillakEig TON, &Tow yup.vo6a3or Taw aficthv xpa-
To6vTcov Iningicov -Kai matt To0 -mak Tcpociptrat entxstpotlyrog -Kat Stec Pacrt-
XixAg TotoCT6v Tt EpaTTstv avTicpcovflascog. 2. Tat3Ta Se ysvucthg Startt4awrsc Kai
etc voOv Etkricp6Teg Tfiv KaTttaTaatv Tdiv etytcoTaTcov extaricnthv TOW Staxelltevow
6E6 Toptv Tijg TON, Exuathv ercapxiag Kai STt obi( eyxavei Tag auras ttytoneurag
20 eicanalag crovsxgcrt flapflapcov entSpoitalg icarafAarTottevag ij xat dUcog Es%
nevict at4tho-ag eTerEog Staagsaaat, si In) Sta rIg Tot) DsocpiXotIc elms-Ice/mu
TOI.tscog, Aug earl Kat 'rob Eavoug griTporcoXtg, Tunivotsv Epowriaciag, ascrni-
ottev 6E4capstaaat Tfig 7capo6arig 9Eiag vogoasalag xat griSattcbg &nag 6E6-
yeo-3at T7a Ta riic avetyx13, tEXX' Int TOO OiKEt00 axfutaTog gym.
25 1,5,12,17. 'Evvotav p.eVTOt Xap.136.voycsg, Ott Fo Taoug noXlecictg totg imam-
atcoilevotg eyypacpogev cpotSspdTotc, oIc outs A 96crtg ot5Te 6 cpaitcrag [Rog Tobc
Toto6Toug evarpcs Xoyoug, aurccopflaat T1 'nig axptPetag afiToic ovvEiSottsv Kat
ylvogevoiv avexecrOat cpotSspttnov Kai Ttlimplvcov, tiv Sy Ally napacrTairi TpOrcov
[anno 527].
30 IV, 41, 1. Imppp. Valentinianus Valens et Gratianus AAA. ad Theodotum
magistrum militum. Ad barbaricum transferendi vini et olei et liquaminis
nullam quisquam habeat facultatem ne gustu quidem causa aut usus commer-
ciorum [annis 370-375].
2. Imp. Marcianus A. Constantino pp. Nemo alienigenis barbaris cuiuscum-
que gentis ad hanc urbem sacratissimam sub legationis specie vel sub quo-
cumque alio colore venietibus aut in diversis aliis civitatibus vel locis loricas
et scuta et arcus sagittas et spathas et gladios vel alterius cuiuscumque ge-
neris arma audeat venumdare, mulla prorsus isdem tela, nihil, penitus ferri
vel facti iam vel adhuc infecti ab aliquo distrahatur. perniciosum namque
Romano imperio et proditioni proximum est barbaros, quos indigere convenit,
40
telis eos, ut validiores reddantur, instruere.l. Si quis autem aliquid armo-
rum genus quarumcumque nationum barbaris alienigenis contra pietatis
nostre interdicta ubicumque vendiderit, bona eius universa capitalem poe-
nam subire decernimus [annis 455-457].
www.dacoromanica.ro
CORPUS IURIS CIVILIS 373
CODICELE LUI JUSTINIAN

I, 3, 35 (36) (Imparatul Zenon augustul) Decidem ca fiecare ora§, fie
reconstruit in anii trecuti sau inexistent mai inainte, dar detinind acest drept
prin bun5.vointa imparateasca, sa alba in once caz un episcop deosebit si
propriu care sä se ingrijeasca de treburile biserice§ti. Nimanui s5. nui fie 5
ingaduit in niciun chip, §i nici macar prin porunca imparateasca, s5. priveze
un ora. s de episcopia sa propie sau de teritoriul care i-a fost atribuit sau de
oricare alt drept §i sa-1 fad dependent in aceasta privinta sau in oricare alta
de alte orate. 1. Cel care va face sau va Incerca sa faca ceva impotriva, fie in
ora.Fle reconstruite, fie in locurile cu drepturi oraFneti sau destinate sa fie to
renovate Si promovate in viitor, Si le va lipsi de privilegiul episcopiei proprii
sau le va lua vreun alt drept din cele acordate sau acordabile de acum inainte,
acela sa fie zada'micit in Incercarea sa; dar nu numai atita, ci Si cel care lupta
impotriva fiecarei hot5.rir' i de folos t4tesc Si privat sa fie lipsit cu ru§ire de
lucrurile sale. Acelea0 pedepse sa fie date si celui care va indrazni sä fad 15
ceva asemanator prin rescript imperial, cum am aratat mai inainte. 2. Toate
acestea le-am hotarit in general, dar am avut inainte si situatia preasfintelor
biserici aflate sub obladuirea oraTului Tomis din eparhia scitilor, pentru fap-
tul ca. aceste preasfinte biserici sent zdruncinate fara intrerupere de incursiu-
nile barbarilor, on de altfel sint chinuite de saracie Si nu pot fi ajutate in alt 20
chip, decit pri 1 mijlocirea iubitorului de Dumnezeu episcop din Tomis, care
este §i orapl de reFdinta civill: hotarim ca acestea sa fie scoase de sub preve-
derile prezentei largi §i sä nu fie deloc supuse constringerii ei, ci sa fa'mina cu
organizare proprie.
I, 5, 12, 17. Tinind seama de faptul ca pe gotii i-am inscris de multe 25
on in rindurile aliatilor credincio0, drora nici natura §i nici viata traits
de ei nu le-a impus asemenea enduri, am hotarit sa le acordam oare-
care clementa, spre a deveni aliati pretuiti, in chipul cum ni se cuvine
(anul 527).
IV, 41, 1, Augustii impdrag Valentinianus, Valens ;i Gratianus catre 30
Theodotus, comandant militar. Nimeni sa nu aib5. dreptul de a transporta in
tinuturile barbarilor vin, ulei §i bauturi, nici macar de gust sau macar pentru
destin.atii comerciale (anii 370-375).
2. Impdratul Marcianus augustul ate propretorul Constantinus. Barbari-
lor din afara, de once neam, care vin in aceasta preasfinta cetate in chip de 35
soli sau in oricare alts misiune, on in deosebite alte orae Si locuri, nimeni
sa nu cuteze a be vinde zale, scuturi, arcuri, sageti, sabii sau once alt soi de
arme si nici un fel de proiectile §i sä nu fie instrainata de catre cineva nici ma-
car o bucata de fier, lucrat sau Inca nelucrat ; dci e lucru vatamator pentru
irnparatia romana si foarte vecin cu tr5.darea ca sa inzestram pe barbari cu 40
arm dh care sa cade sa dues lipsa, spre a-i face mai puternici. 1. Daca va vinde
cineva in once loc un anumit soi de arme barbarilor strain, de once neam ar
fi, impotriva poruncilor pietatii noastre, hotarim sa-i fie confiscate imediat
toate bunurile §i sa fie date fiscului, iar el insu0 sa fie supus pedepsei capitale
(anii 455-457). 45
www.dacoromanica.ro
374 CORPUS IURIS CIVILIS
X,27,2,10(3). Imp. Anastasius A. Matroniano pp... 'AU& Tata xco-

pig Tfig Opcoaxfig Stotxfp:rson VEVOELOUTTITat. eV Oparrj yap, tiretSii 06K Etc
notaripov cimpapstat -ca Sip.Ocrta, Sta to rrpoccdoet Taw PapPaptx6v 1966w
aarroMvat Tobc yscopyobc Kai pfi apxstv tfiv tv Et Sun auvtastav Tag ma'
5 ainfiv iSpuptvotg crwandnatc, tact narrow plakov arccaptcpsaaat sic aintjv (rya-
TIMM& Tamara &dm tart amextjg Item yivsa0at, tirstSii IA tvStxstat Sixa
o-uvcovfjc arcorptcpso-Sat Tobc tv alma o-rpartdnag tv tfccivri TOIVUV to Stotictiost
fi ptxpt ofutspov xpateita) auvfiasta, brcoxetittvow tad tthv Ittraipaw 'Et cruvriacia,
rrpotspov gtvtot Ica To% cruvtascrtalg waT To% tp.rcOpotg xatal3aAloptvou Tot)
10 trig cruvcovqc xpucriou kv si)o-ra3gotg vogio-pao-t Kai 613pgotc, rat oiitcog &n em
arcattougtvcov aStacrwocpcog rat grigicog T6 cISog cimptpetv, tot) St Tata rcapa-
Paivovtog wig ainotg exatgiotg brcoxstptvou. 11. Bartov yap Ltd Trig 1Stcourrig
tgrcopeiag pal.kov wig o-tpatt6rratc rat Tobg eprcopoug xopriyelv Tag avarcatag
ainOv arccapocpag. 12(4) 'Eav St ROTE Sta mac rrokstg IA Ixoixrag attawmaxpfi-
15 paw pfrs tttpco0ev sinropo6aag avayxri ytyovs cruvcovfiv rcotfiaaaaat, ttcrtco
get, Tag apxoucrt Tainriv notstv, tv On St tri tvopia -dig rceaccog vqg TOO o-itou
Scoptvrig rat tv Tag ainflg opiotc, rat -Kara Tel ty Tag -cOrrotg xparavta rata
xcapov ttplipata Tato St rcapacpaatrttcoaav rat of nattpsc Tthv icasaw Kat
rag E'repog Tfig cruvawfig rcpovoobttsvog.
20 XI 52 (51), 1. Impp Theodosius Arcadius et Honorius AAA. Rutino
pp. Per universam dioecesim Thraciarum sublato in perpetuum humanas
capitationis censu iugatio tantum terrena solvatur. 1. Et ne forte colonis
tributariae sortis nexibus absolutis vagandi et quo libuerit recedendi facul-
tas permissa videatur, ipsi quidem originario iure teneantur, et licet condi-
25 cione videantur ingenui, servi tamen terrae ipsius cui nati sunt aestimentur
nec recedendi quo velint aut permutandi loca habeant facultatem, sed posse-
ssor eorum iure utatur et patroni sollicitudine et domini potestate. 2. Si quis
vero alienum colonum suscipiendum retinendumve crediderit, duas auri Li-
bras ei cogatur exsolvere, cuius agros transfuga cultore vacuaverit, ita
30 at eundem cum omni peculio suo et agnatione restituat.
XI, 54 (53), 1. Impp. Leo et Anthemius AA. Nicostrato pp. Orientis.
Si quis post hanc nostri numinis, sanctionem in fraudem circumscriptionemque
publicae functionis ad patrocinim cuiuscumque ccnfugerit, id, quod hums
rei gratia geritur sub praetextu donationis vel vEnditionis seu ccnductionis
35 aut cuiuslibet alterius contractus, nullam habeat firmitatEm: tabellicnibus,
qui talia instrumenta efficere ausi fucrint, bcnorum proscripticne plectcndis,
qui tamen scientes ausi fuerint huiusmodi instrumEnta ccnscribere: vicis
etiam vel possessionibus ad patrocinia ccnfugi cntium publico vindicandis.
1. Eae autem personae, quae contra publicam commoditatEm in clien:
40 elam suam suscepisse collatores detectae fuerint, nobiliore s quidem centum
librarum auri condemnationem subire cogE ntur, mediocris vero fortune
facultatum suarum amissione plectentur: eadem poEna multandis etiam
his, qui intercedentes ministerium suum huiusmodi nefariis actibus improba
mente praebuerint.
45 2. Quam formam ex eo quidem tempore, quod sacra ccnstitutio a divae
memoriae Marciano promulgata continet, id est in Thracia quidem diocesi
www.dacoromanica.ro
CORPUS IURIS cnnus 375
X, 27, 2, 10 (3). Imparatul Anastasius augustul caltre propretorul Matro-

nianus....Dar acestea au fost rinduite in afara diecezei Tracia, caci in Tracia
dajdile nu sint oferite in intregime, deoarece numarul agricultorilor s-a mic-
§orat din cauza nkv.lirilor barbare, §i nu ajunge contributia in natural pentru
Wenii aflati in ea ; §i mai mult ca oridunde, pentru hranirea unitaltilor mili- 5
tare din ea, e nevoie sal o stringem cu multi grija, deoarece nu putem heath
soldatii de acolo falra sal facem si cumparaturi. Ap.clar in aceasta dieceza sä
raminal in vigoare obiceiul de pins acuma, caruia i-au fost supu§i §i negustorii,
dar atit stringatorilor de dajdi cit Si negustorilor sal li se dea mai intli aur
curat in moneda bine cintarita pentru cumparaturi, §i numai ask sal h se cearal 10
s5,0 aduca contributia, faral inconjur §i teams, iar cel care calcal aceste hota-
riri sa fie supus la aceea§i pedeapsa. 11. Caci e mai bine ca in loc de negot pri-
vat sal aduca Si negustorii cele de trebuintal pentru nevoile soldatilor. 12 (4)
Cind insal in anumite ora§e, care n-au bani pentru grin §i nici alte mijloace,
se ivqte nevoia de a face cumparaturi, sal le fie ingaduit conducatorilor sal 15
faca acest lucru, dar numai in orapl care are nevoie §i in cuprinsul hotarelor
sale, si numai cu preturile in vigoare in locurile respective §i in timpul acela. Acest
lucru sal -lpalzeascal §i senatorii ora§elor §i oricine va avea grill de cumparaturi.
XI, 52 (51), 1. Augugii impiirati Theodosius, Arcadius gi Honorius ccitre
propretorul Rufinus. In toata dieceza Traciilor a fost inlaturata pentru tot- 20
deauna darea pe cap de om Si se aplica numai darea pentru pamint. 1. $i pen-
tru ca muncitorilor de pamint, eliberati de obligatia unui tribut, sal nu h se
paral ca le este ingaduit sal rataceasca §i sal se retrag5 unde vor, sal fie constrimi
prin dreptul de la origine: de§i, prin conditia lor, par liberi, sal fie totu0 soco-
titi ca sclavii pamintului pe care s-au nalscut Si sal nu alba: libertatea de a se re- 25
trage unde vor sau de a-§i schimba locurile, iar proprietarul lor sal aibal §i
drept de patronaj §i puterd de stalpin. 2. Daca insa cineva va socoti nimerit
sal primeascal sau sal retina la el un muncitor de pamint venit de aiurea, sal
fie silit sal plateasca doug livre de aur aceluia care a fost lipsit de un lucrator
al ogoarelor sale, §i apoi s5.-1 restituie impreunal cu tot ci§tigul si neamul sau. 30
XI. 54 (53), 1. Auguctii impirafi Leo si Anthemius ccitre Nicostratus,
propretorul Orientului. Daca, dupk aceasta hotarire a sacrei noastre autori-
tati, va cauta cineva sal recurga la patronajul cuiva, pentru a in§ela Si scapa
de slujba0i publici, atunci lucrul obtinut in urma acestui fapt, sub forma
de daruri, vinzare, inchiriere sau oricare alts intelegere, sal nu alba nici o 35
valabilitate: notarii care vor indrazni sal Leal asemenea acte sal fie supu§i
prescriptiei bunurilor, §i anume cei care vor cuteza sal scrie cu bunk §ti-
into astfel de documente, iar satele sau posesiunile care recurg la patronaje
sä fie revendicate de caltre autoritatile publice. 1. Iar persoanele care vor
fi descoperite ca au primit fugari in clientela lor, in detrimentul binelui 40
ob§tesc: cei nobili sal fie siliti sal plateasca o condamnare de o sutal de livre
aur, iar cei de mijloc sal fie pedepsiti cu pierderea averilor ; cu aceea0 pedea-
psk sal fie infruntati si cei care in mod necinstit se pun in slujba unor fapte
nelegiuite in felul acesta.
2. Hotarim ca legea de fats sal aiba valoare Si sal fie aplicat5. 45
din momentul marcat in decretul sacru promulgat de catre Marcianus,
cel de sfinta amintire, adica in dieceza Tracia de acum treizeci de
www.dacoromanica.ro
376 CORPUS IURIS CIVILIS
abhinc annis triginta, hoc est a consulatu Aetii iterum et Sigisbuldi, in Orien-
tali vero et Aegyptiaca et Pontica et Asiana diocesi viginti acto, hoc est a con-
sulatu Cyri valere atque exsecutioni mandari praecipimus. D. K. Sept. An-
themio A. II. cons. [anno 468].
5 XII, 39, (40), 2. Imppp. Valens Gratianus et Valentinianus AAA.
Modesto pp. Provinciae Thraciarum per viginti iuga seu capita conferant
vestem: Scythia et Mysia in triginta iugis seu capitibus interim annua so-
ilutione dependant: per Aegyptum et Orientis partes in triginta terrenis iu-
gis, per Asianam vero et Ponticam dioecesim ad eundem numerum in ca-
10 pitibus seu iugis annuae vestis collatio dependatur... D. V. id. Aug. Hiera-
poli Gratiano A. IV et Merobaude vc. cons. [anno 377].
IU STINIANI NOVELLAE
VIII Notitia. I-vo bmg Tqc nap' ethavic T8v brcaretayuEvcov apxclv 4E1-
%06o-rig napexsaaat Abyo) auvri9Ei8v noo-orritog, [rrapa] T6v Tag etpxag kovraw
obSevog ToXilthytog Trap& Tat npoysypauggva Orm WM/ OlitE Sobvai Tt ICA.LOV...
15 Kai 5out etpxai brratucat trot xovcroukaptat...
47. 'Axe) tot5 apxovroc Muaiag 5euttpag artog wig neptlAbrrotg xaptou-
Xapiotg Tptoi To0 Ssiou xouf3ouxXelou volt. 9',
.r4S nptuirripio? Taw Xaurcpotarcov Tptpobvcov votapicov you. te',
T6) aka Poi-PO volt. y',
20 to TgEl. Tti5V IVO040VITCOV enetpXCOV ince') npoatayttatog volt. X.;'.
48. 'Aito To0 dpxorrog ExuOiag ofito)g. Tols nept(3Xeirtoic xaproukapiotg
aptxtrripiai Why kaurpotaraw Tpt-
cptai 'rob OEiou ICOUPOUICXCi011 VOil. 0', r
poiweiv votapiew volt. is', TO aka Gone & volt. y', tfj Ta4st Taw ev8o4o-
tattov eitetpxow &Tref) iipocrtetypatog volt. Dat. XII. k. Mai CP Belisario
25 (v. c.) cons. (a. 536).
XI. De privilegiis archiepiscopi Primae Iustinianae. Idem A. Catelliano
viro beatissimo archiepiscopo Primae Iustinianae.
Multis et variis modis nostram patriam augere cupientes, in qua prima
deus praestitit nobis ad hunc mundum quem ipse condidit venire, et circa
30 sacerdotalem censuram earn volumus maximis incrementis ampliare: ut Primae
Iutinianae patriae nostrae pro tempore sacrosanctus antistes non solum
metropolitanus, sed etiam arhiepissopus fiat, et certae provinciae sub eius
sint auctoritate, id est tam ipsa mediteranea Dacia quam Dacia ripensis nec
non Mysia prima et Dardania et Praevalitana provincia et secunda Macedonia
33 et pars secundae Pannoniae, quae in Bacensi est civitate. 1. Cum enim in
antiquis temporibus Sirmii praefectura fuerat constituta, ibique omne fuerrat
Illyrici fastigium tam in civilibus quam in episcopalibus causis, postea
autem Attilanis temporibus eiusdem locis devastatis Apraeemius praefectus
www.dacoromanica.ro
ani, §i anume de la _consulatul lui Aetius pentru .a doua oara. §i 'al lui
Sigisbuld, iar in dieceza orientala, in. Egipt, in Pont, Si in Asia de acum
douazeci 4i opt de ani, §i anume de la consulatul .Cyrus. Datil la calen-
dele lunii septembrie sub consulatul augustului Anthemius pentru a doua oari.
(anul 468). , ,
XII, 39 (40), 2. Augu,stii implirati Valens, Gratianus Si Valentinianus 5

catre profiretorul Modestus. Provinciile Traciilor sä stringa imbr5.caminte pe
douazeci de jugare sau capete ; Scitia si Moesia sa plateasca o dare anuala pe
treizeci de jugare sau capete ; in Egipt Si in partile Orientului sa se dea o
contributie anuala in imbracaminte. pe treizeci de jugare de pamint, iar In
diecezele Asia Si Pont pe acela0 numar de capete sau de jugare... Datil 10
cu cinci zile inainte de idele lunii august in Hierapolis sub consulatul augus-
tului Gratianus pentru a patra card p: a stralucitului Merobaud (anul 377).
NOVELELE LUI IUSTINIAN

VIII. Nota. TrWiintare despre sumele care, potrivit obiceiului, se cuvin
a fi luate de catre fiecare din demnitatile subalterne. Nimeni dintre cei care 15
detin demnitati sa nu cuteze a lua §i a da mai mult decit sumele prescrise...
Demnitatile consulare...
47. De catre conducatorul din Moesia secunda in felul acesta: celor
trei onorati chartularii din sacrum cubiculum 9 nomismata, lui primicerius
ai stralucitilor tribuni notari 15 nomismata, ajutorului sau 3 nomismata, 20
orinduirii preavestitilor eparhi dupa dispozitii speciale 36 nomismata.
48. De catre conducatorul Scitiei in felul acesta: onoratilor trei char-
tulari din sacrul cubiculum 9 nomismata, lui primicerius al stralucitilor tri-
buni notari 15 nomismata, ajutorului acestuia 3 nomismata, orinduirii prea-
vestitilor eparhi dupa dispozitii speciale 36 nomismata. Data cu §aptesprezece 25
zile inainte de calendele lunii mai in timpul consulatului vestitului barbat
Belisarius (anul 535).
XI. Despre privilegiile arhiepiscopului din Prima Iustiniana. Acela0
(imparat) catre A. Catellianus, prea fericitul barbat arhiepisc'op al Primei
Iustiniana. 30
Dorind sa ridic prin multe §i deosebite cai patria mea, in care dumnezeu
mi-a harazit sa viu intii in aceast5. lume, pe care a creat-o el insui, vreau ca
in privinta supravegherii sacerdotale s-o maresc cu cele mai Inalte demnitati,
In asa fel ca sfintitul episcop de acuma din Prima Iustiniana a patriei mele
sa devina nu numai mitropolit, ci si arhiepiscop; si sa se afle sub obladui- 35
rea sa anumite provincii, adica atit Dada mediteraneana fnsasi cit Si Dacia
ripensis, Moesia prima, Dardania, provincia Praevalitana, Macedonia secunda
§i partea din Pannonia secunda, care se afla in civitas Bacensis. 1. CAci in
timpurile vechi prefectura fusese rinduita la Sirmium si acolo unde se aflase
cea mai inalta autoritate a Illyricului, atit pentru pricinile civile cit §i pentru 40
cele episcopale. Dar dupa aceea, in vremurile lui Attila, cind localitatile de
acolo fusesera." pustiite §i Apraeemius, prefectul pretoriului, venise ca refu-
www.dacoromanica.ro
378 CORPUS IURIS CIVIL'S
praeterio de Sirmiana civitate in Thessalonicum profugus venerat, tunc ipsam

praefecturam et sacerdotalis honor secutus est, et Thessalonicensis episcopus
non sua autoritate, sed sub umbra praefecturae meruit aliquam praerogativam.
2. Cum igitur in praesenti deo auctore ita nostra respublica aucta est, ut
5 utraque ripa Danubii iam nostriscivitatibus frequentaretur, et tam Viminacium
quam Recidiva et Litterata, quae trans Danubium sunt, nostrae iterum dicioni
subactae sint, necessarium duximus ipsam gloriosissimam paefecturam, quae in
Pannonia fuerat constitutam, iuxta Pannoniam in nostra felicissima patria col-
locare, cum nihil quidem magni distat a Daciamediterranea secunda Pannonia,
to multis autem spatiis separatur prima Macedonia a Pannonia secunda. 3. Et
quia homines semper bellicis sudoribus inhaerentes non erat utile reipublicae
ad primam Macedoniam per tot spatia tantasque difficultates venire, ideo
necessarium nobis visum est ipsam praefecturam ad superiores partes trahere,
et iuxta earn provinciae constitutae facilius sentiant illius medicinam. 4. Et
15 ideo tua beatitudo et omnes praefatae Primae Justinianae sacrosancti antis-
tites archiepiscopi habeant praerogativam et omnem licentiam suam aucto-
ritatem eis impertire et eos ordinare, et in omnibus supradictis provinciis
primum honorem, primam dignitatem, summum sacerdotium, summum
fastigium: ut a tua sede creentur et to solum archiepiscopum habeant, nulla
20 communione adversus (eos > Thessaloniciensi episcopo servanda ; sed to ipse
et omnes Primae Justinianae antistites sint eius iudices et disceptatores :
quicquid oriatur inter eos discrimen, ipsi hoc dirimant et finem ei imponant
et eos ordinent, neque ad alium quemdam eatur, sed suum cognoscant archie-
piscopum omnes praedictae provinciae, et eius sentiant creationem, et vel per
25 se vel per suam auctoritatem vel clericos mittendos habeat omnem potesta-
tern omnemque sacerdotalem censuram et creationis licentiam 5. Sed et in
Aquis, quae est provinciae Daciae ripensis, ordinari volumus a tua sancti-
tate episcopum, ut non in posterum sub Meridiano episcopo sit constituta:
sed Meridianus quidem maneat in Meridio, nulla ei communione cum Aquis
30 servanda ; Aquensis autem episcopus habeat praefatam civitatem et omnia
eius castella et territoria et ecclesias, ut possit Bonosiacorum scelus ex ea
civitate et terra repellere vel in orthodoxam fidem transformare.
6. Ut igitur sciat beatitudo tua nostri numinis dispositionem, ideo prae-
sentem legem ad tuam venerabilem sedem transmisimus, ut in perpetuum
35 tale beneficium habeat patriae nostrae ecclesia in dei omnipotentis gloriam
et nostri numinis sempiternam recordationem.
7. Quando autem tuae sedis gubernatorem ab hac luce decedere
contigerit, pro tempore archiepiscopum eius a venerabili suo concilio me-
tropolitanorum ordinari sancimus, quemadmodum decet archiepiscopum
40 omnibus honoratum in ecclesiis provehi, nulla penitus Thessalonicensi epi-
scopo neque ad hoc communione servanda. Beatitudo igitur tua quae nostra
sanxit aeternitas modis omnibus ad effectum perducere non differat.
Dat. XVIII. Kal. Mai (Belisario v. c. cons.) (a. 535).
www.dacoromanica.ro
giat din cetatea Sirmium la Salonic, i-a urmat atunci prefecturii §i demni-
tatea sacerdotala, iar episcopul de Salonic a dobindit o situatie privilegiata,
nu prin autoritatea sa, ci sub umbra prefecturii. 2. Dar, fiindca in timpul
de lack cu ajutorul lui Dumnezeu, statul nostru s-a merit, a§a ca amindoul
*muffle Dunarii sint populate acum cu cetati de ale noastre qi alit Vimina- 5
cium cit Si Recidiva §i Litterata, care se gasesc dincolo de Dunare, au fost
supuse din nou stapinirii noastre, am socotit necesar sa a§eze.'m linga Pannonia,
in prea fericita noastra patrie, inse.' preaglorioasa prefecture, care fusese
rinduita in Pannonia, deoarece Pannonia secunda nu se afla la mare depa'r-
tare de Dacia mediterarteana, dar Macedonia prima este despartita de Pannonia 10
secunda prin spatii intinse. 3. Si, deoarece nu era lucru folositor statului,
ca oamenii aflati mereu in sudorile razboaielor sa vine: pins in Macedonia
prima, peste intinderi atit de man §i prin atitea greutati, ni s-a parut necesar
sa mutant insa§i prefectura in p5.rtile mai de sus, pentru ca provinciile rinduite
linga ea sa-i simta alinarea mai upr. 4. ,Si de aceea, cuvio§ia ta §i toti 15
sfintii arhiepiscopi conducatori ai pomenitei Iustiniana prima s5. aiba prero-
gativa §i toata libertatea de a le imparti autoritatea i de a-i orindui, §i de
a avea in toate provinciile amintite mai sus cea dintii cinste, cea dintii
demnitate, cea mai inalta functiune sacerdotala, cea mai inalta treapta :
sa fie ale§i de scaunul tau §i numai pe tine s5. to aiba arhiepiscop, fare sa 20
pastreze nicio legatura cu episcopul din Salonic ; ci to insuti i toti episcopii
Primei Iustiniane sa le fie judecatori i arbitri: once neintelegere s-ar ivi
intre ei, numai acqtia s-o impiedice §i sa-i puna capat, sa-i rinduiasca i
sa nu mearga la altcineva, ci sä-1 recunoasca drept arhiepiscop al for toti cei
din provinciile amintite i sa-i simta autoritatea de a alege ; §i fie prin 25
sine, fie prin autoritatea sa on prin trimitere de clerici sa aiba toata pute-
rea i tot controlul sacerdotal Si liberatea de a alege. 5. Dar i la Aquae,
care se afla in provincia Dacia Ripensis, voim sa fie rinduit un episcop de
catre san.ctitatea ta, in a§a fel ca pe viitor sa nu mai fie sub episcopul din
Meridium ; ci Meridianul sa ramina in Meridium, dar sa nu pastreze nici 30
o legatura cu Aquae ; iar episcopul din Aquae sa aiba numita cetate §i toate
castelele, teritoriile i bisericile ei, spre a putea izgoni din acea cetate i
de pe acel pamint faradelegea bonosiacilor §i a o aduce la credinta cea mai
adevkata.
6. Deci pentru ca sfintia ta sa cunoasca hotarirea puterii noastre supre- 35
me, am trimis venerabilului tau scaun prezenta lege, pentru ca biserica patri-
ei noastre sa aiba pe veci aceasta binefacere spre gloria autotputernicului
dumnezeu §i pentru eterna amintire a puterii noastre supreme.
7. Iar cind stapinului acelui scaun ii va fi dat sa paraseasca aceasta
lume, hotarim ca la timp potrivit episcopul sa fie rinduit de venerabilul 40
sobor al mitropolitilor, cum se cade unui episcop sa fie inaltat in cinste
§i in toate bisericile, fare sa se pastreze nici pentru aceasta vreo legatura
cu episcopul din Salonic.
Deci sfintia ta sa nu intirzie se.' duel la indeplinire in toate chipurile
cele hotarite de eterna noastra putere. 45
Dat la 16 aprilie (sub consulatul preailustrului barbat Belisarius) (anul 535)
26 Izvoarele istoriei Romiaiei c. 211
www.dacoromanica.ro
380 CORPUS IURIS CIVYLIS
XVII, g. 117, 39-41. Mandata principis'EV 6V6perit totS Sean &too 'Inao0
Xptato0 TOGS 0605 Ill.i8v Airroiprirev Kataap .orlAdritoc 'Iouo-Tivtavec ,'AX,apavixec
rotatKog. dopayytxdc repliavtKog 'Avuxec 'AXavtKog BavSal,tx6c 'AcpptKavoc-
ei)ael3fIg sinuxfjc EvSo4og vuordig gponatotxog act alf3acrrog Agyouo-rog.... p.
5 127,10 Dat. XVI. K. Mai CP. Belisario v.c. cons [anno 535]...
XXVI, p. 203, 1-11. Rept To0 Imaiteipog Op4Krig. Myroxpecteip 'Iaucrrt-
vtavog Agyouatpc..'lithvvia T6,S Iv8o4ordtg.) Linipxqi tOv tep65v Tfig 'Ea> npattcor
pion, to p . &no b7tEICOV Kai natpixicp. .
cIlpoofµlov >. 'Exetvo silo ,...4vcopoXoyriptvoiv Lath/ &rump, el' tic Trio Opcx.65v
10 ovogy.creie xd>pav, ehabg ouvstatpxetat Tc X6yq.) Kat Tic &Spell:cc Kat csrpatico-
TtKo0 nkfiaoug xai noktpxov Kat Ong Evvota Tata yap tyysvtre Kat ndtpta
T.1 xcbpg Kaatcrrrixev iKeivTj...(p. 209, 6-19). Dat. XV. K.. Ian. CP. Beli-
sario c. c. cons. [anno 535]
Act [St;] naptxeo-aat t apaiteipt Op(crng- 15ntp avv6vcov Kat Ka/Etta:V.6\1(0V
15 Kat lourq.; napawurg sol. CCC.
TO ed'roO naptSpq.) so. 1. LXXII
TF ainoti Tet4et auri lib. II,
Act St akev napaxetv irpocpeccret csupf36Xcov oiStoig Toil 1teptf3Xtirrotg xap-
Toukaptotg Tptcrt TotS aciou icoul3ovaelou sol. IX
20 TA n.,irptutKripiq) Tthv XajlapaTaTOW tptPoUvcov VOTapiaW Kai 'wig XatepKouXtatoic
sol. XXIV
Tgi Ponaciiaino6 III
Tij Ta41, Toil/ LvSo4ovitcov eirapxow imp npoarayukaw Kai mimic It pas at-
.riag sol. XL.
25 XLI, p. 262, 5-30. 'H Stecta4tg npog Bovov xolatcrrova 4tpxytou 'Carrel
Tag txxXlitoug etito To 5v ntvre Imapxtthv Kapiag xat Kimpou Kai T65v KuKlaSeiv
vrmisiv Kat Muciag Kat Exuatag, papa TiV1. Set Ta6Tag 4e.rdcecsaat.
`0 autos pacraebg Bovq) TO EvSoardtcp Kotalacovt 'buaTtvtavitS sUpxyrou.
dipootutov.> 'gauzy itpthriv SEiav nenotiptvot Statatv, Kaa' fly Tfj ara
30 gv8oVrtritt napaSeSeoKagev Tag 7C6VTE 'mina; tnapxiag, Kapiav Kat Kimpov
Kai Tag Iv Kinacp xeigtvag vticroug Kai npOg ye Muaiav 're Kai IKuatav, Op' c! t8
Tasty &nag into Tij aij LvSoWrirt. npouatvreg 8CITE xat Tag tratrcoug Two-
Rtvac Sixag Kath Tag etpflutvag Inapxiag prixtxt irpOr; Tobc LvSo4askoug fip6v
Lnitpxoug, Zak& irpog sty criiv avant tureaaat usyakoirptnetay. 'ErcetSfi TO1VUV
35 no,..1 of apocrilkaov fully T6v LK Kapiag Kat TOSou Kat Kinspou Suaxepaivovreg
Kai (pecaKovteg avaymgecraat noXX(ixic Kai XEtp.thVOg 6pcg. ytveaaat KaTa Tfw
IKU&BV Kai MuoZv, Evaa Sidystg, xecKeto-e Tag IKKA,litoug lo-oic oat bittp p.eyeaew
xprigetroiv eyyui.ive4etv, Kat xtvauve6etv Kat Tcadyri Stanepavtag liaKpe. Kat expt-
Kvotitvoug sic xcbpag biro Pappapcov IvoxXouptvag, Stec Totito auveiSopev rOvSe
40 Toy vouov ypdwat itpec TI)V criiv IvSoUcrita Coate ubv µiv EK ixuatag Kat Muo-tag
Sudiiv cbg ex yettovew oba(bv Trio aftv Orrepoxfy xaa' t autrjv axpoilaaat, Taw St
aXkcov, TOUTEaTt TOW and Kapiag Kat TOW elpillitvcov vlicrow Kat Kfgcpou
(einep its Ltpxlc aiitat napes. Toic LvEiootatotc fiuthv Enapzoic ilycoviCovro,
LK ado:cc xeXe6crecog tithv rcapaSeSogvat 't4 rg Ircapxiag dpxovn), EL
45 utv abrOg LvSigoilig tam) Ttj fiaaaiSt noket. iced &nag tIrco aot xtvetaaat iced
www.dacoromanica.ro
XVII, p. 117, 39-41. Decretele imiiratului. In numele stapinului lsus

Hristos Dumnezeul nostru, imparatul Caesar Flavius Iustinianus alamanicul,
goticul, francicul, germanicul, antul, alanicul, vandalicul, africanul, evla-
viosul, fericitul, stralucitul, victoriosul, purtatorul de trofee si vesnic vene-
ratul august . .p. 127, 10. Dat la 18 aprilie in timpul consulatului preailustrului 5
barbat Belisarius (anul 535).
XXVI, p. 203,1-11. Despre pretorul Traciei. Imparatul Iustinian augus-
tul catre Ioarmes at doilea prea stralucit eparh ale sacrelor pretorii din Ori-
ent, exconsular si patricius.
(Cuvind Inainte). E un lucru de netag5.duit, ca, daca zice cineva Tra- 10
cia, ne vine imediat in minte si ideea de barbatie, multime de osti, razboaie
si lupta: caci acestea sint inascute si -si au patria in tara aceea... (p. 209,
6-19). Dat la 17 mai in timpul consulatului preailustrului barbat Belisarius
(anul 535).
Trebuie acordate pretorului Traciei: 15
pentru aprovizionari, capete si alta mingliere 300 de solidi
asesorului sau 72 de solidi
orinduirii sale 2 livre de aur.
El trebuie sa acorde cu ocazia intilnirilor in felul acesta:
onoratilor trei chartulari din sacrum cuhiculum 9 solidi 20
lui primicPrius si stralucitilor tribuni notari si
secretarilor 24 solidi
ajutorului sau 3 solidi
orinduirii preavestitilor eparhi dupa dispozitii si din
oricare aka cauza 40 solidi 25
XLI, p. 262, 5-30. Dispozitia catre Bonus, cvestorul armatei, stabileste
de catre cine trebuie cercetate apelurile din cele cinci eparhii: Caria, Ciprul,
insulele Ciclade, Moesia si Scitia.
Acelasi imparat care Bonus, preavestitul cvestor al armatei lui Jus-
tinian. 30
(Cuvind inainte). Stim ca am luat de curind o sacra hotarire prin care
am incredintat preastralucirii tale aceste cinci eparhii, Caria, Ciprul, insulele
Ciclade, apoi Moesia si Scitia, spre a sta sub obladuirea preastralucirii tale,
adaugind ca si apelurile judiciare din amintitele eparhii sa nu mai fie
trimise la preavestitii nostri eparhi, ci la preavestita ta marinimie. 13. Dar 35
pentru ca au venit la not Area multi oameni nemultumiti din Caria, Rodos
si Cipru si ne-au spus ca sint siliti sa se duc5. de multe on si in timpul ier-
nii in tinutul scitilor si moesilor, unde te afli tu, ca introduc acolo apeluri
pentru lucruri neinsemnate, ca ajung in primejdie si, dupa ce strabat mari
intinse, sosesc in niste tinuturi molestate de catre barbari; de aceea am hota- 40
rit sa trimitem preastralucirii tale aceasta lege, ca inaltimea ta sa asculte de
fata pricinile din Scitia si Moesia, care sint apropiate, iar pe celelalte, adica
pe cele din Carla, din insulele amintite si din Cipru (pentru ca au lost dez-
batute de la inceput in fata preastralucitilor prefecti, iar apoi din sfinta noa-
stra porunca au fost incredintate conducatorului provinciei), daca te gasesti 45
tu insuti in aceasta cetate de resedinta, sa fie promovate si cercetate si
www.dacoromanica.ro
382 CORPUS IURIS CIVIL'S
getaCccrat dila T45 IV500TaTO,) xotaicruopt toe &jou 1iµbv nakatiou Iv &mpg,
auditoricp, xaadrcep xat 6 Ent talc Liaafitotg xeigevog bcrywysTtat vOtcog 1. et
St ainog tni Exuaiag xat Mucriag StatpiPotg, TO toy tonov nkripobvtt toy o-6v
turret tabtriv 'rely ebSaigova 7to2c,tv npocrayeaSat tag tcptaetg, navtcog !Arcot yt-
5 v4c
A evov draw aucc T6 IvSootatc1) li.t v xotaiatavot Tfc inco8to-ecog axpeicr3cct
ccatec taw toto6tcov geteccreaw crxripa, Kai µ1j tobg avapeorcoug Tag etplutvag 6no-
gtvetv Suaccokiag, 01,5 bre aim* icolvfj xatec To Eunpoaaev flirty etprflatvov
xpiveo-aat, Stec to napaatfivat fluty oiitco tgat Toy vOi.cov, 6SITTE Acta nXeiovOg Tg
)(at gei4ovog tucptDeiag Kat ai)8evtiag tag incotascg ecycoviCeo-aat. 2. Et St autos
10 Soing toy Succco-tijv L711. toiv eipiutvcov Eurtpocr3ev Inapxubv, 0 'dor tci4tv t Taxon/.
Trjv ofty Kara "[AV ENaiii0Va 7a 520.V dtxpoacretat, icaadc xat 7tt T&V tV5040TaTCOV
ticapxaw vevogtotat. (p. 263, 1-7) Et vt VTOL cipx&qvat napoi T af3 tv8o6trvtt.
crupPaii3 rely Sixiv tvta6a cbg elicog El5ptcricoutv1i, elm Iv utak° Sta Tag at pa-
ttoyructic Scutecvag tKSigificrat, TainTIV eLVInTEpaETCOg nkripot5aat nap& 'r4 T1)V
15 otv Ex0VT1. TettV, ccaaanep aimIg Kai airtog Accpocb El St g dcpxfig of> napec totg-
tvSootatotg tracpxotg Tj Ecpsatg Ex maw trtapxubv aventtuceto, (Da' Etc Etepov
Smacrtflptov, tfiv apxatotnta navtaLg oU ccatviogev.
<Erraoyog.> Ta TOiVIN nccpautdvta fluty xat Sta tot1Se -cob SEiou SriXo6geva.
vOgou 1i aft ZV60toTlig Epyos) Kat ntpatt napaSobvat Kat napacpukcittetv etc to,
altEllaaT0). Dat. [XV] K. Sept. CP. imp. dn. Iustiniani pp. Aug.
20 81.11VEICgc
anno XI post cons. Belisanii V. C. anno II ind. I [anno 537]
CXX, p. 578, 1-7. De alienatione emphyteusi rerum ecclesiasticarum. e0
aircog pacraEbg littpcp Ercapxq) npactcopim...
Caput IX (p. 588, 4-8). Talc SE etyccotatacg txxXio-iatg 'OSncro-oiS xat TORacog
25 TOV ItokEOW t7t1107101.1.EV EKROIETV itpetwa:ca accivita brttp Trjc td)V atxuaXecnow
avappixrecog, nXfiv Ei µ1j gni Taimj Tfj aiprjaet xtfio-etg ttvtg &uck t Mario-ay,
tqf 4:5 Kata ilTIStVa Tpoirov Tairrag Ex7totcta9at.
(p. 591, 6-7). Dat. VII. id. Mai. CP. imp. dn. Iustiniani pp.
Aug. anno XVIII. post cons. Basilii vc. anno III. (a. 544).
30 CXXXI, p. 654, 15-19. De ecclesiasticis canonibus et privilegiis. '0 air
Ten pacrocEbg nttpq) tar, v6o,cera'o,.) gmipxo? nparravicov...
Caput III (p. 655, 16-22). T6v St Ka VI Ka 1p6V 1111KCtplonaTOV apxtexialconov
TYic npomic louattvcavilg tfig facettpag natpiSog Exetv &et 1)7E6 TTiv 01,KEICEV 8t-
iccuoSocriav tobc erucncoicoug Taw Enapxtbv Acuciag mechterraneas Kat Acuciag
35 ripensias, Praevalecog -Kat Dardaniag xat Mucriag nig civontpag Kat llavvoviag,
Kat nap' aka to6toug xetpotovetcraat, email/ St ono TfSg oticeiag cruvoSou xet-
potovercrac, xat Ev antic talc inroxetutvcug airc6) Incepxiatg toy tOnov tnexetv
ccin6v tot cinoutoX,ncob 'Wong 4povou xatc Ta optaatvta arca tot tcytou nano
BtytMou...
90 (p. 664, 28-30 Dat. XV a Kl. Aprl. CP. imp. dn. Iustiniani pp. Aug. anno
XVIII post. cons. Basili vc. anno IV. ind. VIII [anno 545]
CXLVIII, p. 722, 1-6. 11Ept cruyxwpficrecog Xourd3wv onuocnthv. aoucrrt-
vog Miyouatog EStrrov.> dipooituov.> °Ocrtiv ncpt Ta ICOLVa tcbv npanarcov
www.dacoromanica.ro
si acestea de catre tine impreuna cu preastralucitul cvaestor al dumnezees-

cului nostru palat, in sacrul auditoriu, dupa cum dispune si legea in vigoare
privitoare la apeluri. 1. Iar daca to afli in Scitia si in Moesia, apelurile sä
fie aduse in fata celui care iti tine locul in aceasta fericita cetate ; in genere
deci cel care se afla impreuna cu preastralucitul nostru cvestor sä asculte ceea 5
ce i se pune sub cercetare, dupa natura acestor cercetari, si s5. nu mai sufere
oamenii neplacerile amintite, ci sa fie judecati de acestia impreuna, dupa
cele spuse de noi mai sus, deoarece ne-am hotarit sa rinduim legea in asa fel,
ca pricinile sa fie dezbatute cu mai multa grija si autoritate. 2. Daca ai dat
tu insuti judecator pentru provinciile amintite mai sus, va audia cel care 10
10 tine locul in fericita cetate, dupa cum este obicei si la preastralucitii
prefecti (p. 263, 1-7). Dad.' se intimpla ca judecata a fost inceputa in
fata preastralucitii tale, care se afla acolo din intimplare, dar pe urma ai
plecat spre a plati cheltuie]ile ostasesti, atunci aceast5. (judecata) sa fie dusa
la indeplinire fara aminare de care cel care iti tine locul, ca si cum ai fi 15
ascultat-o tu insuti. Daca apelul din unele provincii n-a fost trimis de la
inceput la preastralucitii prefecti, ci la alts autoritate judec5.toreasca, noi nu
mai schimbam deloc dispozitiile vechi.
(Epilog). Cele hotarite si 15.'murite de catre noi prin aceasta sfinta lege,
prea stralucirea to sä le treaca la fapt5. si indeplinire si sa caute sa le pastreze 20
gra intrerupere. Dat la (18) august anul XI (de domnie) a preastraluci-
tului parinte, imparat, stapin Iustinian, tats al patriei, suveran, in al doilea
an de consulat al preastralucitului barbat Belisarius, dar prima perioad5. (anul
537).
CXX, p. 578, 1-7. Despre instrainare a si ipotecarea obiectelor biseri- 25
cesti. Acelasi imparat catre Petrus, eparhul pretoriilor
Capitolul IX (p. 588, 4-8). indemnam preasfintele biserici din orasele
Odessos si Tomis sa instraineze imobile pentru rascumpararea prizonierilor
de razboi, in afar de cazurile cind au fost date de ctitori cu specificarea
ca ele nu pot fi insarcinate in nicio imprejurare. 30
(p. 591, 6-7). Dat la 2 mai in al optsprezecelea an de domnie a imp5.'-
ratului si st5.pinului Iustinian augustul, parintele patriei, in al treilea an
de consulat al ilustrului b5.rbat Basilius (anul 544).
CXXXI, p. 654, 15-19. Despre canoanele si privilegiile eclesiastice.
Acelasi imparat catre Petrus preailustrul eparh al pretoriilor... 35
Gapitolul III (p. 655, 16-22). Preafericitul arhiepiscop din momentul
de fata in lustiniana Prima, patria noastra, sa aiba totdeauna sub propria
jurisdictie pe episcopii eparhiilor Dacia mediteranean5., Dacia ripensis, Prae-
valis, Dardania, Moesia superior si Pannonia ; acestia s5.* fie hirotoniti de
dinsul, iar el sa fie hirotonit de catre propriul sau sinod; in eparhiile supuse 40
111i sa aiba acelasi rang cu scaunul apostolic din Roma in conformitate cu
hotaririle date de sfintul papa Vigilius...
(p. 664, 28-30). Dat la 15 martie in al optsprezecelea an de domnie
al imparatului si st5.pinului Iustinian augustul, parinte al patriei, in al optulea
an de consulat al ilustrului b5.rbat Basilius, indictiunea a opta (anul 545). 45
CXLVIII, p. 722, 1-6. Despre scutirea ramasitelor din &rile obstesti.
(Edict dat de imparatul Iustin).
www.dacoromanica.ro
384 CORPUS IURIS ay-1,m
eb0bc K npootpicov tifg fllxrittpag Pacratiag tnotrioigte8a npOvotav TE Kat (moo-

Stjv .rfig napaaokio-rig fitfiv Ix 06o0 noXttsiag xiSbilevot, /4 by .4611 nercpetxattsv
avepbv xateo-tficrattev dnacn...
Cap. I (p. 722, 13-22). Kotvfiv TOiVllV xai Tamp/ figGiv T7iv ebepyartav
5 tic anavtag Inerreivovreg cruyxcopoOttev 'sob npoXaPovtoc xpovou Ittxpt TAg
octavag Intveplio-ecog Kat abtfig 'rob tvecrubtog KOKX00 Ta, ognabileva nap&
T8v OnateX65v Meigi.tata T45 81110(40), Kat 0E07tiCotiev psiSegiav etarrpattv ye-
vaa3at Teiv v Xotn/tcrtv 69e1Xogtvcov 6,xpt Tfig stpriptv-rig Intvegficsecog, cite T1V
yevudiv the 'apt iStxfiv Tp/tr4av to offs tv8o4orritog Tata 60 1) Tfiv apxfiv
io tcbv nap& Tauptolg ispew npattcopiow if Toils tvSo4oTettou 'IoucrrtvtavoiS trcetpxoo
T6v Int Mucriag Kat Extkiag crwatuatuav xatakeyow ij Kai TEw 061COV 71118V
0ricraup8v ij Toils 16pm/two tubv Tapeiou ij 'rob 061ou natputovfouii to veya-
Xonpeirecrairou xoupettcopog Toiv olictOw aXX/t nay Scrov Ev TE xpucrio? Kat etpy6po?
Kai attpotg erSecrt xexpecoatnitavov Etti, 'MOTO nacrt tots 696iloucst o-uncopei-
15 cru, &ate oiSrc yecopyot obte i.u.cracarat obte Imnrceutat obte tu)v of ICEICTIi AVOI.
eio-rwax3ficrovccu. t I otpetX.6}teva rt. Smiooicp Vasigilatct c6v dxpt cf g elpiptvig
tntveilficrson xat abtfig xpOvcov.
(p. 723, 19) D. anno I Iustinou pp. Aug. [anno 566]
CLXIII (p. 749, 16-17). MIR xoutptcrpoO Sigocrubv. tlipooiplov.> I...
0 (p. 749, 23-25) /apex/ Toivuv Tag g710afi ?wog tE xat nobyrpOnoug Tew dvapeortcov
93opag etc tocrobwv Tag rctio-etg Karayayetv bnopiag, 6crce !Ate npocrbSoug
elo-ayetv Siivacr0at wig xerrriptvotg titre ilfiv tag Tifov Srmocriow aircdpKcog et-
crxotgetv copetg, Kat Tabta crwattantrilg te Kat tlg akrig (p. 750, 1-5) mad
Tb dwayKatov npotobcrig San/Lyng gittimpivrig xat crtpoSpa Kat auvokobarig fiptig
25 noXkorg neptppeogtvoug noXtpotg auxvag noteics9at xprwatcov tag tntSoo-etg.
Ap.cptlivijoui.t.sv obv licavag, neic 1tv ytvotw Kat T1V xpeiav nXripthcrat Kat Tthv
bnixbow tijv EvSetav 06panebo-at 7Cpeg noXXet 're pep4outvrig fatly tfig =pi
Terra yveottrig txpettrio-ev 61.aog tb RitUov ape); Taavapconiav iStiv Kat TA; ape-
csKobang 0645 petaSobvat Tot; inTOTagat Portkiag, To St XEDCOV rotc xotvotg
30 Sanavlipacrtv *K 'OW Paaauccbv avretcrayayetv ,5ricraup8v.
Caput I (p. 750, 6-13). 'Ava0tvreg totyapobv Kat wirtiv fgabv Tliv (ppov-
T1Sa 'r4 Seam:5ra Xptat6:), xat nptnovta nplittovt6g tat; napobcratg tic psyearig
toptfig fip.tpatg tob cscotripteoSoug n/t3oug Kat Ifig byiag abto0 dvacrtao-ea>g, npo-
adyogev bnep TO5 no ttthpatog etxbuog ai* xat TO gni ToD napovrog Scopaiv,
35 St' fig concedimus yecopyolg 're Kai auvtaccrralg &cam (Tabtov SL laTLV &Inch/
rot; T6v xcopiaw xupiotg) integrum unum canonem T6v Siwoo-low yopcov [trig]
et; quadriennium Statpougvng, tourtart tfig 'Ay etcratuaoptvng tvettrig
gTC1VEll1(TECOg te-raprqv tobtoo potpav, dig St [Leta tab.cnv Sercettrig Tocrobtov
Etepov Rtpog, ogotcog, Kai tqc eV5EKeETTic <Kat So)Setc&crig> trttvegficrecog elNa
40 tethpyriv votpav, auvairopziouvreg Kat Tas oncocrobv 6110 toirrow itapexpilevag
Tlal auvri8ciag.
II. (p. 750, 14-18). 'Apiegsv St Toinotg Kai to Inximutta to0 Oa-
cravrog xpovou tttxpt ntpatog Tfig aptt napa0o6o-rig quintae Intvettlia6cog,
xat 8ECT/E1401.LEV priS6piav etarrpa4tv yevto-aat Tcbv nap' figOv q>110T41.119/VTOW
45 £60'6138V TEXECTIACITCOV, efts lily Lteyiativ apxfiv 151)4 Tata T&V giva-cokticav lepOv
nparroviow etTe Trjv nap' Pauptolg trcapxourca ij 'city dtpxfiv .t&v vflacov Kai
TOV ant Exuatag 're Kat Muoiag awattcattx6Sv taygatcov ij tag Mac hti6v Xapyt-
www.dacoromanica.ro
CORPUS IURIS CIDILI5 385
(Cuvithlaiainte). Cita pievedere qi stil.c1thnta.'ard'aiatat 145. de Irebtirile

obte§ti chiar §i la inceptiturile domniei noastre, ptirtind grija de statul There,'
dintat noua de Dumnezeu, am'15.'Sat sä vada
. .totildin
_ ceea ce:-am savir0t.
pins acuma...
Cap. I. (p. 722, 13-22). Extindem deci asupra tuturor §i aceasta obl- 5
teasel binefacere- a noastra Si ii scutim pe supui de fama0tele darilor dato-
rate de ei fiscului pentru timpul scurs pita la al optulea an fiscal, Si inclu-
siv acesta, din actuala perioada fiscall decretain sa nu se faca nici o
incasare a rama0telor darilor datorate ping la anul amintit, fie ca acestea
privesc casa de bath generall sau specials a, preamaririi tale, sau conducerea 10
sacrelor pretorii de la illiri, sau comandantul prea ilustrului prefect Iusti-
nian al unitatilor militare din Moesia Si Scitia sau sacrele noastre tezaure
sau preasfinta noastra trezorerie sau patrimoniul sacru sau casele pramari-
tului curator; ci once datorie in aur, argint sau alte forme sa fie iertata
tuturor datornicilor, ass incit nici agricultorilor, nici .celor care iau in armat5. 15
darile, nici arenda0lor pe termen lung, nici proprietarilor sa nu h se ceara
ra.m5.0tele datorate fiscului pentru timpul ping la anul pomenit Si inclusiv
acesta (p. 723, 19).
Data in anul I, al domniei lui Iustin parinte al patriei si suveran (in anul 566)
CLXIII (p. 749, 16-17). Despre stringerea darilor. 20
(Cuvint inainte) ... (p. 749, 23-25). Stim ca distrugerile continue §i
numeroase de oameni au impins ci§tigurile la atita lipsa, incit producatorii
nici nu pot da venituri proprietarilor §i nici nu sint in stare sa plateasca cu
indestulare darile ob§te0i, iar faptul acesta ne creaza multe cheltuieli supli-
mentare pentru intretinerea armatei (p. 750, 1-5) §i alte nevoi curente, 25
fiind ingreuiati de numeroase razboaie Si siliti sa facem o multime de cheltuieli
bane§ti. Ne-am gindit cu grija" cum am face sg ne satisfacem sf nevoile, dar
sa vindecam §i lipsurile supu0lor noWi; §i, dupa ce s-au ivit multe pareri
divergente in aceasta privinta, a triumfat ideea sg avem in vedere mai mult
dragostea de oameni: sa dam supu0lor noWi un ajutor placut lui Dumnezeu, 30
iar ceea ce lipsqte in cheltuielile obte§ti sa fie luat din tezaurele imperiale.
Cap. I (p. 750, 6-13). inchinind deci §i aceasta grija a noastra stapinului
Hristos Si facind cele cuvenite in aceste zile de mare sarbatoare a mintui-
toarelor patimi §i a sfintei sale invieri, ii aducem drept meritata ofrand5.
spre binele statuluisi darul de fata, prin care acordam agricultorilor §i tuturor 35
contribuabililor (e tot una cum am zice proprietarilor de paminturi) o
singura dispozitie de ansamblu cu privire la darile ob§tqti, distribuindu-le
pe patru ani Si anume in indictiunea a noua, care va urma, a patra parte ;
in indictiunea a zecea de dupa aceasta, alts parte la fel; si tot a§a in indi-
ctiunea unsprezece (0 a douasprezecea) cite o p5.trime miqorind totodata 40
gi darile cutumiare care se dau cu prilejul unora dintre ele.
Cap. II. (p. 750, 14-18). Le iertam acestora §i rama0tele din timpul
scurs pink la sfir0tul celei de a cincea perioade fiscale, incheiate de curind,
§i decreta'm sa nu se faca nicio incasare a pioaselor dart iertate de noi, fie
ca acestea privesc conducerea suprema a sacrelor pretorii din Orient, tie pre- 45
fectura din Illyria, fie conducerea insulelor §i a unitatilor militare din Scitia
§i Moesia, fie sacrele noastre case de ajutor, fie alt5. autoritate ; interzi-
www.dacoromanica.ro
386 CORPUS IURIS CIVI'LLS
Tt (Wag '4 Kai dkkriv apxfiv arcayopeUovTec PouXeuTcag Te xat lafprcopert, oxpt-
waptotg Ts xat Ta4dotatc, naXaTivolg TE xat avuTatc, ETt ye pill/ xai 67coUtaatc
tad 7U1VTI, STBAOCTICOV it/ICtiTTiatV TE Kai bisoSor}v 7I0ITIGatlEWil Te xat notouittwp
neptvotatc xpla3at xaTa Taw yecopythv TE xai 67toTeX8v, ii xat Tois Taw xcuptcov
5 8cmr6Tag * * * tic StatpOpouc ix Tay cruyxexowngtvcov 1Alet[tgatow itpoicaTa-
13akof3crtv 67rep ainav ij Kat avmpawficrecog ij lyy()ag Kat oliokoytac kal3otlat
SoMpthc.
<Dat.... April. Tiberii Constantini felicissimi Caesaris anno I. incl. VIII>
[anno 575]
10 Edictum XIII, Caput XI (p. 785, 12-27). CO ctineg liacraein> 'Icoavvo
T45 EV6040TaT(1) Eltdp Xg) TaV avaTa.txthv tepthv npatToviow.
`1-Itte Ic 81 8ecrnicopev, avayrqv Exetv Toy nspifIXerTov a6youcrTaXtov xat
btapiwetv Totg TE Trap& to 4305 apavou ate? op1votg etc TOOT° Kat 'sok Tpa-
XTEUTClig xat axptvtaptotg tot tU,S 1aripol3vst Toy carrthv Teitov litt Talc atcrirpti4crt
15 talc Opeouatc ainobc xat dig TfIV yevudiv xai iouctiv avacpepoptvatc tpan4ay.
1. et 81 mac csupflail TOW 1K TI5SV ElpTIIIEVCOV xcopthv ayvcogovetv nept To outtOotov
Kai Ttva Tapaxliv netptiaaat notetv, Iva StatpUyotev Titv eimrpa4tv, 9ecr1ti4ottev
a8etav Exetv Toy TparreurrIv ATM TObc axptvtaptoug hTot Toy IntxovTa Tf Tettv
ctinthv 611X,a tcrOta xa3tcriav Tgi pxyaXonpeiteaTaTo? airyoucsTakicp, TON/ 81 obceto?
20 xtv86vcp Kilt Trig icet8optvic fain4a T(4ecog xatavayxacetv TObg crTpaTt6Tag 1416-
vetv tUS npayitaTt xat ouvgxetv tong aywotiovobvTag xat anatTetv Ta Talc <cratc>
Tpo74ctic 69ellogeva OIKE4 KIV5CWC9, bate Sta. TB Tfig noXtTuAg Sta. TE Tfig crTpa-
TUOTIXfig xetpag TabTa avuotteva avuicepaeTov Exetv Tilt/ eicrirpatv Tip/ Te Int
rfiv peyeauv Tairriv icoXtv etcrcpopay stS6Tow Tthv Te Xatutpo Team TptpoUvaw
25 T6V [TE] avSpetoTaTcov crTpaTtcoTthv xat taatcrTa Tthv v akore itpaneuovccov,
On Toircou et Naul.ttio-etav xai IA napaaxeudaoucrtv airrobc drravTa Ttpigat eitOaa
elpfpcattev, Kai nspi Tthv attflosow tav8uve6ouat napaxaTacrxeaficrovTat yap
a6Tat Trap& Toil. Kara xatpov abyoucsTakiou Kilt etaxollta8fiaorrat Talc act% Tpa-
74atc oixetcp xtv8.wcp, xat Srj Asuatv bltoartjaortat Ot Te 1.almtp6TaTot ainthv
30 TptI3obvot xat of 1v end% nponei.)ovTeg (olicep xat xe(pa%txfiv Ttpcoptav ea.apei-
(Tammy), -Kat T6 itttv Taypct IteTacratv EK Tqc x(opag v To% noppontpco To0 laTpou
fjrot Aavoupiou Itompob Teitotg tteTaTeaficreTat, Toic Ixeicse XtptTotg Tfig irapa-
tpuXaxfig Evetca irpocucapTepficrov...
[Intra Sept. a. 538 et Aug. a. 539]
www.dacoromanica.ro
cem curialilor, perceptorilor, scriniarilor, cohortalilor ,palatinilor Si reclamato-

rilor, la fel Si incasatorilor §i oricui a facut §i face revendicare §i primire
de dari, sa foloseasca vre-o in§e15.ciune fats. de agricultori si cei impu0 la
dari sau fats de st5.pinii mo§iilor spre a-§i procura avantaje din ram54itele
darilor iertate sau sa is cu viclenie angajamente, cautiuni §i garantii. 5
(Data in luna aprilie anul !nth de domnie al preafericitului imparat Tibe-
rius Constantinus, perioada a VIII-a) (anul 575).
Edictul XIII. Capitolul XI (p. 785, 12-27) (Acela§i imparat) care
Ioannes, preaslavitul eparh al sfintelor comandamente militare din Orient.
Iar not decretam ca onoratul augustal trebuie sa dea ajutor celor trimisi pentru 10
aceasta de la scaunul tau: Si celor care minuiesc bath si scriniarilor sau
celui care le tine locul in incas5.rile care ii privesc pe aceOia precum si in
cele predate casei gen.erale §i speciale. 1. Daca se intimpla ca unii din tinu-
turile amintite sint necinstiti fata de fisc §i incearca sa faca tulburare spre a
scapa de obligatia de a p15.1i, decretam ca cel care minuic§te bath obste§ti 15
sau scriniarii on cel care le tine locul are libertatea sa lamureasca aceste
lucruri prea marinimosului augustal, iar acesta cu propria lui primejdie Si a
unitatii militare care ascult5. de el se.' del ordin o§tenilor sa sprijine fapta
§i sa-i prinda pe cei necinstiti, cerind cele datorate caselor tale de bath, cu
propria lui primejdie, ass. incit atit prin mijloace de forts civile cit §i mill- 20
tare sa se puns cap5.t acestor lucruri Si fara intirziere sa avem incasate darile
Si de sa fie trimise in aceasta mare cetate a noastra. S5. $ie si prea lumi-
natii tribuni ai prea vitejilor no§tri Wein si mai ales conducatorii lor, ca daca
iau lucrurile acestea in u§or Si nu pregatesc toate masurile pe care le-am
amintit, se vor afla in primejdie si in ce prive§te aprovizion5.'rile. Aceste pro- 25
vizii vor fi sechestrate de la augustal din clipa aceea si vor fi trimise caselor
tale de bath pe propria for primejdie ; §i vor fi supu§i la confiscare prea lumi-
natii tribuni Sh conducatori for (care trebuie s5. se teams si de pedeapsa
capitals) ; iar unitatea militara in intregime va fi stramutata din tara Si a§e-
zata in tinuturile de dincolo de fluviul Istru sau Dunare spre a sta de paza 30
la hotarele de acolo...
(Yntre sept. a. 538 §i aug. a. 539).
www.dacoromanica.ro
L. HEYXIOY. AAEZ-ZANAPEM
ZYNAMIII ITAESIN AFZESIN KATA ETOIXEION
d f3 a K rl g af3a4, agovog, 151.0)7alpoc Kai avopta dpxturrovtic6v. of EK69at

Myoucrtv av3pa xaXstv
d f3 orco. Eictaatc eipriTat
5 a 13 t a. El3aAlov Eictaat
a yIt 6 ximvog, 6/r6 Efosav
a 5 t y 6 p. TpultaUfg, 61c6 EicuMv
a eo v n T o g. To6g...aXa; Xagpavovrag ot OpIpag dv5parcoSa 1SiSoaav
of St 65(0vo;, aiyou atog
10 'A vaxa pat g 1196; not6g, Kai ovolta xtptov.
a o p. vac, orr6 Eicu98v
It o a lc u 91 a a v TceptTegtv
'A in t p. 11 a as v apavfav 'AcppoSiTriv trce Eicoathv
'A a Tpakfct v. T6v Op Ka. AuSot
15 'AICIAActOV icXdica tiiv 'AxtAlecog vlaov, Tr1v Atutcliv Xtyolttvrive
Etat St tad 'Axakton Spktot nspt 'CCOTTIV 'dr/ VACTOV
Bapuyt T a S &too; Atv Exorcac, raTag St Swag
Baaadpav xtTalveg, out tcp6potw at Opcpciat Baxxat
BevSi g. -4 vApTelttg, OpcuctaTi nap& St 'Aarivaiotg t opt!) BevSiS(8)ta
20 Bot a f3a T o r TilV 'Aprsittv. Op4iceg
P U y x 0 c. 13136Xog
13 u 3 I c 0.) v TcovT40w tv 13636,i. Ex64at
ylvt a xpta. o-radyxva
rott6aupo V TOv 'ArrNklawct. Eicoactt
25 aKopoSt a It fi V o g alcopoSa f3613pmck. 'AptaTocpavic Iv 'AxapvcOat
naiCet aga ittv oTt alcopoSocpayo6o-tv of Op 4. xtg, aim St On napo4ovorrat of
aticTopeg nPOS Tag IthXds, Slav tpupdywat TOv alcopoSaw
www.dacoromanica.ro
L. HESYCHIOS DIN ALEXANDRIA
A trait probabil In sec. al V-lea sau al VI-lea si este autorul celui mai bogat
Lexicon care ni s-a pastrat din antichitate. Intr -o scrisoare trimig5 prietenului
sau Eulogios, Hesychios arata c5 gramaticul Diogenianos adunase Inaintea lui,
Intr-un singur lexicon (numit IIcptcpyontvntec) oontinutul glosarelor cu pri-
vire la epopeea homerica, poezia Erica, tragedie, comedie oratori. Hesychios
spline a a cautat s5 completeze aceasta lucrare. Opera sa cuprinde, in ordine
alfabetica, termeni ran gi ;proverbe Intrebuintate de autorii clasici. Lexiconul
lui Hesychios are diferite glose etnice, printre care scitice si trace.
Editia folosit5.: Hesychii Alexandrini LEXICON, post Ioannem Albertum
recensuit Mauricius Schmidt, tom. IV, Jena, 1858-1868.
CULEGERE ALFABETICA DE CUVINTE DE TOT FELUL

abakes: farts glas, mut, tIcut. E Si termen de arhitecturg. Scitii
zic asa barbatului.
a b i : de atre. Se zice de catre sciti.
a b i e: au aruncat, zic scitii.
agly : e numit5. lebada de dire sciti.
adigor : insecta care manincts plante, cum e numita de sciti.
h a 1 o n e t o si : tracii..., cind luau sare, adeau sclavi. Unii frig
(inteleg) : ieftin, care pretuieste putin.
Ana c h a r s i s : un fel de peste. ,Si nume propriu. to
a n o r : minte, (se spune) de catre sciti.
aposkythisai 2: a taia imprejur.
Artimeasa : Afrodit5. cereasa, 3 (numita asa) de sciti.
Astralia: tracul, zic lidienii.
CimpialuiAhile: insula lui Ahile, care se cheam5. Leuce. ExistA 15
si cursele lui Ahile linga aceasta insula 4.
Bar y g e t a s : care au greutate si care sint geti.
B a s a r a i: haine purtate de bacante in Tracia
B e n d i s : Artemis la traci ; la atenieni sarbatarirea zeitei Bendis
Busbaton: Artemis. (Spun) tracii.
brynchos: lat.
bythizon (cufundind) : care bagts la fundul marii. Scitii. 20
gent a : came, m5runtaie.
Goit o syr on:5 Appolo. Scitii.
1 Vfndut pentru sare" cf. Pollux, VII, 14 (IR, p. 623).
Adica a jupui piele cu p5x de pe cap (ca scitii).
3 AdicA luna, cf. Herodot, 1V, 59 (I R, p. 33).
4 Este limba de nisip de la gurile Niprului, cf. IR, p. 449, n. 109.
Cf. I R, p. 36
www.dacoromanica.ro
390 HESYCHIUS ALEXANDRINUS
1 9 a a T t o t. Evotxot, 8aot Eariav Kat ()rimy Exouat. kevot, 17(1811[1ot, of,-

xttat. ExuadSv Paaatcog anoatatat
Z a X it o 4 t c. toOtov `11p6Saroc It& (mat 'wk. nept Toy noway oixotSvsac.
'Elloivac Xtystv Sakov Iluaayepou yevaaaat, Etta tXeu3epco8tvia xat nag'-
5 aavta tnaveXastv, Kat amppoveartpav vaaavta Stattav Kat 'EXXrivtxfpr, robs
Ispdnoug Tthv 'Aatiliv auvayayetv Kai e0coxetv, Xtiovta, dg outs afros, (Ate of
aultnerrat teavigovrat 8XXot St (rev ain6v) To) Kpove.) eIvat Xtyouatv.
ZtOuaiSe c. at Opfleacrat, 'II Oplkes yvfiatot
ct X a t 6 otvog nap& Opcit4i,
a a tg tvor -r6 4av96v, dna Toil 41)Xou Tfic aenvou [8 86=4, cp 4avaiaoucrt
10
to Epta -Kai Tag xecpaXag Tata meg Exu96v Xtyouat xat 6 narattac, nap'
(Ostat To 40Xov Odwog xaXettat Eats St Kat 'tea aawia xaXouptvri.
t
a p 4 .t T Ti g. 6 Xiaog 67E6 Opaxav
'I at plaviSe g. at Exuatxat aroXat.
15 loTp0c* notapac 6 Kai Aavo6f3tog
xav (v) a 8 t g. Exuatx6v auttiaga, 6 Totairtriv Exet Siwatav, 60TE gl1C-
1.1648i(v) navta Toy wapeatatta Eatt St qmOv rt 1,ivc;1 ollotov, 14 o8 at Opaaaat
fitatta notoDatv. 'Hp6Saroc. ToUtou T6 antpaa auatelcstv.
Kanpovtat 1xa26o0v.ro atan ot Op4eg
20 xapap i) e g. of Exuatxoi ()limy Evtot Se tag xatilpetc etgatag
Kp68u o t. ytvog Opaxav
A t 0 a natc bn6 Opcpew
XcoTof3oatcèv cp0A.ov. of ilgv TO Opaxliv of St TO Mummy Mot
Exuatav
25 it s y a A,71 a s 6 g 'Aptaropavng Evi Thy Bevatv. °Nda yap f agog
geXit eto v TVOIACL tt Exuatx6v 1.tavco; tkvoiltvou Cri.W Man Kai, n6a Ttvt
ilt an A. i fi aeXajvn, naps Exaaatc.
6 p It a T a t of avSporcovot Exaaat
nayai .q. xixov. Exaatatt
30 It 61 pp, i. Opaxtov 6ia0V, CrICEXOLCrtfipt0V
IC a X T 11 c eguCLOV 616.0V xat elSo; Tapixou
niXa tt 6 c. Stet to0 0 ixaog lv 116vup
1' t 7v a t 601 Expand' 159ev PoNgic 6 avegog /wet
A 0 It tp a I a- Opaxtov attuvrAptov, ttaxatpa, 4t(pog ii ax6vottov itaxp6v
35 adyapt c natxtov ttov6asoitov
aet vant t v. Tilv olvteorgv. Exaaat
aanipSti g. 5votta ixaooc. of St tapixou eiSoc. dXkot 6n6 llovuxav
Toy xopaelvov ixabv
www.dacoromanica.ro
HESYCHIOS DIN ALEXANDRIA 391
hranit cu usturoi: care a mincat usturoi. Aristofan glumqte

in Acarnienii", cind, ca tracii m5.ninca usturoi, cind, ca.' sint int5.ritati sä se
beg coco0i, on de cite on maninca usturoi.
e p h e s t i o i : slugi, care au vatra §i case. Straini, care stau intr-o
tars. Servitorii. Sclavi fugari ai regelui scitilor. 5
Z a 1 m o x i s. Despre acesta Herodot 6 ne spun ca grecii care locuiesc
in jurul Pontului afirma ca a fost sclavul lui Pitgaora, ca apoi a fost eliberat
0 s-a inapoiat cu corabia in tinuturile sale de basting, unde a propagat inva-
taturi despre un trai mai intelept decit cel al grecilor. A adus cu sine frunta0
atenieni si i-a primit cit se poate de bine, spunind ca nici el, nici discipolii 10
sai nu vor muri. Altii sustin c5. [Zalmoxis] era consacrat lui Cronos [nemuritor].
Z i b y t h i d e ; femeile trace sau tracii nobili.
zilai : vinul la traci.
t h a p s i n o n [galben] : culoarea galbena din lemnul plantei thapsos,
cu care se vopsqte galben lina §i p5.'rul capului. Unii spun ca aceasta este 15
scitic5.. Si riul, linga care cre§te lemnul, se nume§te Thapsos. Exists §i o
radacin5. numita thapsia".
thr at t es : piatra la traci.
I s t r i a n i d e s : hainele scitice.
I s t r o s : fluviu care (se numqte) §i Danubius. 20
k a n (n) a b i s [cinepa] : parfum scitic, care are o astfel de putere,
incit usuca tot ce e wzat in apropiere. Exists o plants asemanatoare cu
inul, din care femeile trace fac haine. Herodot 7. Saminta acestei plante se
arde pentru a produce fum.
kaprontai: se numeau ass tracii. 25
k a r a r y e s : locuintele scitice. Unii frig (numesc astfel) carele g5.tite.
kimmerioi (cimmerieni) ; sciti...
k r o b y z o i: un neam de traci.
1 e b a : ora. s la traci.
t r i b lot o b o s c : unii (socotesc) Tracia, altii Egiptul, altii Scitia. 30
mar ea zeit 5 : zice Aristofan despre Bendis ; cad este zeita trace.
meliteion 8: o b5,utura scitica din miere fiarta cu ap5. 0 cu n4te iarb5..
m e s p 1 e : luna, (numill astfel) la sciti.
h o r m a t a i : cei care ucid oameni. Sciti.
p a g a i e : Cline, in limba scitic5.. 35
p a r m e : arms track arms defensive.
pelt es : arms traces ; un fel d e pqte sarat.
p e 1 a m y s ($15.mida..), cu y, (este un) pe$e din Pont.
Rip ai : munti scitici, de unde sufla vintul boreas.
r h o m p h a i a [sabie]: arms defensive trace, sabie u§or curbata, sabie 36
dreapta sau sulit5. lungs.
sagaris: secure cu o singura gur5. 9.
sanaptin: (numesc) pe ba'utorul de vin.
1 IV, 95 (IR, p. 49).
7 IV, 75 (IR, p. 43).
9 MFAATEtOV hidromel, bauturi facuti din apl cu miere.
Un fel de secure de luptd de care se serveau persii si neamurile scitice.
www.dacoromanica.ro
392 HESYCHIUS ALEXANDRINUS
axdA. tl Itaxatpa Oktxta

axdpx ti Opaxtatt apyiTta
E lc in 9 a t 06TO) Tl TeiV ycvegov Wyeto
Exuat lc 6 intoSiwata rota
5 Exu4txdv 4 ia o v Ti)v 61.arcupov. Evtot yew 4aviav
Exu4tx6 g. Kpaftvog Exuatxew Eli Toy 'hutch/may, Sta td no0i5ov Etvat
xat t i 4aysgovtat at yuvatxec Kat Panticouat Tet Epta
CTICUatati. X8tpOilarrpor of Eithaat TOW Xatiflavogawov /caw dw Tag
icEyaLig tOtporreg [f aav] awl xetpoparrpow txpbvto
10 Exu455v p rl µ i napotpia, and TaV cpuyovuov 14 'aLaou Exu465v
8ta6o9ttaa... Ti3c.rat toivuv 1711 T455v prigoulthow 6n6 mow
apav60 g. Wov aeupq.) napankficrtov, o6 Tag Sopac et; xttavag xpohnat
Ex6aat
op Tr Intqxiwripa 9privriTtxov afv af.)1.,(7) Opciactx6v
15 TpakXerg otitovticaXavto Ittaacqespot Op4xec To% 3acracticriv, of
Tag yovticlig xpetag nAmpopvtgg
Tpavt yr o E8vog Op(auov
www.dacoromanica.ro
HESYCHIOS DIN ALEXANDRIA 393
s a r p e r des : nume de peste. Unii (spun ca este) un fel de peste sarat ;

altii (ca e) pestele coracin, din apele pontice.
s c a 1 m e [sabie trace:]: cutit mare trac...
s c a r k e : in limba traca bath de argint".
sciti: astfel se spunea unuia dintre neamurile de oameni 5
S k y t h i k a (scitice): un fel de incaltalminte.
l e m n scitic : (femeia) cea focoas1; unii (numesc asa planta)
thapsia.
scitic : Cratinos zicea scit lui Hipponicos 9, fiindca era roscovan. (Se
cheama asa si aceea) cu care vopsesc femeile lina. 10
stergar in felul scitic: scitii jupuiau pielea de pe capetele (dusma-
nilor) si o foloseau in loc de stergare.
pustiul scitilor : proverb raspindit de la scitii fugari din Efes...
Se aplica celor ce sint plrasiti de cineva.
r e n : animal asemanator cu un cerb a earth piele scitii o folosesc pentru 15
haine.
t or e 11 e : exclamatie de jale, track insotite: de flaut.
t r a 11 e is : asa se numeau mercenarli traci in serviciul regilor, care
indeplineau slujbe in leglture: cu uciderile.
tranipsoi : neam tracic. 20
9 Atenian bogat din sec. al V-lea 1.e.n.
www.dacoromanica.ro
LI. VICTORIS TONNENNENSIS EPISCOPI
CHRONICA
453. Opilione et Vincomalo consulibus.

2. Eo tempore Attila moritur, de cuius regno dum filii eius dimicant,
Hugni vastantur ac deinde minorantur.
5 510. Boethio v.c. cons.
Vitalianus comes Patricioli filius fidei catholicae subversicnem et synodi
Caichedonensis damnaticnem remotionesque orthodoxorum atque successio-
nes haereticorum cognosc(ns virorum fortium validam manum congregat et
Anastasii imperio rebellat.
10 511. Felice v.c. cons.
Vitalianus comes Hypatium nepotem Anastasii principis magistrum
Romanae militiae congressione facta sexaginta et quinque milibus viris ex
www.dacoromanica.ro
LI. VICTOR DIN TUNUN
A trgit pe la mijlocul sec. al VI-lea si a fost episcop In Tunun, un ora' putin

cunoscut din Africa. A devenit adeptul ereziei numite Tria capitula, ca majori-
tatea clerului african, si a stat inchis In diferite mAnastiri. In jurul anului 566
se afla In Constantinopol si a Intocmit o Cronicd de la facerea lurnii pia. In anul
566, din care s-a p5strat numai partea privind anii 444-566, constituind con-
tinuarea cronicii lui Prosper din Aquitania.
EditiP. folositb.: Chronica minora saec. IV, V, VI, VII, edidit Theodorus
Mommsen, vol. II, Berlin 1894 (NIGH, AA, XI, p. 184 si urm.)
CRONICA
453. In timpul consulatului lui Opi lio §i Vincomalus.

2. In vremea aceea a murit Attila. In timp ce fill acestuia se luptau
pentru domnie, hunii §i-au cheltuit fortele, iar apoi puterea for a scazut 1.
510. In timpul consulatului stralucitului 2 Boethius 3 Comitele Vita lia- 5
nus 4, fiul lui Patriciolus 5, aflind despre Inlaturarea dreptei credinte 6,despre
condamnarea sinodului de la Chalcedon, despre indepartarea episcopilor
drept credincio0 8 §i despre inlocuirea for cu eretici, a strins 9 o oaste 10 mare
de barbati viteji 10 §i s-a rasculat impotriva imparatului Anastasius n.
511. In timpul consulatului stralucitului Felix. Comitele Vitalianus 1-a 10
prins de viu pe Hypatius 12, nepotul imparatului Anastasius §i comandantul
armatei romane is, dupa ce a omorit §asezeci i cinci de mu de osta§i 14
1 Nu luptele dinastice ale urmasilor lui Attila, ci coalitia neamurilor pia. atunci supuse
In frunte cu gepizii, si InfrIngerea dezastruoasa de pe rhil Nedao, din anul 544, au fost cauza
principall a decaderii hunilor.
2 Era titlul purtat de membrii senatului.
8 Celebru filozof roman (480-525).
5 Originar din Dobrogea, el a fost comandatul trupelor de mercenari barbari (comes foe-
deratorum). Cf. Marc. Corn., a. 514.
5 Acesta indeplinise aceeasi functie.
8 ImpAratul sprijinea secta monofizitilor si luase masuri hi favoarea acesteia.
7 Acesta condamnase In mod solemn doctrina monofizitilor, In anul 451.
8 Patriarhii din Constantinopol si Antiohia, Macedonius si Flavianus, precum si nurne-
rosi episcopi fusesera Inlocuiti cu adepti al doctrinei monofizite.
2 Aceasta s-a Intlmplat In anul 513.
1° Format& In cea mai mare parte din federati bulgari.
11 A domnit Intre anii 491-518.
12 Comandantul armatei din Tracia (magister militum per Thracias).
13 Care pornise In urmArirea lui Vitalianus.
14 Cifra este desigur mult exageratl, deoarece In acea vreme nici o armata bizantin5. n-a
atins asemenea cifre si probabil nici macar jumatate din ea.
27 Issvoarele istoriei Rominiei c. 311
www.dacoromanica.ro
396 VICTOR TONNENENSIS
militia Romana peremptis virum capit et vinculis aereis vinctum in custodiam

caveae ferrae trudit et postea distrahit.
514. Senatore v.c. cons.
Vitalianus comes cum manu valida barbarorum Constantinopolim veniens
5 in Sosthene scdit: qui non aliter postulatus pacem Anastasio imperatori
promittit, nisi prius defensores synodi Calchedonensis relegatos exilio sedibus
propriis reddat et Romanae ecclesiae cunctas Orientis ecclesiae uniat.
522. Symacho et Boethio conss.
Vitalianus sacramento recepto Constantinopolim redit, quem Iustinus
10 Aug. grate suscipiens magistrum militum facit et consulatum dare permittit.
523. Maximo c.c. cons.
3. Vitalianus Constantinopoli intra politium loco, quod
Graeco vocabulo dicunt, lustiniani patricii factione dicitur interfectus fuisse.
560. Post consulatum Basili v.c. anno XX.
15 Bulgares Thraciam pervadunt et usque ad Syces Constantinopolim ye-
niunt, Sergium patricium, qui dudum Africanae fuerat dux militiae, capiunt
simulque et distrahunt, sed patricii Belisarii armis fortiter debellati pariterque
fugati Danuvium transierunt.
563. Post consulatum Basili v.c. anno XXIII.
20 2. Eo anno Iustinianus princeps legatos gentis Avarorum primus
primos suscepit et cum donis maximis remeare unde venerant facit.
www.dacoromanica.ro
VICTOR DIN TUNUN 397
in lupta pe care a purtat-o cu trupele romane. Pe prizonier 1-a pus in lanturi

si 1-a aruncat intr-o cusca de fier, iar mai tirziu 1-a omorit 15.
514. In timpul consulatului stralucitului Senator. Comitele Vitalianus
a ajuns la Constantinopol cu o mare armata de barbari si s-a asezat la
Sosthene 16: fiind rugat, a promis imparatului Anastasius ca va incheia pace 5
numai daca se permite intoarcerea in scaunele for a aparatorilor 17 sinodului
de la Chalcedon, care fusesera exilati, si daca toate bisericile din Orient
se reunesc cu biserica romans 18.
522. In timpul consulatului lui Symmachus si Boetius. Vitalianus s-a
intors la Constantinopol dupa ce a primit o fagaduinta intarita cu juramint 19. 10
Imparatul Justin 1-a primit cu bunavointa, 1-a facut magister militum 20 si
i-a acordat consulatul 21.
523. In timpul consulatului stralucitului Maximus.
3. Se spune ca Vitalianus a fost ucis la Constantinopol 22, de catre
partizanii patricianului Iustinian 23, in interiorul palatului, in locul caruia pe 15
greceste i se spune Purcel".
560. In timpul celui de al douazecilea an dupa consulatul stralucitului
Basilius.
Bulgarii 24 invadeaza Tracia si ajung pins la Constantinopol, in regiunea
Sycae 25. Il prind pe patricianul Sergius 26, care fusese odinioar5. comandan- 20
tul armatei din Africa si it ucid. Dar fiind cu totul invinsi 27 si pusi pe fuga
de patricianul Belisarius ei se intorc peste Dunare 26.
563. In anul al doua'zeci si treilea de la consulatul stralucitului Basi-
lius.
2. In anul acela imparatul Iustinian pentru prima oars a primit pe cei 25
dintii soli ai neamului avarilor 29 0 i-a trimis, incarcati cu daruri, inapoi
de unde au venit.
18 Cind a atacat tabara bizantina. de lInga. Odessos.

18 Astazi localitatea Sterna la Marea de Marmara.
17 Care fuseserR destituiti din functiile for de patriarhi sau episcopi.
18 Din cauza politicii monofizite a Imparatului se ajunsese la ruptura cu papa.
19 Prin care imparatul Iustin Ii garanta viata lui Vitalianus.
20 Mai exact magister militum praesentalis, adica seful suprem al armatei.
21 Pentru anul 520.
22 Evenimentul a avut loc in iulie 520.
23 Viitorul Imparat Iustinian (527-565).
24 De fapt este vorba despre hunii cutriguri de sub conducerea lui Zabergan, la care au
participat si elemente bulgare si slave.
26 Cartierul Galata de astazi.
26 Unul dintre comandantii armatei care s-au luptat cu hunii.
27 Reusind sa, respinga din fata capitalei corpul de tru$ condus chiar de Zabergan.
28 Aceasta s-a Intimplat de abea peste clteva luni si numai dupa. ce Justinian a Incheiat
o intelegere prin care se obliga la plata unor subsidii.
29 Este vorba despre ambasada a doua, trimisa de avari imediat dupa ce au atins Dunarea,
In anul 561, si cerind permisiunea de a se stabili In imperiu, respectiv In Dobrogea. Cronicarul
o confunda cu prima ambasada, din iarna lui 557-558, and avarii venisera. In contact cu bizan-
tini In Caucaz.
www.dacoromanica.ro
LII. KOEMA TOY INAIKOITAEYETOY
XPIETIANIKH TOIIOrPAOIA
III, 169 CD... Tee rcpec vOtou navtaxob lxiciliiatat Xpto-nav65v dm, icat
Irricriconot, parcupec, govacovug, ficroxacrcat Starcavtog, arcil tart icriputropavov
to ebayyatov to Xptatoil- opoicog rcaXtv Ktkuciav, 'Acriav, Karma Soiciav, Aa-
5 Cticiiv Kai 1145v.rov -Kai Ta brcepPOpsta gal:al EicuMv, 'Ypicetvcov, Èpoalaw, Bo0.-
yapcov, ÈXA,aotic6Sv TS Kai liauptbv, AaXgataw, renStcov, Ercavoiv, `Pcottaicov,
Opayycov icat 7lotrc65v tavbv taxpt TOV raSEipCOV TOEI I2icsavo0 Kat& to 13Opetov
gpog, Ittcrtsuadvuov -Kai icatayysXX6vzcov to ebayytAltov Toil Xptatoils...
www.dacoromanica.ro
LII. COSMAS INDICOPLEUSTES
A trait pe la mijlocul sec. al VI-lea §i a calatorit ca negustor In Pontul Euxin

Arabia, Africa §i Asia pima In Ceylon. A stat apoi un timp In Alexandria §i in cele
din urma s-a retras pe muntele Sinai, nude !Entre anii 547-549 a alcatuit geo-
grafia sa intitulata Topografie cre,stiful, scrisa tntr -o limbs simply gi populari.
In aceasta opera a adunat qtiri importante despre geografia, cultura oi religia
timpului §i mai ales despre raspIndirea. cre.,stinismului:
Editia folosita: The Christian Topography of Cosmas Indicopleustes, edited
with geographical notes by E. 0. Winstedt, University Press, Cambridge, 1909
TOPOGRAFIA CRE$T1NA.
III, 169 CD . .. Pretutindeni sint biserici ale crestinilor si episcopi,

martini, monahi, sihastri, pe oriunde s-a vestit evanghelia lui Hristos ; de
asemenea si in Cilicia, Asia, Capadocia, Lazica, Pontul si tinuturile dinspre
miazanoapte ale scitilor, hircanilor, herulilor, bulgarilor, heladicilor, illyrilor, 5
dalmatilor, gotilor, spanilor, romanilor, francilor si ale celorlalte neamuri
ping. la Gadeira dinspre Ocean spre miazg.noapte, crezind si vestind evanghelia
lui Hristos . ..
www.dacoromanica.ro
LIII. VI GILII PAP AE
EPISTOLA (OLIM XII) AD VALENTINIANUM EPISCOPUM

TOMITANUM
(PL, LXIX, 51-53) Dilectissimo fratri Valentiniano episcopo de Tcmis

provinciae Scythiae Vigilius.
5 Fraternitatis tuae relegentes scripta, pontificalem in vobis sollicitudinem
inesse gratanter accepimus; quia profetica tibi possunt verba competenter
aptari, quibus ait: Salvabo gregem meum, et suscitabo super eum pastorem
qui pascat eum, servum meum" (Ezech., XXXIV). Oportet ergo charitatem
tuam ea quoque Domini nostri verba sectari, per quae dixit:Speculatorem
10 to posui domus Israel; et audies de ore meo verbum, et annuntiabis eis ex
me" (Ezech., III); et convocatos eos quos scandalizari diversis rumoribus
retulisti, incessanter hortari, ne per hos forsitan seduncantur, qui sub prae-
textu catholico, nequissimo spiritu simplicium Christianorum corda fallacia
sua decipere moliuntur, et patris sui diaboli consuetudinem malign sectantes
15 spiritu, Ecclesiam tibi commissam diversis mendacibus scriptis conturbare
desiderant, quibus apostolica lectio congruenter aptatur, dicens: Rogo
autem vos, fratres, ut observetis eos qui dissensions et offendicula praeter
doctrinam quam vos didicistis faciunt et declinate ab illis" (Rom., XVI). Et
infra: Et per dulces sermones et benedictiones se ducunt corda innocentium"
20 (ibid.). Vestra autem obedientia in omni loco divulgata est, quatenus fra-
ternitatis vestrae adhoratione saepe commeniti, nulla fideles eorum animas
www.dacoromanica.ro
LIII. PAPA VIGILIUS
A ocupat scaunul pontifical intre anii 537-555 si a dus o lupta impotriva

frnparatului Iustinian, incercind O. apere punctul de vedere al provinciilor de
limba latina in problema celor Trei capitole" si mai ales independenta puterii
seculare fata de cea laica. In cele din urma. a trebuit sa se supuna. cererilor lava-
ratului si a cedat. De la el au ramas saisprezece scrisori ,ai decrete privind cele
Trei capitole".
Editia folosita: PL, LXIX, 51-53, Paris, 1865.
SCRISOARE (ODINIOARA XII) CATRE EPIRCOPUL TOMITAN

VALENTINIANIANUS
(PL, LXIX, 51-53). Vigilius, c5.tre prea iubitul frate Valentinianus 1,

episcop de Tomis, din provincia Scitiei.
Citind scrisoare fratiei tale, am aflat cu bucurie ca to framinta 2 unele 5
lucruri si in calitatea ta de episcop ti s-ar potrivi bine cuvintele profetului,
prin care spune: Voi mintui turma mea si drept pastor care s-o pasca
voi pune peste ea pe robul meu" (Ezech., XXXIV). Ar trebui deci ca milos-
tenia ta sa urmeze si acele cuvinte ale Domnului nostru, prin care a zis:
Te-am pus supraveghetor al casei lui Israel; §i vei auzi din gura mea cuvint, 10
si le vei vesti for de la mine" (Ezech., III) ; si adunind pe cei care ai spus
cal sint revoltati 3 de diferite zvonuri 4 sa-i indemni neincetat sä nu fie am5.-
giti de acestia 6, care sub infatisarea catolica, cu duh prea necurat, incearca
sä insele prin vicleniile for inimile crestinilor simpli si urmind cu duh r5uta-
cios obiceiul tatalui lor, diavolul, doresc sa tulbure prin diferite scrieri min- 15
cinoase comunitatea cre§ting incredintata tie ; acestora li se potriveste bine
textul apostolic, care spune: Dar va rog pe voi, fratilor, sä observati pe
aceia care fac desbin5.ri si sminteli impotriva invataturii pe care ati invatat-o
voi si feriti-va de ei" (Rom., XVI). ,Si... mai jos: ,,,Si prin vorbe blinde prin
blagoslovenii !mean: inimile celor fara de rautate" (ibidem). Ascultarea voa- 20
stra insa s-a facut cunoscuta in tot locul, pentru ca, preveniti de indemnul
fr5.tiei voastre, nici o vestire rautacioasa sa nu indeparteze sufletele for cre-
1 Este ultimul episcop din Tomis pe care 41 cunoastem din sec. al VI-lea.
2 In legatura cu ceea mai recent, disputa. teologica, a celor Trei capitole", care impar-
tise In doul tabere tot clerul crestin.
3 In anul 543 imparatul Iustinian dl.duse primul edict impotriva celor Trei capitole",
far la 11 aprilie 548 papa Vigilius, care se afla la Constantinopol, a fost constrins sa. ratifice
hotaririle Imparatului prin celebrul ludicalum. 0 mare parte a clerului de limb& greaca, precum
si tot clerul de limbo latina, inclusiv cel din provinciile dunarene, sprijiniti la inceput chiar
de papa Vigilius, s-au impotrivit hotaririi lui Iustinian. Capitularea papei a trezit mare nedu-
merire qi de aceea znitropolitii din Tomis si Arles (Gallia) s-au adresat papei, aratind nemul-
tumirea si chiar revolta suscitata de ludicatum.
4 Care afirmau c prin hotaririle luate s-a dat o lovitura conciliului de la Chalcedon si
deci s-au facut concesii sectei monofizitilor.
6 Adica adversarii hotaririlor de condamnare a celor Trei capitole".
www.dacoromanica.ro
402 PAPA VIGILIUS
a rectitudine viae, quae Christus, est, qui ait: Ego, sum via, et veritas, et
vita" (loan, XIV), qualibet malign annuntiatione submoveat: sed si, quod
non oportet, ab adversariis conturbati, aliquid (quod Deus avertat) contra
fidem factum forte formidant, cum mansuetudine, quae convenit Christia-
5 nis, prophetica verba sectentur, dicentis: Interroga patrem tuum, et annun-
tiabit tibi senores tuos, et dicent tibi" (Dent., XXXII), et alius propheta:
Labia sacerdoris custodiunt scientiam, et legem requirunt ex ore eius"
(Maack., II). Et quoniam Basinianus illustris et magnificus vir, filius noster,
cum his qui pro actibus fraternitatis Ecclesiae in Constantinopoli observant,
10 pan ratione dixisse noscuntur, etiam hoc Dei inimicos fuisse mentitos, quod
personae episcoporum Ibae atque Theodori in nostro (quod absit) fuissent
iudicato damnatae: legant ergo qua de causa, quae hic mots est, ad fratrem
nostrum Mennam Constantinopolitanae urbis episcopum scribentes legimus
definisse, et tunc cognoscent nihil a nobis, Deo nos custodiente, commisum,
15 vel certe dispositum, quod contra fidem praedictionemque venerandarum
quattuor synodorum, quae pro una eademque fide definita sunt, id est Nicae-
nae, Constantinopolitanae, Ephesinae primae, et Chalcedonensis reperiatur
aversum ; aut unius ex his, qui definitioni suprascriptae Chalcedoniensis fidei
subscripserunt, tangant iniuriam: vel quod decessorum praecedessorumque
20 nostrorum inveniatur (quod absit) constitutis forte contrarium: sed in omnibus
apostolicae sedis praesulum, et beatae recordationis papae Leonis, et praedi-
catarum synodorum adversariis restitisse ; fraternitatem autem vestram cre-
dimus non latere, inimicos fidei Christianae hoc semper saeculari et repro-
banda molitos astutia, ut evengelistos quattuor contraria sibi (quod absit)
25 dixisse monstrarent ; quibus a sanctis patribus per evangeliorum concordiae
libros est coelesti sapientia contradictum. Quod nunc quoque sancti Chal-
cedonensis concilii adversarii (inter quos etiam Rusticam et Sebastianum
comperimus istius auctores scandali, quos Om meritis suis a sacra communio-
ne suspendimus, in quibus nos, si non resipuerint celeriter, fraternitas tua
30 cognoscat canonicam sententiam prolaturos), qui sub praetextu falsae defen-
www.dacoromanica.ro
PAPA VIGILIUS 403
dincioase de la calea cea dreapt5., care este Hristos, cind some: Eu sint calea
§i adevarul §i viata" (loan, XIV); dar daca lucru ce n-ar trebui sa se
intimple tulburati de vrajma0, s-ar teme ca s-a facut ceva (fereasca Dum-
nezeu) impotriva credintei 8, cu blindetea care se cuvine cre§tinilor s5. urmeze
cuvintele profetului, care zice: Intreaba pe tat5.1 t5..12 §i iti va vesti tie, 5
pe cei mai batrini ai tai si-ti vor spun tie" (Dent., XXXII) §i alt profet:
Buzele preotului pazesc §tiinta Si legea o cauta [ei] din gura lui" (Malach.,
II). Si fiindc5. Basinianus , barbat vestit §i minunat, fiul nostru, impreuna
cu acei care vegheaza la Constantinopol la actiunile bisericii fratiei tale,
dupa cum se Stie, au spus §i ei ca vrajma0i lui Dumnezeu au mintit, ci per- to
soanele episcopilor Ibas §i Teodor 7 ar fi fost condamnate 8 (fereasca Dumnezeu)
in hotarirea 9 noastr5., sa citeasca deci cele ce am stabilit despre pricina 10
care s-a ivit aici, cind am scris fratelui nostru Mennas 11, episcopul ora-
§ului Constantinopol, Si atunci vor cunoa§te ca. ocrotindu-ne Dumnezeu,
nimic n-a fost savir0t sau cel putin orinduit de. noi, care sa fie impotriva 15
credintei si a celor anuntate la cinstitele patru sinoade, care au fost fixate
pentru. una §i aceea0 credinta, adica la cel din Niceea, din Constantinopol,
la primul din Efes §i la cel din Chalcedon; sau ar incerca sa ofenseze pe
unul din acei care au semnat definirea credintei a mai sus pomenitului si-
nod) din Chalcedon 12; sau care sa fie in contradictie poate (fereasca Dum- 20
nezeu) cu cele stabilite de predecesorii nWri; ci in toate s-a impotrivit
vrajma0lor titularilor scaunului apostolic §i ai papei Leon 18, de fericit5.
amintire, §i ai sinoadelor mai inainte pomenite ; fratia voastra insa cred c5.
0ie, ca dumanii credintei cre0ine au incercat intotdeauna prin viclenie
lumeasd. Si respingatoare sa arate cal cei patru evangheli§ti au spus (fe- 25
reasca Dumnezeu) lucruri contrare unii altora ; ace§tia au fost contrazi0
cu ajutorul intelepciunii cerqti, de catre sfintii parinti prin cartile evanghe-
iilor care se potrivesc intre ele. Acest lucru (incearce..) acum §i vr54ma0i
sinodului din Chalcedonia intre care am descoperit ca autori ai acestui
scandal pe chiar Rusticus Si pe Sebastianus 14, pe care odinioar5. i-am oprit 30
de la sfinta impart5.§anie din pricina vinovatiei for si impotriva carora, daca
nu se vor cuminti de grab5., fratia to sa §tie ca vom da o sentint5. cano-
nica care sub inf5.ti§area unei false aparari incearca sa arate ca acela0
6 Prin publicarea rasunatorului ludicalum de catre papa Vigilius.

7 Este vorba despre Teodor din Mopsuest si Ibas din Edessa, ale caror scrieri fusesera con-
damnate de edictul lui Iustinian.
8 Deoarece opera episcopilor amintiti era puternic combituth de monofiziti, condamnarea
for era socotita ca o concesie fi cuti. monofizitilor, fapt care a dezlIntuit protestele adversarilor
acestora din urml.
° Celebrul Iudicatum.
io Adica despre disputa celor Trei Capitole".
Caruia era adresat Iudicalum.
m Sinodul din Chalcedon (a. 451) condamnase secta monofizitilor, lucru pentru care adver-
sarii acestora vegheau la respectarea hot' rtrilor luate atunci.
" Celebrul papa (440-461 e.n.) care a scris asa-numitul Tom al lui Leon, In care combats
monofizitismul si dezvolta doctrina oficiall a bisericii.
m Erau doi clerici din suita papei primul fiindu-i chiar nepot care au protestat
tmpotriva hotArtrii date prin Iudicalum.
www.dacoromanica.ro
404 PAPA VIGILIUS
sionis student, ut eamdem synodum ccntra praedictas tres synodos dixisse

(quod absit), ostendant. Quibus haec ccnantibus prophetae dicta ccnscnanter
aptantur, dicentis: Vere mendacium operatus est stylus mendax scribarum"
(Jer. VIII), Verbum Domini nostri proiecerunt, et sapientia nulla est in eis.
5 Docuerunt enim linguam suam loqui mendacium; ut inique agerent, labo-
raverunt" (Jer. IX). Quibus, si non poenituerint, veniet Psalmistae invocata
sententia, dicentis: Ut destruas inimicum et defensorem ". Credimus enim
catholicis Ecclesiae filiis ea quae tunc ad fratrE m et coepisccpum nostrum
Mennam scripsimus, id est de blasphemiis Theodori Mopsuesteni, eiusque
10 persona, vel de epistola quae ad Marim Persam scripta ab Iba dicitur, et
scriptis Theodoriti, quae contra rectam fidem et duodecim capitula sancti
Cyril li facta sunt, abunde posse sufficere; quippe dum in ccnstituto nostro
superis designato possit diligenter agnosci, quia in ipsa definition fidei, quam
sancti Chalcedonensis concilii sacerdotes secundum praecedentes earn tres
15 alias sanctas synodos protulerunt non aliud mutaverunt, sed laudantes omnia
quae a superioribus acta sunt, sancta definitione sua perpetuo roborare fir-
maverunt. Tamen si post haec aliquis (quod non credimus) dubitare voluerit,
hortamur, ut cum tuae fraternitatis ordinationem ad nos venire festinet,
quatenus lucida admonitione cognoscat, omnia quae decessorum nostrorum
20 et antefatarum quattuor synodorum sunt de una eademque fide acta scrip-.
taque temporibus, a nobis inviolabiliter fuisse servata. Qua ratione percepta,
sublato, sicut oportet, de Christianissimis animis scandalo, pax Deo placita
in eius Ecclesia illibata perduret. Hoc quoque fraternitatem tuam credimus
adhortandam, ne ulterius praedictorum Rustici et Sebastiani, aut illorum qui
25 pravae eorum praesumptionis probantes esse participes, scripta suscipiat ;
sed et universos ad tuam pertinentes ordinationem ccmmcneas, ne vEl ipsi
a praedictis relegant aliquid destinatum, vel falsitati eorum ulterius animum
suae credulitatis accomodent. Deus to incolumem custodiat, frater charissime.
Datum XV Kale ndas Aprilis, imperii domini Justiniani perpetui Augusti
30 anno 25 post consulatum Basilii viri clarissimi anno 9, per Joannem pre sby-
tenim apocrisiarium, et ipse direxit Earn per Maxentium hcminem suum.
www.dacoromanica.ro
PAPA VIGILIUS 405
sinod 15 a vorbit (fereasc5. Dumnezeu) impotriva celor trei sinoade mai ina-
inte pomenite. Celor care incearca acestea li se potrivesc bine cuvintele profe-
tului, care zice: Cu adevarat minciuna a fabricat condeiul scriitorilor"
(Ier., VIII), au aruncat cuvintul Domnului nostru §i nu este nicio Inte-
lepciune in ei. Caci au inv5.tat limba for sä vorbeasel minciuna; sä lu- 5
creze nedrept s-au caznit" (Ier., IX). impotriva acestora clacg nu se vor
pocai, va veni sentinta invocata de plasmist care zice: Sg nimicqti pe
duman i pe apasator". Caci credem ca ar putea sa fie de ajuns fiilor bise-
ricii universale cele ce am scris atunci fratelui nostru Mennas, episcop
ca §i noi, adica despre hulele lui Teodor din Mopsuest 5i despre persoana lui, 10
sau despre scrisoarea " care se spune ca a fost trimeas5. de Iba lui Maris
Persanul, 5i despre scrierile lui Theodoretos 17 care au fost acute impo-
triva dreptei credinte 5i a celor douasprezece capitole ale stintului Ciril;
intr-adevar ping sa se poata cunoWe exact in decretul nostru, argtat in cele
de sus, ca in ins5.0 definirea credintei, pe care preotii sfintului sinod din Chal- 15
cedon au flcut-o dup5. celalalte trei sfinte sinoade precedente, n-au schim-
bat nimic, ci laudind toate care au fost f5.cute de cei de dinainte, le-au
intgrit pentru totdeauna prin sfinta for definitie. TotuO, daca dup5. acestea
cineva ar voi sa se indoiasc5. (ceea ce nu credem), it indemnam sa se gr5.beasca
sa vina la noi cu ordinul fratiei tale, ca prin sfatuire luminoasa sa is cunWinta 20
ca au fost pgstrate neschimbat de noi toate ale predecesorilor no§tri i ale
celor patru sinoade pomenite inainte, care au fost facute 5i scrise cu vremea.
Dupa ce se va intelege aceasta, in15.'turindu-se, asa cum se cuvine, revolta
din inimile cre§tinilor, pacea placut5. lui Dumnezeu sa d5.inuiasca ne§tirbit5.
in Biserica lui. Credem ca fratia ta trebuie sfatuita sa nu mai primeascg scrieri 25
ale lui Rusticus §i ale lui Sebastianus, pomeniti inainte, sau ale acelora care
dau dovada ca sint parta0 ai presupunerii for gre§ite ; ci Si pe toti, care tin
de cirmuirea ta, sa -i indemni sa nu citeasca ceva trimis de cei mai sus pome-
niti, i sa nu mai dea cu tturinta crezare minciunii lor. Dumnezeu sa to pa-
zeasca s5.natos, prea iubite frate. Dat in ziva a cinsprezecea inaintea calen- 30
delor lui aprilie 18, in anul al dou5.zeci Si cincilea al domniei stgpinului Justi-
nian August perpetuu, in anul al noualea 19 dupa consulatul prea stralucitu-
lui barbat Basilius, prin preotul §i apocrisiariul 20 loan, care a trimis-o per-
sonal prin omul sau Maxentius.
15 Adic5. cel din Chalcedon, care este al IV-lea.

16 In ea fusesera emise idei de coloratura nestorian5..
19 Theodoretos din Cir a fost gi el membru al scolii teologice de la Antiohia, leaganul sectei
nestorienilor. In scrierile sale contra lui Ciril din Alexandria a exprimat idei asemanatoare cu
ale lui Teodor din Mopsuest.
18 Adica la 15 martie 553.
19 Adica In anul 549. Dintre cele doua date, ultima este cea bunt, deoarece zarva iscata
In imperiu de actul papei ( Iudicatum ) a avut loc In anul 549, ca §i protestul celor doi diaconi
mentionati, pe care In anul 550 papa i-a §i destituit.
20 Apocrisiarul era un reprezentant permanent al papei de la Roma, sau al patriarhilor
din Orient, la curtea din Constantinopol.
www.dacoromanica.ro
LIV. IORDANIS
ROMANA
216. Dardanos Mysosque Curion primum proconsul edomuit primusque

omnium Romanorum Danubium amnem usque profectus cuncta eius loca
vastavit. Pannonum quoque regem in certamine superans idem Lucius redegit
5 in provinciam utrasque Pannonias.
217. ... Daces autem post haec iam sub imperio suo Traianus, Decebalo
eorum rege devicto, in terras ultra Danubium, quae habent mille raffia spatia,
in provinciam redegit. Sed Gallienus eos dum regnaret amisit Aurelianusque
imperator evocatis exinde legionibus in Mysia conlocavit ibique aliquam
10 partem Daciam mediterraneam Daciamque ripensem constituit et Dardaniam
iunxit. Illyricus autem cuncta per partes quidem et membra devicta ad
unum tamen corpus apta est, quae habet intra se provincias XVIII et sunt
Norici duo, Pannonias duas, Valeria, Suavia, Dalmatia, Moesia superior, Dar-
dania, Dacias duas, Macedonia, Thessalia, Achaia, Epyros duo, Praevales,
15 Creta, simul XVIII.
www.dacoromanica.ro
LIV. IORDANES
A fost un got romanizat, originar din Moesia, care a slujit ca notarius, iar in
anul 551 a alcatuit o Crcmicelt universald (De summa temporum vel origine actibusque
geniis Romanorum) §i o Istorie a gofilor (De origine actibusque Getarum). Pentru
prima a utilizat indeosebi pe Eusebius-Hieronymus, Florus, Rufius Festus si
Marcellinus Comes, iar pentru a doua o opera a lui Cassiodorus, azi pierduta.
Autorul sprijinea politica. lui Iustinian $i urmarea o reconciliere infra goti si sta.-
pinirea bizantina.. Prima parte a operei sale n-are mare valoare, deoarece ni s-au
pastrat si sursele ei; dar a doua tontine informatii deosebit de pretioase pentru
istoria go%ilor, slavilor si populatiei romanizate din sud-estul Europei.
Editia folosit5.: Iordanis Romano et Getica, recensuit Theodorus Mommsen,
Berlin, 1882 (1961) (MGH, AA, vol. V, partea 1).
FAPTELE ROMANILOR
216. Pe dardani §i pe moesi pentru intik oars i-a imblinzit proconsulul
Curio 1 Si ajungind ca primul dintre tori romanii pine: la fluviul Duna-
rea, a devastat toate imprejurimile acestuia. Acela§i Lucius, invingind
intr-o lupt5. §i pe regele panonilor, a transformat in provincie ambele 5
Pannonii 2.
217. ... Dupa aceasta, pe dacii din tinuturile de dincolo de Dunare,
care au o intindere de un milion de pa0, i-a prefa.'cut in provincie Traian,
in timpul domniei sale, dupa ce regele for Decebal a fost omorit. Gallienus
insa le-a pierdut in timpul domniei sale, iar imparatul Aurelian, rechemind 10
de acolo legiunile3, le-a a§ezat in Moesia i acolo, intr-o parte a acesteia a inte-
meiat Dacia Mediterranea i Dacia Ripensis 4, la care a adaugat Dardania.
Toata Illyria ins5., care fusese supusa." pe regiuni in mod separat, a fost units
intr-un singur organism, care are in interiorul sou optsprezece provincii §i
anume: dou5. Noricum, doua Pannonii, Valeria, Suavia, Dalmatia, Moesia 15
Superioar5., Dardania, doua Dacii, Macedonia, Thessalia, Achaia, dou5. Epy-
rus, Praevales, Creta ; impreuna optsprezece.
1 in anul 74 IL e. n. Paragr. 216, 217, 218 si 221 redau cap. VIII $i IX din Festus,
cu unele mici adausuri proprii ale lui Iordanes.
2 in realitate provincia a fost treats de abea spre sfirsitul domniei lui Augustus si
a fost scindata de Traian.
3 La Festus era vor ba de romani". Iordanes, care completeaza uneori cu informatii
proprii stirile despre Moesia, intilnite in autorii folositi, procedeaza la fel si aici. Res-
tringerea notiunii deromani" la sfera legiunilor", adica. a armatei" de titre un cu-
noscator al regiunii, arata clar caracterul limitat al retragerii romane din Dacia (cf. Vl.
Iliescu, Evocatis exinde legionibus. Zu lord. Rom. 217, in Studif clasice", XIII (1971).
4 Numele celor doul not provincii a fost si el adaugat de Iordanes.
www.dacoromanica.ro
408 IORDANIS ROMANA
221. Marcus Lucullus... similiterque capiens et civitates, quae litori

Pontico inherebant, id est Appolonia Galato ParthEnopolim Thomos Istro,
omniaque loca usque ad Danuvium subdens Scythis ostendit Romanorum
virtutem.
5 245. Moesi vero quam feri, quam truces erant ? ut unus ducum ante
aciem postulato silentio qui vos estis"? inquid. Responsum est: Romani
gentium domini". Et ille ita fiet", inquid, si nos viceritis". Sed mox ad
bellum ventum est, nec classicum audire valuerunt: sic a Marcio superati
sunt. 246. Thraces autem antea saepe, tunc tamEn Romaetalca re gnante sibi
10 a Romanis disciscunt. Nam is barbaros et disciplina et signis militaribus
adsueverat: sed a Pisone perdomiti in ipsa captivitate rabiem ostendebant:
nam catenas, quibus legati erant, morsibus vellicantes feritatem suam ipsi
puniebant.
247. Daciam quoque ultra Danubium sitam exindeque saepius Dacos
15 gelato Danubii alveo ad furta in Romania transeuntibus Lentulo misso vicit,
expulit atque subegit. Sarmatas quoque per eundem LEntulum ultra Danu-
bium pepulit qui nihil aliud ubi degunt praeter nives pruinasque et silvas
habent, tantaque barbaries in illis est ut nec intellegant pacem.
267. Traianus pene omnium imperatorem potior regnavit an. XVIII
20 m. VI. hic enim de Dacis Scythisque triumphavit Hiberosque et Sauromatas...
edomuit.
284. Decius... bellantibus Getis cum filio suo crudeli morte occubuit
Abritto. 285. Gallus et Volusianus regnaverunt ann. II m. IV. Hi cum adver-
sum Aemilianum, qui in Moesia res novas moliebatur, ex urbe profecti essEnf,
25 in Foro Flamininii interfecti sunt.
287. ... Greciam Gothi vastaverunt, Quadi et Sarmatae Pannonias
invaserunt...
290. Aurelianus Dacia Ripense oriundus... expeditioneque facta in Da-
nubium Gothos magnis praelliis profligavit...
30 294. Cams... bellum Sarmaticum feliciter superavit.
299. Carporum si quidem gens tunc devicta et in Romanum slum trans-
lata est.
313. Gens Hunorum super Gothos inruens certos ex ipsfs subiugat, alios
fugat. Qui venientes in Romania sine armorum suscepti dE pcsitione per
35 avaritiam ducis Maximi fame compulsi rebellare coacti sunt, superatique
Romanis in congressione funduntur in Tracias.
331. Hunnorum rex Attila iunctis secum Gepidas cum Ardarico, Gothos-
que cum Valamir, diversasque alias nationes suis cum regibus, omnem Illy-
ricum Traciamque et utramque Daciam, Mysiam et Scythiam populatus E st.
40 Contra quem Arnegisclus magister militum Mysiae egressus a Marcianopolim
fortiter dimicavit... et ... occisus est.
www.dacoromanica.ro
IORDANES, FAPTELE ROMANILOR 409
221. . .. Marcus Lucullus cucerind 5 de asemenea si cetatile care erau ase-

zata pe tarmul Pontului, adica Apollonia, Calatis, Parthenopolis, Tomis, Istros
si supunind toate regiunile pins la Dunare, a aratat scitilor vitejia romanilor.
245. Dar cit erau de salbatici si de ingrozitori moesii ? Atunci cind unul
dintre comandantii lor, cerind sa se fad liniste, a intrebat in fata liniei 5
de 135..taie : Cine sinteti voi?" I s-a raspuns: Sintem romanii, stapinitorii
neamurilor". Iar acela a spus: Asa va fi, dad. ne yeti invinge pe nor.
S-a trecut imediat la lupta si nici n-au fost in stare sa suporte sunetul trim-
bitei care anunta atacul ; asa au fost batuti de Marcius6. 246. Tracii insa,
care si mai inainte o facusera adesea, s-au rascu1at mai ales atunci, in tim- 10
pul domniei lui Rometalce, Caci acesta ii obisnuise pe barbari si cu disciplina
si cu semnalele militare ; insa ffind imblinziti de ca.tre Piso, ei si-au aratat
furia for chiar in captivitate ; caci muscindu-si cu dintii lanturile cu care
erau legati, ei insisi pethpseau propria for salbaticie.
247. Fiind trimis Lentulus a invins, alungat si supus pe dacii care treceau 15
adesea din Dacia de dincolo de Dunare, cind albia ei era inghetat5., pentru a
face pradaciuni in teritoriul roman. Chiar si pe sarmati, acelasi Lentulus i-a
alungat dincolo de Dunare. Acestia nu au nimic altceva, acolo unde isi petrec
viata, decit zapada: , gheata si paduri, iar barbaria for este atit de mare
incit nici nu inteleg ce inseamna pacea. 20
267. Traian a domnit mai mult decit aproape toti imparatii: 18 ani
si 6 luni. El a repurtat un triumf asupra dacilor si scitilor, t iar pe iberi si
pe sarmati i-a imblinzit.
284. Decius insusi in timpul luptelor cu getii 8 a murit de o moarte napras-
nica, impreuna cu fiul sau la Abrittus. 285. Gallus si Volusianus au domnit doi 25
ani si patru luni. Acestia dupes ce au plecat din Roma impotrivalui Aemilianus
care se revoltase in Moesia, au fost omoriti in Forum Flaminii.
287 ... Gotii au devastat Grecia, cvazii si sarmatii au invadat 9 provinciile
Pannonia.
290. Aurelian, originar din Dacia Ripensis... facind o expeditie la Dunarel° 30
i-a invins pe goti prin mari lupte.
294. C a m s . . . a terminat in chip fericit r5.zboiul cu sarmatii.
299. Negresit atunci [sub Diocletian] a fost invins u neamul carpilor §i a
fost trecut pe teritoriul roman.
313. NE amul hunilor navalind asupra gotilor pe unfi dintre acestia 11 35
supun, iar pe altii ii fugaresc. Acestia venind In teritoriul romann sint primiti
farce a dE pune armele. Datorita lacomiei generalului Maximus sint chinuiti
de foame si constrinsi sa se rascoale. Dupes ce i-au invins pe romani intr-o
lupta, se r5.spindesc in Tracii.
5 in anul 72 1. e. n. (cf. Eutr. VI, 10).

6 Paragr. 245, 246 si 247 urmeath pe Florus (cf. IR, p. 525).
7 Cf. Hieron. a. 102; Cassiod. Chron., a. 106.
8 Ca de obicei la Iordanes este vorba despre goti. Pentru tot paragr. cf. Get., 101-105.
8 fn timpul lui Gallienus, prin anii 258-260 e. n.
10 in anul 271 e. n. pe cind se afla in drum spre Orient.
11 in anul 296 e. n., cf. Aur. Vict. 39,43 si Eutr. IX, 24.
12 in anul 376 e. n. cf. Amm. Marc. XXXI, 4.
www.dacoromanica.ro
410 IORDANIS GETICA
336. Tunc Leo ... Bigelemque Getarum regem per Ardaburem Asparis
filium interemit.
357. Sed et quod plus fuit dokndum, contra ultimum suum famulum
Vitalianum de Scythiam per sex annos civile bellum extraxit. Is si quidem
5 Vitalianus cum LX milibus armatorum tertio paene non rei publicae sed
regi infestus accedens multa suborbana regiae urbis praedis spoliisque ad-
trivit.
358. Contra quern cum Hypatius nepos Caesaris cum exercitu numeroso
pugnaturus egreditur, ante ab Hunnis auxiliaribus capitur et Vitaliano multa
10 insedens turpiter venditur, antequam aperto proelio parte adversa esse ini-
micum ostenderet. Post quem item Rufinus Alathortque mag. mil. saepe
superati, saepe inrisi ab eo et spreti sunt.
360. Iustinus foedusque cum Vitaliano percussit et ad se evocitum ma-
gistrum militiae praesentis et consulem ordinarium fecit ; que m rursus in
15 suspicionem habens facti prioris XVI vulneribus in Palatio cum Celeriano
et Paulo satellitibus effosum peremit.
363. Iustinianus... Illyricumque saepe ab Herulis Gipidisque et Bulgaris
devastantibus per suos iudices frequenter obstitit viriliterque cecidit.
388. Hi sunt casus Romanae rei publicae praeter instantia cotidiana
20 Bulgarum, Antium et Sclavinorum.
GETICA
28. Haec ergo pars Gothorum, quae apud Filemer dicitur in terras Oium
emenso amne transposita, optatum potiti solum. Nec mora ilico ad gentem
Spalorum adveniunt consertoque proelio victoriam adipiscunt, exindcque
25 iam velut victores ad extremem Scythiae partem, que Ponto man vicina est,
properant.
31. ... Scythia, longe se tend ens lateque aperiens,... circumdatur Oceano...
Ponto atque extremo alveo Istri, qui dicitur Danubius ab ostea sua usque ad
fontem.
30 33. In qua Scythia prima ab occidente gens residet Gepidarum quae
magnis opinatisque ambitur fluminibus. Nam Tisia per aquilonem eius cho-
www.dacoromanica.ro
IO1tDANES, GETICA 411
331. Regele hunilor Attila, in string unire cu gepizii §i gotii, In fruntee

carora se gaseau Ardaric Si Valamir, §i cu diferite alte neamuri conduse da
regii lor, a devastat 13 toati Illyria, Tracia, ambele Dacii, Moesia §i Scitia.
Comandantul trupelor din Moesia, Amegisclus, iese din Marcianopolis §i pleaca
in intimpinarea sa. Luptindu-se viteje§te . este ucis. 5
336. In timpul imparatului Leon... Ardabur, fiul lui Aspar, 1-a ucis
pe regele gotilor 14 Bigelis.
357. Dar ceea ce e §i mai de pins, [imparatul] a purtat timp de we ani
un razboi civil impotriva ultimului sau sclav, Vitalianus 14 din Scitia. Acest
Vitalianus a venit pentru a treia oars cu §asezeci de mu de osta0, ca duFnani 10
al imparatului Si nu al statului, Si a devastat multe suburbii ale capitalei,
luind multe prazi.
358. Cind Hypatius, nepotul imparatului, a pornit cu o armata numeroasa
sä lupte impotriva lui Vitalianus, mai inainte de a se ajunge la o lupta
fati§a in care acesta sa se arate ca du§man, a fost prins de huni, care erau 15
aliatii lui Vitalianus, asezat pe un catir §i vindut in mod ruOnos acestuia
din urma. Dupa aceasta a invins de mai multe on pe generalii Rufinus §i
Alathort, de care adesea §i-a batut joc §i pe care i-a dispretuit.
360. Iustin . . . a ajuns la o intelegere cu Vitalianus, 1-a chemat la el
Si 1-a facut comandant suprem al armatei Si consul; imediat dupa aceea, 20
banuindu-1 de acelea§i fapte ca cele din trecut, 1-a omorit corpul fund
strapuns de §asesprezece lovituri impreuna cu Celerianus §i Paulus, care
faceau parte din anturajul lui.
363. Iustinian adesea s-a impotrivit prin intermediul demnitarilor sai
herulilor, gepizilor Si bulgarilor, care devastau Illyria, Si i-a invins 16 viteje§te. 25
388. Acestea sint nenorocirile suportate de statul roman, in afara de
atacurile zilnice 17 ale bulgarilor, antilor §i sclavinilor.
GETICA
28. Despre acea parte a gotilor, care era cu Miner, se spune ca a trecut
un riu si s-a mutat in regiunea Oium, unde a pus stapinire pe pamin' turile 30
dorite. Si fara sa mai intirzie, se aproprie de neamul spalilor. Luindu-se la
lupta cu acestia, [gotii] obtin izbinda, dupa care victorio§i se indreapta spre
partea cea mai indepartata a Scitiei, care se invecineaza cu Marea Pontica.
31. Scitia se intinde mult in lung §i in lat . . . , este inconjurata de Ocean ...
de Pont §i de ultima parte a cursului Istrului, care este numit Dunare, de la 35
gurile sale §i pina la izvor.
33. In aceasta Scitie primul neam care este asezat, pornind de la apus,
este al gepizilor. Partea aceasta a Scitiei este strabatuta de fluvii mari Si
13 Cind au tncetat substidiile de la Constantinpol (cf. Marc. Cora. a. 447).
la Acestia se aflau prodabiI In sudul Dobrogei, Impreuni cu alte elemente dislocate
dupa destramarea imperiului lui Attila.
13 Cf. Marc. Corn, a. 514.
1. Cf. Marc. Com. a. 530.
17 In anul 551 e. n. situatia Dobrogei era si ea foarte grea.
28 Izvoarele istoriel Romania c. 311
www.dacoromanica.ro
412 IORDANIS GETICA
rumque discurrit: ab africo vero magnus ipse Danubius, ab eo Flutausis secat,

qui rapidus ac verticosus in Istri fluEnta furens divolvitur. 34. Introrsus illis
Dacia qui in aquilone vergit, ab ortu Vistulae fluminis per immensa spatia
VEnetharum natio populosa consedit. Quorum nomina licet nunc per varias
5 familias et loco mutentur, principaliter tamen Sclaveni et Antes nominantur.
35. SclavEni e civitate Novietunense et loco qui appellatur Mursiano usque ad
Danastrum et in boream Viscla commorantur: hi paludcs silvasque pro civi-
tatibus habent. Antes vero, qui sunt eorum fortissimi, qua Pcnticum mare
curvatur, a Danastro ExdEnduntur usque ad Danaprum, quae flumina multis
10 mansionibus ab invicem absunt.
37. Ultra quos distendunt supra mare Ponticum Bulgarum seeks, quos
notissimos peccatortim nostrorum mala feccrunt. Hinc iam Hunni...
38. Quorum mansion prima in Scythiae solo iuxta paludem Meotidem,
secundo in Mysiam Thraciamcoe et Daciam, tertio supra mare Ponticum
15 rursus in Scythia legimus habitasse.
39. ...In secunda, id est Dacia, Traciaeque et Mysiae solo Zamolxen
quem mirae philosophiae eruditionis fuisse testantur plerique scriptores an-
nalium. Nam et Zeutam prius habuerunt eruditum, post etiam Dicineum,
tertium Zamolxen, de quo superius diximus. Nec defuerunt, qui eos sapien-
20 tiam erudirent. 40. Unde et pene omnibus barbaris Gothi sapientiores semper
extiterunt Grecisque pene consimiles, ut refert Dio, qui historias eorum anna-
lesque Greco stilo composuit. Qui dicit primum Tarabosteseos, deinde vocatos
Pilleatos hos, qui inter eos generosi extabant, ex quibus eis et reges et sacer-
dotes ordinabantur. Adeo ergo fuere laudati Gaetae, ut dudum Martem,
25 quern poetarum fallacia deum belli pronuntiat, apud eos fuisse dicant exortum.
Unde et Vergilius: gradivumque patrem, Geticis qui praesidet arvis". 41.
Quem Martem Gothi semper asperima placavere cultura (Dam victimae eius
mortes fuere captorum), opinantes bellorum praesulem apte humani sanguinis
effusione placandum. Huic praede primordia vovebantur, huic truncis suspen-
30 debantur exubiae, eratque illis religionis preter ceteros insinuatus affectus,
cum parenti devotio numinis viderentur inpendi.
54. Indeque Scythicis gentibus dorso suo terminum praebens ad Pon-
turn usque discendit, consertisque collibus Histri quoque flue nta contingit,
quo amne scissus dehiscens Scythia quoque Taurus vocatur.
www.dacoromanica.ro
IORDANES, GETICA 413
celebre. Caci Tisa alearga prin nordul Si vestul ei ; inspre sud se afla ins4i
marea Dunare, iar dinspre est o taie Flutausis 18 care este repede Si vijelios
§i se varsa cu furie in undele Dunarii. 34. In mijlocul or se afla Dacia,
aparata de Alpii abrupti, ca de o coroana. Yn partea for stings, spre nord,
de la izvorul Vistulei se afla wzata pe un spatiu imens numeroasa populatie 5
a venetilor. De§i astazi numele for variaza dupa diferitele familii §i regiuni,
ei poarta mai ales numele de sclavini §i anti. 35. Sclavinii locuiesc de la
cetatea Noviodunum §i lacul care este numit Mursianus 19 §i pins la Nistru,
iar in nord pins la Vistula: drept orw au paduri si redastini. Antii insa,
care sint cei mai viteji dintre ei, se intind de la Nistru la Nipru, acolo unde 10
Marea Pontica face un. cot. Aceste riuri se gasesc la o distanta de mai multe
zile de drum unul de altul.
37. Dincolo de acWia, deasupra Marii Pontice, se intind laca§ur ile bulga-
rilor, care au devenit foarte cunoscuti datorita consecintelor nenorocite ale
pacatelor noastre. Urmeaza de aid hunii... 15
38. Citim despre lacapl acestora2° ca mai intii a fost pe pamintul Scitei
linga mla§tina Meotis, ca apoi au locuit in Moesia, Tracia qi Dacia, iar la
urma.' din nou in Scitia deasupra Marii Pontice.
39. . In cel de al doilea laca. s al lor, adica in Dacia, Tracia §i Moesia,
gotii au avut drept rege pe Zamolxe, despre care cei mai multi scriitori de 20
anale ne spun ca a fost un filozof cu o eruditie de admirat. Caci §i mai
inainte au avut pe invatatul Zeuta, dupa aceea pe Deceneu §i in al treilea
rind pe Zamolxe despre care am vorbit mai sus. Gotii n-au fost deci lipsiti
de oameni care s5.-i invete filozofie. 40. De aceea gotii au fost totdeauna supe-
riori aproape tuturor barbarilor §i aproape egali cu grecii, dupa cum relateaza 25
Dio, care a compus istoria §i analele for in limba greaca. El spune ca acei
dintre ei care erau de neam s-au numit la inceput Tarabostes, iar apoi Pilleati:
dintre dinOi se alegeau regii §i preotii. Si intr-atit au fost de laudati gotii,
incit se spuna ca la ei s-a nascut Marte, pe care inFlaciunea poetilor 1-a
facut zeu al razboiului. De aceea spune §i Vergilius: 21 Neobositul parinte, 30
care stapine§te cimpiile getilor". 41. Pe acest Marte, gotii totdeauna 1-au
induplecat printr-un cult salbatec (caci victimele lui au fost prizonierii
ucisi), socotind ca eful razboaelor trebuie impacat prin varsare de singe ome-
nesc. Lui i se jertfeau primele pr5.zi, lui i se atirnau pe triunghiurile arborilor
prazile de razboi cele dintii si exista un simtamint religios adinc in comparatie 35
cu ceilalti zei, deoarece se parea ca invocatia spiritului sau era ca aceea
adresata unui parinte.
54 . . . Apoi muntele formind cu creasta sa marginea popoarelor scitice,
inainteaza ping la Pontul Euxin qi prin colinele irqirate strins, el atinge
chiar apele Istrului, in locul in care acest riu, despicindu-se, se desface §i 40
Scitia se numqte si Taurus.
18 Probabil Oltul.
18 Probabil nu Noviodunum din Dobrogea ci actualul Dernovo din Jugoslavia si
lacul Nezider (cf. Gh. Stefan in Arch. Hung., XVII (1965) , p. 101).
20 Pentru a arata vechimea si stralucirea gotilor, Iordanes i-a identificat cu scitii gi
cu geto-dacii, atribuindu-le si faptele acestora.
21 Eneida, III, 35.
www.dacoromanica.ro
414 IORDANIS GETICA
58. Dio storicus... qui open suo Getica titulum dedit... (quos Getas iam
superiori loco Gothos esse probavimus, Orosio Paulo dicente).
59. ...Huius itaque regnum Moesiam appellavere maiores. Quae pro-
vincia habet ab oriente ostia fluminis Danubii, a meridie Macedonia, ab oc-
5 casu Histria, a septentrione Danubium.
62. ...Tune Thomyris regina aucta victoria tantaque praeda de inimicis
potita, in partem Moesiae, quae nunc a magna Scythia nomen mutuatum
minor Scythia appelatur, transiens, ibi in Ponti Moesiaco litore Thomes civi-
tatem suo de nomine aedificavit.
10 63. Dehinc Darius, rex Persarum, Hystaspis filius, Antyri, regis Gotho-
rum, filiam in matrimonio postulavit, rogans pariter atque deterrens, nisi
suam peragerent voluntaem. Cuius affinitatem Gothi spernentes, legationem
eius frustrarunt. Qui repulsus dolore flammatus est et DCC milia armatorum
contra ipsos produxit exercitum, verecundiam suam malo publico vindicare
15 contendens ; navibusque pene a Chalce dcna usque ad Bizantium in instar
pontium tabulatis atque consertis Thraciam petit et Moesiam; pontemque
rursus in. Danubio pari modo constructum duobus mensibus crebris fatigatus
in Tapis VIII milia perdidit armatorum, timensque, ne pons Danubii ab eius
adversariis occuparetur, celeri fuga in Thracia repedavit, nec Mysiae solum
20 sibi credens tutum fore aliquantulum remorandi.
64. Post cuius decessum iterum Xerxes filius eius paternas iniurias ul-
cisci se aestimans, cum sua septingenta et auxiliarium CCC milia armatorum,
rostratas naves mine ducentas, onerarias tria milia, super Gothos ad helium
profectus nec temptare in conflictu praevaluit, eorum animositate et constan-
25 tia superatus.
65. Sic namque ut venerat, absque aliquo certamine suo cum robore
recessit. Philippus quoque, pater Ale xandri Magni, cum Gothis amicitias
copulans Medopam Gudilae regis filiam accepit uxorem, ut tali affinitate
roboratus Macedonum regna firmaret. Qua tempestate Dio storico dicente
30 Philippus inopia pecuniae passus, Odyssitanam Moesiae civitatem instructis
copiis vastare deliberat, quae tune propter vicinam Thomes Gothis erat su-
biecta. Unde et sacerdotes Gothorum illi qui pii vocabantur subito patefactis
portis cum citharis et vestibus candidis obviam egressi patriis diis, ut sibi
propitii Macedonas repellerent, voce supplici modulantes. Quos Macedcnes
35 sic fiducialiter sibi occurrere contuentes stupiscent et, si dici fas est, ab iner-
mibus terrentur armati. Nec mora soluta acie quam ad bellandum construxe-
rant, non tantum ab urbis excidio abstinuerunt, verum etiam et qucs forts
fuerant iure belli adepti, reddiderunt, foedusque initio ad sua reversi sunt.
www.dacoromanica.ro
58. Istoricul D i o . . . care a dat operei sale titlul de Getica, despre care
geti am aratat mai sus ca sint goti, dupa cum spune Paulus Orosius.
59. Regatul acestuia stramosii 1-au numit Moesia. Provincia aceasta se
margineste la rasarit cu gurile fluviului. Dunare; la Sud cu Macedonia, la
apus cu Istria iar la mord cu Dunarea. 5
62.. 6 Regina Tomiris, 22 luind de la inamic atita prada dupa obtinerea
victoriei, a trecut in partile Moesiei, care acuma se cheama Scitia Minor,
imprumutindu-si numele de la Scitia Mare, si acolo pe tarmul moesic al Pon-
tului a zidit orasul Tomis caruia i-a dat numele sau.
63. Mai apoi Darius, regele persilor, fiul lui Histaspe, a cerut in casatorie 10
pe fiica lui Ant yrus, 23 regele gotilor, rugindu-1 si ingrozindu-1 in acelasi timp,
daces nu i-ar implini vointa. Gotii roses, disprquind legatura de rudenie cu el,
au inselat sperantele soliei. Fund refuzat, Darius s-a aprins de minie si a
pregatit impotriva for o armata de sapte sute de mu de soldati, incercind sä
razbune o rusine personals cu pretul nenorocirii statului; dupa ce a asezat 15
vase aproape de la Chalcedon si pins la Bizant in chip de pod, el a intrat in
Tracia si Moesia; construind in acelasi fel un pod peste Dunare si fiind atacat
necontenit , timp de doua luni, a pierdut la Tape opt mu de soldati Si ,
temindu-se ca podul de peste Dunare sa nu fie ocupat de adversarii sai, a
luat-o repede la fuga spre Tracia, fara a se mai opri in Moesia vreun momei ,
deoarece nu se credea aici in siguranta.
64. Dupes moartea sa, fiul acestuia, Xerxes, socotind a el va -r5.zbuna
insulta adusa tatalui sau, a pornit razboi impotriva gotilor, cu sapte sute de
de mu de soldati si cu trei sute de mu de trupe auxiliare, avind si o mie
doul sute de vase de r5zboi si trei mii de vase de transport. El n-a izbutit in 25
incercarea sa de a se lupta cu ei, fiind depasit de curajul si fermitatea gotilor.
Si s-a intors precum a venit, cu trupele sale, fara a da nici o lupta.
65. Chiar si Filip, tatal lui Alexandru cel Mare, a luat in casatorie pe Medo-
pa, fiica regelui Gudila, legind prietenie cu gotii24, §i fiind intarit de o astfel de
rudenie a consolidat regatul macedonian. In vremea aceea, dupa cum spune 30
istoricul Dio, ducind Filip mare lipsa de bani, s-a gindit sa jefuiasc5. cu armata
regulates cetatea Odessus din Moesia si care pe atunci era supusa gotilor 25 din
cauza vecinatatii in care se afla cu orasul Tomis. De aici, preotii gotilor, aceia
care se numesc cei cucemici, deschizind in grabs portile si Imbracati in haine
albe i-au iesit inainte cu chitare si au invocat prin cintece si prin rugaciuni 35
pe zeii for stra'mosesti sa be fie favorabili si sa alunge pe macedonieni. Acestia,
v5.zindu-i pe cei care se apropiau de ei cu atita incredere, ramasera increme-
niti si, daces e permis sa spun asa, niste oameni inarmati s-au ingrozit de unii
neinarmati. Si fara intirziere desfacind formatia de lupta pe care o ocupa-
sera, nu numai ca s-au obtinut sa darime cetatea, dar au dat inapoi chiar 40
si pe acei care ii facusera prizonieri in imprejurime, dupa dreptul razboiului
si incheindu-se pace, s-au reintors la casele lor.
22 Regina scitilor. Legenda urmarea probadil si explice prezenta scitilor In sec.
.
IV I. e. n. In Dobrogea (cf. infra 65)
Adica Idanthyrsos regele scitilor (cf. Orosius II, 8,4).
24 Meda gi Kothelos sInt geti (cf. IR, p. 155)
u Probabil scitii lui Ateas (cf. VI. Iliescu, In Eos" LVI (1966), 2, 316-320).
www.dacoromanica.ro
416 IORDANIS GETICA
66. Quod dolum post longum tempus reminiscens egregius Gothorum

ductor Sithalcus, CL virorum milibus congregatis Atheniensibus intulit bellum
adversus Perdiccam Macedoniae regem, quem Alexander apud Babylloniam
ministri insidiis potans interitum Atheniensium principatui hereditario iure
5 reliquerat successorem. Magno proelio cum hoc inito Gothi superiores inventi
sunt, et sic pro iniuria, qua illi in Moesiam dudum fecissent, isti in Graecia
discurrentes cunctam Macedoniam vastaverunt.
67. Dehinc regnante Gothis Buruista Dicineus venit in Gothiam, quo
tempore Romanorum Sylla potitus est principatum. Quem Dicineum susci-
10 piens Buruista dedit ei pene regiam protestatem, cuius consilio Gothi Ger-
manorum terras, quas nunc Franci optinent, populati sunt.
68. Caesar vero, qui sibi primus omnium Romanorum vindicavit impe-
rium et pene omn-m mundum suae dicioni subegit omniaque regna perdo-
muit, adeo ut extra nostro orb3 in oceani sinu repositas insulas occuparet, et
15 nec nomm Romanorum auditu qui noverant, eos Romanis tributarias faceret,
Gothos tamen crebro pertemptans nequivit subicere. Gaius Tiberius iam ter-
tius regnat Romanis ; Gothi temen suo regno incolume perseverant.
69. Quibus hoc erat salubre adcommodum, hoc votivum, ut, quidquid
Dicineus eorum consiliarius precepisset, hoc modis omnibus expetendum,
20 hoc utile indicantes, effectui manciparent. Qui cernens eorum animos sibi
in omnibus oboedire et naturalem eos habere ingenium omnem pene phylo-
sophiam eos instruxit: erat namque huius rei magister peritus. Nam ethicam
eos erudiens barbaricos mores compescuit ; fysicam tradens naturaliter pro-
priis legibus vivere fecit, quas usque nunc conscriptas belagines nuncupant ;
25 logicam instruens rationis eos supra ceteras gentes fecit expertes; practicen
ostendens in bonis actibus conversare suasit ; theoreticen demonstrans sig-
norum duodecem et per ea planetarum cursus omnemque astronomiam con-
templari edocuit, et quomodo lunaris urbis augmentum sustinet aut patitur
detrimentum, edixit, solique globum igneum quantum terreno orbe in mensura
30 excedat, ostendit, aut quibus nominibus vel quibus signis in polo caeli vergente
et revergente trecentae quadraginta et sex stellae ab ortu in occasu praeci-
pites ruant, exposuit.
70. Qualis erat, rogo, voluptas, ut viri fortissimi, quando ab armis
quantolum vacassent, doctrinis philosophicis inbuebantur? videris unum caeli
35 positionem, alium herbarum fructicumque explorare naturas, istum lunae
commoda incommodaque, ilium solis labores adtendere et quomodo rotatu
caeli raptos retro duci ad partem occidua, qui ad orientalem plagam ire
festinant, ratione accepta quiescere.
www.dacoromanica.ro
66. Aducindu-vi aminte, dupa mult timp, de aceast5. far5.delege, Sitalces,

stralucitul rege al gotilor, stringindu-vi o suta cinci zeci de mu de soldati,
a pornit razboi Impotriva atenienilor, vi anume contra lui Peridiccas, regele
macedonenilor, pe care Alexandru 11 lasase ca succesor cu depline drepturi
asupra principatului atenienilor, atunci cind a b5.'ut la Babilon veninul de 5
moarte, prin uneltirile unui ofiter de-al sau. Dind o mare batalie cu acevtia,
gotii au ievit inving5.'tori vi astfel, pentru nedreptatea pe care o facusera aceia
in Moesia de mult, acevtia navalind in Grecia au devastat Intreaga Macedonie.
67. Apoi, in timpul domniei la goti a lui Buerebista, a venit in Gotia
Deceneu, pe vremea cind Sy la a pus mina pe putere la Roma. Primindu-1 10
pe Deceneu, Buerebista i-a dat o putere aproape regal5.. Dupa sfatul acestuia
gotii au Inceput sa pustieascs paminturile germanilor pe care acuma le stapi
nesc francii. 26
68. Caesar ins5., care cel dintii dintre toti a luat asupra sa condu-
cerea statului roman, care a supus puterii sale toata lumea, care a subjugat Is
toate tarile pins intr-atit, incit a ocupat in afara de cetatea noastra pins
vi insulele avezate departe in sinul Oceanului, vi care a f5.cut tributari romani-
lor chiar vi pe aceia care Inca nu auziser5. de numele de roman, totuvi
pe goti, 27 deli a Incercat in repetate rinduri, n-a putut sa-i supuna. Gaius Tibe-
rius era de acum al treilea imparat al romanilor ; totuvi gotii au limas indepen- 20
denti Si in timpul domniei sale.
69. Ei socoteau ca noroc Si civtig, drept unica for dorinta, Indeplinirea
in once chip a lucrurilor pe care be sfatuia indrumatorul for Deceneu, judecind
ca este folositor A. realizeze aceasta. El, observind Inclinarea for de a-I asculta
in toate, vi ca ei sint din fire devtepti, i-a instruit in aproape toate ramurile 25
filozofiei ; caci era un maestru priceput in acest domeniu. El i-a invatat etica,
dezvatindu-i de obiceiurile for barbare, i-a instruit in vtiintele fizicii, f5.cindu-i
ss traiasca conform legilor naturii ; transcriind aceste legi, ele se pastreaza
pins astazi, sub numele de belagines; i-a invatat logica, f5.cindu-i superiori
celorlalte popoare, in privinta mintii ; dindu-le un exemplu practic i-a indemnat 30
sa petreac5. viata in fapte bune ; demostrindu-le teoria celor dou5.'sprezece
semne ale zodiacului, le-a ara'tat mersul planetelor vi toate secretele astrono-
mice vi cum crevte vi scade orbita lunii vi cu cit globul de foc al soarelui intrece
ma'sura globului pamintesc Si le-a expus sub ce nume vi sub ce semne cele
trei sute Si patruzeci Si vase de stele trec in drumul for cel repede de la rasarit 35
pins la apus spre a se apropia sau departa de polul ceresc.
70. Vezi ce mare pa' cere, ca nivte oameni prea viteji sa se Indeletniceasc5.
cu doctrinele filozofice, cind mai aveau putintel timp liber dupa lupte. Putem
vedea pe unul cercetind pozitia cerului, pe altul insuvirile ierburilor vi ale fruc-
telor, pe acesta studiind descrevterea vi Ecaderea lunii, pe celalalt observind 40
Eclipsele soarelui vi cum, prin rotatia cerului, (astrele) care se grabesc sa atinga
regiunea orientala sint duse inapoi spre regiunea occidentals, odihnindu-se
apoi dupa o regula prestabilit5..
" Aluzie la luptele din Panonia contra celtilor (cf. VI. Iliescu, in Rev. Roum. Ling."
XVI (1971), 1.
27 Adica geti, respectiv daci.
www.dacoromanica.ro
418 IORDANIS GETICA
71. Haec et alia Dicineus Gothis sua peritia tradens mirabilis apus eos
enituit, ut non solo mediocribus, immo et regibus imperaret. Elegit namque
ex eis tunc nobilissimos prudentioresque viros, quos theologiam instruens,
numina quaedem et sacella venerare suasit fecitque sacerdotes, nomen illis
5 pilleatorum contradens, ut reor, quia opertis capitibus tyaris, quos pilleos
alio nomine nuncupamus, litabant ; 72. reliquam vero gentem capillatos dicere
iussit, quod nomen Gothi pro magno suscipientes adhuc odie suis cantionibus
reminiscent.
73. Decedente vero Dicineo pene pan venaratione habuerunt Comosicum,
10 quia nec inpar erat sollertiae. Hic etenim et rex illis et pontifex, ob suam peri-
tiam habebatur et in summa iustitia populos indicabant. Et hoc rebus exce-
dente humanis Coryllus rex Gothorum in regno conscendit et per quadraginta
annos in Dacia suis gentibus imperavit. 74. Daciam dico antiquam, quam
nunc Gepidarum populi possidere noscuntur. Quae patria in conspectu Moe-
15 siae sita trans Danubium corona montium cingitur, duos tantum habens
accessus, unum per Boutas alterum per Tapas. Haec Gotia, quam Daciam
appellavere maiores, quae nunc, ut diximus, Gepidia dicitur, tunc ab oriente
Aroxoloni, ab occasu Iazyges, a septentrione Sarmatae et Bastemae, a meridiae
amnis Danubii terminabant. Nam Iazygis ab Aroxolonis Aluta tantum flu -
20 vio segregantur.
75. Et quia Danubii mentio facta est, non ab re iudico pauca de tali
amne egregio indicare. Nam hic in Alamannicis arvis exoriens sexaginta a
fonte suo usque ad ostia in Ponto mergentia per mile ducentorum passu
milia hinc inde suscipiens flumina in modum spinae, quem costas ut cratem
25 intexunt, omnino amplissimus est. Qui lingua Bessorum Hister vocatur, du-
ce ntis tantum pedibus in altum aquam in alveo habet profundam. Hic etenim
amnis inter cetera flumina in magnum mines superans praeter Nilum. Haec
de Danubio dixisse sufficiat
76. Longum namque post intervallum Domitiano imperatore regnante
30 eiusque avaritiam matuentes foedus, quod dudum cum aliis principibus
pepigerant, Gothi solventes, ripam Danubii iam longe possessam ab imperio
Romano deletis militibus cum eorum ducibus vastaverunt. Cui provinciae
tunc post Agrippam Oppius praeerat Savinus, Gothis autem Dorpaneus
principatum agebat, quando bello commisso Gothi, Romans devictos, Oppi
35 Savini caput abscisum, multa castella et civitates invadentes de parte impe-
ratoris publice depraedarunt. 77. Qua necessitate suorum Domitianur cum
omni virtute sua Illyricum properavit et totius pene rei publicae militibus
ductore Fusco praelato cum lectissimis viris amnem Danubii consertis navibus
ad instar pontis transmeare coegit super exercitum Dorpanei. 78. Turn Gothi
www.dacoromanica.ro
71. Comunicind acestea 0 alte multe gotilor cu maiestrie, Deceneu a

devenit in ochii lor o fiinta miraculoasa, Ludt a condus nu numai pe oamenii
de rind, dar chiar §i pe regi. Caci atunci a ales dintre ei pe barbatii cei mai
de seams §i mai intelepti pe care i-a invatat teologia, i-a sfatuit sa cinsteasca
anumite divinitati 0 sanctuare facindu-i preoti §i le-a dat numele de pileati, 5
fiindca, dupa cum cred, avind capetele acoperite cu o tiara, pe care o numim
cu un alt nume pilleus, ei faceau sacrificii ; 72. restul poporului a dat ordin
sa se numeasca capillati, nume pe care gotii 11 reamintesc ping astazi in cinte-
cele lor, deoarece i-au dat o mare consideratie.
73. Iar dupa moartea lui Deceneu, ei au avut aproape In aceia0 vene- 10
ratie pe Comosicus, fiindca era tot ass de iscusit. Aceasta era considerat la
ei §i ca rege §i ca preot suprem §i ca judecator, datorita priceperii sale, §i
impartea poporului dreptate ca ultima instants. Parasind §i acesta viata,
s-a urcat pe tron, ca rege al gotilor, Corilus 28 care a condus timp de patruzeci
de ani popoarele sale in Dacia. 74. Am in vedere Dacia cea veche pe care 15
acum o ocupa popoarele gepizilor. Aceasta: tarn, a§ezata in fata Moesiei, dincolo
de Dunare, este inconjurata de o cununa de munti, avind numai dou5. intrari,
una pe la Boute si alta pe la Tape. Aceasta Gotia pe care stra.mo0i nastri au
numit-o Dacia si care acum se nume§te Gepidia, dupa cum am spus, se margi-
ne§te la rasarit cu roxolanii, la apus cu iazigii, la miaza-noapte cu sarmatii 20
0 bastamii si la miaz5.zi cu fluviul Dunarea. Iazigii sint despartiti de roxolani
numai prin riul Aluta.
75. 5i fiindca s-a f5.cut mentiunea Dunarii, cred ca nu e Inafara subiectu-
lui sä dau citeva indicatii despre acest fluviu atit de insemnat. Caci el izvo-
ra§te din cimpiile alamanilor §i primqte de la izvorul sau §i pins la gura sa 25
care se varsa: in Pont §asezeci de riuri din dreapta si din stinga, pe o Intindere
de 1 200 mile, avind forma unei spinari de pe§te, in care se Infig fluviile ca
n4te coaste 0 in general este cel mai mare fluviu. El se numqte Hister In
limba bessilor §i are adincimea apei, in albia unde este mai adinca, numai
de doua sute de picioare. Dunarea Intrece In marime toate celelalte fluvii, 30
In afara." de Nil. Ajunge cit am spus despre Dunare.
76. Dupa un interval de timp Indelungat, sub domnia imparatului Domi-
tian, gotii, de teama zgirceniei 29 sale, desfalcura tratatul ce-1 incheiasera odi-
nioara cu alti imparati §i incepura sa devasteze, impreuna cu §efii lor, malurile
Dunarii care erau de mult in stapinirea Imperiului roman, distrugindu-le arma- 35
tele impreuna cu comandantii lor. In fruntea acestor provincii se ga'sea pe atunci
ca guvemator, dupa Agrippa, Oppius Sabinus, iar la goti conducerea o avea
Durpaneus. Dindu-se lupta, romanii au fost invin0, iar lui Oppius Sabinus i
s-a taiat capul si gotii, n5.valind asupra mai multor castele §i cetati, au pradat
regiunile care tineau de imp eriu. 77. Din cauza nenorocirii celor ai sai, Domitian 40
a plecat cu toate fortele sale in Elyria §i incredintind conducerea aproape intre-
gii armate generalului sau Fuscus 0 citorva barbati ale0, i-a obligat sa treaca
p este Dunare impotriva armatei lui Durpaneus, pe un pod din corabii legate
intre ele. 78. Atunci gotii, care n-au fost luati pe nea§teptate, au pus mina
$8 Adic.i. Scorylo (cf. I R, p. 431)
" Probabil aluzie la! subsidiile pe care dacii le primisea pinl atunci.
www.dacoromanica.ro
420 IORDANIS GETICA
haud segnes reperti arma capessunt primogene conflictu mox Romans

devincunt, Fuscoque duce extincto divitias de castris militum spoliant mag-
naque potiti per loca victoria iam proceres suos, quorum quasi fortuna vince-
bant, non puros homines, sed semideos id est Ansis vocaverunt.
5 82... Ablabius enim storicus refert, quia ibi super limbum Ponti, ubi
eos diximus in Scythia commanere, ibi pars eorum, qui orientali tenebat,
eisque praeerat Ostrogotha, utrum ab ipsius nomine, an a loco, id est orien-
tales, dicti sunt Ostrogothae, residui vero Vesegothae, id est a parte occidua.
83. Et quia iam superius diximus eos transito Danubio aliquantum
10 temporis in. Mysiam Thraciamque vixisse, ex eorum reliquis fuit et Maxi-
minus imp. post Alexandrum Mamaeae.
89. Nan gens ista mirum in modum in ea parte, qua versabatur, id est
Ponti in litore Scythiae soli, enituit ... Philippo namque ante dicto regnante
Romanis. . . Gothi, ut adsolet, subtracta sibi stipendia sua aegre ferentes, de
15 amicis effecti sunt inimici. Nam quamvis remoti sub regibus viverent suis, rei
publicae tamen. Romanae foederati erant et annua munera percipiebant. 90.
Quid multa ? transiens tunc Ostrogotha cum suis Danubio Moesiam Thra-
ciasque vastavit. Ad quem rebellandum Decius senator a Philippo dirigitur.
Qui veniens dum Getis nihil praevalet, milites proprios exemptos a militia
20 fecit vitae privatae degi, quasi eorum neglectu Gothi Danubium transfretas-
sent, factaque ut puta in suis vindicata ad Philippum revertitur. Milites vero
videntes se post tot labores militia pulsos, indignati ad Ostrogothae regis
Gothorum auxlium confugerunt. 91. Qui excipiens eos eorumque verbis
accensus mox tricenta milia suorum armata produxit ad bellum adhibitis
25 sibi Taifalis et Astringis nonnullis, sed et Carporum trea milia, genus hominum
ad bella nimis expeditum qui saepe fuere. Romanis infesti ; quos tamen post
haec imperante Diocletiano et Maximiano Galerius Maximinus Caesar devicit
et rei publicae Romanae subegit. His ergo addens Gothos et Peucinos ab
insula Peucis, quae in ostia Danubii Ponto mergentia iacet, Argaithum et
30 Gunthericum nobilissimos suae gentis doctores praefecit. 92. Qui mox Danu-
bium vadati et de secundi Moesiam populati, Marcianopolim eiusdem patriae
urbem famosam metropolim adgrediuntur, diuque obsessam accepta pecunia
ab his qui inerant reliquerunt.
94. Abhinc ergo, ut dicebamus, post longam obsidionem accepto prae-
35 mio ditatus Geta recessit ad propria. Quem cernens Gepidarum natio subito
ubique vincentem praedisque ditatum, invidia ductus arma in parentibus
movit.
97. Ergo, ut dicebamus, Gepidarum rex Fastida quietam gentem excitans
patrios fines per arma dilatavit. Nam Burgundzones pene usque ad inter-
www.dacoromanica.ro
pe arme §i chiar la prima ciocnire au invins pe roman, omorind i pe coman-

dantul acestora Fuscus qi au je fuit bogatile din lagarul soldatilor 30. Pentru
dobindirea acestei victorii mari ei i-au numit pe conducatorii lor semizei,
adica anzi" i nu simpli oameni, ca i cum ar fi invins datorita.' norocului lor.
82 . . . Istoricul Ablavius relateaza ca acolo pe tarmul Pontului, unde, 5
dupa cum am spus, s-au wzat gotii, o parte dintre ei, care ocupau regiunile
rasaritene i se aflau sub conducerea lui Ostrogotha, au fost numiti ostrogoti,
adica fasariteni", fie din cauza numelui conducatorului lor sau a locului ;
iar ceilalti au fost numiti vizigoti, adica din partea apuseana.'".
83. Si deoarece am spus mai sus ca.' dupa ce au trecut Dunarea ei au 10
trait un timp in Moesia i Tracia, dintre rama'Aele lor a fost §i Maximinus 31,
un imparat dupa Alexandru fiul lui Mamea.
89. Caci neamul acesta a stralucit intr-un chip uimitor in regiuma in
care traia, adica pe malul scitic al Pontului . . . In timpul domniei impara-
tului Flip 32, mai sus-amintit, . . . gotii33, suportind cu greu retragerea ajutoa- 15
relor lor bane§ti, cum se obi§nuie§te, din prieteni au dew nit dumani. Caci
ei, deli traiau retra0 sub regii lor, erau totusi federati ai statului roman §i
primeau in fiecare an daruri de la acesta. 90. Ce sa mai vorbim? Ostrogotii
trecind atunci cu oamenii sai peste Dunare, a incEput sa jefuiasca Moesia
i Tracia. Filip a trimis in contra sa pe senatorul Decius. Acesta, venind 20
in fruntea trupelor sale §i neobtinind nici un succes contra gotilor, §i-a conce-
diat soldatii, trimitindu-i pe la vetrele lor ca simpli particulari, ca i cum
gotii ar fi trecut Dunarea din neglijenta lor §i varsinduli razbunarea astfel
asupra oamenilor sai, se intoarce la Filip. Soldatii insa, vazindu-se conce-
diati dupa atitea chinuri, alergara de suparare in ajutorul lui Ostrogotha, 25
regele gotilor. 91. Acesta primindu-i s-a inflacarat de vorbele lor Si a alcatuit
de indata o armata de treizeci de nil de oameni dintr-ai sai in vederea razbo-
iului ; au fost inclu§i §i taifali i unii dintre asdingi, dar §i trei mii de carpi,
un neam de oameni totdeauna gata de razboi §i care adesea au fost du§mano§i
romanilor ; totu0 pe ace§tia, in urma, pe vremea imparatilor Diocletian i 30
Maximianus, cezarul Galerius Maximus i-a invins i i-a supus statului roman.
Adaugind deci Ostrogotha acestora pe gotii sai §i pe peucinii din insula Peuce,
care se gase§te la gurile Dunarii, la varsarea in Pont, a pus in fruntea lor
pe Argait §i pe Gunteric, cei mai vestiti comandanti din neamul lor. 92.
Ace§tia, trecind pe data Dunarea §i devastind Moesia pentru a doua oars, 35
au atacat Marcianopolis, faimoasa metropola a ace stei regiuni, i dupa un
lung asediu au parasit-o, primind bath de la cei ce se aflau in cetate.
94. De aid getii, dupa cum spuneam, dupa un lung asediu, s-au intors
acasa imbogatiti de pe urma banilor primiti. Vazindu-i pe acestia deodata
Si pretutindeni invingatori §i bogati din cauza prazilor, neamul gepizilor, 40
impins de invidie, indreapta armele impotriva unor rude.
97. Dupa cum spuneam deci, Fastida, regele gepizilor, imboldind popo-
rul sau lin4tit cu armele a marit hotarele patriei sale. Caci a distrus aproape
30 Pentru luptele dacilor nu cunoastem izvorul autorului.
31 Maximianus Daia, Imparat Intre 309-313, originar din Iliria.
32 Filip Arabul, ImpArat In anii 244-249.
" De acum Inainte este vorba despre gotii veritabili.
www.dacoromanica.ro
422 IORDANIS GETICA
nicionem delevit aliasque nonnullas gentes perdomuit. Gothos quoque male

provocans consanguinitatis foedus prius importuna concertatione violavit
superba admodum elatione iactatus, crescendi populo dum terras coepit
addere, incolas patrios reddidit rariores. 98. Is ego missis legatis ad Ostro-
5 gotham, cuius adhuc imperio tarn Ostrogothae quam Vesegothae, id est
utrique eiusdem gentes populi, subiacebant, inclusum se montium quaeritans
asperitate silvarumque densitate constrictum, unum poscens e duobus, ut
aut bellum sibi aut locorum suorum spatia praepararet. 99. Tunc Ostro-
gotha rex Gothorum, ut erat solidi animi, respondit legatis bellum se quidem
10 talem horrere durumque fore et omnino scelestum armis confligere cum pro-
pinquis, loca vero non cedere. Quid multa? Gepidas in bellum inruunt,
contra quos, ne minor iudicaretur, movit et Ostrogotha procinctum, conve-
niuntque ad oppidum Galtis, iuxta quod currit fluvius Auha, ibique magna
partium virtute certatum est, quippe quos in se et armor= et pugnandi
15 similitudo commoverat ; sed causa melior vivacitasque ingenii iubit Gothos.
100. Inclinata denique parte Gepidarum proelium nox diremit. Tunc relicta
suorum strage Fastida rex Gepidarum properavit ad aptriam, tamp udendis
obprobiis humiliatus, quam fuerat elationis erectus. Redeunt victores Gothi
Gepidarum discessione contenti, suaqeue in patria feliciter in pace versantur,
20 usque dum eorum praevius existeret Ostrogotha. 101. Post cuius de-
cessum Cniva, exercitum dividens in duas partes, nonnullos ad vastandum
Moesiam dirigit, sciens earn neglegentibus principibus defensoribus desti-
tutam; ipse vero cum LXX milibus ad Eusciam, id est Novas conscendit.
Unde a Gallo duce remotus Nicopolim accedit, quae iuxta Iatrum fluvium
25 est constituta notissima ; quam devictis Sarmatis Traianus et fabricavit
et appellavit Victoriae civitatem. Ubi Decio superveniente imperatore tandem
Cniva in Hemi partibus, quae non longe aberant, recessit, unde apparatu
disposito Philippopolim ire festinans. 102. Cuius secessu Decius imperator
cognoscens et ipsius urbis ferre subsidium gestiens ingum Hemi montis tran-
30 sacto ad Beroam venit. Ibique dum equos exercitumque lassum refoveret,
ilico Cniva cum Gothis in modum fulminis ruit, vastatoque Romano exercitu
imperatorem cum pauculis, qui fugere quiverant, ad Eusciam rursus trans
Alpes in Mysia proturbavit, ubi tune Gallus dux limites cum plurima manu
bellatium morabatur: collectoque tam exinde quam de Usco exercitu, futuri
35 belli se parat in aciae.
103. Cniva vero diu obsessam invadit Philippopolim praedaque
potitus Prisco duce qui inerat sibi foederavit quasi cum Decio pugna-
turum. Venientes ad. conflictum ilico Decii f ilium sagitta saucium cru-
deli funere confodiunt. Quod pater animadvertens licet ad confortandos ani-
mos militum fertur dixisse: nemo tristerur: perditio unius militis non est
www.dacoromanica.ro
cu totul pe burgunzi Si a supus §i alte citeva popoare. 8i provocind proste§te

§i pe goti, a calcat el mai intii printr-un atac nedrept legaturile de rudenie
§i, impins de o trufie nemarginita, in timp ce ada..uga not tinuturi pentru
poporul sau, r5zea numa.'rul locuitorilor patriei sale. 98. Trimitind deci sob
la Ostrogotha, sub conducerea c5.ruia se gaseau inc5. §i ostrogotii §i vizigotii, 5
adica ambele ramuri ale aceluia0 neam, deoarece el se gasea inchis de munti
inalti §i strimtorat de paduri, i-a cerut una din doua: sau sa se pregateasca
de razboi sau sa-i puns la dispozitie o parte din tara sa.
99. Atunci Ostrogotha, regele gotilor, care era un barbat cu sufletul
integru, faspunse delegatilor ca el se Ingrozqte de un astfel de razboi Si ca 10
va fi greu Si cu totul criminal s5. se incaiere cu armele ca ni§te rude, dar ca
nu-i cedeaz5. teritorii. Ce sa mai spun? Gepizii se reped la lupt5.; impotriva
lor, Ca sa nu fie mai prejos, porne$e si Ostrogotha cu armata la lupta si se
intilnesc linga orapl Galtis, pe linga care curge riul Auha ". Aici s-a dat lupta
din ambele parti cu mult curaj, deoarece ambii aveau acelea0 arme §i fel 15
de a se lupta; dar pe goti i-a ajutat o cauza mai dreapta §i vioiciunea mintii.
100. In cele din urms partea gepizilor a inceput sa se retraga, iar noa-
ptea a oprit lupta. Atunci Fastida, regele gepizilor, parasind locul de dezastru
al oamenilor sai, a fugit in patria sa pe atit de umilit de ocara cea ru0noasa
pe cit fusese de =flat de ingimfare. Gotii s-au reintors victori0 si multumiti 20
de plecarea gepizilor §i au trait fericiti in pace in patria lor cit timp a trait
§i Ostrogotha calauza lor. 101. Dupa moartea acestuia, Cniva, impartin-
du-0, armata in dou5., pe unii i-a indemnat sa devasteze Moesia, qtfind ca
din cauza nepasarii imparatilor tara este lipsits de apar5.tori, iar el cu
§aptezeci de mii de soldati s-a urcat spre Euscia, adica spre Novae. De aici 25
flind respins de generalul Gallus, s-a dus la Nicopol, o cetate foarte vestita,
a§ezata ling5. fluviul Iatrus; aceasta cetate a zidit-o Traian dupa infringerea
sarmatilor 35, §i a numit-o cetatea Victoriei. Sosind aci imparatul Decius,
Cniva s-a retras in partile Hemului, care nu e departe de aici, de unde
facind pregatiri, s-a grabit sa mearg5. la Philippopolis. 102. Imparatul 30
Decius " aflind despre retragerea lui §i dorind cu once pret sa vina
In ajutorul cetatii, a trecut lantul muntelui Haemus 1i a ajuns la Beroe.
Si in vreme ce fsi odihnea caii §i armata obosit5., Cniva cu gotii sal navali
ca fulgerul peste ei si, nimicind armata romans, a alungat pe imparat cu
putinii oameni care putusera sa fuga din nou la Euscia dincolo de munti, 35
in Moesia, unde pe atunci Gallus, comandantul limesului, se afla 04ezat cu
cea mai mare parte dintre soldati. ,Si dupa ce s-au unit armatele, cea de aici
cu cea de la Oescus, imparatul s-a pregatit pentru lupta viitoare.
103. Cniva Irma dupa un asediu mai indelungat al Philipopulului, a
patruns inauntru §i dupa ce a pus mina pe prada s-a unit cu generalul Priscus 40
care fusese in cetate, ca §i cum ar fi avut de gind sa lupte impotriva lui Decius.
dupa ce a inceput batalia. 11 strapung indata de moarte pe fiul lui Decius,
" Probabil In anul 249. Localizarea este Inca foarte dezbItuta, (cf. K. Horedt, In Oma-
giu Daicoviciu, Bucureqti, 1960).
" Schimbarea autorului pentru dad (cf. VI. Iliescu, In Philologus" 114 (1970), Fest-
schrift Schneider).
U Imparat Intre 249-251.
www.dacoromanica.ro
424 IORDANIS GETICA
rei publicae deminutio", tamen paterno affectu non ferens, hcstcs invadit,
aut mortem aut ultionem filii exponscEns, vcniensque ad Abritto Moesiae
civitatem circumseptus a Gothis et ipse extinguitur imperii fincm vitaeque
terminum faciens. Qui locus hodieque Decii ara dicitur, eo quod ibi ante
5 pugnam mirabiliter idolis immolasset.
105. Tunc et Aemilianus quidem Gothis saepe ob principum neglc-
gentiam Mysiam devastantibus, ut vidit licere nec a quoquam sine
magno rei publicae dispendio removeri, similiter suae fortunae arbi-
tratus posse venire, tyrannidem in Moesia arripuit omneque manu
10 militari ascita coepit urbes et populos devastare. Contra quem intra
paucos menses dum multitudo apparatus aderescent, ncn minimum incom-
modum rei publicae parturivit, qui tamen in ipso pene nefario conatus
sui initio extinctus et vitam et imperium, quod inhiabat, amisit.
106. Hi ergo mox imperio adepti sunt, foedus cum gente pepigerunt
15 Gothorum.
110. Exinde ergo ad proprias sedes regressi post haec a Maximiano impe-
ratore rediguntur in auxilio Romanorum contra Parthos rogati, ubi omnino
datis auxiliariis fideliter decertati sunt.
111. Nam sine ipsos dudum contra quasvis gentes, Romanus exercitus difficile
20 decertatus est . . . 112.. . . quorum et numerus et militia usque ad praesens in re-
publica nominatur.
113. ... Primitias regni sui mox in Van.dalica gente extendere cu-
piens contra Visimar eorum rege qui Asdingorum stirpe, quod inter eos
eminet genusque indicat bellicossissimum, Deuxippo storico referE nte,
25 qui eos ab Oceano ad nostrum limitem vix in anni spatio pervenisse
testatur prae nimia tcrrarum inmensitate. Quo tempore erant in eo loco
manentes, ubi nunc Gepidas sedent iuxta flumina Marisia, Miliare et Gilpil
et Grisia, qui omnes supra dictos excedet.
114. Erat namque illis tune ab oric nte Gothus, ab cccidc nte Marco-
30 mannus, a septentrione Hermundolus, a meridie Histrum, qui et panubius
dicitur. Hic ergo Vandalis commorantibus bellum indictum est a Geberich
rege Gothorum ad litus praedicti amnis Marisiae, ubi nec diu certatum
est ex aequali, sed mox ipse rex Vandalorum Visimar magna parte cum
gentis suae prosternitur.
35 115. GE b3rich vero Gothorum ductor eximius superatis dcpraedatisque
Vandalis ad propria loca, unde exierat, rEmE avit. Tunc perpauci Vandali
qui evasissent, collecta imbellium suorum manu, infortunata patria relin-
quentes Pannoniam sibi a Constantino principe petierunt ibique per LX
www.dacoromanica.ro
care fusese rant de o s5.geatA. Teal, observind aceasta, se zice ca.' pentru
intarirea sufletului soldatilor a spus: Nimeni sa nu se intristeze: pierderea
unui soldat nu este o micsorare a fortelor statului". Totusi neputind rezista
durerii parintesti, navali asupra dusmanului, cautind sa moar5. sau sa:-si
fa.zbune fiul, si ajungind la Abrittus, o cetate din Moesia, a fost inconjurat 5
de dusmani si omorit si el, punind un capat si vietii si domniei sale. Acest
loc se numeste si astazi Altarul lui Decius", fiindca inainte de batalie el
facuse acolo jertfe minunate idolilor.
105. Tot atunci si un oarecare Aemilianus, v5.zind ca: de pe urma nepa-
sarii imparatilor gotii jefuiesc mereu Moesia, luindu-si singuri permisiunea 10
aceasta si v5.zind ca nu pot fi impiedecati de cineva fara man sacrificii, s-a gindit
de asemcnea sa-si incerce norocul si a pus mina pe putere in Moesia. Apoi
a folosit forta armelor pentru cucerirea oraselor si jefuirea populatiei. In
curs de citeva luni, in timp ce multimea se ridica tot mai mult contra lui,
pierderile si pagubele priciunite statului n-au fost neinsemnate. Pierzind 15
§i viata si puterea imperials dupa care ofta , el a murit chiar la inceputul
criminalei sale incercari . . . .
106. ... Acestia insa indata ce au obtinut domnia, au incheiat un tratat
cu neamul gotilor.
110. De acolo ei s-au intors acasa, iar apoi au fost chemati de imparatul 20
Maximianus si trimisi in ajutorul romanilor impotriva partilor. Cu acest
prilej ei au furnizat trupe auxiliare care s-au luptat cu multa credint5..
111. Ca:ci, f5.ra: ei, cu greu s-ar fi putut lupta odinioasa: armata romans
cu indiferent care neam . . 112 . . . numarul si armata for sint pomenite
in statul nostru si pink in ziva de astazi. 25
113. Dorind ca inceputurile domniei sale sa le inaugureze prin supunerea
vandalilor, el a pornit impotriva lui Visimar, regele acestora, care era din
tribul asdingilor, cel mai de seams dintre toate triburile si foarte razboinic.
Dupa referintele istoricului Dexip 37, ei au ajuns de la Ocean pins in regiunile
noastre, abia in decurs de un an, din pricina marimii teritoriilor pe care au 30
trebuit sa le strabata.. Ei acupau atunci locurile unde astazi locuiesc gepizii,
ling5. riurile Marisia, Miliare, Gilpil si Grisia,38 care intrece in marime pe toate
celelalte mai sus amintite.
114. Pe atunci la rasarit de ei se aflau gotii, la apus marcomanii, la miaza-
noapte hermundurii, la miaz5.zi Istrul, care este numit si Duna:re. Pe cind 35
se aflau vandalii aici, li s-a declarat ralzboi de catre Geberich regele gotilor,
la t5.rmul susamintitului riu Marisia, unde nu s-a luptat mult timp pe picior
de egalitate, ci imediat e culcat la pamint insusi Visimar, regele vandalilor, cu
o mare parte din neamul sau.
115. Iar Geberich, stralucitul conducator al gotilor, dupa ce a biruit 40
§i jefuit pe vandali s-a intors la locurile sale, de unde plecase. Atunci prea
putini vandali care scapasera, dupa ce au strins ceata celor care nu se puteau
lupta, parasind patria for nenorocita, au cerut de la imparatul Constantin 39 s5.
87 P. Herennius Dexippos, n5scut in 210, in 262 agonotet $i archon, in 267 rezist3. impotriva
herulilor, dupa anul 270 isi compune Cronica.
" Probabil Muresul si cele trei Crisuri.
39 Constantin cel Mare, nascut In anul 285 In orasul Naissus, imparat intre 306-337.
www.dacoromanica.ro
426 IORDANIS GETICA
annos plus minus sedibus locatis imperatorum decretis ut incolae famu-

larent.
119. Post Herulorum cede idc m Hermanaricus in Venethos arma com-
movit, qui, quamvis armis despecti, sed numerositate pollentes, primum
5 resistere conabantur... Nam hi, ut in initio expositionis vel catalogo gen-
tium dicere coepimus, ab una stirpe exorti, tria nunc nomina ediderunt,
id est Venethi, Antes, Sclaveni ; qui quamvis nunc, ita facientibus peccatis
nostris, ubique deseviunt, tamen tunc omnes Hermanarici imperiis servierunt.
121. Post autem non longi temporis intervallo, ut refert Orosius, Hun-
10 norum gens omni ferocitate atrocior exarsit in Gothos... Filimer rex
Gothorum et Gadarici magni filius qui post egressu Scadnzae insulae iam
quinto loco terrens principatum Getarum, qui et terras Scythicas'cum sua
gente introisset...
130 .. Inter haec Hermanaricus tam vulneris dolore quam Hunnorum
15 incursionibus non ferens grandevus et plenus dierum centesimo decimo anno
vitae suae defunctus est. Cuius mortis occasio dedit Hunnis praevalere in
Gothis illis, quos dixeramus orientali plaga sederi et Ostrogothas nuncumpari.
131. Vesegothae. id est illi alii eorum socii et occidui soli cultores,
metu parentum exteriti, quidnam de se propter gentem Hunnorum
20 deliberarent, ambigebant, diuque cogitantes tandem communi placito
legatos in Romania direxerunt ad Valentem imperatorem fratrem Valen-
tiniani imperatoris senioris, ut, partem Thraciae sive Moesie si illis
traderet ad colendum, eius se legibus eiusque vivere imperiis subderentur.
Et, ut fides uberior illis haberetur, prornittunt se, si doctores linguae suae
25 donaverit, fieri Christianos. 132. Quod Valens comperto mox gratulabundus
annuit, quod ultro petere voluisset, susceptosque in partibus Moesie Getas
quasi murum regni sui contra citeras statuit gentes. Et quia tune Valcns im-
perator Arrianorum perfidia saucius nostrarum partium omnes ecclesias ob-
turasset, suae parti fautores ad illos diriget praedicatores, qui venientes ru-
30 dibus et ignaris ilico perfidiae suae virus infundunt. Sic quoque Vesegothae
a Valente imperatore Arriani potius quam Christiani effecti. 133. De cetero
tam Ostrogothis quam Gepidis parentibus suis pro affectionis gratia evan-
gelizantes huius perfidiae culturam edoce ntes, omnem ubique linguae huius
nationem ad culturam huius sectae invitaverunt. Ipsi quoque, ut dictum
35 est, Danubio transmeantes Daciam ripensem, Moesiam Thraciasque permisos
principis insederunt.
137. ... Illa namque dies Gothorum famen Romanorumque securita-
tern ademit, coeperuntque Gothi iam non ut advenae et peregrini, sed
ut cives et domini possessoribus imperare totasque partes septentrionales
40 usque ad Danubium suo iure tenere.
www.dacoromanica.ro
le dea Pannonia 0 au ramas aici cu aproximatie timp de saisezeci de ani In locuri

arendate lor §i s-au supus decretelor imperiale ca niste locuitori din provincii.
119. Dupe infringerea herulilor Hermanaric a pornit cu armata impo-
triva venetilor care, deli erau de dispretuit ca forte militara, totu0 erau
puternici prin numarul lor mare ; la inceput ei au incercat sa se impotri- 5
veasca Ei, cum am aratat la inceput expunerii noastre, dud am Insirat
toate neamurile, se trag dintr-o singura tulpine., iar acum apar sub trei nume,
si anume: veneti, anti §i sclavini. De0 acum, datorita pacatelor noastre,
se poarta pretutindeni ca n4te fiare salbatice, totu0 atunci cu totii erau
supu0 puterii lui Hermanaric. 10
121. Nu dupa mult timp, cum relateaza Orosius 40, neamul hunilor cel
mai crud dintre toti, datorita salbaticiei sale, a fost cuprins de furie impo-
triva gotilor... Filimer, regele gotilor §i fiul marelui Gadaric, care, dupa
plecarea din insula Scandia, era al cincilea rege al gotilor, intrase cu neamul
sau pe paminturile Scitiei. 15
130.... Intre timp Hermanaric, care era foarte batrin, ajungind la virsta
respectabila de 110 ani, n-a putu suporta nici suferintele pricinuite de rang,
nici atacurile hunilor §i a murit. Moartea sa le-a dat hunilor posibilitatea
sa obtma suprematia asupra acelor goti care, dupa cum am spus, locuiesc
in partea de rasarit si se numesc ostrogoti. 20
131. Vizigotii, adica ceilalti tovarasi ai lor, care locuiau in partea de
apus, la fel de ingroziti ca si fratii lor, nu stiau din cauza hunilor ce hota-
fire sa is cu privire al ei. Chibzuind mult timp ei trimisera in sfir0t, dupa
o hotarire comuna, delegati in imperiu, la imparatul Valens, fratele impa-
ratului Valentinianus 41. Ei cereau sa li se acorde ca loc de agriculture o 25
parte din Tracia sau din Moesia, ca sa poata trai sub legile si autoritatea sa.
Ca sa fie mai demni de incredere ei permit sa devina cre§tini in caz ca.' li
se vor de a propovaduitori in limba lor. 132. Aflind Valens 42 acest
lucru si socotind ca-i aduce glorie, a aprobat imediat ceea ce a vrut chiar
el sä be propuna.' si i-a asezat pe goti in regiunile Moesiei ca un fel de zid al 30
imperiului sau contra celorlalte neamuri barbare. $i deoarece imparatul
Valens inchisese toate bisericele noastre, prins fund de perfidia arianilor,
a trimis la predicatori din secta sa, care raspindira.' acolo, la ni§te oameni
simpli §i ignoranti, otrava ereziei lor. $i astfel vizigotii au fost facuti de
catre imparatul Valens mai degraba ariani decit crestini. 133. Mai departe, 35
Impin0 de zel, predicara evanghelia atit ostrogotilor cit §i gepizilor, care
erau inruditi cu cei dintii, invatindu-i cultul acestei erezii si invitara toate
neamurile de limba lor sa is parte la cultul acestei secte. Ei 11100, dupa
cum am spus, trecind Dunarea, s-au stabilit, cu permisiunea imparatului,
in Dacia Ripensis, in Moesia §i in Tracia. 40
137. Ziva aceea a inlaturat foamea gotilor si siguranta romanilor. Gotii
au inceput sa se poarte, nu ca n4te not sositi si straini, ci se comande ca
cetateni §i stapini unor simpli posesori si sa tins sub autoritatea lor cu depline
drepturi toate regiunile de nord pin5. la Dunare.
4° Paulus Orosius a fost contemporan cu Augustin si a scris In anul 417.
" Valentinianus I, Imparat Intre 367 si 375.
" Flavius Valens, Imp5.rat Intre 364-378.
29 Izvoarele istoriei Rominiei c.3I1
www.dacoromanica.ro
428 IORDANIS GETICA
145. Defuncto ergo Aithanarico cunctus eius exercitus in servitio

Theodosii imperatoris perdurans Romano se imperio subdens cum milite
velut unum corpus effecit militiaque lila dudum sub Constantino principe
foederatorum renovata et ipsi dicti dunt faederati.
5 176. ...Aetius ergo patricius tunc praeerat militibus, fortissimorum
Moesium stirpe progenitus in Durostorena civitate a patre Gaudentio...
178. Qua pace Attila, Hunnorum omnium dominus et paene totius
Scythiae gentium solus in mundo regnator, qui erat famosa inter
omnes gentes claritate mirabilis. Ad quem in legatione se missum a Theo-
10 dosio iuniore Priscus istoricus tali voce inter alia refert: Ingentia si quidem
flumina, id est Tisia Tibisiaque et Dricca transientes venimus in loco illo,
ubi dudum Vidigoia Gothorum fortissimus Sarmatum dolo occubuit ; indeque
ad instar civitatis amplissimae, in quo lignea moenia ex tabulis nitentibus fa-
bricata repperimus, quarum compagno ita solidum mentiebatur, ut vix
15 ab intentu possit iunctura tabularum conpraehendi. 179. Videris triclinia
ambitu prolixiore distenta porticusque in omni decore dispositas. Area vero
curtis ingenti ambitu cingebatur, ut amplitudo ipsa regiam aulam ostenderet.
Hae sedes erant Attilae regis barbariae tota tenenti: haec captis civitatibus
habitacula praeponebat".
20 226. ... Igitur ab Dacia et Pannonia provinciis, in quibus tunc Hunni
cum diversis subditis nationibus insidebant, egrediens Attila in Alanos
movit procinctum.
247. Qui avi Vultulfi virtute imitatus,quamvis Hermanarici felicitate
inferior, tamen aegre ferens Hunnorum imperio subiacere, paululum
25 se subtrahens ab illis suaque dum nititur ostendere virtute, in Antorum
fines movit procinctum, eosque dum adgreditur prima congressione supe-
ratus, deinde fortiter egit regemque eorum Boz nomine cum filiis suis
et LXX primatibus in exemplum terroris adfixit, ut dediticiis metum
cadavera pendentium geminarent.
30 260. Quod et Gepidarum rex conperit Ardarichus, indignatus de
tot gentibus velut villissimorum mancipiorum condicione tractari, contra
filios Attilae primus insurgit inlatumque serviendi pudore secuta felicitate,
nec solum suam gentem, sed et ceteras qui pariter praemebantur
sua discenssione absolvit, quia facile omnes adpetunt, quod pro-
35 cunctorum utilitate temptatur. In mutuum igitur armantur, exitium
bellumque commititur in Pannonia iuxta flumen, cui nomen est
Nedao... 262. Post multos ergo gravesque conflictos favit Gepidis inopinata
www.dacoromanica.ro
145. Dupa moartea lui Athanaric toata armata sa a ramas in serviciul

imparatului Theodosius 43 si s-a supus Imperiului roman, formind pares un
singur tot cu armata romans. Astfel au fost reconstituite acele unitati de
federati, infiintate odinioasa de Constantin, iar gotii au fost numiti federati.
176. .... Pe atunci comandantul armatei era patricianul Aetius, care se 5
tragea din neamul foarte viteaz al moesilor, find originar din orasul Durostor
si avind ca parinte pe Gaudentius.
178. La aceasta pace, Attila, stapinul tuturor hunilor, si singurul sta-
pinitor in lume al aproape tuturor neamurilor din intreaga Scitie, a fost admi-
rat si s-a bucurat de o faima stralucita la toate neamurile. Istoricul Priscus 44, 10
fiind trimis de Theodosius cel Tina'. 45 intr-o ambasada la el, ne relateaz5.,
intre altele, urm5.toarele: Trecind peste niste fluvii foarte man si anume
Tisia, Tibisia 46si Drica, am ajuns in locul in care odinioara Vidigoia, cel mai
viteaz dintre goti, a cazut printr-o miselie a sarmatilor ; de aid am ajuns
nu departe de satul in care statea regele Attila, zic sat dar era de marimea 15
unui oral foarte mare. Intr-insul am gasit un palat de lemn facut din scin-
duri lucioase, a caror legatura." era asa de inchegata intr-un tot, incit cu greu
se putea observa locul de unire al scindurilor, si numai daca priveai cu atentie.
179. Puteai sa vezi sali intinse pentru oaspete si portice de o constructie
foarte frumoasa. Toat5. curtea era inconjurata de o imprejmuire uriasa, incit 20
insasi marimea ei arata ca este vorba de un portal regal. Aceasta era rese-
dinta regelui Attila care stapinea toate meleagurile barbarilor ; el prefera
locurile acestea tuturor cetatilor cucerite de dinsul".
226 . . . . Plecind prin urmare Attila din Dacia si Pannonia, provincii
in care atunci locuiau huni cu diferitele neamuri supuse lor, si-a pornit armata 25
impotriva alanilor.
247. Asemanindu-se in privinta vitejiei cu bunicul sau Vultulfus, dar
fiind mai putin norocos decit Herrnanaric, el suporta cu greu sa fie supus
hunilor. De aceea, eliberindu-se putin de acestia si vrind sa-si arate vitejia,
a pornit cu armata in teritoriul antilor. Cind i-a atacat, a fost invins 30
in prima lupta, dar apoi s-a luptat vitejeste si 1-a rastignit pe regele acelora,
Boz, impreuna cu fiii si cu saptezeci de fruntasi. A facut aceasta ca sa-i
sperie si ca trupurile celor rastigniti sa mareasca frica celor invinsi si supusi.
260. Cind Ardaric, regele gepizilor, a aflat aceasta, suparat de faptul
ca atit de multe neamuri sint tratate ca niste sclavi fara valoare, s-a rasculat" 35
cel dintii impotriva fiilor lui Attila . Avind SUCCE s asters rusinea si pata
rusinoasa a sclaviei, care ii fusese impus5., si a eliberat prin actiunea sa
de cistigare a independentei nu numai neamul sau, dar si pe celelalte, care
erau la fel de asuprite : toata lumea se alatura cu drags' inima unei actiuni
Intreprinse in folosul tuturor. Astfel toti se inarmeaza ca sa se ucida unii 40
pe altii, iar lupta are loc linger riul Nedao din Pannonia... 262. Dupa multe
si grele ciocniri in mod cu totul neasteptat izbinda s-a aratat prielnica gepizilor.
43 Flavius Theodosius I, Imparat fntre 379-395.
" Priscus Panites a fost in solie la Attila In anul 448.
45 Flavius Theodosius II cel Thar, Imparat fntre 408-450.
4' Probabil Timi§ul.
47 !rt anul 454.
www.dacoromanica.ro
430 IORDANIS GETICA
victoria. Nam XXX fere milia tam Hunnorum quam aliarum gentium,
quae Hunnis ferebant auxilium, Ardarici gladius conspiratioque peremit.
In quo proelio filius Attilae maior natu nomine El lac occiditur ... 263. Re-
liqui vero germani eius eo occiso fugantur iuxta litus Pontici maxis, ubi prius
5 Gothos sedisse descripsimus. Cesserunt itaque Hunni, quibus cedere puta-
batur universitas... Haec causa Ardarici regis. Gepidarum felix affuit diversis
nationibus, qui Hunnorum regimini inviti famulabantur, eorumque diu
maestissimos animos ad helaritatem libertatis votivam erexit ; venientesque
multi per legatos suos ad solum Romanum et a principe tunc Marciano gra-
10 tissime suscepti distributas sedes quas incolerent, acceperunt. 264. Nam
Gepidi Hunnorum sibi sedes viribus vindicantes totius Daciae fines velut
victores potiti nihil aliud a Romano imperio, nisi pacem et annua sollemnia,
ut strenui viri, arnica pactione postulaveruut. Quod et libens tunc annuit
imperator et usque nunc consuetum domum gens ipsa a Romano suscipit
15 principe. Gothi vero cernentes Gepidas Hunnorum sedes sibi defendere Hunno-
rumque populum suis antiquis sedibus occupare, maluerunt a Romano regno
terras petere quam cum discrimine suo invadere alienas, accipientesque Pan-
noniam, quae in longo porrecta planitiae habet ab oriente Moesiam superiorem,
a meridie Dalmatiam, ab ocassu Noricum, a septentrione Danubium. Ornata
patria civitatibus plurimis, quarum prima Syrmi, extrema Vindomina.
20 265. Scyrii vero et Sadagarii et certi Alanorum cum duce suo nomine Candac
Scythiam minorem inferioremque Moesiam acceperunt. 266. Cuius Candacis
Alanoviiamuthis patris mei genitor Paria, id est mews avus, notarius, quousque
Candac apse viveret, fuit, eiusque germanae filio Gunthicis, qui et Baza di-.
cebatur mag. mil., ... ego... item -notarius fui... Hernac quoque iunior
25 Attilae filius cum suis in extrema minoris Scythiae sedes delegit. Emnetzur
et Ultzindur, consanguinei eius in Dacia ripense Uto et Hisco Almoque potit,
sunt, multique Hunnorum passim proruentes tunc se in Romania dediderunti
e quibus nunc usque Sacromontisi et Fossatisii dicuntur. 267. Erant si quidem
et alii Gothi, qui dicuntur minores, populus inmensus, cum suo pontifice
30 ipsoque primate Vulfila, qui eis dicitur et litteras instituisse. Hodieque sunt
in Moesia regionem incolentes Nicopolitanam ad pedes Emimonti gens multa,
sed paupera et inbellis...
www.dacoromanica.ro
IORDANES. GETICA 431
Cad aproape 30 000 de ostasi huni si dela alte neamuri care ii ajutau pe huni
an pierit de sabia lui Ardaric si a celorlalti conspiratori. In lupta aceasta
a fost omorit fiul mai mare al lui Attila, pe nume Ellac... 263. Dupa moartea
sa ceilalti frati au fost fugariti pins pe tarmul Marl Pontice, unde, dupa
cum am scris, au stat inainte gotii. Si astfel s-au retras hunii, in fata carora 5
toata lumea parea c5. se retrage.... Aceasta actiune a lui Ardaric, regele gepi-
zilor, a adus fericirea diferitelor neamuri care, impotriva vointei lor, erau
sclavii puterii hunilor si a facut ca sufletele lor intristate de multa vreme sä
se bucure de libertatea mult dorit5.. Dupa ce au trimis mai intii pe soliilor,
multi an venit in Imperiul roman unde au fost primiti cu multa bucurie de 10
imparatul de atunci, Marcianus 48, si an capatat anumite parninturi pe care sa
se aseze. 264. Iar gepizii, insusindu-si cu forta regiunile hunilor si punind sta-
pinire in calitate de invingatori pe tot teritoriul Daciei ca niste oameni des-
toinici, n-au cerut altceva de la Imperiul roman decit pace si damri anuale.
Printr-un tratat de prietenie imparatul a consimtit atunci bucuros la ace- 15
asta si ping astazi poporul acesta primeste darul obisnuit de la imparatul
roman. Iar gotii, vazind ca gepizii p5.streaza pentru ei regiunile hunilor si
ea poporul hunilor ocupa locurile lor de odinioara, au preferat sa ceara pa-
minturi de la Imperiul roman decit sa navaleasca cu primejdie in altele stra-
Me. Si au primit Pannonia care se intinde intr-o cimpie lungs si e marginita 20
la rasarit de Moesia Superioara, la miazazi de Dalmatia, la apus de Noricum,
iar la miazanoapte de Dunare. Tara este impodobita cu multe cetati, dintre
care prima este Sirmium iar ultima Vindobona. 265. Scirii insa, sada-
garii si unii dintre alani impreuna cu conducatorul lor, pe nume
Candac, au primit Scythia Minor si Moesia Inferior. 266. Paria, parintele 25
tatalui meu Alanoviiamuthis, adica bunicul meu, a fost notarul acelui
Candac cita vreme a trait acesta si de asemenea notar al fiului surorii
lui Candac, generalul roman Gunthic, care se mai chema si Baza. ... si
eu am fost notar ... Si Hemac, fiul mai tinar al lui Attila impreuna
cu oamenii sal si-au ales loc de asezare in partile cele mai indepar- 30
tate ale Scyhiei Minor. Fratii sad Emnetzur si Ultzindur au pus staDinire
pe oraseel Utus, Oescus si Almus din Dacia Ripensis. Raspindindu-se na-
valnic in toate partile, multi dintre hurl s-au predat ..i an devenit supusi
romani Din rindul lor fac parte cei care sint numiti acum sacromontizi"
si fosatizi". 267. Au existat si alti goti, numiti cei mid". Ei sint in numar 35
mare si an avut ca episcop pe Ulfilas, 49, despre care se spune ca le-a creat
un alfabet. Si astfel se mai gra: ei in Moesia si locuiesc in regiunea Nicopolis,
la picioarele Hemimontului; ei sint multi, dar saraci si pasnici.
" Marcianus, 1mpIrat Intro anti 450-457.

4. Ulfilas sau Wulfila a tail Intro 311-383, fiind episcop Intro 341-348.
www.dacoromanica.ro
LV. IIPOKOITIOY KAIIAPES21
YIIEP TON 110AEMSIN
1,8,3. Etw4v Se airrok Kai gouotivog, og Sii ii&repov 'Avaataaiou tekEutli-

=Mg epaaiksuac, Kai IlatouctoXog 46v Brra2aav45 TO icatSi, Sc 67rXa arrapag
'Avaatacriv Pam Xst o6 Tro2005) Satepov etupavvriag- Kai foSiStaXx6g TB Kai
5 Bgacrag, ntaat avSpgg, I'6.6cov Taw obx entcriroggwov OcuSgpixo? tg 'Ica Mav
ex Tp 4rrig i6vrt, yavvalq) TE 157scpcpuilg agyo) -Kai T6v KCE Ta Toy itOkegov npayget-
TOW 1117tElp0).
II, 4,1. Tote Kai 6 xogfitrig aachp e(pavii...4. Mgya gev E6&)g otpatEuga
06vvix6v, Stat3avreg notagov latpov, 4Dintacru Ebp 67113 Ingo-Km/ay, yeyovog
10 AN noAlaxtg fiSri, toaaDta Se T6 nA.Vog wax& it totobta to ggyaog obi( eveyx6v
neOTCOTE wig ta6ru avpcblrotc. ex x6X7rou yap To° 'Ioviou of pappapot o6tot
www.dacoromanica.ro
LV. PROCOPIUS DIN CAESAREA
S-a ngscut In jurul anului 500, a facut studii temeinice §i intre anii 527-540
a insotit pe Belisarius in campaniile din Persia, Africa si Italia. A obtinut titlurile
de illustrios, patrikios qi, probabil, praefectus urbi (in anul 562). Era partizanul
aristocratiei senatoriale §i privea cu scepticism spre religia cresting si reformele
lui Iustinian. A alcatuit o lucrare mare intitulatg. Rdzboaiele (in opt carti: 1 si
2, razboaiele cu persii; 3 si 4, razboaiele cu vandalii; 5-8, rgzboaiele cu gotii).
Aceasta opera descrie evenimente, In bung parte, vAzute de el insusi qi cuprinde
informatii istorice de o valoare incontestabilg. Ea a fost compusg treptat /titre
anii 540 si 553. In jurul anului 550 autorul a completat opera numitg Rdzboaiele
cu o aspra critics Impotriva regimului lui Iustinian, apgrutg chip& moartea Impa-
ratului, qi cunoscuts azi sub numele de Istoria ineditd sau Istoria secretd. In opera
Despre zidiri, alatuita intre 553-555, a descris constructiile militare din epoca
sa, lasind materiale pretioase pentru cunoasterea istoriei militare, a topografiei
si toponimiei Imperiului bizantin din secolul al VI-lea.
Editia folositg: Procopii Caesariensis Opera omnia, recognovit J. Haury.
Editio stereotypa correctior. Addenda et corrigenda adiecit Gerhard Wirth, Leip-
zig, 1962-1964.
DESPRE RAZBOAIE
I, 8, 3. Impreun5. cu acestia era si Iustin, care mai tirziu, dupa moartea

lui Anastasius, a ajuns imparat 1, precum si Patriciolus 2 cu fiul sau Vita-
lianus. Acesta a ridicat armele impotriva lui Anastasius 3 si nu cu mult mai
tirziu a ajuns uzurpator... si Godidisclos si Bessas, goti4 din rindurile gotilor 5
care nu urmasera pe Teoderich cind a mers din Tracia in Italia, 5 amindoi
peste masura de vrednici si priceputi in treburile razboiului.
II, 4, I. Atunci a aparut si o cornea 6... 4. Ldata o oaste mare de
huni 7 a trecut fluviul Istru si s-a abatut asupra intregii Europe 5. Lucrul
acesta se intimplase de multe on si mai Inainte, dar nenorociri atit de marl 10
si asa de multe la numar Inca nu adusese nimeni oamenilor din partile acelea.
1 Litre anii 518-527.

I Acesta era comes foederatorum (comandantul contingentelor barbare) In Tracia.
3 In anul 513. cf. supra Marc. Com., a. 514.
4 Sint ostrogotii din Moesia Inferioarg cu fosta resedintg regall la Novae (.Sistov).
6 In toamna anului 488.
6 In decembrie 539.
7 In realitate erau bulgari. De multe on sub numele de huni se ascund, la scriitorii bizan-
tini, bulgarii sau avarii.
In cazul de fats este vorba despre Peninsula Balcanicl.
www.dacoromanica.ro
434 PROCOPII CAESARIENSIS DE BELLIS
thravta ITE4fic Ilalicsavto pixpt 1s to Buavtirov npoacrreta. 5. tact "poivta ptv

Stio Kat tptatcovra Iv 'IXXoptolc EIXov, neXtv St rjvKaacrav8pstav xateatpktiravto
f3ta (Av ot naXatot 'lot{ Satav licaXouv, ocra yE fuedc et8tvat) oi) tetxoparfiaavreg
irp&repov. 6. xai to TE Xpluiata Exovrec aixpaVotcov tE puptaSac SooxaiSexa
5 ilitay611EVOt LTC' ()Nov anavteg itVEXCopTIOUV, ObBEVic mpicrtv tVUNTleottUTOg &RUN-
Tfiaavroc. 7. XpoVq) TE T45 bets Poo no? diets Ivrana yevOttevot at/7*er= is 'Pro-
paiovc Semi /Spacray.
III, 1,10. Ta yap aptpt 'rev Ettetvov II6vrov, 8c 1K BuCavtiou xcopet s Trio
Xtp.vriv, CotO.VTCL itKptPokoyetactt dirtactva, Av, pappipow 'caw 1tp 1LOTalL6V
10 latpov, 8v Kat Aavo(tov waXoDat, `Patpatotc 0afiv AKIOTO ROtODOVO)V TAV
IKEhra aKTriv, 7IX1jV ye Sfi ott K Bt4avtiou tttv s Tac TOSS Impou txpoxag fipeptiSv
tatty 686; Si)o xai atrocity, acrirep tfj Ef.)p6703 XoytCoptvouc Ivrt0tvat 7CDOCTAKEt.
III, 2, 1. Òvcoptou St tliv tcpoc fiXiou Socspatg Ixovrog I3acnA.ciav Papflapot
TAV 1xeivou xataXaliov xeopav ottiveg St Kai out) tpoup, XeXt4etat. 2. fotattc/t
15 L9V7] =Ala ptv xai 6XXa apOtep6v TE AV xai Tavi Sv ECM, Ta, S Srj nthprow pt-
ytaret TS xai gtoXoyeatata rotaot to eiat xai Bav SiXot xai Outaiyotaot Kat
rfinatSeg. itaXat ptvrot Iaupotterrat xai MeXayxXcavot 6voparCovro Etat St
ot Kat rent& E3vii tat' Ix6 louv. 3. o8tot arcavrec 6v6pacrt ptv akkfiXaw Sta-
rtpouatv, 65atrep stpritat, a?Aq.) St Taw narrow obSevi, fStaVato-csourst. 4. Xeuxoi,
20 TE yap anavreg 'Ea o-/opata elm. Kat tac x6pag tav0of. dpipretc TE Kat Itya 9o1
tits burets, Kai yellow ptv tag afyrotc xpbrrat, opoicog St Ta Cc 'rev 3adv airrok
ficricritat. 5. 'dig yap 'Apeiou 864r1c dray arravreg, qmovfl TE Otc &YU pia, rot-
4uch Xeyoptvri nit pot Soxobv C tveg ptv etyat arravteg t6 tral..at6v Eavoug,
6v6pacrt St Ocrrepov t6v Ix/to-row liyicrapivcov Staxexpia0at. 6. oOtoc 6 kerbs
25 6Theco notap6v "Icrrpov Ex traXato0 Oxot)v. liretta Tijnat Beg ptv To. aptpi EllYt-
S6vov to -Kat Eipittov xatpta Eaxov, 1vtog to -Kat Irroc notago0 latpou, Evart
61) xat Ig Cph 08povrat.
III, 2, 39. root St tin, Ira TOSS "Iatpou 8160acrtv tcotncsapevot Ilavvovia
ptv Tit npOta Ecrxov, E7tEl.Ta St Pacraten Sovrog 45rricrav ta Int tf Op(trrig xcopfa.
30 40. tvta004 're ou no? )v Statpiwavrec xp6vov trig tairepfag expect-go-ay. ala.
Tarim ptv ty tot; rrepi 'OW retaatv eipfiaetat.
V, 3, 15. TO St Ion) irpso-Peutfiv 'ant 'AlgavSpov OacnAebg Errepve, tot;
TE attcpt ttFt Mkt) Pato? tuvrapax9etc ((Imp got Iv tot; Egnpocr0ev k6yotg Se 811-
Xcotat) xai Ott OOvvot Skica Ix col) Iv At 01513 crtpatontSoo, SpaapoiS Ix6pevot;
35 1c Kapnavictv eapixovro, 06Mapic TE airrobc, 8g Nedno%tv Itpiaao-aev, 'Atta%a-
www.dacoromanica.ro
PROCOPIUS DIN CAESAREA, DESPRE RAZBOAIE 435
Din golful Ionic 9 §i pine: la marginile orasului Bizant, barbarii acestia pusti-
iau pretutindeni toate tinuturile. 5. Ei au cucerit 32 de cetati in Illyria si
au luat cu sila cetatea Casandrea (pe care cei vechi o numeau Potideia, dupa
cite stim) fa.r& sä fie nevoiti sa lupte mai intii la ziduri. 6. Au pus stapini-
re pe avutii, au luat cu dinsii 120 000 de prizonieri 10 si s-au tutors cu totii 5
acas5.', fara sa intilneasea nici o impotrivire din partea cuiva. 7. Mai tirziu
s-au mai intors de multe on in aceste locuri si au pricinuit romanilor suferinte
fara margini.
III, 1, 10. Nu a fost chip sa infatiskn mai in amanuntime tinuturile
din jurul Pontului Euxin, care se intinde de la Bizant pins la mlastina Meo- 10
tick deoarece barbarii de dincolo de fluviul Istru, numit si Dunare, fac ca
romanii sa nu fie In stare sa ajung5. pe tarmul din partite acelea. Se poate
spune doar el din Bizant si pita la gurile Istrului este o cale de 22 de zile,
care trebuie calculate la itinerarul Europei.
III, 2, 1. In timput cind in apus era imparat Honorius,u. barbarii i-au 15
cuprins tara. Cine erau ei si In ce chip an venit, voi arata In cele ce urmeaza.
2. Neamurile gotice erau si sint si astazi multe la numar si deosebite unele
de altele, dar, diatre toate, cele mai marl si mai vrednice de luat in seam&
sint gotii, vandalii, vizigotii si gepizii. Altadat5 11 se spunea sarmati si me-
lanhleni, iar unii fi numeau neamuri getice 12. 3. Toti acestia se deosebesc 20.
Intre ei prin nume, dupa cum am mai spus, dar incolo sint in toate la fel.
4. Caci toti sint albi la trup si cu parul blond, inalti la stature, frumosi la
chip si folosesc aceleasi legi. 5. Toti grit de credinta lui Arius si au o sin-
gura limbs, numita gotica. Eu cred el la obirsie se trag cu totii dintr-un
singur neam, iar mai tirziu s-au deosebit dupa numele setilor care i-au con- 25
dus pe fiecare. 6. Acest neam locuia din vechime dincolo de fluviul Istru.
Mai tirziu gepizii au luat in stapinire tinuturile de ling5. Singidunum si Sir-
mium 13, dincoace si dincolo de fluviul Istru, unde sala'sluiesc ei pina in zilele
noastre 14.
III, 2, 39. Gotii au trecut lstrul si au stapinit mai intii Pannonia, apoi 30
s-au asezat in tinuturile din Tracia, date de catre imparat 25. 40. Acolo n-au
stat mult timp, ci au pornit sa cucereasca Apusul. Dar despre toate acestea
voi povesti in lucrarea despre goti.
V, 3, 15. Dupe cum mergea vorba, imparatu116 tl trimisese ca sol pe
Alexandru, deoarece era nelinistit de cele intimplate in Lilybaeum, despre 35
care am povestit in cartile de mai inainte, si pentru ca zece huni din armata
din Libia fugisera in Campania; iar Uliaris 17, care pazea Neapolis, ti tri-
9 Adic'3 Marea Ionian5..

10 Cifra aceasta este desigur mult exagerata.
11 Intre anii 395-423.
' Este confuzia care se facea uneori la autorii tlrzii Intre goti si geti. Cf. supra Iordanes.
la Probabil In anul 472, cind gepizii se aseaz5. In aceste regiuni, luind locul ostrogotilor.
" Pin& in anul 567 cind slut InfrInti de longobarzii aliati cu avarii.
19 Este vorba despre ImpEratul Zenon (474-491). Cf. nota 4.
19 Iustinian.
17 Un comandant ostrogot.
www.dacoromanica.ro
436 PROCOPII CAESAIDENSIS DE BELLIS
orofwatic otyri aic000foo fmattato, ro-aot TE rirlatal TOk a tq Eipplov noXe-

pobv-reg, neact cpaTtavij, Ev Tij 'Datipt6V EaxattQt icEtptyki, (bg ItOXEltiq kpliaavto.
V, 11, 5. rotaot, &ST\ ES `Peyevra 4oveXtrrtcsav, Paaata octal TE xai ITa-
Xubtatc Obitrtyty Mow°, avSpa oliciag ply dm Inopavoi5g 6v-ca, N pdxatc St
5 wig atopi 1143111.ov May EbSomprpc6Ta TO apoTEpov, fiyixa Toy npog riincuSag
noXegov OcoStpixog SttcpspE.
V, 27,1. Tab Ta pN o6v, EnEtSii TEtxopaxobvTEg anExpoCoOriaav, Tp1Tt3 iiptpcit
of rotsot ESpacray. liptpatc St Co-Tepoy EIKOMV it 6 I1OpToc f TE noXtg Kai 6
Attujv team, MapTivog TE xai BaXEptaveg kICOV, 4aKocrioug TE Kat xaioug o-Tpa-
10 Tukag innag enayolitvo). 2. Kat abuby of nA,ET6T01. Obvvot TE hcray xai Exkat3Twol
Kat -AMU, 01 Cntp noTagey loTpoy ou ilaxpetv Tfig ExEivra 6xOlg iSpovTat. 3.
Bata-do-tog St flaOTI TE a6Tcbv Vela' napovaio xai noXEpturta cnpiaty EMI. To Og noXE-
ttioug Eivat TO Xotnov dieTo.. 27. hocuptpEty St, 6Tt eftgatot tl.eV crxeS6v Tt anarrEg
xai of Upgctxot 06vvot III/COTOVrtat siaiv dyaSoi, cot Ocov SE TO Epyov 'MOTO
15 065EVi 'CSICTITCtt, We 01 tleV tMMEts afyroic p6votg SopaTiotg TE xai, 1.(peatv Eteo Octal
xpficrOat, of SE To46Tat, 740i TE 6VTEg xai npOg TOV 67atTern, xaXurropEyot, ES
Orly xaOiaTavTat. 28. of TE o6v innEtc, ijv µ1j Ex xstpag fi utti3o1,1) atrI, obx
Exorceg Ica4' 6 Tt aguyobvTat npOg Tebv tvarcialy To suµaat xpaigtycov, EintETTbg
tiv (3aXXOpevot StawasipovTat, tad of 74o1 rear' avSpthy inntaw enexSpopag not-
20 Efo-Oat °fix 6v ROTE licayoi. Elev.
VI, 14,1. Ot-ctvEg St avOpcbncov Etc& -EpouXot xai 69Ey Tcopaimg Eg 4up-
gaxiav xaTtatnaav t pay Epxogat. brctp ptv 'Io-Tpov noTattov Ex naXotob 0.1couv
no Xtiv Ttya vot4ovrec OEby optXov, °Cc Si) xai avaponrcov Opo-iatc adolcsaaat
oatov airrok ESOKEt amt.
25 VI, 14,23. Ate Sit EyStaxpiktv fat To% naTp(i)otc obxtTt Erxov, 4XX' MgyS&
on viva= gavaatavrEg IninpoaOEv act Excivouv, Tijv yijv 4Ognaaay, fj ExTeg
Icrrpou noTapob lo-Tt, tiv TE natal -Kai yovatU, nepttOvrEg. 24. end St e(pitcoyTo
ES xcbpav, o6 St) Toyot TO naAatOy iK1jVTO, di Tb FOT&OV (Twat( dvaptxOtvTeg
ES 'ITaXictv Excbpriaay, Ey-cabOa iSpboarro. 25. an: End t Xtp4.) LIEtt 4orro CITE
30 tv x(Opcit. Lpfa1Cp EvONSE oi) no1.1.6) CaTEpov EavaaTetyleg, 6.7xtuld not) Ttg rfi-
www.dacoromanica.ro
raise la dinsul cu ingaduinta Amalasunthei, 18, apoi pentruca gotii care se

razboiau cu gepizii linga Sirmium se aratasera dusmano0 fata de orasul
Gratiana, situat la marginea Illyriei 19.
V, 11, 5. Dupa ce se adunara la Regata, gotii 20 4i alesera rege pentru
ei i pentru italioti pe Vitiges, un b5.'rbat care nu se tr5.gea dintr-un neam 5
stralucit, dar i§i c4tigase mai inainte multa faim5. in luptele de linga Sir-
mium, cind purtase razboi cu gepizii 21.
V, 27, 1. Acestea le s5.'virOsera gotii a treia zi dup5. ce fuseser5. infrinti
In luptele din fata zidurilor. Douazeci de zile dupa caderea cetatii Portus,
a ora§ului si a portului, sosir5.Martinus §i Valerianus, aducind 1 600 de soldati 10
cala'ri. 2. Cei mai multi dintre ei erau huni, sclavini si anti, care 4i au s5.1a,urile
dincolo de fluviul Istru, nu departe de tam. 3. Belisarius se bucura." de venirea
for §i socoti ca de acum vor lupta impotriva dusmanilor 22 27. E o deose-
bire, deoarece mai toti romanii si aliatii for huni sint arca§i c5Tari priceputi,
pe cind gotii nu-s pregatiti pentru astfel de lupta, ci c5.15zetii for minuiesc 15
de obicei numai land §i sabii, iar arcasii sint pedestri §i intr5. in lupta la ada-
postul Wenilor cu arme grele. 28. A§adar calaretii, daca." nu se incaiera de
aproape, n-au cum sa se apere impotriva armelor aruncate de catre dusmani
i sint nimiciti repede de loviturile primite, iar arcasii pedestri nu pot infrunta
calaretii. 20
VI, 14,1. Ce fel de oameni sint herulii 23 i cum au ajuns ei aliati cu romanii
voi arata in cele ce urmeaz5.. Din timpuri vechi ei locuiau dincolo de fluviul
Istru, credeau intr-o sumedenie de zei si li se parea lucru sfint sa-i imblin-
zeasca cu jerte omenqti.
VI, 14,23. De aceea nu mai putura starui in lacasurile parintesti 24, ci se 25
ridicara cit mai repede de acolo si purcesera mai departe, prin toata tara care
se intinde dincolo de fluviul Istru, mergind impreuna cu copiii si femeile lor.
24. Ajungind in tinutul locuit mai inainte de rugi 22, care se amestecasera cu
oastea gotilor si porniser5. spre Italia, se asezara acolo. 25. Dar erau chinuiti
de foame, pentru c5.' se aflau intr-o tars pustie i nu mult dupa aceea se ridi- 30
18 Mica si urmasa la tron a lui Teoderich cel Mare.

19 Probabil in anii 528-529 gepizii au incercat sa. recucereasc5. cetatea Sirmium, actiune
la care pare sa. fi participat si celebrul conducRtor gepid Mundus cu un grup de mercenari heruli.
Gotii i-au respins pe atacatori in parte inapoi peste Durare si in parte in provincia bizantha
Moesia Prima, cu care ocazie au paclat orasul Gratiana.
29 Este vorba despre ostrogotii din Italia.
21 Cf. nota 19.
22 In fragmentul acesta este vorba despre luptele din Italia care au avut loc in iulie 557
in cursul razboiului dintre Bizant si ostrogoti.
23 Un trib germanic din ramura rasariteana a germanilor.
24 Cam in jurul anului 510 herulii sint infrinti de catre longobarzi si siliti sa plaseasc5.
Slovacia.
24 Regatul rugilor se intindea la nord de cursul mijlociu at DunRrii, cam pe teritoriul
de astRzi at Austriei. El a luat sfirsit in anul 488, in urma luptelor cu trupele lui Odoacru.
Locul rugilor a fost luat de longobarzii care veneau din Moravia, unde fuseser5, in dependenta
herulilor cu care se invecinau la rasarit. Mai tirziu longobarzii au pRrRsit fostele teritorii ale
rugilor si s-au arzat intre DunRre si Tisa, la nord de gepizi.
www.dacoromanica.ro
itaiScov xthpag eupixovto. 26. xai ainobg chnatSeg to gey npoSta ficetag yevoge-
voug tyoucgecrSai to Kai npocroixoug acpio-t 4uvExthpouv stvat. 27. Enst-ra St Ap-
tay-so 1t attiag obSegtk avoola Epya g ainoi)g evSeixyucr3at- yuyoRtig TB yap
1PlgOVTO Kat 1300g te xai 6,A la xphgaTa Apr 14ov, Kai aSuciag o66' &stay one-
5 Xei .710VTO, xat TEkEtYcs5Vreg etStKOW xetpliSy g US3TObc Apxov. 28. Camp 'Epookot
cptpety To Xotney of)x °Tot TE 6vteg latpov TE notagov Staf3aivoucrt Kai Tote
txeivh `Pa4taiotg itpocsoucety Ercoaav, 'AvaaTO.CAOU Tip/ &AOKI:A-CO(30g aprep/
Exovrog, 6altep &nob; iroAlfj cptXocppoa6vh Kagevog ISpi)ea8ca aino15 dam.
VI, 15,1. `Hvixa "EpouXot Aayyof3apS8v Acrahavreg Tt µaxlj g4 1)301V T6V
10 na-rptcov avtathaav, of ply ain8y, &crimp got Egnpocr8ey Se 6thye-cat, 4ncfp
eg ta, ev '1206optoig xcopia, of St Sr} a? of latpov notagey StaPaivety obSagA
Eyvcoaav, er?A' g ainag IIOU Tag taxattag rig 011COgaVrig iSp6aavto. 2. okot yoOv
ito2acby K tot) pacraziou algatog Ayougtvaw cupiatv Age-1mm? gtv to Eic.a.ap-rwthv
Eavh trps4fig aitayta, Epipov St xeopav Sta13avrec v8tySs noAkrjv g Tobg Obap-
15 voug xaXougtvoug exeophaay...
VII, 11, 15. Etpare6ga-cog St 061/v1.1(00 Toil 'Daum% Entoichavtog Tcanag
to xat yuvaixag thvaparcoSia8at TeT6xeicey.
VII, 13, 24. BapPapow yap EicAaPhycby 7roXbg ogaog ETOX0V Evayxog Sta-
(3avteg gtv noragOv larpoy, XhIaagevot St Ta exeivh xcopia xai Tcogaicov gay-
20 SparroSicrayteg iragitoXu TrA,A8og 25. ofg Sri 'EpouXot Ex tot) airpvtSiou g xeipag
EX96y-ceg, virtu-say* TE napa SOcty gt-rpcp o-cptig 7COX24 67rEpaiporrag, aino6g TE
KTENODO1 xai tong aixpaXorcoug Eg ca oixeia 4ivraviag euplicay itvat. 26. Tote
St 6 Napo-fig Kai Tlva ebpthy entpatei)ovra 'rot) XIA,f3ouSiou ovOgatog, avSpOg
brupavoDg Kai TO)).11210W 7TOT Crtpatiiiiaavrog, 8teAlyat Thy EntOouXfor kthicog
25 ECTXE. TODTO St 6 Ti note Ay ainfica ShA,Cocra).
VII, 14, 1. Xaflot5Stog Ay 'fig Ex -rig louartytava Pacratcog oirciag Zo-ecyay
gtv Spaathptog Ta, 7rOX 4tUZ, g TOCIOV St xprigatcov xpeicracov 66TE awl geyiatou
rthgaTog >zv Tfj obo-ict r a6506 EIXE T6 xertfiaSat ghSty. 2. Tobtoy 13acraebg
Toy XtA,PobStoy, 6-re Srj Tttaptoy E-rog TAY airroxparopa sIxey apply, Opaichg
30 atpathyoy avetircbv, Out 51 Too Impou notaga cpuXaxt KaTECITIICICITO, (pubic:mew
xeXeixsag 67mg grocett torg Takla 13apflapotg 6 notagag StaParog EGTDA, end
ainof3 TI)V Stapao-ty 7roXXeuctgASh 06woi to Kai 'Avrat iced Efaapivoi /wroth-
gevot &WpmEa `Pavaioog Epya eipyetcrayto. 3. XtM3o6Stog St oiStco Toig 13appapotg
cpoi3epag yeyovev 6Scrte g tplOv LvtautOv xpOvoy, 6o-ov Uv Takla Sr} at Ttgfl
35 Thy Sta-rpt[3hv evraflaa elxev, obx 6o-ov StaPfivat -rev -Icrtpoy a=nt tong Tcogafoug
www.dacoromanica.ro
cars de acolo Si ajunsera undeva in apropiere de tara gepizilor 28. 26. intii
ii rugar5., iar gepizii fi primira la inceput §i le ingaduira sa locuiasc5. impreuna
cu din,ii §i sa le lie vecini. 27. Dar mai tirziu, fara nici o pricing, aceia incepura
sä le pricinuiasca tot felul de necazuri. Le siluiau femeile, le rapeau vitele §i
alte lucruri de pret §i nu mai conteneau cu nedepretatile, iar pins la urm5. 5
pornira impotriva lor un razboi nedrept. 28. Herulii nu putura rabda, trecur5.
fluviul Istru §i hotarira sa se aeze linga romanii de acolo, in timpul impara-
tului Anastasius 27, care ii primi cu multa bunavointa §i le ingadui sa ramin5.
acolo.
VI, 15, 1. Cind furs rapu0 in lupta de care longobarzi, herulii purceser5. 10
din tinuturile parinte§ti 28; cum am aratat mai sus, unii dintre ei se wzara.'
in partile Illyriei 29, iar altii nu vrura sa treaca fluviul Istru, ci isi cautar5.
§alapri in partile cele mai departate ale lumii locuite pe atunci. 2. Condu§i
de mai multi §efi de singe regesc, ei trecura pe rind peste toate neamurile scla-
vinilor, apoi strabatura o mare tara pustie Si ajunsera la a§a-zWii varni ... 3° 15
VII, 11, 15. 0 oaste a hunilor navali 31 in Illyria §i lug ca sclavi femeile
§i copiii de acolo.
VII 13,24. 0 mare multime de barbari sclavini trecusera de curind 32
fluviul Istru, pustiisera tinuturile de acolo Si luasera ca sclavi un numar mare
de romani. 25. Sclavinii acWia furs infruntati fara de veste de heruli 33 §i 20
invinsi impotriva Weptarii lor, caci se credeau cu mult mai tari. Herulii ii o-
morira §i-i slobozira pe cei prin0 sa se intoarca cu totii la vetrele lor. 26. Cu
acest prilej Narses 34 dadu peste unul care luase numele lui Chilbudios, fost
pe vremuri conducator al armatei romane. Dar lui Narses ti fu iwor sa desco-
pere inFlaciunea. Voi lamuri indata cum se inf5.t4au lucrurile. 25
VII, 14,1. Chilbudios era unul dintre curtenii imparatului Iustinian,
foarte viteaz in lupte §i atit de mindru fats de bani incit pentru el avutia cea
mai de pret din toata chiverniseala lui era faptul ca nu avea nimic. 2. Pe acest
Chilbudios, imparatul, in al patrulea an al domniei sale 35, it pusese comandant
militar peste Tracia §i-1 insarcinase cu paza fluviului Istru, poruncidu-i 30
sa vegheze ca barbarii de acolo sa nu mai poata." trece fluviul ; pentru ca hunii,
antii Si sclavinii it trecusera de mai multe on §i pricinuisera romanilor pagube
de nesuferit. 3. Chilbudios ajunsese atit de temut de barbari, incit timp de
trei ani, cit a stat acolo in acea dregatorie, nimeni nu fu in stare sa treaca
Istrul impotriva romanilor, ci de multe on treceau romanii pe tarmul dimpo- 35
28 Adica, in sudul Pannoniei.
27 In anul 512 cea mai mare parte a herulilor a fost prima& in imperiu. Urmacii lor vor
forma un element de baza, al armatelor bizatine din secolul al VI-lea.
28 Adica Slovacia.
29 Probabil pe malul sting al riului Sava.
38 Populatie din Tax-fie-de-Jos, invecinat5, cu ramura apusean5, a herulilor. Grupul acesta
de heruli, atingind mai Intli regiunile noastre, a strabatut toat5. Germania, trecind apoi in
Scandinavia, de unde pomiser5, stramo0i lor.
ai Spre sfir§itul anului 544 bulgarii trec Dungrea §i navalesc in Illyria.
32 In anul 545.
33 V. nota 27.
" Celebrul general care venise in Tracia spre sfir§itul anului 545 s5, recruteze trupe pentru
luptele cu ostrogotii din Italia.
" In anul 530.
www.dacoromanica.ro
440 PROCOPLI CAESARIENSIS DE BMUS
obSeig laxuaev, &XX& -Kai *Pcottatot es figetpov tfiv arrorepag o-bv XtXpouSitp
noXX.axtg iovTeg EKTELVetV TE xai 1lv5panoStaav TOO; Ta6T13 papikpoug. 4. evtautotg
St Tptaiv ZaTepov &ton lib, 6 XtXPoi)Stog Toy ILOTal.16V titep si(baet 4i)v oXiyq.)
aTparci.), ExXal3rivoi St navSru.tel brcTivTi4ov. 5. getxrig Tk xapTeptig yevogevrig
5 Tow.aicov TE noXX.oi. Ensaav xai XIXI3oi)Stog 6 aTparnyog. 6. xai To Xotnov 6 TE
notattog kaPaTOg asi tor; 13apf3apotg Kat' goucriav Kai Ta `13(.01.taiow irpawaTa
ebetpoSa ykyove, tOgicaaa 'se fi `PoNiaicov apxri avSpog eve.; &pull avTipponog
yevkaSat Iv T45 Epyq) Toti Tq.) oi)Sapil ro-xuo-s.
7. Xpovq) St arTepov 'AVM xai laaaPrivoi Stthpopot akkfiXotg yevktevot
10 gc. xeipag 1)X0ov, Eva Sri Tor; 'Avtatc fio-criailvat Taw kvavTiow TET6XEICEV. 8.
ev TaUtri St try Ravi ziaakvag &yelp TthV TLVI1 TEOXE[LICOV lipTt yevetaaxovTa,
XtX0o6Stov 6vopa, aixi.taXeyrov EIXev, Eg 'LE TeL oixera, Xa13(bv il.)xeTo. 9. oiSTog
O XtXpoOStog npoTOvTog 'rob xpovou E6VOUg TE thg EV1. 1.10.1.0-Ta TO KEKTTIp.eVq)
tykveTo Kai Ta eg TOGS TroXep.ioug SpaaTfiptog. 10. icoXXaxtg TE Tor) SeagoTou
15 itpotavSuveixrag fjpiaTeucrt Te Stayepovuog xal xXeog to-xuo-e Trepti3aXlko-aa1
ale abToil Atya. 11. intO Si Toy xpovov Tot) Toy 'AVM. Lrctarliwavug etc Ta trtl
Op (wig xavia itoXkobg ?.-Xifio-avTo Kai ilvSparcataav Tr& keivia `Pcol.taiow.
ofianep knayktevot etICEICovicrancrav etc ra TcaTpla flan. 12. Toirrow St Eva Taw
alwaXtl)row etc 9tXetvapconOv Ttva fjyayev i TUxii xai npaov Searteariv. 'nv Se
20 o6Tog aviip xaxobpyOg to Xiav xai °fog arcaTia tour kvTOxovrag rcepteXadv. 13.
kicetSij Tk pouX6i.tevog enavfixetv tc. `Pwaicov Tfiv yfjv oaepArit grixavti eixev,
kirevoet 'LOUISE. Te0 KEKTIllieVO? kg 6xiftv fumy Tfig TE qulavapcoitiag tivilveae Kai
noXXa p.tv of St& wino ispog Tot) 0soi) iaxuplaaTo Tetyaaa Eacaaat, xai ainev
St oi)Sal.tl axaptaTov Searcova TaavapconoTetTo? Tavijaea 0at, au' irjv ye aura
25 to 130sAtcrra etariyoulievq) tita.K06etv CSC? 1, K6ptov akev ouK etc vaKpeiv icata-
arfiaecsat. xpripitawileyaXcov. 14. etyat yap tv 'LCD: ExXal3rivthv E8VEt XIX.130681,0V,
TOv Twaicov atpamitaavta, tv 6v8parracov Xoy(..), navta.; Pap(kepoug Xav-
advovra 6crug note tatty. 15. ijv Toivuv airc(f) 0014.01lb/0.) ELrj ILD0ea9111 TE Tag
to6 XiX.PouSiou 'swag Kai 6taKopicetv Toy avapcorrov tg `Pcop.aiow 'rely yijv, 664av
30 TE ktya0f-lv Kai itXooTou ainev ital.trcoXu xprjµa nepti3aXtaaat npag DaatXecog obx
anetxog etym.. 16. Tana 6 `Pcop.aio; 61.116V Toy xexTillttvov e006; Enetae, Kai
VA/ Cti)TO yiveTai. tv ExX4rivolg pkaotg. Litexripuxe6orto yap ijSri Kai OXXijkotg
avegiyvuvro &Seek. of (3appapot arot. xpktaTa yoi3v noXlet t4 XtX(3o6Stov xexTri-
plvq.) npoevevot Toy kivSpa 6voiwTo Kai 4i)v aim') arctorreg Ei)9i); 4SX0VTO. 17.
35 Ind TE eV ijaeat Tot; cripettpoic tygvovto, eiverwvadveto to6 eiv8p6mou 6 itptei-
tievog, et X111306810; dice); 6 Twilaicov o-tparnyog Etrj. 18. Kai 6; oim eircrgiou
To. 6vta [Xtyetv] KataXeyetv 4iw tcp ethisgt XOyq.) ktpeljg arravTa, (1); Elri p.tv Kai
aka; 'Avvrig TO ykvog, paxklevog St tiw rot; ktoyevkat epos EKXaOnvoi)g, Tote
no4p.icmg csipialv ovcag, npog TOD T6V eVUVTiCOV eaLiVri, Taviiv St, trtki OtpixsTo
40 kg ra naTpta fj9ri, aeOaspog To XotnOv 'Kara ye Toy vklov xai auto; ECSTal.. 19.
0 ittv oiiv &cep aino0 xpuaiov npotp.evog kg avaaiav kircenTcoxon fjo-xaXX.ev,
IXrciSog anoTuxthv obi.teTpiag Ttvog. 20. 6 St Twat(); Toy TE eiV8DCOTIOV napriyo-
pay Tfiv re kaliktav txxpotietv 10eXo)v, cbg µ1j TT. aUTO qg 1.; Tijv oixeiav trcav-
www.dacoromanica.ro
PROCOPIUS DIN CAESARE A, DESPRE RAZBOAIE 441
triva, sub conducerea lui Chilbudios, si ucideau sau luau sclavi pe barbarii
de acolo. 4. Trei ani mai tirziu Chilbudios trecu fluviul, ca de obicei, cu oaste
putink iar sclavinii ii intimpinara cu toga multimea. 5. Se isca o lupta
inversunata, in care cazura multi romani, printre care si comandantul lor
Chilbudios. 6. De atunci incolo barbarii putura sa treaca fluviul nestingheriti, 5
iar bog5.tiile romanilor ajunsera pentru ei lesne de atins; toata imparatia
romans nu fu in stare sä traga. In cumpana, in aceasta imprejurare, cit vred-
nicia unui singur om.
7. Mai tirziu antii si sclavinii ajunsera.' la neintelegeri intre ei si se incaie-
rara 36, dar se intimpla ca antii sa fie invinsi de vrajmasii lor. 8. In aceasta 10
lupta un sclavin 111a ca prizonier pe un tinar dusman, cu numele de Chilbudios,
si-1 duse cu sine acasa. 9. Cu timpul acest Chilbudios ajunse cu mult5. tragere
de inima fats de stapinul sau si viteaz in lupte. 10. Ysi punea de multe on
viata in primejdie pentru stapinul sau si se invrednicea in chip deosebit si
dobindi prin aceasta o mare faima. 11. In acest timp 37 antii navalira in tinu- 15
turile Traciei ; ei pradara si luara ca sclavi o multime de romani de acolo,
si ii dusera cu dinsii la vetrele stramosesti. 12. Intimplarea facu ca unul din
acesti prizonieri sa dea peste un stapin omenos si blind. Prizonierul acela era
peste masura." de viclean si in stare sa insele pe aceia care aveau de-a face cu
dinsul. 13. Vrind sä se intoarca in Cara romanilor, si neavind cum, se gindi la 20
urmatoarele. Se infatisa inaintea stapinului sau si incepu sa-1 laude pentru
omenia lui, spunindu-i ca pentru aceasta va avea mult bine de la Dumnezeu
si nici el nu va raminea nerecunoscator fats de un stapin atit de omenos;
ci, daca va voi sa asculte sfatul sau cit se poate de binevoitor, in scurt timp
it va pune in posesia unei averi imense. 14. ,Si iata cum: printre sclavini se 25
afla ca sclav fostul comandant al armatei romane, Chilbudios, fara ca nimeni
dintre barbari sa stie cine e. 15. Dack prin urmare, va voi sa pla."teasca pretul
rascumpararii pentru Chilbudios si sa-1 duca in tam romanilor, fara indoiall
isi va dobindi faima prin aceasta si o foarte mare avere de la imparat. 16.
Vorbele acestea ale romanului it induplecara indata pe stapin, care merse 30
impreuna cu dinsul la sclavini. Caci barbarii acestia 38 incheiasera acum pace
intre ei si se intilneau ark' teams. Asadar, dadura o sums mare de bani sta-
pinului lui Chilbudios, it rascumpararg si plecara indata impreuna cu dinsul.
17. Ajungind la ei acasa, cel care il rascumparase i1 intre ba pe om daca-i
Chilbudios, comandantul armatei romane. 18. Acesta ii povesti totul, cu de-a 35
manuntul si fara ocol, supunindu-i adevarul cum ca si el e de neam ant
si ca luptindu-se impreuna cu ai sai impotriva sclavinilor, care pe atunci erau
dusmanii lor, a fost prins de unul din ei ; si ca de acum inainte, °data ce a ajuns
in tara sa, va fi si dinsul liber, potrivit legilor. 19. Cel care platise banii
pentru el ramase increment si se umplu de necaz vazind ca i s-a spulberat o 40
speranta atit de mare. 20. Dar romanul cauta sa-1 mingiie si sa inlature ade-
varul, spre a nu fi impiedicat s5. se intoarca acasa si spunea ca tarie ca omul
86 Triburile de anti de pe teritoriul tarii noastre se luptau adesea Intre ele.

37 Adica inainte de atacul bulgarilor de la sfirsitul anului 544.
$8 Adica antii si sclavinii.
www.dacoromanica.ro
6Sou xcaex6v ebb XIA,I3o6Stov gtv IKETVOV girt TOGTOV Sr} Toy av8pa taxupgeto
eivat, Seat 6ta St ate Stj Ovta ev tthootg PapPapotg cbg frKtaTa 13EXetv anoxaXimat
toy nay= ?3yov, tjv gtvtot ytvtitat tv y t `Ptogato)v, ty6x Oaov obx anoxp6-
veaaat toy akti0f1 X6yov, aAla Kai 9tXottgfiusa9at, cbg to dick, tilt wing) St)
5 T45 6v6patt to ttev oov npata tcp6o:pa rata tirpaacreto taw aXlcov Papflapcov,
21. 'End St 6 X6yog Itepupepogevog es anavtag AX4ev, flystpovto gtv tut
wing) "Avtat crxES6v anavrec, icolvtiv St sivat TfIV apigtv 114iouv, geyeaa apiary
oiogevot 6.ya9a. Eaeo0at, xuptotg ij&tj tob `Pcogaicov cstpatrao6 XtM3ou &tau ye-
yevrigtvotc. 22. to yap Eavn taka, ElaaPTIVOt TE Kai "AVTal, 06K apxovtat itpaq
10 avSpog eves, aA.A,' Iv Stigoxpatiq ex naXato6 ptote6ouot, xai Sta tato akok
tthv npaygatcov &et 'at te 46tapopa Kat ta SUoicaa eg Kotvov ayetat ogotan St
tad ta an,a tbg einetv anavta txattpotc tcrti TE xai vevogtatat toototg avco9ev
tots flap¢apotc. 23. 0e6v 1.1EV yap Eva toy tlg aatpaufic Smuoupyov anavtow
KUptov govov draw vogi4oucrtv etvat, Kat 06ouatv ak0 floag TB -Kat tepda navtct
15 eigappivriv St oke Tuautv mite aX.A.o.)g Ogo%oyobatv Ev ye avapcimotg 007tfIV Ttva
EXECV, aXX' g7rEtbav akotg ev nosey fiSti 6 0avatog Eitj, ij vOaw al.obatv ij Lc
7026egov xa3tcrtagtvotc, titayytAlovtat gtv, ijv Stcpbycocrt, 3ucriav, TO & aVTi
tfig Avuxfig akixa notfIcretv, Steapuyovtec St 360llatV 67tED birtcrxovto, lad ol'ovtat
Ttjv aayrripiav ta6trig Of tfic 0ucriag akorg tcovlaSat. 24. atPouat OVT01. tad
20 notago6c TE ice vippag xai alla atta SatgOvta, xat 06ouat lout akcag anctat,
tag TE gavtetag tv Takatg St talc 0uatatc notobvtat okaat St tv xaUflatc
oixtpatc Steaxtikrigtvot 7t0XXO flAV an' gaMIXOW, aaEIPOVTEg St (1).; ta noAla
toy T.qc tvotxficrean Exacrtot xOpov. 25. eg gamy St xaatcrtagevot neVI gtv t rct
tobc 7COXERIODg Ot no2a.ot Tasty aalCi5ta Kai aKoVna ev xepatv Ex0VTEg, 06.)pcma
25 St o6Sa4tfj IvStSticrxovtat. 26. ttvtg St obSt xttOva obSt tptfithvtov Exoucrtv, &XX&
gOvag 'sac avaupiSag tvapgocragevot gtxpt eg Ta alSota, otita) Sfi eg 4uppoxiiv
torg tvavtiotg xa8icstavtat. EMI. St Kat gia exattpotg Taw?j atexvthq flapi3apog.
27. o6 gijv obSt to eiSog eg akkilkoug TI. StaXlaauouatv. e6gfixetc TE yap -Kai
axtgot Stacep6vton slaty anavteg, 'a St crtogata xcti, tag icogag ()kg keuxot
30 tadyav ij 4avaoi ciatv OOTE ICTI t; Te paav akotg navteVog tttpartat, (lax ince-
puSpoi eio-tv anavteg. 28. &array St olaripav TE Kai antigekrultvtiv, eacrirep of
Maaaayttat, Kai akot Ex01361., -Kat (A7C01) trep lice-Not tV5EXEXgCSTUTCE ytgoucrt,
irovrIpoi, ilgVT01 ij xaxotlpyot 11)c- .qxtata tuyxavouotv Ovteg, aXla KaV tc7 a()eXei
Staagouat to 06vvtx6v .3og. 29. Kat golly Kat Ovoga Eicka¢tIvoic TE Kat -Avtatc
35 N t6 avtiat5ev Av. Eiropoog yap t6 7taXatew apupottpoug txakouv, Ott Srj C71CO-
paBriv, oigat, Stearnvigtvot Tfiv xeopav oixo6o-t. 30. Ste Srj xai yfjv ttva no2Afiv
txouat to yap iastcrtov TfS t ttpag to0 latpou Oxalic &not Vg1.1.0VTal.' 'Ca IleV
06V agq)1 'rev Xecbv tokov tam] irti het.
31. 'Avtat St tote aystpogevot, tocrrcep tppf131, toy avSpa tokov fivayxacov
40 ..,go,Xoystv oviatv Ott XtX(3o6Stoc. ak6c 6 `Pcogaiuw crtpatiyag eiti. 32. apvi-
Savta, TB xo?,.14EtV 7117reilouv. Iv 4) St taOta titpaaaeto ttiSe, tv wing) ilctatAti)g
'Iouattvtaveg nptcyPetc ttvag nap& tokoug St) tong Papflapoug ateilag fRiou
tuvolxicea0at anavtag sic 7c62av apxaiav, To6pptv ovoga, ij xettat gtv 67ctp
notagov latpov, Tpatavo6 tab 'Pcogaicov akoxpatopog ey toic fives xp6votg
45 akov Setgagtvou, Eptigoc St ex TraXato6 It6yxavev o6cra, Xtfiaagtvcov akfiv TCIW
www.dacoromanica.ro
acela e Chilbudios cel adevarat ; dar se teme, fiind intre du§mani, §i nu vrea
sa descopere totul; Ins:a chid va ajunge pe teritoriul roman nu numai ca nu va
ascunde adevarul, ci se va mai fali cu numele acesta, dupa cum e firesc. Toate
acestea furl savir0te la inceput, in taina, fares §tirea celorlalti barbari.
21. Dar dud vestea se raspindi §i ajunse la urechile tuturor, se adunara 5
aproape toti antii, deoarece socoteau ea este o treaba a ob§tii intregi ; caci ei
credeau ca vor avea un mare folos din faptul c5. au pus mina pe Chilbudios,
comandantul armatei romane. 22. Neamurile acestea, sclavinii Si antii, nu
sint conduse de un singur om, ci traiesc Inca din vechime in rinduiala demo-
cratica §i dea aceea treburile lor, atit cele prielnice cit §i cele neprielnice, 10
sint totdeauna dezbatute de ca.tre ob§te. La fel sint comune la ace§ti barbari
mai toate celelalte obiceiuri ale lor, inca din vechime. 23. Cred 39 ca este un sin-
gur Dumnezeu, fauritorul fulgerului Si singurul stapin al tuturor lucrurilor,
§i ii jertfesc boi §i alte animale de tot felul. Ei nu §tiu ce-i aceea soarta nemi-
loasa, nici nu marturisesc ca ea ar avea vreo inriurire asupra oamenilor. Cind 15
fi ameninta moartea, fie ca se imbolnavesc, fie ca pornesc la razboi, fagaduiesc
lui Dumnezeu ca, dad. vor scapa cu viata, ii vor aduce o jertfa; iar dupa ce
scapa, ii jertefesc ceea ce au fag5.duit §i cred ca §i-au rascumparat viata cu
pretul acelei jertfe. 24. Ei mai cinstesc Si riuri, nimfe §i alte zeitati §i jertfesc
tuturor acestora, iar cu prilejul jertfelor fac prorociri. Locuiesc in colibe jal- 20
nice, razletiti mult unii de altii tsi mereu se mull dintr-un loc in altul. 25.
Cind porunesc la lupta, cei mai multi merg pe jos impotriva du0nanului;
poarta in miini scuturi mici ssi land; dar nu-0 pun niciodata plato$1. 26.
Unii n-au nici camases, nici manta ; ci imbraca numai ni§te pantaloni pins
la partile ru0noase §i pomesc a§a la lupta impotriva du0nanilor. Amindoua 25
neamurile au o singura limbs, cu totul barbara. 27. Nici la infati§are nu se
deosebesc cu ceva intre ei. Toti sint inalti §i foarte voinici. Culoarea pielii nu
e prea alb5., aceea a parului nu e prea blonds §i nici nu bate cu totul in negru,
ci sint toti ro§covani. 28. Duc o viata aspra si neingrijita, la fel ca masagetii,
Si sint mereu plini de murdarie, ca §i aceia. Dar nu-s rautacio0, nici vicleni, 30
3i in simplitatea lor pastreaza felul de a fi al hunilor. 29. Ping numele scla-
vinilor Si antilor era unul singur la inceput. Intr-adevar, si unii §i altii se nu-
mean altadata spori", poate pentru faptul ca locuiesc sporadic, in corturi
impra§tiate 44. 30. De aceea au §i mult pamint ; caci cea mai mare parte a
tarmului de dincolo al Istrului este locuita de din0i. A§a stau lucrurile cu 35
neamul acesta.
31. Dupa cum am spus, antii se adunara atunci §i-1 silira pe omul acela
sa spun5. ca e Chilbudios, comandantul armatei romane. 32. Yl amenintau
cu pedeapsa dad. va zice c5. nu. In timp ce la ei se petereceau acestea, im-
paratul Iustinian trimise o solie la acei barbari, cerindu-le sa se a§eze cu tOtii 40
Intr-o cetate veche, cu numele Turris 41, care se afla dincolo de Istru §i fusese
zidita pe vremuri de imparatul roman Traian, dar ramasese parasites de mult
39 In pasajul care urmeaza Procopius expune credintele religioase ale neamurilor slave.
99 Binenteles ca. etimologia data de Procopius se sprijin'd pe datele limbii grecqti §i n-are
de aceea nici o valoare.
91 Nu se poate sti dace. este vorba despre T. Magurele sau despre o cetate din regiunea
gurilor Dunarii, ca Barbo0 de ling 5. Dinogetia.
30 Izvoarele istoriei Rornaniei c. 311
www.dacoromanica.ro
444 PROCOPII CAESARIENSIS DE HELMS
Ta6Tia Oapiidpow. 33. Tama Tap a6To6g Kai th erwr a6Tfiv xd)pcc 'IouaTtvtavos
pautlebg fiTE npocupco6o-ra To 4 ItpxN. `Pcogaiotg cbi.to1.6yet SeScophaea0at Kat
ayio-t 4uvotictetv Lttv St)valiet Tlj nacstj, xplwaTa St pxyaXa cryicn npotecraat
ty' 4) of EvcrrcovSot To Xotnov avTeg 00vvotg IpstoStot lg act ytvowTat, KaTa 0eTv
5 PoWto[tevotg Thy *Pcol.taicov aprjv. 34. Ta0Ta end ot PapPapot focouo-av, Infiveaav
TE Kai nprgetv tinavTa UntaxovTo, elnep a6Tolg Toy X110o6Stov o-TpaTiyOv `Po).
palm/ aLalg KaTaCITTICSafIEVOg 4tWOUCtarelV Sob', a6Tov eicelvov to-xuptCOgevot,
tnep 1)0o6,Lovco, X1113o6Stov etym. 35. Ta6Tatg St 6 avapowcog Inapkig Tag
Unto-tv flan Kat &nog flaag TE Kat EyaaKe XIX13o6Stog 6 `PoNisticov csTpaTriyOg
10 eIvat. ty' otg St) a6T6v crTeUtoilevov eg Bt4dtvuov Naperfig 6v Ta6TTa tu nopeig
-Kati:amp. Pavel.. 36. Kat t)yyevo[tevog, tnet 9EVOKicOVTa 'COV IIV4peNtOV eSpe (Kai-
nep Thy TE Aarivwv ayttvTa ycovfiv Kai Tthv XtAflouStoo yvo)ptcrilaTow noAlet
tict.ta36vTa, TE ijSrj KCLi Itpoanoteta4at ticavthg ExovTa) Ev TE SEC91,03tripie? Ka8etpe
Kat TOv navTa ttEVITETV X6yov frydyKaaev, oi5To) TE ag Bud wnov 40v a6T4 fiyayev.
15 kyth SE oaswrsp I4t13-riv Initvetpt.
VII, 29, 1. 'Yno To0Tov Toy xpovov EtaaPrivthv o-TpaTeulia Sta(36tvTeg TcoTattov
IcrTpov 'Dat)pto6g anavTag axpt 'EntSalivicov ESpacrav avfpceaTa Epya, Wad-
vovTeg Kat avSpcotoStovTeg robs av Itocsiv 11131186v anavTag Kat Td. Xpticact, krii46-
1.tevot. 2. ijSri St Kat ypo6pta IvTabact noUta Ts Kai SolcotivTa Ixt)pa Ta npoTepa
20 sivat obSevag ainvoltIvot) Lt adv laxuaav, Kat neptlipxovTo V)).ticavTa late
out:stay Stepetwthgevot. 3. of St Tthv 'Dauptaw apxovTeg crTpaTet4ta REVTaKICFX1.-
MaW TE Kat twpicov ExovTeg einovTo, ayrcsTa !AWOL T6V noXegtow ob-Sattil tT6X-
pow itvat.
VII, 33 , 8. rlinataeg Si; no1iv TE Eipµtov Kai AaKiag IK TO13 ant 7EXEICITOV
25 anduag KaTaXa136vTeg Eaxov, Instal) TaxtuTa Pacnksbg ctinag loucrTtvtavog ayst-
XCTO 1-6Ta0Dg griv5parrOStadv TE TObc TaDT13 TC011aiollg, ETt IJAVT01, Ininpocskv
del 684) torceg IXTgovTo 13t4Ogevot Tijv `Palaicov apriv. 9. SO MI pacra.Ebg
airrok Tag covTgetg oinctTt /Siam), damp EialaTO a9-dg avtica0ev npog elkop.aicov
Koltgeo-aat. 10. Aayyof3apSag St 13aatA,e6g louuTtvtavog IScopficraTo 1Tcopticaw
30 TE naet Kat Tag Int Ilavvoviag exupthgacri TE Kai Glotg xcopiotg noUorg Kat
xptictut peyaXotg ayay. 11. Sta Tot TOOT() t ilszv TOV natpicov Aanfo(3ap6at
4avacrTavTeg &Sty& noTagotS laTpou 646crarco, ThinaiSow o6 noXXth ano0ev.
12. Kai a6Tot gtv AaXpetTag TE Kat 'I2 lupto6g p.txpt Tthv 'EntSailvot) 6picov kritcra-
gevot AvSpanoStcrav, Inetatj TE TOV Ttveg airtaX6Tow kv9tv56 yuyorceg olKaSe
35 anoicott*csaat faxucrav, nepttOvTeg TfIV Twalow aprjv ot papPapot o6Tot ate
Tcogatotg EvanovSot ovTeg fiv Ttvag Tthv anoSpavTow Intivotev IvTabaa, thanep
avSpanoScov °balm SESpaneTeutcoTow Inektp0avovTo, Tthv TE yetvalitvow aytit-
KOVTEg Eg Tet OIKET1 46v ainoig txolgorco, obSevog cuptcnv avTtaTaTobvTog. 13.
Kat a?J.a ilevTot Acticiag xcopia SovTog pao-atcog -EpotAot Ecrxov 491 noXtv
40 ItyytSovov, o6 Si) iSpuvTat vbv, 'IXXupto6g TE -Kat 'r Ent Op(ocrig xo)pia Kant-
www.dacoromanica.ro
PROCOPIUS DIN CAESAREA, DESPRE RAZISOAIE 445
timp, caci o pustiisera barbarii localnici. 33. Iustinian fagaduia ca le va darui

cetatea, impreuna cu teritoriul din jurul ei, deoarece apartinea romanilor Inca
de la inceput ; ca va face tot ce-i va sta in putints ca sa-i adune laolalta si s5.
le mai dea si o suma mare de bani, numai sa-i fie deacum inainte aliati si sa-i
impiedice pentru totodeauna pe huni de a mai cotropi imparatia romans, 5
asa cum isi pusesera in gind. 34. Auzind aceasta, barbarii se invoira si raga.-
duira ca vor face totul, numai sa-1 numeasca din nou pe Chilbudios comandant
al armatei romane 42 si sa-1 lase sa locuiasca in mijlocul tor, ziand ca acela
era Chilbudios pe care-1 voiau ei. 35. Ademenit de aceasta nadejde, omul
nostru tinea acum si el sa fie Chilbudios, comandantul armatei romane ; 0 10
zicea ca el e acela. Pe temeiul acestor spuse fu trimis la Bizant ; dar pe drum
se intilni cu Narses. 36. Acesta infra in vorba cu el si vazu ca omul minte (desi
vorbea latineste si invatase multe din apucaturile lui Chilbudios, pe care era
in stare sa le imite). Narses it puse la inchisoare 43 §i-1 sili s5. marturiseasca to-
tul; dupa aceea it lug cu sine la Bizant. 15
VII. 29,1. Cam in acel timp 44 o armata de sclavini trecu fluviul Istru si
savirsi lucruri Ingrozitoare in intreaga Illyrie, pins la Epidamnum, omorind
si luind in sclavie pe toti tinerii care le cadeau in mina si pradind avutiile. 2,
De data aceasta ei furl in stare sa distrug5., fara nici o impotrivire, o multime
de cet5.ti de acolo, care mai inainte pareau puternice; cutreierar5. in lung si 20
in lat si cercetar5. toate dupa voie. 3. Conducatorii provinciei Illyria ii urma-
reau cu o armata de cincisprezece mii de oameni; dar nu indrazneau sa se
apropie prea mutt de dusmani.
VII. 33,8. Gepizii cuprinsera 45 si stapineau cetatea Sirmium si aproape
toate cetatile Daciei, indata dupa ce imp5ra.tul Iustinian le cucerise de la goti 46, 25
luara sclavi pe romanii de acolo si inaintara mereu, pradind imparatia romans.
9. De aceea imparatul nu le mai plati suma de bani pe care obisnuiau s-o pri-
measca din vechime de la romani. 10. imparatul Iustinian darui longobarzi-
lor tara noricilor 47, int5..riturile din Pannonia si multe alte tinuturi, precum si
foarte multi bath. 11. Din aceasta pricing longobarzii pa'rasira locurile for 30
stramosesti si se asezars dincoace de fluviul Istru, nu departe de gepizi 48,
12. Ei pr5.dara si luara sclavi pe dalmati si pe illyri pins la hotarele Epidam-
nului. Unii dintre prizonieri sc5.para de aci si izbutira sa se intoarca acasa ;
dar barbarii cutreierau Imperiul roman ca federati si cum descopereau pe
vreunii dintre fugari puneau mina pe ei, ca si cum le-ar fi fugit sclavii for de 35
acasa, ii smulgeau de la p5.rinti si ii luau cu ei fara sa intimpine vreo impotri-
vire din partea cuiva. 13. Alte tinuturi din Dacia flied primite in dar de la im-
parat si ocupate de heruli, in jurul cetatii Singidunum, unde locuiesc si astazi
42 AdicS, magister militum per Thracias.

43 V. nota 32.
44 Pe la inceputul anul ui 543.
43 In anul 536.
46 In anul 535 and Incep ostilitatile contra ostrogotilor.
47 In realitate era o provincie.
48 Cautind aliati impotriva irancilor, care ocupaser5. Venetia si p5.rti din Raetia si
si Noricum, si impotriva gepizilor care deveniserg agresivi, Iustinian i-a invitat in anul 546
pe longobarzi si£ se aseze In sud-estul Noricului si in Pannonia, lucru pe care regele Alboin
1-a acceptat.
www.dacoromanica.ro
ROVTEg Kai XxliC611EVOt 1K TOD Ent 7EXERTTOV. Ttvtg SE ctirubv -Kai *Pcogaicov aTpa-
tt&rat yeytvrivrat EV Torg yotSepatotg KaXODOVOlg TaTTottEVOl.
VII, 34, 10. «1-6T8ot gay Tin/ Awabv xeopav Eg cp6pou ecnaycoyfiv Tit npotepa
eIxov, TfincuSeg St to latpou Int adtspa To 4 etpxiic efrKTIVTO anavreg, roTacov
5 gtv 00T03 xarenrixoteg Tfiv S6vagtv &OTC Tov notagOv Stanopage6eo-8at °1St
6crov 63tonetpaaacyaat 7d0TCOTE 1010011V».
VII, 34, 17. «TfinatSeg Eipgcov Exoucrt lad `Pcogaioug avSpanagoucitv, 67Aw
TE npounotelaSat Aaxiav aUxobat».
io VII, 34, 35. «flavuog SE of xX8neg atm Tó TE Eiptuov xai 6.2 Act Int Aaxiag
aria xcopia bnO&atv i tIv To° noXtgoo Tot5Se npotaxovtat eIvat».
VII, 38, 1. eYno Tobtov Toy xpovov Cripdrreuga Efacciiiwbv of.) nXtov fl tg
TplaxtMoug 1tyriyepgtvot, notagOv TE vIaTp0V, Oil5EVag acpiatv ilVTlaTaTODVT0g,
Sttpicsav, Kai nOvcp obSevi Tromp& E1pov ebabg Stal3avteg Sixa Eytvovto. 2.
15 eIxe SE airc6v tuctpa gev croggopia oKTGEKOCriODg TE tact xaioug, f St SI) ETEpa
tobc xataXoinoug, 3. ticattpotg µEv o1v icainep ealfiXcov anoXeXaggtvotg eg
xeipag eXaOrreg of Toil `Poliatcov awato0 dpxov-ceg Ey TE IAluptotg Kai Opcgiv,
ficro-Oricrav TE Ex To13 etnpoo-SoxliT011 Kai of flgV aka Stapaaprgsav, of SE xoagq)
obSevi Stacpuyorreg lacbarlaccv. 4. eltEi St of crtpatiyot netvteg oZtco nap' txattpcov
20 TioV flapflaptxthv atpatontSow, xainep EXacra6vow nap& nab 6vuov, 'AcrflaScp
rj ETtpa Taw noXep.icov t)g.ttopia tuvtAcv. 5. Ay SE o to avrjp pacratcog gEv
Iouattvtavo0 Sopucpopog, 1nei eg Tobc KavScSatoug xalougtvoug TEXthv Etuxe,
nbv SE Inntiav xataXoycov hpxev, ot Ey l'oupou2..0 TO N Op4a3 cppoupicp 1K
naXata ISpuvtat, 7COaaol TE Kai aptcrrot 6vteg. 6. Kat airrobc of Thaa(3rivot TpE-
25 rittEVOt 065EVi 716V0,) itAziatoog gtv alo-xOtata cpe6yovtag 1KTEWCEV, 'ACF13a80V
St xataXa(3orreg Ey gtv Tw napautixa 16.)yprio-av, 6crrepov SE aircov Eg nopOg
1143813Xigtvov cpXoya Eicauaav, -(11th/tag npercepov Eg ToD vthtou Tots avapcbrcou
exSciparceg. 7. Tabta Stanenpaygtvot Tec xo)pia 61.Ltcctvcct, Tec TE Opqrabv Kat
'IAlupubv, aSetatepov EXitCovto, xat cppo6pta noXXec noXtopicia t xatepot eIA.ov,
30 OOTE Tetxogaxfio-avteg npkepov, o&rc Eg To neSiov xata(Iiivat ToXgfIcravteg,
1nei °1St yfiv Tfiv Tcogaicov icara8eIv lyicexetpfixao-t of papPapot okot nthnote.
8. a gilv oi.)SE atpatC notagOv 'Impov cpaivovtat Sta(36131-pcoteg Ex 'cob itavt6g
xpovou, nXfiv ye Sij E oTOD 1101 Egnpoakv elpritac.
9. OTOt SE of Toy vAaPaSov vevticrixoteg gtxpt Eg 9aXacsoav 1.11Icsagevot
35 EcpeVic &ray= iced noXiv Ent8aXacraiav Tetxogaxlio-avteg eaov, xainep at pa-
non6v cppoupav 't xoucrav, Ttorcripov ovoga i npeotri gN Opax6v T6v napaXicov
ears, tot1 SE BuCavtiou Stexet 6S0 figepcbv SuoxaiSexa. eiXov SE airrilv 'mono?
TotOSE. 10. of µEv nXeio-cot Ev Suaxcopiatc npo To13 neptI36Xou cycptic airrobc Expo-
yav, OA.iyot St Ttveg ectgpi Tag nOXag yevogevot, at npog olviaxovra Etatv fiXtov
www.dacoromanica.ro
i de unde navalesc Si pustiesc mereu Illyria Si Tracia. Unii dintre ei au ajuns

soldati in armata romans, in trupele de federati 49.
VII, 34,10. Mai inainte Dacia platea gotilor un tribut, iar gepizii locuiau
la inceput toti de cealalta parte a Istrului; Si atit de tare se tern de puterea
gotilor, Incit nici macar n-au incercat vreodata sa &easel fluviul". s
VII, 34,17. Gepizii sta'pinesc Sirmium, ii duc in sclavie pe roman i
se lauds ca.' vor cuceri toata Dacia".
VII, 34,35. Ace 0i tilhari va amintesc acum prin toate mijloacele el
Sirmium §i alte localitati din Dacia ar fi acum pentru voi prilej i pricing de
razboi" 59. 10
VII, 38,1. Cam in acela0 timp 51; o armata de sclavini, nu mai mult
de trei mii de oameni, trecu fluviul Istru Mira.' ca nimeni sa li se impotriveasca
i indata dupg aceea trecura fara greutate i fluviul Hebrus i se impartira in
doua... 2. 0 ceata cuprindea o mie opt sute de oameni, iar cealalta restul. 3.
Cu amindoua, insa despktite una de alta, se incaierara comandantii armatei 15
romane in Illyria i in Tracia, dar furs invin0, impotriva a0eptarii; unii din
ei furs macelariti, iar altii scapara cu fuga, fara nici o rinduia15.. 4. Dupa ce
toti comandantii avura aceasta soarta din partea celor doua Win barbare, deli
cu mult mai slabe, una din cetele du§mane dadu peste Asbadus. 5. Acest
barbat era fancier al impkatului Iustinian Si fusese trecut in rindurile a4a- 20
zi0lor candidaci; el conducea trupele de calareti care s515.0uiau de multa vreme
in cetatea Tzurulum din Tracia, fiind multi la numar i deosebit de vrednici.
6. Sclavinii ii pusera pe fuel 0 macelarira fall greutate pe cei mai multi din
ei, pe cind fugeau in chipul cel mai ru0nos ; iar pe Asbadus it prinser5. §i deo-
camdata 11 lasara in viata ;dar mai pe urma it aruncara in foc 0-1 arsera de viu, 25
dupa.' ce-0 taiara mai intii curele de pe spinarea lui. 7. Dupa aceste ispravi,
cele doug cete pradara netulburate toate tinuturile Traciei §i ale Illyriei §i
cucerira prin asediu o multime de cetati, macar ca nu luptasera mai inainte
pe ziduri §i nici nu cutezasera sal coboare in cimpie 52 ; caci barbarii acqtia
nu incercasera niciodata sa navaleasca pe teritoriul roman. 8. Se pare chiar 30
ca nici nu trecusera vreodata cu oastea peste riul Istru, decit de atunci de
cind am aratat mai sus.
9. Cei care 1-au invins pe Asbadus pradarg totul pins la mare §i cucerira
cu asalt o cetate de linga mare cu numele Toperos, (1E0 avea o gamizoana de
soldati. Aceasta e cea dintii dintre cele de pe coasta Traciei §i se afla la doul- 35
sprezece zile de drum departare de Bizant. Ei au cucerit-o in felul acesta.
10. Cei mai multi se ascunsera in ni0e vagauni din fata cetatii, iar citiva se
indreptara spre poarta dinspre rasarit §i incepura a hartui pe romanii de pe
49 In anul 528 regele herulilor, Impreun5. cu un numar de fnintasi, s-a botezat la Con-
stantinopol, exemplul lui fiind apoi urmat si de o parte dintre supusii sal. Dupa aceasta herulii
au primit paminturi pe malul drept al rlului Sava si subsidii In calitate de federati.
99 Declath soli longobarzi care se aflau la Constantinopole In anul 547, pentru a cfstiga
pe bizantini de partea lor, In razboiul cu gepizii, care era pe punctul de a izbucni.
61 La Inceputul anului 550.
92 Aceasta arata experienta. military clstigata de slavi In cursul numeroaselor lupte purtate
cu bizantinii si probabil $i influenta dinamica a elementelor bulgare care de cele mai multe on
inspirau atacurile din sudul Dunarii sau chiar participau la ele.
www.dacoromanica.ro
TObc v Talc iltaXECT1. 'Pcogctioug fivthxXouv. 11. intoTonfiaavTeg St ot arpaTterrat,

oaot TO evTa68a tpulaxtliptov eixov, oi) nXtioug ainobc ij 6aot waascopthvTo
eIvat, avaop.tvot ainixa Td 6EXct eiaatv Is' aico6c dicavTeg. 12. ot St pdp¢apot
&ciao) avtaTmpov, SoKTIMV naptxopevot Toil entobatv 6Tt Sri a6To6g. 'camp-
s pcoStixoTtg r c tinaycoyfiv xcopacrt Kai of `Pcoparot tg Trly Sico4tv exnenTatxoTtg
noppo.) nou Tot, nept136Xou eytvovTo. 13. avacrTarreg o6v of ex Tthv eveSpthv Kato-
nto8tv TE Tthv Stomo5vTow yevollEvot ealTTITel CAPiCrIV Eg Ttiv n(kiv 0i)KgT1 EnOiOUV.
14. avaaTpttvavTeg St tad ot 9e6yetv SOKOOVTEg ellly1,1345XOUg *Sri TObc 'Pcogaioug
nenoirivTat. 00; St) anavTag ot papj3apot Statpatiparreg TUBS nEpt fleacp npoati3aXov.
10 15. ot St TAg IT6XEK oixfropec TOV CTTPaT110T6V Tfig Suvagecog ecrTtpittevot,
yivorcat !ley ev ditrixavict noafj, xat eog St Tobg ent6vTag ex Tthv napOvuov 1)116-
VOVTO. 16. xat npanct ttev Ekatov TE Kat niaaav Ent 7t1.6tatov 4tplifivarrsc Tthv
Tetxop.axothrccov xaTaxcov, Kat Maw 13oXcag nav6Tipe Eg aircobg xpthgevot tou
dnetha5at Toy xivStwov oi) paxpciv nou eyevovro. 17. Ent= St a6To6c nA,fiatt
IS PEXGIV Oi papf3apot 13taaagevot elatIEET.V Te *Lac Inagetc livetyxaaav xat taigaxag
Tth nept06Xcp epeicsamg xaTet xpetTog Tf1V 7roXtv EIkov. 18. tivSpag gtv o6v eg
WEVTala.6X1110Dg TE Kai 1.1DDiODg Ebabg ELICaVTag EKTEWCLV Kat ThetVTa Tel xpfataTa
eXTriaarco, nalSag St xat yuvatkag Ev 6vSpanoScov nenoirircat kOycp. 19. KaiTOt
Tel npoTtpa o6Seittdc likociag e(psiaavio, d?A' carrot TE Kat rl cruttpopia Ti tctpa,
20 E4 6Tou sit tti `Pcogaicov entolowav xeopcit, To6c napaninTorrag tr3t1S6v tinavTag
EKTELVOV. 0.)6TE ytiv dnaaav, finep 'IX1uptc-ov TE Kai Opctxthv tact, VEKPOV E1.17tXECOV
tilt 7IX.EI6TOV elleapCOV TEVg69al.. 20. EKTELVOV St To6g napaninTorrag OUTS 1.(pEt.
°tits SopaTt otiTe TG) dAlq) Etat86Tt TpOncp, aaad ax6Xonag Ent Ttlg rig nigiftltevot
io-xupoTata, ottic TE airco6c tg. Tel tteato-Ta notrio-attevot, Ent Toimov 4i)v (3I no?Atj
25 To6g SetXctioug ea9140V, TfIV TE 01(021.6710W aK)Af)V y?t,ouTcliv xaTet plaov eveiporreg
cbSobvTtg TE dxpt g Tthv avapthncov Tel Ercata, o6Tco Sr) ctirrobc Staxpijaacraat
igiouv. 21. Kat 1"..A.a. St nctxta Ttrtapct it nA.slatov Lg yfiv xaTopgarceg ot Pap-
Papot o6Tot, Lie ainthv TE Xetpag TE -Kat noSag Tthv fiXatx6Tow Sealle6ovTeg, aca
6onetXotg airrobc -Kat& xopprig evSaextaTaTa 7TalOVTEg, 0% Sfi x6vag ij ocpteg ij
30 ?IXXo TL Thqpiov Sttcpastpov. 22. dXXoug St 41:W TE fiouai Ka1 npoOdTotc, 6aa &el
endysaaat gg Tel TraTpta i13T1 (hg fixto-Ta eIxov, N cok ScogaTiotg xaatipaystg,
oastufit tpetSot gVE711417TPaaaV. 0115T03 µiv ExXaPrivot Tobc evTux6vTag asi avfipouv.
23. Old v6v akoi TE Kat ot TTIg ETtpag atwopiag, thansp t Troy aigkaw ge-
96orceg 706fi9et. coypci.v TO evatvSt .giouv Tthv napantnTcoxoTow Ttvag, Kai
35 ine airco5 guptaSag aixi.taXcimov enayoptvot apt3go6 xpeiaaoug an' OTK011 ant-
xopicsarlaav anavisg.
VII, 40 ,1. 1'Epp.avo6 St TO o-TpaTeulta EV EapStxkl, crj 'IA) uptiov mast, &yd.-
pavT6c TE Kai Sttnovrog, dnavT6 TE icsr)poTaTa gainuoplvou Tel tg Ttiv ToD no-
?.E too itaPaCSKEDilV, EKka1311V8V 61.taog &Tog o6no.) npOTepov dcpixeTo g `Pcopalow
40 T'4V 711V. ICSTPOV TE noTaitov StaPetvTec 6110. Natcyov ilA,3ov. 2. thv Srl aiyoug
Ttvag anoaxeSaaatvTag [Lev To6 aTpaTontSou, nXavatiltvoug St tad xaTet i.tOvag
nepttOvTag Tel IKEiV13 Xcopia Tthv Ttveg `Pcoptticov tatTaXar3Ovreg Te xat 41w8fics-avTeg
6vtnuvadvorco &rot) Stj EVEKCE OLTOg Sr} 6 Taw ExXaflivoiv aTpaT6g xat 6 Tt xaTsp-
yaaolievot StEhaav noTattav laTpov. 3. ot St taxuptaavTo cbg occsactkoviKTiv
45 TE a6Tfiv Kai no2Letg Tag datp' airritv TroXtopKict gapficrovrEg fixottv. arcep Lira
13a61Xtbc ijxoucrev, dyav TE 4oveTapdx9n Kai npog Tspitav6v Ei)abg Eypatirev,
686v it& ev TO napauTixa Tilt/ Ent ITaXiav avat3aXto-aat, OtaaaX,ovita3 St -Kat
www.dacoromanica.ro
metereze. 11. Ostenii care stateau de paza acolo crezurg ca nu erau mai multi
decit citi se vedeau ; ei luara indata armele si iesirg cu totii impotriva lor. 12
Barbarii o luara la fugg, facindu-i pe urmgritori sa creada.' ca se retrag de frica
lor. Romanii se luarg dupg' ei si se departara de zidul cetatii. 13. Cei din ascun-
Mori iesirg la ivealg, cazura in spatele urmgritorilor si le tgiarg intrarea in s
cetate. 14. Cei care se prefacuserg ca fug se intoarserg si ei, si astfel romaniii
furs prinsi acum din doug. parti. Barbarii ii macelgrirg pe toti si luara zidul
cu asalt. 15. Lipsiti de apgrarea ostasilor proprii, locuitorii orasului ajunserg
la mare strimtoare ; totusi ei se apgrarg impotriva atacurilor cum putura.
16. La inceput turnarg peste asediatori smoalg si ulei fierbinte si aruncara 10
asupra lor bolovani ; si nu lipsi mult ca primejdia sa fie inlaturata. 17. insa
barbarii ii silira printr-o ploaie mare de arme de aruncat sa pgraseasca mete-
rezele, se suirg. pe ziduri si cucerirg orasul. 18. Ei uciserg. indata pe toti bar-
batii in numgr de cincisprezece mii, si prldarg. tot avutul lor; iar pe copii si
pe femei ii luara ca sclavi. 19. Ping atunci ei nu crutara nicio virstg, ci atit 15
ei cit si cei din ceata cealaltg, din clipa cind puneau piciorul pe pgmintul
romanilor, ucideau pe toti tinerii care le cgdeau in mina, astfel incit terito-
riul Illyriei si al Traciei era aproape in intregime acoperit de cadavrele celor
neingropati. 20. Pe cei pe care-i prindeau nu-i omorau cu palosul, sau cu lan-
cea, sau in vreun alt mod obisnuit, ci infingeau in pgmint pari, pe care-i ascu- 20
teau bine de tot, si dupg aceea asezau deasupra cu nespusa tarie pe neferi-
citi, le bagau virful parului in mijlocul sezutului, it impingeau ping in marun-
taie si-i omorau in felul acesta. 21. Barbarii aceia mai ingropau in pamint patru
pan grosi si dupg ce legau de ei miinile si picioarele celor prinsi ii loveau ne-
contenit peste fat' cu ciomege pins ii omorau, ca pe ciini, serpi sau alte animale. 25
22. Pe altii ii inchideau in grajduri impreung cu vacile si cu oile, pe care nu be
puteau mina ping acasg la ei, si le dadeau foc far' crutare. Astfel ucideau scla-
vinii pe toti aceia pe care-i intilneau. 23. Dar acum, atit ei cit si cei din ceata
cealaltg, ca si cum s-ar fi sgturat de atita singe, se hotgrirg sa lase in viata de
aici inainte pe unii dintre cei care be cgdeau in mina ; si ducind cu ei zeci de 3a
mii de prizonieri se intoarserg cu totii acasg.
VII, 40,1. In timp ce Germanus 53 aduna ostire si o instruia in orasul
Serdica in Illyria, pregatind totul cit mai temeinic pentru fazboi, o ceata
de scalavini, mai mare ca niciodatg, pgtrunse 54 pe teritoriul roman. Ei tre-
cuserg fluviul Istru si ajunseserg lingg Naissus. 2. Citiva dintre ei, care se 35
razletiserg de tabarg si rataceau izolati prin acele locuri, furg prinsi de niste
romani, care-i legarg' si-i intrebara din ce pricing si pentru ce treaba a trecut
aceasta oaste de sclavini fluviul Istru. 3. Aceia spuserg ca ei vEneau sa asedi-
eze si sa distruga Tesalonicul si orasele de primprejur. Auzind aceasta impgra-
tul se tulbura foarte si-i scrise indatg lui Germanus sa amine deocamdata 40
" Nepotul lui Iustin I si vArul lui Iustinian, unul dintre cei mai celebri generali bizantini,
tocmai stringea trupe pentru luptele din Italia contra ostrogotilor.
U In vara anului 550.
www.dacoromanica.ro
45Q PKOCOPII CAESARIENSIS DE BELLIS
Ithkust Talc Glatg agOvat, xat TG-IV Itclahvav EcoSov 5a-t3 S6vaing Anoxpoi)-
acouSat. 4. Kat reppaveg ply atupt Tara Statpt(3Av glxe. EK?,a 3i vat St yvevtgg
StappfiSnv irpoc T6Sv atxpaVorcov Teppav6v Iv ZapStril shim. e; Stog AXSov. 5.
pkya yap ovoila Ig Takao; 81) Too; Papilapot)g 6 rapp.aveg eixgv It atria; cotdaSs.
5 intim loucyttvtavag 6 repAavoiS 0stoc Ttiv Pacragiav gIxev, "Arrat, of Ixkaf3n-
van, gtyxtaTa iKrlvrat, ICYTDOV NOV:416V Stal3avreg atpatO) ttgyaVp latikaov
`Rogaitov sfiv ylv. 6. tTiYyXCEVE St reppav6v Paaaebg Opipow 61.i; Crtpacnyov
KCITCLaTriadliEVOg oa n01.4 npotepov. 8; Si) tg Icelpag IA.8(hv Tf,S Tay KOA,61.110W
CYTDUTO Kara xpazog 'CC pan vtriwag ax8S6v TL dEaVTac EKTEtVE, 0.6og TE pt yet
30 ttc zo0 Epyou toirrou 6 ref:wave; tc. navrac avSpeuxouc Kai Stacpsp6vuog I; Toozoug
Si) 'coin Pappdpoug ngptelVacto. 7. Setpatvovtgg o6v array, doancp pot eipriTat,
ExXal3rivoi, aim St xat 86vatitv attoXoyanarriv airs& Inaysa4at otopevot axe
npag pacraton ataxopevov /la Totraav TE Kai roTa01)g, 6So0 p v gab; tfic
Ent ecaaalovixiv antaxovto, k St to neSiov xataPtivat oinctu It6Xtuov, aaaol
as tillnavta to Opi to 'flaupt8v Staitgivavteg Ev AaXgatici tytvovro.
VII, 40, 31. XxXaf3rivot St, of TE Tet npkgpa Ey yij rfj f3acragan yevoggvot,
loancp pot Evayxoc SEStfirrat, -Kat aXXot oi) noXXO Oatepov lutpov notatthv
Sta(3arreg xat wig nporgpotg avagtxatrreg, xattagov Cv noUij It opaig trjv
}maw apxfiv. 32. -Kai live; IAN, Cv bnowt4 gIxov cu; Toutilag toinoug SI) 'cob;
20 pappapoug xptLacrt nokkotg avangicsag Intnggwetg Tot; TakI3 1:kogaiotc, &mg
Sit Pacsagt aSiwaxa Eit1 'rev ape; rot3oug nag[tov tiCIXOkiq Tt Ig toinoug Sit
Tab; Oappapoug Eli Stotxfiaaa0at. 33. are St TotniXce xaKOttevot ELTE dxkuot
ExXafirivot Ivta04a AX8ov ogx Evo gine1v. Ig tpia ttavtot Tart acpag aircobc Ste-
kovtgg of 13appapot ogtot avfixEcrta Iv Egpeonla Tl oXia Epya stpyaaavto, obx
25 It IntSpogg AmtC6ggvot to Ixeivrj xtopia, a?J.' 6angp Cv xthpg ottaia Staxgt-
1.tgovtec ObSeV TE SEStoteg no? Igtov. 34. arrepov St 'IouartvtavO; 13aullebg
crtpattav tattoXoycoviniv In' carrot); Enginvev, Ag 6,XXot TE Kai KcovaravttavOg
xat 'Apattog Kat Nacapic Ayobvto xat 'Iouattvo; 6 FeNtavoil Ica% Kat layivviig,
amp Inixkno-gv Axakouv (1)aytiv. 35. Intatatilv St Exo/t.aartx6v 19' alECECTI. sass-
o atflo-ato, t@v Cv 1-1aXatio? giwokow Eva. 36. o6tog 6 utpat6c goIpav Tthv (3apf3a-
paw xataXatt(3avooatv awpt 'ASptavoimoktv, ijI mp Int Opaxrig Cv itscroygiotg
xgtrat, KtVTE figepOv 6S6v Bt4avtiou Stexouaa. 37. xat npomo 1.1tV XCOpETV Oi
13413C/D01. ObICETI EIX0V. %stay yap Inlyovro avap(onow TE Kat cov 15,X law xat
navrcov xprwatcov apt0go0 xpeicraova. 38. Mtvovreg St airro5 fingiyovto rots
35 noksgtotg t; xdpa; tam., toinot; St ainot; ata9natv b; fixtata napEx6p.svot
www.dacoromanica.ro
PROCOPIUS DIN CAESAREA. DESPRE RAZBOAIE 451
plecarea in Italia Si sa apere Tesalonicul §i celelalte orate, respingind din toate

puterile atacul sclavinilor. 4. Atunci Germanus se ocupa de aceasta. Chid
slavinii aflara in chip lamurit de la prizonieri c5. Germanus se afla in Serdica,
fuel cuprin0 de frica ; 5. pentru ca Germanus se bucura de o mare faima la
acei barbari din urmatoarea pricing. Cind Iustinian 55, unchiul lui Germanus, S
se suise pe tron ", antii, care locuiesc aproape de sclavini, trecusera Istrul cu
oaste multa §i cotropisera teritoriul roman. 6. Nu mult inainte imparatul fa-
cuse pe Germanus comandantul armatei din intreaga Tracie. Acolo se inclie-
rase cu o0ile du§mane, le biruise in lupta ti le macelarise aproape pe toate ;
ft urma acestei actiuni Germanus 10 ci0igase o mare faima in lumea intreaga 10
§i mai ales printre acei barbari. 7. Deci, dupa cum am spus, slavinii se temeau
de el §i credeau ca vine cu o armata foarte puternica ca unul care fusese
trimis de imparat in contra lui Totila 57 ti a gotilor. Ei rcnuntara indata sä
mai pomeasca asupra Tesalonicului §i nu mai indraznira sa coboare in cImpie,
ci trecura pe rind peste toti muntii Illyriei §i ajunsera in Dalmatia. 15
VII, 40,31. Sclavinii, atit cei care se aflau mai dinainte pe teritoriul im-
periului, dupa cum am aratat mai sus, cit ti altii care trecusera " fluviul
Istru nu mult dup5. aceea §i se unisera cu ace§tia, cotropira in deplina liber-
tate imperiul roman. 32. Unii presupun ca. Totila i-ar fi induplecat pe acei
barbari, dindu-le bath multi, §i i-ar fi trimis impotriva romanilor de acolo, 20
pentru ca imparatul, ocupat cu barbarii aceia, sä nu poata duce cum trebuie
razboiul Impotriva gotilor. 33. Nu pot spune daca slavinii au venit acolo fara
a fi chemati sau ca sä faca pe placul lui Totila. Destul ca barbarii aceia, im-
partindu-se in trei cete, savir0r5. atrocitati In intreaga Europa 59. Nu pustiau
tinuturile de acolo prin navaliri, ci iernau in ele, ca in Cara for de batting, 25
fara sa se teams de du§mani. 34. Mai pe urma, imparatul Iustinian trimise
In contra for o armata foarte insemnata, in fruntea careia se aflau, intie altii,
Constantin 60, Aratios °I, Nazares 62, Iustin, fiul lui Germanus, §i Ioan, pore-
clit Mincaul. 35. Mai mare peste toti fu pus (de catre imparat) Scholasticus 63,
unul din enuncii de la palat 36. Aceasta armata surpinse una din cetele 30
barbare linga Adrianopol, care se afla in interiorul Traciei, departe de Bizant
cale de cinci zile. 37. Barbarii nu mai puteau inainta, caci transportau o
prada imensa de oameni, animale §i lucruri de tot felul. 38. Ramasera deci pe
loc, pregatindu-se de lupta cu du§manii, dar ferindu-se de a fi simtiti. Sclavi-
" In realitate trebuie citit Justin, conform realitatii ai cum e §i In manuscrise. Editia
Maury a pastrat Ins& emendatia propusa de Maltretus In editia sa.
" In anul 518.
57 Regele ostrogotilor din Italia.
68 Deqi Intre timp Germanus murise, sclavinii s-au retras din Dalmatia spre interiorul
peninsulei, unde au r5.mas §i In iarna 550-551, primind Intariii de peste Dunare.
59 AdicA Peninsula Balcanic.5.
" Este vorba despre fostul comes sacri stabuli, un general cunoscut §i om de Incredere al
lmparatului.
61 Armeanul Aratius Kamsarakan, fost comandant In armata persana, era §i el un general
destoinic.
61 Este vorba despre unul din generalii care comandasera armata din Illyria.
53 Care detinea probabil functia de protospatharios. Numarul mare de generali celebri
reuniti pentru aceasta campanie arata gravitates neobi§nuita a invaziei sclavinilor.
www.dacoromanica.ro
.452 PROCOPII CAESARIENSIS DE BELLIS
of gtv ExXal3ivoi tcrtpatonE3e6ovto tg To 6pog, 6 Takla avtxct, `Pcogatot St

tv Tth nESith oU noAlth 6.7ro3ev. 39. xpovou St owicrtv tv Taini3 Trj npoaapsiq
Tpt5ougtvou auxvob flaxal,kov TE of ova-natal, Kat Setva I/rotor:Iwo, TOLL, mixt-
Ttlyotg gituccao0vtEg, 6tt Srl ainoi to tnttlISeta V.4.1,ITCLVTCL EiSITODU gx0VTEg aTE
5 TOO `Pcottaicov aupato0 apxorrE; tour arpattorrag neptopthat Tthv avayKaiow
Tfj goropfq ntECogtvoug Kai a f3oiaovtat toil noXegiotg Eg xdpag itvat. 40. olg
Sil of arpargyoi avayxacratvteg wig Ivavtiotg. 4uv6t4ay. xat yivetat 'thy Kamp&
garb fiacythvtat St Kara xpaTog `Pcogatot. 41. gvaa Srj atpatubtat gtv no? of TE
xat aptatot avhaxouatv, of St atpatriyot nap' oXiyov LX&OvtEg biro Totg noXEgiotg
10 yEvtaacct VA, TOtg KCITctkoinotg 1.16Xtg Stcppuyovteg tathancrctv, th.; nrl bKaatcr
8 0 VaTeC ytyovE. 42. taxi Kawatavttavo6 St To Orgtetov of papPapot eta.ov, TO6 TE
Tcogalcov atpatoi Eg eXtycopiav Tpanogsvot npoaco Ixthpoov. 43. Kai xthpav
TAV 'Aatudiv xaXouptviv IXTgOVTO Kira' gouaiav, aSiKrov /K IrCaal0r) 0i5OUV,
Kai an' aino0 A.Efav ainobc noWlv Ttva Ivta0acc dpEtv 4ovivgxan ofitco St
15 xciwav noafiv XigOpevot axpt Eg to gaxpa 'rein gppixovto, &leo gaiycp nXtov
ij figtpag 686v Bucavtiou Sttxst. 44. ob nollth St Zatspov 6 Tcopaicov atpatoc.
Toinotg Sri tntcynogevot To% papPipotg, goipcic 'TE airtthv vTox6vTeg Ttvi Kai t
ntvalcog eg xerpag aaovisc Itptwavto. 45. xai TON/ [Lev noA.Egiow noAlobc ErtEtvav,
Tcogaicov St Tthv atxgaVotaw ptya Tt 51.806.10-aVTO Xpfuta, To TE KaWaTaVTlaVOr)
20 ariptiov c6povteg avEiXovto. of St Xotnoi PapPapot uv trl 61A.,13 Xeiq In' oixou
anexogiaatiaay.
VIII, 5, 12. °Oaot Te ainok StacpuyEtv Taxuo-av, 4i)v natal. TE xai yovat4iv
tvatvSE avaataaavng antktnov pkv t& MITDICL tam Starropageoaagevot Se 710-
tagov -Iarpov Ev 'ft Try To)gaicov tytvovto. 13. -Kat nolla gtv Tobc Tain-g eimcri-
25 ithvoug SEtva gSpaaav, [Leta SE SOvtog Paaatcog thialaavto Eg Tet. Ent Opacqg
xcopia, Kai Ta µev 4uvep.lixouv Tthpaiotc, Ta Te o-uvorgetc &crimp of alot atpa-
TtoStat irpOg pacratcog xoptCogsvot avec ngiv Itog Kai cpotSEpiltot tntxXiatmg
136Tco yap ainobc Tote Aativcov (pont IxaA,Eaav Tcopatot, txtivo, ofgat, trapa-
STOLobvteg, Ott SI) obx haarigtvot ainthv Tth troXtpu,) reraot, eox 1711. tWailicatc
30 Ttaiv gvanovSot tytvovto acpiat. 14. cpoiSepa yap AaTivoi, Tag tv nollgth xal.obat
.)vaijxag, nEp Rot Ev TOtg ggirpoa8v SESfiX,cotat Xoyotc. to St Vat 116%egov
npec ainobc Sttcpepov obSavi. X6y4.), gcog exovto ant6vtEg Eg Itaxiav, oeuSepixoo
liyouptvou o-cpiat. .ra REV ogv T(ilv rOtacov TOE xExci)prwEv.
15. 015vvot St ainthv Toug 1.thV KtEivavtEg, Tobc SE, thanEp tpptjari, gaVacrtfl-
35 aavtEg Ttly xthpav gaxor Kai ainiev Kompiyoupot REV naiSag te tad yuvaixag
getanemlagevot tvtabaa iSpimavto, a Srl xai ug tge elixtiviat 16. Kai Sava ptv
noXlet npag fiaatXtcog ava nay gtog xogicovtat, -Kat k St StaPctivovteg notagov
latpov xataatoocrtv gaaei TfIV (3aaatcog xthpav, gvcrnovSoi TE xai noktinot
`Pcogaiotg 6vTeg. 17. Oiniyoupot St 4i)v 'r fiyouptvth En' oixou anExogicovto,
40 t1OV01. T6 Xotnov IvTabaa xaatCtiaogEvot. 18. otnep InEtS1) Aiµvrlg Tfig MagintSog
Ityx60 tytvovto, 1-6T3otg gvtana Totg TEtpaUtatc xcaougtvotg Ivttuxov.
VIII, 5, 29.'Ex Su XEpathvog noXeon Eg Tag gxf3oXag notago0 Icrtpou, Ov
lad Aavoi)(3tov xa%oDatv, 6S6g ptv tatty fu.tepthv Um, 13apPapot St Ta eICEiV13
www.dacoromanica.ro
nii isi wzasera lagarul pe muntele care se inalta acolo, iar romanii in cimpie,
nu prea departe de ei. 39. Deoarece ei pierdeau mult timp pindindu-se astfel
unii pe altii, soldatii incepura sa-0 piarda rabdarea i faceau lucruri de nein-
g5.duit, invinuindu-0 capeteniile ca au din bel§ug toate cele de trebuinta ca
conducatori ai armatei romane, dar putin le pass de soldati, care duc lips5. de 5
cele trebuitoare §i nu doresc sa lupte cu du0nanii. 40. Siliti de soldatii lor, co-
mandantii angajara lupta cu adversarii. Dupa o ba'talie inver§unata, romanii
furs invinsi. 41. Acolo pierira multi osta0 dintre cei mai buni ; iar comandantii
ajunsera in primejdia de a cadea in mina du§manilor §i abia scapara cu fuga
cu resturile armatei, care cum putu. 42. Barbarii luara steagul lui Constan- 10
tianus i dispretuind armata romans pornira inainte. 43. Ei pradara in voie
teritoriul numit Astice, care din vechime ramasese nepustiit, §i gasira acolo
o prada bogata ; in felul acesta ei pradara o regiune intinsa i ajunsera pins la
zidurile cele lungi 64, care se af1a departe de Bizant cale de ceva mai mult
de o zi 65. 44. Nu mult dupes aceea, urmarind pe ace0i barbari §i dind peste 15
o ceat5. a lor, armata romans se incaiera pe nea0eptate cu ei §i-i puse pe fuga.
45. Ai noWi ucisera o multime de du§mani, liberara un mare numar de
prizonieri romani Si gasind steagul lui Constantianus it luara cu ei. Ceilalti
barbari se intoarsera acasa cu restul prazii 66.
VII. 5, 12. Citi (goti) furl in stare sa scape de ei 67, se ridicara de acolo 20
cu copiii 0 cu femeile, isi parasira locuintele stramoe0i §i trecind fluviul Istru
ajunsera pe teritoriul roman. 13. Si pricinuira mult rau locuitorilor de acolo ;
dupes aceea se stabilira in localitatile din Tracia ce be fusesera date de imparat
i luptara al:a-tun de romani, primind solda anuala de la imparat, la fel ca cei-
lalti soldati, i fiind numiti foederati. Acesta era numele latinesc pe care it 25
dadeau romanii, probabil ca sa se arate ca gotii devenisera aliatii lor nu in
urma unei infringeri, ci pe baza unui tratat ; 14. caci latinii numesc foedera
tratatele incheiate in urma unui razboi, cum am aratat in capitolele dinainte.
Pe de alts parte insa gotii continuau sa poarte razboi cu romanii fare: nisi un
motiv, pins ce plecara in Italia, sub conducerea lui Teodorich 68. Astfel s-au 30
petrecut lucrurile cu gotii.
15. Iar hunii le ocupara tara, pe unii omorindu-i i pe altii alungindu-i,
dupes cum am spus. 0 parte dintre ei, cutrigurii, i0 adusera copiii i femeile
0 se stabilira acolo unde locuiesc §i azi. 16. Ei primesc in fiecare an o multime
de daruri de la imparat ; cu toate acestea trec fluviul Istru Si navalesc ne- 35
contenit in tara imparatului, flind in acela0 timp §i aliatii Si du§manii romani-
lor. 17. Utrigurii insa se intoarsera acasa impreuns cu conducatorul lor, spre
a sala§lui acolo de atunci inainte numai ei singuri.. 18. Dupa ce ajunsera a-
proape de lacul Meotic, dadura peste gotii de acolo, numiti tetraxiti.
VIII. 5,29, De la cetatea Cherson 69 pina la gurile fluviului Istru, care se 40
mai numqte i Dunare, este cale de zece zile. Locurile acelea sint toate ocu-
84 Este vorba despre celebrul Zid lung", de la Marea Neagra la Marmara.
88 El se afla la o depIrtare de aproximativ 65 km de Constantinopole.
88 Au trecut inapoi peste Dunare.
47 Adick de huni.
sa In anul 488.
69 Din Crimeea.
www.dacoromanica.ro
454 PROCOPII CAESAIUENSIS DE BELLES
46gnav-ca Exouatv. 30. -Icrspog Se nazi:LW); 14 aptcov gtv Tcbv Kekruabv Ise, ire-
puthv St Tag 'Ircaing taxa-nag, cpspOgsv6; TE eni Ta ACEKEBV Kat 'Dluptav Kat
ta tni Opariag xcopia, EKVEUEl es Toy Eigetvov 116v-cov. Ta St tv3tv5s anavTa
gtxpt es Euvtvttov Too Tavcticov &maga; Tuyxayst 6vta. 31.11 gev oav TOO
5 E64tivou 116vTnu nspioSoc eK KalafiSovog gtxpt ec Etqtyrtov Takla nri Exet.
32. tg 6o-ov St Ti nepioSog Ss StfpC6t, EllEaVTa I.1EV es T6 ancpt0eg 061C EX E0 sinstv,
0appapow t5cricsp got 1pp 1.10n, OKT11.1aVCOV EVTa63CE TOCEOinaW To nA.13og, t Mitt-
4iag TE `Pcoilaiotg nap' airrOv Ttvac, 6Tt tf 6act ica-ca npscr0siav, To-cos oi)Ssgaig
°Zang. 17rsi oiiSt Tots npoTepov TaiSTa tylaxstprpcoat Stctgs-cptjacta3ctt ec To atcpt-
10 Ogg Tt 4ugpaivst stpla0at. 33. txsTvo 1./EVT01. Stacavtg taTIV, cbg IR:Amoy to Ei)-
4etvou Tex ev 8s4trit, girl St ay tic KaXxiSovog es noTagav egiatv, Sooty Kai nerd!:
1COVTa 6Sog Ill.tspv tattV EKthVO,) (WOO 4) Sti oinc dno Tponot) Tsicgriptoagsvog
(pair! ecv Ttc Kai Ttjv trtpav To0 116vrou goTpav geTpou -rob Ss Elvat oi) noXX4
noasv.
15 VIII, 18, 12. 'Ev St Tij txexstpict Takla obx ofoi TE ysysvrigtvot es Tdiv 6VTL-
Xeyolievont rrjv StaXuatv aAlliXotg 4uppflvat, a68tg gni Ta noktgta Epya xcopetv
Egalov. 13. Sstgaivovrtg Ts filnatSsc TI)V `Po)gcticov apxtjv (tniSo4ot yap fjaav
cis Aayyo(lapSatc auvra4ovrat) -rah, Ttva; Oovvcov t; tiiV ottatxttiav tnetyecraat
StevooDvTo. 14. Ensgwav o6v naps Tcbv KomptyoOpcov -coin apxovTag, of Si) tv-
20 Sevse ZSKrlvrat Aigvng T-4g Mallott80c, Kat CE6T6V 18tovTo noXsgov Tay np6; Aoy-
yoflapSag 4uvStevspcsiv acpiatv. 15. ot St aiyrolg Sto-xtXioug Ts Kai gupiou; sbabg
Ensgwav, clw 6,X? ot Ts tyobvTo Kat XtvtaX6v, avijp Stayspovorco; aya86; Tit TEO-
ktilta. 16. rflnatSsc St To6Tow Srj Tay papPecpaw Try napouaiq. tv T@ napowt
ax06gevot, 1nct o5nco 0 -r4g garig IvEtarfpcst Icatpac, 6.1A: tvtauTac Talc 4llV9fi-
25 'mtg. Ett 1X1Xstnw, TCEi9o0CTLV ainobc icara0sTv p,sTa46 trjv Pacrato); yfiv, napspyov
r.4g acpsTtpag axatpiag nsnotrigtvot Tzjg ec `Pcogctioug E711130011V. 17. ens! St `Po)-
1.taTot rfiv Suifictatv 7t0Talla -Ia-cpou es TO atcptiltg Ev 'LE 'flluptolg KCEi TOIL Zia,
Opatcric xcopiotg tcppoopouv, &not To6Toug oft To Og 06vvoug t v xeopct try Kat'
ainobc Starcopagsaaavtg- noTagav -Io-rpov 1; Ta `Pcogaicov A8n thpisaay. 18.
30 Kai ot gtv TEaVTa crxeSov TL arriaavro Ta ticsivia xcopia, (3ao-asi)g St 'Iouartvtavag
tnsvOtt Ta8E. flg).1Alfac nap& 06vvew Tthv ObTtyoopow -coin dpxovrag, of Si tItEICE1VII
Aigvrig 4ncrivatt Trls MateoTtSoc, IlLetIVETo TE Kat 6811.1COV ct6r8v ITCEIda6t Tf)V
ec KouTpt-yoapouc arcpaygocravriv... 24. Insi Se TOES noTago0 T1iv Sui0aatv tirotfi.
cram), T6v KouTptyo6pcov no? oic 6namacrao-tv es xsTpa; .1)X0ov. iiivnsp taxu-
35 poTaTa To6g tntavrac aguvogtvow Int ilaKpooTCITOV REV fi gar' t mom, lista
St 06Tiyoupot Tpswagsvot Tops tvavTioug noXXoeg Elastvay. 25. aXiyot St -avec
cpef)yov-rsg, 6nri airrthv ticaarcp SuvaTa ytyovs, Stscro)8riaar Kai airabv of noXtgtot
naTSag Ts Kat yuvalka; avSpanoSio-avrec tit' o'ficou ansicogia8ricray.
VIII, 25, 1. Eicka0riv8v St noXi)g 6gtXoc '1X1uptot; tntaximarreg na3-71
40 IVCCED9CE outs E681.401),TITEL sipyacravro. (3cto-tXsoc St 'Ioucruvtavog CETpateuga 1/e
airrobc Enetnirsv, o6 St) 6Xlot Ts xat of Tspgavoti nalSec Infoihno. 2. obrep TO
n'ajact T6'.)v noXsgicov naps ncab tX,acro-o6gevot xcoplaat gtv a6Tok 6g6as ob.
Sagft To-xuaav, 6ntaasv St act gtvovTs,-;. -OW Pap0apow Tops anoXstnogavot)g
gatvovTo. 3. Kai nollobc gtv a6TC6v Extstvov, 'Eta; St icat t o.)-)fpflactv.Teg paalksT
www.dacoromanica.ro
pate de barbari. 30. Fluviul Istru pomeste din muntii Celtici, ocoleste extremi-
tatile Italiei, se indreapta spre teritoriul Daciei, Illyriei si Traciei si se varsa
in Pontul Euxin. De aici incolo toata regiunea pins la Bizant apartine imp5.ra-
tului romanilor. 31. Deci drumul in jurul Pontului Euxin, de la Chaicedon pins
la Bizant, se infatiseaza cam in felul acesta. 32. Cit de lung e acest Inconjur 5
n-asi putea sa spun exact, avind in vedere, cum am spus, marea multime de
barbari care locuiesc acolo si faptul ca ei nu vin in contact cu romanii decit
doar atunci cind trimit solii ; de alifel si cei care s-au apucat in trecut sa fac5.'
astfel de masur5.tori n-au spus lucruri precise. 33. Atit e lamurit, ca partea
dreapt5. a Pontului Euxin, cam de la Chalcedon pins la fluviul Phasis70, este 10
de cincizeci si doua de zile de drum de om vrednic. De aici putem deduce
in mod firesc c5. si cealalta parte a Pontului Euxin are o lungime nu cu mult
d.eosebita de aceasta.
VIII, 18,12. in timpul acestui armistitiu 71 nu furs in stare sa ajunga
la o intelegere intre ei pentru aplanarea certurilor si erau gata sa pomeasca 15
iarasi la r5.zboi. 13. Gepizii se temeau de romani (c5.ci erau incredintati ca
acestia se vor intelege cu longobarzii) si se gindira s5. determine o parte din
huni sa se alieze cu ei. 14. Deci trimisera o solie la c5.petenfile cutrigurilor, care
locuiesc dincoace de lacul Meotic, si le cerura sa-i ajute ca sa continuie razboiul
pins la capat cu longobarzii. 15. Aceia le trimiser5. indata dougsprezece mu 20
de oameni, in fruntea carora se afla, printre altii, si Chinialon, un om deosebit
de vrednic in treburile razboiului. 16. Gepizii insa, indispusi de prezenta acelor
barbari in momentul acela, cad Inca nu sosise timpul hota'rit pentru lupta 73,
ci mai trebuia inca un an potrivit Invoielii, ii convinsera sa nav5.1easca intre
timp pe teritoriul imparatului si sa-1 atace deocamdata pe acesta, pentru ca 25
venisera prea devreme. 17. Cum insa romanii pazeau cu str5.snicie trecerea
fluviului Istru, atit in Illyria cit si dinspre Tracia, gepizii ii trecur5. pe huni
peste fluviul Istru in tara romanilor prin regiunea lor. 18. Hunii pradara
aproape toate localit5.tile de acolo, dar imparatul Iustinian se gindi la cele ce
urmeaz5.. Trimise la capeteniile hunilor utriguri, care locuiesc dincolo de lacul 30
Meotic si Incepu sa-i dojeneasca ; le spunea ca este o nedreptate faptul ca nu
fac nimic impotriva cutrigurilor ... 24. Dup5. ce trecur5. fluviul 73 se incaierara
cu numerosi cutriguri care veneau impotriva. Cum acestia se aparau cu vite-
jie de n5.valitori, lupta se prelungi foarte mut, dar pe urma cutrigurii, punind
pe fuga pe potrivnici, ucisera multi din ei. 25. Numai citiva fugira si scapar5. 35
cu viata. Iar dusmanii be luara ca sclavi copii si femeile si se intoarser5. acasa.
VIII, 25, 1. 0 multime mare de sclavini navalir5. 74 in Illyria si pricinuira
acolo grozavii de nedescris. Atunci imparatul Iustinian trimise impotriva
for o armata, in fruntea careia se aflau, printre altii, si feciorii lui Germanus 75.
2. Fiind cu mult inferiori in num5.r dusmanilor, acestia nu-i putur5. ataca, 40
7° Din Colhida.
71 In primAvara anului 550 Intre gepizi §i longobarzi s-a Incheiat un armistitiu pe timp
de doi ani.
7° Cutrigurii sosiserl In 551, deci numai un an dup1 Incheierea armistitiului.
78 Don (Tanais).
76 La sfir§itul anului 551.
76 V. nota 53.
www.dacoromanica.ro
456 PROCOPII CAESARIENSIS ANECDOTA
Enciway. o6SEv gevtot Aao-cw of flapPapot olgot Tex SEtva ESpacray. 4. Ey tafyrg
TE q xeixao-ict xpOyou V. piya rcatcycpiwaytEc trrIxog Tag tLEV 6Sobc vexpcby (Iva-
nkiway anductg, Et avSpanoSioamg St dvdplaila nkiia-ri xat krfiodilEvoi tiwcay-ca,
obSeveg acpicriv avrtatatobvtog, En' obcou anercopiaaricray aiv '116013 Tt acid.
5 5. o6SE ydp StanopagEuogEvoug notatthy latpov io-xucsay a-Vic EYE Spe6aat To)-
p.atot ij aUct) to)13tricracraat wow, enet rfinatSEg ainobc incsaapvijoarcEg bnESE-
tayto xat StEnOpapEucrav gaxpoinool 7E-yevritatvol. Ent xupca.13 yap Exdotri
xata ocatfipa xpucroDy li pia3coatc Av. 6. 816nEp j3acrae6c- ESumpopaco, obi( Exow
TO ?win& 6E71 TEOTE aircobc avaatalot StatkiVOVTag /cc:galley latpov, Ey' 4)
10 xritoorcat tijv 'Progaicov apply, ij tiw Talc cixpaiatc- ti iv dm:moods:Ey notougeyoug
Evey56, ijaeka TE T0i)TOW Se EVE= rTinat&OV VT) 'tam Eg aDV9i1Kag KaTaat4Vai
Ttyac...
VII, 25, 10. 06 no7t,X St arrepov Aayyot3dpSatc Kat& TO 4utittaxticdv Seo-
gtvolg atpattav tg 1..4.taxiav Ent TfIrcatSag louo-nytavog paatkEec Enegwev,
15 1/rEvercthv Tijnatat Thaa131-wErw Ttvag Ent novip0 tcbv Tommiew gad Tag 4uv8fi-
xag Sta131(3daat notalaw latpov.
ANEKAOTA
18,16. KaTETELVE St fi Totatoy apx1) npO TobSE to noXti.tou t K rofdlON trig

ylg axpt Tthy Aarciag opiow, o6 Sii nOktg To 1114116v Ian. 17. fakkiag i.tEy o6v
20 xai BEyetiow yfiv Tfiv no2a/jv TENtavot Eo-xov, ErcetS1) acpixEto tg 'ITakiay O '13a)-
palmy atpatog. 18. Eipplov St -Kai td Exciv-rj xcopia TfinalSEg icatExouoty, anarca
OVUM. cruXkliportv Etnety dvapeonow narcekcbg Eprip.a. 19. tong libi 'yap 6 no? Ei.tog,
Tobc SE v000g to Kai Avec Slexpfio-avto, a Sri TO noXtpcp Eneaaat necpuxey. 20.
9IXX.uptobc SE Kai Opdrriv Okriv, Eli S'av Ex Kok7C011 TO5 'Ioviou IlExpi tg to Bu-
25 cavtiow npodcrseta, Ev Tag `Bldg TE Kai XEppovicruot8v fi xlopa tatty, OLyvot
to Kat EKkCLPTIVOi Kat "Avtat axeSoy tt dvd nay Icatct3torcEg Etog, Et o6 'Ioucrct-
vtayog napaape Tint Tovaiow apx/jy, dyfixecrra Epya Eipidcrayto 'mug tain13
dy8pcbnoug. 21. nktoy yap Ey Exdoti3 to-Pokij of tat ij lona p.uplecSag sixooty
EIyat Tthy to &yip/HIEN/ow Kai flySpanoStcypevow EN/Tana Tcogatow, docrtE> njv
30 Exu9(bv EDTbliaV etithkEl. Tai)T1g ItaVTaloaE 'dig yAg tulif3aivEtv <EIyal).
25. 06 p.EVT01 ouSE llepcsalg ij Iaparawolg 1j 06vvoig ij TO IrcXal3rw6 v ytvet
ij T8v aAlcov f3apl3dpow TtaiV axpaupvecnv Ex `Pcotraicov Tik yijg tuvrivExai anaX-
Xayqvat. 26. Ey to ydp talc Ecp6Sotg Kai noXlip EV. pakoy EVTE nokiopiciatc Kat
tupPoAarg Eyarcubp.aat no?Aorg lEpOCCE7ITalKoTEg ObotV tt ACICIOV tA781.c(paolpriactv.
www.dacoromanica.ro
PROCOPIUS DIN CAESAREA, ISTORIA SECRETA 457
ci urmareau necontenit pe barbari si hartuiau pe cei ramasi in urm5.. 3. Multi

dintre acestia furs omoriti, iar unii furs prinsi si trimisi imparatului. Cu toate
acestea barbarii continuara s5. savirseasca atrocit5.ti. 4. Ei cutreierar5. mult
timp si acoperira toate drumurile cu cadavre, luind o multime nenumarata
de oameni si pr5.dind totul, fara.' sä intilneasca vreo impotrivire din partea 5
cuiva ; dupa aceea se intoarsera acas5. cu toat5. prada. 5. Caci romanii nu furl
in stare sa-i infrunte nici macar in timpul cind treceau fluviul Istru si nici
sa-i constringa in vreun chip oarecare ; pentru ca gepizii ii primeau la ei si-i
treceau peste fluviu in schimbul unei p15.ti mari, caci de fiecare om pretul era
un stater de aur. 6. Imparatul era nemultumit, deoarece nu putea sa-i impie- 10
dice nici cind treceau fluviul Istru pentru a prada imperiul roman, nici cind
se retrageau de aici cu prada, de aceea doria sa intre in tratative cu gepi-
zii.... 76.
VII, 25,10. Nu cu mult mai tirziu longobarzii cerura ajutor, potrivit
intelegerii de arme 77 ; iar imparatul Iustinian le trimise o armat5, 78 pentru 15
a lua parte la lupta' impotriva gepizilor, invinovatind pe gepizi ca, dupa in-
cheierea tratatului, trecusera niste cete de sclavini, peste fluviul Istru, in
dauna romanilor.
ISTORIA SECRETA
18,16. inainte de acest razboi, stapinirea gotilor se intindea din tara galli- 20
for pin5. la hotarele Daciei, acolo unde se af15. orasul Sirmium 79. 17. Cind
ajunse armata romanilor in Italia, o mare parte din pamintul Galliei si al
venetilor o stapineau germanii. 18. Sirmium si tinuturile de acolo le aveau
in stapinire gepizii 80; dar toate erau, in genere, cu sesavirsire pustii si lipsite
de locuitori. 19. Pe unii ii rapuse razboiul, pe altii boala si foamea, care into- 25
varasesc razboiul. 20. De cind Iustinian a luat conducerea Imperiului roman,
hunii, sclavinii si antii, nav5.1ind mai in fiecare an in Illyria si in intreaga
Tracie, de la golful Ionic si pin5. la cartierele marginase ale Bizantului, unde
se afla cuprinse Grecia si Chersonesul, au pricinuit dezastre ingrozitoare lo-
cuitorilor de prin acele parti. 21. Cred ca la fiecare navalire numarul romani- 30
for ucisi sau dusi in robie era de peste doua sute de mii, incit teritoriul acesta
parea peste tot un adevarat pustiu scitic ... 81.
25. Dar nici persii, saracenii, hunii, sclavinii sau alti barbari nu ieseau
teferi din tara romanilor ; 26. caci piereau si ei deopotriva in atacurile lor,si
mai ales in asedii si incaierari, unde se izbeau de o multime de obstacole. 35
78 0 ambasadl gepidl a venit la Constantinopole si a reinnoit vechea alian%R prin care
gepizii deveneau federati".
77 Conform vechiului tratat.
78 intr-adevar un corp de trupe bizantine, sub comanda ostrogotului Amalafred, a parti-
cipat la lodtalia in care longobarzii an iesit inving&tori In mai sau iunie 552.
79 V. nota 46.
89 V. nota 45.
81 Pustiul scitic" era aproape o locutiune proverbiala.
www.dacoromanica.ro
458 PROCOPII CAESARIENSIS ANECDOTA
21,26... rIaletrtg St Kai Otvvow srokEtticov csTpaT45 etvSparcoSicsaai Ts Kai.

Xlitaattavolg TTjv `Pcottaicov etpxijv ot °mat/ TE xai 'IX,Xuptew csTpaTiyot 13c-
Potaculavot etvaxcopoikstv Isclaficscaaat &turf-Olio-ay, t net 13aoll.tcog loucrap
Vtavtot5 ypartgaTa EISov, etyrepoOvTa °viol Thy ES Tobg Pappetpoug xi9saty, etvay-
5 'calm/ abToiv bs tugpaxiav ePalictiotg 6VTOW did r6Ta0Dg Taw i Irci 61Xoug RO-
XEAtcov Ttvetg. 27. xat ear' airtotS ot f3etpl3apot o6Tot tX1MovTo tttv cbg itoXtp-tot
Kai fivSpcutagovTo Tobg Tipe Tcottaioug, lbv St Tfj 6XX13 kcict Kai Totg aixttao-
Totg dTc 9iXot -Kai 61.4.taxot Tco itaiotg 6vTeg In' ()Rot) eatexoggovro.
23,6. -Dram St MilSow Atv xat Iaparry8v Tfjs 'Aaiag y4v Tfiv 7CoMdiv,
10 Ttbv St Sr} 06vvcov xat 110.471x/6v xai, eAv-abv> 46imacrav Ebpeorctiv kritcsaittwov,
xat Tttv sc6Xccov Tag pN xakA.ovuov ES ESatpog, Tag St apyupokoriadvTow Ig To
axpt(3tg 1.teatcsTa, Tobg St etvapeostoug ttavSpanoStaetvccov uv xpintaat stdatv,
Epripbv Ts TC6v obaropcov xaTaaTricsatavcov xeopav txacrcriv Tatg xaa' futtpav
IntSpoitatg, TOpov Lay obSevt Tat, then/Tow &give, Tally ye St) ocsov EvtauTotS Tag
15 taotaatg Taw Trtacow it6vov.
rIEPI KTIIMATON
IV, 1, 1. IMayog Ittya vrit Stastkaaat ascapaaxeto.) Ltoxarip6v TE fiyot5ilat

dvat Kat xtvS6vow geyea.cov etTexv65g EincXectw. TabT6 St tart Tag 'IouaTtvtavoto
Rao-atcog oixoSoltiag X6yq.) cataoTetTcp StageTpfiaao-aat. 2. vuxfig yap ttcytact
20 6 13aatkcbc okog Tet te dAla, cbg EtnEty, &nay= Kai Tag tg Tag oixoSottiag obStv
Tt ACYGOV Arno° Stantscpartat xpcicsaco. 3. N St St) Tt EiVCCD[13 -Kat Trio bscoupytav
tvappo-ao-aat TO 'dig xpciag gubpart Stet ascouSIg Excov Epya obi cbStfirriTa
obSt cig apyypagrilv StaRER6VT1Tat Itp6XElpa. 4. yeytvillat yap Enattcog Tet 'cc
yEtTovtipaTt noTattot5 laTpou Kai 'r tvatvSE Stet Tobg tratgvoug Tot xeopg nap-
52 Detpoog etvetyxn. 5. Eavii yap abcfj yEtTovotivTa Staxmafipoyrat Obvvixet TE Kai
raraticet, xat Tet by Tatpotg Kai Tet by Ex6aatg avraipct, Kai 6csa ExXaprivot
xat 6aa 6TTa, ETU EaupogaTag 'AitaofRoug CITE METavetaTag Tata St) lice? ouv
Tet Eavri ot Tc.T.w taToptC6v etvaypavegicvot Tet etpxat6TaTa, xat et T1 6X.Xo ariptthScg
etvap6sccov ytvog ij vtttco-aat, ij iSp6craat et/Tana tuactivet. 6. oig St) antparra
30 itokcirriaciouo-tv 67ravttgetv StaTetvoplvq) 'Iouativtav 13aaact netpcpyov TE
oiZtv notouptvq) lnavarceg fiv IpiTata TE ireptf3dXkcaat Itvaptaga Kai crwatto)-
T65v IEtti)31-ca cpukarriwta icataarticsacraat, xat 6csa ilUct noXcplotg av6wal-
poxs6Totg 're xat etventRixtotg IttstOSta di. 7. ()lc or) To% noXettiotg Toy neketiov
obi( It aitiag lyetpogIvoic notEta3at vogog, oi)5I geta ni8csf3Eiav InEvercetv,
35 OW ttfIV obS 4uv8fricatc Stakikrat Ttatv, ij xaTet xp6vov etvavoxaaat, etkX
www.dacoromanica.ro
21,26 .... Adeseori hunii vin cu armata, ca vrajmasi, spre a lua sclavi. Ei pus-
tiesc, imparati romans, iar comandantii din Tracia si din Illyria, vrind s5.-i
atace la intoarcere, se depa'rteaza, dupa ce primesc scrisori de la imaratul
Iustinian, prin care ii opreste sa infrunte pe barbari, deoarece are nevoie de
acestia ca aliati ai romanilor impotriva gotilor sau altor dusmani. 27. si de 5
aceea barbarii acestia devastau ca niste vrajmasi si duceau in sclavie pe romanii
din acele parti si se intorceau acasa impreuna cu cealalta prada si cu prizo-
nierii, ca prieteni si aliati ai romanilor.
23,6. Apoi cind mezii si saracenii devastau o mare parte din teritoriul
Asiei, iar hunii, sclavinii si antii 82 ravaseau aproape toata Europa 83, distru- 10
gind pins la pamint unele orase, iar pe altele golindu-le bine de bani, ducind
pe oameni in sclavie cu toate averile si pustiind tam de locuitori in navaliri
aproape zilnice, el " n-a iertat nimanui birul, afara doar, pentru un singur an,
cetatilor care fusesera cucerite.
DESPRE ZIDIRI
IV, 1,1. Cred ca incercarea de a strabate o mare imensa pe o corabie rau 15
echipata este o intreprindere grea si plina de mari primejdii. Acelasi lucru e
§i incercarea de a enumera zidirile imparatului Iustinian intr-o opera istorica
atit de neinsemnata cum e a mea. 2. Caci e peste putinta sa descrii tot ce a
infaptuit imparatul acesta cu suflet mare, si indeosebi constructiile sale. 3.
Mai ales in Europa, cautind sa potriveasca ajutorul dupa marimea nevoilor, 20
el a infaptuit lucruri despre care cu greu putem vorbi §i care nici in scris nu
pot fi asternute usor. 4. Ele an fost facute tinind seama de vecinatatea fluviu-
lui Istru si din pricina barbarilor care amenintau tara noastra. 5. Caci in preaj-
ma lui s-au asezat neamuri hunice si gotice si se ridica amenintatoare neamuri
taurice 85 si scite, sclavinii si acele pe care istoricii mai vechi ii numesc sar- 25
mati hamaxobi 86 sau metanasti, 87, precum si alte soiuri de oameni salbatici
care cutreiera cu turmele sau salasluiesc acolo. 6. Hot5.rit sa se impotriveasca
celor care cautau necontenit prilej de razboi si nefacind nimic pe jumatate,
imparatul Iustinian a fost nevoit sä ridice intarituri fara numar, sä aseze
straji de o§teni nespus de multe si sa opuna impotriva tot ce putea fi o pie- 30
dica pentru niste dusmani neimblinziti si salbatici. 7. Caci ei n-au obiceiul sa
poarte razboi impinsi de o pricina oarecare, nici s5.-1 vesteasca printr-o solie
sau s5.-1 inchieie prin intelegeri de pace, sau macar s5.-1 intrerupa pentru citva
88 Aceasta Inseamna c5, si dup5. anul 546, clnd au avut loc tratativele cu Bizantul, antIi
au continuat atacurile peste Dunare. v. si notele 41, 42.
" Adic5. Peninsula Balcanic5..
84 Imparatul.
88 Adic5. din Crimeea.
as Care-si duc viata In carute, nomazi".
87 Adica emigranti". Este vorba de iazigii care s-au mutat de la Marea Neagr5. In clmpia
dintre DunAre si Tisa de unde ,ai porecla primit5. In prima jurnatate a sec. I e.n. La data
dud scrie Procopius, resturile de sarmati fraputinate si mai mult de luptele cu ostrogotii, de
pe vremea lui Leon I, dispasuserl aproape cu tutu], fiind probabil absorbiti de gepizii care se
stabilisera cam in aceleasi regiuni.
31 Izvoarele istoriei Rom3niei C. 911
www.dacoromanica.ro
460 PROCOPII CAESARIENSIS DE AEDIFICIIS
lyxstpficrat }Lev anpocpaaiatcog, KastaXficrat St cuSijpcp pow. alla Kat 8; Ent

Tfig fcstopiag Ta. Xemotteva DaSto6ge4a. 8. Epyou yap ap4agtvoug tpong) &aptly
Eg ntpag 6uptx3at 1.)voicret gallov i atAskiri-cov linoA,m6vta; oniaco itvat.
9. Ind Kat dal ; bIv o6K E4co Katnyopiag To npayi.ta ern, Oaaata ply 'rev 1 igt-
5 tspov elpy6m9at ta Epya, AO; St Tot; Ontp a6s8v anoKvetv k6youg. 10. p.tAlovta;
St Ta E6pconata tofyrou Sfi to5 paatkto); StaptalletaSat otKoSogfutata, 6).iya
tat apvt TilSe tfj x6p4t. 61=CM, gtov.
11. 'EK Tog 'ASptattKoO KaXougtvou neXayoug Incppofi Tr.; 51C09.0InigV11 TE Kat
anoaal,e6ouaa T4g 0aXaaarig Ent tfiv .netpov avaflatvet, Kat axicouaa Trio y4v
10 Ent nXeratov notetrat Tay 'IOvtov )62t.nov, Iv Se 44 gtv 'Hnetpoyrag TB Kat Tet
tKEIVILI i vri, Iv aptarsp4 St KaXappoi); Exouaa, Ev TE Ir Opal.* Ent ttaxpoTaTov
0M(3oRtvri neptXappavet tfiv Anetpov axeS6v Tt ndaay. 12. Ka86nep9e St &VV.-
itpocsomrog Tip 3aXdacr cpepOgsvo; notago; latpo; yrig Tfig E6p6)nri; vriaostSil
Ttiv yilv 'damn,. 13. lvta68a otKoSopligara noXXa te Kat atoXoy6)-rata 6 (3aat-
15 Xeug okog nenoiricat. 14. ndaav yap E6p6)nriv t; To aminat; Tetxtzegievog anp6-
013CLTOV ICCETEarimaTO Papl3apotg elvat, or Sr} 6ntp 107p011 ICOTCEA05 8Kr Irma...
33. 11p6flokov St to-xupOta-cov ainOv Ts Kat newrig E6peoni; Icycpov no-
tagov notero-aat taa,cov, tpktaat to6 nota[to6 only iliova nept(36alet. auxvorq,
8anep pot yeypayetat of) noA4 6atepov, q)0X.axciipta, Ts arpattuyr8v Itavra ?Oat
20 togtat TIc encrit;, avaxattio-ovra Thy Staflautv (3e13atotata Tot; xfISE Papl3apotc.
34. VA& Kat ToOrcov o1 getpyao-126vcov, 6nonrco; tnq avapconia; airiSa; to
acpaXepew Exo)v, Xoyto-attevog Te b; et Tor; noXegiotc Stcp 3 1 note TpOng) Stanop-
8lte6aaaaat Suvata Eiri, Intairsovrat acpuXaKtotg rb napanav Tag aypot; o6at,
Kat av9p8nou; gtv gavSpanoStot5mv fifInS6v anavra;, xpfigara St kritcrovrat
25 navta, of)K Ent xotv4g abtor; [Lvov TI)V a,CRIAXElaV Iv TOT; icara T611 no-away
oxupthttacrtv anIX.tnev eivat, Ma Kat iSiav nenoilitat 35. o5to cruvexfi Tex tp6-
gata v To% xcopiotg anepyaaap,EVO; 7i to ayp6; EKao-to; 11 cppo6ptov &note-
topveuTat, ii Tc Tetetxtatitvq) npoo-oixOg latl.V...
IV, 4, 1. "Oaa St )(at I1A,Xa kupthi.tata Iv TtSe Tt x4c Ebikonlig nenoirrat goipcc
30 emery gwv. Kat et iltv nap' allow avapbncov WTI gaKpav 're ift)cligtvotg Kai
7t020,TEiCtV tttpav Exoum Toy icataXoyov Inoto6its9a T8v tfjSc cppoupiow, anep
'IouattvLav8. pacrast eipyao-sat, rya Si} EgsXX.ev 6 X6yo; attaptupog ervat, c6
°IS' art pu5o1,6yog rS tIv ubv Epyuw tgi apt9l.t4 ESoev ervat xat drum(); O? o ;.
2. v6v St (f1 Ts yap Sling of) [taKpav /COO TO)1,6tVEl. o6aa )(at nagnXrPerg dyav 01
35 IKetacv Intxcoptgovseg fully dvapconot) cptpe Srj veavteuo-agsvot tfiv aktiaetav
txtyyuov o6aav, a.napt9im3a81.1e5a tinSep,t4 6Kvflast Tet oX0p6).LaTa, Saa SI) alicpt
Tag x8pa; Tag pot Evayxo; SeSiVaugtva; nenoimat 'Iouattvtav6; Pacrile6g, A
ta nenovrparra epugatow avaveo6ttevog, A vta tsivi tirttcxvkievog. 3. of)Stv
St xetpov cbg Ev KataX6yq) Inek3etv dnavTa, 6); gfi ubv 6voilatow IntAtq, dxXog
40 ttg Intykyritat TO) Ian) noX6;.
IV, 5, 1. OCSto ptv aillnacsav tfiv gecroyetav 'Iouottvtav6; pacsa.ei)g Iv 'M.-
Xuptorg Iteixiaato. Tp6nov St ovttva Kat TO friova notagoti latpou, 6v -Kai
Aavo6Otov avoggoucrtv, tp6gaat 'Cs -Kai (pukarrnpiotg mcpattcotthv IICpattiVatO,
tyth 8111Luao). 2. of `Pcupalow TO nakat6v aiyroxpatopec Tot; IntKetva tpKruttvot;
www.dacoromanica.ro
PROCOPIUS DIN CAESAREA, DESPRE ZIDIRI 461
timp ; ci incep razboiul fara nici un pretext §i nu-1 sfir§esc decit cu sabia.
Dar sä desfaTurain mai departe firul povestirii noastre. 8. Caci tot
mai de folos va fi sa ajungem la capat, oricum ar fi, odata ce am in-
ceput treaba, decit s-o lasam neispravita §i s5. dam inapoi. 9. Pe linga aceasta,
nici n-ar fi de iertat ca, in timp ce imparatul nostru infaptuiete asemenea 5
opere, not sä nu ne incumetam a scrie despre ele. 10. Si fiindca.' ne-am pus in
Bind sa numeram zidirile sale din Europa, se cuvine s5. spunem mai intii
citeva cuvinte despre aceste tinuturi.
11. 0 parte a apelor din Marea Adriatica se desface de restul marii Si
se infunda in continent, despartind pamintul pe o intindere considerabil5. Si 10
formind golful Ionic 88. Acest brat de mare are in dreapta Epirul Si neamurile
de acolo, iar la stinga Calabria ; §i strecurindu-se ping foarte departe, el in-
conjoara aproape tot continentul. 12. Mai sus de aceasta mare §i in fata ei
curge fluviul Istru Si face din Europa un pamint in forma de insula.
13. Acolo imparatul a facut o multime de zidiri vrednice de luat in seams. 15
14. Cad a intarit cu ziduri toata Europa 89 §i a facut-o peste putinta de infrun-
tat de catre barbarii care locuiesc dincolo de fluviul Istru
33. Vrind sä fac5. din Istru cea mai putemica aparare a noastra §i a in-
tregii Europe, imparatul a acoperit tarmul fluviului cu intarituri dese, dupa
cum vom arata ceva mai incolo, §i a a§ezat pretutindeni pe t5.'rm straji de o§- 20
teni, pentru a opri cu stramicie trecerea barbarilor din partile acelea. 34. Cu
toate aceste infaptuiri, neavind incredere in amagitoarea nadejde omeneasca
Si gindindu-se ca, daca du§manii vor izbuti sa treasca fluviul in vreun fel oa-
recare, vor cotropi ogoarele lipsite de aparare, vor lua ca sclavi pe toti oamenii
de virst5. tinar5.' §i vor pr5.da toate avutiile, imparatul nu se multumi sä le 25
dea o siguranta colectiva prin fortificatiile de pe malurile fluviului, ci le mai
dadu Si una deosebita. 35. El facu atit de dese intarituri in sate, inch fiecare
ogor 4i are fortificatia sa, sau se af1a in vecinatatea unui loc intarit.
IV, 4,1. Se cuvine sa vorbim §i despre celelalte intarituri pe care le-a
facut in aceasta parte a Europei. Daca as alcatui o lista a cetatilor zidite de 30
imparatul Iustinian la alti oameni, care locuiesc departe §i in alts tars, unde
n-ar avea ma'rturie cele spuse de mine, §tiu bine ca vorbele mele ar parea o
poveste cu totul de necrezut, din cauza numarului imens al lucrarilor.
2. Dar cum nu-i departe locul unde ele pot fi vazute, iar in mijlocul nostru
se afla o multime de oameni originari de acolo, vom spun cu hot5.rire adevarul, 35
caci e o chez4ie, Si vom enumera fara intirziere intariturile facute de impara-
tul Iustinian in provinciile despre care tocmai am pomenit, fie innoind pe cele
ruinate, fie inaltind ziduri proaspete. 3. Va fi bine sa be inOram pe toate intr-o
list5., spre a nu se ivi multa incurcatura in cuvintele noastre din pricina ames-
tecului de nume. 40
IV, 5,1. In felul acesta imparatul Iustinian a fortificat tot tinutul din-
launtrul Illyriei. Acum voi arata Si cum a intarit tarmul fluviului Istru, care
se mai nume§te §i Dunare, cu fortificatii §i gamizoane de soldati. 2. C5,'utind
sä opreasc5. trecerea Dun5.rii de catre barbarii care locuiau de cealalta parte,
88 Este vorba despre partea de la intrarea In Marea Adriatica.

88 Adicl Peninsula Balcania.
www.dacoromanica.ro
Papf3etpotg tfiv TOTS Aavouiliou Strifiacrtv Ovao-reAlovteg 6xupcbgacri TE icataaflov

To &too 3fi tots notatto5 Tfiv artily 46intacsav, o6 St) Iv St 414' tots notago5 1.1.6vov,
(Ma -Kat aircob Ivtaxfi t7tt 36TEpa noMattath TB Kat cppoOpta tOs Betttagevot.
3. Tabora St TO exup(ottata 14ctpycicravto ofm attfixava npocraktv, el ttg npocriot,
5 &XV 3csov SA VI (iv SOW Eprii.tov tiiy TOSS ITOTC410{) ilViDVCt kEkETOCLI: EREI TEIXO-
gaxeTv wig KENTJ DapPapotg °Magi Eywocrro. 4. to now T6v Ipoptettcov abtolg
Ogaet etnextxptto es nopyov Eva, govort6pytO. TB, 6.; T6 citc6c, InexaX.Elto, dv9po3-
7[01. TE atyot icolitSfi Iv &no% 13mArro. 5. tad TO5TO TIIVLICel5E antxpri TO tOv
PapPapcov SEStacrecr3at yam, &ate Sfi avaS6tcsaat tip/ es `Pcoitaiouc Intaecrtv.
10 6. xpOvq) St Ocrtgpov 'Attaag atpa,TO 1.1.6yeao.) tapEin,irck, Tee TE oxupktata
nOvq.) o6Stvi. es EScupog xakag, xat yfiv 'PoNlatcov 6navtugovrog ot obSeveg
IXtitaato TfIV 710111V. 7. OW 'Iouattavog pacra.sbc etvcpxoSopfio-at6 to Ta, K11,313-
prigtva, obx finep Ta, npOtepa fiv, k 'rob exupthilatog to xaptepdycatov
'tuna, xat nAzicrta ETt brETEXViiaaTO xatvoupyfiaag ct6t6g. 8. ta6rta TB navranctatv
15 IL/W(OcraTO et/r0A,C0X.UtaV fl5T1 telv ampeagtav tfj elk.oltaiew apxQ. Up &tam
$vttva mtvritat tponov, Lyth StiX6.)csco.
IV, 5, 9. KOTE101 1.1.N t4 optcov tOv ev Kato% notapbc latpog, of tavOv
realot IntxaXotivtat. xeopav Se neptl3aUst no?afiv, Ix !ley to5 Int nXstcrtov
navt0.65g Emmy, lvtaxij St ilapilapovg olicfitopag Exoocrav, 3ripteari tt ttva
20 etattav Exovtag Kat Itvgniltuctov to% Mow av5p(onotg 10. Amciag St cbg ayxo-
Tam ytvoitevog, evta'58a Stapgcov cpaivetat np65tov to6c to flapPapoug, ot 6fi aka
Ta tit' dim:step-4 Exopcst, tfiv TE `Pcogaiew yfjv ev 841Q. o6cray. 11. Sth Sit '131nricsiav
xaXotSo-t `Pcogatot TilV ta6tia Awciay. 6ina yap ii 6x0i tfi Aativow icaXeitat cpcovt.
12. noXtv o6v nap& TAN/ Itceivt3 etKTfp/, 6voi.ta EtyyriSovov, ev Tots 6.vco xpovotg
25 IScipavto npeotiv. 13. tctOtriv St ilapi3apot npolovtog 'rob xp_ A vou aovteg, ES
to to EScupog ica80.6vtEg 6686g, Eptutov etv8p6now navtanaat xatscrclio-avto.
14. Tponcp Se 'r4 airc4S xai t8v 6.A.A.cov oxupcowitow xatscrtfio-avto to nXelcrta.
15. Pacraebg SI loucrttvtavOg avayscooitgevog 46p.nacrav xat taxicrttatt exupo.)-
VITO? nept0a2dov, na,tv ntpupavfi Ts xat Myou noXA.o5 glav nenoirpcev a5&tc.
30 16. cppoOptov Ts 6XXo StatpepOvuog Ixopew avec:rums vtov, noXecoc Etyyri Sovou.
extch Reatata arilletotg Sttxov, Snsp wOrtal3ov Xoyo..) tc slicott xaXoDatv. 17.
Ininpoo-acv SI aka noktc fiv apxaia to Iittuvrixtov, fivngp 0 (3ao-ack (Ix 0g-
).1gkicov yap Oncol.lokst taw IcrviTCOV noXXCO npotEpov) OvotxoSowriaallevog Up-
naaav antSete vtav).
35 N, 6, 1. 'Ex St Btittvaxiou npoiovrt 6xup(ol.tata tpia npog 'Tij tor) Icstpou
fileve 4uppctivEt. elvat, lityxo6c 'cc xat Ko6nOg xal. Nopetc. 2. oic SI npotepov
fi te olicoSottia xat to 6votta tni nopyou Ivog EKEtTO. aXA.et v5v loucittvtavag f3a-
o-tksbc to Te olicia Kat Ta, Eptittata E; Ts nkfi8og xai titys8og Iv to6totg &I tots
x(optotg avtvgymbv ggya, nol.scov ainolg gteogata 011K Ono TOD sticotog Ivtt5atice.
3. Nof 3thv Bg xatavttxpi) ev tfj avtuttpag fineipq.) n6pyog Ix naXatot, anrittarittIvog
www.dacoromanica.ro
imp5.ratii romani de odinioara au acoperit tot tarmul acestui fluviu cu forti-

ficatii, nu numai in dreapta fluviului, ci au zidit pe alocuri 9i in partea opus.
ora9ele 90 intarite 9i cetati. 3. Dar aceste intarituri nu fusesera facute In a9a
fel Incit sa poata rezista vreunui atac, ci numai ca se.' nu ra'ming tarmul flu-
viului fara ap5.'r5.tori; pentru ca barbarii de prin acele parti nu 9tiau s5. is cu 5
asalt ziduri. 4. E adevarat c5. cele mai multe intarituri constau dintr-un sin-
gur turn 9i de aceea se 9i numeau monopyrgia 91. In ele se afla un numar de
oameni cu totul redus. 5. ,Si atit era de ajuns pe atunci pentru a speria tri-
burile barbare, care se fereau sa atace pe romani. 6. Mai tirziu ins5., cind Attila92
nav5ii cu oaste mult5., el darima aceste intarituri ping la pamint, fara nici o 10
greutate, 9i pustii cea mai mare parte a teritoriului roman gra sä intimpine
vreo impotrivire. 7. Ins5. imparatul Iustinian a zidit din nou Intariturile da-
rimate, nu cum fusesera mai inainte, ci cu mult mai puternice; 9i pe foarte
multe le-a dres 9i le-a innoit tot el. 8. in felul acesta a redat complet imperiului
roman siguranta pe care o pierduse. Toate acestea le voi arata a9a cum s-au 15
Intimplat.
IV, 5,9. Fluviul Istru coboara din muntii celtilor, care acum se numesc
galli, ocole9te un teritoriu intins, in cea mai mare parte cu desavir9ire pustiu,
locuit numai pe ici-colo de barbari, ducind o vista ca animalele 9i lipsiti
de leggturi cu ceilalti oameni. 10. Cind ajunge foarte aproape de Dacia, el 20
apare pentru prima oars ca hotar intre barbarii care ocupg partea stings a
fluviului 9i teritoriul roman din dreapta sa. 11. De aceea romanii numesc
Dacia din aceast5. parte Ripensis, cgci tarm" se cheama in latine9te ripa.
12. In vremurile de demult romanii zidisera pe tarmul de acolo primul ora9
cu numele Singidunum. 13. Cu trecerea timpului 1-au cucerit barbarii, 1-au 25
distrus ping in temelii 9i 1-au facut cu desavir9ire nelocuit. 14. La fel au fost
Si cu cele mai multe dintre celelalte locuri intarite. 15. Imparatul Iustinian
1-a zidit in intregime din nou, 1-a inconjurrat cu ziduri foarte putemice 9i a
facut din el iar5.0 un ora9 vestit 9i de mare insemnatate. 16. A mai inaltat o
cetate noug, deosebit de puternica, la o depgrtare de cel mult opt mile 93 30
de ora9u1 Singidunum, de aceea se 0 nume9te, dupg' cum se Si cuvine, Octava.
17. In fata ei se afla un ora9 vechi, Viminacium, pe care imparatul 1-a rezi-
dit, facindu-1 in intregime nou (caci fusese distrus ping in temelii cu mult
timp Inainte).
IV, 6,1. De la Viminacium, mergind Inainte, intilnim trei fortificatii pe 35
tarmul Istrului: Pinci, Cupi 9i Novae. 2. Constructia 9i numele for se 'intemeia
mai inainte pe un singur turn. Acum Ins5. imparatul Iustinian a sporit mult
num5.rul 9i marimea c15.dirilor 9i intariturilor din aceste locuri 9i le-a dat in-
semnatatea unui oral. 3. In fata ora9ului Novae, pe celalalt tarm, statea din
°° Este vorba despre capetele de pod pe care romanii le-au pastrat probabil Mr& Intre-
rupere de la parasirea Daciei de catre Aurelian si pin5. la Atila, situatie atestatl de ceramic& si
numeroasele monde gasite In Banat si Oltenia.
91 Adic,5, Intarituri formate dintr-un singur turn".
22 In anii 441-443 si 447-448.
93 Aproximativ 12 km.
www.dacoromanica.ro
tarfcet, 8voila Attepatd 8v7rep of 110.111. av8powrot Adtpata tioikouv.14. 8v

Sii ES cipooptov ptya TE icai Stacpepovtcog txuplotatov 6 iccea' trac paolletic AEU-
crcipaato. 5. geta. No Pag St qipapta. KONT(113401 'TE Kat Ep.opvng 'CC KCIA Kap' Mg
icat Ta Vivra Kai Ztpvic Kat Aotceispettoti. tv St Tt avttittpag fiiteipcp ana, TE
5 noll& qipoiipto, tic 8egekiow [Kai Tata] T6V 1OXfiTO)V ESEilLOLTO. 6. !1ST& U KU.-
7t06T00Eg eiw011aaTat, TO15 `Pa/11111DV airroxptitopog Tpctictvo5 Epyov, Kai 1COXIXVLOV
tipetfig nc? crinv, Ztivrig ovoila. 7. oianep anacnv tpi4tata TcepifScathv txupthtata
npopOXotic eivat trig noktteicig tivavtaymiatotic irenoiritat. 8. tottou St toil
Zavtic ob iroXX. arroasv cppoi)ptov AN kaTt, Ilbvteg 8votta 6 St note/116g licpcifiv
10 v.va tvta08a exj3ealow, Takla Ts 7teptirok6v tdayriv nva tfig toctilg ilotpav, Int-
otptipet a631.g tg Aoilsv Toy olicetov, Kai Zip' tautov tivaplyvutat. 9. notet St Tata
ofmc ainottatog, taX aVapeonOW ITEINOillig dway1COGCS0Eig. 10. otou St Si) EVEKCE
116vteg is 6 xagpog ticiVA Kai avarcaatov ireptiftyouatv aiitocre toy lo-tpov,
No) StiAbaco.
15 11. '0 `Pcogaiow airroxpiitov TpaiavOg, 8up.oetSlig is 4v Kai Spoon Iplog,
cbcrirep etyavarroOvrt k4ICE1, 6T1. 157) oinc antpavroc atitip ft 13aai2,eia sirs, aXXti
7totap,6,5 latpcp opgetat. 12. tat otv draw yeipiipq Stet crnouSilg Eo-xev, dig
Sul Pat6g to aiit6S -Kai obSc.ifi egiroStog eiii is tour titticava 13aplUipoug tom.
13. Oiro)c 1.IAV oOv VW ?tit:way litflaTO Tai)TTIV, ltual [12V obi &V Iv critotiSt ytvotto,
20 'A7rol.?,o8o3pog St 6 AagtotrivOg, 6 icat icavt6g yeyovcbg apxyctictow to Epyou,
qipaCttco. 14. ob iitvrot tic to Xourov ytyovev ovriatc dvavSe `Pwciimg, 016
icat vjv ytcupci.v 6 to latpog ftlxuagtg 6otepov Kai 8 xpovog trippeimag ica8et-
Xov. 15. asiroiriTat St Tpalaveg tots ical. cppo6pta 56o toil notatia tcp' t Katspa,
Kat ainotv OeoSeopav ply brcovopaciav to N Tt avnittpag fineiptp, Hovteg St
25 to Int Acuciag opcovi)pcog TO Epyo? lickil8n. 16. novtev yap vjv ytipopav `Pwatot
tij Aativow icaXotScn Tow t. eta' /7CE1 tvcatiaa ytvotitvatc vauo-tv eircXoug to Xoucov
6 notaptic i)v, ti5Sv tfig yecp6pag airt68t tpetniow is Kai 8spekicov [tVTa00471] KEI.-
;AVOW TO6T011 ofi EvExa toy notagov avarcgooca getanopeficraat toy &nob Spo-
}toy Kai thy nopetav avaicoaeiv atatg, 87ccog tiv nVotpov Kat to tv8tvSe okay
30 ExOtEV. 17. Iii.upo) thv o6v icataireiroviia5ta to cipo6pla tabta Stei TE xpovou plicoc
Kai obx '4icto-ta Into-Krim/arrow lvtanct 13ap8apcov Stec&ipaat kuvt13n. 18. 13ao-.Xebg
St louativaveg Divvy ptv, &cep tent toil 7cotaitoi5 lid 34-4, vtcb is Kai apix9
t mem% avavecoaattevog oticoSopict, 'city ampteketav 1XXuptolg aveofocsato tots
St &nob Int 8eitepa ovrog, orcep OcoSeopav icaXof50-tv, ate arcoxewtvou tag
35 liceivri (3apOdpotc, trpocrfocetv of ttcwaeto-8at obSaitil OCTO to St vOv Latara
pet& TijV Ilovrriv exupeoliata 01(05°140-at° icatvoupylicsag airrog, &cep icaXettat
Mapel3o6pyou is Kai loucriava, Àpitata TB ice DIAN/a, Kai OeoSopoincolAg 're
icat ETatI3o6pyou Kai Àkticavtf3m5pyou.
www.dacoromanica.ro
vechime un turn lgsat in pgrgsire, cu numele Literata94, pe care oamenii de

demult it numeau Lederata. 4. Pe acesta imparatul nostru 1-a transformat
intr-o fortgreata mare si deosebit de intgritg. 5. Dupg. Novae urmeazg forth.-
retele Cantabaza, Smornes, Campses 95, Tanata, Zernes 96 si Ducepratu. Pe cell-
lalt farm au fost construite din temelii multe alte fortgrete. 6. Dupg aceea 5
urmeazg. asa-numitul Caputbovis, o lucrare a impgratului roman Traian
si un orgsel foarte vechi cu numele Zanes. 7. Pe toate acestea le-a inconju-
rat cu intarituri foarte puternice si a facut din ele celati de necucerit ale im-
periului. 8. Nu departe de aceastg. Zanes se afla un post intgrit cu numele
Pontes. Acolo fluviul in.tinde un brat si, dupa ce ocole§te o mica parte a 10
tarmului, se intoarce din nou in albia sa obi§nuita si se amestecg cu sine in-
su§i. 9. Nu face acest lucru de la sine, ci constrhis de rascocirea omeneasca.
10. Voi argta din ce pricing locul acesta a fost numit Pontes si de ce silesc
oamenii Istrul sa faca acolo un inconjur.
11. tmparatul roman Traian, om inimos si energic, nu putea suferi ca 15
imparltia lui sa. aibg margini si sg se termine la fluviul Istru. 12. De aceea
se grabi sa construiascg peste el un pod 97, spre a putea trece si spre a nu fi
impiedicat de a porni impotriva barbarilor de dincolo. 13. Nu ma grabesc
sa arat cum a construit podul; lucrul acesta sa-1 faca Apolodor din Damasc 98,
care a fost arhitectul intregii lucrgri. 14. Totu§i dupg aceea n-a rezultat vreun 20
folos din el petru romani, deoarece scurgerea timpului §i revarsgrile Istrului
au distrus podul. 15. Tot atunci Traian a pus O. se construiascg si doug for-
tgrete de ambele parti ale fluviului; cea de pe malul opus a fost numitg. Theo-
dora 99, iar cea de pe tarmul Daciei Pontes, dupg numele lucrarii; 16. caci
podul romanii 11 numesc in limba latina ontem. Deoarece fluviul nu mai era 25
navigabil pentru corgbii in acea parte, din cauza ruinelor si a temeliilor podu-
lui risipite acolo, locuitorii au silit fluviul sail schimbe cursul §i sa faca un
ocol, ca sa -1 alba navigabil 9i de acolo inainte. 17. Cele doug fortgrete, ruinate
din cauza timpului indelungat §i mai ales din pricina navalirilor barbare de
prin acele parti, erau complet distruse. 18. tmparatul Iustinian a refacut 30
Pontes, care se afla pe partea dreapta a fluviului, printr-o constructie noug
si de necucerit si a pus astfel in siguranta pe illyri. Dar n-a socotit nicidecum
ca e nimerit sa se ingrijeasca si de fortgreata Theodora 99, de pe celglalt mal,
fiindcg era expusg barbarilor de acolo. Fortgretele care urmeazg dupg Pontes
si care stau intregi le-a construit pentru intlia oars Iustinian. Ele se numesc 35
Mareburgu, Susiana, Armata, Timena, Theodoropolis, Stiliburgu §i Halicani-
burgu no.
" Prin etimologie popular& In loc de Lederata.

" Este vorba probabil despre Caput Fossae (satul Sip).
" Probabil Dierna (Orrya).
97 Lucrarea a fost inceputa In primavara. anului 103, Infra Turnu-Severin (Drobeta) §i
Cladovo (Zanes).
08 Un vestit arhitect al vremii (60-125).
98 Probabil vechea Drobeta distrusa qi ea In timpul lui Atila din care a fost recon-
struit acum doar un turn, care a primit numele sotiei Iraparatului.
100 Simple posturi de observa%ie de data recenta, care n-au fost identificate.
www.dacoromanica.ro
19. 'Hv St n noXixvtov tyyin Keittevov, 'Axutg 6voita, o671cp oXiya arca
act8poi yeyovota 6 PacnXebc. litriv(op8coac. 20. Kai IteT' tKetvo BoupyovOl3opc
Kat AaKKOPoupyo, xat T6 Aorctx6v ElltKakoi)Itevov vpotplov, 67tep TO) xpOvq)
44irriXov yeyevritavov, us extpcotta vtv Lxt) par= ov KaTECYTIICTaTO. 21. Kai ntpyov
5 Eva, 'IouSatog xaXotitevov, cppotptov Steaxeoacrato xmanAcrreoptvov KaXera8at
<tc> Kat that. 22. Kat to 6-4 Boupyouakrou (ivottaaptvov, Eptip.6v 'CC Kat TCCINTel-
ItaatV 110fKIITOV 'Ca itpotepa ov, eala Kai x6Spov ETEpOV ItEpt0054) ETEIXiaaTO
VET, 6v7tep 6rEmaXot5crt r61186g. 23. Kai T6 Kpianag Epotta Katanercovipthg TO
Africa Tot xpevoo, En itt VTOL Kai Aoyyttruiva Kai rlovtecrtptov tSeigato, Epyov
10 Stacepevuog tai.010V. 24. N St BOVOMa TE Kai NOPO irpoitaxe6Svag Swoon-
Kfrrac avevteoaaro. Kai `Partapiag 7c62iccog 8aa xaranerrloKet, 61381 tcrtlio-ato.
25. Kai non.a, St ISXX.a Kata To xpact 1)voto-ov ij 8paxta xoittSt 6vta 6rtt ittya
tcflpev, ij oovtcrtetke To neptts6v 6.90.6p.evog, 6Tcon &fit Tots noXeplotg ii tf
onepayav 8paxet ij tql ltp.ttpo.) ett(poSa Etrl, 65a7tep ataXst MO)KaTiaVa µ6V ittpyov
15 Eva xata ithvag to Itp6tepa 6vta cppotptov tavtv TeAdotepov xarecrrirrato. 26.
T6 St ye 'Al.i.tot, Vopav itept8e8kintivov noAAilV, c okiyov 4uvayaythv a6v Tql
flotpaXet 6itaxov eivat tok noXeitiotg eipyacrato. 27. Kai TrO2Aatif St 7c6pyov Eva
Iona p6vag t 0765TCE stpcbv Kai Sta Tato etKatacppOviyrov To% tittotatv 6vta
(ppotptov txtveotatov Katcariloato. 28. 8 Sr} imp{ 'CE TpiKeactv xai IlotteStv
20 itE7C0iTIKE. Kai 1.111V Kat 6XDp(01.1aTa TOO tv KED4 Ta KataneitovriKeta 8aultacricog
cbg 6itriv6p8oxre Ippotpt6v TB ou np6tepov 6v N Btypavt SarlittotpyiKe, Kai
attot 6yxtota Etepov 6v xcopig), 19' a Sr} ntpyog tic Ta ap6tepa 4h, ciatfixet
ttOvog, 6voita -Ovoc. 29. 12LaelICTO St peva nOXecog ISCupti ou noXX6) 67co9£v.
Atyotatec thvoitogeto 6v Tag avo.) xpOvotg i ir6X.tg. 30. vOv St T6 iLtv itaXatov
25 6voita Exoucra, vta St Kai axpaupviic &xi irpog Iotattvtavot Paatkton ysysvq-
litVTI, eitikcp oixtycapatv 6rortx65g id.fi3et. 31. laXa Kat Ta nenov96ta Tot Iv 'Ac-
Sapv Iptgatog 6niriv6p8oae, xai Baptava ic6ktv 6K nakatoti xettavriv (it/Emir-6v-
ETL, ittyrot Kai BaXeptavav, Eputta icp&sepov obStv Exouaav, ttetxioato.
32. 11p6c Ent tottotg St xai xcop {ow oi) nape( Tot notagotS xettavow tilt' oXaTIV,
30 Met Kara noAU ano9ev &TOW tnegskiwato, nsooutLEvow uK tot Ent Tcketnov,tatxia-
twat TE aura iteptpt(Doixav 6.p.axotg Tto-i. 33. Kacrrpa Mapitg 're Kai ZiltvooK6inou
Kai 'IaKog tic xavia Inmaletrat taiSta. naps St Tot notaitot Tfiv 6x8riv (ppotptov
naXat6v, 0i3vvow 6votta, tnitteXciag htitoat Ta TS Ma Kai situpi TiTt Icept(362k.q)
itoafk. 34. Eon St 'rig pftpoc ot nokX4 6.7to8ev Tottou Sri 'cot Otvvow cppoupiou,
35 Eva Sri exup(oitata Suo Iatpoo itoTattoto 6(p' tKaTepa lv, N IAN 'Ikkuptorg lla-
XatioXov 6votta, Ent 8at.cpa St ZoKi8t6a. 35. Tam xa81apruttva t4 xpOvq). siva-
vecooditevog louattvtavog paatkcbg TOW TatTri (3apflapow Tag tirtSpoitac etva-
xaittaev, Inticetva to (ppotptov tpxoSoixficrato, icaXatov goyim, 6rcep Ottcog eov6-
www.dacoromanica.ro
19. In apropiere era un or54e1 cu numele Aquae 101, care avea wide
parti ruinate pe care le-a restaurat imparatul. 20. Dupa el a refacut Burgo-
novore 102, Laccoburgu 103 §i cetatuia poreclita Dorticum. Aceasta se ruinase
cu timpul §i a fost transformata acum intr-o cetate din cele mai puternice.
21. De asemenea a refacut in ass fel un turn numit Iudaeus, incit e socotit 5
ca o fortareata din cele mai impunatoare, dup5. cum Si este de fapt. 22. La fel
a f5.cut Si cu Burgualtu 104, p5.rasit gi cu desavir§ire nelocuit mai inainte ; ci
a mai inconjurat cu ziduri not §i alt loc, numit Gombes 1°5. 23. Apoi a zidit
din nou cetatea Crispa106, ruinata complet din cauza vechimii, precum §i Lon-
giniana 1°7 §i Ponteserium 108, o lucrare deosebit de valoroas5.. 24. In Bononia 10
si Novum 102 a refacut meterezele prabuOte Si a inaltat din nou tot ce cazuse
la pamint din ora§ul Ratiaria. 25. Si pe multe allele le-a redus dupa nevoie
sau le-a facut mai mari, deoarece erau prea mici, sau a inlaturat ce era de
prisos, spre a nu fi u§or atacate de duvriani, fie din cauza micimii lor, fie
din cauza marimu exagerate. Ap., din Mocatiana, care mai inainte era un 15
turn izolat, a f5.cut acum o adevarat5. fort5.reata; 26. far Almus, care era foarte
intins, 1-a redus la un spatiu restrins, facindu-1 inaccesibil dumanilor prin
siguranta pe care o prezinta. 27. In multe locuri, unde a gasit cite un turn
izolat, care din pricina aceasta era wr dispretuit de atacatori, a construit
cite o fortareata din cele mai puternice, 28. cum a f5.cut linga Tricesa Si la 20
Putedis 110. A inaltat din nou, in mod minunat, intariturile din Cebrus, care
cazusera in ruin.a. A construit o fortareata nou5. la Bigranae 111, §i foarte
aproape de ea alta, intr-un loc unde se afla mai inainte numai un turn, numit
Onos 112. 29. Nu departe de acolo nu mai ram5.sesera decit temeliile dintr-un
ora4, care in vremurile de demult se numea Augustes. 30. In prezent, pas- 25
trinduli vechiul nume, el a devenit cu totul nou Si intreg, datorit5 tTparc-
tului Iustinian, Si are o multime de locuitori. 31. Tot el a refacut partile rui-
nate ale cetatii din Aidava Si a reconstruit oraul Variana, care de mult era
in ruine. A mai inconjurat cu ziduri Si Valeriana, care mai inainte nu avea
intaritur5.. 30
32. Afars de aceasta a avut grija §i de cetatile care nu se aflau de-a
lungul malului fluviului, ci foarte departe de el Si care de cele mai adeseori
amenintau sä se ruineze. Pe acestea le-a inconjurat cu ziduri foate puternice.
33. Aceste cetati se numesc: Castra Martis, Zetnucortu 113 §i Iscus. Linga
malul fluviului se afla o fortareat5. veche, numita a hunilor 114, de care im- 35
pkatul avu grija deosebita, mai ales in privinta zidului inconjurator.
34. Este un loc, nu prea departe de aceasta fort5.reata a hunilor, unde erau
doua intarituri de ambele parti ale fluviului Istrus, si anume Palatiolum
in Illyria §i Sucidava de cealalta parte. 35. Imparatul Iustinian a restaurat
aceste posturi, care se ruinasera cu timpul, in felul acesta a oprit navali- 40
rile barbarilor de acolo 115. Mai departe a transformat intr-o fortareata o
101 Mai exact Ad Aquas (Vidrovac).
102 Probabil forma corupt5. a lui Burgus Novus neidontificat.
102 -us De asemenea neidentificate.
114 Aceasta localitate, probabil o r5m5445. a efemerei formaViuni politica de dup5. moartea
lui Atila, din acea regiune, poate fi presupus5. In fat.aa actualului lac Potel.
115 Se pare a punctul de trecere a Durarii de la Sucidava-Oescus era favorabil unor invazii.
www.dacoromanica.ro
paarat. 36. Iv barettcp S 'My 'IXXuptxthv opicov ypo6ptov avoxoSopflo-wco, Aant-

Saptag ovopa, Kai, n6pyov Eva Lcs-rOita p6vov, Ao0xspvaptapo6pyou xaXo6p,Evov,
be cppo6ptov et4o3tatov pusarfiaato. 37. taf3ta ptv 'Iouattvtavog 0acracbg Ev
'TXXoptotg Stantnparrat. ob povatc St targ oixoSopiatc tfiv xthpav Itstxfaato
5 tafrriv, eala lad atpattarCov cppoupag Ev Totg 6x0peopaat idaiv ItttoXoyarrevcoug
xaradyriadpevog Tag TIN Pappapow IrclpouXag anexpobaato.
IV, 7, 1. Ta 'thy o6v 'Thluptthv exupeopata nap& narap6v -Icrtpov Ta61-13
nri Ixe Int Op(trrig St vOv Wm, laity Tex zp6i.tata, 6aa Si} naps tfiv bxEivrJ &crept
'Ioucruvtav6) Pacragt eipyacrrat. 2. oo yap pot an6 tpoirou ESoEv Etvat arcao-av
10 np6upov nsptirpraptvcp Tfiv Takla flI6va °Ono St) IneXaetv xai Ta xath 'city
pea6yatav aOt nenpaygva.
IV, 7, 3. 1-1p6Stov ptv o6v Ent Mucrobc IvaavSe icopcv, °Carrel) ayxquixoug
of /coma xaXacrtv. bx6i xai xthpav Tfiv 'IXAuptolg opopov Exoucrt. 4. pet& Toy
xthpov o6v, ovicep AouxepvaptaPoOpyov xaXobat, Iexo6ptaxa TO (ppoOptov
15 OxoSopfio-ato 'Iouanvtavog Pacradc, xatvoupyliaag afyrOg. 5. Intxetvet TE 'at
KIWT08111.10D avevethaato. Kai 1.1ETa, TOOT° 7C6klV 18EillaTO Of) irp6-
TEEICOV1105Ta a?v
TEpOV 06CYCEV, fiVTIEp 6tpov6i.pog 'r PaatkiSt OcoScoponoXtv licaMpacrev. 6. ETt
plvtot cppoup{ow TOO TE 'IaTpthv xaXoupIvou xai Ttyag Ta ncnov86-ca vtg, TIVI
816a6XYCITO oixoSopict, xai Tok Ma4evtiou ir6pyov Irrt8etxcv, /7tEi abTOD irpoaSsIv
20 OCTO. lad To Kuvrthv ISE-11111TO cppo6ptov o6 np6upov 6v. 7. pE3' b Si) T6 Tpaapa-
piaxag 6x6pcopec tarty o6up xorrarrixpi) ev tfj Ityruttpag iirceipcp Kawcrravtivog
'ROTE `POACIROV pacrasbc (ppoUplov obx thcip.EXTilitvwc tpxoSopflaato, Adqwriv
6voga, obx d46pcopov vevop.mcbg that cuXdaaea8at ta6n3 Toy notagov Ixatt-
25
pwasv. 8. 6 Si) npoitorrog to6 xp6vou Odpflapot ithv IppaviCouat Tb napanav,
'Iouartvtavag St avcpxoSopflaaro (3ao-asbc Ix 0eveXicov appapevog. 9. peth St
Tpaattaptaxav put TE. te, 'AXITiv8v, Kat &cep xaXobat KavSiStava, xaarapri-
ptvov irpog Cli)TOV ItOXEWICOV no? 24 Tcpercepov, Intgaciag ggicoac Kara X6yov
r is xpelag. 10. Eatt St 'via Itfig exupth[taTa icapa sty 'sob 'Iarpou fii6va, EaXso0-
30 7t6pyOg 'CE xai AopoatoXog xat Etnadf3a. 11. thv Sfi EdLOTOU toft nEirov36ra obx
dEripariptvw 6 (3acriXe6g knveop8mae. 12. mi. Koimatptg St, 6nsp Karat tilg
drrilg Extoakv, IntpIXetav T7jv 6polav ntrcointat. xai llapattg by crrev0 xei-
pEvov pz%ov 're xarsatfpaato xai Staysporron 86p6Tepov, wainsp o6 napec TI)V
www.dacoromanica.ro
veche intaritura numita Utos. 36. La extremitatea hotarelor Illyriei a zi-

dit din nou o fortareata cu numele Lapidaria i a transformat un turn izolat,
numit Lucernariaburgu 116, intr-o fortareata demna de vazut. 37. Acestea
le-a infaptuit imparatul Iustinian in Illyria. Dar el nu s-a marginit
numai A. fortifice acest teritoriu cu constructii, ci a a4ezat in toate 5
cetatile garnizoane de soldati foarte insemnate, prin care a respins incer-
cIrile de atac ale barbarilor.
IV, 7, 1 Acestea sint cetatile din Myna, de-a lungul fluviului Istru.
SI ne indreptam acum spre cele din Tracia 117, pe care imparatul Iustinian
le-a construit de-a lungul tarmului de acolo. 2. Caci mi s-a parut ca e natu- 10
ral ca mai intii sa parcurg intregul tarm de acolo i pe urma sa ma indrept
spre cele infaptuite de el in interiorul tarii.
IV, 7, 3. Deci, s5. pornim mai intii de aici spre locuitorii din Moesia,
pe care poetii ii numesc luptatori de aproape" 118; pentru c5. tara for se
margine§te cu Illyria. 4. Dupa localitatea numita Lucernariaburgu, imps- 15
ratul Iustinian a zidit o fortareata noul, Securisca 116. 5. Dincolo de acesta
a renovat ruinele din Quintodemu, iar mai departe a construit un ora§ nou,
pe care 1-a numit Theodoropolis, dupa numele imparatesei. 6. A mai refacut
i partile ruinate ale fortaretelor numite Iatron Si Tigas, printr-o construc-
tie nou5., i a adaugat un turn fortaretei lui Maxentius 120; caci socotea ca 20
e necesar. A zidit fortareata Quinton, care nu exista mai inainte 121. 7. Dupa
ea e cetatea Trasmarisca. In fata ei, pe celalait tarm, imparatul roman Con-
stantin construise odinioara, cu mult5. grij5., fortareata numita Daphne 122,
socotind ca nu va fi inutil sa fie strajuit acolo fluviul de ambele parti. 8. Cu
trecerea timpului barbarii au distrus totul, iar imparatul Iustinian a zidit 25
la loc incepind din temelii. 9. Dup5. Trasmarisca s-a ingrijit, dupa cum 0
era nevoie, de cetatile Altina 123 Si Candidiana 124, distruse cu mult inainte
de dqmani. 10. Dup5.' aceea sint de-a lungul malului Istrului trei cetati:
Saltupyrgos 136, Dorostolos §i Sucidava. 11. La fiecare din ele imparatul a
reparat cu ingrijire partile ca."zute in ruins. 12. Aceea0 grija a avut §i de 30
Questris 126, care e mai departe de tarm. De asemenea a f5.cut mai mare 0
mai intins fortul Palamatis, situat intr-un loc strimt, deli nu linga malul
fluviului. 13. In imediata apropiere de el a zidit o fortareat5. noua, Adina 127,
116 Ambele localitati neidentificate.
117 Este vorba de dioceza Tracia cu cele vase provincii ale ei, printre care si Moesia Infe-
rior sau Secunda si Scythia.
118Citatul este din Iliada XIII, 5.
112Pentru localizarea acestei fortArete s-a propus satul Belavoda sau orasul Nicopol.
120 Localitate neidentificata care 1si trage desigur numele de la Imparatul Maxentius
(306-312).
121De asemenea neidentificata.
122 Amm. Marc., XXVII, 6,2 o plaseaz5. pe malul drept al Dunarii. De aceea Inc-al=
zarea este foarte dezbatuta *i cu solutii variate. V. de curind discutia 12 r. Liaconu, In
cautarea Dafnei, Pontica", IV (1971).
123 Este probabil Oltina de pe malul Dun5.rii, statiune a flotei militare dup5. Notitia Digni-
tatum, ling Adamclili (cf. $i infra, p. 473).
124 Probabil Malak Preslavet din Bulgaria.
125 Neidentificat.
126 Probabil Equestris, care apare ca epitet a lui Colonia Iulia (CIL, XIII, 2, 1).
127 Localitate neidentificatl din sudul Dobrogei.
www.dacoromanica.ro
artily Toil rcaragot 6v. 13. o6 8i' dyro:rta Kai cppo6ptov "A6tva xatvoupylio-ag
IStipato, Ind 6trivextg StaXavadvovteg Thaal3rivoi (360apot IN/Tana tvapc6ov-
ttg TE KEKpOppiValg asi. tobc Tt66 iovtag apata ITCOIOUV To IKEiV13 XCOpia. 14.
xat cp36ptov St TO Tamicov OxoSowilaato, xai &not) Iv 6friattpil xtigevov
5 Eputta.
IV, 7, 15. O&rw ptv -Kai Muaorg ta exupeqcata Ent TE rIg ecxlc notago0
lo-Tpou Eaxt xa.i ta6Trig rario-lov. 16. Int Ex6aag 6t T6 Xotrcov f3a6toOpat Evaa
61) cppo6ptov apcbtov KopilXoy ayiou ticthvugov taTI,V, o6rcep ta 7tEROVII1OTa TO
xpOvq.) ave,)xoSoKficrato obx thrracariptvon 'Iothartvtavog paaasbc. 17. lIttKEI.Vet
10 te aka .1)v itev Ix rcaXatot) 6x6pcoga, O6agyr 8v 6volca, I3appapow St Ziaal3rivthv
gni. XpOvou inIxog Ixein Tag lvt8pag 7tE/E01,11K6TCOV, 81.CETp1.13fIV TE akoat trci
paxpOtatov I axrpaccov, EpripcOv TB rravtarraat ytyovs, Kai o65tv ako6 6ri. pli TO
6voga, IktX.81.7rTO En. 18. okov Toivuv 11( 3EtteXicov Utpailevog, tA,E69tpa qg
ubv XxXalhivew trnato-tthg TE ice ercti3otafig xateartiaato tivat Ta txtivia xavia.
15 19. Ea-rt. St NOD lima Tato 'I(att rcolAg, fig SI) 'rob 7rept136Xou nolla trcercovact,
amp tcvavecoadilevog o65tinfit ps2A-fiatt. txt)panectriv 81.Ercpgato tIvat. 20. cppo6pthv
TE 8E5111.11O6p7TIKE vtov &nog get' aidiv, &cep Alytacrov ovotc4ouat. Kai 6,2ao
Se cppo6pcov Exoalag tv ()maul) )(drat, -AXRuptc Ovolta, o6 611 Ta 7COUet aaapa
ytyovka 6tacpav8g tcvoixo6ogricrap.tvog Stsathaato.
20 IV, 11, 14. "ECM 6t ng tv To6Ox13 rrOXic tcpxata, Torrepog 6vo[ta, f1 notattoiS
lievfletapa imp-14361km). IX TOMS eni. TEXEICSTOV, Xocpov St abq t7taVECTTTIKOTCE opatov
Elxsv tap' o6 Sij ob rcon,6) Egrcpocraev Thaaprivatc flapl3apotg takw.
IV, 11, 20. Kai cppo6pta Se tcvaptatta trci ()know i6p6o-ato iteccrng, St' cIov
rtjv x6.)pav, tcrroxetiltvriv ta irpottpa Talc Tcbv rroXtplaw t7a5poilarg, RaVTanaatV
25
tav0v aationov xatEarfio-ato. 'tart 6t Ta (Nam, 6aa 1iu.t6'g [tEgvijo-aat airralv,
/Tog 6voica Taft
Ttc Opcnabv XeurOptva. llapa 're Toy E64EINOV TEOVTOV Kai rcaragew laTp0V, Kew
'r peaoyeicc, ofira)g. Muaiag naps p.tv notagov latpov.
'Epxoiaerre 'E4svtarcptaca
30 Exatptva Atoviava
'Arcrriapa Aqui)
www.dacoromanica.ro
pentru ca barbarii sclavini 128 stateau mereu ascunsi acolo si pindeau pe

calatori, facind cu neputinta trecerea prin acele locuri. 14. A mai construct
si fortul Tilicion 128, iar la stinga lui o intaritura.
IV, 7, 15. Acestea sint fortificatiile din Moesia, atit cele de pe malul
Istrului, cit si cele din apropierea lui. 16. Acum ma voi ocupa de cele din 5
Scitia 130. Aici este mai intii fortareata cu numele sfintului Ciri1131, careia
imparatul Iustinian i-a refacut cu grija partile ruinate din cauza timpului.
17. Dincolo de ea se af1a din vechime o cetate numita Ulmetum. Din cauza
ca barbarii sclavini 4si facusera acolo un loc de pinda, unde statusera un
timp foarte Indelungat, ea fusese lama cu totul in parasire si nu mai r5.- 10
masese nimic din ea, decit numele. 18. Pe aceasta a rezidit-o din temelie
si a scapat astfel partile acelea de navalirile 132 sclavinilor. 19. Undeva, dupa
ea, se afla orasul Ibida, ale carui ziduri se ruinasera in mare parte ; pe aces -
tea le-a renovat gra intirziere si a facut astfel ca orasul sa fie cit se poate
de intarit. 20. Dincolo de el a pus sa se construiasca o fortareata noua, nu- 15
mita Aegissus. Se mai afla, la extremitatea Scitiei, si alta fortareata, cu numele
Halmyris 133. Si pe aceasta a restaurat-o, reparindu-i o mare parte care se
ruinase.
IV, 11, 14. in Rodope 134, este un oras vechi, cu numele Toperos 138,
Inconjurat aproape peste tot de un fluviu. In fata orasului se ridica o colina 20
povirnita tare. Nu cu mult timp Inainte 136 barbarii sclavini au pornit de pe
acea colina si au cucerit orasul.
IV, 11, 20. A ridicat in toata Tracia nenumarate fortarete, datorita
carora regiunea, care mai inainte fusese expusa navalirilor dusmanilor, a
fost acum puss cu totul la adapost de pustiiri. Iata numele acestor fortarete, 25
dupa cite ne amintim...
Celelalte fortarete 137 ale Traciei, de-a lungul Pontului Euxin si ale flu-
viului Istru, precum si in interiorul tarii 138:
In Moesia, de-a lungul fluviului Istru:
Erculente (S)Exantaprista 30
Scatrina Deoniana
Appiara Limo '39
128 Este vorba despre unele grupuri avansate care se desprinseserl de masa principal&
de slavi din Cimpia Alunteana, de curtnd veni %i In acele locuri.
128 Editorul textului crede cs e vorba despre Tegulicium (Vetren, Bulgaria).
138 Adica de provincia Scythia.
131 Probabil la Rasova, In apropiere de Cernavoda (Axiopolis). Cf. Ins& recent A. Aricescu
In Dacia", XIV (1970), care propune Tropaeum Traiani §i alte indentificari not §i interesante
pentru Procopius In aceia§i regiune.
132 V. nota 128.
133 De remarcat pozitia strategic& important& a ultimelor cinci cetati refacute sub Ius-
tinian.
134Este vorba despre provincia cu acest nume.
135 V. Rdzboaiele, VII, 38,9.
138 V. nota 51.
137 Pentru Dobrogea numarul fortaretelor refacute se ridica la peste 50. Dintre numele
date de Procopius, multe n-au putut fi localizate decit cu aproximatie iar In unele cazuri de loc.
138 Provinciile Moesia Secunda §i Scythia.
138 Probabil Dimum.
www.dacoromanica.ro
'08uaaog Bto-Siva
Biatytg Maplaavointoktg
'Aptva Eicu3tag
Nuairco2o.g. Tpawd)
5 Zuci Wm Nov6
Enikpog Tpoap.fig
nOXic Kacn eAlov Neato8ouvd)
Ktcrti5tCog `Pso-toiva
Bao-ttpvag Kowatamava
10 MttaAlog KaAleatc
Bnpinapa BaacsiOtva
Eira31Cog BacSiva
Mapictpona 'APpttrog
BO8ag `Poul3obata
15 Zto-vo65e13a AtvIcricapta
Toupoarig MOVTEpeyive
louartvtavoinca.tg Mag.
Ospila 'A?tva
repako[tobvteg MavpopaUe
20 'AcriA,Pa Tiypa
Koimicaupt In86136
Ko6cricoukt Mktg
(DocraEitov
'Ev U 'Et pecroyeiq

25 Konoknopog Kacrtekkovol3o
Btprvao-Co IlaStolipa
TWAT& Bto-ptapet
'Arcuptavet BaXevttvtava
Moupt.56136 Zalkica
-ITCrig 'AUcnra
www.dacoromanica.ro
Odyssus Bisdina
Bidigis Marcianopolis
Arina Scythias
Nicopolis Grapso 145
Zicideva 140 Nono 146 5
Spibyros Trosmis
Orau1 Casteron Neaioduno 147
Cistidizus Residina 148
Basternas 141 Constantiana 149
Meta nos Ca llatis 10
Veripara Bassidina
Spathizos Beledina 150
Marcerota Abrittos
Bodas Rubusta 151
Zisnudeva Diniscarta 15
Turules 142 Monteregine
Iustinianupolis Becis
Therma Altina
Gemellomuntes Manroballe
Asilva 143 Tigra 152 20
Cuscauri Scedeba
Cusculi Novas
Fossatum 144
In interiorul Orli :
Copustoros 153 Castellonovo 25
Virginaso Padisara
Tillito Bismafa
Ancyriana Valentiniana
Murideva Zaldapa 154
Itzes Axiopa 155 30
14° Probabil Sucidava.

141 Avem probabil de-a face cu o colonie de bastarni adusi In Moesia.
142 Ar putea fi "To0 tlioiwtg" de lIng5. Varna.
1" Numele corect trebuie sA. fi fost Ad Silvam.
144 V. alban. fshat §i rom. sat.
145 Localitate situat5, probabil in nordul Dobrogei, pe Dunare.
146 Este desigur Novo pentru Novovicus (Mihai Bravul) de ling Babadag.
147 Noviodunum (Isaccea).
148 Localitate situata probabil In nordul Dobrogei, pe Dun .re.
149 Nu putem sti dac5, este noul nume pentru Tomis (Constanta) sau o alt5.1ocalitate. Cf
infra Tomis. V. si de curind Em. Popescu In Tabula imperil Romani, L35, Bucarest,
1969, p. 34, S.V.
1" Aceste doul localitati trebuie sä fi fost asezate ling Callatis.
151 Urmatoarele case localitAti, toate neidentificate cu exceppa Altinei, erau situate
probabil in triunghiul format de orasele Durostorum, Abrittus si Transmarisca.
152 Reprezint5, o variants, a lui Tigas (Martin) situat pe DunAre Intre Prista si Appiaria.
155 Urmatoarele zece localitIti neidentificate sint situate probabil Intre Abrittus si coasta
marii.
1" Situati probabil In /mprejurimile orasului Bazargic.
155 Forma corupt5. pentru Axiopolis.
www.dacoromanica.ro
Kapath TOptc
rpattava Kpgag
liptiStg Katactaa
'Apyaiku Nicncovtg
5 Ilataigav5pa NoPeiouattvtavet
TYczatc I-Ipso-1.81w
Iloaxpa ()ea ova 'Epyattia
www.dacoromanica.ro
Carso 158 Tomis

Gratiana 157 Creas 182
Preidis 158 Catassu
Argamo 158 Nisconis
Paulimandra 168 Noveiustiniana
Tzasclis 181 Presidio
Pulchra Theodora Ergamia 163
156 Forma corupt5. pentru Carsium.

157 Este desigur localitatea mentionata de Not. Dign. (Or, XXXIX, 27) pe Dunare si
avind o garnizoan5. de trupe auxiliare.
158 Localiatile care urmeaz5. sint asezate de-a lungul tArmului Marii Negre.
159 Argamum trebuie situate. la Capul Do lojman.
160 Adic5. Staulul lui Paul".
161 Ar putea eventual s5. fie vorba despre (Ad) Salices.
169 Forma aceasta s-ar putea pune In legAtura. cu Crane (Ecrene).
163 Nu este exclus sa fie o variantS. a lui Argamum de mai sus, gresit Inteleasi de autor.
32 Izvoarele istoriei Romania' c. 311
www.dacoromanica.ro
LVI. AFAOIOY EXOAAITIKOY
IZTOPIAI
Prooem. 3. 06 yap olitat KOTiV011 ye Evexa xai creXivou of '0Xuarctovixat

tv Talc xovio-Tpatc tvaite86ovTa... aaa So 4rig... Exalt PePaiag TE Kai axripaTou.
fiv obx oi6v TE 62acog xapirthaao-3at ij Tfig taToptag airrobg euraaaVaX40inig,
5 ou' x oia Ta Zatt6264tSoc: vatitga Kai fi fate' 7tapcappoa6vri, etax cbg aria8g Tpb-
r<cp Ttvt 3eixp TE xat a3avetT9 xai ot p.Ove? 86vaTat Tet 4viTa tg act Sta-
f3ttho-xetv.
Prooem. 24... To6Toug Se anavTag tx T6v Ilpoxoniou X6yaw iptata iv
Stayvoiig... 26... Tag TE 'COV OZVVOW g7ti8pottag, of Stj tv Tt. Tote Toy Icrrpov
10 noTapbv nepatwatvTeg peraTa ola Tfiv Tcottataw apxfiv tXuttilvavTo, 'Daum 6g
Te xai OeTTaXobc xai Ta laciaTa Tff g EOpeorcig Xitadaevot...
I, 22, 1. `S/c Se obStv Inigaivovw, StaXoytaap,evog anavTa 6 Napag Pap-
PaptrfIV TWCE aTpaTriyiav xai pia26ov Tag 0Ovvotg peaeXeTTutevriv tarixavOiTo.
txekeue yap Tobc kap' abT6v aTpewavTag Ta V8T11, g ta enciao) avavopav Tporpo-
15 itaSiv, bg Sri SeStoTag xai ce6yovTag, xai txxaXet'aaat Tobc PapPapoug (;)c aita)-
Taco) TN. valtrig aVa Tet vaa ta =mop_
IV, 22, 6... 6 St rIouaTtvod, xatTot ytywbaxaw Ta 7toto6i.teva noAlatag 'LE
'OW XeriXaTougtvcov cbg akov Jarrow xai criN 6Xocpupg45 irpoxaXtvSouatvcov
Vocoriaiv 'Cc yevecraat a(piat TOv Imlay avTt1304,o6vTow 6pwc TOv 6SupilOv Kai
20 Saxp6ow OXiya cppovTicrag cr3tev aSebg t TOv aStxrigetTaw Kai tiSeTo Ittv anpta-
Triv eixoxoUltevog xai npog ye EteaTov xaTa T6 Tatov Kai aPptatcrTepov notew
TO qmo-xeoXtov. 7. figale 8t apa xpowp OaTepov notvag geyeaag fiXixag a7toTtv-
v6vat. et yap xai gupioug tteTa Tatact Stfivucre novoug xai geraTov .paTo latog
tqapt Toy laTpov 7tOTCLIA6V Tag Tbv Pappapaw tntSpoltag avax6nTcov, etkX? oOStv
25 tv3tv5e rsi Too xpeirrovog Home6eTo &xi obSe To6Totg t xetva InexaXincTeTo...
www.dacoromanica.ro
LVI. AGATHIAS
S-a nascut in Myrina (Asia Mica.), a facut studii juridice In Alexandria si

Constantinopol si a devenit avocat (axoXacrruck). A scris numeroase epigrame,
care au intrat in colectia numita Anthologia Palatina, precum si o opera istorica
in cinci carti dedicata. evenimentelor dintre anii 552-558. Aceasta constituie
o continuare a operei lui Procopius si se sprijina in primul rind pe amintirile per-
sonale ale autorului. Stilul e deosebit de ingrijit, incercind sa imite scrierile cla-
sice ale lui Herodot si Tucidide.
Editia folosita: Agathiae Myrinaei Historiarum libri quinque, recensuit Rudol-
fus Keydell, Berlin, 1967 (Corpus fontium historiae Byzantinae, series Berolinensis, 2).
ISTORII
Prefata, 3. Caci, dupa parerea mea, nu pentru coroana de maslin sau

de patrunjel se dezbracau in arena invingatorii la jocurile olimpice..., ci
pentru o glorie statornica i nepieritoare, pe care nu era cu putinta sa o cu-
leaga altfel, decit daca istoria ii facea nemuritori, dar nu ca regulele lui Za- 5
MOIX.iS i aiureala getica, ci cu adevarat, intr-un chip divin Si nemuritor 0
singurul in care cele muritoare pot vietui in veci.
Prefata, 24... Pe toti acetia ai putea sal -i cuno§ti foarte bine din scri-
erile lui Procopius... i navalirile hunilor, care trecind in acea vreme fluviul
Istru, au adus foarte man vatamari Imperiului roman, jefuind pe illyri, 10
pe tesalieni i cele mai multe tinuturi din Europa...
I, 22, I. Cum nu sufereau nici o vatamare, Narses, calculind in sinea
sa toate, puse la cale o stratagems barbara Si folosita mai ales de huni. Cad
porunci ca ai sai, intorcind spatele, sa se retraga in grabs, ca §i cum s-ar
fi temut Si ar fi luat-o la fugal, §i sal faca pe barbari sa iasa cit mai departe 15
de vilceaua impadurita in cimp deschis...
IV, 22, 6... Dar acestal [Iustinus], deli cuno§tea cele ce se petreceau
0 veneau la el adesea cei care erau jefuiti aruncindu-i-se la picioare cu tin-
guiri §i rugindu-1 sal faca sa inceteze suferintele lor, totu0, sinchisindu-se
putin de plinsete i de lacrimi, minca fara teams din bunurile luate pe ne- 20
drept Si se desfata ospatindu-se fara cheltuiall Si facindu-0 punga tot mai
plink §i mai grea. 7. Dar intr-o vreme mai tirziu avea sä sufere mari pedepse.
Cad de0 a facut nenumarate stradanii i a dobindit o glorie foarte mare
ling5. fluviul Istru, respingind atacurile barbarilor, dreptatea celui mai puter-
nic insa n-a fost inmuiata §i cu acestea n-au fost acoperite faptele acelea... 25
1 Cf. Menander Protector,9 si Euagrios, V, 1.
www.dacoromanica.ro
478 AGATHIAE HISTORIAE
V, 11, 2. Oi 06vvot To yevog TO µev naXatov icaT4 mcouv TAg MatontSog Xiitvrig
ra irpeog antiXt6n11v avettov iced AGGV tot, Tavai Soc. 110Taf100 apKTIK6TEp01., -wad-
/rep Kat Ta aXXa Papfiapa ESv11, onOcra evTog Ipaiou 6poug ava Tilt/ 'Acriav 1T6y-
xavov 1Spuitiva- okot St 67ravreg ICOLVfj jt v IKO2al xai 06vvot tECOV011640VT0'
5 0{4 Se tread yevi Ex63at Kat 06vvot 17rawottgovTo. iSia Be Irma, yevri tO ittv "ct.
ainthv Kotpiyoupot, tO St 06Tiyoupot, Mot St OWatiCoupot xai Mot Boupob-
youvSot, Kai allot o5c ?Iv ctinolg misplay TE rjv Kat statattevov. 3. yevecag St noX-
Xatc. Sat6pov SteDricrav eg TI)V EOpthETIV, the cbc akria6g athpou mac Kate( TOOT°
Sr) To apuXotilievov Ta irp65Ta Infriaattevrig, siTe )(at daXoirt xprioTittevot T6203,
10 xca t1jv expanv Tic Xittvrig Tijv eg Toy Eb4etvov rlovrov cspoltevriv, dIropov Tecog
Soxobaav, Tote Sij &Tot Tp67rcp Stanspatratrreg, aVottevot St ogrog ava Tin/
64vetav, trXetaTa Sao. tO Mayevtg L?k.ugilvavto, anpoaSoxrra npoaxecrovTeg,
Cog xai robs nparepoug oixfiTopag ansA.acsayrsc ainot trjv LICEivcov IcaTexetv. 4.
figeAlov St tipa obi( Int paxperraTov Staplvetv, al.la Irpopp4ot TO Xeyollevov
15 etiroXEraSat. ainixa yoOv 06XTICoupoi TE Kai Boupo6youvSot itexpt !Ay Mot/ Tog
To0 airroxperropog Kai Tthv ev T45 Tote `Pcottaiow yveoptitoi TE 6ittpX0V Kai 6Axtitot
sivca IS6xouv. fittetc St of vOv OZTE TM-LEV airrobc oke, oIgat, eicrotteSa, Tuxev
ttev Strapaaperrag, Tux ev St cbg noppanaTat geTavacraftvrag. 5. exeivou yE taw
TOO EToug, ev (1) St) E (priv trjv XotittbST) vOcrov t7a TEAM. tVOICrillfal, TO X01.7Eet TOV
20 06VVOW yevri taCKETO Kat ACKLV ETt OVOIIGGTOTCtTa. KaTIOVTEg St olacog of 06vvot
egTa Irpog varov 6VE[1.0V o6 7COpp0) Tfjs 6x4rig 'rob wIaTpou noTagob TI6A.govro,
fivixa Av akotg PouXottevotg. 6. TOTE Srj o6v Tot, vita:Wog entXaPottavou, Ta p.tv
peirapa Tot& Too naragoi5 Kara TO sicoNK. 67r6 Tot5 xp6oug eirliyvaro eg paaog
xai Ao-av fj6rj axXripa Kai Pampa Kai 67arliXaTa. Zal3spyav Se 6 Taw Karptyo6paw
25 0i5VVOW fiyegcbv abv EXEIGTOlg 45aotg in/comic eirtSpattcbv icaaeacep xeperov Tag
Sivas tg trjv `PcointioN tictxpaTetav eincoX6.yrara Stapaivet Epritta TE ei)pthv tcc
ZKEI.V13 Xovia xai wnSevog a6TC5 x(DX6itaTog ytyvopevou ava Ta. 7rpOoto icopsuoge-
yr.!), ainixa 6 ys Muaiav TE Kat Exu4tav napctitstwallevog Trj Opa.xra TtpoutPallev.
7. tvraG9a St SteXcbv Toy otxdov crrpaTOv airopotpav 1.thV MC( Eateacv ava tljv
30 TXXaSa, icaTaSpapougevoug Ta 46Xarra Tthv 'age xcopirov taxi XeriXaTflo-ovTag,
LT t poug Se k trjv xEppovrrov Tilt/ Opciaciay.
V, 23, 6...Totyaprot airoxcopliaarreg Kai oiSe Tfig eni cf v Opaxilv eixovro
nopsiag, (bc tv aunt Irma To &Nog To% 61.to(p6Xotg irporyTearpogsvot rat xottt
TO Xourov tg Ta atpeTepa Lir av fi to vrEg.
35 V. 25, 1. TaCTa 6 EavStXxog Sla .r @v epp,Tweaw avaXE4attevog 6636g exaXe-
rcatve xai ekinTa Kai IcaTexstv ob µala °Tog TE fiv TAV opyfiv, ttX1' abar)gepew
IETO TiOaCraat To6c KoTptyo6poug tfjg tg draw napolviag. 116g St obi( Egsaev
6faSing TotaSE Totg 6ftaat StaTapaxafivat vuxii pappapog xai abTa.STIc Kat act
xep563v yXtxopevi; 2. TotripTot xtvflo-ag Toy oixetov aTpaTeov nog:ow get/ eµpaa.-
40 XEt aapoov Toig T(Bv itoX61.1.itoV xaviatc KaTa7C7alag TB Tobc dna ttsttevtparrag
tS eurpoaSorijup y6vata iroXXa xai natSag fiv6pairoSio-avTo. gum St Kai To%
ex Oparrig lirayspxopgvotg aim Toy laTpov noragov StcurepatoAdatv oiravnget
14arttvaicog rat non,obc 6aoug anorTeivag to TE xpfwaTa ainobc TO napa Dam-
MK xai tbracrav Tip/ Xeiav thpatpetrat. 3. 116Xtg St of astuattevot eg Ta cuptTspa
www.dacoromanica.ro
AGATHIAS, ISTORII 479
V, 11, 2. Hunii locuiau in vechime partea rasariteana a lacului Meotic

si se aflau mai la nord de fluviul Tanais, ca si celelalte neamuri barbare stabi-
lite in Asia dincolo de muntele Imaios 2. Toti acestia purtau numele comun
de sciti si huni; iar indeosebi, dupa triburi, se numeau unii cotriguri, altii
utiguri, ulpizuri siburugunzi. Altii aveau si alte nume, mostenite de la stramosi 5
si Inca uzitate. 3. Dupes multe generatii, ei trecura in Europa, fie ca la Inceput
au fost condusi intr-adevar de un cerb, dup5.' o legend5.* foarte cunoscut5., fie
ca s-au folosit de vreun alt prilej si au trecut atunci Intr -un mod oarecare
Lacul (Meotic), pe acolo pe unde se varsa in Pontul Euxin si care pins atunci
parea imposibil de trecut. Cutreierind prin tinuturi straine, ei pricinuira pa- 10
gube nenumarate bastinasilor, atacindu-i pe neasteptate, astfel incit alungara
pe locuitorii de mai inainte si le ocupar5. tara 4. Dar se vede ca nu le-a fost
dat s5. rarnina prea mult timp acolo, ci sa piar5., cum se zice, din radacina.
Astfel ultizurii si burugunzii, pinb." la imparatul Leon si pines la romanii din
acel timp, erau cunoscuti si socotiti ca viteji ; not insa cei de acum nici nu-i Is
cunoastem, nici nu cred s5.-i cunoastem vreodat5., fie ca poate au fost nimiciti,
fie ca s-au mutat foarte departe. 5. in once caz, in anul acela, In care am spus
ca s-a al:a-tut ciuma asupra orasului, celelalte triburi de huni scapasera si mai
erau Inca foarte cunoscute. Deci hunii coborira spre tinuturile dinspre miazazi
si se asezara nu departe de tarmul fluviului Istru, din propria for hotarire. 2G
6. In acea epoc5.', in toiul iernii, cursul acestui fluviu inghetase, ca de obicei,
pins la fund, din pricina gerului; asa c5. acum era tare si putea fi trecut si
pe jos si calare. Atunci 3 Zabergan, capetenia hunilor cotriguri, trecind fluviul
ca pe uscat cu un numar imens de calareti, navali cu foarte mare usurinta
pe teritoriul roman. Gasind localitatile de acolo pustii si neintilnind nici o 2S
piedica in Inaintarea sa, el strabatu indata Moesia si Scitia si patrunse in Tra-
cia. 7. Acolo isi imp5.rti ostirea si trimise o parte in Grecia, pentru a cotropi
si prada toate localitatile nepazite, iar cealalta parte a ostirii o trimise in
Chersonesul tracic.
V, 23, 6.... De aceea si acesti (huni) plecara si se indreptar5.' spre Tracia, 30
spre a se uni acolo cu cei din neamul for si impreuna sa se reintoarc5.
acasa.
V, 25, 1. Cind i se citira ace stea 4 de catre interpreti, Sandilchus 3 turbg de
minie si, nemaiputind sa se stapineasca, se repezi sa-i pedepseasca pe cotri-
guri, inca in ziva aceea, pentru insulta ce i-o adusesera. Si cum nu avea sa se 35
tulbure usor prin astfel de vorbe un suflet barbar si aregant, care nazuia
vesnic numai la cistig? 2. Deci isi puse ostirca in miscare si navali deodata
asupra localitatilor dusmane ; si umplind de groaza.' pe locuitori prin atacul
neasteptat, lua ca sclavi un mare numar de femei si de ccpii. Dupes aceea iesi
pe neasteptate in calea celor care se intorceau din Tracia, si care trecusera 40'
de curind fluviul Istru, si, omorind pe multi din ei, be 1ua banii ce-i primisera
de la imparat si toata prada. 3. Cu mare greutate cei care sc5.'para se inturnar5.
s Lant de munti din Scitia asiatica.; azi muntii Bolor, partea de nord a Himalaiei.
3 Yn martie 559 (cf. Malalas, XVIII, p. 490 gi Menander Protector, 1).
4 Scrisoarea primita de la Justinian comunica utrigurilor c5. banii destinati for erau
ceniti de cutriguri. Cf. Men. Prot. 3.
6 CApetenia hunilor utriguri, amic al romanilor.
www.dacoromanica.ro
480 AGATHIAE HISTOR1AE
Aan anovoo-rimarreg xcti lona 'cake Tot; aXX.otg yevOitevot Zg noXcitov Tot; Ivav-
Tiotg xaaicrravto OGTCO TS e4 IKEI.V00 Ilti TCA.StaTOV SKaTE1)01 81ETLX01)V Kat' aX-
XfiXow Tpercoltevot xat Tfiv Suoittvetav Igne5obvteg. 4. vi5v Ov 'yap tcpOSoug -Kat
XETIMICSiag t7101013VTO, Vi5V St es twpavti 11(IXTIV napET(ETTOVTO, Eon Extaxtpokev
5 at Stwattag 6tappoetcyat at/do-Tarot aphv yEytvivrat, cbg Kat aircilv 6fircou Ti/
natptov enompiav anof3E(3Xtixavat. 5. k 'robot° yap auppoptic 'ca Se ta obvvvica
Eavi geoxetXsv, be einsp dpa T1 aircelw xat REttgvtixe ttgpog, anopaSTiv trtpotg
BooXeOetv Kat es To tKEINCOV 6votta ilETaPEAfiaaCtl. 015TO) Sri Tt ainobc evspyotata
I.LETiVt.,3ov at notvat TOv npo-capow aaciltittettow. ox f gev itarcemic totvse Tow
10 ysvotv avaTporij -Kat xataXocrtg xpOvc1.) Oatspov 41wEvaxan, xat pot stpficretat
Elmo= npocrrydwrcog app,oCogtvq) bs oiOv 'se Trj T6v xpOvcov oltoXoyicc. 6. Tfig
SS 074510tOn ETt ZOCI.14060Tic xat KaTet TO B146VTIOV atItayyd,Xoptvrig, Tote &
&mow avamtokOnto Kat StaSiXotatri tOcixvoto fr tot pacsagcog npottiOsta
xai 6613ouXia, 6.st oft Tlv Papflapcov Ono acpCiiv Stacpaetpoitavaw autos 6nXa in)
15 xtveov navrov Ivixa Tij yveopia Sy' exactpq 150Taj TOO noXEttou xat anfiXaos Tris
tXrct6og. enEISTi yap tithx4ouv -K-OTOTS Tot; 01:1(01 Suva; gvnaxcarigtvot, °WTI
xatet els31.1GiCOV Xoveiv Stevootvro aXla Kat 6not Tfig tpOyxavov ovteg, Toil
7CX,SIOTOlg ilyvorivro.
www.dacoromanica.ro
AGATHIAS, ISTORII 48I
la locurile for si unindu-se cu ceilalti pomira la lupta Impotriva dusmanului.

In felul acesta ei continuara mult timp sa se avinte unii contra altora si sä
sporeasca dusmania dintre ei. 4. intr-adevar, cind atacau si pradau, cind
luptau in mod deschis, pines ce, sleindu-si puterile si unii si altii, furs distrusi
cu desb:virsire, astfel incit 10 pierdura si denumirea for stramoseasca. 5. aci 5
aceste neamuri hunice au devenit atit de nenorocite, Incit, dace: a mai ramas
vreo parte din ei, a ajuns in scalavie la altii, in diferite locuri, si a primit nu-
mele de la aceia. Astfel au fost ei pedepsiti in mod aspru pentru nelegiurile for
anterioare. Dar prabusire a si nimicirea acestor doua neamuri s-a intimplat
mai tirziu si voi povesti toate Intimplarile cum trebuie, punindu-le pe cit 10
posibil in acord cu timpul In care au avut loc. 6. and dezbinarea, care era
Inca in toiul ei, fu anuntata la Bizant, toti recunoscura si vazura cit se poate
de clar prudenta si buna chibzuinta a imparatului; fiindca, in timp ce barbarii
se nimiceau intre ei, fares ca el sa pung in miscare armata, parerea lui triumfa,
oricare ar fi fost rezultatul razboiului si speranta i se realiza. Caci fiind preo- 15
cupati mereu de relele for launtrice, ei nu se mai gindira sal pomeasca impo-
triva romanilor ; ba cei mai multi nici macar nu stiau in ce parte a pamintului
se afla.
www.dacoromanica.ro
LVII. TEYAO-KAIZAPIOY
EPC2TAII0KPIEEIE
I, 68 (PG, XXXVIII, col. 936). °Opa St ... Toy Eva TV Terrecpcov tx Tff s tv
napaSsiao? xplwrig Asovnov notalt8v, Toy (Loca8va, nap& try xaa' talc rpayfj,
nap' °Eariat St °Iatpov, nap& St `Pwatotg Aavo6fIcov, rcapec St l'ot9otg Aoi)-
5 vaptv rcpocrayopsuogevov xetgOvog rcriyvuiltvou, Kat Etc X18651 avwcurciav tcs-
4t6raptvric Tfic pa? axfjc Tot, Ot14poo cpixrecoc, cbg olav TE cptpecv trctrropeuogtvow
rroXetttcov, Kat repog Ta 'Powdow, 'IA,Xtipta TE xat Op4xeta p.tpri Stacpottetwtow
rail8og.
11,109 (PG, XXXVIII, col. 984). 'Ev Tr gO)Tgpct rspgavict -Kai v Tt (WW-
1° Tgpg Eaplcatict )(at Ev Exu9ig xat ntio-t by wig toyrucoic At peat Tot, llovrou Eave-
my, obx °Toy TE ebpstv xo?Aul3ccrn)v ij adarnv li c.oypec(pov, oUx apxtttxtova,
pi) Towaax6v, obx 67coxpla-fiv notrwerrcov, cb; nap' fatty.
www.dacoromanica.ro
LVII. PSEUDO-CAESARIOS
Sub numele acesta este cunoscuta In literature de specialitate o lucrare

pe care primii ei editori au atribuit-o In mod gresit medicului gi naturalistului
Caesarios din Nazianz, fratele celebrului teologiGrigore din Nazianz, din sec-
al IV-lea. Este vorba despre patru dialoguri, In care se Incearca o punere de
acord a teologiei crestine cu datele stiintelor naturii $i unde Caesarios apare numai
ca principalul interlocutor, fapt care a dus la o gresitA atribuire a patemitAtii
lucrarii.
Datarea acestui izvor, foarte important pentru regiunile noastre, nu s-a
putut face cu prea multa precizie. In once caz, avem de-a face cu o lucrare
tfrzie din prima jumAtate a sec. al VI-lea, probabil din timpul invaziilor slave
In Balcani, care au avut loc mai ales Intre anii 530-560. Pentru discutia patcrni-
tAtii si a datei se va consulta cu folos studiul lui Ivan Dujcev, Le ten:yip:age du.
Pseudo- Ctsaire sur les Slaves, Slavia antiqua", VI, 1959, p. 100-108.
Editia folosit5: PG, XXXVIII, col. 851-1190, Paris 1862.
INTREBARI BSI RASPUNSURI
I, 68 (PG, XXXVIII, col. 936). Prive§te 1 la ... unul singur din cele patru
fluvii care curg din izvorul ce se afla in paradis 2, si anume cel numit Fison
de scriptura noastra 3, Istru de eleni, Danubius de romani, Dunavis 4 de goti.
Inghetind in timpul iernii, natura moale a apei se face tare ca piatra, fiind in 5.
stare &á suporte duFnanii 5 care trec peste ea §i se indreapta din toate partile,
in numar mare, spre tinuturile romanilor, ilirilor si tracilor.
II, 109 (PG, XXXVIII, col. 984). in Germania exterioara, in Sarmatia
superioara, in Scitia §i la toate neamurile din tinuturile cele mai din afara
ale Pontului s nu poti gasi nici un camatar, sculptor sau pictor, nici vreun arhi-
tect, profesor de muzica sau recitator de poeme, ca pe la not 7. 10
1 Autorul face o comparatie Intre bolta cereasc5. ci un rfu bighetat.

1 V. Biblia, Genera, II, 8-14.
3 AdicA dupl Biblie.
4 Pentru numele Dungrii v. articolele lui K. M011enhoff, Archiv far slay. Phil.", I, 1876,
p. 290-298 $i M. Forster Zeitschrift ftir slay. Phil.", I, 1924, p. 1-24.
5 Invadatorii de la nordul Dun5.rii (bulgari, huni, slavi).
AdicA In tinuturile care n-au fAcut parte din Imperiul roman.
In lumea greco-romans.
www.dacoromanica.ro
484 PSEUDO-CAESARIOS
II, 110 (PG, XXXVIII, col. 985-986). 118g St ot gv Ba0uX65vt Snot S'tiv
ytworrat, 'El iltatyagig. ..rav opaipcov napowobcrt; nOc S'Iv Woo? tp.fipact &nag
ot ExXauivot Kat 4:1)tacovItat, ot xat Aavoi)13tot npocrayopgoopevot, ot ptv yuvat-
xottaatociopotlatv liStan, Stet to icenkripolaaat TOO yeauxtog, pay Sixriv toi)g
5 onottt3oog Tats natpatc Inapdttorreg ot St Kai tins vopipic Kat aStafiA.ftrou
xpecoflopiag antxovrat; Kat at ptv bnetpxooatv abadcSgtg, ainOvopot, avnygp6-
VEUTOt, cruvexthg avatpoDvteg, crovgaatOpevot ij SuvoSei)ovreg, Tay crpoiv ityelt6va
xat dpxovta, eaeonexag Kat Tag evSpligoug mittag Kat povtoOg go-3iorcgc, lad
'r Ximccov &pull olptic npo6KaXo6pevot ot St xat aSSivpaytag antxorrat, xat
io ,r45 Toxemt bnotattOgsvot Kat Oncixovug;
11, 112 (PG, XXXVIII, col. 993). Ot gv AsOxii tij vfiatp Tay "Ixaxov 'Axillta
<agp000-tv>.
111,144 (PG, XXXVIII, col. 1093). Kai 5voga t gvt Osto-aCov. 06tog St
Tint Mato/clay, gnat, lad tfiv 'IvStelv napoSgi)ow, rayyng nap' dray npocsayo-
15 pgi)etat nap& St °E?Aricrtv latpog xat '1v86; notag6g naps St 'IXkuptotg Kai
Ttntavorg totg napotxotg to0 latpou, Aavoi)Prig nap& St cotaotg Aouvai3ttg.
www.dacoromanica.ro
PSEUDO- CAESARIOS 485
II, 110 (PG, XXXVIII, col. 985-986). Cum 8 (se face ca) cei din Babi-
lon, oriunde s-ar gasi , fac casatorie nelegiuita cu cei de-un singe cu ei? Cum
(se face ca) dintre sclavini 9 ,si fisonitil° numiti si danubieni, care traiesc in
aka parte (a lumii), unii maninca cu placere mamelele femeilor, deoarece s-au
umplut cu lapte, iar pe copiii alaptati ii lovesc cu violenta de pietre, ca pe 5
niste sobolani, in timp ce ceilalti se abtin si de la consumul legitim si nevi-
novat al carnii? Unii sint mindri, independenti, nu suporta conducatori,
omorindu-1 adesea cind stau la masa cu el sau 11 insotesc in calatorie. Ei ma-
ninca vulpi, pisici salbatice si mistreti si se striga intre ei urlind ca lupii. Pe
cind ceilalti se stapinesc de a fi lacomi la mincare si se supun primului om care 10
se nimereste a fi conducatorul sau seful lor, dindu-i ascultare.
II, 112 (PG, XXXVIII, col. 993). Cei din insula Leuce (il venereaza) pe
Ahile Icachos 11%
III, 144 (PG, XXXVIII, col. 1093). Iar numele unuia (din fluvii) este
Fison. Acesta, spune el 12, trecind pe linga Etiopia si India, este numit de 15.
ei Ganges, iar de eleni Istros si Indos; de illyri si de riveranii care locuiesc

linga Istru, Danuvis; iar de goti, Dunautis 13.
8 Vorbind despre caracterul deosebit al legilor din diferitele regiuni ale lumii, autorul se
inspira din Liber legum regionum, lucrare atribuitA scriitorului sirian Bordesan din Edessa, dar
scrisl In realitate mai thziu de catre unul din devil lui Bordesan, Intre anii 154-222.
9 V. articolul citat mai sus al lui Ivan Dujcev, unde tot pasajul este analizat pc larg, cu
indicarea Intregii literaturi a problemei.
10 Numiti astfel dup5. una din denumirile Dunarii In evul media. Identificarea acestei
populatii cu antii, propusa de Ivan Dujcev, nu pare prea convingatoare din cauza caracterelor
cu totul deosebite atribuite ei de autor, In pozitie cu sclavinii. Antii se asemanau foarte mult
cu sclavini, fiind tot un grup de triburi slave.
11 Yn locul acestui epitet cu totul de nehateles al lui Ahile editorul propune lectiunea
Itchcalcov Dar nici aceasta nu este mai fericitA.
Adica autorul care vorbeste despre cele patru fluvii.
n Probabil o transcriere gresit'd a lui Aoiwaiitg (pentru Dunavis)
www.dacoromanica.ro
LVIII. IIETPOY
IZTOPIAI
4. °Ott AextPalog 6 ealav paaacbg gnexripuicthsto npog Aopettav6v,

aiptivriv birtcrxvoUggvog. IT' 06 Enslave Aountavog CootIcricov ttEta noAllig Su-
5 vattgcog onep ga4thv 6 AcKtI3aXog gnetnye npag ainav npcaOgiav agatc by x? goa-
ago), Xtyow thg, gt sotto EKaatOg `13(.011aiCOV Suo (5130X0i)g ACKEPACp KdaTOU
Ecoug TeXetv, gtpliviv Wpbs ainoV Ti3E63C11. et St TOOT° aOtTO, ItOX,E111CrEtV -Kat
ugyeaa akotg npocrcptvgcsaat xatca [Exc. de legat., p. 24, Par. 122-123
Niebuhr].
10 5. °Ott Agictfkaog npag Tpcactvov npgo-Ostg gnetuve nampopoug oStot yap
gicrt nap' aincitg of Tttueotepot. npkgpov yap icotttrag gnE11716V, EinEXECYTOODg
Solcothmag nap' ainok givat. gxelvot St gA,36vreg gni 'rob Tpatavoti gpptvav ice
to onXa Kai Tag xatpag ontaagv Sfio-avteg N atxuaVotow to et gStovto To° Tpaia-
votS gig Xoyoug 1X3gtv &Kg Vacs.
IS °Ott 7COAV 6 AgIctI3aXog npecrOglav gnettlys ape; Tpatavev TM, napOmov
avamoxiiv icoutcrOggvog. ntaxvetto St to to 4510.a 7CaVta Kat to ttrixavfigata
napaStSavat tb TpaiavO Kai Tobc graavonotoiy; tong `Pcogaioug 'wng nap' ctin@
ovtag xai 'robs aircog6Xoug icat to gpillata netv-ca ocra icatemceimaav ica3atpdv,
napaxawdv St -Kai tfig fiv txpanicsav 6 Tpatavog, xat robs gxpobc airrotS
20 ice T6v `Pcogattov obcgioug exapoin votgetv, Kat atyrottoXoug µij brcoSaxecraat,
tuiSt atpattavcip `Pa4tattov Exstv gyp); tautob npoogSt4ato ogv Thy npgatistav
6 Tpataveg gni tairratc tcag auvafpcatc. 6 St Agicti3aXog to bit) ct gpptvgv gni
atyrot1 -Kat etc TO ytiv necrthv npoo-Eximnue, Kat gig Teogliv nptal3gtg Enettlys,
xai autos 6gota)g Tag xetpag gSTICTUV cbg by atxuaVotow Ta4gt [Exc. de legat.,
25 p. 24 Par., 123 Niebuhr]
www.dacoromanica.ro
LVIII. PETRUS PATRICIUS
Petrus s-a ngscut la Tesalonic cltre anul 500 si a murit In 565. A fost tri-
mis de Imparatul Iustinian cu diferite solii In Italia, Persia si alte regiuni si a primit
In anul 538 titlul de magister officiorum, iar In anul 550 pe cel de patricius, sub
care a ramas cunoscut plug azi. A scris o lucrare istoria din care s-au pastrat
numai fragmente.
Editia folositg: L. Dindorf, HGM, I, p. 425-437.
I STORII
4. Decebal, regale dacilor, a trimis 1 o solie la Domitian, promitind pace.

In urma acestui fapt, Domitian 1-a trimis pe Fuscus cu armata multa.". Cind a
auzit de aceasta, Decebal a trimis din nou o solie la el pentru a-i spune in M-
ale de joc ca daca primeste ca fiecare roman sa plateasca anual lui Decebal 5
cite doi oboli, atunci face pace cu el; iar daca nu primeste, va porni cu razboi
si le va pricinui mari necazuri. [Extrase din Soliile, p. 24, Par., 122-123,
Niebuhr].
5. Decebal a trimis la Traian soli 2 care purtau pi/eum , caci acestia au
la ei mai multa trecere. Mai inainte ii trimisese soli cu plate, care sint socotiti 10
oameni de rind. Aceia au venit in fata lui Traian, au aruncat armele, si-au im-
preunat miinile 1a spate in felul prizonierilor de razboi si 1-au rugat pe Traian
sä inceapa tratative cu Decebal.
Decebal a trimis iarasi o solie la Traian pentru a-si usura printr-un armis-
titiu greutatile in care se zbatea. Ii fagaduia sa-i predea lui Traian toate ar- 15
male si masinile de razboi, pe romanii, mesteri de masini, care se aflau la el
si pe dezertori, sa distruga toate intariturile pe care le construise, sa cedeze
teritoriul pe care-1 ocupase Traian, sa considere pa dusmanii acestuia si ai ro-
manilor ca pe dusmanii sai proprii, sa nu primeasca pe dezertori si sa nu tina
pe linger sine nici un soldat roman. Cu aceste conditii Traian a primit solia 3. 20
Decebal a aruncat armele in fata sa, a cazut la pamint si i s-a inchinat, apoi
a trimis soli la Roma. Acestia si-au impreunat de asemenea miinile la spate,
in felul prizonierilor de razboi. [Extrase din Solille, p. 24, Par. 123, Niebuhr].
1 In anul 86 e.n.
2 In anul 102 e.n.
8 Pentru pacea Incheiat5 cf. si Dio Cassius, LXVIII, 8,3 (IR, p. 689-691).
www.dacoromanica.ro
488 PETRUS PATRICIUS
8. °Ott Kapnot To Eavog cpaovothrrEg Toil xaa' EKCECYTOV IN/lean& Taeougt-

vow toil roTaatg Enettwav TcpOg Ioiatov MI-IN/411ov npsaf3siav ilsTa bnempaviag
euratToGrrEg xpfigaTa oi5Tog St Sobt AN/ Mualag, lad mita' EK6CYTTIV filitPCEV Tom
aTpaTov ty1)1.w4c, Kai Tcpogaathv Trjv 6nspricpaviav abT6v Ent no2aetg fip,tpag
5 obi( ISttaTo abToi)g, StSobg autoTs 6SELaV 6ptiv tons aTpaTteoTag yup,v4oRtvoug..
Kat Iva TO napEXICUCTI16) ICCIZEA.01, &ACTA/ to cppovfmaTa, Icaataccg Ent PflltaToc
byriX,o6 Kai vrapacrTficrag Tobg ItsytaToug To0 aTpaToirtSot) ISttaTo abTo6g, wriStva
XoTov airrio'v noto4tevog, ea k' Iv TO 1.1tacp XsycivTow airECOV rely itpsafletav cmN/ExAg
t Ttpotg StatysTo, be Srj 62a.a TwleoTspa irpoiyi.taTa ExCOV" of St vreptSssig ysvop.evot
10 obStv 617.o ElpflKaatV, Et p.f Ott 08ta Ti ot rotam toacErna xpfigaTct nap' blictw
Xagrivouat xat fatsig oi) kait13avollsv;» 6 St slimy Ott «ainoxpriTcop 7co2a.Cov
xprgtecTcov xOptog tatt -Kat toil Seogtvotg abTob xapiCsTat.» of St Infiyayov Ott
«Kat tjitac txt To) sic tour Ssogtvoug Kai SOTc» fultv TOCIaTa, risk yap xpeiTTovEg
Excivcov Icrptv». Kat y6,64-ac 6 Mrivexpaog sins, «Kai =pi To6Tcov KIN/Co-at
15 St °pat T45 abToxpecTopt- watt p.sTet Ttaaapag wrivag SaTs sic TovS6 TON/ Tonov Kat
XagaysTs avroxptatv». Kat p.ETXasN/ Ixsi, xat itaktv tout crTpaTteoTag Iy6p.v4s
wat AXaov ot Karcot tisTO Tobg Ttacvapag glivag Kai TO 61.totov arkta notfio-ag
abTotg Lttpav s6pEN/ Ovat3oXiiv Tptoiv wriviOv. Kat neatv sic ETspov aTpaTensSov
ISttaTo abTobg ovoicog xat ESomcsv aincag et/cOxptatv oTt «6aov It bnoaxtcrecog
20 obStv bptiv navTEXCbg SiScocrtv 6 i3acrae6g, sI St Star& aupcportiaccog, ana96vTeg
pivate eauTobc Tcpivsig xat sEfialitc &nob- Kat elicOg Eatt crurcporriavat 61.tag».
ot St i.r.sTa ayavaxTflo-scog avexeoprio-av -Kai Ica-at Trjv Toi5 Mrivocpi%ou apriw sic
Tpia ETi thrucvasiaccv fiauxiav Eaxov [Exc. de legat., p. 24-25 Par., 134
126, Niebuhr].
25 12. °Ott 06avScaot ATTriatvTeg Ensi.twav upso-I3siav npOg Abpriktav6v,
itapalcaXavTeg sic siprjvr v. Abprikiavog St etap.tvcog ISttaTo Kat 7caxTe6o-ag
irpag aicoi)g avex6pricrev [Exc. de legat., p. 26 Par., 126 Niebuhr].
www.dacoromanica.ro
PETRUS PATRICIUS 489
8. Carpii ii invidiau pe goti pentru ca primeau in fiecare an un tribut de

la romani. Ei au trimis 4 o solie la Iulius Menophilus 6 Si i-au cerut cu ingim-
fare bath. Acesta era comandant in Moesia i in fiecare zi 10 instruia armata.
Aflind de ingimfarea lor, nu i-a primit decit dup5. mai multe zile, dindu-le pri-
lejul sa vada cum i i faceau soldatii instructia. $i pentru a le fringe indrazneala 5
din inimi cu taraganeli, el s-a suit pe o tribunes inait5., a apzat in jurul san pe
mai marii ostirii. §i apoi a primit pe carpi, dar nu asculta cuvintele lor, ci in
vreme ce solii isi aratau pasurile, el sta de vorba cu aitii, ca unul care avea
ceva mai bun de facut. Carpii si-au pierdut cumpatul §i n-au spus nimic
altceva decit atit: De ce primesc gotid de la voi atit de multi bath, iar noi 10
nu primim?" El spuse: Imparatul stapinete multe bog5.tii §i se indura de
cei care vin la el cu rugaminti". Ei adaugar5.: S5. ne socoteasc5. Si pe noi In
numarul celor care vin la el cu rug5.minti si sa ne dea i noua la fel, deoarece
noi sintem mai vrednici decit gotii". Menophilus incepu a ride i spuse: Des-
pre lucrurile acestea sint dator sa -1 in0iintez pe imparat. Intoarceti-va dup5. 15
patru luni tot in acest loc i yeti prirni raspunsul". Apoi s-a dus §i-0 instruia
din nou soldatii. Carpii au venit dupa patru luni. El s-a purtat cu ei la fel
ca mai inainte si le-a dat o noua aminare de trei luni. Apoi iarasi i-a primit,
dar in alts tabar5., insa in acela0 chip, Si le-a impart5.0t raspunsul: Imp5.-
ratul nu va d5. nimic decit in urma unei invoieli. Daces aveti nevoie de mari- 20
nimia lui, duceti -va la el, aruncati-va la picioarele lui Si rugati-v5.. Poate se
va arata marinimos fats de voi". Dar ei s-au retras infuriati §i, timp de trei
ani cit a condus Menophilus provincia, au ramas lini0iti 6. [Extrase din Soliile,
p. 24-25, Par., 124-126 Niebuhr].
12. Vandalii au fost 1nfrinti Si au trimis 7 o solie la Aurelian pentru a cere 25
pace. Aurelian i-a primit cu bucurie i s-au invoit, apoi ei s-au indep5xtat.
[Extrase din Soliile, p. 26 Par., 126 Niebuhr].
4 Yn anul 239 e.n.

5 Guvernator roman In Moesia, sub Imparatul Gordian al III-lea intre anii 239-241.
6 De abea In 242 vor invada Moesia §i Tracia (cf. SHA,Gord., 26,11).
9 Yn anul 271 e.n.
www.dacoromanica.ro
LIX. If/ANNOY AYAOY
IIEPI MHNLIN
IV, 132 [IV, 83]...ot reyraot ratat.
IIEPI AIOIHMEIS/N
4... 'AiroWalrog Si; nspi teov Toto6icov ypeapcov Kai 67r6 ICA.auSicp Kaiaapc
5 Tperg fiMoug 699fivai (platy, Opoicog St Icat o-afIvag tooakag Int raiou 'Avviou
Kai <rvatou> 40.101.11.TiOU TOV 67aITCOT <CT) > dyrucpug 18riXoiSto Fedloug to Kai Eau-
popatag TeL Talicticov 8136attv.
6...Etra tfjs tntoi)orig vuxt6g rtup 6vegatx3ri tocratov 65a-cc antvatipaw
'rely ettpa yevtcraca pcot6v. ISTIA.o0-co St apa 6 ptv Sfipog tiravaarricregevog "rit
10 13aat7,E6ovn, 1 St /peg tfj Muairg, otpana Epyov di; Bucatavoti ytvricroilavn
XetPOS (a. 514) autos St p.txpt Taw Tflg noXecog Tetxthv tXacrag nap& pucp6v Aka&
caw Tcpaypataw Icparfloat. icat to Sit ictpag, ofitcog anpotertrig ilapPapcov ytvopt-
vm Ec6Sou, p.txpo0 npofpcato xai toy Paalletav ticthv 'Avacrcao-tog, xai cailka
Si; cruvtihi navta, 6cra v eiSeat Xtyetv aSokccriciag tatty.
www.dacoromanica.ro
LIX. IOANNES LYDOS
S-a nIscut pe la anul 490 in Filadelfia din Lydia, a indeplinit inane functii
oficiale, iar in anul 552 s-a retras din viata politicd §i s-a dedicat apoi activitatii
literare. A murit in anul 565. Discursurile sale §i o Istorie a razboiului cu perFii
s-au pierdut. S-au pastrat trei tratate: Despre Zuni (informatii despre calendarul
roman, despre slrbatori gi alte legende), Despre semne .(tunete, fulgere, meteori,
comete, cutremure §i un mare numar de fapte privind #finta augura15. §i religia
romanilor sau etruscilor), Despre magistraturile statului roman (§tiri despre con-
ducerea politics §i administra$ia la roman). Valoarea acestor tratate const5. in
faptul c5, autorul a utilizat un numAr de lucrari speciale, azi pierdute, §i In felul
acesta a salvat de la uitare o seams. de §tiri importante.
Ediiiiiile folosite: Ioannis Laurentii Lydi Liber de mensibus, edidit Ricardus
Wuensch, Leipzig, 1898; Liber de ostentis et calendaria Graces omnia iterum edidit
Curtius Wachsmuth, Leipzig 1897; De magistratibus populi Romani libri tres,
edidit Ricardus Wuensch, Leipzig, 1903 (Stuttgart, 1967).
DESPRE LUNI
IV, 132 [IV, 83] ... Gotii sint (numiti 0) geti,
DESPRE SEMNELE CERE5TI
4. ... Apuleius, scriind despre astfel de fenomene i, spun ca in timpul

domniei imparatului Claudius au fost vazuti trei sori si tot atitea luni in tim- 5
pul consulilor Gaius Annius si Gnaeus Domitius ; prin aceste semne se arata
de-a dreptul ea galii si sarmatii vor pustii tara romanilor.
6. ... Apoi, in noaptea urmatoare, s-a aprins un foc atit de mare, incit
vazduhul s-a umplut de scintei. Se arata deci ca poporul avea sa se ridice im-
potriva imparatului, iar armata din Moesia avea s5. devina victima miniii 10
lui Vitalianus2; inaintind pins la zidurile orasului, Vitalianus a fost cit p-aci
sa puna stapinire pe putere. Yn cele din urma, avind loc o navalire cumplita
a barbarilor, putin a lipsit ca Anastasios sa renunte de bunavoie la domnie
si s-au intimplat toate relele, incit ar fi prea mult chiar pentru cei care stiu
sa be descrie. 15
1 L. Apuleis din Madaura in Numidia (125 circa 220), probabil in tratatul De mundo,
In care a utilizat lucarile lui Aristotel.
2 Cf. Marc. Com. a. 514.
33 Izvoarele istoriei Romaniel c. 311
www.dacoromanica.ro
492 IOANNES LYDOS
HUI 110AITIKS2N APXSIN
II, 6 (p. 6, 4-7). 11ept tot trcapxou Eicuaiag Kat TOD Tovcrceveavo5 repaitopog
Kat To0 ilaytarpou T8V rnvaaw Kai To13 Kuataitopog, Kai on ob repdiccoc at apxcei
aOtat LItsvoOrIcrav, etax figel.matvae averahancrav (p. 82, 11-86, 8).
III, 8 (p. 6, 14-16). Aea Ti tov Teatagov v5v }Lev laspov, v5v St AavoUpeov
5 cMactivet repoaceyopei)ea3at (p. 120, 7-121,12).
IIEPI APX.QN THE PIIMALQN 110AITEIAE
I,11 (p. 16,9-12). -Eau Sg Kat Etepov ctSog aareiSog Opaxeytkpac, as 7C40-
1111XEIV ot brap latpov obic taxi)ovreg tat T8V ill7ECOV K01401)61: rtapwav aiynjv
IneXot xaXoiScrev, (bad icatag ot Eic1)0ae.
10 1,17 (p. 21, 14-25). 'Ertiariga Se Totg itatpdatv Ann rtatpeKiotg rev
... Kat TcapayatiSae, xetaweg koncotoi, encparcopepupoe,
SiTeXaecEg tleV ijtOt %%cep Meg
Xeuxot Se6Xou, rrepexspiSag Exovteg. waveKag aireag kKetvot Alyouo-e- Toby St
TMODTOUg XvrOvag reapayai)Sag To ickipog olSEv ovoleaCcev. depxcetog Sgeog Xvrcbv
0 napayai)&ng, Iltperaeg Kat Eaupowataeg erciangog, cbg AeoyeveavO tub ke4uco-
15 ?p&p? ciprina
I, 47 (p. 49, 9-13 50,1-4) ... of Tcogatoe fletEpavobc SL Tobc tyyeyri
paKotag Tag ortXoec npowag St robs Tarcetvot5g, orcoiouc Etyat crowl3aivel
was' teas Toby keyogtvoug Tpel3calo6g. oaten S 'cob; Btacrouc 'Appeaveg Iv
'oak /rept 'AX4avapoo npoanyopsucre.
20 II, 10 (p. 65,4-10)...KOWataVTIV011 yap geta, tic Val-1g njv Teownv dertoXe-
rrovrog Kai TON, 61.WeERECOV, &fat toy la-cpov eeppoi)poov, 17d. TfiV Kato) 'Aatav
vfwpcp too Pacrekgon Staarcapetaebv, EKu0.tav µiv Kat Muatav at Toby g
gKeivow
96poug grigt69n To Sigocreov, T6v bretp latpov Oappapcov tuiSeveg avaeata-
pivot) Kancepex6vtaw Tfo, Ebpeonriv
25 11,28 (p. 83,4-25). MET' eKetvov Se louativou v ficroxia (3eo5vtog Kat teriSLv
vilorepov tt tupOvtog 6 [LEVI Tatlace, a80.9eSotSc aiY0) yevOwevog, nifty 6,Te xcyncregov
rtspereoectv tots xoevoic treetyowevog 62%riv TE njv oeppiw tic apxaiag 61y6o)g ava-
rcaXoe'nezvog, repthtov wev getIpe 'rev 26eyowEvov Tfls EKuaiceg iircapxov. (wag
yap av Kat Sul TaVflt(31.icov c5pCov, be ci)Salgeov itev it %Copia To% xpteacrev, iax0pet
30 St Tots Sraotg tart TE vOv -Kat nakat ytyovsv, etiv> repOtog tXcbv aiw AcKEI3akcp
tb ret6v firicratetvcp Tpaiavog 6 rroXi)g icevneKocriag gupeaSag xpuaioo [Xt]tp8v,
SereXacriag SL apyi)pou, IICITC01.14iTOW aVED Kat crece[uctw] nwflg Spay IKPE131-1c6-cow,
(1)%2,6V TE Kat 157aCOV, Kat avSpoTiv waxegorearow biter, irevtliKovue ppeeeSag criw
Totg Ora,otg Tcogateng Etanyaysv, by 6 Kpinov reap& 'r reoXgplp Sticaupicrato
35 auvaSev ceink Kat& wriSLv Tpakevotl reapaxcop8v, reEpecr6aat Tcotectiotg fjSrj
react aqrqvu'40ocrav Trjv popEtay. Kat Saugacrtev obStv, at 7C6EVTa Kat' Ekag
www.dacoromanica.ro
IOANNES LYDOS 493
DESPRE MA GISTRATURI
CAPITOLELE CARTII INTIIA.
II, 6 (p. 6,4-7). Despre prefectul Scitiei si pretorul lui Iustinian, magis-
trul censului si despre cvestor si ca aceste magistraturi n-au fost inventate
atunci intiia oars, ci , fiind neglijate un timp, au fost reluate.
III, 8 (p. 6,14-16). De ce fluviul se numeste cind Istru, cind Danubiu. 5
DESPRE MAGISTRATURILE STATULUI ROMAN.

CAPITOLELE CARTII A TREIA.
I, 11 (p. 16,9-12). Exists si un alt gen de scut mai scurt (italiciiil numesc
parma") ; nestiind sa lupte cu el ca pedestri, cei de peste Istru 11 poarta pe
cai, ca scitii peltele".
I, 17 (p. 21,14-25). Insignele patricienilor sau patricilor erau mantale 10
duble sau hlamide gi paragode, tunici lanceolate, impodobite pe margini
cu o cordea de purpura, albe peste tot, cu periheride, pe care ei le numesc
mineci; astfel de tunici, multimea le numeste paragavde ; paragavda este
totusi o veche tunics, haina distinctive a persilor si sarmatilor, dupe cum a
spus lexicograful Diogenianos 3 ... 15
I, 47 (p. 49,9-13 50,1-4). Romanii numesc veteran pe cei care
au imbatrinit sub arme... si recruti pe cei de jos, cum sint acum cei carora li
se zice tribali; astfel a numit pe bessi Arian 4 in scrierile sale despre Alexandru.
II, 10 (p. 65, 4-10) ... Dupe ce Constantin a Mat Roma in voia soartei,
iar trupele ^.are strajuiau Istrul, printr-un decret al imparatului, au fost dis- 20
persate in Asia-de-Jos, tezaurul public a fost pagubit cu Scitia, Moesia
si tributurile lor, in timp ce barbarii de dincolo de Istru taceau incursiuni in
Europa, fare ca cineva sa le stea impotriva
II, 28 (p. 83,4-25). Dupe aceea Iustin a trait in liniste sj n-a gasit mimic
deosebit ; cel care a urmat dupe aceea si care ii era nepot 5, silindu-se sa pro- 25
cure statului orice lucru folositor si readucind toata stralucirea vechei left-
tisari, mai intii a numit un prefect al Scitiei. Caci fiind un om intelept sj aflind
din carti ca aceasta tars este bogata in averi si puternica in arme si acum si ca
a fost si mai inainte tara pe care mai intii a cucerit-o marele Traian
invingind pe Decebal, regele getilor, si a adus romanilor cinci milioane 30
de libre de our si de doua on pe atitea de argint, afara de cupe si de
obiecte care depasesc limita aricarui pret, de turme, de arme si de peste cinci
sute de mii de barbati foarte razboinici cu arme cu tot, dupe cum a afirmat
Criton, care luase parte la razboi 6 - nevoind sa cedeze intru mimic lui Traian,
a hotarit sa pastreze pentru romani regiunea de la nord, care lepadase jugul 35
cindva. ,Si nu e de mirare ca toate i-au iesit dupe voie, caci nu numai ca a
8 Diogenianos, originar din Heraclea pontica, a trait in prima jumatate a sec. al II-lea
si a compus un dictionar al limbii grecesti, azi pierdut.
4 Flavius Arrianus din Nicomedea (circa 100-170) In Anabasis.
Iustinian.
e Probabil a zecea parte a cifrelor se apropie de realitate (cf. IR, p. 507).
www.dacoromanica.ro
494 IOANNES LYDOS
npofiXacv end) obSe yap TpaTavev rarg Oraotg 14lXo.)cre fieyov, &XV aDrew
Ai5youatov -Et =pi key ebcre13eia Ice rponaw Iterpterritt, Kai Titov Tt KCa0-
icayaaict, Maptcov Se rfj csuvecret icapCoarfaey.
11,29 (p. 84,1-9). II; Eyariv dreCov, npodyet TO1VIN Eicapxov ercerctrw r8v
5 EKuatK8v Suva wow, thpopicrag abrcit dicapxiag wag tag nacr&v tyybg ebnopco-
rarag, KepaariSce Tljv Kaa' Aga; Kbirpov, eine Kbrcpu Sog Kara rev 1.t13&ov rt-
µ.riSsiarig Cv abtfj p.erailaXoDcrav rly Tcpoarlyoplav Kapiav is 8Xriv aby rec.
'Icovicrt vlcrotg- ag aim reXobo-ag Dire tly 7speorry Tf v apew, eOcr.rcep rag aXXce;
arcacsag, auvetSev 6 13ao-tXtog xeoptaasicrag abtfig reXei'v ince <TO. > Etcuaia; Irceep-
10 VI-
III, 31 (p. 119, 22-25 120,1-6) ... Kowataviivog icpcbtog, (a; Eprcpoo-aev
dpryrat, EKUiCILV Ts Kat Muaiav Kai robg C EKENOW epopoug aKow ecrigicocre trio
To.N.taiKly noXtreiav, rag cppoupobcra; Suvattstg 'rely ox3riv rob' 7cpe; Popeav
la-tpou le TO aro) 'Acriav Stet rupavviSog StacrKeSaa-agsvog. ef.toi Se SoKet
15 13paxi) naparpandytt rob crKorcob ITEpt tlg npocrriyopiag rob' norago0 Sta flpa-
%tow threw v0v ply yap 'Iarpov, [vi5v] SC Aavoitfltov ray &trey cDpiaKottsv 6vo-
p.46fievoy. (Lars Selo-et StSacrKcaiag.
III, 32 (p. 120,1-12, 19-25 121,1-12). 'Etc rOv TatrtK6v 6p8v, a Ttc
Kattdig 6petvfl; eivai eprio-tv 6 Kataap ev 1343Xio..) ro) npeoto rl; Kat' abrev
20 ra'1,.) AKFIg leprip.spiSog, tIC gag nriy4.; 8 Ts TIVO; 8 'Cs larpog, obSerepog SC cebrOv
u' rib/ enowupiav apeiyag, Int -Ely adaacso-av gcoadrat- 6 gey yap Tilvog rcacrav
vent FaXattKly pcsoystov Statpexaw... rot; rlg BperravtKilg aabfettrig Ent-
a6pgtat KNocotg. 6 SC larpog tdcaag rev &Savoy T4voy itp0g SOvovta fiXtoy
avaxavoiSvra &nog eta TI)V [ U.)* pepgarat- Kai axpt p.ev Ilavvoviag, fly 'EXkriveg
25 Ilatoviav St' ebepowiav Kai coyly PapPaptcrgob Katvo-copobvreg edam -ay, Kai
Etppiou, trig nakat µCv `Pcogaicov ebSaigovog noXece)g, vbv Se TryrcatS6v, Tliv iSlay
Stao-d4st npoolyopiav- =pi SC rfiv Opcpciav eilo6gevog ano136XXet p.ev nap&
rot; entxcopiotg to Eturpoaaev 5vol.tct, AccvaPtog gercuariasig- oiSto) SC &trey
of OpaKeg Wage:ray, 81.6Tt gni <Ta> 7cpe; apicrov Epri Kai apacriciav avepov auv-
30 yeeplg 6 alp di( -dig DreoKetp.evig r65v bypcIty agetpiag crzeSey Sta. navrog &note-
Xobp.evog cartog abrolg OuvExobc ticopti3piag ancycadcracet votgerat, Actvaptoy
SC rev ve9eXoepopoy IKEIvot Kcaobat icarpicog. Kai raDta gey itspi TOW notaAv
cbg Cv icapetcf3aaet Kara Eapeo[vt]Kev rev Tow.aiow icrropticOv, 8; Two; AtoK2o-i-
ttavey Kai raXiptov rev yCpovta rcepi noticaow Cryrilitatow SteXexarf.
35 III, 33 (p. 121,13-14). Kawaravti'vog oDy E1CllaiaV TE Kai Muaiav Kai rob;
4 abrDSv epopoug, cbg apriv, ardokeese.
III, 40 (p. 128, 5-11). Kowatavrivou, 650-rcep 'deftly, get& TA; Tklic TI)V Teo-
iiriv ancatirevrog Kai reby Suvaftecov, Oaat rev "Icrtpov eeppobpouv, erci TO Kew.°
'Aaiav 11,7190.) rob 13aatXdon Staarcapsto-6v, EicuSiav gev Kai Muaiav Kai 'cob;
40 tt &avow cp6poug griptCoari re Srp.tOcrtoy, TOW brcep lo-rpov PapPdepow wriSeveg
avatatagevou Karatpexoymy trjv EitpCorcriv...
III, 56 (p. 145, 7-13) ... aDatg Xoaporig ... Int rag Eupiag dorpoortran C
x691 ...K6Xxoug Ts Kai rev Kabicao-ov Exuarby Kai rly Opatcry pupicov oacov
3ripiow evoxXo6yrow.
www.dacoromanica.ro
IOANNES LYDOS 495
cautat sä egaleze pe Traian, in arme, dar a intrecut chiar pe August prin pie-
tatea fats de Dumnezeu §i prin modestia moravurilor, pe Titus prin cinste
i pe Marcus prin intelepciune.
II, 29 (p. 84, 1-9). A numit deci, cum spusei, un prefect comandant al
trupelor din. Scitia §i i-a mai dat trei provincii, aproape cele mai bogate din- 5
tre toate: Cerastis, adica Ciprul de acum, care, potrivit legendei, i-a luat alts
denumire de la Cypris 7, care este cinstita in aceasta insula, Caria toata im-
preuna cu insulele ioniene, care pins atunci fusesera sub magistratura cea
mai mare, ca toate celelalte, Si imparatul a voit sa fie separate de aceast a 0
sa le detina prefectul Scitiei 8, 10
III, 31 (p. 119, 22-25 120, 1-6) ... Dupa cum s-a spus mai inainte,
Constantin a pagubit primul, fara voia sa, statul roman cu Scitia, Moesia
i tributurile lor, dispersind prin Asia-de- Jos, de teama unei tiranii, tru-
pele care strajuiau malul de la nord al Istrului. Socotesc de cuviinta ca, in-
departindu-ma putin de la subiect, sa spun citeva cuvinte despre numele flu- 15
viului. Caci gasim acela0 fluviu numit cind Istru cind Danubiu, incit va fi
nevoie de o explicatie.
III, 32 (p. 120, 1-12, 19-25 121, 1-12). Din muntii Retici, despre
care Cezar spune in cartea intlia a memoriilor sale despre Gallia ca apartin
regiunii muntoase a Celtiei, dintr-un singur izvor, Rinul i Istrul curg spre 20
mare, fara s5.-0 schimbe numele niciunul dintre ele. Caci Rinul ... strabatind
...toata regiunea din interior a Galliei ... se varsa in marea Britanica. Istrul
insa, lasind pe fratele sau sa se retraga.' spre soare-apune, el insu0 se intoarce
spre rasarit §i pin5. in Pannonia, pe care grecii au numit-o Paeonia, schimbin-
du-i numele pentru eufonie §i pentru a evita un barbarism, Si pina la Sirmium, 25
odinioara ora. l fericit al romanilor, iar acum al gepizilor, 10 p5.streaza numele
sau propriu, insa cind curge pe linga Tracia i0 pierde la localnici numele
dinainte §i it schimb5. in Danubiu. Tracii 1-au numit ass, pentruca pe linga
muntii de la nord i vintul de la nord-est aerul e aproape totdeauna incarcat
cu nori din cauza umiditatii excesive Si ei it socotesc cauza ploilor continui. 30
Ei numesc Danubiu in limba materna pe aducatorul de nori. Acestea despre
fluvii, ca intr-o digresiune, dupa istoricul roman Samonicus, care a scris
§i inchinat lui Diocletian §i Galerius cel Batrin opera Deosebite intrebeiri9.
III, 33 (p. 121, 13-14). Apnar, cum am spus, Constantin a pierdut
Scitia Si Moesia i veniturile lor. 35
III, 40 (p. 128, 5-11). Dup5. ce Constantin a lasat, cum am spus, Roma
in voia soartei Si trupele care strajuiau Istrul au fost dispersate printr-un de-
cret al impa'ratului in Asia -de -Jos, tezaurul public a pierdut Scitia Si Moe-.
sia §i tributurile lor, pentruca barbarii de peste Istru faceau incursiuni in Eu-
ropa fara ca cineva sa be stea impotriva. 40
III, 56 (p. 145, 7-13). ... Chosroes a navalit iara0 pe nea5teptate in Siria ...,
iar sciti nenumarati, ca n4te fiare turburau pe colchidieni, Caucazul i Tracia.
6 Marcus Aurelius.
7 Afrodita.
8 in anul 536 este creat un quaestor Justinianus exereitus, cu sediul la Odessos
(Varna), care conduces pe 1tng5. cele trei provincii navale §i Scythia Minor impreun5. cu
Moesia II.
8 Aceasta opera an s-a pastrat.
www.dacoromanica.ro
LX. MAGNI AURELII CASSIODORI
CHRONICA
A.U.C. A.p.Chr.
657 46 Asiaticus et Cornelius.
659 Thracia hucusque regnata in provinciam re digitur.
5 744 105 Candidus et Quadratus.
745 His conss. Traianus de Dacis et Scytis triumphavit.
746 106 Commodus et Caerealis.
747 His. conss. Traianus Hiberos Sauromatas... in foedus
accepit.
10 954 252 Gallus et Volusianus.
956 Decius cum filio suo Abritto Thraciae loco a Gothis
occiditur.
971 263 Albinus et Maximus.
972 His conss. Graecia Macedonia Pontus Asia depopulata
15 per Gothos aliasque provincias barbarorum quassavit
inruptio.
981 271 Valerianus et Bassus.
www.dacoromanica.ro
LX. CASSIODORUS
Flavius Magnus Aurelius Cassiodorus s-a nascut In jurul anului 490 si a

trait In Italia la curtea regilor ostrogoti, unde a ocupat cele mai Waite functii de
stat. A fost fecund, scriind numeroase opere teologice si laice. In opera sa major&
intitulata Cronica a consemnat evenimentele mai de seam& Incepind de la facerea
lumii pin& la anul 519. 0 alta opera important& a fost, fad. Indoiala, Istoria goti-
lor, care s-a pierdut, dar a fost folosita de Iordanes. Pe la 540 s-a retras In mama-
stirea Vivarium din Calabria, unde a introdus practica copierii manuscriselor
si a contribuit la pastrarea si transmiterea culturii antice. A murit catre anul 583.
Editia folosita: Magni Aureli Cassiodori Opera, edidit Theodorus Mommsen,
Berlin, 1893-1894 (MGH, AA, 11-12).
CRONICA
Anul Anul
Romei erei noastre
657 46 Asiaticus si Cornelius (consuli).
659 Tracia, pins acum sub regi, e transformata in pro-
vincie romanal.
744 105 Candidus si Quadratus (consuli). 5
745 Sub acesti consuli Traian a triumfat2 asupra da-
cilor si scitilors.
746 106 Commodus si Caerealis (consuli).
747 Sub acesti consuli Traian a primit ca federati4 pe
iberi si sarmati. w
954 252 Gallus si Volusianus (consuli).
956 Decius impreura cu fiul sau sint ucisi5 de goti in
localitatea Abrittus din Tracia.
971 263 Albinus si Maximus (consuli).
972 Sub acesti consuli Grecia, Macedonia, Pontul si 15
Asia au fost pradate° de goti, iar n'avala barbarilor
a zguduit si alte provincii.
981 271 Valerianus7 si Bassus (consuli).
1 Este vorba despre masura luata. in anul 46 de Imparatul Claudius, dupa moartea ulti-
mului rege odrid, Rhoemetalces III.
2 Razboiul a fost Inceput In iunie 105 si terminat In vara lui 106, iar triumful propriu-zis
a fost serbat In anul 107.
2 Probabil bastarni si sarmati, In speta roxolani, cu care romanii au luptat In prima cam-
panie. Cf. $i Eusebius, 194 b.
4 Atunci se pare ca au primit subsidiile care apoi au fost marite de Hadrian, v. HA. Hadr.. 6, 8.
Evenimentul acesta s-a petrecut In realitate In anul 251.
2 In decursul deceniului sapte din sec. al III-lea gotii Impreuna cu alte neamuri germanice
atacasera In repetate Anduri, pe mare si pe uscat, provinciile dunarene si Asia Mica.
4 In realitate Imparatul Aurelian (270-275).
www.dacoromanica.ro
498 CASSIODORUS
982 His conss. Claudius barbaros vastantes repellit et Sirmi

moritur.
1125 377 Gratianus IV et Merobaudes.
1127 Gothi diffunduntur in Thracia.
5 1128 378 Valens VI et Valentinianus II.
1129 His conss. a Gothis in Thracia Valentis trucidatur
exercitus. Ipse quoque imperator incensa domo, ubi
se occultaverat, igne combustus est.
1137 382 Antonius et Siagrius.
10 1138 His conss. Athanaricus rex Gothorum Constantinopolim
venit ibique vitam exegit.
1238 442 Dioscurius et Eudoxius.
1239 His conss. Huth Thracias et Hillyricum saeva populatio-
ne vastarunt.
15 1343 504 Caetheus v.c. cons.
1344 Hoc cons. virtute domini regis Theoderici victis Vul-
garibus Sirmium recepit Italia.
VARIARUM LIBI XII
VIII, 10, 1. Habetis, patres consripti, unde glorioso principi gratiam

20 referre debeatis, quando yraecelso viro To lnin, et nostra affinitate fulgenti,
vestri ordinis contulimus dignitatem... 4. Cuius et coepit aetas adolescere,
tenerique mud in robustam gentis audaciam condurari, ad expeditionem
directus est Sirmiensen, ut quod ab illo Martin viro didicerat verbis in cam-
porum libertate monstraret. Egit de Hunnis inter alios triumphum et eme-
25 ritam laudem primis congressibus auspicatus, neci dedit Bulgares toto orbe
terribiles...
www.dacoromanica.ro
CASSIODORUS 499
982 Sub acqti consuli Claudius alunga pe barbarii de-

983 vastatori §i moare° in Sirmium.
1125 377 Gratianus pentru a patra oara §i Merobaudes (consuli).
1127 Gotii se raspindesc in Tracia.
1128 378 Valens 9 pentru a lseasea oara si Valentinianus 1° pen- 5
tru a doua oara (consuli).
1129 Sub acqti consuli e macel5xita 11 armata lui Valens
in Tracia. Chiar si imp5.ratul a ars in foc, dupa ce
fusese incendiata casa unde se ascunsese.
1137 382 Antonius Si Siagrius (consuli). 10
1138 Sub acqti consuli Atanaric, regele gotilor, a venit
la Constantinopol §i s-a stins din viata acolo12.
1238 442 Dioscurius §i Eudoxius (consuli).
1239 Sub acWi consuli hunii au pustiit13 cu crunta de-
vastare Traciile Si Illyria. 15
1343 504 Caetheus preastralucitulm (consul).
Sub acest consul, prin vitejiile stapinului si rege-
lui nostru Theoderic au fost invinsi bulgarii15 si Ita-
lia a recapatat (ora5u1 Sirmiun16).
SCRIERI VARIATE IN DOUASPREZECE CARTI 20
VIII, 10, 1. Senatori 17, aveti pentru ce arata recunWinta gloriosului

principe 18, cind conferiti demnitatea ordinului vostru prea inaltului barbat
Tolnin 19, stralucit Si prin inrudirea noastra ... 4. Atunci cind virsta lui a in-
ceput sa se maturizeze Si anii fragezi s-au infant pentru cutezanta robusta
&easel neamului sau, el a fost trimis in expeditia impotriva oraplui Sirmium 25
spre a arata in largul cimpurilor de lupta ce a invatat din cuvintele acelui
barbat 20 razboinic. A repurtat printre altii un triumf impotriva hunilor, a
dobindit o lauds meritata din primele intilniri (cu dupnanii) si a ucis pe bul-
garii de care se inspaiminta toe& lumea.
8 De fapt Claudius II i-a Invins pe goti la Naissus, In anul 269, iar moartea a survenit
In primavara lui 270.
9 imparatul Valens (364 378).
10 imparatul Valentinianus (375-392).
11 In celebra b5.t5.1ie de 1Inga Adriariopol.
22 Regele grupului de vizigot,i care se retrasese In Transilvania a fost silit' de adversarii
sai sa se refugieze In imperiu. Incheind un tratat cu Imp5.ratul Theodosius, el vine la Constan-
tinopol la 11 ianuarie 381, uncle moare peste dou5. sAptamlni.
18 In marea invazie a lui Attila, din anii 441-442, hunii au ajuns pin5. la Constantinopol,
cucerind numeroase cetati.
la Titlu purtat de toti senatorii.
28 La sfirsitul sec. V e.n. grupuri de bulgari ajunseserA. In regiunile dungrene, de unde
incep sa faca incursiuni la sud de Dunlre.
16 Trupele ostrogote sub comanda lui Pitzia reocupaserl de la gepizi cetatea Sirmium.
19 Scrisoarea este adresad senatului orasului Roma de catre Athalaric, nepotul lui Teo-
doric cel Mare, dup5, preluarea puterii, spre sfIr§itul anului 525 e.n.
18 Adic5. Teodoric cel Mare.
19 Celebrul general al ostrogotilor fusese numit gef a1 armatei (patricius praesentalis).
10 Aluzie tot la Teodoric cel Mare.
www.dacoromanica.ro
LXI. IS/ANNOY MAAAAA
XPONOITA(PIA
XI, p. 274,22 275,1-2. 'Ercoiricrs SI xai aXXriv Inapxiav dig Toy Advot)13tv
notalt6v, Ijv 6x6Xece Aaxiav Itapanotailiay.
XI, p. 277, 12-14 ... 'Ercoiriac SI 6 autos 13acnXcbg xai ittpav Tot, Aavool3iou
5 natailogl 1711. Ta SuiTtxa lit pi titapxfac Stio. dattvag Ixeacae Aaxiav itpdyrriv
xat Seuttpay.
XII, p. 301, 5-6 ... '0 St autos Abpriktaveg xai. Aaxiav knob-lacy Inapxiav
njv napancyragiav, 7001criov oIaav 'rob Aavouf3iou imago°.
XII, p. 302, 12-15 ... '0 St autos Paaasbcilp6j3og InoXIittiat torg 1-6t9otc
10 ..1-v tc Etptticp xai Iv TO noXsitetv &nay tyaveto ?agog xoaluxec ithyag, xat IA
ebpatyrcov avaXc)tuiraw Icrtacriaaev 6 crrpat6g Kai tiraNwtsc Ecrtpaav ain6v
uv Tgi EtNtio.) Ovta 6vtaut45v v'.
XVI, p. 402, 3-403,3. 'Ent St 'dig aircob flacrileiag Itupetvvritac Btsaktaver;
6 Opp, Sta. irpOtpaaiv Ttva, gnictt, Xtycov Ott Sta 'coin gopto-avtag Intaxorroug.
15 'Kai itapaaPt rrIv °parry Kai Ext)3iav xat MUOiCEV /cog 'OSTiaaa taxi 'AyxtaXou,
txow 1.10' tatnot5 nafj9os 05vvow wal BOaripf.OV. xat ETCCIAJEV 6 autos paztlebs
eyiratiov Toy atparriXarry Oparrig. xat itapetetato ainCto, xat irpoSoaeig nape-
Ximati into ToD aka Bttaktava xat So96vuov xprigataw noXXdiv avt86311 Tor
patotc. Kai StaSsOivrog 'rot, aka `Yirarioo, gad TO 6v Kcovatavrtvoun6kat
20 InavoSov ainto0 npaix4ri arc' ainotS awatriXartic Oparng MptXXog 'IXXopt-
xtaveg. xat eikhog arceXacbv TcapcsI4ato T45 ainCiS Byraktava Kai ouvtxpoucrav,
Kai EirEaav no? of 6 awpwrIptov Taw itepthv. Kai neptysvoiAtvog 6 Ki)ptXXoc
etafiXasv tv 'OSTicra0 tfi 7c6Xtt, xat Stlyev txti", ByraXtavoti avaxcoplicravtoc
Ix TON, EtepOv Ixeivaw Sta S6crecog St xprilifttcov 6t riy6pacrev 6 &nog BttaXtavec
www.dacoromanica.ro
LXI. IOANNES MALALAS
Originar din Antiohia, a trait Intre anii 491-578 §i a compus o Cronia

universalli In optsrezece carti, din care Inceputul si sfirsitul s-au pierdut. Ea cu-
prindea o istorie a lumii de la creatie si pint la sfirsitul domniei lui Iustinian si
era scrisa lntr-o limb& simply si accesibill publicului mare. Ca izvor istoric numai
partea privind istoria contemporana are o valoare documentara. Totusi istoria
lui Malalas s-a bucurat de multa trecere si a servit ca model cronicarilor bizan-
tini pita In sec. al XI-lea, fund tipul cel mai vechi al acestor cronici universale
bizantine".
Editia folosita: Ioannis Malalae Chronographia, ex recensione Ludovici
Dindorfii, Bonn, 1831 (Corpus scriptorwn historiae Byzantinae)
CRONOGRAFIA
XI, p. 274, 22-275, 1-2 ... A mai facut si o alta provincie la fluviul
Dunarea, pe care a numit-o Dacia Parapotamia.
XI, p. 277, 12-15 . ... Ace lasi imparat a facut 0 dincolo de fluviul Du-
nk-ea, in partite occidentale, dou5. provincii, pe care le-a numit Dacia prima 5
0 secunda.
XII, p. 301, 5-6 . ... Ace lasi Aurelianus a creiat provincia Dacia Para-
potamia, care este aproape de fluviul Dunarea.
XII, p. 302, 12-15. ... Ace lasi imparat Probus s-a razboit cu gotii la Sir-
mium. in timpul razboiului sa'u s-a intimplat o mare foamete in toata lumea 10
§i negasindu-se alimente, armata s-a rasculat, (soldatii) 1-au atacat si 1-au
omorit la Sirmium pe cind avea virsta de 50 de ani.
XVI, p. 402,3 403,3. in timpul domniei acestui (imparat) a ajuns tiran
Vitalianus Tracull, pretextind ca vrea sä razbune pe episcopii exilati. A ocupat
Tracia, Scitia si Moesia pin5. la Odessos si Anchialos, avind de partea sa o 15
armata numeroasa de huni si de bulgari. imparatul a trimis (impotriva lui)
pe Hypatios, comandantul armatei din Tracia ; (acesta) s-a luptat cu el si,
fiind tradat, a fost prins de Vitalianus ; apoi, in schimbul unei sume man
de bani, el a fost dat inapoi romanilor. Hypatios a fost inlocuit si dupa ce sa
intors la Constantinopol a fost adus in locul lui comandant al armatei din 20
Tracia Ciril Illyricianul; acesta a pornit imediat si a dat lupta cu Vitalianus ;
s-au batut si au cazut multi din amindou5." partile. Mind invingator, Ciril
s-a dus in orasul Odessos si sedea acolo. Vitalianus s-a retras din partite acelea.
El a cumparat cu bath pe paznicii portilor orasului Odessos, trimitindu-le
1 Cf. Marc. Com., a. 514.
www.dacoromanica.ro
502 IOANNES MALALAS
Tobc ctakrovrag rfig. airrflg '05riaaa noXecog Tag nOprag, ntpmag Sta rtvaw
auyyevthv Tthv airrthv noprapiow xpligara xat rtvag Inctyyaiac 111)03cm-tag St
yevogtvig, eicrfiXag vorrog etc Trjv -081 tacrov noXtv 6 ark. Iitraktavog, Kat
naptkapg Tiw crrparVatriv ()know KOpt2aov xai &easy arOv. Kai ijk0g npat-
5 SeOcav netXtv nificrav Op now Kat Tijv Ei Wormy, Eon oi5 AA.4ev ev Eincatc xai end
Toy gtvgliaouv ngpav Kowaravrtvoun6Xecag, f3ouX6p.evog Kai abrijv Kcovaravrt-
voOnoXtv (3eTv.
XVI, p. 405, 5-9, 16-18 406, 7-8 Kat yiverat gxet i vaogaxia &pay
Tpirov rfig figepag ice gtvirPriaav gaicitvrig 6nO nupag Tgt it ginavra BtraX(a-
10 vOiS To0 Topetvvoo xai Inovriaartaav gig Toy pusev Tots 15615p.ccrog ;1E4' thv gIxov
rOraow -Kat 06vvow Kat ExOStov crrpartanthv crovenotitvow airt5,5... 6 St Btra-
ktavog Ecpeuye vurcag [Leta ,c6v bitoXet(p4tvraw 116T15.5 tK rots, 6SeOcrag gv t VOCE'.
giXta ... 6 St 131.raX,tavOg angX3thv ev 'Ayxtetko? eic etasto gicet fiatagcay.
XVIII, p. 431-433. 'Ev ainth St t4 xpowp ice 6 yario-lov Boanopou frig Tthv
15 Oiivvow ovogart fpthS npoagOpirri TO ufrr f3acragt xai ijX0Ev ev KaWaTaVTL-
vounaet xai g(pcoria01 ovrtva 6 abrOg Pao-116k gSgaro etc cgartagct, xai 710XXa
XaPlaallEVOg air anaucrev ctiyaw etc Thy ISictv xthpav etc re (pOatrrgtv ra `Pm-
pail& icat vjv BOanopov, .fivtiva noktv el-IpaxXiic 6 Ong) lanavtthv Extras xai
Inoiriag auvreXetv `Pcogctiotg gtvri xprituirow 136ag Kat' Erog, SgSamccbg ain't) Tit
20 noXet Svotta Bony (p6pog, amp 'cat auvraetv autrjv extXeuagv... OE Egptic
rthv aircthv 00vvow... Ecr(paav Toy Ofiya -Kat gnoiriaav gtvr' abro0 rev aftrott
aSeX(p6v Moi3ya xai rranatvreg `Po)paiouc flXaov gig Boanopov Kat 46-
veucrav Toitg cpuXetrrovrag rfiv noktv. -Kat gocoOcrag Tara oabrog PacraeOg
gnoirgye xottrira arevthv Tic now1:0k 0aXacrarig, Sv kagocre xaaffactt
25 Iv 'r4 Xeyogtvo,) 'WO etc acre re crrogiov rfig Ilovrou, 'IoAvvriv Toy Ono
bliaTCOV, et7I0 argiXag. ainoVilEtet13010Eiag FOTSLKfI Kat glrEatpetteocse Katet Taw Ca:-
T(bV 0i5vvow 6 airrOg 13acnXebg ntttwag St& Tfig art- llovrucfig 0aXgto-crng nXota
ytgovra o-rpargorthv Kat E4apxov, ogotcog Se Kat Stet rig ntgwag noAlijv 13oftaetav
Kai o-Tparriyev BaSougtplov. Kat gowitaavreg of figtp0apot, Eyuyov, Kat ytyovgv
30 tv eipinro rj Boanopog, 6nO `Progaicov oficoogtvrt.
XVIII, p. 437,19-438,20. 'Ent St TAg aura (3aaagiag SO° arparmot Oiivvcov
Ino0Oimavreg ggra nXijaoog gig Trly ExuOiav xai Trjv Muaiav, ovrog gicet arpant-
Xetrou 'PomIcticav BaSouapioo -Kat lottarivou g4eXagwrcov aunty ward Teav OSvvav,
ice o-ugpokfig ygvogtvitc, tapir] loocrrtvog tv 'r4 noXtputv ice gytvgro ewe
35 aka KowaravrioXog 6 orIA(opevriou arparriXetrig Tfig Mucriag xai AX3ov of
O6vvot npatSgOovreg Eon 'dig op4Krig -teat te?0.6v -Kat' ctimbv 6 arparrOatrrig
KowaravrioXog Kai roStAtic -Kat 6 To0 '12auptica o-TpariXarrig 'AalcoOtt 6 06v-
vog, Sv gSgaco 6 flacsagitg 'Iouartwavog ev gqict) panriagart, Kai gccroXafirt-
Sivrow rthv 06vvow gv TO 710740.), Kat ncalthv e airrthv Itt7rCoVta)V, ant(poyev
40 r9j npatSa rtaaa, xat tytvovro Togatot tntxparto-Tepot, (poveOcravTeg Kai Tobc
Ho ()iliac Kat cbg unoarpecpoucnv, trrivrfiariaav bno gincov OZvvow Kat augDa-
X6vTeg line icOnou, Kat dca&vkcsupot ovrEg of Tcataticav crrparriyot, StSomcav
vthra xai xara5(64avteg of 06vvot laolcguaav (peOyovrag Toitg g4gtpxoug Teo-
palm. -Kat 6 gtv FoSartg anoo-nacrag TO IStov 4lipog Exowe 'rev aolcov ice gEi-
45 XTICIEV, 6 St Kowaravricazg fivtxrt One rots tnnou gni TO ESa(pog Kat 6 'Acncobtt
St croveXigpri icat Xaflovteg Tobc Sbo atxttca.throog., rev gtv IC.(avaravrioXov
dvaoxav, Xa136vreg nap& TOO paaaton `Pcottaiaw vogiagara gOpta, xai avf1X4Ev
www.dacoromanica.ro
IOANNES MALALAS 503
bani si oarecari promisiuni prin intermediul unor rude ale acestor portari.
Savirsindu-se astfel &Llama, Vitalianus a intrat noaptea In orasul Odessos,
a prins pe Ciril, comandantul (armatei) Traciei, si 1-a omorit. Si a mers
pradind iarasi toata Tracia si Europa, ping a ajuns in Sycai si la Anaplus
dincolo de Constantinopol, intentionind sa cucereasca si Constantino- 5
polul.
XVI, p. 405, 5-9; 16-18 406, 7-8. Acolo s-a dat lupta navalg la
ora a treia din zi. Si au fost cuprinse deodata de foc toate corabiile tiranului
Vitalianus si s-au scufundat in adincul apei impreuna cu ostasii goti, huni si
sciti care venisera cu el ... Vitalianus fugi In timpul noptii din Anaplus cu cei 10
care ii ramasasera si strabatu in aceeasi noapte o cale de sasezeci de mile ....
Vitalianus pleca la Anchialos si ramase acolo linistit.
XVIII, p. 431-433. In aceeasi vreme regele hunilor care era In apro-
pierea Bosforului, cu numele Grod, se dadu de partea imparatului. Ei veni
la Constantinopol si fu luminat. Imparatul insusi 1-a primit Intru luminare 15
§i dindu-i multe daruri, 1 a trimis in tara sa ca sä alba grip. de treburile ro-
mane si sa pazeascg Bosforul. Ace't oral 1-a intemeiat Heraclu cel din Hispanii
si a pus sa plateasca romanilor, in loc de bani, boi In fiecare an, Bind si ora-
sului numeie de tribut de boi" (Bosporos), de is tributui pe care 1-a pus sa -1
plateasca .... Preotii acestor hum ... au ucis pe rege si au pus in locul lui pe 20
fratele sau Mugel. Temindu-se de romans, ei s-au dus la Bosfor si au omorit
pe cei care pazeau orasul. Cind a auzit acestea, imparatul a numit comes al
strimtorilor Marii Pontice pe Ioannes, fost consul, 0 trimitindu-1 cu trupe
gotice de ajutor, i-a poruncit sa stea in Hieron, chiar la gura Pontului. Si
a pornit o expeditie impotriva acestor huni insusi imparatul, trimitind pe 25
Marea Ponticg corabii incarcate cu soldati si pe comandant, iar pe uscat
trimise de asemenea multg armata de ajutor si pe generalul Baduarios. Cind
au auzit acestea barbarii au fugit si Bosforul a ramas linistit, locuit de ro-
mani.
XVIII, p. 437,19 438,20. In timpul2 domniei aceluiasi (imparat) doi 30
conducatori ai hunilor au navalit cu o mare armata in Scitia si Moesia; acolo
erau comandanti ai armatei romane Baduarios si Iustin; acestia au mers
impotriva hunilor si dindu-se o batalie, Iustin a fost ucis in lupta. In locul lui
a fost numit comandant al armatei din Moesia Constantiolus, fiul lui Floren-
tius. Hunii au mers pradind regiunile ping in Tracia. impotriva for au iesit 35
comandantul Constantiolus, Godilas si comandantul armatei din Elyria,
Acum hunul, pe care imparatul Iustinian il primise in sfintul botez. Hunii au
fost prinsi la mijloc in lupta si multi din ei au cazut ; toata prada s-a risipit ;
romanii au fost invingatori si an ucis pe cei doi regi". Pe cind se intorceau,
au fost intimpinati de alti huni. Fiind obositi si prea fara puteri, comandantii 40
romani au intors spatele. Hunii au urmarit pe comandantii romani care fugeau
si i-au prins cu laturile. Godilas si-a scos sabia, a taiat latul si a scapat, pe
cind Constantiolus a fost trintit jos de pe cal; si Ascum a fost prins impreuna
cu el. Dupa ce au pus mina pe cei doi captivi, pe Constantiolus 1-au dat Ina-
2 In anul 528.
www.dacoromanica.ro
504 IOANNES MALALAS
EV Kowcnavnvourc6Xst. Toy SE 'Acricobg Toy 06vvov xpatlio-avrEc avexeoprio-av

Ent Thy xthpav auto V ilEth Kat 6,XA.cov noA.X8v atxttaX6ncor -Kai slimly mac Xotnov
ta Opcpcuol titon.
XVIII, p. 450,19-451,15. 'Ent SE Tqg bnatEiag Aexiou npocrePOUn `Pcottaiotg
5 MobvSog 6 to y...yoog T8V rint8OW KaTar51.1EVOg, °tog thv (nlyóg, ttEth 'r iv TEXEDTIW
toz (Stop aka naxpog npog OpaucrsiXav, &ctov aka, yeyoveog, Kai Stijytv ev
TgoEtpplq.). Kai yvobg .roOto 6 15.1) `Peottig 6 ObaA.Ep.Eptax6g 6 Kai OsuSepixog,
nEpAyag npoupayrato Toy ainOv MotSvSov Kat el7IVhE 7Cpag draw µETA Tthv av-
apG)nwv aka xat StEtpuirs npog autbv, avaxcopficrag St MoOvSog an6 Tthp.rig
10 etv.0.8.8v Ent Tay Aavoi)(3tov notap.Ov. Kat nEttwag np6; Toy 13ao-a.Ea louattvtavOv
npEapsuthg torio-Ev ain6v bno Thy (3ao-tAziav autos) yEvEaaat. -Kat EStato ain6v
(TUN/ Totg avapeonotg aino0 notlicrag dna)/ 45TPCITTIAATTIV totS 'IAlupterw Eavoug,
xai anauasv ctin6v Ey T.1 iSig OtparriXacria. Kat xataXa136v.roc aka T.fiv xthpav
To{) 1A.A.upixo0, enENStvav ainO) 06vvot Ravi noAlob Tafiaoug Stacpopow pap136-
15 pcov. xat E4E4.9thv topp.rio-E -Kat' aunty, xai netvtag xatavhAacre. -Kat Emily& npat-
Say E ainthv xat Eva ()Alfa ainthv. -Kat EyavEto Elpfm tv Tij Op 4rri, Kai eK TO6TOD
ToPOg KCETETXE Tex flappapa 9v11.
XVIII, p. 489. Kai TO a&r xpovq) EtafiXasv Ev Kowcrravnvouneam uavog
06vvow napa.4evov Tthv XEyop,Evcov 'Af leEpcov.
20 XVIII, p. 490, 6-12. Mivt gaptio? tvSucculivog enavEo-tio-av of Oi5vvot
Kat of ExA.df3ot Tij 00103 Kat noXEttficravtEg noXXobg antxrEtvav Kai nvag Enpai-
6Euo-ay. TON/ St utov Thixxou aprov Toy EtpatriXatriv -Kat 'ESEpttav pEtCOTEpov
KaXonoSiou enpaISEucrav, Xal3Ovteg ainobg aiximALotoug. Epov SE lob TEixoug
Ko.watavuvounoXEK TOnoug KaTa7161ITCOK6tag, KaKEIZEV EtaEkaorreg xattSpa-
25 tov Ecog Tots ayiou Etpatovixou.
www.dacoromanica.ro
IOANNES MALALAS 505
poi, primind de la imparatul roman zece mu de monezi; acesta s-a inapoiat

la Constantinopol. Pe Ascum hunul 1-au dus inapoi in tara for impreuna cu
multi alti sclavi. Dupa aceea a fost pace in pantile Traciei.
XVIII, p. 450, 19 451,15. In timpul consulatului lui Decius s-a dat
de partea romanilor Mundus,3 care se tragea din neam de gepizi si era fiu de 5
rege. Dupa moartea tatalui sau sedea in Sirmium, la un unchi al sau Traus-
tila. Cind a aflat aceasta regele Romei Valemeriacus, zis si Theuderichus, a
trimis (o scrisoare) ca sa indemne pe Mundus (sa vita la el). Acesta s-a lasat
convins, a venit impreuna cu oamenii sai si a stat la el, luptind pentru Vale-
meriacus, zis si Theuderichus. Apoi Mundus s-a intors din Roma si a venit 10
la fluviul Duna.'rea. A trimis soli la imparatul Iustinian si a cerut sa fie primit
ca supus al imperiului sau. imparatul 1-a primit impreuna cu oamenii sai,
1-a facut comandant al armatei din Illyria si 1-a trimes la comanda sa. Cind
acesta a ocupat regiunea Illyriei 1-au atacat hunii cu o armata numeroasa,
compusa din diferiti barbari. (Mundus) s-a na'pustit asupra for si i-a nimicit 15
pe toti. A trimes (la Constantinopol) chiar si prada luata de la ei si pe un
rege de al lor. Pe urma a fost pace in Tracia si neamurile barbare erau cu-
prinse de teams d-upa aceasta intimplare.
XVIII, p. 489. In aceeasi vreme a venit la Constantinopol un neam de
huni strain, al asa numitilor avari. 20
XVIIII, p. 490, 6-12. In luna martie, indictionul al saptelea, hunii si
slavii au invadat Tracia 4 ; s-au razboit (cu populatiile) si au ucis multi oameni,
iar pe unii i-au pr5,dat. Pe comandantul Sergius, fiul lui Bacchus si pe Ederma,
fiul mai mare al lui Calopodios, i-au pradat si i-au luat sclavi. Gasind sparturi
in zidul Constantinopolului, au intrat pe acolo si au patruns pine: la sfintul 25
Stratonicos.
3 In anul 529.
4 In anul 540.
www.dacoromanica.ro
LXII. THEOPHANIS BYZANTII
FRAGMENTUM
Photii Bibliotheca, 64, p. 26 a, 28-36. -Ott Tit npo; eiSpov tivegov to6
Tavenog Toi3pxot vegovtat, of th?.at Macraayetat xaXoiltvot, ous Ilepo-at
oixeia yXfoo-cn3 Kepi.uximag yam. Kat ainot 8t y TO TOTE SOpa )(at npecrOstg
5 rcpen Paaata 'Iouo-tivov Ecrteaav, Stoptvot trr) breo8tacractt abtev 'rob; 'Mk-
poug. '0 Se Tit SoSpa Xa136v Kat avmpamppovricrtigtvog itItgX,DCTEV etc Tat oixeta.
Tag Se 'A 3a Ocrtepov eXaotlat, Kai IIavvoviav otx4crat Kat etplivrig toxetv
Seoptvotc, Sul Toy Trpo; tobc Totipxoug koyov xai toi; crovafixag 06K ICTTCEiCYCLTO .
www.dacoromanica.ro
LXII. THEOPHANES DIN BIZANT
A compus o lucrare istorica in zece cart,i, care trata evenimentele dintre

anii 566-581. Aceast5. opera a fost scrisa catre sfir§itul sec. al VI-lea. Din ea
s-au pastrat numai citeva fragmente in Biblioteca lui Photius.
EdiVia folosita: Photius, Bibliotheque, tome I (Codices 1-84). Texte etabli
et traduit par Rene Henry, Les Belles t.etres, Paris, 1959.
FRAGMENT
Photii Bibliotheca, 64, p. 26 a, 28-36. In partea de rasarit a Tanaisului

locuiesc turcii, numiti odinioara masageti si carora persii in limba for le zic
chermihioni. Acestia au trimis in acea vreme soli si daruri la imparatul Iustin,
rugindu-1 s5. nu primeasca pe avari. El a luat darurile si, dindu-le la rindul 5
sau dovezi de bunavointa, i-a trimis acasa. Cind au venit mai tirziu avarii si
au cerut sä locuiasca in Pannonia si sa traiasca in pace, n-a ajuns cu ei la nicio
intelegere din pricina cuvintului dat turcilor si a conventiilor incheiate cu ei
34 -- Izvoarele Istoriei Romania c. 311
www.dacoromanica.ro
LXIII. MENANDRI
FRAGMENTA.
3... 'Ent o6v Tata ttSe Axeopet xat of yE al.upi 'rev Zafiepyav 06vvot 7o5ppo
7COU tfig Taiga law liotcpateiag anari21/4.apivot At6yxavov, TrivixaDra louativiavag,
N v45 yap cIxev cbg AXe600vrat Kai aSatc of Kaspiyoupot Siadmovteg Ta 17C1 Oparrig,
5 tyiceittevOc 'TE tjv TO EavS1IxT Tb tali Oiatyo6pcov flyea6vt, avizt TE obSal.v%
napatv6v, npeaPeiag 're alavag ticnti.tmov xat 6.1.Xote 611,cp tpong.) avepeKcev,
thg ay aptoayAncoc ernoXeiteocru ye abrov cbg 'rev ZaclEpriV* IrpOCTET1981 SA tatc
(bg Tay EavSaxov ayyekiatc 6 aircoxpattop k et ye wataymiaotto Toix; Karim-
yo6poug, xat ta 6aa Athata xpfulata IK dig Tovaicov eitticpateiag anOVE11.119EVta
10 ACYCEV T6 Zaflepyili, lizta4fiaetv (.15g aOtov. Kai toivuv 6 EavSaxog, `Po Tatotg yap
bilthSetog Apoaeto eIvat, Pacrael Aafirivev (bs nAcpuicev obx 6o-tov ittv °USA
6XX.cog simpsnec tobc 6tiocp6Xoug eapaviaat dp6riv, µrj ott 6a6yA.coaaoi TE Etat
xai ottoaKrivot tat, Kai egoicit xpt5Svtat atokti Kai Staitu, IDOL' Ott ical o-uyyevetc
ictiv ettpotg Ttai tetaxatat flyegOatv. Sims 5' o6v, 'Iouattvtav Og I.LN yap 6 ta
15 totaSe tyKaeoaktevog, oakum thy ilacov Tok Karptyo6poug thpeXOpzvog oficetov
nothaopat latta, Cog iv jx Exotsv 6tcp exoopevot atvotvto Tobc `Pcopaioug
[Exc. de Iegat.,p. 132-133, Par. 344-345, Niebuhr]
5. °Ott Siatiyophaag 6 13acrae6g, Tot5 tapoi uX,X6you tb ayriVOOV TE xal
PouXeuttx ov TOG (3aatA.Acog btatvtaavtog, itapaxptia Tet Te 361pa 'AcrTen.e, ampac
20 .te xpocr6) Stanenouctl.i.ttvag Kal xkivag la3toic 'LC crripticag Kat E'repa icXetara
www.dacoromanica.ro
LXIII. MENANDER PROTECTOR
Se tragea dintr-o familie din Constantinopol, a studiat dreptul gi a ajuns

avo cat. La Inceputul domniei imparatului Mauricius (582) s-a indreptat spre
activitatea literary, §i a alcatuit o Istorie in care a infat4at evenimentele dintre
anii 558-582, continuind pe Procopius i Agathias. Nu s-a preocupat mult de
forma artistica, dar a prezentat cu destula fidelitate adevarul istoric. Titlul pro-
tector arata ca a trait mai mult timp la curtea imperials. §i In provincie ca malt
functionar militar §i a cunoscut de aproape legaturile oficiale qi tratativele cu
populatiile migratoare. Opera sa e una dintre cele mai valoroase izvoare pentru
istoria Bizantului, cu toate ca. au ramas din ea numai fragmente.
Editia folosita: Excerpta de legationibus, edidit Carolus De Boor, Berlin,
1903, p. 170-221, 442-447.
FRAGMENTE
3 ... Dupa ce lucrurile s-au petrecut in felul acesta §i hunii din jurul lui
Zabergan au fost izgoniti departe de parnintul aflat in stapinirea romanilor,
Iustinian a inceput sa alba banuieli 1 ca hunii cotriguri vor veni din nou sa
pustiasca Tracia. De aceea a cautat sa se sprijine pe Sandilchos, conducatorul 5
hunilor utiguri, §i din clipa aceea nu-1 slabea deloc cu indemnurile, trimitin-
du-i dese solii i folosind tot felul de alte mijloace, spre a-1 atita intr-un fel
oarecare la razboi impotriva lui Zabergan. In soliile care Sandilchos impara-
tul ii punea conditia ca dad. va nirnici in lupta pe cotriguri, ii va trece lui
tributul pe care stapinirea romans fusese mlita pins acum s5.-1 plateasca. lui 10
Zabergan. Iar Sandilchos, cu toate ca ar fi dorit sa fie prieten cu romanii,
a dat de tire imparatului ca nu este lucru sfint §i nici cuviin,cios s5.-0 mace-
lareasca cu desavir§ire tovar4ii de triburi, nu numai pentru faptul ca vorbesc
aceeai limbs §i locuiesc in acelea0 corturi, ca folosesc aceea§i imbracaminte
Si aceea§i hrana, ci §i pentru sä sint de acela§i neam, de§i asculta de alti §efi. 15
Totu0 Justinian daduse aceasta porunca) not vom lua indata call cotriguri-
lor §i-i vom trece in stapinirea noastra, incit sa nu mai alba ce incaleca spre a
pricinui stricaciuni romanilor". [Extr. din Soliile p. 132-133, Par. 344-345,
Niebhur].
5. Dupa ce imparatul rosti o cuvintare, iar sacra adunare lauds intelep- 20
ciunea §i chibzuiala imparatului, trimise indata (delegatilor) darurile, lanturi
impodobite de aur, paturi, haine de matase i foarte multe alte lucruri capabile
1 in anuf 559 (cf. Agathias, V, 11 *i 25).
www.dacoromanica.ro
510 MENANDER PROTECTOR
Ixitak9axaat ola Te 6vTa aX4ovciag avarcXca cppovilltara, npag TOLg xai npca-
Pcuaottevov BaXevttvov, eIg St) okog Ttbv Paatkuabv paxatpotpopow, loaf npou-
TptneTo T6 tpfaov 61.tatxt.tfav Icrayctv `Pavaiotg xai Kara TOW avTuraXow Oral-
ECT9a11., ItuppovtaTaTa, °Tara, npottOcuaapevog 6 pao-aebg cbg ij vt1 6vTeg of
5 'Aflapot ij we flaaktevot EF, al.upotv nept3clat 'Paictiotg T6 auvataov. TOSS St
BaXevTivou Ixekre atpucoatvou xai. Ta Sthpa napaaxogtvou loaf oaa taflativev
6 13ctatXebc Ittinovrog, nptkov 'Lev Icno2t.ettCoario-av Oirrtyapotg, etTa Zetkotg,
Ofwvtx0 TEXT- Kai EaPeipoug St xa8cilov. [Exc. de legat., p. 100 Par,
283-184 Niebuhr]
10 9. °Ott Mg= 'IouaTivtaveg naps 'APapow nptal3eig, Itp' 4:s agicig nepta-
9plactA y jv, 67tot To (051.ov 911aovTat Tag ofxfiastg. Kai 6 !Ay Pao-11E15g, louaTivou
Toil crTparraot aTurelvavT6g of, Iv 600'4 Inotfiaato Eg Triv 'Ekapcov xeopav
KaTOIKICTat TO E4vog, Ev9a np6 'rob 4ixouv of -EXoupot. Scot pa St npoaayopet5sTat
Ilatovia -Kai ET ye 9uatlpeg abTotg tycveTo, xai xaTtveuacv LW 6 Pao1Xe6g Zak'
15 EKETV01. EKUlac 06T1 WOVTO Say ECrtaaat IKTog akfig yap Sfprou9ev to-OTt ItintvTo.
TODTO µEv 06V ob 74305011, E6TE118 St 151.ton 'Iouativog 6 aTparriyag Tobg nptaktg
Eg Ta BDViVTiOV, EifilADag TE tc 13ctaaet, cbg iv aircot Ev xaTorfj EaatvTo ant TcoXE.
Itritkonatimato yap TC6v nptafIcew Eva 6voila Oixouvfµwv Ev anoppflup Tt of
EXcycv 6 Oixouvivew cbg Etepa Stalcy6Revot Ewa, yvcoRaTeEouat, Kai dg 2.6yotg
20 I.1EV Ev 'CU; gal-tam asTpioig xpcbvTat xai cbg TfiV Inteixetav napractTaaaa npopa-
X0VTat TOD 86X.ou, 'r timrs&baat Silaev TO eiwouv cbg Tobg Twaioug, cbg ?iv Taint]
Stancpata)9Ercv Toy 'Io-Tpov, To St ye PouXop.cvov &mtg. Tfig yveowog Exct LT tp co g ,
xai cbg, ei ye SteX9otev Tay noTagov, 8obl,ovTat navaTpaTi. Int9to-9at ToETcov oLv
'IouaTtvog lyvtoaplvow, mutt rb paaact taktiwev cbg av of nptapctg T6v 'Apa-
25 pow krcaactpygtvot (Lcstv Iv BucavTioy TaETI3 yap obx avgatArto S1eX9etv To f5E1:-
9pov, npiv 11 eapcMcrtv of npto-Pctg Iv 45 St Taka Enpao-aev 6 'IouaTivog, obx
1)TTOV naptaxtugcTo 6tta tpuket4ow Tag Sta(iacretg TOG noTatto0- Bovov yap Toy
nptoToaTeativ TOG 9iTtxof5 Kai OiKET11(00 'r TOO 7COTap.Oti alEtV611.1E cpuXata). of St
npto-Petg TOv 'APapow t net ObSgV Tt tiwriaav 1bv1ccp atToEvTeg npOg Pao-atct
30 thpixowco, 58pa &crimp al5vT19cg i)v airrolg nap' ttETof5 sikTp6Tcg, xai 1.1tv oEv
etwrIadilevot Ta tio-a xpcdw, TobTo St -Kai Onkcov <Tafi9og>, apt9Trsav pkv, Opmg
8' oEv louaTivo? Xa9pct IVEKEXCC)CraTO 6 flaatXcbg Tpone? To? Ta 6nXa ettpeXeci9at
naps atpcbv xai otiv 6 aTpaTriy6g Inci ESE ato yc aE9tg InavtovTag ToUg nptapctg,
'arra Taka 17C0i81. EVTEG3EV M:)CCTO 11 SO011EVEla TONACtiCOV TE Kai 'APapcov, fISTI
35 EK nOXX01:5 bir0T1)(1)01.1EVTI, xai pataTa t µri cbg RiTTOV thpEafiVat TObc nptapstg.
auvExtcy-caTa yap Icrliplivcv 6 BM:avec cbg iv Inavt1.9oter T6 IteXETthilcvov St cid-
(pa IntaTailevog 6 flacra,cbg a.X.XoTe dAlcog S1c-ci9et To Tcap6v, Stan EC TO 6a-
atX1.5a natv tyxaktpyittvot elev [Exc. de legat., p. 101 Par., 285-286
Niebuhr]
40 14. °Ott Ent loucrrivou TOG vtoo of tcbv 'Apapcov npgaPsig napeygvovro 4v
1314arrico, Ta 0-vvOri 865pa krivOacvot, &cep rci5 xai' akabg tam 'IouaTtvtaveg
6 np6 Toil pacrilebg ISiSou... [Exc. de legat., p. 101-103, Par. 286-290,
Niebuhr]
24. °On 'AXI3otvog 6 To5v AoyytfletpSow Ithvapxog, a yap atTo,5 arcallyev
45 1i npag -Kovtpoi5vSov antx9cta, OA' Ex navT6g Tp6nou e.6"CO SEW xaTao-Tptwaa9at
www.dacoromanica.ro
MENANDER PROTECTOR 511
s5. inmoaie inimile pline de trufie. Pe linga aceste trimise delegat pe Valenti-
nus, unul dintre spatarii imparatului si-1 ruga.' sa indemne tribul sä se alieze
cu romanii si sa se inarmeze impotriva dusmanilor, prevazind cu foarte multa
intelepciune, dup5. parerea mea, ca avarii, fie invingatori, fie invinsi, oricum
aveau sa aduca folos romanilor. Dupa ce sosi acolo, Valentinus preda.' darurile
si spuse cele ce aratase imparatul. Ei pornira c5. razboiu mai intli impotriva
utigurilor, apoi impotriva zalilor, un trib hunic, si nimicira pe sabiri. [Extras
din Soliile, p. 100, Par. 283-284, Niebuhr].
9. Iustinian a primit pe solii avarilor 2, care cereau ingaduinta sä vada
pamintul, unde tribul for urma sa-si aleaga loc pentru locuinte. La sfatul 11)
generalului sau Iustinus, imparatul si-a pus in gind sä alieze acest neam in ti-
nutul herulilor, adica acolo unde locuisera herulii (el se numeste a doua Panno-
nie) ; iar dac5. le-ar fi pe plat, imparatul le-ar ingadui. Dar ei spuneau ca nu
pot p5.rasi Scitia si lasau sä se Inteleaga el in mult la ace asta tara. Convor-
birea n-a putut propasi, iar intre timp comandantul Iustinus a trimis soli la 15
Bizant si a aratat imparatului ca ar face bine sa-i opreascs acolo, in in.chisoare
pentru o bucata de vreme. Caci el s-a imprietEnit cu unul din soli, anume cu
Oicunimon si acesta i-a marturisit in taina ca avarii una vorbesc si alta au in
minte, ca folosesc cuvinte cit mai cumpanite spre a-si masca viclenia si capata
bunavointa romanilor, macar ping trec Istrul, dar ca de fapt au alte ginduri, 20'
iar dupa ce vor trece fluviul, vor porni la razboi impreuna cu toata armata
lor. Cin.d a aflat aceste stiri, Iustinus a dat de veste imparatului tins
inchisi la Bizant pe solii avarilor, deoarece acestia nu vor trece fluviul inainte
de a fi sloboziti solii. Yn timp ce facea toate acestea, Iustinus nu inceta deloc
pregatirile pentru a supraveghea trecerile peste riu, caci ii incredintase lui 25.
Bonus, comandantul trupelor mercenare si domestice, paza fluviului. Iar
solii avarilor, v5.'zind el nu dobindesc nimic din ceea ce venisera sa ceara de
la impa'rat, au luat de la el daruri, asa cum be era obiceiul, si-au cumparat cele
de trebuinta, intre altele si arme, si au fost lasati sa se dud.. Dar intre
timp imparatul a trimis in taina porunca lui Iustinus sä be is armele intr-un
chip oarecare, iar comandantul i-a primit pe soli la intoarcere si a indeplinit
toate acestea. De aici s-a iscat duFnanie intre romani si avari, dusmnanie
pricinuita de multe motive, dar mai ales de faptul ca n-au fost sloboziti mai re-
pede solii, deoarece Baian 8 be daduse porunca sa se intoarca cit mai curind.
Dar imparatul stia bine ce ginduri au si de aceea facea fel si chip sa-i tins 35.
inchisi cit mai multa vreme in orasul sau de resedinta [Extr. din Soliile, p.
101 Par. 285-286 Niebuhr].
14. In timpul lui Iustin cel Tinar, solii avarilor venir5. la Bizant, ca sä is
in primire darurile pe care obisnuia sa le dea neamului acestora Iustinian,
imparatul dinaintea lui [Extr. din Soliile, p. 101-103 Par., 286-290 40.
Niebuhr].
24. Alboin, regele longobarzilor, nu inceta &lac dusmania4 impotriva
lui Conimund 5, ci isi facea socoteli ca trebuie ss rastoarne In once chip sta-
2 Yn anul 562. Cf. Agathais, IV, 22 9 Euagrius, V, 1.
3 Hanul avarilor.
In anul 568.
Regele gepizilor.
www.dacoromanica.ro
Tfiv Tthv rtyraiSaw Intxparetav, Takla TOL itptcr43stg t4t1tsgyffsv fill Toy Bafav6v,
tS opatxplav icapatcabthv. itapaysvogtvow St Tthv 7CpEal3ecov, flvTipokouv gi) ICE-
puSetv o-tpdg t5n6 nprai Sow Ta avipcsata nercovaotag, peataTa Kai *Pcutta low
Taw dyav tx3iaTaw 'Aflapoig avggaxoiAmov Toil rftatcrtv. tSiSacricov St, cbg
5 Oil Kara TOaDOTOV irpog rfinatSag Tot/ ireaspov tvappiw000-t Kai' &my Iouativcp
paximovTat, Pacsast TO. TOW 'Afietpcov E3vst tg Tel gaktcrTa Succgsyscrraup ye dvtt,
tsg Trapcoaagsvog Tag 'folic:rut/myth Toff turcpaSatpou arcovSag npag 'A(3apoug
tic noAlofSysysvrititvag Tthv sicaotaw tatEpllac. irpocrstiatiaav St cbg, dye gaOLVTO
Aoyytf3apSotg, aicaragaritot yEvAcrovtai Itthg, Kai thg icatacrtpetpogsvot Ifi-
10 =Sag Tot. TS TeXoirrou aq)thv, ET1, TS gfiv xaf Tff c t Kamm/ icotvij icpatticrouo-t xeopag,
Kat thg ti Exuma TO kotic6v earwig sinigspobai ye tg asi, Kat gtv oLv fl Opt lucri
aim) Eo-Tat siis1cif3aTog, Kai asadig uv ofiSsvi nave.) tic yettovaw opgthgsvot reiv
`Pcogaitov icataSpattoDvtat, icat bg dxpt airroG ye &fruit) ToD Bt4avTiou aacrouo-tv.
Etpacricov St of Taw AoyytiktpSaw irpto-fictg cbg Kai covoicrst Totg 'Af3apotg Tfor
15 npag `Pcogaioug aanaaaci3at paxiy fi yap say ticETVOI, Ttporspficroucrt Kat tic navtog
'mono° Ica3626ofSat Trio 'APapcov Siwagtv, 67rov Kai yflg Tuyxavouatv 5vTeg
[Exc. de legat., p. 110-111 Par. 303-304 Niebuhr]
25. °Ott 6 Beavag Toiig TcbV AoyytPapSow itptafistg Sc agsvog tSoicst Tofrcoug
nepuppoveiv, TUBS f3o6Xeo-aai ys auto; xspSaM6yrepov 4ta4at cbg autoug Ttiv crug-
20 gaxiav, Kat ,t ).Lev T6 µ1i Siivaaaat, it St to Siwacs&at ptv npotaxsto, pi) PouXt-
(swam St. 4uvaciv-ra St dicey arcavta Tponov arcarri; Toig Seoptvotg trctasiaag
ESos ptv icsi4scs9at tuAtg, oinc dAlcog St A TO SsicatrittOptov Tthv TeTpanacov
araivuov, Oaa Trap& AoyytPapSotg Oirfipxsv, ainftca icogfaawro, Kat thg et 1(k-
VOLVTO KaaUICOTVOL, t.110-0 IAN Tfig %stag gotio-tv afrcoi, Tip, St Toiv MI/M(18W
25 Vopav sic 'raspy 6 Sri xai tytveto. Kai exeopouv ffyiratat noksgficrovteg... [Exc.
de legat., p. 111 Par. 304-305 Niebuhr]
27. °Ott 6 Batavog gsta Tao TELX0)1aXiCIV attlIst mac 6141 .r1g stphvrig
Staksxaricrogtvoug Evtot St Tthv v Elpgiw ava TO 1jX113atov Ton Pcaaysiou,
StEct Tth Si Igo? tTbyxavev avcitevov, tni icataaicont Tat/ noXegiaw Kat& TO all -
30 vtiasg tvtCavovtsg, Kai to aitarrup icapaSoicof5vtt; TS Kai .&slogsvot et 7COU enij-
a.uatg Eatat pappapucfb thg icarsvOnaav Toiig Tthv 'Af3apcov ayyatatp6poug .kSti
irpoaforrag, tic glocst T4g atparcob anoratavriatvteg Kai OUnw icaTeyvamcoTeg
to atcptpt; imetogricrav etvat 7EX114iiv 'APaptictiv, tSfOtcoo-Ctv Ts airrixa xat TO
atigetbv ica3st/cov. 6 St Bthvog npa; TOISTO Suaxspavag acuptatspov ECTIVEUaS
35 xatagaaelv TdarPtg yvofig St 6Xiyoug civat Toiig 'Af3apoug Kai Poiasaaai of
titticripuicsiiacta9at, ttticstniffs -Kat aka; "cob; notricrogtvoug Tag tcataXXayag tg
Ta E4a) TOO Teixoug... Tab= Bthvou 8113111<o-cog, e6 Exstv no4s ..rth Batavqi to Ij-
µata tafigave St a63tg «heal) Ta eg 6gatxplav a/cagey& got t3vii ataxi5vogat,
ai.86; Tt µe Exst, cu ye navtli drcpatcrog tv3tvSe dtvaxatplicro, wriStv TL 6vflo-ag
40 timutov, tb; tiv ttfi o6v S6W paariv icsnotixtvat Kai eticspS1 Tilt/ entxsiptiatv,
13paxta got Ttva ntgwats Sthpa Kai yap tv try Exuaict Itspagoasig oiiStv Ott otSv
eicoittaattiv, Kat Tthv aSuvaTow eats xavreDasv 1jKlara 698A,113tVTCE JAC (17E846*
www.dacoromanica.ro
pinirea gepizilor. De aceea el a trimis soli la Baian spre a-1 chema la tovar4ie
de arme. So lii au venit i au Inceput s1-1 roage sä nu treaca cu vederea suferin-
tele pe care le indura din partea gepizilor, mai ales ca romanii, cei mai aprigi
dupiani ai avarilor, s-au aliat cu gepizii. Ei aratau ca nu doresc atit s5. por-
neasca razboi impotriva gepizilor cit sa lupte cu Iustinus, cel mai Inverunat 5
duFnan al avarilor, care n-a tinut seama de Intelegerea facuta mai demult
cu unchiul sau Iustinian §i i-a lipsit pe avari de obi§nuitul lor tribut anual.
Au mai adaugat c5. daca se vor uni cu longobarzii, vor ajunge neinfrinti in
lupte, vor nimici pe gepizi §i vor stapini impreuna bogatiile i pamintul lor.
Ei vor avea de aici Inainte pentru vecie Scitia, §i le va fi deci foarte u§or sa 10
treaca in Tracia, iar din tinuturile megie§e vor p4i fara nici o osteneala pe
pamintul romanilor §i vor ajunge ping la Bizant. So lii longobarzilor au mai
spus el avarii se vor gasi intr-o situatie prielnick daca vor incepe ei mai in-
tii lupta impotriva romanilor, iar daca ceilalti be iau inainte, vor distruge cu
desavir§ire puterea avarilor, oriunde s-ar Intimpla sa fie. [Extr. din Soliile, 15
p. 110-111, Par. 303-304, Niebuhr].
25. Baian, dupa ce primi pe solii longobarzilor, se hotari sa-i trateze cu
dispret, pentru ca astfel sa Incheie alianta cu ei in conditii mai avantajoase.
De aceea zicea uneori ca nu poate (sa incheie alianta), alteori ca poate, dar nu
vrea. tntr -un cuvint, dupa ce folosi tot felul de viclenii impotriva lor, paru in 20
cele din urma ca da ascultare cererilor lor, insa numai cu conditia sa-i dea
indata a zecea parte din toate patrupedele care se aflau la longobarzi i, dac5,
aveau sa fie biruitori, pretindea jum5.tate din prada Si tot tinutul gepizilor.
Aceste conditii furs primite i ei se pregatira de razboi impotriva gepizilor
.... [Extr. din Soliile, p. 111, Par. 304-305, Niebuhr]. 25
27. Dupa asedierea zidurilor, Baian a trimis soli 6 pentru a sta de vorba
cu privire la conditiile de pace. Citiva dintre cei din Sirmium se aflau pe aco-
peri§ul de sus al bah populare i priveau inspre du§mani, ca de obicei. Ei cer-
cetau zarea pins departe §i se uitau clack' nu cumva se isca un atac din partea 30
du§manilor, cind au bagat de seama ca se apropie solii avarilor, insa din pri-
cina lungimii drumului nu deslueau Inca bine rat5.'cirile lor i nici nu-i puteau
recunoWe, dar au ba'nuit ca sint o ceata de avari, au dat numaidecit alarma
§i au facut semne ca vin du§manii. Bonus a avut indoieli In aceasta pri-
vinta i s-a grabit sä afle adevarul in mod mai 15.'murit. Vazind ca avarii sint 35
putini la numar §i ca doresc sa discute conditiile de pace, a trimis ,Si el soli
pentru a sta de vorba In afara zidurilor ... Dup5. ce Bonus a spus aceste cu-
vinte, Baian a socotit ea are dreptate. El a adaugat: Mi-e ruine in fata nea-
murilor care m-au urmat in aceasta tovar5.ie de arme sä ma intorc Inapoi far5.'
nici o isprava i nici un folos pentru mine. Pentru ca sa nu se pars ca m-am 40
ostenit In zadar §i ca In cercarea noastra a fost far5.' ci§tig, trimiteti-mi citeva
daruri neinsemnate. Cad la trecerea mea din Scitia peste fluviu n-am adus ni-
mic cu mine i-mi este cu neputinta s5. plec §i de aici fara sä ma folosesc macar
6 In anul 568.
www.dacoromanica.ro
crecracto>. 136vo Be t4 aTpaTTlyfp xat To tc6atot ye atup' airT6v, .hv St 6Ti rroXecpc
titytaTog fepetig, ESotev e6Xoyov gt'v eh/at TO 7tpoTetv6gevOv. obSt yap rcXetcrta
EpoiasTo KotticraaDat, &XX' 6.xpt Sicricou Ivo; apyuparrotirou Kai OXiyou xpuatou,
En ye Idly Kat attitexoviou ariptKoil rckrjv ISeSieaav of rrepi BOvov iStopoukficrat
5 -Kai obit yveotra Tot, airroxpaTopog dicavTa StarcpatacrSat... Trpo; Ta0Ta aya-
varcfmag 6 BalavOg crtv opiccp firreiXiaev fjv 1.1.6v crTpaTeuva IKrcItuiretv Trjy
`Pcoptaiwv IntSpagoOevov. Kai 61) tot, aTpaTriyotS icaTaSriXov airTO) nerTotriKoTog
oSg IttcrTat µ6v of notetv 6aa tiv SuvficrotTo, etStvat Be cbg of itavuog In' aya30
TON/ aTeAlogavow Eo-Tat 7=j tirtSpoprj, autos Etpri 6Tv «TototToug Irccaplicrco T11 `P00-
10 µaixi cbg et xat autt(kiTi yt crtptat 4avetTcp 06vat, aX)6' 6µoi ye tuj yevtcractt TI.Va
COVaiaallaLV». Kai Sr} rrapercaeOcraTo StKa xataSag Tat/ KouTptyoOpow Xeyo-
!Avow 06vvcov Stal3flvat Toy Ietov noTagov Kai SlOcrat Ta Ira AaXpaTiav, dna;
St tiw micro Tip KaT' draw rari3ut Stekacbv Toy IcrTpov I; Ta 'Cl55V rIptai8COV Stt-
Tptf3ev opta [Exc. de ]egat., p. 111-114 Par., 306-310 Niebuhr].
15 28. °Ott 6 BatavOc 6 T6v 'Atflapcov flysi.tcbv Iv (30024 InotfloaTo 7tpecr[386-
cracr8at Kai irepi critovS6v Xoyoug npoaayayetv. Toy St BtTaXtavov gliTet xpuaiov
of napacrxetv, cbg tiv µrj Xerikacria XpfICSOLTO Kat& St) Toy Tijg IKexetptag Katp6v.
6 St Ioti3oukfiSag, Kai eiX,r196g IK To6'Tt. 'ThlupiSog Ornipxou voi.dottaTa of
getov f1 Oracticouta, 1LapgaXETO tcBataV6) TainTj TOL Kai EMMA'S Toy TapyiTtov
20 6 T6v 'Af3apcov fiyo6gevog, tiw t Kai BtTaXtavov TON/ Ipttrivka, T6 13acrazt Xt-
tovTag bate To Z101.110V of 6V80a1VaL, Kai Ta CSOV11411 Xpfigata, a KouTpiyoupot
xai Otaiyoupot irpOg 'IODOILVLCEVOD gKOtlgOVTO OaalleC0c, 010C 61) abTo6 atupa)
T6 (paw wino.) ica3eX6vTog irpog Tots Kat. 060.81PCC5OV TOV ripLaL8a Ecpacnce
yap Tot; rilircuSa; drravra; att6. avfmetv, ate 8131 ice allot; rcpbc airroiS KCE'Ca-
25 7C041.1113EVTag dtcpucotttvcov Sij o6v T6v Irpto-Pecov xaTa Sij Tijv [3acrtX1Sa Treaty,
7captX36vTaw TE 6; Toy ainoKpaTopa, Ewi 6 TapytTn; «6 paatketl, ramp crTaXetg
61se Tot, 'aoi3 7rat66; rraTfip yap aka; ali36; Batavot tot, Kai' tjtedig SeartoTou
ntirotaa Sij o6v 6; I7ttSettao8ot npoaul.tri5siori; Thy nept TON, ',Tana crTopyijv
TO StSovat Ta tot, TratSoc...» Taka 6 TapyiTrig aetev. &Tap 6 13acraeog «ob
30 npeapeuaktevog fiKetg, cbs gouccv, 6TapyiTct, tietXX.ov gtv o6v ITO; ayvootivTag
tag Texttipt6uaa3at flouXOptevog Tax/ 'A.13apow Tot; Tporcoug... blietg ittv yap
Tay ObaSiriaTov, folstg St Tot); ffpratSct; kid; Too; kotirob; sto-rEpatotgev. PO3-
ttaTot yap 6,vw&av TE Kai It apx.fig acocrpovicstv ITaxangsv To av6TiTov, of) palv
avOitoi 'meg efvat vogiCea3at. aXX,a To Eipiltov lyxetpiacottev f3apl3apotc; obi(
35 apICECSEL yap Op.ty TO Tceptetvat gtxpt &Om xtvetv o6 poOkotvTo `Pcol.tatot. a?J.'
Ipetc, 6 TapytTa, O-ct Stafhlo-sTat laTpov 6 Xayavo;, ETt grjv Kat Tay -Er3pov,
xcd 6Tt Tag Ent Op(tKrig ditoPos1 napaarijastat 7t61.etc. &) X& 7tpoq)91160llatV of
`PCOACEtKOt Suvattetg Kat Tfig IXrciSog afrcav thpatplicrovTat, -Kat gralov Owl. (Irma-
ywyficroucrt Ta 'Apapcov. Kat of 7caucroge3a KaTa136XXovrtg TB xai xstpo6gevot,
40 Eon ?iv ItpuPpiari To flapOctpov. XucrtTekilcret SA `Pcogctiotg avTi Tfjg elpfivrig 6
neaspoc. 'Af3apcov yap Toby vogaScov -TE' xat IrcnX6Saw xaascrTavat cpaoug TfIg
cbs akobc socritsvgicts papicepov, Man TB- Kai cptXicc; brcoiaou Kaaccrc(ourr.;
www.dacoromanica.ro
cit de putin". Comandantul Bonus si cei din jurul sau, printre ei se afla i
preotul suprem al orasului, au socotit ca propunerea este intemeiata, cad
nu dorea altceva decit un disc de argint, putin aur si o manta de matase.
Dar Bonus 7 §i cei din jurul sau se temeau sä is o hotarire proprie fare: sa tins
seams In toate de parerea Imparatului ... La acestea Baian s-a suparat si a 5
amenintat cu juramint ca va trimite armata sä pustiasca pamintul romanilor,
iar comandantul roman i-a spus In mod lamurit ca poate face tot ce-i sta in
putere, dar sa stie ca n-are sa le fie prea bine celor care vor primi porunca sä
dea navala, iar el i-a raspuns: Voi trimite astfel de oameni pe pamintul
roman, incit chiar data vor pieri, nu voi simti pierderi in urma mortii for ". 10
Si Intr-adevar a poruncit ca zece mu de huni, numiti cotriguri, sä treaca riul
Saos si sa pustiasca Dalmatia, iar el lnsusi Impreuna cu toata multimea din
jurul sail a trecut Istrul si s-a Indreptat inspre tinuturile gepizilor. [Extr. din
Soliile, p. 111-114, Par. 306-310, Niebuhr.]
28. Baian, conducatorul avarilor, a hotarit in adunare 8 sa trimita.' soli 15
(la romani) spre a se intelege cu ei in privinta tratatelor. El a cerut lui Vita-
lianus 9 sa-i dea aur pentrr a nu sav1rsi devastari In timpul armistitiului.
Iobulidas 10 a primit de la guvernatorul Illyriei nu mai putin de opt sute de
monede si le-a dat lui Baian. in felul acesta conductatorul avarilor 1-a trimis
pe Targitios si impreuna cu acesta pe Vitalianus ca interpret, sä spun Impa- 20
ratului sa -i dea orasul Sirmium si banii platiti (potrivit in.telegerii) de catre
imparatul Iustinian cutrigurilor si utigurilor, deoarece el (Baian) a distrus
amindoua aceste triburi ; in afara de acestea, s5.-i dea pe gepidul Usdibad 11. Caci
spunea ca toti gepizii au ajuns in stapinirea lui, deoarece i-a infrint In razboi.
Solii au venit in. capitala imperiuiui si s-au infatisat inaintea imparatului, 25
iar Targites a spus: imparate, ma gasesc aici, fund trimis de catre fiul tau,
deoarece tu esti intr-adevar tatal lui Baian, stapinul nostru. Sint incredin-
tat sä fi vei arata bunavointa si dragoste, asa cum se cuvine fats de un fiu ...".
Acestea le-a spus Targites, iar Imparatul a raspuns: Pe cit mi se pare, o
Targites, tu n-ai venit aici sa-ti Indeplinesti misiunea de sol, ci ai de gind 30
sa ne vorbesti despre obiceiurile avarilor, pe care noi nu le cunoastem .... Voi
ne cereti pe Usdibad, iar noi vá cerem pe toti ceilalti gepizi. Caci de mult timp
si de la but inceput noi romanii am socotit ca lipsa de minte poate avea leac,
dar nu credem ca unii oameni sint cu desavirsire lipsiti de minte. Dar este oare
cu putinta. O. dam barbarilor orasul Sirmium ? Nu va puteti denumiri pe ce lume 35
traiti, cleat atunci cind romanii se hotarasc sa punk mina pe arme. imi vei
spune, o Targites, ca hanul va trece Istrul, ba chiar si Irebrul, si ca va pune
stapinire, de la prima loviturkpe orasele din Tracia. Dar fi vor iesi intru intim-
pinare trupele romane, spulberindu-i orice nadejde, si vor pune mina pe ago-
niseala avarilor. Si nu vom inceta sa -1 lovim si se."-1 despuiem pins cind barbarul 40
va parasi gindurile sale trufase, iar pentru romani razboiul va fi mai folosi-
tor decit pacea. Cad cu avarii ratacitori si venetici Iti vine mai greu sa. fii
7 Comandantul roman.
o In anul 568.
o Sol ci interpret, trimis de Iustinus la avari, este aruncat In temnitl.
17 Nobil avar.
11 Un gepid fugit la romani.
www.dacoromanica.ro
xpetaaov ev Totg admtacrt tad obit Talc wuxarg 9gpetv to -cpcthp.cm. itpeg Tabra,
b Tapyrra, xat T64a Kai ITC7C01 xai twpiat Stwcigetg oral:ray gcrmaav N rcapa-
(simpl of.) yap ficruxia TOO ouvoiaovrog cdpereoTepovo. Toccata sin& 6 aoro-
xparov, LLeyaXiyopict to XpficroigEvog icoUfj, TOv 'Apapow thpflfce Toeg irptaPetg...
5 [Exc. de legat., p. 154-156, Par. 385-389, Niebuhr]
33. °Ott aO8tg ot "ADapot irpecrikiav gout lay cbg `Pcogaioug, -Kat =pi 45v
rroaeoctg, Rept Tcbv ctircOv grtpeaPet5ovro. cbg St obStv i/ICIFICOUOV of eP0)11a101,
ot yap loucrfivov rev abroxparopa .peo-tce, re Taeurcdov TOE "Awix gg itpea-
Petav ariX086Tog tuvilpecre Tti3epig3 tad rot; rrepi rev 'Awix rcapao-xe3lvat
10 yilv 'meg `Pwaioug, tva icarou4ecractt ttaXotev ot "Apapot, el ye T8v Trap&
apiary apx6vrcov a.fiylovtat tons italSag opwripatiaovrag ice oLv Tet. TOUISE Tt-
13gptog gafiltrive Dacraet. aka yap TO abroxparopt 01) T1. eSoicet tots npantaat
Taw 'Po3gctfcov Elvat Xuatrekgg pox 6X2i.cog St etpnveOcretv gq)ctaxev, dye Rfi abrou
&Ira ToD 3apow fiyoullavou Xa Pot Tcbv gaiSow rivet; ec ktfipoug. Ttf lepio St
15 obraora t56rcst gyvo.tareus yap (fig, dye rthv nap& ExOgatg etpx6vrcov XrItyovrat
rob; itcd&ag, ota ehceg, floaeuoggvou TOO xayavou to Euvteaetµeva rtapeoacto5at,
ob cruyxcopficretv 1TOT TOV ktripeuevrcov rob; Itargpag. TtPgptog IAN 'mato Se
Onfjpxe yveogig, !kat let St oox ogrcog ISexet (Aka yap Sfircou Kai Ivegate
Tag Tcogaicov orpartapxatg rev reekegov aval3aXXottgvotg, cruX2Luf3arg TE gxpfiro
20 be abrobg Stayopsuo6cratg cbg Stot Tag Papf3apotg evSeixvocrOut on ye Sfprou
°Pcogaiotg obxl. gg TO 613poSiatrov 6 Piog, Wacog St cbg 9aorceXe[tot rt mot Kai
cpeparcovot. gird St Tet tff g gptSog Ivitcct Ica'. 6 7r6A.,egoc irteastro, Ttpgptog galip.rive
Bowe? tv ypamtacrt tpuX64aa8at Tag Staf3daetg to itoragot [Exc. de legat., p.
114-115, Par. 311-312, Niebuhr]
25 47... Kat& St to Tgraprov grog Ttl 3spiou Kowcrravrivou Kctioupog fictaaelag
ev rfj Op(ticij 4uvrivtx4-ri re ExXarliwbv gavog Itexpt ROD XiltaSow gicarev Opatojv
tad 45.)6ka rtoa,a.a Xrficracr 3at [Exc. de legat., p. i24, Par. 320-327, Niebuhr]
48. °Ott 1CCOS4OLLEVTIc Tfjc 'El laSog One EiactOriv6v tad eotavraxecre a?,
AvraXVIA.cov 6.1 licripTriggwov rcbv xtvS0vcov, 6 TtI3gptog obSattOg SOvagtv
30 sitteltaX0V gX0)11 °best repeg Rim/ itcitpav roc& avrticaXow, Alm ye xai rcpeg rcavrag,
o{Ste gfiv olOg to thy 7COMAOlg aquaiv orcavrtgetv TO) ava rob; gc@oug rcagpoug
Tag `Pcottatcov Terpacp8at Suvagetg, rcpeopeberat cbg Baiavev rev fiyegOva T8v
'AI3apow, Tnvucctilaa of Sucrilsw5g gxovra rtpeg `Pcogaioug,Wacog Sg tfj ica3' 4tEig
icokvccia xcdpetv g3aovra Sf 13ev ei)36g tic npootp.low Tfig abrob Ttpepiou Oacrt-
35 Xeiag. raUT13 TOL xat nei3et ye akev Kara Etaa6riv65v apaa&at rcokegov, be tiv
6x6crot rip/ `Pcogatow Srjouat, rot; olicelotg avkkx6gevot xatcorg, dorapicacrat TE
PouX,61.tevot t itarpOct Ta TO tial%ov, rcaboatvro ptv tots Trio sPcogatictjv Xeri%a-
rely, of St =pi 'dig oliceict; rev xlvSuvov avaSgovrat. 'cob Kaicrapog Toivuv Tfiv
TotavSe cbg ctircev arei%avrog npeaftetav, o5rt firteialaev 6 Bcdaveg. tic/Egli:newt
40 S'o5v eni touts? 'Icoavvrig, 6; Sr} tcbv vtto-cov Stilt/us sfiv ?cpylv rrivticaiSra Kai
www.dacoromanica.ro
prieten decit duFnan, iar prietenia for este inelatoare. Mai curind induram
o lovitura data trupurilor, decit sufletelor noastre. De aceea, Targites, not
vom avea totul pregatit, i arcul i caii i zecile de mii de soldati greu inarmati,
cad lin4tea nu ne poate fi mai scumpa decit interesele noastre". Dupa ce a
rostit aceste cuvinte mari i pompoase, imparatul a slobozit pe solii avarilor... s
[Extr. din So liile, p.154-156, Par. 385-389, Niebuhr].
33. Avarii au trimis din nou o solie la romani 12 pentru a sta de vorba cu
privire la acelea0 lucruri pe care le discutasera in repetate rinduri mai inainte,
dar romanii nici n-au avut sa auda de ei, deoarece nu erau pe placul impara-
tului Iustin. In cele din urma solia lui Apsih 13 a fost primita §i s-au Inteles cu 10'
Tiberius ca romanii sa dea avarilor pamint de locuit, cu conditia sa primeasca de
la efii for copii ca ostateci. Tiberius 1-a irWiintat pe imparat despre aceste con-
ditii, dar imparatul a socotit ca ele nu sint de nici un fobs pentru romani
Si a zis ca nu le poate incuviinta decit daca i se dau ca ostateci citiva dintre
copiii conducatorului suprem al avarilor. Tiberius nu judeca de fel, ci se gindea 15'
ca daca romanii vor lua ca ostateci pe copiii efilor sciti, atunci fara indoiala
parintii acestor copii nu vor ingadui ca hanul sa calce in picioare intelegerea
facuta. Deci Tiberius avea aceasta parere, insa imparatul judeca in alt chip i
era suparat pe comandantii romanilor ca nu pomesc la razboi. El be trimitea
scrisori Si ii indemna sa arate barbarilor el romanii nu duc o viata moleOta, 20'
ci sint iubitori de lupt5. §i gata oricind sa Infrunte greutatile razboiului. De-
oarece au ie§it biruitori partizanii vrajbei §i razboiul era pe cale s5. izbucneasca
Tiberius a dat de .tire lui Bonus 14 prin scrisori sa pazeasca trecerile peste fluviu
[Extr. din Soliile, p. 114-115, Par. 311-312, Niebuhr].
47 ... In anul al patrulea al domniei imparatului Tiberius Constanti- 25.
nus 15 s-a adunat in Tracia neamul sclavinilor in numar de aproape o suta." de
mii de oameni Si au pustiit Tracia §i multe alte tinuturi. [Extr. din Soliile,
p. 124, Par. 320-327, Niebuhr].
48. Grecia era pustiita de care sclavini §i de pretutindeni ne amenintau
fel de fel de primejdii, iar Tiberius nu avea la indemina trupe potrivite pentru 20'
lupta, nici macar pentru o parte a dumanilor §i cu atit mai putin impotriva
tuturor, §i apoi nu era in stare sa-i infrunte dintr-o data, deoarece trupele ro-
mane fusesera Indrumate pe frontul de rasarit. De aceea el a trimis soli la
Baian, conducat orul avarilor, care pe atunci Inca nu era suparat pe romani,
ci la inceputul domniei lui Tiberius dorea chiar sa se bucure de dreptul nostru 3
de cetatenie. A§adar imparatul a cautat s5.-1 induplece pe han sa pomeasca
razboi impotriva sclavinilor, pentru ca cei care pustiiau pamintul roman sä
fie atra§i in propriile for suferinte §i, dorind sa dea ajutor celor de acasa, sä fie
siliti sa pung capat pradaciunilor din tinuturile romanilor i sa alunge primej-
dia din preajma celor de un neam cu din§ii. Deci imparatul a trimis la el aceasta 40.
solie, iar Baian s-a lasat induplecat cu uprinta. Cu acest prilej a fost trimis
ca sol Ioannes, care in timpul acela avea in seams conducerea insulelor Si fusese
12 hi anul 570.
" Sef avar sub conducerea lui Baian, trimis In solie la Imparatul Iustin in anul 570.
14 Bonus, comandant roman, aparase orasul Sirmium si pRzise trecerile peste Dun' re
impotriva avarilor si In anul 562, v. fragm. 9.
15 In anii 578-579.
www.dacoromanica.ro
tag 'IX1upi5ag taiwetv gXaxe rceaetc. oirrog icapayevottevog gv rlatovict T1 xthpct,

ttertlyayev is ttiv Tapaiow &nay TS Toy Bctiav6v xai tag -ray 'Ai3apcuv Suvapetc,
tv tat; Sr} Xeyogtvatc eXxeto-t paxpatc to 13apf3aptra Stat Itfletcrag Xfiari- Kai
Xtyetat atupt tag g4fixovra xiXtetSag tiortcuv acupaxotp6pow is tf v `Pcottaicov Sta-
s nopagsuafIvat. gvatvSev aOatc Stet TA; 'IXXuptoiv Stayayetw, elm tg tip/ Exuaav
euptx6iievog, giArcaXtv SteXaelv napa6xe6a6e toy latpov N tat; xaXougtvatc
aptimrp61.tvotg tav year gnetaii St gtrepateoar) tg to me etv-ctxpi) Toth iSethpou,
icapaxpfitta tag TS xallag t veicitucpct -ray Ex? aprivav Kat gCTIVETO -rob; etypo6g,
ijyt tE Kat Upepev &tam, oasvog not> -ray gxelas PapPetpcov aappflaavrog of
10 is xetpac IXaetv, is to Xetata St xai xatripetpl tins Oki; xataneyeuyOrrow-
St 'ray 'APapow KIVTIOlg Kat& EKA,a3nv6v dytyveto > °Ott ye govov t lg to Kai-
crapog gvexa irpedetag xai t4 Poaco-aat tOv Batavov `Pcopatotg grriaat xaptv
ava' by tg ta getXtata gytXotppovert6 ye airrov o Kataap, aXX' Ott ye ain0 Kat
EXa1.0701. 67tfipX0V Iota; an Suatteveiac. EatEas yap cbg ctirrew Aauptvttov xai
15 -rob; ocrot tv to toss gavoug o Tay 'Al 3apow fiyobilsvog, mid; TE brcaro6etv
xeXeirov 'AI 3etpotg tad tg copou anctywyfiv gCTEC!r&ll. avaypetrctouc. Aaupitag St
tad of ye 4bv ain0 iiyegoveg, «Kat tic apa» gtpaaav «oOtog irttpursv avapeurcow
Kat tag tots fiXiou atpetat alatatV, 6g ttjv 1Caa'tag
61T111COOV 7mi:fp:ye-cat Hvatttv;
xpatetv yap fuletc trls Motpiag etaaagev, xai obx Etspot tf5s fitte8anfig- Kai
20 Tata fn.& b./ flepaio), tttxpt noXettoi to (tat -rat 6(pri». °Om; artauaaStaautvow
taw ExXcel3ivav, outs 6XXcog -Kat ot Vipapot 5tettXouv xpthi.tevot geyakriyopiatc-
tha gx. Tatou itpong%artailot -rat 613petc, Kat at fiappapot ta arktipet -re Kat
byreuSri (ppovilltata 'gxetv trio ag ealliXoug avecrOpriaav gptv. xai ot Thaaprivoi
TO cry>thv airrav opyikov obx ()Tot to Orreg gyxaXtvaaat -rob; gxeicse duptyptvoug
25 Tcptafietc avatpaatv, o5g ettpwaev atitket Exnuo-ta yevtcraat Tata Bai:ava. tato
totyapav -rata ExXa(3rivav gni-alga noto6ttevog tK TroXXoO b Bet:wk., Kat
67roxpixptov gxow ohs airrobg to gxaog, xai 6,7 2.tug etaxealow, Ott airrO 67ojxoot
oux gytvovro, piitt ye icp6; ataw Kai to avfixeata nenovatvat, tad aga ittv xaptv
etStvat 13ouXeuevog TO Kaio-apt, aµa -Kat noXuxpfuta-cov reit/ xeupav eOpito-etv
SO ot6gevog, atE ex to?i,otS tfig `Powaicuv 67t6 Elaal3rivav otenopariptvrig>, tfig St
Kat' &nob; ygg irpog gtapou two; netvtcov tavthv °Malta; [Exc. de legat.
Rom., p. 164-165, Par. 404-407, Niebuhr]
63. °Ott Bettye; 6 'ray 'A(36.pcov xayetvog obSetuag eupoplifig i arfwea;
Xa136gsvog, oat tvEuSfj yav tact& `Pcogatow attiav a4teuo-ag 'ma auvadvat,
-35 eala yap -rat xatd toSe ktoicu; to Epog Tapyittov -ape; OctatXtct atsil.ag, eug
to auvtaxatvta xouicratto 'ray xprlitatcov, oy5ofixovta St xtXtaSsc brcfipxov
etc E Tog EKCIMOV vomapirraw, ticet5r) toy TS ISAADV Toptov, Ov 11C T8V xpripatcov
gveiropeticrato, Kat to xpucriov gxCOV tlICEVIKEV a; &new, gretvog avataxurretata
xat papi3apeatata a9vo> irapaX6cmg tag auvafixag, ac 7cp6g Ttl3tptov trig Kai-
40 aapoc gittf3avta t6xrig ababg N etpxatc knotficsato, teat navatpatta xtvijaag acpt-
Kvettat -rata Sr} tem, Zetov notatt6v, p.etai> Ztpttiou noXecug tad Etyyri86vog, -Kat
yetpupav eirexeipet 'rev Pobv, grctf3ouXebow tttv Etpuia ti'j /c6Xet xat napao-tfi-
aacraat ta6tiv 13ouXeluevoy Seto-as St µ2j StaxcuXuaetri 7Cp0g Tay 'Pcuttaicuv -ray
grrupuXattOvtow gv Ityyri56vt teat tfiv tx TroXXo5 tot's xpewou irelpav to Kat Int-
-45 atttriv tv tat; too notago0 vauo-tv girtSktevog, 13ouXopevOg 'CC np6 Tots tfiv 13ouXfiv
www.dacoromanica.ro
rinduit guvernator peste orasele din Illyria. Acesta a sosit in Peonia si a stra-
mutat pe Baian si trupele avarilor in pamintul roman, transportind (peste flu-
viu) multimile barbare in corabii mari. Sa zice ca au trecut pe pamintul roman
aproape saizeci de mii de calareti bine inarmati. De aid i-a dus mai departe
prin tinutul illyrilor si a ajuns iarasi pe pamintul scitilorl5bis. Acolo s-a prega- 5
tit sa-i treaca din nou peste Istru in asa-numitele corAbii cu cirme de jur impre-
jur. Dupa ce a trecut pe malul celalalt al riului, (Baian) a navalit pe neastep-
tate in satele sclavilor, a pustiit ogoarele si a tirit dupa sine sau a rapit tot
ce-a putut, deoarece nici unul dintre barbarii de acolo nu avea indrazneala
sa-i stea impotriva, ci se refugiau in paduri si vagauni. Miscarea aceasta a ava- 10
rilor impotriva sclavinilor s-a iscat nu numai din pricina soliei imparatului si
a dorintei lui Baian de a face pe placul romanilor, drept rasplata pentru buns
vointa aratata fats de el de c5.tre impArat, ci si din motive personale, deoa-
rece Baian era foarte suparat pe sclavini. Conducatorul avarilor a trimis soli la
Daurentios 16 si la celelalte capetenii ale sclavinilor si le-a poruncit sä se puna 15
sub ascultarea avarilor si sa se numere printre cei care le platesc tribut. Iar
Dauritas si sefii din jurul sau au spus: Dar cine-i acest om si la care raze de
soare se incalzeste, de are indrazneala sa vina cu puterea peste noi ? Noi sin-
tern deprinsi sa stapinim pamint strain si nu altii sa stapineasca pamintul
nostril, iar obiceiul acesta va starui in rindurile noastre atit cit vor exista raz- 20
boaie si sabii". Astfel au raspuns sclavinii cu mindrie, iar avarii nu s-au lasat
mai prejos, ci au intrebuintat si ei cuvinte mari si umflate. Din toate acestea
s-au ivit apoi certuri si gilceava, deoarece barbarii sint neinduplecati si tru-
fasi, asa ca.' au ajuns la neintelegeri. Sclavinii nu si-au putut stapini mina si
au ucis solii veniti la dinsii, iar faptul acesta a fost aflat de Baian. Asadar 25
impotriva sclavinilor Baian avea acum un motiv de invinuire pe care it as-
tepta de multa vreme si nu mai era in stare sa-si ascunda mina. Era suparat
ca n-au dat ascultare poruncilor sale si i-au pricinuit o multime de suferinte,
apoi mai voia sa Lea pe placul imparatului si era incredintat ca va gasi in tara
for multe bog5.tii, deoarece tinuturile romanilor fusesera pustiite in multe rin- 30
duri de catre sclavini, pe cind pamintul for nu fusese calcat niciodata de alte
neamuri. [Extr. din Soliile, p. 164-165 Par. 404-407 Niebuhr].
63. Baian, hanul avarilor, n-a mai cautat motive de cearta si nici nu
s-a mai gindit sa-si aleaga prilej de minciuna fats de romani, ci in acelasi
an " 1-a trimis la imparat pe Targitios pentru a ridica tributul rinduit intre 35
ei, In valoare de optzeci de mii monezi pe an. Dup5. ce s-a intors cu tributul
si cu m'arfurile cumparate si i-a adus aur, Baian a rupt deodata, cu nerusi-
nare si ca un barbar, tratatele incheiate cu imparatul Tiberius la inceputul
domniei sale, apoi a pornit cu toata armata si a ajuns la riul Saos, intre ora-
sele Sirmium si Singidunum. Acolo a incercat sa faca un pod si s5. treaca 40
apa, cu gindul sa puna mina pe orasul Sirmium si a-0 aseze armata in preajma
lui. Dar ii era teams sa nu fie impiedicat de c5.tre romanii care stateau de
strap. si Singidunum, mai ales ca stia de mult timp ca ei sint indeminatici
ubis Adica In Dobrogea. De remarcat drumul ocolit :al avarilor de-a lungul malului
drept al DunArii.
16 Daurentios sau Dauritas, unul din conducatroii triburilor slave din stinga Dunarii.
17 In anul 580.
www.dacoromanica.ro
eg T6 cayspav licnsastv TO tyxsiptwa TeXtcbaaaSat, nkota auvaysipag Kara Tfiv

dm Ilavvcoviav sig Toy -IaTpov noX,Xa 13apta, Kai ob xaTa koyov tfig vaunnytxfig
Ttxvtig, Stuog ex T8V IVOVTCOV paxpag o-uprigausvog o-TpaTiloTtSag vai)g, Kai
itollobg N aka% tntl3t13aaag Onki Tag tpeTag Ts, ob Ka Ta xOcrilov aX,I.a pappa-
5 puo55g Ts Kai avcoutfacog Talc x6natg T6TETOVTag T6 fiocop, xtvijaag aapoov Talc
Ts tnarTpiat xaxa Toy noTag6v, -Kai ai)T6g geTa. naarig Tfig 'APapaw aTpaTtEic
is EVJ Sta Tfig Itplitavfig nopsuOgsvog Wimp, napayivsTat Kat& Toy Eetov noTaubv.
StaTaparStvTaw St Taw N Talc neXecn Tairsatg `Pcqtaiaw -Kai TO tyxsiptuta o-uv-
vonadvTcov, 'COD 'T6 /V Ityr186V1. aTpaTtiyo15, Efi Sou ToSvoga, CrTeilaVTOg npeic
10 Toy Xayavov -Kai tnspcoT65vTog 15,Tt Sr} xai 13otaOttevog sipfivig 13spaiag 'cc xai
gyaiag OVV66T(00-Tic airrth TE Kat `Pavaimg npog Toy EaDV acpixsTo noTagov, dila
St XtycivTog be of) neptoveTat ycopofv IntxstpavTog ainoi5 TON, noTapbv, otx
IntTptirovTog &log Tot) abToxpaTopog 06 Ka Ta tROtlaiCOV 'St ILTIXaV6VEVOg /gni
poiasaSat nriyviwat Tfiv ytcpupav, Wag St Kara ExXaf3nvthv xcopetv, xai &a-
15 nepatoillsvog Toy Edov tnif3aivcov Ts tg Tip, `Povaicov atStg -coy "IaTpov Stal3fi-
asa3at tate ainthv, 76.01COV ainth noA.Athv naps Tot) `Pcogaicov ainoxpaTopog eg
rely stapao-tv napaawsuaColievow. Totrco yap Si) -Kai np6Tspov npag xaptv ToG
`Pcoptaiaw paatkkog npgat, -Kai noXkag aintaXeoTcov ituptaSag tic 'dig Tcottaiaw.
yfig XxXapnvotg ScSouXoNitveiv tksuStpag airiatg `Pcovalotg anoSavat vOv St
20 iiPpicsaat ttN EXsys npOg abTthv ob f3ouXotttvcov TO auvTaxStv TivixaGTa Ttkog
naps acpthv was' Elmo-Toy ETog en' abT6v xaTaTtatvat Kai TcptcrPetg St 'Apapcov
aTctXtvTag npOg abiew avriplaSat Sta Taira 're fIKEIN eg TOv Eaov, xai tni Toircq)
nptapetg txtXsuas SttaaSat nap' dna) TOv EfiStov o-TaXnaotttvoug St' aino0
cbc Toy airroxpaTopa, xai aittiaovTag napacncsuacrat -Kara Toy laTpov ainth 'reit
25 nXota StanspatoDaSat utUovTt mad Eiactfirivaiv. otiV6EtV TE EXeysv Exstv t Toi-
wog' Tobg voutc opivoug miaToug naps TE 'ADapOlg Kat ePovaimc Spxoug, cbg
obSsiliav Ma -Kara Tcottainv fj Karol Tfig Etpttiou nOXEcog wrixaveogsvog f3Xecpriv,
tal' ent 'r Ta tSvoug Tthv ExXahvdiv tcpoScp TAN, yecpupav Poi)kotTo nfRacsSat
Ta6Ta ot ntaTa utv outs EfiScp ainth oSTE Tot; tv EtyytiSOvt t5oxst ePailtaiotg
30 [Extr. din Soliile, p. 126 129 Par., 332 336 Niebuhr].
64. -Ott tapticoittvcov Tthv nptaf3scov Tew 'Af3apcov Etc Tfiv pacraiSa, Kai
alTo6vTaiv TOv ainoxpaTopa napaaicsuacsat Tag vatIg Tth Xaysivcp Kai Tfi aTpaTt4
Tthv 'Af3a.pcov eg 'rev lo-Tpov Stako-outvi3 Kara. ExXaf3rivthv, SappotivTa yap
fiSri Toy Xayavov tg Tip, cptAlav Tfiv aino0 Tiw ytcpupav 'T6 tc. 'rev Edov tpriCEcraat
35 noTatiov Kai PoiascrSat robs xotvobg txSpobg aka Ts xai `Paigaicov Daaprivoiig
tiapiwat, Taka anayysadvTcov staiig AN TO Intxsipriga Kai Tfiv Evvotav Tot,
Xayavov Sttyvco acupthg 6 aicoxpaTcop, oSg TO nOXtv TO Eipptov gastv 1300,6-
1.1svog tpygotTo Tip/ ytcpupav anoiccoM50-at 13ouXbusvog Tfiv Tthv avayicalaw Eta-
wolitSfiv, Sitcog Muth Itapaatfia0LTO 'C'I)V n6? IV' 06 yap fiv anoxpeoaag Sanavag
40 eg &it-0 npoanoStItsvog, Tij auvEcYTthai3 np6g 'APapoug sipfivi3 Sappthv. anopthv
St csTpaTtrig, oi3Tt Xtyco npog TO 'APapen, Siivagtv avTtTakogyng, DI' obSt
6Xtyiarrig Skcog Onapxofiang aicth, netvuov Tthv aTpaTtcoTuoliv xai KaXoycov k
Tay Iltpaag n626sp.ov tv 'Apitevia 'CE xai Tfi Oa.° Tthv noTagthv tvricixokrip.tvaiv,
ansnpocsnoteiTo Sflasv cbg ob o-uvvoijo-ag To PotacuStv 'c Xayavcp. tcpacrxe Sr}
45 1306XEciaat LIN -Kai &nag Kara ExXof3tivthv ainobg xavficrat, noX2LA Tfic Pcoucticov
entxpaTeiag Sijoiivraw otx sivat St Tfig tictxstpijascog Toy xatp6v 'APapotg autt-
www.dacoromanica.ro
si priceputi la minuirea cor5.biilor pe fluviu. De aceea, inainte de a-§i da

in vileag planurile, a vrut sa faca o incercare, Si anume, a adunat un numar
mare de corabii grele pe riul Istru, in partea de sus a Pannoniei, Si din ele
a construit corabii mari de razboi, insa nu dupa datele Si pe masura §tiin-
tei navale; apoi a urcat pe aceste corabii soldati inarmati §i visla§i, care lo- 5
veau in apa, cu vislele, nu dupa reguliele navigatiei, ci in neorinduiall, ca
n4te barbari. Strins unite, corabiile s-au pus in mi§care pe riu la vale, iar
el impreuna cu toata armata avarilor a pornit pe jos prin insula Sirmian5,
Si au ajuns la riul Saos. Romanii din aceste orw s-au inspaimintat Si au in-
ceput sa se gindeasc5.1a masuri de aparare. Ei au trimis la han pe comandan- 10
tul oraplui Singidunum (comandantul se numea Sethus) pentru a-1 intreba
ce ginduri are de a se apropie de riul Saos, cind se tie ca intre ei si romani
exists un tratat de pace trainiel Si prieLenie. Totodata el a mai adaugat c5.
romanii nu pot ingadui construirea unui pod peste fluviu far5. invoirea im-
paratului. Hanul a raspuns ca nu face pod pentru a unelti ceva impotriva 15
romanilor, ci pentru a pomi cu razboi impotriva sclavinilor. Iar dupa ce
va trece riul Saos Si va patrunde in teritoriul roman, se va intoarce din nou
peste Istru la ai sai, deoarece pentru trecere va avea la indemina un mare
numar de corabii din partea imparatului romanilor. Lucrul acesta 1-a facut
§i mai inainte de dragul imparatului romanilor, deoarece a pus in libertate 20
§i restituit zeci de mil de prizonieri luati de sclavini de pe teritoriul roman.
Acum, spunea el, are din nou suparari din partea for pentru ea nu vor sa-i
p15.teasca tributul anual §i au rapit pe solii avarilor trimisi de ei. Acestea
sint motivele pentru care vine la riul Saos. De aceea a dat porunca lui Sethus
s5. primeasca pe solii trimi0 la imparat, care cereau pregatreascca co- 25
rabii pentru a trece Istrul impotriva sclavinilor. El a mai adaugat ca este
gata sa jure pe tot ce au mai sfint atit avarii cit §i romanii ca.' nu va pricinui
nicio paguba romanilor si nici oraplui Sirmium, ci vrea numai s5.-0 faca
pod spre a avea loc de trecere impotriva neamului sclavinilor. Toate acestea
nu pareau vrednice de crezare nici lui Sethus insu§i §i nici romanilor din Sin- 30
gidunum. [Extr. din Soliile, p. 126-129, Par. 332-336 Niebuhr)].
64. Solii avarilor au sosit in capita15.18 §i au cerut imparatului sa prega-
teasca corabii pentru hanul §i armata avarilor spre a trece Istrul si pomi
impotriva sclavinilor. Caci hanul se bizuie pe prietenia romanilor, face pod
peste riul Saos §i vrea sa zdrobeasca pe sclavini, du§manii sai §i ai romanilor. 35
Primind aceste §tiri, imparatul a recunoscut numai decit in mod ramurit
indrazneala Si gindurile hanului, ca acesta, voind sa puns mina pe orasul
Sirmium, facea podul cu scopul de a impiedica aprovizionarea cu cele tre-
buitoare, pentru a lua orasul prin foame. Caci imparatul nu avusese grija
s5. aduca.' provizoii indestulatoare, pentru c5. avea incredere in pacea pus5, 40
la cale cu avarii. El nu avea acolo armata destula, nu numai spre a se im-
potrivi puterii avarilor, ci nici cit de putin5., deoarece toate armatele recru-
tate erau ocupate in razboiul impotriva per§ilor in. Armenia §i Mesopotamia,
dar se pref5.cea el nu intelege gindurile hanului. A raspuns ca §i el ar vrea
s5. porneasca razboi impotriva sclavinilor, care au pustiit multe tinuturi 45
romane, dar ca nu este acum un prilej nimerit pentru avari, deoarece turcii
18 In anul 580.
www.dacoromanica.ro
cptpovta, To6piccov fiSri Tcapt Xspcs6va tatpatoneSeolitvcov Kat taxetav ccio-&rio-tv

att65v, ijv TONI latpov Stanepato Acbv, Saoittvcov. axxa zracrxElv yap v6v etvat
xa3..6v airco6g xat bnep[3aXtaaat tfiv Intxeipnatv. dna; St ob noAlo0 tflv xpovou
Stavotav yveoaecraat Toopxow Snot Sfl 'cat t f S tcp6Sou tijv Evotav txotev, Kat
5 taingv SfiXriv notficretv t¢ Xayavq). Tata obx EXaae toy 'A.13apcov 7cpea(3eutilv
tenttriSag irpog to° f3aatMcog augnexXacrutva, -Kai dig toy am!) To6piccov airotc-
npoflaXX6ttevog 9613ov t9getv .?;TC4E tfpg tictvoiag aOto6g E5o4a S'otv 7caiacr8at,
Kai OVVETIS.ETO navtan tittaxfiaetv TO Xayavo fjv St oiitog 6 patata tvayaw
draw act Kai napotp6vcov c toy lona `Pcoptaicov noXegov xat p6tog gtv Sthpa,
10 t pig brctcrxato, Icoaa xoiltaa.gavog tVopiliae T4; 13acraiSog. xat aovtPri Kara
tfiv 'Thloptthv anew Sto8c6ovta pzta TOW irponeillcOvtcov aiyow 'Pe) palm npag
cBv xatatpexovtaw trio X6pav EtclaPrIv6Sv avatps4Avat. ob nakat St Stapagov
liptpat Kat napautixa Etepog AKEV Ix toO Xayavou ataXeig i s tfiv pao-aiSa xpe-
cr13eutlig, EOXaxog tobvop.a... [Exc. de legat., p. 129-131, Par. 336-440, Niebuhr].
15 66. On tict yak futtpag (tvtautobg Niebuhr) rcoXeliog `Pcoitaiotg xat
'Aflapotg Ouvetcpca1iS1, itriSeittric &waggon `Pcogatxfig KaTet ti v icpog Aa4tattq
ytcpupav Inupavetarig, xaitot aa3potata txoucraw tala yap xat 6 'Axvix Kat
To Kat' draw 'Af3apticav aka tcpeSpe6ovtag npOtepov too-a6trw xatacppovnatv
ArcaSegavto icata `Pcoga{ew (bate getevex4fivat cr(Vcig Kat& Si) tfiv tttpav yegiupav,
20 011V Ts S6vatuv apoate4fIvat tti &wallet Balavo6 nt4ogtvcov totyapav tOv
tv T¢ Ztpllitp Xt1.16) fleyitsup, fISTI TE tuttoptvaw aael.titow tpocpthv t45 tatepila4at
toSv avarcaiew Kat yeyeqmpoSa3at tfiv Sta(3aatv toils Eao6, Kat EoXotto5vog 'col)
trivticabta nposatartog 'cob Etpi.tiou twilatatata mog Stataavtog xat priStv
&nay o-tpatiyiag txOpevov IntSetxvogtvou, repOg ye Kai taw tfig 7c6A.acog anet-
25 prixotcov tag xaXenotg, 6Xocpupoplvew is Kat eg tag taxatag tkitiSag tog.ta&ri-
xotcov, xatagewpotttvcov TE toil `Pem.taiew fiyegOat, OaoyviSog TE atto6 Wayo-
xetpiav vocrobvtog Tata [ icci] Ttiltptog 6 Pacrasiig xatettakv, atpatCotepov
hyriaattevog µrj crovatntaXentaailvat tfj n6Xet to3v oirritOpew toy 61.uXov, by
ypattpao-t xalk.e6et 066yviSt xataXtcat ten, noXegov Int crrrovSatc bate 6rcataX4etv
30 nainariaat tots ttS8 oixo0vtag, priStv brupepoptvoug tcbv oticaicov ij govov t6
qv xai napaax6v o6tco napt136Xatov Ev Kai 61) cruveflicrav Ent tag totataSa
ov&f.pcatg, xat Ta toil noXtgou aeopricsav, 19' ep napaxcoplicrat [Lev `Pcuttatoug
'Ai3apotg tfjs 716Xacog, 'Aflapoug St `Pcogaiotg 'rob tv tfj noket nXliaoug, dveu
t8v 6aa txdate? by neptoucrict 6ntipxev. Inecfitet St 6 Xayavog Kat tptoSv t'c65v
35 napcpxrigtvcov xpucsiov, by obx eilfmet tt xata t6 cr6vriaag, tent napsxogtvcov
att6) brctp to6 µrj xpflaaat orcXotg Acrav St to etprivata xpfwata txdate? Etat
apcpt xtXtaSag OySolixovta xpoaiou vogtagetTCOT ETI, ye pAjv xat Eva tiva tcbv
On' cc6t¢ tattoptvcov, 6g npoo-ex6priaa tfj `PaTaicov iroXtteicb icaaa Xtyetat,
sti yuvatxt tots Batavo6 tg acppoSio-ta cruveXalov. ta6n3 tot icataSTIXov Inotriae
40 OsoyvtSt ticSoWilvat of toy a6t61.toXow 7=i yap tiv 6.Alcog µrj avgacraat iSetv bs
anovSag 6 St ye avtaafigrivev as i yff tots `Pcopatew 13acratan peytatri tt Eatt
Kat thaetog, -Kat cbg Suo-E6petev Tt qmyetg avijp tv at axavEvog, tux6v St 6tt
xat ektapcp fixes. npog tailta avItXatev 6 Balaveg Opytvat tobg l'o4tatew fiat-
Ovag cbg avaimate6aouat, Kat el tt El3pOlEV toy cpuyaSa, anoxp6votvto obSai.tibg,
45 O.X.?: tK navtag tp6nou tyxetptetv draw T¢ TOV 'Al3apew govapxo et St ye TETE-
Xeutrpccbg ebb xat o(Stw amtilvat [Exc. de legat., p. 174-175 Par., 425-425
Niebuhr].
www.dacoromanica.ro
au tabarit linga Cherson, iar daca vor trece Istrul, le va da de stire fara intir-
ziere. De aceea ar fi mai bine s5. astepte si s5.' lase pentru mai tirziu once in-
cercare de razboi. El insusi va afla in curind gindul turcilor, unde si ce drum
au, si-1 va vesti despre acestea si pe han. Solul avarilor si-a dat seama el
toate acestea erau simple plasmuiri ale imparatului, care flutura teama de 5
turd in nadejdea de a-1 intoarce pe han de la incercarea sa. Totusi a socotit
ca este mai nimerit sa-i dea ascultare si a fagaduit ca hanul va amina planurile
sale. Acest sol it indemna mereu pe han s5. pomeasca razboi impotriva ro-
manilor. El a primit o multime de daruri, cerute ca rasplat5.', si a plecat din
orasul imparatesc, dar pe cind se afla in drum prin Illyria, impreuna cu ci- 10
tiva romani trimisi pentru paza, a fost ucis de care sclavinii care faceau
pradaciuni prin partile acelea. N-au trecut multe zile si a sosit iarasi in capi-
tall un alt sol din partea hanului, un anume Solachos ... [Extr. din Soliile,
p. 129-131 Par., 336-340 Niebuhr].
66. Trei zile (ani, Niebuhr) dur5. lupta dintre romani si avari 19, dar 15
nicio trupa romans nu se arata ca sa atace podul ce ducea catre Dalmatia,
deli era putin intarit. De aceea Apsih si avarii ski, care sezusera inainte acolo
pentru paza podului, ar5.tara atit de mare dispret impotriva romanilor,
incit sa dusera la alt pod si adaugara alte trupe trupelor lui Baian. Locuitorii
din Sirmium sufereau de foame cumplitk si se hraneau cu lucruri neinga- 20
duite, pentru ca le lipseau cele necesare si dusmanii facusera un pod peste
Saos. Pe linga acestea Salomon, care era atunci capetenia orasului Sirmium,
administra treburile cu multa neatentie si se arata un comandant lipsit de
pricepere. Chinuiti de aceste suferinte, locuitorii orasului se tinguiau si, pier-
zind once sperante, invinuiau pe conducatorii romanilor. Apoi Teognis 25
avea prea putine trupe. Cind imp5..ratul Tiberius afla acestea, socotind ca
este mai bine sa nu cads in mina dusmanilor multimea locuitorilor o data
cu orasul, porunci printr-o scrisoare lui Teognis sa punk cap5.t r5.zboiului
cu un tratat in care sä fie puss conditia ca cei care locuiau in oral sa poata
iesi cu totii, neluind nimic cu ei din ale for decit numai viata si o singura hai- 30
nä. Ei cazura la intelegere asupra acestui tratat si incetara razboiul, cu condi-
tia ca romanii sa cedeze avarilor orasul, iar avarii sä lase romanilor multi-
mea din oral, fare: averea pe care o avea fiecare. Hanul c5.'uta sä mai obtina
si aur pentru trei ani din urma, pe care nu-1 primise ca de obicei si care i se
platea pentru ca sa nu se foloseasca: de arme. Banii platiti pentru pace in 35
fiecare an erau in sums de aproape optzeci de mii de monede de aur. Mai
cerea si pe unul dintre supusii ski, care se refugiase in Imperiul roman, cum
se spune, dupk ce se facuse vinovat de adulter cu femeia lui Baian. Facu
cunoscut lui Teognis sa-i predea pe fugar, ca altfel nu va tine seama de tra-
tatul de pace. Teognis insa arata ca tinutul imparatului romanilor este foarte 40
intins si e greu de gasit un fugar care rataceste in cuprinsul lui si poate ca a
si murit. La acestea Baian raspunse: Sa jure conducatorii romanilor ca
vor cerceta si, dac5. vor gasi pe fugar, nu-1 vor ascunde deloc, ci it vor
preda oricum domnitorului avarilor; iar de va fi murit, sa dea de stire si 45
despre aceasta". [Extr. din Soliile, p. 174-175 Par., 424-425 Niebuhr].
19 In anul 582.
35 Izvoarele istoriei Rominiei c. 311
www.dacoromanica.ro
LXIV. EYAFPIOY EXOAAETIKOY
EKKAHE1AETIKH IZTOPIA
I, 17, p. 2,20-22. 'Ev ro6rotc Talc xpOvotg 6 noXbg TO A.6yc nasgog. IKEK1.
VATO, 'Arraa ro6 rOv EKuathv paaatcog 8v nepttpycog Kat tg ret Ratan( Xoyicog
liptaKog 6 'Pfircop ypthpet, Agra noXkilg rfSc Kottweiag Striyo6pevog, Oncog re
5 KIUTa TOW gel) COV xai gangpow Inearpcireue itep6v, °lac TS Kat oaag itol.etc t? by
warflyaye, Kai 8aa nenpaxeog, r65v Ivrenev Aertari.
III, 2, p. 100,6-13. Tara AN o6v xar' apxecc 6 avow IKSeSturiAtvos rev
Row at St ye bnfiKoot np6c TE &ViCTX,OVTOE npog TE 8U6REVOV fiXtov Kam % Enaaxov
Evev Atv rOv ExiivtrGiv PaprApcov navra XitC'oAtvcov, Op4Kriv St nA.,f1Sug 06vvcov
10 Taw Tdaat Maaaayer6v IntSpag6vrcov, Kat rev "Iarpov StafAvrow AiSeveg eitai-
vovrog, aka° St ye Zlivcovog To. IniXotna 13apf3apix4i TO won? Wpbs Vag &pat-
pougtvou.
III, 43, p. 145, 1-31. Tupavvet rev 'Avaarfiatov Btraktaveg Opfg ?Nog,
8 TilV re Op(tKriv Kat Moo-lay tit xptc 'OSuacso0 Kat 'AyxtaXo6 6i the Int TfIV
15 Pacraciav fineiyero, nkflaog dtaretSgirov Exov 0OvvtKiliv Sv6Sv. °Onep 'Ynartov
bnavrhaovra, ntnopspev 6 Paaae6g. Kat Altstoi) np6g rOv otKeicov npoSoaeig
6 'Yndtrtog coypiag eta w, A.Urpcov Te tteyeacov aveiari, Ktpakog rag Intarpa-
re6cretc IyxstpiCerat, Kai np6ra AN trig PeE7C11g 1117(0026o° yevoiltvis, etra Kai
noUetc rponetc Kagtvig, Ev re rag onaycoyalg Kat rots KupiAlou re Tatov laxi-
20 x6rog Into-rpocptESTiv naktvStcottg ytyovev, taeXaKaKriaetvrow raw arpartcor65v.
Kat 06TCO rev KUptaciv x rijg 'OSucsaoil napeikricpev 6 BtraXtav6g, Kat Atxpt
TOW KaXoup.tvcov EuK8v Thy EXaatv Inotfraro, netvra 51388, laVTC4 ItupnoX6v.
o6Stv Erepov 'mtg. cavraaiatc Excov, fi Kat riot noktv abrijv gaetv, Kat 'dig [kat-
www.dacoromanica.ro
LXIV. EUAGRIOS SCOLASTICUL
S-a nascut in anul 536 In localitatea Epiphania din Siria si in anul 588
a venit la Constantinopol, unde a primit diferite distinctii din partea imparatilor
Tiberius (578-582) ,vi Mauricius (582-602) pentru activitatea sa de scriitor.
A alcAtuit o Istorie bisericeascd in vase carti, In care a infatisat evenimentele dintre
anii 431-594, utilizind, intre altii, pe Eustathios si Epiphanios (in artile IIIII),
pe Procopius din Caesarea (in cartea IV), pe Menander Protector (in cartea V)
si pe Ioannes Malalas (in cartea VI). Modelul slu stilistic a fost istoricul Tucidide.
Euagrios a citit cu grip. izvoarele si ne-a transmis informatii prelioase.
Editia folosita: The ecclesiastical history of Euagrios with the scholia, edi-
ted with introduction, critical notes and indices by J. Bidez and L. Parmentier,
Londra, 1898.
I, 17, p.2, 20-22. In aceste vremuri, razboiul acela de care s-a vorbit
mult a fost pornit de Atila, regele scitilor, despre care a scris cu grip. Si cu
deosebita elocinta Priscus Retorul, povestind cu multa eleganta cum a
pornit cu oastea impotriva p5.rtilor rasaritene §i apusene, cite Si cit de marl 5
ora§e a cucerit Si le-a trecut sub stapinirea sa i dupa cite ispravi s-a mutat
din lumea de aci.
III, 2, p. 100, 6-13. In acest chip i-a schimbat Zenon viata la incepu-
tul domniei sale. Iar supuOi din rasarit §i de la apus sufereau amarnic: barbarii
traitori in corturi pustiau totul, in Tracia navalea multimea hunilor, masa- 10
geti de odinioara, §i treceau Istrul far-a sa fie impiedicati de nimeni, iar cele-
lalte tinuturi erau devastate in mod barbar chiar de catre Zenon.
III, 43, p. 145, 1-31. impotriva lui Anastasius s-a rasculat Vitalianus,
trac de neam, care, dupa ce a pustiit Tracia §i Moesia ping la Odessos, s-a
indreptat catre orapl de reFdinta al imparatului cu o multime nenumarata 15
de neamuri hunice. Imparatul a trimis impotriva lui pe Hypatios. Dupa ce
Hapatios a fost facut prizonier, find tradat de ai sai, §i a fost eliberat pe
un pret mare de fascumparare, i s-a incredintat conducerea expeditiei mili-
tare lui Ciril. La inceput lupta a fost nehotarita. Apoi, dupa ce razboiul a
avut multe schimbari, iar Ciril a fost mai tare in timpul urmaririi, dq- 20
manii s-au intors pe neWeptate Si au inceput sa atace, in timp ce soldatii (ro-
man) se lasau batuti de bunavoie. Si in felul acesta Vitalianus a capturat
pe Ciril in Odessos i a inaintat pins la Sycai, pustiind §i arzind totul Si nea-
vind in gird altceva decit ca cucereasca insa§i capitala §i sa puns stapinire
pe imperiu. Dupa ce §i-a a.Fzat cortul in Sycai, a fost trimis de imparat cu 25
www.dacoromanica.ro
526 EUAGRIUS SCROLASTICUS
1.etag KPUTqaat. 'Ev Euicatc St 116T0i5 o-icrIvrIcraggvoo, artXX,etat npog to pCtal-

Xhog Mapivog 6 E6pog, oO np6a8ev Iiivorja4)litev, getet VTIITOU Crtpato6 IrOXE-
.1000V TO BI.TaXlaVO. EUVIITTIV OLV dwpco TO froward), 6 gtv Ent rrptip.vav tag ZuKag,
o St thy Kowatavtivointo%tv Exam Kai rcpthorov 1.ttv aVEK6XEDO Etta µEta tobc-
5 ExnXoug Kat tong axpoPoXtoptobc itetai) toTv Sooty awatongSotv, vaugaxia;
xaporepag crocrtaaric nept to xaXoiweva Boadtpta, cpegyet gtv nporponaSonv npil.tvav
wpoocretitevog 6 EittaXtavoc, td noXX.dt Tip; Suovetgeo); anopaXeov. 41)6youat St Kai
01 ?rpm' airrev oatco taxtcrta, bg wiSgva nokegtou Ewa TANI tiff; nept -thy 'AWL-
rcXotw,11 nept .rAy n6X.tv airror)v eOpe3fivat. (Daai S'oav ray BttaXtav6v Iv 'AyxtaXcp
10 Ttva, xpovov Stattpiwat, Tor)v fpauxiav ayovra.
IV, 3, p. 154, 6-21. TOv SI ye IlttaXtav6v Ent -dig Op(ocric notoggevov, SS
'Avacrtaotov E45!)crat trig PautXelag No01'1411, npog ti/ Kawcrotavtivot) [tam-
IcaXettat nOXtv, Seicrac !lb/ airroa trjv Siwagtv Kat toijv awpi tong natgoug Egrret-
play, to TB napa naat xXgoc-, Kat Ay etxe nEpi tfiv pacrasiav Ecpeo-tv. Ei)31416Xo)c
15 St Intatficrag, d)c obx Etepoug aka nepttoetat, ttrittye Tao; etvat npoonotri-
cratto, xai TO) S64,) npocnonelov etv4EXey-rov neptkig, crwatriy6v airrOv &ego
tthv icalougavow npatagvuov avaSeiKvuo-tv. IIXeico St tij netaot xeopav StSogg,
En' garret-03 geKovt, Kat tg imettoug toy 13ttaXtavov avaf3t(3acst. Oatoc nig Una-
TEtag Lx6p.Ev og , LT cet8i) icata to 13acraeta ygyovev, Ev ottvt getat)l.eto,) 4Opa Soko-
20 (povii4Eig ITEXE64Ticre, notAv tOv nap' airrob xata tfig `Pa)ptctiow etpx4c napotvri-
9EVUOV, 'CCALTTIV ICCETC4 POLV0V.
IV, 20, p. 170, 4-9. 'Yno tag abtorg xp6votc, oSc 6 autos Ilpoicontog etvaypa-
(pet, 'Epotaot notap6v "Iatpov fjSrl Sta(3avoreg ate Teo/ `Nottaicov etpxfiv 'Ava-
atetatog SteKupgpva, caocppovriagyrec 6n6 'Ioucrortvtavot xpljgctat tteyeaotg
25 abotobc Scopricragvot), nacrcruSt Xptattavot yeyOvao-t Kat tip/ Siattav Ent t6 lute-
pdyrspov [LETLOCIADV.
V, 1, p. 196, 1-18. Opao-et St Kat Set2act tatc xatciatc xpatoillevo;, rcp6tov
'Iouati:vov npocryevl TllyX6VOVTCE Kat rroX6 oatog napa nasty Ex0VTa =pi TE
Egicetptav nalp.cov Kat tag alAag a4teo6etc, getanegn-cov notettat, awpt -thy
30 "Iatpov tag Statpt13ag notoggevov, Kai tag TOW 'ADapow Sta(3aastg aveipyovta.
-E4vog St Tho)9tx6v of ''A.13apot -Eby etgao(31o)v tOv trap toy Kakaaov Tet eng-
KEtVa nESfa VE1.101.1.6VOW* of tong yettvtibvtctg TO4K0In 1C11001)St ne(pet)yOteg, Enet
lam% npog aimbv Inerrovaecrav, Ent toy BOanopov eapilcovto Kat tfiv tilova
to Ei)4tvou xca,optigvot) II6vtou -KataXtnovotego Ev3a mayo. 1.ttv E3vri Pap(ia-
35 pucet, 4coicicraricrav St Kat bn6 `Pcottakov neastg TE Kat meg npocropAcretc, f
aorpattcotOv artopetxmv ytyvoggvrov, i icat arrotict6v npog -ray fIaotXgow crte?1/4.-
Xogtvaw TI)V nopeoutv enotoavto nolcrt wig Iv nocri (3ap3apotg avorayawt-
Copevot, ligxptc oa -rag ifievag 'rob larpou Icateafmaat )(at npog loocrottvtav6v
Inpeo-De kravto.
40 V, 5, p. 197, 26-31. 1-peupet SE 0 'Ioucsfivog 'Ev ovellart , airtoxpetto)p
Kataap 4:1AaPtog 'Ioocrrtvoc , FrinatSticog,...
V, 11, p. 207, 20-32. AV.-.st,KEt SE to noXitet4ta TtpIptog, Opp. µEv ygvog,
Tet npoyrda St napa 'Iouativq) Tgpcor 8v -Kat water Tbv 'Apapcov npeoriv Enenkapet,
noXb ayeipas raflaog o-tpatcri5. °Og icat !Aiwa MIA°, Taw awattcor6v µrISE TTIV
45 3gav to5v papPipow brcevercavtrov, et IA &la np6vota napa564coc toatov Stgacocre,
www.dacoromanica.ro
EUAGRIOS SCOLASTICUL 527
armat5. nomad5. Marinos Syros, despre care am pomenit mai inainte, ca sä

lupte impotriva lui Vitalianus. Ap.dar amindoua armatele edeau fats in
fat& una avind in spate Sycai, cealalt5. Constantinopolul. Si la inceput e-
deau lin4tite in timp de armistitiu. Apoi, dupa citeva atacuri i hartuieli
intre cele doua o§ti incing-indu-se o lupta navala indirjit5. linga locurile numite 5
Bytharia, Vitalianus fugi cu pupa intoarsa i pierdu multi oameni din ar-
mata sa. Fugira i cei care erau de partea sa a§a de repede, incit in ziva urm5.-
toare nu s-a mai aflat niciun dtiman linga Anaplus sau prin ora§ul (impala-
tesc). Se zice ca Vitalianus a petrecut citeva vreme in Anchialos, stind lin4tit.
IV, 3, p. 154, 6-21. Pe cind Medea in Tracia Vitalianus, care voise sa 10
alunge de la domnie pe Anastasius, it chema (Iustin) la Constantinopol, te-
mindu-se de puterea lui, de priceperea in treburile r5.zboiului, de faima lui
r5spindita la toti i de dorinta pe care o avea el de a pune mina pe imperiu.
Stiind bine ca nu va putea s5.-1 prinda altfel, decit daca se va preface ca ii
este prieten, i puninduii cu viclenie o masca cu neputinta de recunoscut, 15
11 proclama comandant al uneia dintre cele doua armate numite firaesentes.
Apoi dadu i mai mare dovada de incredere, ca s5.-1 poata 'inela mai bine,
§i ridic5. pe Vitalianus la gradul de consul. Fiind facut consul, acesta veni
la palat §i muri ucis prin viclenie la o poarta a curtli interioare, priminduli
aceasta pedeapsa pentru relele pricinuite Imperiului roman de catre infu- 20
murarea sa.
IV, 20, p. 170, 4-9. Tot in vremea aceea, dupa cum scrie chiar Proco-
pius, trecind herulii fluviul Istru, pe cind detinea domnia romanilor Anasta-
sius, §i avind ginduri bune, Si apoi dup5. ce Iustinian le-a d5.ruit avutii mari
s-au facut cu totii crWini §i i-au schimbat felul de viata in unul mai blind. 25
V, 1, p. 196, 1-18. Fiind stapinit de doua rele, de cutezanta i de trin-
d5.vie, el it chema la sine mai intii pe Iustin, care se intimp1a s5.-i fie ruda
§i avea multa trecere la toti din pricina priceperii in r5.'zboaie Si a altor lu-
cruri vrednice. Acesta i§i petrecea timpul ling5. Istru i impiedica incercarile
de trecere ale avarilor. Avarii sint un neam scitic, dintre cei care traiesc in 30
carute i s5.14luiesc in cimpiile de dincolo de Caucaz. Fugind cu totii de ye-
chili for turci, deoarece suferisera mult din pricina lor, ei ajunsera pins in
Bosforul cimerian. Dupes ce parasir5. t5xmul Pontului numit Euxin (unde se
aflau tot felul de neamuri barbare, iar romanii intemeieasera orase, tabere
militare i citeva statiuni de veterani, sau de colon4ti trime0 de imparati), 35
ei isi deschisera o trecere i se luptara cu toti barbarii ie§iti in cale, pins ce
ajunsera la tarmurile Istrului Si trimisera soli la Iustinian.
V, 5, p. 197, 20-31. Scrise Iustin ... In numele ..., imparatul Caesar
Flavius Iustinus 1 ... invingatorul gepizilor ...
V, 11, p. 207, 20-32. Conducea statul Tiberius 2, trac de neam, care 40
avea mare trecere i autoritate pe ling5. Iustin. Putin mai 'inainte (Iustin)
11 trimisese impotriva avarilor, dupa ce strinsese o armata numeroas5.. Dar
cum soldatli nu puteau sa infrunte nici macar infat4area barbarilor, Tibe-
rius era sa fie prin, daca nu 1-ar fi salvat pronia diving in chip nea§teptat,
§i nu 1-ar fi pastrat pentru Imperiul roman, care, datorita incercarilor neso- 45
1 Domne§te 565-578.
2 Domne§te 578-582.
www.dacoromanica.ro
528 EUAGRIUS SCHOLASTICUS
xai tg 'city `Pcopaicoy paaacia tcpia4s, laySuveimayaay To% 'Iouatiyou napakOyotg

t yxstplipacrt, abv xai r4 62,9 iroXvratipan Stagotivat, Kai PapPapoic tilg zotainng
aineilg Ixatfivat.
V, 12, p. 208, 17-20. TaTCOV -Kara Ay Èthay nparroptycoy, To I-Emmy Tcp24
5 Taw 'Af3apow taker apeony jity 67c6 FrinaiScoy xpatoiwyov, 'Iouarty9 St npag
airrav napaSo3tv.
V, 24, p. 219, 2-7. Kai Ac4ircrap St itXctata nepi 'canon/ nenoyitat, an&
ito&txthy etpailtvo Kai Ali4avrt is 'ciy KX.auSiou Toe petit raUtflyov Pao-askew
th crovaveiktintat nut thy Kapitot Kai Etepa 136p13apa E3yri, xaTa -rely 'EAlliSa
10 xai Op(ooly xai 'Imlay Stancaegoi3yreg Eirpa4ay.
www.dacoromanica.ro
EUAGRIOS SCOLASTICUL 529
cotite ale lui Iustin, ajunsese in primejdia de a pieri impreung cu tot statul
si de a trece in stapinirea barbarilor.
V, 12, p. 208, 17-20. in timp ce se petreceau acestea in rasarit, Sirmium
fu cucerit a de avari; mai inainte fusese ocupat de gepizi, apoi fusese predat
de ei lui Iustin. 5
V, 24, p. 219, 2-7. Si Dexip si-a dat osteneala sä. scrie foarte multe des-
pre acestea, incepind de la razboaiele scitice 4 i.tenninin d cu domnia lui Clau-
dius care a urmat dupa Gallienus; tot Dexip a mai scris Si despre cele ce
an facut carpii i alte neamuri barbare, purtind r5.zboaie in Grecia, in Tra-
10
cia Si in Ionia.
a In anul 582, cf. supra Men. Prot., fragm. 66.

4 Cf. IR, p. 733.
www.dacoromanica.ro
LXV. 0E00YAAKTOY ZIMOKATTA
IZTOPIAI
I, 3. `HST' St T6v tfig to-ropiag &palmy icrrov anapxopevog, to6g re Papria-

pucobc noXtgoug etvaypetntoog 7toto6gsvog, Tfts Kat& 'wk. 'Ailetpoug ictvflaecog
npoSta p.vricsafpovat Sid TE 1.6 TOv 7tpd4Ecov npocrextcrorrov Tfs TE T6.4Ecoq To
5 npompopeotatov. oux OXiya Toivuv vEavticdrrepov nap' ticeivcov TO TTIV1Kaka
teteXprrat. 06vvot St okot, npocroticotIvreg Tb Icstpcp, alVIZTOTCETOV Eavog Kai
15.117,TICTTOVITOV Tay vop.6.8tiv otoiwtow. 06T01. Itpecr(3ci)orrat np6c c6v airroxpkopa
Mctopixtov, ota fiKlata TOG IlEyiaT011 ITOXICTIICITOg yevogevot miroxot. Eipptov
St Tato 6vOttaato, dont) r 7tepi8o4ov rjv, Totg &vet 'do/ Ebp(orriv obcoDat `Pm-
10 Rath lc Treptl,a7toiigvov tad a86).tsvov. tobto AX,o) np6 Ttvog ppaluvirou KatpoiS
'co° Toy ainoxpettopct Maupixtov Tag Tcogaticag para. Tfig nopy6pag tv86vta
(ppov-ciSag tfig ..r8v Kataapcov broxstaaat icatSpag To 8' Saws Mcvetv Spcp to)
neptcpavet 6ay6c StriyopEutat- nept (Bv of pot 6xo1.1) t7te4pya6Tmeotepov To%
paxpag ticEivotg Xoyotg t7Ce4eX9Etv, aL&g 8' etpgfiXtug elpiptva p.o4oXoye6etv
15 icat 7C011ittKOrg eittTpiii6CFallt peop.otc. end St ev mat T6 dot° tyay6vet rcliv 0i5v-
VOW, npoafiXaov at anovSai, oncog liauxiav aanetootto To noMplov icat Teo? Ape-
play Taocrogyfiaotev. at S o-ovaThcat enovEiStatot Tcopaiotc gad 'yap TriXtico6-
Too icoXoc$55va Icaxotl, °Id non etyawottat xafttevot, tfoonsp (142.ov e6Sotag
&boa Xagnpet Tot Papf3dpotg napeixovro OySolpcovtet TE xtXtaSag xpucr6v tca-
20 3cottoX6youv av' Etoc Elmo-Toy tag Pap136.potg IrcataiVellecsat St' Ittnopiag
apy6poo TE icat noticiXrig Icr4fItog. ou nepcuttpco S Stlipiccaav TOv 86o vtatrrtbv
at anovSai icarty9aStaaato yap `Pcottaicov 6 napet To% OZvvotg Xayavog °tiro
Xeyogsvog... vat gip, fi4too Kat npag Tatc 6y8ofpcorta 'rob xpocsoi5 xtXtdat tad
Lttpag etKoatv av' Etog Exacrrov napet Tammicov etnoicrecraat Kai 8ftra Sucra-
www.dacoromanica.ro
LXV. TEOFILACT SIMOCATA
Theophylaktos Simokattes s-a n5.scut in Alexandria din Egipt, a fost

avocat, a ocupat unele demnitati inalte, iar /litre Anil 610-641 a scris o opera
istorica, In care a continuat pe Menander Protector si a Infasisat evenimentele
dintre anii 582-602. A cunoscut si imitat pe Herodot, Tucidide, Xenofon si
Procopius, iar pentru istoria mai noun a folosit opera lui Ioannes Epiphanios,
azi pierduta. In afara de acestea a utilizat documente, rapoarte si informatii
contemporane. Desi pacatuieste prin abuz de retorica si stil insolit, opera sa are
o valoare istorica incontestabila si ramine principalul nostru izvor de cunoastere
a epocii respective.
Editia folosita: Theophylacti Simocattae Hisloriae, edidit Carolus de Boor,
Leipzig, 1887.
ISTORII
I, 3. De acum, incepind tesatura istoriei §i descriind razboaiele cu bar-

barii, voi aminti into mi§carea impotriva avarilor, pentru el aceste intim-
plari sint foarte alaturate de faptele aratate mai inainte §i ordinea aceasta
este cea mai potrivita. A§adar nu putine ispravi au fost savir§ite atunci de 5
ei cu indrazneala nesocotita. Ace§ti huni, care locuiesc linga Istru, sint nea-
mul cel mai necredincios Si mai nesatios dintre cele care duc o viata nomada.
Dupa ce pusera stapinire 1 pe un ora§ foarte mare, ei trimisera soli la impa-
ratul Mauricius. Localitatea se numea Sirmium §i era ora§ foarte vestit, lau-
dat §i slavit de romanii care locuiau in Europa. Il cucerisera cu foarte putina 10
vreme inainte ca imparatul Mauricius sa se urce pe tronul cezarilor, luind
asupra sa, odata cu purpura, §i grijile romanilor. Cum 1-au ocupat, a ara-
tat vestitul Menandru. Eu n-am ragaz sa adaog ceva mai amanuntit la
acele lungi povestiri, sa istorisesc din nou cele spuse limpede §i sä ma expun
mustrarii poetului. Dupa ce ora§ul Sirmium fu in miinile hunilor, se ajunse 15
la intelegerea ca, lasind du§mania, sa se bucure de pace §i sa traiasca in li-
ni§te. Dar tratatul fu ru§inos pentru romani; caci stind ca ni§te judecatori
ai luptei, ei acordara barbarilor daruri stralucite ca rasplata a unei glorii,
fagaduira sa verse in fiecare an barbarilor optzeci de mii de piese de aur
in bath Si in imbracaminte felurita de la negutatori. Tratatul insa nu dura 20
mai mult de doi ani, caci haganul a§a era numit de huni se purta cu
trufie fats de romani ... Pe linga cele optzeci de mu de piese de aur cerea sa i
1 In anul 582.
www.dacoromanica.ro
532 THEOPHYLACTUS SIMOCATTES
vaaxe'rotlyroc to airroxpectopoc, ntptcppovet Tag crtwSlocag xat -meg (5pxoug

Talc af3patc cptpetv 16I6o°, 4. aap6ov TE ttjv iroXapcp (pikriv apagevog aa2ortyya
Tag Suvattetc o-tyytpo4e Kat TO EtyyriS6va -c-rjv 7c6Xtv tantvaicog (19parrov
okrav tX.(4113ave noXetaxew r opytwow xripe6oucrav Sta To ex ik Elpfivng Oa.
5 0.uttiav Trokkr)v kepcxxelaat tfjc °k now- acpiAaxtov yap Etplivq, xat 7Cpowri3Eiag
obx avexopevor T8V TS TOSS dateog To% nXEIGTOK autucapoicarcet v Tag aypotg
aiA4ogtvotc, tfsg aco Tobto xannetyotcrrig nOtEtT 9 poug 'yap &pa Oictiv, (cat
ocrov anocfiv 18,no-aupicovto- axovut St TO 7(6Xtv obx ciXtv 6 Pappapog tteyiatri
yap csup.7(Xoxfi ava Tag ir6Xag CR/MEE7M(0KM, toe dateog, non.oic TE T8v 'APapow
10 Stacpaarlvat crovt-mxtv, xaSticiav TE, To 'coil X6yoo, ano(ptpeo-aat vfxriv- 7co2Aag
St xat tttpag datoyeitovag 7c62etc 2ariCE-rat tainag St Nam -Kai 7covrcov tic*.
&op:troy yap Av To xaxov xat Talc IXTriatv axapa86xTrov- &yd.& TE Airyobo-Tav
Kai T6 1314(tvaxtov (7c62Letc 6' aZtat Xagicpat 87(6 To 'Thluptx6v (popoXoyotp.Evat)
napatnixa acparontSdetat xat Tin( 'AyxiaXov nEpttttwetat, Tag TE 7teptotx18ag
15 xCottag ISlicouer Toy St 'OW 8epto5W 88atcov orxov obx avaatfiaat (pawl ... Xt-
yetat St to bSarta -ratITa Totg Xouo-aptvotc aya86v Etym. Kat tic byziav to6totg
auggaxetv. -rpt8v 8' Intysvotitvcov wrivo5v 7tpeo-13e6orrat `Po4latot Tcpag Xayavov
Kai Toy 7c6Xcgov a7rcxripuxe6cravto, 'EAxiStov txicttcparrtg, (1v5pa c cruyxkfitou
f:lou2k.fiv avayOtavov, sfig TE Iticafac liyettovetaavta xat Tthv To8 npaitcopog
20 eitt(36VTa PrIpATOW' aprfi St Ttg atitri nap& Twatotg obx 8xopmog uvcopticei)ouat
6' &yr@ xat KotlevtioXov, tivSpa Taw acoparocptaaxow Toe 13acrato3c b7cepcpep6-
pevov, 8v o-xpipcova Tfj AativiSt cpowij `Pallatot xatovoto4oucs(v. AKOV yav
(Iwpc° rcapa -c6v Xayavov Litt TfiV 'AyxfaXov Kat nept arcovSthv flUotw cbg 7tpocre-
Tax4riaay. 'rob St pi) ice-rptonaSoilvTog 7tt toig aStxmacrtv, OA& Kai 7tpocsa7ttt-
25 Xothrrog ai.)aSticeotEpov ta, Xey6tleva -rein xaaatpliastev Maxpa Kotlevtio-
Xoc... -rotas apoaexpficrato !Slummy.
I, 6. 'End 8' 6 tctyac o5tog Stenspatobto To% Afitiao-tv EXeyxog ... 6 Pap-
flapog Seagotg 'rev KOpEVTIOXOV fisigmatv 'r St to:prep:tic( ... 6 Xayrivog
fittimitvoug c PacnXta gE7CER7CEV.
30 TotS 8' tine:iv-tog Etoug 'maw 6 'EXitiStog Ent 'CI) (tint npealicict xstpotovrOcig
arcoatt2AeTat, Kat cbg -rev Xayavov yev6p.evog giret nptcyfleuriiv (Iga airt0 tg
3aaata yevtaaat, oncog av4ampliatte 'rag anovSag (cat sixoutv tTtpow xataStg
xpuaciiv Talc auvafixatg etio-av eirauVitlata. 6 Se Xayavoc Tobc Xoyoug slat-
icotficsato Tapyitt6v 're, TO 'sew 'Af3apow cpt2at) dv8pa 7tspil3Xe7trov, cbg Toy Kaio-apa
35 caw 'EXTctoicp naptnetutev. AKOV 5' atapo3 tg f:laaata, Ofrpa TE (cat opoXoyia tyi-
VETO A 111)V Ei1C001 Xl2a6Sag irpog -rag 6y8ofixovta xaTaMvat Tcopaioug xpumbv,
li iroXcp.ov avtaattpavetv napagskfiaavtag totriptot at o-uvalixat Soxacri ncog
avaatanco-8at, Kai 6 ic6A.ctoac t xexstpiav tXailidavev. tceta Ttva St 13paxefav
xpovoo 8o7cfiv A -dig etplivrig ebt4ia vo8E6e'rat, Kat Treaty Twaiotg T6 'rOv 'Ma-
40 pow e7trc18etat 98203v, &X X' obx avcapavS6v, OaStoupytxonepov St no)g. xat 8oXe-
plosepov. 7. TO yap -rOv ExXahvthv 'tvog encapiriatv, xat Asian( Tff c `Pcogatow
yfic- throxeipetat, Kai 'ay MaxpOv titxpt xaXout(tvow Tetxgw, oh( Starrovtec,
a3p6ov npoaficaovng 'rag 8xpEcrt, Tozabv ansprgovtat (povor 816 xat SEStobc
pao-ateg Ta Maxpa StEcppo6prpe Tax% (cat Tag apt airrov 'r8v crrpateutiatow
45 Tarlac a74fiye Tfsg 7c6Xecog, (f6cs7ttp a4toXoyeotatov Eputca apt T6 66TO airroaxt-
Stov trrocaveoplevog- TO-re St KottevtioXog obx tIxoppov Tatapxiav icto-reterat,
Kara TE TfiV Opaxiv 17n6v an62t.a6vet T(bv ExXaf3rivoW to Tafian.
www.dacoromanica.ro
TEOEILACT SIMOCATA 533
se plateasca dare romani allele doulzeci in fiecare an. Si cu toata indignarea

imparatului, dispretui tratatul, dadu in vint juramintele facute, 4. si ridi-
cind fara zabaya trimbita, prietena a razboiului, aduna trupele si lug fara de
veste ora§ul Singidunum, care era neintarit si lipsit de masini de razboi, pen-
tru ca, in urma pacii, se raspindise multa nepasare in Tracia; caci pacea 5
neglijeaza paza si nu e prevazatoare pentru viitor. El urmari pe cei mai multi
dintre locuitorii ora§ului care s5.14luiau pe ogoare, pentru ca li silea sa faces
acest lucru aria de griu, cad era vara si stringeau cele trebuitoare pentru
trai. Dar nu fara truda lug barbarul orapl; deoarece se (Muse o lupta foarte
grea la portile oraplui si multi avari furs nimiciti: fu dobindita o victorie, 10
vorba ceea, cadmeeana" 2. El prada si multe alte ora§e vecine, foarte usor
si fara cazna, cad nenorocirea venea neprevazuta si neasteptata. Dupes ce
lug Augusta §i Viminacium (orase supuse Ilyricului), porni indata cu armata,
impresura §i prada Anchialos si pustii satele din jur. Cladirea apelor calde
se zice ca n-a devastato-o Cica aceste ape fac bine celor care se spa15. si 15
ajuta la tamaduire. Dupes ce trecur5. trei luni, romanii trimisera solii
La hagan si cerura incetarea razboiului. Ei trimisera pe Elpidius, senator,
care condusese Sicilia si fusese pretor ; aceasta magistrature este in cinste
la romani. ti dadura tovar54 pe Comentiolus, omul cel mai de seams dintre
cei din garda imparatului, pe care romanii ii numesc scrib (scribo) in limba 20
Latina. Sosira deci amindoi la hagan in Anchialos si, ass cum li se dase dispo-
zitii, cerura respectarea tratatului. Dar cum el nu-si potolise dorinta de a
face nedreptati, ci mai si ameninta cu mai multa obraznicie ca vor distruge
zidurile numite lungi, Comentiolus spuse vorbele urmatoare
I, 6. Dupes ce fu terminate aceasta aspra mustrare in vorbe, barba- 25
rul necinsti pe Comentiolus si-1 puse in lanturi ... In ziva urmatoare,
mise la imparat pe cei tratati flea cinste.
In anul urmator, Elpidius fu ales pentru aceea§i solie si trimis din nou.
Sosind la hagan, ceru sa mearga impreuna cu dinsul un delegat la imparat, ca
sa restabileasca tratatul si sa se adauge alte douazeci de mu de piese de aur 30
la suma prevazuta in tratatul dinainte. Haganul primi aceasta cerere §i tri-
mise la imparat, impreuna cu Elpidius, pe Targitios, un om cu mare vaz5.
la avari. Sosira amindoi la imparat §i se facu conventia §i inFlegerea ca ro-
manii sa plateasca douazeci de mu de piese de aur pe linga cele optzeci de
mii hotarite mai inainte ; iar de vor neglija, sa aiba razboi. Deci paru ca se 35
restabilqte intelegerea, iar razboiul inceteaza. Dupes scurta vreme insa bun5.-
starea pacii se strica si neamul avarilor ataca iarasi pe romani, nu insa pe
fata, ci oarecum mai miselqte §i in chip mai viclean. 7. Caci impinse neamul
sclavinilor §i distruse o foarte mare parte din tinutul romanilor; avintindu-se
pins la zidurile numite Lungi", sclavinii savir0ra un mare macel. De aceea 40
imparatul, temindu-se, pazi zidurile Lungi" §i scoase din ora§ trupele pe
care le avea linga el, urzind de grabs un fel de aparare foarte bung in jurul
ora§ului. Atunci Comentiolus primi comanda unui corp de armata, functie
nu fara importanta, si, inaintind in Tracia, alunga cetele sclavinilor.
2 Victorie cadmeeana, adica dezastruoasa atit pentru invingatori cit §i pentru invin§i,
ca cea a lui Eteocle §i Polinice.
www.dacoromanica.ro
I, 8. Metoneopou 5t apxoptvou neatv of PapPapot 'rag cruv3fixag 5tExeov

dry TE ktaintiav etc To yavepov av5pano6iCovtat Xgo) 5t 'lily aidav, 005' &vat-
vogat. Ex68.ng &yelp BooKokappa div litcovulitav neptay6gevog (et 56 ttg Kat
dig npoo-nyopiag to ampaatatov biroy241 paSelv, napautiKa. apog rfiv 'En.45a.
5 cpcoviiv 1.tetoxetei6a) tO ovotta pulyov, Tairrov Se Oval tepta, "[fly 'rOv EKT8thv
Ent Tfiv ebyevi6a itetagoopotIvreg cpc.ovilv Tfig tpiteveiag TEUt oZtog Spa
T6 diva-Kam xatpo6 Tiloxiv5uvov TOA,Irrj ta. napeuvacetat yap Evi T8v Tot Xa-
yavou yovaicov 1180Vfi to 8paxeig Sams:sack etc perfaag dpKug aavettou Iprct-
irrixev. incotonfiaag SE µrj 7IOU To KCIKOV (pcopa0eiri xat nepi0Xentov Co5ivot Toy
10 aeyxov, bisoireiaag EK 'EGA, brnix6cov ciptaiSow dv8pag bud reiv cuyiiv Ent T6
apxgyovov ITECITOlATO qaov. 06vvot 5' oLtot, 7430601K0i5VTEg Tra E0.), nEOCIOV
TalatoX(01/01, o6g Kat To6pKoug arcoicaAav totg no2Aorg yvcoptp.onepov. Kai
obv Staitop8Reix.ov Toy larpov, Ent njv Alfa-LA/thy noXtv opepOilevog, ta.obg into
tivog "Ethv Twttailav Ayep.Ovaw tthv tg (ppoupav o-ovtaraypivcov To6 "Icrtpoo
15 To TE lftV0g MAXOD Kai Tag itaXat 5tatplpag Kat tilv trreD8Ev aireXaCwocsauv
A8OVAV. bra. SE itt8avag 166-Kst trj 6triyfi6et TOO &Tuxtla-cog, nap& T6v afyroxpa-
Topa 67[6 too fwegOvog napangixrcetat- xav-re08ev t5oxouv at Twat:Kai anov5ai
Staaxgeo-0at, Kai napayugvatat 6 rc6Xegog, Ett Tapyttioo 'coO pacratKo6 gra.-
Paivovtog datcog tv uptcylkow goipct Kai Toy eyx6xXiov 1060i3TOV naps 1304.1alCOV
20 into0epi,,ovtog, 6v at ouv8fixat 'rep Xarive,) ay' Etog tfadatavov EICI2TOV TOBTO
Tot Kat 8acrata obi( arra tp6noo Tcp6g opyfiv incriptKev ofa fxtata spevaxi-
4c7Sat 6E6 TOv 'Athipow Stavoagevov, TOO flgV gaITOOVTOg TOV tYKOKAA0V iao0Tov
Kat Tag eiprivaiag irpocro600g, 'rob SC µr1 atpetio0vtog, au« rfiv apthIcriv siaouvrog
Kai avaatatoug notoogevou Tag noX,Etg. gOOTOaKiCETCEI yoOv 6 TCLOYiTIOg Ent
25 TAV XaXxitt5a vlcrov Ent itfiVag olaripaycoyoilievog Et, xat pixpt 'carrot) 6 to5
(3a6atcog 314.1.6g brrecpXtyvatvev. fircetketro yap xai 8avatog Kat& 'rob npgaDecog
SoygatiCeo-Sat. of 5' dtupi toy Xayavov z8v 're Exu86v xai Mocrcbv tobg neptoi-
xoug aup.fivarro Eavtag EIX6v TE ir6X.etg no2t,Xag, 'Hy 'LE TCETTIptaV Kai Bov6vetav
Kai 'Axi)g Kai AopocrtoXov Kai Zak5ana Kai ta, r1avvaaa Kat MapKtavoinroXtv
30 Kai Tponato npayp.ata SE of noaaa napetxuo rj eyxeinatg" oi) yap avt6poni.
.Kat aireptgepitivon 'case napeadjaato 'Ea nokiagata, xaitot j.teyearig tittxoo-
poi)crig Intirvoiag ai* dig tiapeag brupornicrecog, fing Eg Ta paXtata avavtayco-
viato? Kax ( Tip Actaugiq, xatketat. pao-Ilsbc SE Kol.tevtioXov crtparriy6v ?wi-
t:MICR, Kat dig ICaarig AYTMOViac KA861.1OVO, towtovt itpoeadjcsato.
35 9. 'AU' tiret nept ye Tthv Ofivvcov TOv irp6g t4 lave? 8tothrcov T& npoaiata.
pot dig tatopiag yevtvrrat, aye 511, aye xai Tag HepatKag irpt4elg dj dig 51.11) 1-
crew avartva4wilev 96pittyyt...
II, 10 .. Tang) 5fita t4S tvtautO Kop.evtioXog Ent djv 'AyxiaA.ov AKE Crova-
yeipet TB T6 crrpateuga To6g 'TE akxwoyra'roug TOO lafpoug OteuKptvimag dig
40 axp4olatou Stwattew 5texeoptCev- 'wag SE ..castg cruvttaxe Kai Tpixa ava Tobc
(3appapoog 5itarcetper Kat TOTS tiev 5e4to0 X.6xoo Ta4tapxetv Maptivq) icapexs-
Xekto, Kdotpov SC Xoxay6v TOO Wpm) KEpatOg 11110E6TACKETO. To SC tteaatratov
tic 8uvageon 6 o-tparriy6g avaap.13avev- i) St nkri8i)g tic Itaxittou 5uvaltecog
xiktet5eg brilo-av at yap tetrapeg Sta. xaxiav yruxfig Aaav airogaxot, ag Kat
45 itpoaCtattcv 6 crcpatriyOg veta 'ye dig anoo-Keuilg Sta woXaKfig Exetv TON/ Xey6-
11EVOV xapaKa- 6 p.tv Kaatog To ham° apagevog c3tvtawa rd tic xeopag REIM-
VOCTTEl. Xala, AKE SC Eni ZaX5cora eni TC AtilOV TO 6pog- chap aSoKtitcog TOig Pap-
www.dacoromanica.ro
TEOFILACT SIMOCATA 535
I, 8. La inceputul toamnei barbarii calcara iarasi tratatul si dispretuir5.

pe fatal alianta militara. Voi spun pricina, nu m5, dau inapoi. Un scit cu
numele Bokolabras (daca doreste cineva sal afle insemn.area numelui, voi
trace indata in limba greaca acest nume; schimbind limba scita in cea no-
bil5., voi traduce mag, adica preot) savirsi in acea vreme o fapt5. indrazneata 5
si plina de primejdie. Caci avu legatura cu una dintre femeile haganului si,
momit de o scurta placere, s-a bagat intr-o mare plasa a mortii. Temindu-se
ca nu cumva nelegiuirea sa fie aflata si sa-i pricinuiasca o pedeapsa cumplita,
convinse pe sapte dintre gepizii de sub supunerea sa si fug' la neamul de bas-
ting. Acesti huni, care locuiesc in rasarit, sint vecini cu persii, pe care multi 10
obisnuiesc sa-i numeasca si turci. Trecind deci Istrul se duse la orasul Libi-
dina ; fund prins de unul dintre comandantii romani care fusesera pusi la
paza Istrului, arata neamul, vechea sa ocupatie si p15.cerea care-1 facuse s5.
fugal de colo. Pentru ca parea convingator in povestirea nenorocirei sale, fu
trimis de comandant la imparat. sSi de aici se paru ca tratatul roman se rupse 15
si se relua razboiul, cind intre timp mai veni si Targitios ca delegat in orasul
imparatesc si ceru de la roman suma de bath care, potrivit, tratatului, tre-
buia sa fie data in fiecare an haganului. Acest lucru facu pe imparat sa se
infurie pe buns dreptate, socotind c5. este inselat foarte mult de avari; pe
de o parte Targitios cerea suma de bath anuala si venitul pasnic, iar pe de 20
alts parte haganul nu sedea neclintit, ci pustia Europa si ruina orasele.
Targitios fu deci surghiunit in insula Chalcitis si tratat aspru case luni pine:
intr-atit se aprinsese mina imparatului, caci ameninta sa se hotarasca pedeapsa
cu moartea impotriva delegatului. Haganul insa si oamenii lui necajeau pe
toti vecinii scitilor si ai moesilor si cucerira multe °rases: Ratiaria, Bo- 25
nova, Aquis, Dorostolos, Zaldapa, Panassa, Marcianopolis si Tropaeum.
Aceasta intreprindere i-a dat mult de lucru, caci nu Mil truda si farce grija
a supus aceste orase, deli deasa venire la ai sai care este un rau de nein-
vins pentru nep5.sare 1-a ajutat dindu-i mult curaj. Imparatul ridica
pe Comentiolus la rangul de general si-1 puse comandant peste toata 30
armata.
9. Dar pentruca am facut preludiul istoriei despre hunii care locuiesc
linga Istru, sa sunam din lira povestirii si ispravile impotriva persilor. ...
II, 10 ... In acest an Comentiolus veni la Anchialos, aduna oastea si
alegind pe cei mai viteji din multimea nefolositoare pentru razboi, ii separ5.. 35
Alcatui trei corpuri de trupe si le aseza.' in trei parti impotriva barbarilor.
Lui Martinus ii porunci sa comande aripa dreapta, iar pe Castus it puse co-
mandant al celeilalte aripe ; partea din mijloc a armatei si-o retinu conduca-
torul armatei. Numarul luptatorilor era de case mu, caci patru mii erau
nefolositori pentru lupta." din pricina nedestoiniciei; pe acestia din urmg 40
comandantul ii puse sa pazeasca bagajele si tabara. Castus cu trupa sa stra-
batu partea stings a tinutului si sosi la Zaldapa si la muntele Haemus. Attica
farce de veste pe barbari in zorii zilei si, gasindu-i neintariti, dobindi o mare
3 In 586-587 este pustiit sudul Dobrogei cu care ocazie a fost definitiv distrus §i
Tropaeum Traiani.
www.dacoromanica.ro
rldpotg go)atveg xaTeanaaaev aqvaxToug TE Ebpogevog tvet)Soxiget t4 &Tan

nepiSo46v TE altapapETO to Tponatow Tot5 yap nktiaoug Tthv flapPipow ano6aattev
Staq)aetpe ptytaTov xat o6v X.,a(p6potg no? oig Tip apto-Tetav avexaX.X.thn4ev
et/rOiCrEtV TE 61taantatij /81500 mt thg elk IA thyeXev. Toil Toy yap acpatpobvTat
5 'HIV npovowfw tvaapotoagvTeg Ti3 baTepaid of f3apf3apot. Maprtvoc 85 Eg Ta mot
Togea Tijv noXtv yevoilevog, IvaaSi Toy Xaydvov TO Te 'Af3aptxov aUtCottevov
glrEalanCEUEV. tXXoxeocrt yobv oi A.tatot Kai aapOov xapTepthg entti4eviat Kai
69005g TLS gyp tote papPapotg 6 advaTog, r5 Ttg 6Rno)Ttg gantvaicog xaTap-
poTo66d no)g TO noXggtov. 6 St Xayavog napaSoov Tl. Epgatov TljV morripiav
10 ri6T6xi6E, Kai cpoyij crovgptaog fjv advadve yap vrj6oc ev '0) Xii.tvrj Toy 13413apov
Staagouga- rj yap iv fiXa) Kai 7CEpi000v gyeyovet 'Po)paiotg Cwayptov pgytaTog
yap obTocri -Kat Ovoi.ta6T6TaTog Toil PapPapotg evtiopve xivouvog- Av 89 'Spa
Teariatg xat naps Troy a6Topokri6dvuov 'Af3apow ngincria fll.ttpd vompicracraat-
xdi SilTa avgeutev t gcoatvot 6 MapTivog, Evaa Tth aTpaTlyth TC3 npoTepaid
15_5teopt6To, thiloppOast St -Kai KaaTog Eg Tat:r Ov MapTivq) yevol.tevog TCXEiaTic 'LE
Soy again 1818o6av tE xai avTeXagPavov trj o-ovTuxict nap' tauTthv Ta auvTaypdta
dastaiav exupoyTaTliv eiXixoTeg Sat Tfiv 61.1.14tv. 11. KO}LEVTIOX0r; St Tijv op.o-
Xoyiav anonewlati.tevog Tag TE 7E00 Tfig npoTepaiag auvafixag ObogV tl StEltpaCETO
eg ZvTpexclav 13Xtnov. o6Te cbg Tew Kda Toy -Kai Maptivov an(pxeTo Sat To Tailaog
20 pap(3apCOV tg versa Sta66pe69at Kai Ev Tponaio? o-upaticecraat. Xoyog St xatat-
TtaTat Kai TouaTixtov cryvTdwaTog TINOg flyrittove6ovTa ¶4) crTpatriyth bnoTi-
aeaaat ffatythpcog Exetv =pi rely gicpttv Kai napageXetv T.1g Ec Mapttvov Kai
Kda Toy avTavoSou Sat Te TO tit T6xrig dam* Kai Soagcptxtov, Tip/ Te PacstXgcog
yvthwriv inj o6Ton Exetv, xai TrOaxo6Totg j.trj gyxetpetv xtv81)votg gnelyoucrav xai
25 ofiTa 4E8i.Soo 6 crTpargyog ePouaTtxiq.) Ta thorn, -Kai To anouSaOgevov trj Oaaugid
gyiveTo. MapTivog St xai KaaTog gg Mapxtava noXtv Toy aTparnyov ijICELV
noaOl.tevot nap' abTov gnavilecrav- AXiou 8' 6nepxoggvou trig xlmateig jg q)o)6q)6-
pot) Stvijo-eo)g, nav6TpaTt4 KollevTioXog gni Toy iStov txthprias xdpaxa, Evaa
xai tong anoXgxToug Tots 'Po.Ntaixot xaTeXaoinet aTpaTe6RaTog get' kayo
30 6.4Ta gni Tobg aTevconobg TOGS At.too aTpaToneSe6eTat, Ent TE Tobg yriXo(poug Kai
tong tcp' tivoug aiathvag avayow Eaf3ouXgvTe KavaXtov 6 Tonog thve.taaTat gnt-
xo)pio? npoo-iyopia Tt VI... Evaa Sfi Tfj npoTepaid, aga Tij bo-Tepaid To otpaTo-
ICESOV 7Cp06gTaTTEV 6 aTparriyag gvatAiCeaaat. nepi T1jV toXivriv St ygqmpav
To° yeiTovog noTago6 avtxve6etv To 'APaptxov a gwatvo6 Xoyito ye Svtt Map Ti-
35 vq.) 6 aTparriyeg gyKsX,e6eTat tTC1.6K07TEIV TE, dye Stenepatthai TO Oobv TO noXgptov,
KdaTpov St )(at& Tijv ktaivriv Staf3acrtv avepeuv-do-aat Ta Tthv nokeplow xtvilltaTa,
nthg TE EXOU61, yvkirig, Kai npog TO avTtngpag dye 6tpat07TE660tVTO" 61X.' gICEi
Maori:N/0g ITeataTo Stanepatoboaat Toy Ooiiv 66ov o6no) To ncagi.nov jiC?J,ov,
naMvoperog ota gnavfixe xai auveipet Toig awpi Toy KogevTioXov crTpaTeillao-tv
40 6 St KdaTog i)nep(iaivaw Toy Te noTagov Stenspatet)o-aTo xai etc TO ntpav aTtx6-
1..tevog auyyiveTat Toig Itp03EOU6E Tire aVT1.7taXOW xcti Owl.taXe)Tepov anavTctg
Tth axtvart3 Stet)Xecsev ... 12. '0 St neacilog gniSoutv gifiAlov adgi3ave Kai npog
T6 kal3p6Tepov gexaieTo 6 yap Xayavog thanep am!, Ttvog aveTipiag Imlay
Inayiriat aTpaTtav non,fiv, onon Tijv Oparriv StaTgimat ntto-av .. TpiT13 5'
45 fulgpa 6 KowaTavTioXog Tobg %oxayobg lad xtkatpxoug tolls TE entstxscrTaToug
TOIL ouvTdmatog Ent TO gatnob auvfiXtte axrivorcilytov Kai crovexotvoilTo 6 Tt.
Kai 1.10101,EV Speto-etv. Tt St baTepaid tong TE innetg Kat To 1141.K6V aDVaapOICFCEg
www.dacoromanica.ro
faima cu armele si cistigg un trofeu stralucit. Cad nimici o foarte mare parte
din multimea barbarilor si-si impodobi vitejia cu multe prazi, pe care le
dadu unui scutier sa le duc5.. 0, de nu i le ar fi dat! Caci adunindu-se barbari
in ziva urmatoare, fi rapira prada. Martinus merse ping in imprejurimile
orasului Tomis si acolo afla prin cercetasi ca haganul si avarii erau tabariti 5
in cimp. Romanii pregatira deci o curs si indata ii atacara cu putere. Bar-
bari' 10 gasira moartea sub mare, caci ii luarg farg de veste un reflux al marii
si fi inghiti. Haganul dobindi salvarea ca pe un dar neasteptat si fugi; caci
in lac era ascunsa o insula, care salva pe barbar. Daca insa ar fi fost prins,
ar fi fost insemnata plata pentru rascumpararea lui data romanilor; caci 10
aceast5. primejdie cazuta pe capul barbarilor a fost foarte mare. Era in ade-
var a cincea zi de cind barbarii se gindeau la dezertare. Martinus se intoarse
in zorii zilei acolo unde hotgrise comandantul in ziva precedents. intele-
gindu-se cu Martinus, veni si Castus in acelasi loc. Din aceasta intilnire pute-
rea trupelor crescu foarte mult si prin unire obtinura un fel de adapost foarte 15
intarit. 11. Comentiolus insa nu tinu seams de intelegerea si conventia din
ajun, nu lug. nici o masura cu grij5. si nici nu plec5. la Castus si la Martinus,
ca sa alunge pe barbari si in fuga sa dea lupta cu ei. Lumea invinovatea si pe
Rusticius, un comandant de trupg., ca indemna pe comandant sa nu se ingri-
jeasca de sosire si sa neglijeze mergerea la Martinus si Castus, pentru ca soarta 20
era nesigurg si greu de atins, iar voia imparatului nu era asa si nu se grabea
sa se expuna la primejdii atit de mari. Si comandantul dadea ascultare lui
Rusticius si era nepasgtor. Aflind ca sosise comandantul la Marcianopolis,
Martinus si Castus plecar5. la el. Cind se ivi soarele, Comentiolus se intoarse
cu toata oastea in tabara sa, unde lasase pe cei alesi din armata romans. 25
Dupa aceea porni cu armata spre trecatorile inguste ale Haemusului, care
duc la colinele si vaile de pe inaltime. Locul este numit de bastinasi Sabu-
lente Cana lion ... Acolo porunci comandantul sa faca popas armata in
ajun si in ziva urmatoare. El ordona lui Martinus sa urmareasca pe avari
disdedimineata linga podul de lemn al riului vecin si sa observe dad. dus- 30
manul a trecut apa. Lui Castus fi porunci sa cerceteze cu de-amanuntul
pe uscat miscarile dusmanilor, ce gind au si daca tabara'sc in partea opusa.
Martinus dupa ce observa ca dusmanul era gata sa treaca riul, se inapoie
de grabs si spuse lui Comentiolus si armatei. Castus, intorcindu-se, trecu riul
si ajungind pe malul celalalt, se incaiera cu vrajmasii care alergau inainte 35
si ii macelari pe toti ... 12. Razboiul 1u5. o amploare si mai mare si ardea cu
mai multa furie. Caci haganul trimitea, ca dintr-un loc unde izbucnesc
relele, armata numeroasa ca sa pustiasca. toat5. Tracia ... A treia zi Comen-
tiolus aduna la cortul sau pe centurioni, pe tribuni si pe cei mai destoinici
din armata si be impartasi ceea ce avea de gind sä fad_ in ziva urmatoare, 40
stringind pe calarasi si pedestrimea si tinind o adunare ii indemna sa nu in-
toarca spatele la barbari si sa nu socoteasca toate mai prejos de virtute. 13.
www.dacoromanica.ro
8£9 Sal3rIAHd0a11.1. sailvooms
A7319111(3131331 57)d13A,12 13913/13631/ 0)191/1U99 4111 721 1310A 5101 510d1Ad7)ij -3dDU
173e93X 031932 31 7D1M211 541 54134 e13m1rr12i7) -ET Atp9doenoi ?g 571 Awl
noAd911t1X 53 A0931-1 1119? .50313/91(1331.1d33L12 31 001 0OAL1Dd19 5121 .573314e03/9 À33X312
513 COD1U901 ,g Al3dd7)Al2 33191314 1139101113 4197) 31 [11 bliDdID pni. 01 `tb1111nd19
9 399101 5101 510191( "..50A3rivpudx dur.A.9 su. sai9gD3d21. 3t3 5111 59191tymt? -3Ap
3dOe 7;1131.1 5401j 01 (bxd911(1x 50A31iodni31i

'n 'Si laug, ?g 7)10131 9 mod$ 41 i31911%31X? 13X4A3 721 531731144 13d91/0)? 91
4%u 5o vot 3nod1(9d9u, 59d3/ ÀlD112dD31 A0)1 A311 A0)19111M 511013136133112 5121 -?d)?
5139 `50A3719010.11 A01 ?g modp.odecon Pio 1k119911 X71 lbA,91( 1111 A0/119A7312 50331
0/ 1DX 7R11731371A0)11 91 .A0d2A73A9 40g 3g 411t1tOU X? 541 54100EI '011/A131331? 17331 51131
517311-11111/93 M102121(331311331
01 nodiv?e 1onar19,Lp 541 59lomytmLarl A91 Alticpundio
A91 -91nod3A, 9114teX7)d7)u ,g 9dy1(3gp 541 A010133 511TITAA, 531A73911A0d&IOD 531AD319
A41 Akocaog 53341)091012 53 A1311(IOAD31 3d1? '01A031 A73d411331 namol noi aorriv
1113 513A0olto1koyx Fix AckdaoDdiv `531A01391.11.131(OU 1DX A91 A0Al2/113X Al9Wd0913
9i a0 03dd9U nOU `731A0d1d11312 ,1(102 5c0 93172 A0)13111.19 A0)621131 50/ATI1d3Tild31/12 5121
572A11319 À0A3111ALLU1IC9 319 42 541 90A13X3 50C1.0.1.1(3/ DM? A7)9733/ 51.1.1313e3X313 Altl
.ALDtpdo 599lg19xot131g Agok 9 5olto11n31lox 91 7311(13112d19 11331 53 A1721 A73111 -121M19
513 A1312Dd .1313 11931 59dU A41 31.119V,A4 A13d0/X 1D1311121D12 A41
31 131319A 1212
Al3X9 A1313/131130d3L 31 41 brodaiDct (31 (1)A1)A,DX 5011731(1DX A113112 1DX -311
54NDV1(1)
oz 101911 nomid) a7)e93X3d13u 6r02 3023, Ca% 1111 A131112daDd7)u
1212 5111 51311(trI2
541 5D1/11.1.173d1D 5901 .573AOTITAA, 50A4611X d121 A113112 5gol 5141 57)i1(a3a 59o10rI19
391A9cb41. 193t 7)10 5tuaymi 59A11 n01 goiLlwadzp 5gol 5oonou .1D23)31.ry
001 4131
cto1 91 1310A 41 6/310)de0319 1131AA `501AD13273d733/ 17331 54.1 5Q01(1(1331.1d33/ 1DX
O4t.
00d9690)Cb 502123/T1DX 01 A9d2173d) 511A3T1DX13191d33/ 17331 51.toqothoX9c1Dit 13112tht

9z A1d31X0A `(, A? 11 A01 A0)1A,(10319 not A0A37113X1313 31111dd331DdD3L .Aoid9d) 3Xc13An9
3g A91 A0A3111.1131331 513 91 0)99d3/ .A131273g lo 32 10A31193L3d133/ 11331 531A0/d9 91
A0d9d)010)A A0Q) 121 9A31-113311313 503L 019D A0A3119d91/1313 A0d3191-1903112 513 03913/901
113e1332/Dd1 A91 A111931932 À003%3X3 91 31 A0d96003319 A0(05 113e900ed0AD313
001 .501DT11,1%31111111(31 91Q01 101 5111 133,12 3731 A2A0k3k A011173 113X 411 513 0)13131901
os AD1OddiND3/ .1D1311131"1019D 1Daantd7)21 c19,1, 5101 510y1(ou It `4tA0)d) 113X A01-11.199dDU
AV 91 À0A3119/131( 17331. ALtkad) 'tang? Àctoleltg 5(5) DIO AT1 moplayou Acom?Authut?
AO9de12 510189 19x Ao1n91113x3oxInit A1,11 .molotog (1oloptarl
n 501A9933111(19 01
A13190A11(7)31 31
1113119317:A19 `1101a9de 50ode ,d7)21. AQ1913 59XO3L `113173191AD113
j? D9 5-ou 5(9ncoA3A, `noup9dirmg tbld0)X13L3 31 4,1102101 513 03913/901 1De93U73d1 501a9
se 61(10 À311311790d1/ `73Ad91/) ODAd91 121311 (10191/1371 Q0X73d131 `10A3119A1,3e6 1310
A731113 91 .-A99
5D1XDT101310A 59M1 54.99011112A3 50/14X0212 .5101913 11/1133113D12 AQOA,
MUM d331.9%, 591no11d9 59m1 AV, A? al 13d91L .Ac9dO3A naegain? 9 5on9,L9x A91
A0d31932 A01Q01 1D31 A01131/1311 33197d21.2312 ÀOM12A131. 1DX 4 A02031 'A3X13 -131DX
13u1:rox 5123., 513e4na9 541d1D12 lux .59d3L A0d313 013)131d/1311 À0dWX AD1d1110)9
ot 31 541 5730:1310dU A1Xd31002131:1731/ .3911X9191.1 919IR2173d103/ 3g 173X 91 A93111311041.
-Eld23 11331 upoorip 511 M. 4l `11LiAld) 11331 50d9d7 511 501(11.0131. 91 A931.1131-1(0,1. -31d33/
13919 `nogsuoindlia 11331 50e9A 59019D 3117)41.3? .50Aa2npi (0112 1731AQ0d173M2
Ac91 AO/d72dV, 10 `5110131131. 543101(1L1IO9 (1014N0212 5u913eX3A3M1.0 A:101:1)119 5201 -13d19
D173193A3e1393
.n19r11(131 nonn?cbndiptiny dm' AO/All 541 543i1D1imal. `5D1d07111013
st 5101 5101113%0U 1411-13.130d3/ *A 13313, ?g non A09912 A0)1901 Amictdoe 9 9x 5on91 -3Al2
À31303A2t /141 A01313 A0)29(1)? 132721(1319 50A3111213(10d311)12 91 A9311d14d13d 5D1310deDMI9
51101 5113X1D1103d. 31('1(13d390d3L '1931(931 91 31 AO1d9Odth A41 AD13(11213/2/V '011390)d13X3
www.dacoromanica.ro
TEOFILACT TIMOCATA 539
Atunci unul dintre tribuni murmurind veni la mijloc, combatu pe fata sfatul
comandantului i spuse ca intoarcerea inapoi va folosi armatei inse§i §i co-
mandantului, pronuntind urmatoarele cuvinte ... Un batrin din adunare
sari, dojenind cu glas tare pe tribun ...
II, 15. Dupa ce batrinul spuse aceste vorbe adunarii, reaprinse in piep- 5
turile soldatilor curajul pentru lupta, la cei mai destoinici f5.cind sä se nasca
o dorinta neinfrinata de a se bate, i pi§cind cu vorba ca Si cu un bici lipsa
de barbatie a celor domoi il facu sä se schimbe. Se ridica un strig5.t puternic
din adunare Si teatrul r5.suna de laudele celor care admirau pe soldatul ba-
trin pentru marele lui curaj. ,Si indat5., cu totii intr-un gind, parasira adunarea 10
§i se indreptara spre arme. Coborira deci de pe Haemus la Calvomuntis i la
Libidurgos i vazura nu departe, cam la patru mile de acolo, pe hagan stind
cu corturile fara nici o grija, intrucit armata ii era impr4tiata prin toata
Tracia. Comentiolus aranja armata §i punind-o pe o singura linie de lupta
o 15.ss sa inainteze ; porunci sa se indrepte spre Astice, noaptea sa fie sub 15
paza, iar a doua zi sa navaleasca asupra haganului ca o furtuna i sä faca
un mare macel printre dumani. Dar o soarta potrivnica gasi cale sä schimbe
socotelile acestei expeditii. Caci, intocmai ca un bondar, distruse stupii bunei
chibzuiri i prada osteneala comandantului, ca pe cea a unei albine. In ade-
var, dupa ce soarele §i-a ar5.tat spatele sumbrei nopti i lampa prea fru- 20
moasa i datatoare de lumina acoperindu-§i stralucirea a cedat puterii nop-
tii, unul dintre animalele de povara §i-a scuturat sarcina de pe el. Se intim-
plase insa ca st5.pinul lui sä mearg5. inainte. Dar cei care veneau in urma
i vedeau animalul de povara tirind in dezordine sarcina dupa el, strigara
la stapin sa se intoarca ySI sa indrepte povara de pe animal. Ei bine, acest 25
lucru a fost pricina tulburarii ordinei in Wire §i a f'5.cut sa inceapa fuga
inapoi; caci multimea auzea glasul i cele spuse erau luate grqit drept un
semnal care se parea ca era pentru fuga, ca i cum di.imanii s-ar fi ivit in
apropiere de ei mai repede decit once inchipuire. S-a produs o foarte mare
inval.m5.Fa1a in armata Si mult sgomot ; fiecare striga tare sa se intoarne i se 30
indemna unul pe altul in limba b54tina0.4 sa se intoarca inapoi, gr5.ind cu
foarte mare tulburare torna, torna Intoarce-te, intoarce-te", ca i cum li s-ar
fi ivit pe neWeptate o lupta in timpul noptii. Se impr4tie ap.dar toata Wi-
rea ca o armonie a coardelor de la lira. Haganul fugi de aceasta a doua i
cea mai mare primejdie cit it Praia picioarele i lasind caile batute §i stra- 35
mutindu-se in alt loc, gasi o sca'pare i mai neWeptata decit cea dintii. La fel
facura Si romanii i fugeau la rindul for ; o frica falsa f5.cuse sa se intoarca
Wirea romana i o primejdie neadevarata inspaiminta pe osta0i ei. Totu0
ace§tia macelarira mai multi avari cind se d5.du o ciocnire neWeptata intre
cele doua armate ; caci intorcindu-se unii din armata romana, atacara foarte 40
energic pe dumani.
Cind insa haganul a rasuflat dupa aceasta indoita inv51m4ea15., spre a
,Merge pata pricinuita de atacurile adversarilor, stringind ceata de barbari,
s-a napustit asupra cetatilor romane i a pus st5.pinire pe castelul Appiaria.
4 Adica limba vorbita de populatia romanica din Balcani (cf. si Theoph. Conf. I. p,
397). Pentru acest celebru pasaj v. SCIV, 7(1956), 1 -2. p. 179-188 si Acta Musei Napo-
censis", I, (1964), p. 483-488.
www.dacoromanica.ro
VI, 3... Ò St Xayavog gnev3fixag Xailf3avetv Tag o-uvalixag gilts% Toy Kai-
aapa tITEt St 6 abToxpamp Totg X6yotg TOO 13apOcipou tOT(.0V ObK t81.801) flaXPTSa,
avTEA,413ave napaurixa Toy ntaepor Kai oCv 6 Xayavog Totg Thaafirivoig npo-
07aTTEt &Karim Tat Pi TEKTITIVEaaal, &Mg npog Stafkatv oloiri Toy qatp0V
5 netafIVIOV. 4. of 1.1.N7 Tfjs ItyytiSovog oixfiTopeg a4p6atg g96Sotg Ttat T6v ExXa-
fInveSv Tobg novoug krigovTat vat nupi napeSiSocrav Ta Wpbs vauTtkiav Tot Taw
Inixetpa. Stet Tot To15To noXtopxobcrt Tilt/ EtyyriS6va ot 13apflapot, 11 SA r6? tg
tog Toiscyxatov atptxoptvii xaxoD taxvag litEsptpuo acorripiag aniSag gl386tm
Se ftepa, Kat 6 Xayavog rots Pap Papolg ItpootTaTTE dig no? topxiag antxecraat
10 yevtaaat Te thg autov. gnei St TO 13apf3apov Toticov ainfpcoov yayovev, anoXttuta-
VEl. To E6261,031a Xpua8v Sapetx65v xataSag aneveyx4tevog SUo Tpan4av Te xpu-
aonaaTov vat aTokfiv xai obv 6 Xayavog 7capao-ayyag notriatwevog ntvie mpa-
TO7CESE6CTat (Iva To Eippov, nAaPri TE EKXCEPTIVOV 1)2L,oupyetv ItapeaxeC4ev,
oncog Tay noTagov Toy XeyOpevov nov vauTtXXottevog Stavfltrat. 6 pity 06V
15 Wpbs Thy licto-tpatetav fineiyeTo, ot Se o-LvSpopov TO npoaTantaTt T1iv vaottA.iav
napeixovTo TouxtTa yap ()Me Ttrbv TaTTopivov 6 coPog Tiglapxthv antry4EaSat
7TOCTI:016COV yaw olpTt EOU T flappipcp yevoiltvcov 'CC tad npoxetittvow, Toy ayx1-
4upov noTagov StanspatoOTat TO f3a.pf3apov. 6 gtv oCv Xayavog Suvagewg ovvTO4ag
anoSaagOv 7poatstv ext%eue xal. yor3epav Thy gvTupiav Trig entaTacriag `Pcopaiotg
20 naptxco-3at ntpnTri St Aptpa, -Kat t4 Bovcovict pot 6 St abToxpaTtop
o-Tpatriyew xetpoTovet nig Ei)peontig Toy IIpicricov abToaxeSitp Suva get crup9pgag
&mit/. 6 [Lev oCv IlpicsKog bnoo-TpaTriyov ZaA.(3tavev notrio-attevog xt2dotg TS
KaZoiaiaag briceiSatv tKa61.% Itp0KaTaaXETV UPON, tXUpcquitcov TO dauXov.
VI, 6... Apog St apxoRtvou 6 crTparnyog en?) Toe (3aatkto)c wet Toy laTpov
25 enti.ureTo, &tog Tet tthv XxXaf3rivoiv yawl Stavfiao-Sat Toy noTaithv xuAuotteva
atpoPiav eixovTa Tt) (Wiwi napttaxotvTo g(pao-xs yap 6 abToxpetTcop TUB IIpicrtap,
obi( gtv Apettoiri TO papPapov, et )11) Toy 'la Troy tg TO Wacy Ta, TO Tco
Irepuppoupficsono 6 ptv oLv IIpiaxog Tng innteig Suvapaog Tag fiviag IXattl3avev.
rtv4o3v SA trig 741.Kfig 7c26146og tictoTaTetv biro Toe Pacrato)c npocmitrEtat
30 'r Se apt Thy `11p(oaetav fipog ilscroevTog To `Po.Laticev crovaycipsTat ti3Soindog
St 6 aTparriyog Thy Tavpov itETao?otfilv trcac6eTcu, 136.45aVoY TE TOO csottptxxixo5
noticrattevog Kat Tag Suvattetg Staptattrtaapevog, Tag gyxuxXioug TCOV xplitaTcov
ainoig Stavottag InotilcraTo anapag evTenev vat Ttaaapag notricsattevog xapaxag
Ent Ta AKinepa yiveTat. nEvTe St ITO; Taig Stxa evStaTpiyag fiptpatg Tw xeopcp
35 Ebcoat xiipatt irpog ThV AopoaToXov napayiveTat 6 ptv oCv Xayavog axofj TfIV
`Po tatK1iv ento-TpaTeiav &truce xavTenev nptaf3etg thg Toy Ilpiaxov ggirEpirsv.
aquicogtvow yobv Tthv nptcyPeow USg Toy IIpiolcov, 6 K6x (Pap(3apog St oSTog)
TOvSe TAg nparkiag [Oliva Taw] anfipaTo. «Ti Tato ...; laTpog Opel, noXettiav
45iirtv Kai xetpaxa Kai atSripoyopoilvTa Toy ripio-xov TON/ npa ptxpoD njv eiplivriv
40 'Apapotg TE -Kat `PoNtaiotg vutupaymtjaavTa...»
VI, 7. AcoSeicaTri St figtpa icat vats 6 csTpargyog o-upotri4attsvog TON/ noTagov
StevfitaTo, thapcoth; TE Toy 'ASp6,yacrTov ltotrIcidgevov ol TCTW EKkaPTIVOV 71761)411
anoSipa, on Xeiag entxupficrstev, pecroUarig vuxTOg Tfiv EyoSov tincope6eTat
o ptv oev 'ASpdyaaTog Tag owtat Tthv OvetpaTcov xaipetv Einwv Tij TE TOO S'oUX,00
45 tittavicrEt 81aVfMag TOO CUIVOU, TEEOU yup,v1g entflag Thv tpuyijv LEEITOiTITO nein-
7C17ETEI. yoCv `Pcopaiotg 6 Pappapog xat anoPag TAg Innou xaTaaucrTaStiv Tin/ !Aviv
ao-n4sTat Ind St cptpetv oUK eIxe T1jV avTiaeTov 1514triv, Sta Sucrxwpiag meg
www.dacoromanica.ro
VI, 3 .... Haganul cauta sa obtina de la imparat tribut sporit fats de cel
stabilit prin intelegere. Pentru ca imparatul nu dadea ascultare vorbelor bar-
barului, acesta relua indata razboiul. Asadar haganul porunci sclavinilor sä
construiasca un mare numar de barci, ca sa le alba la indemnina pentru tre-
cerea Istrului. 4. Locuitorii Singidunului nimicira prin atacuri dese strada- 5
niile sclavinilor si dadura prada focului lucrarile acestora pentru navi-
gare. De aceea barbarii asediar5. Singidunum, iar ora§ul ajuns la cea mai
cumplita mizerie nutrea slabe sperante de scapare. Dar in a opta zi haganul
porunci barbarilor sa renunte la asediere si sa villa: la dinsul. Ffindca gloata
barbara asculta de aceste ordine, parasi cetatuia primind doua mii de darice 10
de aur, o masa batuta cu aur si un. vestmint. Deci haganul, dupes ce facu
cinci parasange, aseza tabara la Sirmium si insarcina multimea sclavinilor
sa lucreze nave de lemn, ca sa treaca riul numit Saos. Madar el se grabea
pentru expeditie, iar acestia, potrivit poruncii, pregateau vasele pentru tre-
cere, caci aveau teams de comandantii numiti pentru aceasta treab5.. Cind 15
furs deci construite barcile pentru barbari si puse la dispozitia lor, acestia
trecura riul vecin. Orinduind o parte din trupe, haganul porunci s5. alerge
inainte si prin sosirea for sa produces romanilor team& In a cincea zi se apro-
pie si de Bononia. Imparatul rindui comandant al Europei pe Priscus, nu-
mindu-1 cu puteri depline. Priscus it facu pe Salvianus ajutor de comandant, 20
ii dadu sub comanda o mie de c5larasi si isi porunci sa ocupe inainte luta-
riturile.
VI, 6 .... La inceputul primaverii comandantul (Priscus) fu trimis 5 de
care imparat la Istru, pentru ca neamul sclavinilor, impiedicat de el sä treaca
fluviul, sa asigure chiar fares s5. vrea securitate si liniste Traciei. Caci spune 25
imparatul lui Priscus ca barbarii nu se vor linisti, daces romanii nu vor pazi
Istrul cit mai strasnic. Asadar Priscus lua conducerea armatei de ca15.rasi,
iar Gentzon fu pus de imparat in fruntea oastei de pedestrasi. La mijlocul
primaverii romanii se adunara la Heraclea. In a saptea zi comandantul
porunci sa ridice tabara si dupes ce facu verificarea aliatilor si numaratoarea 30
exacta a trupelor, be imparti periodic solda. Plecind de acolo, dupes ce savir0
patru opriri cu tabara, ajunse la Drizipera. Dupes ce petrecu in acest loc cin-
cisprezece zile, pornind, dupes douazeci de opriri cu tabara, ajunse la Doros-
tolos. Haganul afla din auzite despre expeditie si trimise soli la Priscus.
Sosind deci solii la Priscus, Coch (un barbar) incepu sa vorbeasca astfel: 35
Ce este asta ....?.... Istrul vede un spectacol duFnan, o tabara si pe
Priscus inarmat, care cu putin mai inainte fagaduia pace avarilor si
romanilor"
VI, 7. In a douasprezecea zi, dupes ce construise nave, generalul trecu
fluviul si auzind ca Ardagast scoasese ceata de sclavini si plecase ca sa 40
faces prazi, la miezul noptii porni impotriva lui. Trezit din somn de zgomotul
mare, Adragastos spuse ca a avut niste vedenii in vis si incalcind pe un cal
fares sea o lua la fug5.. Barbarul dadu apoi peste romani si descalecind de pe
cal incepu lupta corp la corp. Dar pentru ca nu putea sa tines piept celor care
S In anul 592.
www.dacoromanica.ro
Triv cptryfiv ireptcktUsTat. 6 onv 'ASpayao-Tog ZnpoTtpeue xtvflliacrtv 068a. npog

TOOTO KEICTTlatV0g TfIV 9i)otv- mattoT1pag 81 T6x.rig OWILEGO6CSTIc ramp, Tcpti Avg.)
lieyicrrou 81v8pou 'meg Item. 'lintel. 6 Pappapog IVTE69.EV TOic 8ttwouo-tv fiv ay
allpaim Kai ttaXa enxr6v, et µ1i noTapec aitji acorilptog ytyovsv. Stayer 4ag yap
5 ano5t8pauxet Toy xiv8uvov of AN onv `Pthttatot naliSli /Oaf 3rivenv gaxaipag
notriaktzvot 8einvov tfiv atupi Toy 'ASpayaaTov 8taTtitovTat xthpav, 1v1paet TE
4iac.ov Tong CwypT* vTag noticiaavreg g BuCamov Eneincov.
VII, 1. 06TO) 1.LeV onv Ilpicricog anexelpoTovetTo, noXti.tapxog 81 nno Ton
anToxpetTopog 6 IlgTpog avayopeUeTat, 8g Kai airra8eXtpog Mauptxiou 1Toyxavev
10 by lyxapatTet Toivuv 13acraticag 7EUTTOXag S Maupixtog, Tat5Tac TE Tl aTpanty0
ent8ong TonTov anex8rittery Ton do-Teog irapeaxsime tad ?wog To crTpaT6ne8ov
1aptxtaat ItapEKEA.E6ETO anotpotTfiaag Toivuv Tfig Ilspiv,Sou 6 Otparnyag
ant Ta 6,13141.1t0a yiVETat, Kat KaTtralltf3)V TZt Ap1C17Egpa Tra '08two0 itpouowlet
To gtv onv aTpaTeme8ov 17t14ernx6Ta tfic '08ricroon T6v 7TOMIlapX0V entafigalg
15 i)1LEUXETO Maw TETTapTI1 81 futtpa, Kai 6 itoMpapxog arn7aTenaat 'r nkfiaet
Tag Pagattcag cruAlal3ag Ivexeipet ri µEv ouv irA.TiSng tthpa irpog Tapaxov npoli-
Krix6Et yap T6 paatXmcov irpOcsTawa... 2... TETT4T1 81 fattpa xai 'r anToxpa-
Tthp Ta =pi Ttlg aTetcrean -cthv 8uvageow KaTegfivuev, altOXIIT6V TE TfIV '0811CSOOV
Ent Ter, EM)VUI.La TG3V XeOpow ilETUVOLT(t, Tirj TE MapKICIVO6 cruyyevOttsvog 'utast
20 xt,iouc npoketv Ton csTpaTorcaou npoatTa4ev. Kai onv tvTuyxavouatv onTot
gaxocriotg ExXaurivolg Way 1/rayogtvotg `Pcottaiwv toaaliv Ta yap ZaMarra
twat "Auxg Kat ExOntg KaTarrpovottet3aavieg anStc ampupayd.)youv Tong aTurfi-
o-avTag, Av 81 unto% not 7E2a14oug noaaot5 atta4bv ri aicoo-xeufi TOW ka(p6pcov.
16g81 tictovTag toxcyav roux `Pwatoug of (34[3apot, eha Kai avTepkt(p5tiouv,
25 Ent Toy quivov VIA/ at)(1.1aX6)TOW tvanovro avatpetTat Toivuv 1i Tthv app1vcov
aixpaVoTaw 11131186v 1i2t.txia Ind 81 Sucnioeimaog roic papPapotg inclv 1i o-uvavyn-
atg, Tag apaag ouvavTeg nepterxaovTo xapaxa, &µa Tag ttetpaxfolg Ta p5vata
sic To ttecsaiTaTov Tic Teuppou tvaitoRttEvot of 81 Tthttatot icerariataxoTeg Totg
raTatg (Tonto yap Tag 13ap(apotg To TcpearlOTepov avoim) obx ISAppouv etc
30 xerpag 1Xactv- 18e8ieaav 'yap Ta ex to xetpaxog xaTa T6v TIMM inE6 'any pappetpcov
ax6vTla Itpospx6p.sva 6 TOiVUV T0i)TOW Lntatatibv ('AXgav8pog 6voi.ta anTep)
try rcaTpicp Taw `Pcoptaicov ythvi) Tolg `Pcopaiotg evexaeOeTo airol3fivat Tiny innwv
xai xaTao-uaTaErriv Taw noXej.tix6v xtv8iwow ttparrTeaat aTap of `Nottatot alto-
pavTeg T8V TIMM irp000lukonot T@ xetpaxt 1818oadv TE Kai avTadvilavov Tag
35 tlat01.1Taic TOV PEA..65V ... of St 13041a101. Ercpat6g. Ent41gevot Oxii1 1101) Kai 1167ag
Tong imp'. TONY xetpaxa pappapoug arctrrEtvay.. Sexatri 81 luttpa, Kat 6 anToxpa-
Tow Maupixtog Pao-iletov IntaToXfiv abTa8atpth 147Estorev 1v8tittflo-at t1 Opato
fixrixoet yap 6 Maupixtog TC)V EaaUTIV6V Ta naljSli Ec BuVontov Tag 6pi.tag
Inuptpetv. 6 81 Otpa-cmfec 1K TOOTOU nl To ITIATTO6 yiveTat 9poLptov, flETdE 'MOTO
40 irpog Ta ZaX8arra aTtxvetTat 8EuTtpa 81 fultpa, xai irpec rliv 'IaTpov T1jV noktv
(pot's , xai 8f1Ta To AaTapixiou ppaptov napageivag etc N6l3ag aTpaTone8e6e-
Tat ... 3. Tpirri 81 fitt1pa, Kat N 'Acsfutth Tfj nazi. Tag btaaelg noteiTat
5 .... Kai av 1i crTpaTta 816%0Lev &matt, et tri) PappapOgTtg aXobg TOv 'HXt-
paxiav anTong 140,84e noTagov T1TTapeg napao-etyyag ecn1xovTa .... of, il/V
45 onv Twarot vevtrillitvot npag curly airoxkivouatv. KaTairokewriONTog TOiVIW
67E6 TOW pappapow Tot 111Tpou, llpf5xog yivsTctt mpaTriy6g.
www.dacoromanica.ro
luptau, incepu sal fuga prin ni§te locuri greu de strabatut. Ardagast o lua
inainte datorita iutelii de picior, caci natura it deprinsese pentru aceasta.
Dar o soarta potrivnica i se arata Si barbarul dadu peste trunchiul unui
arbore mare. De aceea ar fi fost o prada foarte u5or de prins pentru du§mani,
daca fluviul nu 1-ar fi salvat. Cad trecindu-1 innot, scapa de primejdie. Ro- 5
manii facura ospat taiuplui sabiei un mare numar de sclavini, pustiira
tinutul lui Ardagast, iar pe cei prin0 vii ii trimisera la Bizant cu juguri de
lemn legate de git.
VII, 1. Astfel deci fu scos din functie Priscus Si fu numit de care im-
parat comandant al razboiului Petrus, care se intimpla sä fie frate al lui 10
Mauricius. Scrise deci scrisori imperiale Mauricius, le dadu comandantului
i ii spuse sal piece din cetate Si sal se ducal la armata ... Plecind6 deci din
Perinthos, comandantul sosi la Drizipera i parasind apoi Drizipera veni la
Odessos. Armata primi cu deosebita cinste pe comandantul sosit la Odessos.
A patra zi comandantul incepu A. faca cunoscute osta0lor scrisorile impara- 15
te0i. Soldatii se pusera sä faca tulburare, caci auzisera ordinul imparatului.
2 A patra zi it imtiintape imparat despre razvratirea trupelor Si par5sind
Odessos merse pe calea din stinga tinutului, iar cind ajunse la Marcianopolis
ordona.' ca o mie din oamenii sai se alerge inaintea armatei. Acetia dadura
peste ,case sute de sclavini care duceau o mare cantitate de prada de la ro- 20
math. Caci devastind Zaldapa, Aquis i Scopis, ei jefuisera din nou pe neno-
rociti Si aveau prazile incarcate pe un mare numar de care. Cind barbarii
vazura pe roman apropiindu-se de ei §i apoi full vazuti i ei, se repezira
sal ucida pe captivi; i astfel furs omoriti captivii de parte barbatesasca ce
erau in floarea virstei. Pentru ca barbarii nu puteau sal evite intilnirea cu ro- 52
manii, pusera carele laolalta, se inconjurara cu un fel de intaritura de bar-
bari impotriva cailor lor. Atunci comandantul (Alexandru ii era numele)
ii indemna in limba parinteasca a romanilor sal descalece de pe cai §i sal dea
lupta cu du0nanii corp la corp. Ap.dar romanii, descalecind de pe oai, se
apropiara de intaritura; ei dadura i primira la rindul for lovituri de sageti ... 3°
dar romanii atacara cu putere i tirziu ii ucisera cu greu pe barbarii din inta-
ritura ... In a zecea zi imparatul Mauricius trimise o scrisoare imparateasca
fratelui sau (Petrus) sfa."tuindu-1 sal stea in Tracia ; caci Mauricius auzise ca
trupele sclavinilor porneau spre Bizant. De aceea generalul (Petrus) veni la
fortareata Pistos, apoi sosi la Zaldapa. A doua zi merse la orapl Iatros §i 35
trecind pe Rugg. fortareata Lataricium wza tabara la Novae ... 3 .... A treia
zi wza.' tabara in ora4u1 Asemos ... 5 ... §i toata armata (romans) s-ar
fi prapadit, daca un barbar oarecare nu le-ar fi aratat riul Ilivakia 7,
care se afla la o departare de patru parasange 8 ... romanii fiind prin
urmare biruiti, s-au retras in fuga. Petrus fiind cu totul invins in lupta 40
de barbari, Priscus a fost numit comandant (al armatei).
° In anul 596 va porni prima campanie contra sclavinilor.

7 Este probabil riul Ialomi0.
8 Adica 20 de km.
www.dacoromanica.ro
VII, 7. TI-Ipog St etpxogtvou xcti 6 IIpiaxog Tob Buavtiou etnocpottcl- Etta

irpog of 'Ao-Ttxt tag Suvtipetc auvliapotae TON, te cipt4.6v rftc Suveu Recog getatraq
ebpiaxet o (rya-rusk- nab TOW `Pcopaiow 76.fi9og Stayaaptv- netpiltat totyapoihr
ec Maupixtov toy abtaxpatopa icaTaSTPLa Ta to0 littpou icotlio-acy3at oxpeagata-
5 ktcog 67consi9etat bite ovi.tDoi)l.cov twthv xpiwat Ta 7cA:rutpeXttata Stica toivuv
Kai 7CEVTE icotriadgevog xdpaxac Toy TE "Iatpov Siarcepatokelg notattov, Te Tam
figepa, Kai sic NOPag Tag dva) 6 arparriyog Tcapayivetat. 6 St Xaydvog Tato
gettaarpail; cbg Toy Ilpiaxov icptaPetc 11TCE1.111/E TTly TE aitiay gipeuvrao p.a3stv
Tfig tcbv Tomicov- SSE asparriyog Tobc tOiroug ecpao-xev eixpueic eg xuviyeata
10 icecpuxtvat, inicaaipoug TE xai May e66Spoug 6 Se Xapivoc 1U! Xou trz' ciAlarpiag
yfig LIrtf3ctivetv Towaioug TcapaarcovS.4o-at TB rIpio-xov, Kat ecopectcog T1jv elpfivtiv
bn' aimot iceptaxgeaat eTaCTICE TOiVUV 6 Ilpioxog `Po.taixv 67cetvat t6 ESwpog,
6 St pelpflapoc art otg xai vOttotg noXtgow Tcollaioug ffticoxtflaaa4at tobto to
TOIVUV Xarivou t uyopaxotivtoc Kai StapvtikcAlovtoc =pi tokcov tOv toiccov,
15 (mai Toy IIpiaxov TO 1K Tlg eco anOSpacrtv ?wet Sicrat Xayavcp.
VII, 13. Kai yaw Iv wimp TCO xp6vcp 6 icapO, To 1g 'APipotg Xaydvog 'mob-
pevog Ta nepi Eau :41 auAls4dpevog nXfiSti =pi rely OpCSKI.K0 MUO-iaV XUVET.,
EiTa Toga tij neaet. tyiatatat- Toincov 6 lipiaxog icuaottevog liclpe4optvo tf-j
116Xet npoaopild. `PcoRatot Totyapobv lad of 13appapot sic Tdc 7CEp1 Toptav rile
20 Treaty atpatoneSe6orceg &pug entytvoilevrIg xetp8vog oi)Sali6g Tay xdpaxa Sts -
M aavto- 'rob St Apog aviaxovtog Xti.tog TOtc TO)plaiolg kvecncelvev galot5arv.;
St erctf3flaco-Sat TfS peyearig TOv Xpto-ttavv topttk, xai ird&og 611(30 Kai avd-
07110-1V too Opyrilpog topT4etv 9eotS, to0 tatpoD Tobc elkopaiouf; xatcartgovtog,
7capaS64cp 7cpovoiq Ttvl 6 Xarivog irpOc wog ePow.aioug irpecri3e0eTat. I) St ('41,o)o-tg
25 rev ki)atv Tw MIA) eTtladVal* 6 ptv oLv IIpiaKOg 17c1 'r4 xatvarcpeicet tflg atteoaecoc
Surcopet Te Kai ATC1,05TEt licet Se Triorug To4tatoi TB Kat 136.0apot ESoaav Kat
arradgpavov, nevarigtpoug arcovSag o-ucytiaktevot Trly emof-liav ticpaypa-cei)ovto-
(*gag Totyapoilv 6 Xaydvog entaitto-p6v kivetyrtouat to% `Pcqtaiotg itapsixeto-
Sta 'soft° ttexpt TOW xpewcov t(bv ica4' ApEig TOW TcapaSooXoyouptvcov Tec Trjg
so pappaptrIg (paavapcurciag takrig icato-trixev TETapTIl St fipepa, xai Tfig `Pco-
i.tairrig Suvagecog ei)aevoi.)arig To% irpog To Viv avarcatcroitatc -co) Pio?, 6 Xayetvoc
Tcpeapetg 4eTCEIATEEV 'IvSticag bico TOO Hpiaxou 1,a13civ gtthv xaputcsiag 6 }Lev
o6v atparnyen 'cob (3apf3apou ttjv gicoatv tacpaiteue icticepi Te 1U7CERNIE Kal
(ploy 'IvSticov xao-iav Ts Kai Toy Xeyopevov xoo-Tov- 6 St Pap(3apog Tag To.)-
25 ttaixOtg arcoXaf3cbv Scopeac, icatapovattaapevog ija&ri Xiav neptxapCk- yivstat
TOIVOV eticOpaxog gtxptg &mu el)copaiotc f Sipotekeig eicsivri xai peyeckri icavfiyuptc
eneictpaato auviluAgovto totyapobv Ta etv-cift-ca, Kai oinc ijv Stog ev kattpatc
Suvdileatv- oimobv emotepttaT4oixnic Trjc toptc etyytXoug 6 Xayavog tticeinve
Staxptvecraat an' aX/k.fiXow gtdiv Tag Suvagetc- outw gtv o6v Staxcopicetat etice
40 ubv Tom.taiaw 6 PapPapog.
Èxatatog St 6 Xarivog, end fixixoet Kop.evtio/cov Suver.getc avakaPop.evov
paXet tij NtxonoXet irpoaogaetv, to oickyrucov CraXE461.1.6VOg KOMI Kop.evttaou
m1)=01E68E0E-rat Kop,evtioXog St fpcetv Toy Xayavov emoi)aag Int tfiv Muaiav
xcupet eni Te ZuctSil3a Tag olcrivac auvenfi4ato- el3Sopatog St sic latp6v errcver.-
45 Tat tilv Treaty- 6 St Dappapoc ETKOCTt napao-ayyag eupeatiiKet `Pcopaiow- vurroc
Se geao6arig ev (!ocoppfitcp npag Toy Xayetvov 6 T6v Tcogalow atparriyog 4C-
TIEVIVEV EXOW EtTa TO TOMIlliKoV npoattatev 4orckiaaagat, c5g 1K To6 napfi-
www.dacoromanica.ro
VII, 7. La inceputul primaverii Priscus pleca din Bizant. Apoi aduna tru-
pele la Astice §i dupa ce facu numaratoarea armatei, comandantul afla ca un
mare numar de romani pierise. incerca deci sa faca vadite imparatului Mau-
ricius greFlile lui Petrus ; totu0 fu convins de sfaturile unora sa ascunda
greelile. Ap.dar, dupa ce facu cincisprezece popasuri cu tabara §i trecu Istrul, s
In a patra zi comandantul sosi la Novae-de-Sus 9. Aflind aceasta, haganul
trimise soli la Priscus intreba care este cauza sosirii romanilor. Comandan-
tul spuse ca locurile sint potrivite de la natura pentru vinatoare §i calarie
§i sint foarte bogate in ape. Haganul arata ca romanii pa§esc pe un pamint
strain, iar Priscus a calcat tratatul, iar pacea este tulburata de el pe pier- la
ascuns. Priscus spuse ca pamintul este roman, iar barbarul ca romanii 1-au
dut prin arme Si prin legea razboiului. Cum haganu 111 combatea Si
se certaupentru aceste locuri, se spune ca Priscus i-a repro§at fuga din
Orient.
VII, 13. In aceasta vreme haganul care este in mare cinste la avari, 15
stringinduli trupele, inainta prin Mysia tracica, apoi ataca orapl Tomis O.
Aflind acestea, Priscus veni In ajutorul oraplui amenintat. ApAlar ro-
manii §i barbarii aveau taberele linga Tomis i, de0 venea Tama, ramasera
pe loc. La aparitia primaverii o foamete lovi pe romani. Cind era aproape sa
soseasca marea sarbatoare crqtineasca a patimilor §i a invierii Durnnezeu- 2a
lui mintuitor Si foametea copleFa pe romani, dintr-o pronie neWeptata
haganul trimise solie la romani. Cererea era sa puns capat foametei. Priscus
era nedumerit de ciudatenia cererii §i nu-i venea sä creada. Cind insa ro-
manii i barbarii &Aura §i prirnira garantii, incheind un armistitiu de cinci
zile, indepartara once teams. Deci haganul trimise care cu alimente romani- 25
for infometati. De aceea pins in vremea noastra dintre lucrurile povestite
ca extraordinare a ramas amintirea acestei omenii barbarice. in a patra
zi, cind armata romans avea din abundenta cele necesare pentru hrana,
haganul trimise soli ca ss ceara de la Priscus aromate din India. Coman-
dantul satisfacu cererea barbarului §i-i trimise piper, foi de India, scor- 30'
ti§oara Si ass numitul cost 4. Primind darurile §i parfumindu-se cu aromate
barbarul s-a bucurat foarte mult. S-a abtinut deci de la lupta ping a trecut
acea sarbatoare populara §i mare. Locuiau deci impreuna trupele adverse
0 nu exista nici o teams in cele doua armate. Dupa ce au trecut sa.'rbatorile
haganul a trimis soli cerind sa se separe trupele. Si astfel barbarul se desparti 35
de romani n.
in a §asea zi, cind auzi ca Comentiolus are sa vina cu trupele la Nicopolis,
haganul 10 aduna oaste §i pond impotriva lui. Auzind insa ca vine haganul,
Comentiolus plea in Mysia §i-0 a§eza corturile la Zicidiba. In a aptea zi
sosi in orapl Iatros. Barbarul era la o departare de douazeci de parasange 40
de romani. La mijlocul noptii comandantul roman trimise in taina haganului
un vestitor. Apoi, vorbind ca in treacat, dadu ordin ca soldatii romani sa se
9 Novae superiores slut Novae din Banat.

to Probabil un ora4 pe linga Remesiana, iar nu Constanta (cf Gh. Stefan, Dacia", XI
(1967), p. 253-258).
11 Cu aceasta Singidunum a fost despresurat in 599.
www.dacoromanica.ro
KOVTOg Toy kayoy notoalisyog... 14. kVTE09EV 01 PliP f3apol Ta kuplogata Tthv
Sta(3acrecov neptycaatvTat. xketaoapag Tfj naTpicp 'Pawatot (pcovia anoxakety Tata
8169aaty &Tap ayatpoDyTat T6y `Pcotiaiow nokkoi.
VIII, 1... Otpoug St Intovrog... TO o/c? trixav 6 KogsvTiokog apoget. Kai
5 tot Ts.,V
A T yiveTat 7I0TalloY xai N EtyyriSOvt ovvavaxotyoiltat Td) Hpiax6.
2. TETaPTTI St Atigpa IKKAJIalgOVTat Ta aTpaTantSa, Kai SAKAyopljacty-cog Ilpl-
axou IIEPICTXicETat A Itpag 'Aflapoug lad `Pcogaioug eipAvir 6 yap airroxpetTcop
Maupixtog Tag anpargyaig napaanoySilaat Sta Paatkixo0 npoaTecyttaTog tyxe-
ktatTat- eg To (paytpay Toiyuy TA; cipAyng Xuasiarig, of Tcogatot. npag To Bwt-
10 v..xtoy yivovrav aiSTA St vilaog xaataTixe nepi Ta Oetapa Too vIaTpou. tv Taint
Tfj of a6 6 KottsyTiokog 'tSos voo-rikeasaaat. Tcby St `Pcogalcov eine TA; vAcrou
Starcepatoutitywy tni Thy Anetpoy, fix/v(6u 6 Xayavog Ta TO13 'Palatico6 aTpa-
TontSou xtvfwaTa. 61.1 Ev o6y pappapog auyaapoio-ag Suvatisig TAY `Pcotiaiwy &a-
Tti.tveTat yAy, To% St natai TtTapatv bnoiiatv air* napcSiSou Suvatistg xai
15 naptycyaa Tag Staf3aastg Tor) lc/woo neptypoupEty- of tity ouv ncaSeg 'rob papf3a-
pou Tag StaPaactg Tor) -IaTpou nzpuppoupsty ream To npoaTaxaty gyExeipouy,
of St Tcogarot. Tag kEyoptva; o-xeSiag o-uppawarrt; Op.o3upaSov Toy noTagay
StevAtavTo. nepi Tag 6x4ag TONOW TOO noTal.co0 ytyovuiag TA; gaxig, xpaToOat
Two:am T6y ayTtaticov Suvap,ecov. 6 St Kotityriokog dila TO lipiaxo,.) sic To
20 .....wivaxtov Tag StaTpt0a.g. gnotaco... Staitop3p.eu9tyTow Toiyuy 'EGA/ Tcogaiwy
Toy -IaTpoy Kai aucrtqaatitvaw Toy xapaxa, <00 KaTaillitaVE Tit V vijaoy 6 Ilpi-
CTKOg. obi( flacks yap Tor) KopsyTtokou grra; notAo-aaaat TAN/ napaTa4ty. of St
pappapot, autpaTAyou TA; Tcogaicoy 6/capxoUarig Suvattuog, npag Toy xapaxa
Toirccoy grcptxouaty of St Towatot ayytkoug Et; To BIIIIVaKtOV Tot; aTparnyorg
25 littlthtiTCOIXT1, TOV 'TE KIV8UVOV TECEPE81)XOUT 8UaaVaCIXETOOVTo; TE TOO HpiaKou
'cob Kop.syttakou tic.* Tor) Epyou gyavaaaat, xai T6y PapDapcov May gyxpaT6g
IntKE11.1tVCOV, ItEikTal. 6 Ilpiaxog TOV KOPVTiOX0V xaTaktnety Kai Tag (ppm,-
TiSag Tthy xtySavow aka; avaS4acrSat- Kai oi5y xaTakwicayet To Bigtvaxioy
xai npag Tay `PcoilaTicay yiveTat xapaxa... TOiVUV T6y f3appapcov xaTsnetyogtvcoy
0 npo; noketioy, TeTapn Ap.tpa, Kai 6 Ilpfaico; a tcoatyoD acSApocpoptty Tot;
`Powaiot; npoatTacv, -Kai 6; NAN/ Tag Ixrattic Tptai CMCITTialillEVOg cakay4
T6y nokstitx6y eyxtimarcov anApxoTo... gni apa; nokkag 6 nOketio; stxs Toy
npooSoy. Akiou St xkivawco; auyayentxkive 'Kai 6 nokeilo;, -Kai Ay tirtStio;
ai5TA Tor) 7COMI1OU TOT; Tcopiaiot; i5on7j, Tptaxocykoy TE avatpeatmoy Tcogaiow,
35 xiktaSeg Tgrcaps; gK T6V 'ADa.pcoy St6kovio. grciyevotitvA; o6y \micro; El; Tay
xapaxa of `Pawatot aytCeutay.
VIII, 3. TpiTA St fliitpa, Kai 6 13api3apog ETepoy aumsTAcraTo noketioy.
6 It oiiy lipiaxog 6; orOy TE cruyTatag To arpaTeuga tcoatyag gx6pet npag TAy
napaTaty. wet; Toiyuy auvrata; Suvatisig tic Ta. ItaktaTa Tot; Twaiotc, era
40 tVET311C/EV tg To xapTtpav Tel xtpata neptaxio-cit aiycixa of5T6 TE -cob; 'Apapoug
eiaSt4aaaat, ono); of (3apPapot, /rept Ta xotkercepa yivop.tvic Tff c Suyap.ectv,
Kai xaTetkimitvot V gtacp, ntptntacoai auppopat; aSoKATotc,-. To) T01.015TO? TO iYUV
TO/up xaTamparriyarrat of flappapot, Kai avatpavTat ex TA; nokeplag Kai
ayTt3tTou Suyatiecog xiktaStg tvyta. Akiou St HovTog gni Tint Ta9 P OV To VeVticipcog
45 grcavAxtv. SEK6T11 St Atigpa, xai 6 aTpaTAyag Axixoet Amy aiiatc Toy Pappapoy
npag napaTatv. tit pag St kattnoUang TO Tcupaimay xaaonkiaag xocwicog TE
aulicppaVwevog gx6pEt npog noksiloy 6 p.tv ouv Iiplaxo; Tptaaeg aiiatg cpakaytt
www.dacoromanica.ro
inarmeze ... 14. Atunci barbarii se a§ezara in jurul intariturilor trecatorilor

pe care romanii in limba for parinteasca ob4nuiesc sa be numeasca cleisurae.
Fur5. uci§i deci multi romani.
VIII, 1. Cind veni cu primavara ... Comentiolus aduna oastea, se duse
al Istru §i se uni cu Priscus in Singidunum. 2. In a patra zi trupele furl che- 5
mate la adunare §i dupa ce vorbi Priscus, se rupse pacea dintre avari Si ro-
mani; cad imparatul Mauricius poruncise comandantilor printr-o hotirare
imperials sä calce tratatul. Pacea fund deci anulata pe fatal, romanii mersera
la Viminacium, care este o insula in apele Istrului. In aceasta insula Co-
mentiolus paru ca este bolnay. Cind romanii trecura din insula pe continent, 10
haganul auzi de miFarile armatei romane. Deci barbarul aducind soldati
ataca teritoriul romanilor, dadu celor patru fii ai sai trupe §i-i indemna sä
pazeasca trecerile Istrului. Fiii barbarului incepura sal pazeasca trecerile
Istrului potrivit ordinului; romanii insa, legind impreun5. a§a zisele plute,
trecur5. fluviul. In lupta data pe malurile fluviului romanii invinsera trupele 15
adversare. Comentiolus §i Priscus se gaseau la Viminacium ... Cind romanii
trecur5. Istrul §i facura intaritura, Priscus nu parasi insula, caci nu voia sa dea
lupta fara Comentiolus. In timp ce armata romanilor era fara general, bar-
barii alergara spre intaritura acestora. Romanii trimisera vestotori la Vimi-
nacium comandantilor i be aratara primejdia. De§i lui Priscus ii venea greu 20
sa treaca la actiune fara Comentiolus, dar deoarece barbarii amenintau foarte
mult, el se indupleca sä lase pe Comentiolus i sa is el insi* asupra sa grija
stavilirii primejdiei. Parasi deci Viminacium i se duse la intaritura romans ...
Fiindca barbarii se grabeau la lupta, ordona Si Priscus romanilor s5. se friar-
meze dis-de-dimineat51 i aranjind ordinea de Utak cit se putea pe trei linii, 25
incepu batalia... Lupta dura multe ore. Cind soarele se incling sal apuna,
se inclina §i sortii luptei; inclinarea balantei luptei era favorabila romanilor,
caci in timp ce pierisera numai treisute de romani, dintre avari fusesera
uci0 patru mii. Fa.'cindu-se noapte, romanii se retrasera in tabara.
VIII, 3. In a treia zi barbarul incepu alts lupt5. 12. Priscus i§i pregati, cit 30
putu, armata §i porni dimineata la lupta". Dupa ce rindui cit putu mai bine
trupele Si le imparti in trei stoluri, indemna pe toti la lupta, sa desfaca ari-
pile i sa cuprinda pe avari, pentru ca barbarii, prin0 in spatiul gol de la mij-
loc, sa cads in nenorociri neWeptate. in modul acesta deci furs invin0 bar-
barii prin aceasta manevra i pierira din armata durriana noua mu de oa- 35
meni. La asfintitul soarelui invingatorii se intoarsera la antul lor. in a zecea
zi comandantul auzi ca barbarul vine iara§i la lupta. Si cind se lumina
de ziva, inarmind pe soldatii romani Si orinduindu-i la lupta, Priscus
inainta cu armata impartita iara§i pe trei linii, iar barbarul, aFzindu-§i oa-
12 In anul 601 Priscus §i Comentiolus pornesc din nou contra avarilor.
www.dacoromanica.ro
TO; Sovap.stg icaTempaTeticraTo, 6 St pOpflapog play aucrniaattevoc tpeactyya

xaTa to ilpio-Koo txeopwrev. 6 tat/ o6v Ilpio wog Tin/ e6aeTov TOW Tairaw xetwav
waTaXapciw Tip/ to 1561111V toil itvetigaTog Exaw crovept3ov, aqf Olvoug Tot; 'AI: lapotg
eviipate To Tg 'CC 860 icepaat icaTe/coXtp.icre To itoketttov. bra St Xittvtt 67rECTTI2KOTO
6 torg Tonotg ticeivotc, Ent 'Ea tiSata 14coast To PdpPapov. Stet Tato /cspi TO 063tov
etnoxpotxraevTeg of imppapot xaI Tfiv %ittviv avrittaTamTov Span Iflo-avTeg kitty
ovoSpoSg CTICETCViy0VTO 76.113oug TOiVDV no? oil lama Ta6 Tiv Tfiv kitty/iv Ovum-
pivot), 'Cti5V TB iraiSaw Tots Xayetvou alcoltvtyavTaw afyr691, TCEpt(pa,VECITaTTW 6
lipicsicog tfiv ViKT1V 1w/wpm:mato icaTaqaeipovTat 'COWIN TECO TOOTOV Tew TC6A,E-
10 gov nevTexaiSeica xtXtaSeg 13apPetpow. 6 pet, o6v Xayetvog entictvS6von Staamazig
Kat& Tay Ttaaov yiveTat noTattOv. Tptatcocrtft St fittepa, Kai 6 (3ripPapog crovekee
Siwatttv. end St Kai nob; TETCEITTOV nokettov Tfw eittpoXfiv enoteiTo, Kat Toinow
6 T8v Twitaiaw aTparriyog fpapcOet, aTpaToireSeOet 6 lipiolcog Ent Toy Tura 6v
noTattor opiceTat TotyapoOv Liccutpq Suvdttet futtpa /Tog noXettow ITTEI. St T6
15 outwit/tat/0w it eXattf3avev, b/cO repeom Eca 6 III:4(mo; evak?oft4 Tag Sowittetc
croveTatsv, Kai TO ebetwottov cpeaayya Se 4tav titOlf 'CI)V St Ettoriv eiZovottor
6 St Pappapog SuotcaiSexa ovaTfittao-tv doirA,get Toy neasttov of tav o6v `Pco-
pilot fimixeoTepov TfS tO. iic aVTEiXOVTO, 'CU TOiVUV tVTliCTEI. 'rob; Pappdpoug
icaTenoXattricrav, Kai St6A.2o) Tat icat icaTet Taiyow rely Orly itA,f13og noXetticov
20 7COAi). TCL-TT1V TOLVOV Trjv ViKT1V tV50tO'CENV To TOV `1)(011121COV 6761.TLKOV avESit-
craTo 6 St Ilptcricog Taacrapag xatetSag auvTgag TON/ Ttacsov Stavfi4aa3at eica-
Xeoc Tarmac avepeuvra73ai <TE> Ta T8V TrOXE1110.W KtVflp.CETCE of 11Ev 06V (ha) TOO
csTparriyofS tiorett936vTeg Toy yeiTova noTatt6v StarcepatobvTat. neptTuyxavouat
totyapoSv xaviotg Prinat Saw Tptaiv- of St Pappapot ttriStv T8v Ev Tfj apoTepaict
25 Steyvomckeg cropirocnov IcaNaTavreg navfirptv teopT4ov eirtxeoptov- Tag Toivuv
9povTiSag etvaaavTeg Tij pearl IcaTeiravvoxgovTo efxoxoOttevot. of Se ePO.Latot
Ent TO My Ottevov oicOq Ett kEtIlfaVOW bnoticric vuKTOg, 1cpatna2LOat Tot; pap-
Petpotg /Id:1(6MM icat ittyto-Tov brepygovTat 945vow dvatpoOvTat yap Pappetpcov
xatetSeg TpuitcovTa 1E2661.c/tic Te aixttaXcoaiag icpaTipavTeg Toy noTattov etvTe-
30 vila,vTo irpOg TE ToV Ilpicricov Thy Itpovoilftv Steo-o.xsavTo- fitttpa St EIKOaTT),
Kai neatv 6 Petpl3apog Wept ToISTov 6f1 Tay noTattav crtwayeipet Stwattetc Stet Taro
6 Mk:rico; noXtvvocrTet nept TON/ Ttaa6v Toy noTapbv- yiveTat Totyaporiv -Kat&
TaTov TOv 705Spov tteyiaTi Kai gtoXoyanetTi irapetTattg of tttv o6v 136tp0apot
icaTairoXstai3avTeg cbg Eno; duty tyKpaTec icaTet TaOrriv St yew fittepav Ent Ta
35 Oet3pa Toil TCOTIV.00 alconviyovTat, crtwalcaAawTat St Toinotg Kai Etc2t.atmv6W
iasiant anOttotpa eCcoypeiTo St pet& T1iy ATTaV To PdpI3apov, icat i-Paboav -APapot
IAN Tptaxiktot, Mot St (idpflapot Wpb; Talc Terrapo-t xtkuicrt StaxiXtoi TE xat
Staithatot, Kai ElaatrriveW xtktetSeg am& oi5Ta) tttv o6v CcoypiatvTeg Sec/pot;
napeSiSovTo, 6 St o-TpaTrlybc Ev TOttet Tfj 7c6Xst Tobc A.aqmpaywyri3avTag 13appet-
40 poug 4tnel.1.7tEW 6 St Xayavog, icpiv TT. Toy abToxpaTopa T6v yeyevratevaw Ev
eiSliaet yeveo-aat, irpeo-Detc etc Matvixtov grceptylev, avaXaPetv 'rob; Ccoypr13evTag
netpeottevog 6 St Mauplictog Talc breaatg tots papf3apou IcaTalactyeig Kai Tag
X6yotg ernoPouxoA.oOttevog St' entaTAtan T@ liptcnccp itpocreTaev anoSpDvat
Toe; t coypri3evTag tt Xayavq) '/Vetpoug o6Ta) pev o6v an6 Tijg T6ttecog etveSi.-
45 80VTO tG,S Xayetvq.) of 136pflapot.
VIII, 4. '0 Se KoptsvTiokog of6cricep alc6 Ttvaw evonvicov ttatcpOW ttoktg Stavin/a;
ESotev astrAtixaat Tfig v6o-ot napayiveTat Totyapobv eig Tag NOf3ag, Kai o-uyica-
www.dacoromanica.ro
menu pe o singura linie, venea Impotriva lui Priscus. Priscus, care ocupase
un loc favorabil in acea regiune, se repezi de pe inaltime cu mare avint raz-
boinic impotriva avarilor si cu cele dou5. aripi ale frontului sau ataca pe dus-
man. Fiindca sub acele locuri se intindea un lac, impinse in apele lui pe bar-
bar. De aceea barbarii aruncati in valuri se zbateau nenorociti in lac si se 5
inecau. Pierind deci o mare multime in acest lac si fiii haganului innecindu-se
tot aici, Priscus repurta cea mai stralucita victorie. In aceasta lupt5. an fost
nimiciti cincisprezece mii de barbari. Haganul scalpa teafar cu destula.' pri-
mejdie si se duse la riul Tissos. In a treizecea zi aduna armata. Deoarece se
pregatea pentru a patra lupt5. si comandantul roman aflase despre aceasta, 10
Priscus merse cu trupele la riul Tissos. Fu stability deci de fieecare din cele
doua armate ziva pentru lupta. Cind se implini termenul, in zorii zilei Pris-
cus schimba ordinea trupelor si linia din stinga o puse la dreapta, iar pe cea
din mijloc la stinga. Barbarul se pregatise pentru lupta cu douasprezece sto-
luri. Romanii intimpinara lupta cu vitejie, atacara cu indirjire pe barbar 15
5i nimicira in aceasta lupta o mare multime de dusmani. Aceasta victorie
stralucita fu dobindita de catre armata romans. Apoi Priscus dadu ordin
sa treac5. riul Tissos patru mii de oameni si sa observe miscarile dusmanilor.
Cei trirnisi trecura riul din apropiere si &Aura pestre trei asezari ale gepi-
zilor. Nestfind nimic din cele intimplate in ziva precedents, barbarii se ase- 20
asera la ospat si s'arbsatoreau o sarbatoare bastinasa. Lasind in seama betiei
once grija, petreceau noaptea in chefuire. La asa-zisa mijire, cind Inca mai
era noapte, romanii tabarira peste barbarii ametiti de bautura si fa'cura un
macel foarte mare. Furl ucisi treizeci de mu de barbari. Punind mina pe o prada
numeroasa, romanii trecura inapoi riul si o dusera la Priscus. In a douazecea 25
zi barbarul strinse din nou trupe linga acest riu. De aceea Priscus se reintoarce la
riul Tissos. Se dadu deci in aceasta regiune o lupta foarte mare si memora-
bill. Ca s5. spun pe scurt, In aceasta zi barbarii furl Inecati in apa riului si
impreuna cu ei pieri si o foarte mare parte din sclavini. Dup5, aceasta infringere
barbarii au fost facuti prizonieri, si anume an fost prinsi trei mu de avari, 30
alti barbari case mii doua sute si opt mii de sclavini. Prizonierii furs pusi in lan-
turi si comandantul trimise barbarii ca prada de razboi in orasul Tomis.
4. Mai Inainte ca imparatul sa afle despre cele Intimplate, haganul trimise soli
la Mauricius, incercind sa is inapoi prizonierii. Inspaimintat de ameninta-
rile barbarului si inselat de vorbe, Mauricius porunci lui Priscus prin ajutorul 35
de comandant sa dea inapoi haganului pe avarii facuti prizonieri. Astfel
deci barbarii fury redati de la Tomis haganului".
VIII, 4. Sculat cu greutate ca dintr-un somn lung, Comentiolus paru el
a scapat de boala. Se duse deci la Novae si chemind pe citiva dintre local-
13 Aceasta marcheaz5, sftr§itul actiunii ofensive a lui Priscus.
www.dacoromanica.ro
XECTatLEVOg T8V eyxcopicoy 'swag Toy /coShyoOrra /rap' carc8v h4ioo avakaf3elv,
45/ccog TrjV Xeyoggvily Tpaiavo0 /capoSei)o-eTat Tpipor hrceiysTo yap tg Buo.vtiov
Thy xetittptoy 6pav noihcracsaat of Lltv 06V yxeoptot dithyopeuoy TUS KOIIEVT1.64)
TainTIV Srj T1jV &pa/thy. Int ToOTo? gawk SOo TM/ eotayopeuorcow antTeger of
5 ply o6x/ /rept Tag N6f3ag Ecauxoy tc5 Kop.evrttacp µ1j Exetv Toy 67coSeiovia, &na-
val St arweicov St Ka Kai SOo IraXaiTaTov Xiav yeporrcov xpevcoy irupwcog kicatew
ithog To% SeKaSto ToiSToy erciaTaaaat Thv Xeyottgyhy Tpifioy Tpatavor) To0 aii-
ToxpaTopog KaTicrxupgovw. yevogevog Toivoy KaTa Toy xthpoy exetvoy Kop.ev-
Tiokog 6 crrparriyag Toy /theopinhy 1j iou tilg 6Soilcopiag Irporiyhaacraat- 6 St
to ytpow StsicopetTo Eat fiaxaXXEY, Eat Xiav xaXe/thy TO eyxeiphita TO crTpaThygi
ithohyOpeue Thy TE Socroviccv TOY TE XElp,C6Va Kai TO Tflg Tpipou ayttepoy Ste-
VipxeTo bite-Nat yap Thy Tpilioy Tainhy aSteoSeuToy eine ITOy eveyhKorca.
aymeivet Toiyuv 6 crcparnyOg To% TOGS ytporcog Xoyotg. e/CC1 St Ta Trlg xeipovog
Intik/Mg eithoTtphaey, a/capxorcat Tic 6Soticopiag at Tthy `Povaicov Suvagetg.
15 Kara Tainag Sr} Tag 1111.Epag gEe8funicse atya Kai e4aiatoy xvi5xog, Kai [Lel/0x°
yeyoy6Tog To° xpOoug, Kai Tlg TOy 71yeuimiTcov /ttxpo-crrog eyKpaT8g tyKstittyrig,
45XXorcat noX.X.oi tflc Soycipeon Tfoy TE vcoTo(pOpcov Cd)aw rj EXEICSTTI dE61101.pa.
May yoDy xai ansurrthg 6 KoitsyTioXog Ent Thy (1)tXircicoo nokty eapixaTo. TOIVUV
gKEICTE Thy rbtacray ToD xeig6vog &pav evSicapiyag Eapog etpxoittyou Ec BUCaVit0V
20 napayiyeTat TUBS St emorci pet rcaXiy uTpaTh y-g 1) M aupticioo ToD aircoxpa-
m
TOpOg dVaSEIKVIAPTal.
VIII, 5... Mevofiv ye 6 lItTpog 6 crwaThyog Tag Suyagetg Opoicrag era Toy
laTpoy xo)pet Kai etc 11aXacyToXoy eapticyarat, Eat xapaKa ItOtTlaallevog ofiTax
Thy 'cob 3tpoug 6pav Sihveuer geTolceopou Te apxolltyou era. TO xXiTog Tfg Aap-
25 Sayiag 6 crwaThyog evahtchaev. ?papist yap /cepi Tobg Xeyogtvoug KataparTag
etapotcr&Ivat Tthy 'Aflethcoy Ta IcX1181 Toy TE 'Ayitx ty4aSi crwaToiceSsi)suaai.
Toiyuv Tthy Tcop.aiaw yeyoy6Tcov airthat, litTpog 6 crtparrlyog irpog Toy 'Avix,
TOy intouTparriyov Tfig 'APapow Sovapecog, t Sloop Kai OrreXagflave Xoyoog. 6
St 'Axtrix tout Xeyogtvoug KaTapaKTag ano Taxgaicov t vexeipet SouXfocracsaat
30 SocravaaxeToOrrog St TOD csTpaThyoi5 jtf TotatTaig crovahKatg Cox/thinly Thy ei-
phyhy, tKaTtpa StaX6eTat SOvaing, xai 6 !Ay Xayavog Ent Thy Xeyogyhy Kaw-
(naval:Am/ ex&phcrey, of St `PoNtatot till Tag Opatc&ag SiaTptPag eiraytczo4ey.
VIII, 6... Ilpag Toivov µeTonwptvlig evS/woOrshg, xai Maopliciou 'sob ab-
ToxpaTopog evoxXotirrog TOY litTpoy Ey Talc Taw ExXaohy6y x&pag Tag Tcogaucag
35 Sox/6E116w Toy TOO xeta8vog evStaTpixvat Katp6v, Tcliy TE `13041111(.0V papuvogevow
Ent try too Dao-tXtav pouXt Stec TE tilt/ %day airchy Sia 'LE TljV tic TEEOU Taiseiycoatv,
ETt yE ithy Kai Sta To /rXhah papPetpow iceptx4caivetv Thy xlopay Thy ayTtittpag
'cob laTpoo, Kai TOO crTpargyob TO PaaiXiKely xpaTOvorrog irpoaTayacc, o-Tacrig
geyicych TOtg crTpaTe6gacri ytvetat' 6 1.1.tV o6y Maopixtog Sia /coxythv aukkaPOY
40 gneci3cto IItTpo? 'soft() Tobg `Pcogaioug irothcracraat, of St `Patatot arcureptt-
aTarco /Tag crorrovcoTtpay airocpacrty. Sth Toy iroTagov /tapoStK8g Stevharro.
En Et St toOto tyevsto, eapixvoOrcat tv IIalaaT6Xcp, peyiaTo? 4up6,5 Tag lifoxag
pauo-3tyTeg... 'KELL7r011at TOI.VOV ithog TOY fItTpoy ETKOCTE atweia anctxxicratvov
Too xethalcog Icptatletg of `Pwatot oicTeo, 4 45v eTOyxavey bV Eat (Duck O xa-
45 47teirtatOg Ttpavvog... 7... t Ttpay St Kai Tij Ec iicrcepov exxXhaiccv RETCOlTIKOTa
to 76.1)911 E4apxov Toy ticaTOrTapxoy (Dowdy /thoecrchcrarco ... 11... 6 TOpayvog ..
avaipet TOY Maupixtoy etc TOY keyogevoy Eirrpo/tioo Xtgava...
www.dacoromanica.ro
nici, ceru o c5.15.uza de la ei, ca sa mearga pe calea numita a lui Traian; c5.ci
se grabea sä se duc5.' la Bizant sa petreac5.' iarna acolo. B4tinasii sf5.1uiau pe
Comentiolus sa nu apuce pe aceasta cale. tnfuriat din aceasta cauz5., el omori
doi dintre ei. Cei din Novae spusera lui Comentiolus ca nu are pe nimeni care
sa-i arate drumul, dar ca la departare de dougsprezece mile se af1a un mos- 5
neag in virsta de o suta doisprezece ani §i afirmara ca el cunoaste asa numita
cale a impkatului Traian. Ajungind deci in acel loc, comandantul Comentio-
lus rugs pe batrin sä mearga inainte spre a-i arata calea. Mosneagul insa se
codea si se indigna spunind comandantului ca intreprinderea este foarte
anevoioasa si ii arata greutatea de mers prin aceste locuri, asprimea iernii 10
si salbaticia drumului, c5.ci nu mai era umblat de nouazeci de ani. Dar fiindca
gindul rau a invins, trupele romane incepura marpl. In aceste zile veni un
frig grozav si extraordinar si fiindca se lasase ger mare si vinturile suflau cu
asprime, pierira multi din Wire qi cea mai mare parte din animalele de po-
vara. Comentiolus ajunse deci la Philippopolis in blestemele alor s5.I. Du p5. 15
ce petrecu acolo toata iarna, la inceputul primaverii se duse la Bizant. In
vara urmatoare fu numit iar4i comandant de imparatul Mauricius.
VIII, 5 .... Adunind trupele, comandantul PetrusiA se indreapta spre Istru,
ajunse la Palastolon si fa'cindu-qi tabara petrecu aici vara ; la inceputul toam-
nei el se duse in partile Dardaniei. Caci auzise ca multimea avarilor se strin- 20
sese la ass numitele Cataracte 15 0 c5. Apsich era cu tabara aici. Cind romanii
ajunsesera acolo, comandantul Petrus avu o convorbire cu Apisch, subco-
mandantul armatei avarilor. Apsich incerca s5. smulga de la romani Catarac-
tele. Neputind comandantul admite sä se reinnoiasca pacea in asemenea
conditii, fiecare din cele doues armate plecar5. de acolo: haganul se duse la 25
Constantiola, iar romanii se inapoiara in Tracia ...
VIII,6 ... La sosirea toamnei, fiindca imparatul Mauricius pricinuia
suparare lui Petrus cu privire la retinerea trupelor romane in tinuturile scla-
vinilor pe vremea iernii, iar romanii erau nemultumiti atit pentruputina prada.'
de aici cit si pentru num5.rul mic de cai, si,pentru ca multimea de barbari in- 30
conjurau regiunea de dincolo de Istru, iar comandantul punea totul pe seama
poruncii imp5x5..testi, se n5.scu o revolts foarte mare in armate 16. Prin scrisori
dese, Mauricius ii impunea lui Petrus ca romanii sa faces ass cum poruncise
el. Romanii insa refuzau cu indirjire. De aceea ei trecura fluviul. Dupes ce se
intimpla aceasta, venires la Palastolon plini de minie cumplit5.. Romanii tri- 35
miser5. la Petrus, care se mutase la dougzeci de mile departare de tabara, opt
soli, dintre care se intimpla sa fie si Phocas, tiranul cel mai crunt .... 7 ....
Facind in ziva urmatoare alts adunare, multimea 10 puse in frunte exarh pe
centurionul Phocas .... 11 .... Tiranul .... ucise pe Mauricius in portul zis al lui
Eutropius ... 40
14 In toamna lui 601 Petrus 1-a Inlocuit din nou pe Priscus.

15 Clausura insemneaza InchizaturA", poarte (cf. denumirea Portile de Fier la Duzare).
16 Este inceputul revoltei din 602 care, prin plecarea trupelor spre Constantnopol, va
permite revarsarea masiv5, a slavilor in Peninsula Balcanica.
www.dacoromanica.ro
LXVI. MAYPIKIOY
ETPATHFIKON
XI, 3. Mb; Stt a.pagect3at Ex63atc, 'COUTgaTIN 'AP6tpotg icat To6picotg Kat
%auto% 6poStafrotg draw ()Maw% Eavanv;
<1.> Ta Eicu 3uca EaVTI wag state, cbg dimly, avampogyfig TE wai Tgecog no-
5 X6apxa TB -Kai Cutpaygova. M6va St ta T65v To 6picaw icat 'Afkipow worricoucrt
Ta4Ecog ito4pucfig, taxupottpag Taw 0.2..cov Exu4tic 6v 14v6v Tag wa-ra crucraariv
paxag notouo6gsva. <2.> Kai ¶6 iltv To 6p-Icow TroX6avSp6v 're icat ag64spov,
eatrOxygtvov 'dig Tcbv lattovcov npay[tatcov notialiag icat SetvOttrog, obStv
Etepov ficacrattvov A -t6 avSpeicog /Tog Tobc tx3pobc &ccti:64m. <3. > TO St 'A-
10 papaw 1.10XaTipoTCETOV TE Kai ncrucaov lad irpOg Tobc noXtp.oug limstpticdrratov
Tail/ Ta TOIVIW cbg govapxo4teva Kai earrieig Tag 17r4eXe6cretc tni. Totg ditaptiwacrtv
K T8V apx6vraw aunty bcptcrragtva aim ayearia, (Ma c960cp xexparriptva tobc
novoug Kai pox4oug yevvalcog Ttpoucrtv. 'Avtxovtat St ica6acovog Kai v6xoug
icat Tfig Xoutfig 't8v avarcaim tvSciag vottaStwa Z5vta. <4.> IItpiepya St icai
15 xpuvipouka (parSka TB Kai aittata 6vta Kai tij an? natia TOW xprumitcov xpatoi)geva
/Spay irepappovoilat priSt o-uvalacag 9uXarrovta prise Sd>potg apxo6gsva, eta.a.a
itpiv t6 Soatv St4ovrat, littpotailv pAec8at Kat aVOLTpOldiV TOW So Ico6vtaw.
<5.> Kat tobc tratriStioug icatpobc Sem% crtoxaCOgsva Toirrotg avonsp3ttcog
-Kt xpnvrat anouSgovta oi) toaotrcov Tobc tx4pobc xetpi, icatayowitracraat 6crov
www.dacoromanica.ro
LXVI. MAURICIUS
Cea mai Intinsa si importanta opera de strategie de pin& la Inceputul

sec. al VII-lea a iscat numeroase discutii privind autorul si titlul lucrarii. Patru
dintre cele cinci manuscrise (Ambrosianus 139, Neapolitanus IIIC-26, Pari-
sinus 2447 si Vaticanus 1164) dau ca autor pe Maurikios, iar al cincilea (Lauren-
tianus LV, 4) pe Urbikios. In primul dintre ele apace titlul Itparrtyudt, In ultimul
Roan& Etpatnyuca, iar in celelalte trei Etparnytx6v. In cuprinsul lucrarii
a fost inclus un adaos intitulat Adaosul lui Urbicius", 0Op3txiou 'EnttfOcupa.
Probabil din eroare, In unul din cele cinci manuscrise numele lui Urbicius a ajuns
din anexa in capul lucrarii. In consecinta autorul lucrarii e un:oarecare Mauricius,
care nu trebuie confundat cu Imparatul cu acelasi nume. Dintre cele trei titluri
pastrate in manuscrise preferam pe cel mai scurf si mai raspindit, care de altfel
s-a /ncetatenit de mult In stiinta. Judecind dupa continut, lucrarea aceasta a luat
nastere In primul patrar al sec. al WI-lea.
Edipa folosita: Mauricii Strategicon edidit, Dacoromanice vertit, prolego-
menis instruxit H. Mihaescu, Bucuresti, 1970 (Scriptores Byzantini, VI).
ARTA MILITARA
XI, 2. Cum s5. ne rind.uim in lupt5. impotriva scitilor, adica avarilor, tur-
cilor i celorlalte neamuri hunice cu trai la fel ca dinOi?
<1. > Popoarele sciticel cunosc, sa zicemap., un singur fel de a se intoarce
Si de a se rindui in lupt5., au multe capitenii §i sint nepricepute la treburi. Nu- 5
mai neamurile turcilor Si avarilor au grija de rinduiala de razboi §i dau lupte
Inchegate, mai puternice decit celelalte popoare scitice. <2. > Neamul turcilor
e mare la numar Si slobod, se tine departe de framintarea i vitregia celor mai
multe treburi Si nu deprinde altceva decit sa lupte cu barbatie impotriva du§-
manilor. <3. > Cel al avarilor indura bine greutatile, e schimbator i arata multi 10
pricepere in rb.'zboaie. Deci aceste neamuri aspre, aflate sub o singura condu-
cere, in care urmaririle greelilor cad in sarcina comandantilor, sint stapinite
nu prin dragoste, ci prin frica Si ele indura in 1in4te muncile Si suferintele.
Raba caldura, frigul Si celelalte lipsuri de lucruri trebuitoare, deoarece sint
neamuri de pastori. <4. > Fiind banuitoare, cu ginduri ascunse, neprietenoase, 15
lipsite de incredere i stapinite de pofta de bani, ele calca juramintul, nu pazesc
intelegerile f5.cute Si nu se satura de daruri, ci inainte de a le primi pun la
cale ginduri viclene §i intorc pe dos ce au hotarit. <5. > Caut5. cu grija
1 Aid toate celelalte neamuri migratoare dar sedentare (germani si slavi) de la nor-
dul Dunarii, In opozitie cu migratorii nomazi (altaici si turd).
www.dacoromanica.ro
554 MAURICIUS
anemic xai aiqwtStappaat xai wig Tthv avaymicov arevthatatv. <6.) ÒnXiCovTat
St Vti3atg xai ana4iotg, TOotg TB xovrapiotg, 686v N Talc Itaxatg StnXo0v appa
of nAzioug airrthv tnuptporrat, Ev Tots thpotg Ta xovrapta avaclaaTetovng xai
TaTo4a Ev wig xcpcsi xaTtxovTeg apspoTtpolg xata Tfiv anavTthcsav xpeiav KEKral-
Of)x akoi St govov OnXotpopoi3crtv, etAlet -Kai of Innot TM, eptpavilsv
5 1.1gV0t. <7. >
crtSfipq) f1 xevToinaotg to Etinpoa3ev µEpic 6KETCOVTat. <8.> -HCSICTIVTal St tntp.ekthg
xai npog tijv EcluErrov TO4EICEV. <9.> 'AxoXot)061 St af)Torg Kai 16.118og eattycov
015gVON TE lad 8ri7.ticov, dila µeV npOg anoTpoyfiv, eiga St Stet 76110oug 0Empiay.
<10). 'Ankrixetiotxst St oiyx N ToacsetTe), thancp litpcsat xai. `Pcogaiot, eaka gtxpt
10 t v TA, To0 noXtpou fattpag Steanapptvot xaTet ytvi xai 91)Xetg, Tobg ilTICOUg
fithaxovTeg Stivstag Ev TE atm Kai xetpthvt Tate St Tof)g eiVayKai0Dg KaTtX0VTEg
Kai natiaothagg laTICTIOV TifiSV TEVS@V qm2LATTouat gtxpt Toil xatpot Tfig napaTet-
4mg into yin= Trjs napaTettEcog etpxOpevot. <11. > Tag St axoiaxag airrthv and
p..fixoug eal.' In' eakfikoug xa9taT6 o-tv sic to n' c6x62.0)g af)Toi)g tnoptvetv atpvt-
15 Staago6g. <12.> 'Ev St Tfj Ilan obx cbg `Pcolicacm. -Kat litpaat Tfiv napetTa4tv Teta-
CCOUMV Ev Tptoi tit peaty, ?DA' N Su:we:pow papatg Spouyyto-Ti alWanTOVTEg eakfi-
Xotg Tag poipag, &au piav Ttva TaivEcr0at napaTa4tv. <_....
11 'Exot)o-t St E4a) dig
napaTgewg Siwaptv rivet IK nsplaao13, fiv npog evtSpav IK7ttpli01)01, xaTet Telv
ai.tekthg avTtTaapoiltvw ainolg ij tic Pofikutv Tot) papODAVOI) gEpoug q>1)1.AT-
20 Toppi. Tet St aStcsTpaTa ainthv OlE19EV dig 7rapavitecog Exouat nkriatov xai 'rev
To0XSov flaptaTcpaii Kat tfjc napaTgeo)g thg and Evog ff SeuTtpou inkfou 6E6
geTpiav napacpaaxfiv. <14.> rloUartg St -Kai o-u*DyviwTeg Tet neptacya Tthv
anew Kara vetnot) tfss napaTet4604 noto0o-tv Eig tpuXareiv ainfig. xai Tet gtv 13et/i
Tthv etxtthv etopiaTmg tbg anavfa notobut, i3a3oug gtin.ov ypovtiCovug xai iaov
25 notoDat xai nuxvov To ptTconov. <15.> Xafpoucst St Taig and pipcoacv paxatg
Kai lvtSpatg Kai Tag xwaeocrecrt -faucet 'Eby evavdcov Kai Talc laxwaTtagtvatg
fmovopliaeut Kai etvTto-Tpotparg Kai Talc Kara xofwag Tet4urt, TotrchsTt Talc 81.6-
crnappevatg. <16.> Tptnovreg St Tobg tx0pobg airrthv netvTa Ev Setntpct Tgst
TtaEllEVOl ObK etpxobvTat 8ansp Iltpcsat xai To)p.aIot xai Tet daa 'taw 1
peTpics.
30 xaTaSteget Kai try T6V xprip.aTcov apnayfj,41XX.a ptxpt Toaoinou evio-TavTat ptxptg
o TEA.eiwg Tfiv Tthv exapthv KaTallatV 7C0140-0VTal, naala p.Eao8q) dig TOOT° xtxpri-
ptvot. <17. > Et St Kai TIVEs TcbV EX9pcbv afyrthv Stamcoitevot etc eixtipcopa lama-
cof)yo)at, anot)SaCoucrtv, empt1353g xaTavoofSvug Tijv Tthv avarcalcov Ev6Etav T455%,
ITERCOV it TOV avSpthv, npocricapTeptiv, Iva Tij OTEVOTTITt TO6TOW Xetpthcrowtat
35 tout tx0pobg ij tic to soKotvta airTorg (*Nova Toiyrotg averycoolv. np6Tov xo0-
96Tspa Ttva knEpCOTCTWTeg Kai ToTE owttatp.tvaw afrroig Tthv exapthv xatptloTspa
npoTt0taatv. <18.> 'EvavrtobvTat St afo* EvSeta poo-xfig Stet To nki-i0og clov
Enupepowat oloyow. <19.> Kai tv xatpth St augPoklg Tgtg neCtxii auvTeTayilEvri
Cog evavTia airrotg xai Ent TCOV anew oval Kai ofx anol3aivouat Tokcov oat
40 yap arrival. 7(4171 xapTspoDatv, dg auvorpatpkvng TOI:g T7T7COlg, 068E tots nocriv
afrreav entflaivetv T.0 eta0EvEict xpaTof)p.evot. <20.> TOnog OpaXog xai yeyopv0)-
gtvog. Tet4tg xal3aUaptidi nsnuxvcoptvii xai aStaanao-Tog axoXot)0o0csa. <21.>
rj ZK %wog au 43O? if tot ownkoxfi. EvoSot vorreptvai etagxathg ytvop.evat,
etp' a pkpog ptv ovvicrTacraat TeTayptvcog, ptpog St Icapdetv. <22.) Aund St
45 ainobg aq)6Spa xai. f1 Taw af)TopoXot5vTow avaxe0priatg ao-TaTot) yap ovra yveop.rig
Kai gitkoicepSfi Kai Ex 710UOV tptao->v auyxsip.eva, of) notalvTat X.45yov ovyytvthv
www.dacoromanica.ro
MAURICIUS 555
clipele potrivite si le folosesc fara taraganare, si se straduiesc sa infrunte

dusmanii, nu atit cu bratul, cit cu insElaciuni, navaliri pe neasteptate si
strimtorari de la cele de trebuinta <6. > Se inarmeaza cu zale, sabii, arcuri
si sulite, iar in lupte multi dintre ei au doua rinduri de arme. Poarta sulitele
pe umeri si tin arcurile in miini, dar se folosesc de amindoua, dupe': nevoie si 5
cum le vine la indemina <7.> Nu numai ei au arme, ci si caii comandantilor de
seams sint ocrotiti in partile din fata cu fier si paturi de pisla. <8.> Deprind
cu grija si sagetarea de pe cal. <9.>. Sint insotiti de o mare multime de animale,
barbatesti si femeiesti, atit pentru hrana., cit si pentru a li se vedea multimea.
<10.> Tabarasc sub corturi, nu in tabara cu santuri, ca persii si romanii, ci, 10
ping in ziva razboiului, sint imprastiati pe ginti si triburi si isi pasc mereu
vara si iarna. Apoi prind caii mai de trebuinta, ii impiedica linger corturi §i-i
pazesc ping in clipa rinduirii pentru lupta, pe care o incep catre sears. <11>,
si aseaza.' strajile la departare, unele dupes altele, ca sa nu cads usor in primejdia
de a fi surprinsi <12.> In lupta, nu rinduiesc intocmirea ca romanii si persii, 15
in trei despartituri, ci in stoluri deosebite, pe care le alatura unele de altele,
la o gramada, incit par o singura intocmire. <13.> Yn afara intocmirii au citiva
osteni de prisos pe care ii trimet sa hartuiasca dusmanii asEzati in fatal si farg
grija sau ii pastreazg ca sä vines in ajutorul dEspartiturii amenintate. Cali de
prisos precum si fiintele sau lucrurile insotitoare le tin in apropiere, in spatele 20
ntocmirii sau in stinga on in dreapta ei, cam la o mie sau doua mii de pasi,
sub oarecare paza. <14.> De multe on leaga la olalta caii de prisos in spatele
intocmirii ca un fel de aparare a ei. Adincimile liniilor de bataie le fac fara un
hotar anumit, cum se intimpla, deoarece au mai multa grija de adincime, iar
fruntea o fac dreapta si indesata. <15.> Yi bucura luptele din departare, har- 25
tuielile, inconjurarile dusmanilor, tragerile indarat cu socoteala, intoarcerile
si asezarile in chip de piroane si anume cele imprastiate. <16.> Dupes ce-si pun
dusmanii pe fuga si isi aseaza toate lucrurile in a doua intocmire, nu se multu-
mesc, ca persii, romanii si alte neamuri, cu o urma.'rire masurata si cu jefuirea
averilor, ci se tin atita pins cind pricinuiesc rav'asirea dusamnilor, folosind 30
toate Calle pentru treaba aceasta. <17.> Daces unii dintre dusmanii urmariti
fug intr-o intaritura, isi dau osteneala sa cerceteze cu grija lipsa de cele trebui-
toare a cailor si ostenilor si, prin strimtorarea de la acestea, cauta s5. puns
mina pa dusmani sau prin aceste mijloace ii aduc la hotariri prielnice pentru
ei. Mai intii le cer lucruri mai usoare si, dupes ce dusmanii le primesc, le pun 35
inainte fapte mai deosebite. <18.> Yi stinghereste lipsa de pasuni din pricina
multimii de animale pe care le poarta cu dinsii. <19.> In timpul luptei, intoc,
mirea strinsa de ostepi pedestri le e potrivnica: aflindu-se pe cai si pentruca
nu coboara de pe ei, nu pot sta in picioare, ca si cum ar fi crescut intr-un trup
cu caii si nici nu sint in stare sä meargg pe picioarele for din pricina bicisniciei. 40
<20.> Loc neted si descoperit, intocmire de calareti indesata si cu insotire nein-
trerupta, <21.> lupta sau incaierare din apropiere, infruntari in timpul noptii,
facute cu tarie : cu acest prilej o despartitura sa lupte in rinduiala, iar alta 55. har-
tuiasca. <22>. Le pricinuieste multa pagubg si trecerea de parteanoastra a fuga-
rilor, caci n-au ginduri statornice si le place cistigul: fiMd o adunatura de multe 45
www.dacoromanica.ro
556 MAURICIUS
Kat Trig etc 0.2,AXoug 6govoia;. <23.> 6%iyaw Se apxogtvow npocrp6ecraat Kai
9tX,o9povouggvaw nkfi9ot; aircorg ertaxoXou8er.
XI, 4. rizg Set IKI.dtf lotg Kat 'Avtat; icat Tot; Totoircolg dtpgigecractt;
<1.) Tel gaVTI TOV EKAAPCOV Kai 'AVTOV 61.1.081a1Ta Tg Kat Ogotporra Etat -Kat
5 eXe68epa griSagthg Sooko0o8at A apxso5at 7Cgt3ogsva Kat gaktata N Tt ISict
xeopa; <2.) noX6avSpa to Kat T2arca0A, cpeporca ActSicoc Kat Ka6crtova Kai w6xog
Kat ppoxiiv Kai C7(01.111TO; yllIAVOTTITCE Kat T131V T6V BallaV111.taTCOV EvSetay. <3.> Etat
St Tot; 17n4svoogevotg ainotc Antot Kat 9tXotppovoOgEvot, aicob; Stao-d4oucrtv
Kates ola80)CilV Ex 'COTIOU Etc TOROV, dv Stovtat.thg aye St' allastav 'cob ano-
10 Sexoupevou aug0A Toy 4tvov 026a0Avat, ndaegov laver Kat' aka 6 Tokov napa-
0egevog, otpag Ayo6gevog ttiv to ttvou ExSixtiotv. <4.) robc St ovtac EV Tat;
atxgaXtocrict nap' aircorg o6K aopiatco xp6v9, 05; ta. Xotna tavn, Ev SooXeict Ka-
Texouatv, 0.14 6-tycav 6pi4ovteg canotg xpOvov ev tip yvthgla catav It01.06VTat,
CITE 3eXoucrtv v Tag L3Iot; avaxwpficrat }Leta Ttvoc .to-3o6 fl gevetv exert:re 1Xe6-
15 061301. Kat ciXot. <5.> °Y7CECYTIN St (arm% nkkaog glkoyaW ItaVTOtaW Kat yevrigettow
N 3rigwviatc anoKeigevov Kat to:au:rut xtyxpoo Kat eX6gou. <6.) Emppovo0crt
St -Kat to 3ijaea (anew orcep nrtaav 96crtv av3peorcou, &me no?slag aircthv oily
TeW iSicov avSpthv TeXetrcAv i6tov Ayeto-aat 0avatov Kat anonviyetv et:mac exoo-
aim; o6 1iyo6geva Cofiv TAN/ N xripetct Staytoyfiv. <7.> 'Ev gXatc St Kat notagorg
20 Kat Tagacrt Kat Xigvatc. Suaf3d.cotg otrco0vtat Kat noXuaxtSerg 'rag Ste468oug TOW
olicto-saw noto6geva Sta Tag thg dick aogPatvoOaag aka; neptataaetc. <8.>
Ta avayKata Tthv npaygatcov &ruby N anoKpixpcp xtovv6ouatv, o6Stv neptrcOv
Ev 9avepgi Kextrigtva. <9.> Kat Nov Celvta kno-tptxov, 9tXotlatv Ey Tot; Sacrtat
Kat atevoic Kai xprigveoSeat Tonotg Tag Kara Tthv exapthv aircoiv eyxetpAcretc
25 epygeo-gat. Ktxprivtat St entrnSeito; Tag kvapatc Kat wig atoptStaagcto-t
Kai Klonarc, Ev TE VUti Kai futtpatc. non* ge36Soug. axigattCogeva. <10.> 'Ev
neipa St eto-tv Kat trig tthv notagthv StaPacrecog., 6ntp navtag avapthnoug, Kat
yevvaio>c tyKarceporkst tot; 6Saatv, (1); noXArfoctg. Ttvag. airtthv N Tot; oircEiotc.
Stayorcag, akpvtataCogavoog gIC neptcyracrecog, IcataS6vav-cag Ev T4S (3a3et too
30 A.Satog, xaXagoug Eni TOC/TCp nenotrigavoog. gaxpoOg, St' 6A.00 KEKEvavevoog.,
xparetv Ev tot; crcOpacrtv airrthv Stfpcovtag., gtxpt .r4g too 66atog. engpaveiac,
)(at icstgtvoug imioug Ev tc 0a3et St' airrthv avanytetv, Kai Ent no?adt.g apag
14apKetv, bare grISegictv 6nOvotav 14 aircthv yivea&u. dala KILN/ crogDA wk.
KaXagoug '14coaev 60c:ram, crugyoerg tc Matt Toinotg voggea8at 6n6 Tthv and-
35 pow. Ste of npog Tato egnsipon Exovteg, Tay iceactgov Stet Tt' TopAg Kat aeon
entytvtholcovtec ij Katavfmcopatv aircthv to CTTOgata St' aircthv f anoonthwcsg
Toirroug avatpepoucrtv gK TOO i5SCLT0g, 01) 81WalleVCOV abTOV too 2601.7C00 g7CIVAVEIN
TO 6Satt.
<11.) "Oragovtat St axorriotg gtKporg Sucriv Elmocog avAp, Ttveg Se &ruby
40 Kai aKOOtapiOtg yevvaiotg gtv, SucrgstaKopio-cotc. Sc. Ktxprivtat St Kat T64otg
4uXivotg Kat aayircatc gtxparg xexprigtvatc To4txth cpapgarcoo, Seep tatty evep-
yrinK6v, et µij Railcar. TA; ariptaxAg. npoxatakrgp3A 6 Tt.cpcoaKogevog nap' aka
ij etepotc. 13on9figao-tv tywoo-gtvotg Tor; entarktacrt .rthv tatpthv A nap' ei)86
nepttgriat TAN/ nkriyAv Etc T6 trr) xatavtgeo-3at aka Kai TO Xotnov too o-thgatog..
45 <12.) 'Avapxa St Kai tuadtX1riXa 6.Vta, 068g Ta4tV ytvCoolcouatv, obSt TI\V Kara
ovcrcaSiv gam entviStouat paxecraat, of& Ev yugvorg Kat ogcaorg Torun;
"ctivea8at '4, Et St Kat crogfril &nag KatatoXgficrat ev tgi Katpth TAg augi3oXfic,
www.dacoromanica.ro
MAURICIUS 557
semintii, nu pun pret pe rudenie §i pe unirea dintre ei, <123.> iar cind incep sa
se strecoare citiva §i sint primiti bine, ti urmeaza o multime.
XI, 4. Cum sa ne rinduim in lupta impotriva slavilor §i antilor §i celor
deopotriva cu din0i?
< I.> Neamurile slavilor §i antilor au traiul §i obiceiurile la fel §i sint slo- 5
bode: ele nu rabda nicidecum sa fie robite sau stapinite Si mai cu seama in
tara lor. <2.> Au multi barbati Si sint suferitoare, indurind cu uprinta caldura,
frigul, ploaia, goliciunea trupului §i lipsa de hrana. <3.> Sint blinzi i binevoi-
tori cu oaspetii §i-i duc pe rind din loc in loc unde au nevoie. Daca intimp15.-
tor strainul a fost pagubit din lipsa de grija s, celui care 1-a primit, vecinul 10
acestuia porne§te cu ra'zboi impotriva lui, socotind drept o datorie sfinta
sa-0 razbune oaspetele <4.> Pe cei care se afla prizonieri la ei nu-i tin ca sclavi
pins la nesfir0t 2, ca celelalte neamuri, ci le hotarasc un anumit timp §i lass in
seama lor daca doresc sa se intoarca in tinuturile de basting, platind o rascum-
parare oarecare, sau ramie acolo slobozi i prieteni. <5.> Au o multime de ani- is
male de tot felul Si de roade, care zac in gramezi, mai ales mei i paring.
<6.> Femeile lor sint de o cumintenie mai presus de firea omeneasca, a§a
incit multe din ele cred ca moartea barbatilor e §i moartea lor §i se lass sugru-
mate de bunavoie, deoarece nu mai socotesc viata traiul petrecut in vaduvie.
<7. > Locuiesc in paduri §i pe ling5. riuri, mlastini §i balti greu de patruns 20
§i isi fac mai multe lie0ri din locuintele lor, de buns seama din pricina impre-
jurarilor in care se afla. <8. > Lucrurile de trebuinta le tin ascunse in pamint
§i nu agonisesc nimic de prisos, sa se vada. <9. > Duc o viata de jaf i be place
sa-0 incerce du0nanii in locuri incurcate, inguste §i stincoase. Folosesc cu
pricepere navalirile repezi, infruntarile pe neWeptate §i loviturile pe fur4, ziva 25.
i noaptea, nascocesc multe di de infruntare. <10. > Sint iscusiti §i in trecerea riu-
rilor, mai molt ca toti, i se impotrivesc cu tarie in apa: de pilda, de multe
on unii dintre ei, cind se afla in locurile lor §i sint luati pe nea0eptate de jur
imprejur, se cufunda in apa, apuca in gura trestii mari, crescute in ap5. §i goale
peste tot, care se intind pins deasupra apei, §i stind la fund, cu fata in sus, ra- 30
sufla prin ele §i ajung de le tin multe ceasuri, incit nici nu-i banuiqti ; cu toate
c5. vad intimp15.tor trestiile, cei ne0iutori be cred crescute in locurile acelea.
Cei care se pricep la asta, cunosc trestiile dupa taietura Si aezare ; ei be inteapa
cu ele gurile sau le smulg din gura §i-i scot afara, pentruca nu mai pot sta dupa
aceea in apa 3. 35
<11. > Se inarmeaza cu doua suliti mici de fiecare barbat, iar unii din ei
cu scuturi temeinice, dar greu de purtat. Folosesc Si arcuri de lemn cu sageti
mici, unse cu otrava, care e vatamatoare, daca cel lovit de ele nu is o bautura
impotriva otravii sau alt ajutor scornit de mintile vracilor on nu-0. tale re-
pede rana, ca sa nu imbolnaveasca." tot trupul. <12. > Sint nestapiniti §i razbu- 40
natori, nu cunosc rinduiala §i nici nu cauta s5. se prinda in lupta inchegata
sau sa iasa in locuri descoperite §i netede ; sau, daca se intimpla ca au
2 Nu existau declt forme de sclavaj embrionar, patriarhal.

3 Regiunea aceasta plina de gtrle si balti a fost identificata de I. Donat (Studii",
20 (1967), 6, p. 1155) drept viitorul judet Vlasca zona romania , numit astfel de slava
not veniti. Cf. infra 38.
www.dacoromanica.ro
558 MAURICIUS
xpgov-reg fiµa OXiyov Ilti TO irpOcrw xtvoGo-tv. Kai Et 11-eV AvS6crouat Tfi rpowt
&ruby of avnTacro-o[tEvot, gittpxoytat capoSpthg Et St pflyt, tfiv ainfiv TO/toy-rat,
artEaoyleg xEtpt alconstpaOlvat T s TCOV k4p(bv ainthy Suvapcog, npocrrpt-
xouat St Talc Okatg, /roXIfiv etatagy 13ofi8£tav gxovreg, cbg ytycbatcov-reg apttoSicog
5 N Totg aTEveoilacrt i.taxEo-aat. <13.) Kat yap iroAletictg irpaiSay TEpoi.tcya 6/r6
i.te-rpiag Tapaxfig, 'Mk TN tepuppoyobvTa gy Talc facttg ispocripexothat Kat "Cc V
t7CEpX,OjigVCOV /cEpi T1jv TcpatSay 061.43op.evow Einc (ikon trravtaragEva 0XarTotxst
Tokoug 'wino Se Stcupopcog /cat kouaiwg notEiv girtTriStouat /cpag St kcap Tthy
EvavTiow ainthv. <14>. 'Amato% SE Etat ItayToiso; Kat aail.upo3vot /rept Tag atw8fj-
10 Kag, 013q) giftXXoy ij SCopotg ETKOVTEc Stcupopou yap yvdj.u1c xpaTo6crrig gy akotc,
ij ou aup0aivouaty 11 Kat cruttl3atvOyrow ainthy Ta SoicoDyTa cruvrOtuog Erepot
napaPctivoucrt, R&VTOW Evavtitov akkilkwv (ppovol>vTcov xat 1.tiiSEveg Tgi LTEpT
TrapaxcopEty 13maoptvol). <15. > AurroDat Se auto gv Talc iletxatg at Tthv craymthy
f3oXat xat ctivviStot /cat' ainthy gyxstpflattg -Kat at ex StayOpcoy TOrrow gicaci)o-Etg
15 ice at Tthy itecthy tic xEtpag 1.1.41Xat, -Kat pfataTa wathy, -Kat at Tthv yu[tythv -Kat
avansirrap.Evow TO/rcnv atastg. <16. > Xpli Toiyuy icarfaXXapiew xai /rECthy, peataTct
vt%thy fiTot alCOVTUST6V, SOvai.ttv /capaaxmeto-at Kat 13EXthv iati8og, µi1 govoy
aayttsthy, eaXer. Kat t TOM &KW/TIM, <17> Kat yetpupcop.Oncov icaTaatccuag, Et
Suva Toy, Tag XeyottEvag iaonag, eoaTE aCIKoltOUg Tag StEXE6aEtg Tthv iroTap.thy
20 yivEa0at, 710111N V VTCOV xat SuarletTew tv Try xci)pct cantor /cat Kat& TO 11(1)011(6v
axtta, Tobg ply yupupoily, Tobg St IrouX/rtTo0y. <18. Y 'Exetv St /cat acncobg Doetoug
fj atyetoug, thaTe St' &ruby oxEStag yivecract /cat gv Talc atqwtSiotg icaTaSpottatg
Kat StaPetaart xaTet Tthy gx0pthv gy xatpc BEpoug vi1xEcr0at St' ctinthy Tobg aTpa-
Ttarag. <19.> Xpfi Se Tag Kat' aunty tyxstpficretg ev xstilEpiotg valitoy icatporg
25 yivEo-8at, 6Tay Tthy SEvSpcov yogyouiltvcoy XavaavEtv Eg1c6Xcog oiI SiwavTat, aXXet
Kat Tilg xtovog Ta TXV11 Tthy cpEuyoymv Stacyxo6arig xat Tfls cagtXtag ainthy
Tairetvq; o6o-rig ota yolvfic, %ot/toy St Kat TO xpi)Et of itoTailot E6Sta(3aTot yt-
yorcat. <20. > Ta Tasiova St TOV aXoyow Kat Tin/ /ref:no-crew arroaxEmjv tv Toig
iSiotg icaTaXti.trtavEtv gy acryaX,EaTtpo? Tong), gad [tETpiag TrapagouXaxlg /cat
30 6pxoyTog, tour St Saivoyag xaTacrTAaat gy Tag TpetxTotc Tot; avarcaiotg. <21. >
Moipav SE Ttva xa0aXlapicov getcrat gy Tfj xeopct geTet gi.upaythv apxOyTcov, daa
Lttv itp0c; Itatcuptactx/jv ain't, Etc To wij ItEptirotalvat Tay /cEpobvTa aTpaTov,
gOpthy th; dick g(pESEuOvTaw autlj 64.ta St Trutiaat 05; /cat St' eTtpow TO/cow
1.01E1 rj EcpoSog /cat' ainthv ytvEa9at, ilia T1 Ow] Taircu xat Tr] irpoXfpvet T(BV
35 apX6VTOW Eicaarog aywytthv inrep Taw ISicov In) X61313 xatpew alwaxallvat xat
xgoitoug tw aTINETO) irapaaxEly. <22.> Toirroug St 1A/1St /arptov Aavoufliou iltvEtv,
Iva µfi KaTaCIKO1061.1EVOt th; okiyot Eb/rEpuppOviTot yivcovtat, 1.111U 7tOkb [1.111(03EV
Etc TO µil gpf5pcavEtv ctinobg %pcia; galoixrrig gmalvat tc ItEpthyTt CITpaT,
au.' (15; aire µt6; ttoyrr To0 Aavour3iot) StayEty. <23.> Tay St /rEpthrra gv Tt no-
40 XE1114 avve) 17ttarqVat Kat tf v Stal3acrtv gv OgaXolg Kai to-otg notipaaaat TOrcotg,
xat Ebaton xpficrti.tov 6,pxovTa, µera ElttXticnov avSpthy /tpoSpctgtv xctt xpaTijaat
yX,65TTay, St' Ag StAnjarrat Ta icaTa Toi>g exapobg iroXimpayitovflactt. <24.> Ilapa
(puXetTTEaaat St, 6crov cart SuvaTov, Etc To Stet Socri3aTcov ITOt Sao-tow TO/row
N xatp0 tpot>g Trio napoSov cbg gT1>xsv, anolAmpaygovo>g 1.th notEta0at, Ex0pay.
45 tteato-Ta o-uvto-Tagtvow itpty 1-1 Toinoug Sta 7£t thy fj icaPcalapicov exStwx3.qvat
www.dacoromanica.ro
MAURICIUS 559
indrazneall in clipa incaierlrii, scot numai strigate Si se miFa putin inainte.

Daces dumanii rin.duiti in fates se trag indarat la strigatele lor, ei se avinta mai
cu tarie ; daca nu, se intorc pe, unde au venit §i nu se grabasc sa incerce pu-
terea duFnanilor, ci fug in paduri, deoarece acolo au multa ind.eminare
§i ajutor Si se pricep sa lupte cu iscusinta in locuri strimte. <13. > ,Si de multe 5
on aduc prazi, pa care, cu oarecare tulburare, be lag flea s5. le bage
in seams si fug in paduri, iar pe cei care ratacesc si se indreapta spre prazi
ii infrunta cuuurinfa §i be pricinuiesc pagube. Asemenea ispravi sint gata s5,
faces in tot felul §i de buns vole, ca sa-si vatame dumanii. <14. > Sint cu totul
fara credinta si lipsiti de cuvint fata de intelegarile facute, urmindu-le mai mult 10
de teams dacit cu daruri, §i se lases dui cind de un gind, cind de altul: on nu
se inteleg, on s3 inteleg, dar indata vin altii,si calca in picioare hotaririle 'uate,
deoarece fiecare gindWe in alt chip Si nimeni nu vrea sä asculte de ceralalt.
<15. > In lupte ii supara loviturile sagatilor, infruntarile pe nea$eptate, nava-
lirile din mai multe parti, incaiefarile padestraOlor si mai cu seams ale celor 15
cu arme ware, ca si aparile in locuri descoperite si intinse.. <16. > Ap.dar
trebue sa pregatim calareti si padestra0, mai ales clteni cu arme ware sau
§i un numar mare de lovituri, nu numai de sagati, ci si de alte arme de
aruncat, <17. > precum §i cele trebuitoare pentru injghbarea ppdurilor, dac5.
se poate, apes -zise ciobace, pentruca trecerile paste riuri sa se fac5. pe nevazute, 20
deoarece in tara for sint multe apes greu de trecut: §i, dupes obiceiul scitilor,
paste uncle s5. facem p3duri, iar paste altele punt. <18. > Sa avem la indemina
§i burdufuri din piele de b3u sau des capra, spry a be folosi Si p3 ele ca mijloaca
de plutire, iar in nalvalirile p3 n3Weptate si in trecerile impotriva dumanilor,
din timpul verii, Wertii sa innate cu ajutorul acestora. <19. > Incerearile 25
impotriva for sa be facem mai ales in vreme de alma, cind arborii se golesc de
frunze si dumanii nu sint in stare s5, Sc ascunda cu uprinta, ci ii dau in vi-
leag pe fugari si urmele lasate pe zapada, iar cele de trebuinta pentru trai be
sint indestulatoare, deoarece sint goi, apoi si riurile sint mai tior de trecut,
pentruca inghiata. <20. > Cele mai multe animale si lucruri de prisos sa le la- 30
sam in tinuturile noastre, intr-un loc mai intarit, impreuna cu o mica paza
cu o capetenie, iar chipurile dumnezee§ti sa le punem in cutiile for de ceara
ob4nuite. <21. > Un stol oarecare de calareti s5.-1 lassam in tara impreuna cu
capitani de isprava, atit pentru paza, ca oastea care trece dincolo sa nu se
indepartez3 si sa. dea 'Ayala duvnanii in tares, cit Si pentru a raspindi vestea 35
ca avem de gind sa trecem §i prin alte locuri, pentruca prin aceasta veste §i
prin grija comandantilor fiecare sa lupte pentru ai sai si du§manul sa nu alba
timp sa-0 stringy rin.durile §i s5. ne lovaasca oastea. <22. > Acetia sa nu stea
aproapa. de Dunire, ca sa. nu se vada ca slut putini si sa ajun.g5, de ocara, dar
nici sa nu mearga prea departe, ca sa nu intirzie sa se une.asca la nevoie cu oastea 40
care a trecut dincolo, ci sa-si patreaca timpul cam la o zi departare de Dunare.
<23. > Iar oastea trecuta in tara duFnanilor s5. se rinduiasca indata pentru
luptasi sä strabata in locuri netede si drepte, apoi in grabs un comandant des-
toinic cu citiva oteni ale0 sa alerge inainte si sa prinda limbs, pentru a putea
cerceta cu grija locurile dumanilor. <24. > S. se pIzeasc5., pe cit e cu putinta, 45
sä nu treaca in timpul verii, prin locuri grele Si incurcate, apes la intimplare si
fara multa bagare de seama, mai ales in apropierea dumanilor, inainte de
www.dacoromanica.ro
560 MAURICIUS
<25.) Et SE Sta T8v crindSv TOTIOW OTEV8V OVTCOV &WWI ttjv tIlaVOSOV Trpocr80-
xaaSat, SET To6Toug, xaSthg ETprrrat Ev 16? irspi &rot) Aovp, ij txxerrow xai
xpaT6vEtv II Toy apxotIvTa cnparov Ev airrolg icaTaktartavEtv paxpt 'Egg Inavaou,
Tva gfi of gxpot atcvlStgovng f1 xat Xav8avoN/TEg fltgawrat Ey Tt itapOST Toy
5 ova Toy lista upaiSag cbc Eli( Og 6vTa. <26.> Kai Ev To Tg alafirrolg St cpladTTECIal.
TOk 512CTEIC 'remove, ass tv3exErat, xai trij 7aricriov ainthv OicivotIv. St' &nay
yap EincOMog EcpoSot ToXpOvTat -Kat xXorrat aXoycov ytvovtat. <27.) Thv St 7CEcl.K1)V
86vagtv N Ta41 xat Ev cpoacyarq) alarucci)Etv, Tobg traf3aAlaptoug E4o3SEv To6Tou,
Tag St cricoaxag giitcoSEN/ N x6xXo? Taw poaxoptvow TTITCOV 7COlEtV, Et µrl dpa
10 anotpo(pag tthv aXtrycov 17r1.VOETV 456vavrat, Tva xai N fipepa Kai v vurri fi T7I7tOg
Ec
co16TiV. <28.> Et St xatpog yevi)rat gang, p.t) nay° 13a8giag Tag tate ainelv
Tet 4.1g It MEW, 1.1118E klITISeimw St' BylEcog ilOvov Tag MET' aiTbv gixElpfiatig,
ofaXa xai of tTtpa.,/ 'roam. <29.> Et St ota Eixag OxureoTepov Tentov xaTtxovng
Kai 'rev vdirov cuXarrogEvot EfixtpEtav o6 &Haat, ic6tcXceatv ij EcpoSov Kara
15 Tthv Taayiow ij toO vdnou aincbv yEvecy8at, avarcaTOv art Ttvag evapag notETv,
gTtpoug St Kat cpuyfiv arrigargs°8a1 etc Blytv airbv, Iva Til aid& jg Steo46cog
xpaTo6gEvot arrocrT650-1 'rob exucktaTog Kai TOTE tare ainfjc avTtaTptcscs8at
ij Tobg Tfjg gvtSpag gTrgpxgo-Sat &nag.
<30.> Ilakd Sy St &Tow Orrythv xat aauggeovcog gx6vTow Trpog 4120a)Xoug
20 06K iiTOROV 'Mac aimbv itsTaxElpgEAat ij Xoyo? ij Elopotg xat peatcna Toig
gyyuTtpo.) Tbv gE8opicov xat Tok Intpx6a8at, Iva VI rl irpOg Tufty Tag Expct Evcocrtv
ij govapxiav no-111mb <31.> Tog St XEyogtvoug Occpayoug tT01. 7rpoac6youg
IntcrtaXopivoug tact urperrag SEtxv6Etv Ttva SET acapaXac cpuX6,TTEtv idly yap
TcogaToi Etat 'r? xp6vo? Trotcatvrec xai Iv ISicov grola8ogEvot rrly Trpog robs
25 Lxspobc stymy Ev TrpoTtgficret 7C010S5VT111. 08g Ebyvcogotrrag 11N EbEpysTElv,
traxoupyobvTag St TtgopETcy8at apocripcm. <32.> Tag St Ebptaxoggvag Scuravag
Cv Tt xeopa Ex Toil irkricriov µrl axaipcog avaMaxEtv, a2aa cnrouSecCatv EV Ttj tSiQr
tETaxogg6tv Stec TE Vpcov Kat rrkoicov. Tcbv yap no Tapav ainbv Intplyvulttvow
"C( Aavoul3icp dixoXog rl geTaxotutST) Stet rrkoion/ yivETcu.
30 <33.> 'Avarcatot 86 Etoiv of 7401, 0i) ttovov ev Tot crrEvoTc To 7rotc xat
oxuceogacrtv, ealet xat Ev SualiaTotc Torrotg xai iroTogaig, Ev&c. Kai gx0pdiv
(patvoggvow. Einceacog Toinoug SuvaT Ov yscpupoiScsSat. oXiycov yap alCOUTaTCOV
Kai yriAbv Ev vurri XEM)DOTcog 3j gv fulepa eIVT1.7rEpO6VTOW, gig Tatty St gOto)c
avrtica0taTaggvow xai Ixorrow Etc vf Luc 'rev 7COT11116V aSEUXV Traptxoucrt yEgm-
35 poOaSat Toi)g TroTagooi)g Trpog Stal3aatv. <34.> 'Ev St Taig aTEvaig Stal3accat TECITCl-
tt6v it 'ninon/ avayicaTov Zan narrcog orricr8ociaaxag EIvat grafperoug, Tcpog
rip/ Tot) Team Now. Tots yap csuppaivEt Tag tgx5Soug erritrOsescrOat, &ray lisps-
plagtvi tatty fi 86vagig Kat of TrpoXagliavovng Tobg Birta&v PoOETv Siwarrat.
<35.> Tag St Kat& TON/ Ixpolw ylvoggvag cbg Eixog cticpviSioug grnSpogag icavovt
www.dacoromanica.ro
MAURICIUS 561
a-i urmari jcu oteni padestri sau cu calareti. <25. > Daca de nevoie hotar5.sc
sa treaca prin locuri strimte, trebuie, cum am spus in cuvintul despre acestea ,
sau sa le curate §i sä le natezeasc5., sau sä lase in ele oaste indestulatoare
pins la intoarcere, ca sa nu n5.valeasca du§amanii pe neWeptate sau sa se
ascunda §i sa ne. tulbure trecerea, cind, firete, oastea e incarcata cu prada. 5
<26. > D3 asemenaa §i la tabarire sa ne pazim de locurile incurcate, pe cit se
poate, Si sa nu wzam corturile In apropierea lor, c5.ci din ele pornesc usor
infruntari cutez5.toare §i lovituri impotriva animalelor. <27 >. Oastea pedestra
sa ta'barasca in rinduia1a in tabara cu santuri §i calaretii in afara ei, iar strajile
sa be rinduim pin. departe imprejurul cailor, pa care ii pastern, daca nu putem 10
aduce nutret pantru animale, 34a incit nici ziva si nici noaptea caii sa nu fa-
mina pe dinafar5.. <28. > Cind vine timpul luptei, sa nu facem impotriva lor
intecmiri prea adinci Si sa nu-i infrunt5.m numai din fata, ci si din alte locuri.
<29. > Daca ei st5.pinesc cumva un loc mai puternic sau isi pazesc spatele si
nu ne dau un prilej potrivit, 55. punem la cale o invaluire sau o lovire din latu- 15
rile sau din spatele lor: e bine ca unii sa-i h5,rtuia3c5., iar altii sa incerce o fuga
pref5.cuta in fata lor, ca sa fie cuprimi de n.5.dejdea urmaririi §i sa iasa din Intl-
ritura, Si abia atunci s5. ne. intoarcem impotriva lor sau sa indreptam inspre ei
pe cei din cetele de h'artuire.
<30. > Deoarece au multi regi 4 §i nu se inteleg intre din§ii, e nimerit ca pe 20
unii dintre ei minuim cu vorba sau daruri, mai ales pe cei din apropierea
hotarelor noastre, iar impotriva celorlalti sa pornim cu razboi, pentruca dus-
mania fata de toti sa nu duel la unire sau la o singura stapinire. <31 > De a§azi-
sii refugiati 5, trimisi s5, ne arate drumurile Si sa ne descopere pe cineva, trebuie
sä ne pazim cu straThicie ; macar ca sint romani, ei au capatat cu vremea aceast3 25
calitate, au uitat de ale lor si slat cu mai multa tragere de inima fat5, de dq-
mani. Pa cei binevoitori sa-i rasplatim, iar pe cei care ne fac rau sa-i pedepsim.
<32. > Bucatele aflate in tara din apropiere sa nu le par5.duim, ci sa ne straduim
sa le aducem in tara la noi, pe animale si cor5.bii: caci riurile lor se varsa in
Dunare Si caratul se face usor cu ajutorul corniilor. 30
63. > Avem nevoie de oteni padestri nu numai in locuri strimte si in
intarituri, ci si in locuri greu de trecut Si la riuri. Acolo, chiar in fata dwm a-
nilor, usor putem injgheb a p3duri paste ele, c5,ci trec pe ascuns dincolo, in tim-
pul noptii sau ziva, citiva scutieri Si oteni cu arme ware, se waza repede
in rinduri Si, avind in spate rlul, dau ocrotire color care fac podurile pantru 35
trecerea riurilor. <34. > La trec5.torile inguste ale riurilor sau in alte locuri e
nevoie sa avem numaidacit oteni ale0 ca paznici ai spatelui, dupa wzarea
locului, c5.ci se intimp1a c5, tocmai atunci sint pine la cale hartuieli, cind oastea
e impIrtita i cei care o iau inainte nu pot veni in ajutorul celor din urm5..
<35. > Iarloviturile peneWeptateimpotriva duplanilor sale facem cu socotealg: 40
4 Eran dar sim?li c3adicAto:i militari t3n?):ari. Li diti a:331 stra:tara, p3liticI
era incl foarte patin diferaltiati si ni eKista iar. o rep.titate d3 tipal mxi vachi at
celei garmanice sau d3 col din tra.zat at caltilo: si tr3;:ilor din aceleai regiuni.
5 Term3nul tehnic latin folo3it arati o ca.tepria juridic3. Este vorba da3pre ele-
mente romanice de la nordal Dararii, care se rafugias3r5. la sul de Danl.re la ei avast in
impariu dar serveau dreptcilluz3 trap3lor bizaatin3 la n3:I (13 Dantra, lo:ari fa niliare
lor, deoarece nu se refugiasera, d3 malt.
www.dacoromanica.ro
562 MAURICIUS
1toteics0at, thcsTE Tobg ttv St' 6yEcog t.rttpxcoaat Kai StaTapdacretv ainobg, tTtpoug
St ontcySev XE2cli9eTcog TrEoi)g ij xaf3a2aapioug xa8taTiiv, Ev8a npocr8oKoiSat
ce0yEtv, thaTE Tobg cbg Et Keg kav0O.vovTag ij tx9e0yovTag 'LljV Ilpthyriv tictSpoilfiv
'Et MI] durpoOrTcog REOIRITETEIN. <36.) 'Avay Kalov St taTtV 1.1118' >zv 0tpEt apytiv
5 Etc Tfiv xai' a&r&v 13kcif3riv, thaTE tv 'sok Totoinotg Katpok Tag rtivoTepoug
Kai 7c1X0yrtpoug Tencoug icpatSE6Etv Kai tntrriSE6Etv 11113paS0vEtv Tfj xthpg &ruby,
Iva SSEtav kafloxstv of `Poo talot atximikuTot 6.vaxcopeiv fiSabg St' ainthv. TOTE
yap peatcrra Tflg 0A.Tig Kottthcrrig EbxtpEta TivETat wig atxt.taX6Totg thpoikog (Iva-
xcepEtv. <37.) To. OVT01. ltEpt Tfig 6SotTcopiag xat xaTaSpoiAg itiTot Tcpai Sag tfig
10 xthpag Kai T65v 6A.2c0) ncog napspzutTovrew eipriTat !Ay Tth kóyo) 'r4 icEpi Tfic tv
Tij nokEiliq ciao Sou. v0v St toaTec To Suva Toy Ev ouvcOi.tcp kEx0flatTat. <38.> Tdiv
yap xcopicov tcbv XxXecficov xai 'Araby xaTtc Tobg 7TOTC4106g Ecpst.4g Stamptvow
Kai ouvrom.ttvaw eakfikotg, thaTE RT1St 816.XE4.4ta Etvat veTaki) ainthv 6.ktov Xoyou
Okrig TE ij naXotSicov ij KaXogclovcov ty7tcovrow ainoig be Ininav outtpaivet
15 ZN, Taig Kat' ainthv ytvoixtvatg tcpaSolg, &µa To0 r Tcpcino) ainthv xcopico tictatilvat.
toixdas tvauxoXEtcr0at Toy mftvora crwaTOv, 'La X0110/ cbg yEtTovEoovra Kai tryi)g.
Tag tkag Exovra, atcs8avoilEva <fig Totaircrtg Ktvflo-Ecog tK 'cob Tarlaiov ptv Eimo-
Xcog cpuyaSE0ouat Tdc intetpxovTa ctinolg. <39. > -E47TA.TIKT01 St of VECITLEO01 a&rCv
ytvoliEvot cbg EimatpoevrEg 2i.EX0encog TOig corpaTtcinatg trctpxovrat, cbg tvc&nElt
20 pri8tv 60vacr8at Etc Pktc13Tiv TCbV EX8p8v torKE08at Tobg Trjv EyoSov xaT' ainthv
notolthvoug. <40.> 6.-tO xpfi atcpviSioug KCI:e a0T8v Tag tyxElpfiacig notEto-aat.
Std TOncov tufiXtcyra ttvoitonTaw, npoopStvei)etv St Ta paysa ATM Tanta Ta Eig Tt.
EiSavo.t aka notov icpciTov Kat ROTOV SE6TEpov Kai Tpi Toy Kat tcpElg expEaov
icEptnaTEtv sta. To0g oTevoi>g pfataTa Tonoug, Iva IA cruyxecovrat Kai ppaStcog
25 tv d Stavopl StaxpivcovTat. <41.> Tot St itspai.taTog acpv0) ytvoithvou, Et 1.ttv
Sul 360 TORCOV tirtTriSticov T1jv tyxsipricriv yivEaSat StwaTov, SET Toy o-TpaTov
Etc S6o p.EpgEo.Sat, Kai To p.tv Ev gepog Xai.113ttvEtv TOv fmooTptctrnfov, EkTOLTIKTOV
Kai X0)pig TO6MOU, Kat irpoKaltTovra cbg SEKalttVTE it EtiKOM IJAMOW 816OTTRICC
St' apthaTow Tomov IK ickayiou cbg etito 'rah/ Optvantpow 1.tepthv tyxElpEtv, Kai
30 t..yAovra wig xcopiotg ZKET0Ev tipxca0at Trig npaiSag, xai cbg gni To ittpog To5
oTpaTriyor) EpxEciScit. Toy St (Two:my& Exovra To tako p.tpog Sld Tfjc Ettpag
aPXfig Tthv xcopicov EtoptaXatv Kai 7cpca886E1v, Kai twcpoTtpoug Eig anavrelv ta-
kfikcov tpxogtvot_g Kai ticpaviovTag fiTOL TcpatSE6ovTag Td tv geocl) xcapla, Ev
4 oUv cpSacycoo-tv TOicq) 19' turctpav IKETuE tv Tth tiga t1TXTIKE6etv. -tx 'wino° yap
35 >cat tcayakthg A tyxcipricytg yivETat Kai of StacpE6iovrEg Tthv tx0pthv Toy Eva. ainthv
Tth tiX4) ainthv REO17117ETOUMV (3501CATCOg FOE EILICTuvaxvat StwectiEvot. <42.>
Et St Ilia tatty it 17turriScia (Hog, St' i)g Tfiv tK(3oXftv KaTtc Tthv xcopicov SuvaT6v
yevta8at, xpt) Kat OtiTO)g Toy oTponov Staystiri0fivat, Kai To 1.1.EV 5i1.101p0V ai./TOD
ij Kai iatov E41arirrov Kai EUS6vapov Xag3etvEtv Toy 07compercriyov Sixa ToiaSou,
40 Kai ItETck To0 iSioo ctino0, tv a airrog Tao-0TM, 136VSOU EKTLpOccOEV icavraw irpori-
yEta0at, Exovra pea' tatnob iretvTag Tok Tcbv Tay[tacTcov &nob apxorcag, Kat
Slav Tth icpthict) xcopio,) t matt" irpog Tfiv aino0 &Amity, tapopiCEtv ETTE Ev eft&
860 13av8a, thaTE Toi>g µEV irpatSE6etv, Tok St cpuXaTTEtv To0g icpatSE6ovTag. <43.>-
Kakov St tatty Iv Totg Tcpthrotg xcopiotg µ1j nokX6 13avSa thpopiCco-aat, icav Et
45 ilEydka (71.43aivet To. xcopia Etvat tTrup8govcog 'yap Tob oTpaTob of SiSoTat
Katpog tcyTtKaTaaTtccrecog TOTc tv ainorg E0ptcsKogvolg. o-ovrolta)g St Tfiv TcapoSov
Toy fucompturriyov Era Tet npOcrcora notoillevov, opoio)g Kai Etc rd Xotnet xcopia.
www.dacoromanica.ro
MAURICIUS 563
unii sa-i infrunte din fata i sa-i destrame, iar altii o§teni pedetri sau c5.15.-
reti sä se rin.duiasca pe ascuns in spate, acolo unde ne Weptarn sa fug5., apes
incit duFnanii care se strecoara i scap5. de infruntarea dintli sa cads pe ne-
§tiute in primejdia celeilalte impotriviri. <36. > E nevoie ca nici vara sa nu in-
cetam cu pagubele impotriva lor: in acest timp sä pr5.d5.m locurile 5
descoperite i inghesuite Si sa cautam s5. ne incetinim drumul prin tara
lor, pentruca prizonierii romani sa aiba putinta 55. se strecoare fara primejdie
printre ei ; caci atunci padurea e infrunzita i prizonierilor romani le vine tior
sä fug5., fara sa se teams. <37 >. Cele privind mersul pe drum §i navalirea sau
jefuirea tarii Si altele cite pot s5. se intimple au fost aratate in cuvintul despre 10
navala in tara dupnanilor. Acuma le vom spune pe scurt, cit e cu putint5..
<38. > A5ezarile slavilor i antilor sint tot pe lh iga riuri Si se tin uncle de altele,
dar fail sal fie la mare depa'rtare intre ele §i au in apropiere paduri, mlWini §i
stufarii, incit se intimpla.' totodeauna ca navalirile impotriva lor se opresc in
pragul acestor a§ez5.ri i toata oastea se trudeOe acolo. Cei din tinuturile vecine, 15
avind in preajma padurile, cind simt de aproape miFarea dumanilor fug u§or
din fata celor care-i infrunta. <39. > Tinerii lor sint iscusiti §i, cind gasesc o
clips potrivita, se reped pe ascuns asupra o0enilor noWi, apes incit navalitorii
nu pot face nici un flu du§manilor. <40. > De aceea impotriva lor trebuie sa
incercam navaliri neasteptate, mai ales in locurile unde nu banuiesc, §i sa rin- 20
duim din timp steagurile sau cetele, ca ele sa tie care sä mearga intii, care a doua,
care a treia§i care dupa aceea, mai cu seams prin locuri strimte, ca sa nu se In-
curce i sä se desparta repede la impartirea in rinduri. <41. > Dupes ce trecem
in grabs dincolo, clack' e cu putinta A. incercam prin dou5.1ocuri potrivite, sa
impartim oastea in doua, Si o parte s-o ia subconducatorul oOirii: oaste aleasa, 25
dar flea fiintele Si lucrurile insotitoare ; Si dupa ce merge inainte cam cincispre-
zece sau douazeci de mil de pasi departare, prin locuri necunoscute., piez4,
incearca din laturile mai inalte ; i cind se apropie de tinuturile de acolo,incepe
a prada Si apoi se indreapta spre partea conducatorului de o0i ; iar conduca-
torul de o0i, cu a doua parte a oOirii, patrunde prin cealalta latura a tinuturilor 30
acelora §i le pustie0e sau le prada. Fiecare merge in intimpinarea celuilalt, pus-
tiind sau pradind tinuturile de la mijloc, apoi in locul in care se intilnesc catre
sears, tabarasc acolo impreuna. in felul acesta i navala se face cu temei, i
duFnanii care fug de unul din ei dau pe nea0eptate peste celalalt i nu mai
sint in stare sa sa adune la un loc. <42 >. Daces e un singur drum potrivit prin 35
care se poate navali in tinuturile acelea, trebue §i ass s5, impartim oastea: o
jumatate din ea, mai aleasa Si mai puternic5., o ia subconducatorul, dar fara
fiintele Si lucrurile insotitoare, §i impreuna cu ceata in care e wzat chiar el,
p4e0e inain+e drept calauza, avind cu el pa toti c5.pitanii cetelor sale ; Si cind
ajunge in cel dintli tinut din fata oastei sale, aduce unul sau doua steaguri, ca 40
unii sa faces pradaicuni, iar ceilalti sa-i pazeasca pe cei care prada. <43. > E bine
ca in cele dintii tinuturi sa nu fie aduse multe steaguri, macar ca s-ar intimpla
sa fie locuri intinse ; caci daces ajunge oastea prea devreme, nu be famine ragaz
sä se a§eze pentru impotrivire celorlalti aflati in rindurile ei. Totu0 subcon-
ducatorul trebue sa grabeasca drumul spre cele dinlauntru §i sa faces mereu 45
la fel §i in celelalte tinuturi, cit ii ajung cetele aflate sub ascultarea sa. Tot
el, adica subconducatorul, sa se afle mai in afara decit toti i sa aibe in jurul
www.dacoromanica.ro
564 MALTRICIUS
ecpettg Tett° notetv, ilexptg o6 Znapiclicyouat Tex napaStSOgeva ain0 Tamara,

&nay St Toy bnocrTparriyov a (.0.rtpco navTaw aptoxogevov Set Tpia ij Ttaaapa
13avSa axpt xtXicov avSpthv xpricsip.c.ov nepi &nem/ exetv gtxpt Tekeiag Tot) npay-
gaTog txPacyswg Tfig gq)6Sop, iva o-xoiaxa xai, ampaketa gv Tots ?Lot/wig ygvriTat.
5 < 44.> Token/ ouv ex Tot) bnouTpaTfiyou ylvoggvov, xpfi Toy csTpaTriyov 6naxo?Lou-
9obvTa Toi)g -Kama gpog 7tpatSe6ovTag gntotwayetv Kai end Ta. /mom° npoxorretv,
6g gni TOv tnompaTriyov, Otwicog St xai Toy bnocsTpamov bnocrspeyovTa T6
aka notetv xai entauvayetv napepxOgevov Tobg 7tpaiSe6ovTag. Kai Iv 4.5 fly To7TO?
Zicikepot imavTflo-ouo-tv an.fiXotg anXrixei)etv aim xona Tfiv ainfiv fmtpav xai
10 µti ttexpt Tcbv SEICaneVTE ij Kai sixoct 1.1tXicov xcupgottevoog notetcrat Tag Totainag
atcpvtSioog gnaei)cretg, tva 0(*.outv agToTepot Kai Tip/ /Teti:Say notch/ -Kai lama
Tfiv ainfiv fwgpav ankrixeixtv. <45.> 'Ev St Totaincag g(poSotg oi) Set Tobg Suva-
gtvoug avTtmaicsTacsat Toiv gxp@v Ccoypcf)etv, a??.a navTag Tobg napawyxa-
vovrag (poveixtv xai napgpxecr9at, Kai IA Eig ainobg gpri3paSiwstv Tobg Tfiv napoSov
15 pataTa notouttgvoug Kai T6v xatpov ypiniecsat. <46.> TabTa p.tv ov xaTa
To StwaTov ex TE Ttg neipag ainfig xai etc T8v Toig apxaimg eipriggvcov xaTavofv-
aavTeg a7teypawage4a npog Tip/ T@v gvTuyxavOvuov dxpaelay. Tet St OXXa navTat
xecpaXata, Ta thg eixog anavt&vTa xai µxi yeypattp.Eva ev 'r napoimi 13113?.(4) ex
TC Tbv fatty yeypaRttvow, ex TC Tflg 7tpoXal3oixTrig neipag xai cting SE Tfig Tcbv
20 npayttemov cimecog Set 6To7Aeoaat xai dg Suva Toy appO4oat Tots avmpuo-
pgvotg. nOg yap Suva's& etym. fiplig ETepov Ttva npog navTa Ta anoxsobv
XovTa ava9f)scsat ypacpetv Sta npmpu?Laxfiv Ttva, &rep eMecog xai cbg del gnu-
poiwuov bno TOv IvavTiaw Kai oca Tic SuvOci Texttfipaaat Ta italovTa, aXX'
obSt tati yvilmj csTpaTlyoOvTat. nomarig yap Tfig cmpaTriyiag oarrig Sta(popot
25 Kai of Tponot Tay gyxelpflueow yivovTat. SIO xpri Tt 7Tpog ToV 0E6V Sefiaet axo-
Xgetv, Iva Tic St' ainoi5 Siwa Tat Toy kapov ao91409at. navapyog yap Kat
axaTearinTog f avScorceta cpinstg i)napxouo-anoXXa xai PotaeixaSat Kai eyxet-
pgeuat Tatg navoupyiatg UvaTat.
www.dacoromanica.ro
MAURICIUS 565
sau trei sau patru steaguri, cam o mie de barbati destoinici, pin la deplina
izbinda a navalirii, ca sa fie straja si scut celorlalti. <44. > to timp ce se fac
aceste lucruri de catre subconducator, conducatorul sa insoteasca si sa tins
in mina pe cei care prada in partea lui ; si sa mearga Inainte inspre subconduca."-
tor, iar subconducatorul sa se abates spre dinsul si sa faces la fel ; si indreptin- 5
du-se catre el sa-i adune pe cei care prada in partea lui ; iar in locul unde se
vor intilni unii cu altii, sa aeze impreuna tabara, tot in ziva. aceea ; si 6a nu
se departeze unii de altii mai mult de cincisprezece sau douazeci de mii de pait
cind fac asemenea n5.valiri pe neWeptate, ca sa izbuteasca fiecare sa Lea prazi
si sa ajunga in tabara tot in ziva aceea. <45. in navalirile de felul acesta sa 10
nu-i luam prizonieri pe dusmanii care sint in stare sa se impotriveasca, ci sa-i
ucidem pe toti citi ne ies in cale si s5. trecem mai departe, ca sa nu-si inceti-
neasca drumul s' sa-si piarda.' timpul mai cu seams Wenii aflati pe de' laturi.
<46 > Acestea le-am invatat, cit a fost cu putinta, din chiar incercarile noastre
si din cele spuse de cei vechi si le-am scris spre folosul celor care se intimpla 15
ca au nevoie de ele. Iar toate celelalte mai de capetenie, cite ne intimpina, dar
nu-s scrise in cartea de fata, sä le deprindem din scrierea noastra, din incercarile
avute pins acum si chiar din firea lucrurilor si, pe cit e cu putinta, 55. ne potrivim
la cele ce sint in fire. Caci cum ar fi fost cu putinta ca not sau altcineva sa scrie
despre toate cite vor fi, ca sa ne pazim Intr -un fel oarecare, pentruca mereu 20
sintem Infruntati cu rep de catre dusmani? Si in ce masura poate ni-
meri cineva intimplarile viitoare ? Dar nici Wile nu sint conduse de o singura
minte: conducerea for e de multe feluri, de aceea si infatisarile incercarilor
noastre sint deosebite. .4adar e nevoie de ajutorul lui Dumnezeu pentru ca
cineva sa poata inpla clusmanul, caci firea oamenilor e gata pentru orice si 25
nu se lases infrinta; ea pune la cale si e in stare sa Incere multe lucruri prin
iscusinta.
www.dacoromanica.ro
LXVII. FESIPFIOY IIIIIAOYE
EIE THN FENOMENHN ESOAON TON BAPBAPSIN

(BELLUM AVARICUM)
(16-40) '11,5r1 p.tv eLanep Suaysverg anocrnakc
To6pKwv anoaxtakvtEg (lyplot 16,6831,
Kai wig Ka9' fittag ebyeveatettotc torcotg
5 napsyreatmg etianep tiNtaicrptata,
20 Kapnobg napsi3Xacstrio-av tv wig filitpotg
(putolg intotptcpovtag aypiav cpi)atv.
tnet Se X01.1115V EKTU3EiCSCL T8v x)LaScov
fi 6ica trig -nig Tobg opoug (Kpfipnautv,
10 ari St noAlGjv Papflapcov tyiveto,
25 obK Tjv avertii Tolg napoiKotg rj won,
&kV too-nep etc yfiv egneo-o0o-at kagnaSeg
(pkig eKsivou to0 yevorg avipptvi
Tr/ TemIvey av-aog Ter.W To TIM/ EPOCTICETO.
15 oimag LmtcrxEiv Thy Too-aim-iv aypiav
30 6 Ilovtoyeitay lutpog Tuxuacv 1161,1g
wg 6MCSTOV avticppawa Kai Teixog veov-
icixog yap airroig avore(3ri 'at KI:)1.1CLUt
KCti (ppaygog LCITCbc etc aciSpottov qm5atv.
20 Tecog ptv of v -co 6etapov aypeupg) xpicrEt
35 toinovg i.tto-gov 'robs opoug Int) 4ato,
oariv St Xotnov i noXt-rtia 13Xarinv
K CMV akaj1COV paNapcov ixpicrrato,
ubv pev 96.6vuov Tobg ittnlygtvoug opoug
25 act crakc0etv, To° Se `13o4taiew -Kpatoug
40 Etpyovtog akotg Tag KO' filithv eio-68oug.
www.dacoromanica.ro
LXVII. GEORGIOS PISIDES
S-a nascut In Pisidia gi Intre anii 610-641 a fost diacon gi arhivar in bise-
rica Sfinta Sofia din Constantinopol. to poeziile sale cu continut istoric a Infa.-
tisat unele episoade din razboaiele cu persii, asedierea capitalei de catre avari
din anul 626 si legaturile sporadice cu populatiile de la Dunarea-de-Jos. Desi
encomiastice, aceste poezii cuprind aluzii pretioase si pot sluji ca izvor istoric
de prima mina.
Editia folosita: Giorgio di Pisidia, Poemi. I. Panegririci epici. Edizione
critica, traduzione e commento a cura di Agostino Pertusi. Ettal, 1959 (Studia
Patristica et Byzantina, hg. von Johannes M. Hoeck, Heft VII).
NAVALA BARBARILOR
(RAZBOIUL CU AVARII)
(16-40) Asemenea unor mlade netrebnice, desprinse din trunchiul
turcilor, ramurile salbatice s-au infipt ca niqte altoiuri
in tinuturile noastre prea vrednice si au dat roadele pe care
le liranete o nature salbatica in arborii de soi bun. Cind 5
dupe aceia radacina acestor ramuri s-a intins Si a inceput
a cuprinde tinuturile pamintului nostru, ea a ajuns o padure
cu sumedenie de barbari, iar locuitorii noWi nu mai puteau
indura rautatile lor. Ca n4te torte care cadeau asupra pa-
mintului, flacarile neamului aceluia mistuiau floarea plina 10
de incintare a tinuturilor noastre. Istrul vecin cu Pontul
abia a putut opri atita salbaticie, intocmai ca un zagaz
in miFare §i ca un zid de aparare proaspat, caci valu-
rile strajuiau ca o intaritura qi ca un stavilar puternic
impotriva firii for mereu ratacitoare. 15
Cit time apele s-au aflat la mijloc §i au aparat aceste
hotare cu o hotarire de nedescris, a fost bine; dar cite
rautati a avut de suferit statul nostru de pe urma barba-
rilor nelegiuiti: ei cautau mereu sa treaca peste hotarele
intarite, iar oastea romana ii impiedioa sa patrunda in tinu- 20
turile noastre.
www.dacoromanica.ro
568 GEORGIOS PISIDES
(194-211) obi( Av yap &al Kai itovflPTIC i PAX11,

195 130a.,' gig noX,oaxiSeeig TE xai noXi7cX6Koug
apxag altECSKIDTTIOt augnapupggvi.
Eakaflog yap 013vvq.) Kai EKi.)arig TO Boo Xyapcp
5 a69ig Tg MilSog aquppovflaag TCU Exi)413
ykarrcOv Exovtgg Kai ToTECOV p.spicsi.tata
200 xai xcopic 8vtgg Kai tiaKpav aovimigvot
piav xa4' figOv avuxiviaav }Laxly
Kai Tijv gatraov fi4ioov antatiav
10 ExelV Ka" futthv 111071V fixptiRoligyriv.
Evagv jt v o6v Ef3paCev i EKootpexpog
205 ExiAA.a aco5pthc Cgaaaa, Ttg 5g IlEpaiSog
IKetagy f1 Xecpul35tg avrfast pgya
ggaog 8g 'wimpy. of TEXCILVIITTIc (I)c- MAW.,
15 & Tthv SAWN/ gKETVog 1jv PooXrpopog
aXA,' aiyrog aKcov arcA.avg TfiV 6p4iav
210 xai %mica Tgivow T8v koyiagOv facia
'r Koalloyawcli aov8igiagic 6Xx &St_
HPAKAEIAE
20 (II, 66-97) 'End, 5g 701Vtag 01.1C08Ealt6TOD 8i1CTIV,

TObc EV80V 11105V e4exaperoxrag TOnoog
Kai Tag gxgivoog ubv na4igaraw (Agpag
r a0 xgv(oo-ag gbas1361: Ka Skapaio?
70 Trig Ev8ov eogorntog gip4ag 'rip/ 13kapriv,
25 icroc 5g 21/4,out Ov xai Ta Tg Oparrig vacpn
xgtildwag fully z4avtcrnicrev gam,
Kai nr3 I.Lgv rj XdpopSig f EKo4otp6(pog
atyriv 8oKoDaa kr,iarptiag &Soo-Taut,
75 nt 5' a6 aovEK4govreg of EKE 1(3ot kincot
30 'r yr apvlictov 'Etc aklictrig 'rev aakov,
xai Toic nap' ainthv atimatv icgwopggvog
6 !Sok gpoapog x Diag gyivgto,
Kdcgt4gv &crimp ampiCouaa 7agov
80 avturpoaomcog fi Soaavvirog &a
35 tflg Fopyovog npoaliKto tfig toi3 Ilepagcoc
Kai nag 6 Koagog Ay opoi3 irgcpupp.gvog.
ag 8g atpatriyetv rjv avayxn Trig 1.taxrig*
tux6v !ley ti2aog v Too-aim o-uyx6agt
85 oim 1V icupspv-av 6a8iwg fivgazsto,
40 t5jtiv 5g 56av eliate nifiv To Toptiov,
&imp 8uvrprig, avti navtaw f3acytho-at,
etrcriripeucrag Tthv 'Juana cppovii8ow
xai crag g7C0100 Tag arravtaw (ppovri3ag.
www.dacoromanica.ro
GEORGIOS PISIDES 569
(194-211) Lupta nu era simpla §i intr-un singur fel: ea se dadea

impotriva unor neamuri deosebite, insa unite intre ele;
caci slavul se intelegea cu hunul, scitul cu bulgarul, medul
cu scitul, de§i aveau limbi deosebite §i veneau din locuri
deosebite. Ei s-au unit cu temeinicie §i au dus o lupta co- 5
mune: impotriva noastra, socotind ca lipsa de credinta se
bucura la noi de o incredere deplina tntr -o parte gemea
furioasa Si fierbea cu putere Scylla hranitoare de sciti,
in alts parte se impotrivia cu maretie Charibda din Per-
sia, iar intre ele se afla diavolul, fauritorul §i sf5.tuitorul 10
in§elaciunilor, insa nu mai era ratacitor ca alts data;
dar tu ai ales calea cea dreapt5., ai desfacut pinzele albe ale
judecatilor bune §i to -ai avintat pe valuri cu corabia ta,
conducatoarea lumii.
HERACLEIADA1 15
(II, 66-97). Dupa ce ai insanato§it, ca un tats de familie, toate locurile

dinlauntru §i ai curatit cu leacurile tale binefacatoare
vinele launtrice ale patimilor, punind m0.1 rautatilor
interne, iata ca dincolo de hotare nourii din Tracia au
ridicat impotriva noastra negurile razboiului. intr-o parte, 20
Charibda, hranitoarea scitilor, parea ca sta lini§tit5. §i a§-
teapta ca hotii la drumul mare; iar in alts parte slavii
alergau toti ca lupii Si i§i uneau rautatile de pe uscat cu
cele de pe mare; iar va]urile amestecate cu singele for
se inro§eau din ra'sputeri. De atunci s-a ivit in fata ochilor 25
no§tri chipul inspaimintator al Georgonei, cu mult mai
du§manos decit cel al lui Perseu 2 0 dintr-o data toata
lumea a fost zguduita.
Tu ai fost nevoit sä iei conducerea luptei. Poate alt-
cineva n-ar fi fost in stare sa tins cu uprinta cirma, pe 30
o furtuna atit de mare ; dar tu ai crezut nimerit sa to in-
carci, cit era cu putinta, cu toata greutatea, pentru noi
1 Panegiricul, Inchinat imparatului Heraclius, descria victoria finals asupra persilor.

2 Dupa o veche legends, persii erau urmasii lui Perseu.
www.dacoromanica.ro
570 GEORGIOS PISIDES
90 Kai iroAleoctg to TO4ov t VTETVal 3a,COV

f3aXeiv 'se TO Xdpuf3Stv gig 'njv FopyOva
TO 'RETDOROloV TthV Ell"rthV EtKOVa,
6M:0129E1g kirk OIRg TfiV ICOMINI flit etyptvriv.
Kai Sii Kat' aing avn136XXovrag 130.og
95 avaellocov biAilg of 9tXdprrayec Xincot-
xpovo..) St tuicpip csopcpoubv t KapttpEtc
piav Kae airr6v TpuEkoicivSuvov Om.
www.dacoromanica.ro
GEORGIOS PISIDES 571
toti; si ai luat grijile noastre asupra ta, fara sl te mai gin-

desti la ale tale. Dorind in multe rinduri sa intinzi arcul,
aruncai pe Charibda impotriva Gorgcnei 3, al carui chip
impietreste pe cel care o priveste si te trageai indarapt cu
arcul intins; cind te pregateai sa lovesti in ea cu arma, te 5
impiedicau lupii cei dornici de prada; dar putin timp dupa

aceea ai prins inima si i-ai indrumat pe toti impreuna intr-o
lupta cu intreite primejdii 4.
3 Adica pe avari impotriva perOlor ; prin lupi autorul 1ntelegea slavi.

4 Yn anul 626 armata bizantina a luptat pe uscat (la Constantinopol) impotriva avarilor,
pe mare impotriva slavilor §i, In rasarit, impotriva perqilor.
www.dacoromanica.ro
LXVIII. ISIDORI HISPALENSIS
ETYMOLOGIARUM LIBRI XX
V, 39, 6. Ragau ann. CXXXII genuit Seruc. Regnum inchoat Scytha-

rum.
V, 39, 24. Soter ann. XVII. Thraces Romanis subiciuntur.
5 V, 39, 34. Claudius ann.II. Iste Gothos ab Illyrico expulit.
c---
V, 39, 37. Valentinianus ann. XIV. Gothi haeretici efficiuntur.
VIII, 11, 50... licet et tria sint genera consuetudinum, sicut Scytharum,
ubi et feminae et viri in pugnam eunt.
IX, 2, 31. Thiras, ex quo Thraces ; quorum non satis inmutatum voca-
l() bulum est, quasi Tiraces.
IX, 2, 32.. Filii Gomer, nepotes Iaphet. Aschanaz, a quo Sarmatae, quos
Graeci Rheginos vocant.
IX, 2, 43. Bactriani Scythae fuerunt ...
IX, 2, 44. Parthi quoque et ipsi ab Scythis originem trahunt. Fuerunt
15 enim eorum exules, quod etiam eorum vocabulo manifestatur. Nam Scythico
sermone exules Parthi" dicuntur.
IX, 2, 63. Massagetae ex Scytharum origine sunt. Et icti Massagetae,
quasi graves, id es fortes Getae.
IX, 2, 82. Thraces ex filio Iaphet, qui vocatus est Thiras, et orti et cogno-
20 minati, ut superius dictum est, perhibentur ; licet gentiles eos ex moribus ita
dictos existimant, (pod sint truces. Saevissimi enim omnium gentium fuerunt,
unde et multa de eis fabulosa memorantur: quod captivos diis suis litarent,
et humanum sanguinem in ossibus capitum potare soliti essent.
www.dacoromanica.ro
LXVIII. ISIDOR DIN SEVILLA
Episcop de Hispalis (Sevilla), intre anii 600-636, a dezvoltat o bogata

activitate de compilator si popularizator al stiintei, scriind intre altele o
lucrare intitulata Etimologii, in douazeci de cirri, in care a expus, sub forma
de explicatii de cuvinte, tot ciclul de cunostinte stiintifice inregistrate pin& la
dlnsul. Din lucrarile sale istorice (o cranicd universala Si o istorie a regilor goti,
vandali si suebi) s-au pastrat numai citeva fragmente.
Editia folosita: Isidori Hispalensis Episcopi Etymologiarum sive originum
libri XX, recognovit brevique adnotatione critica instruxit W. M. Lindsay, tom.
III, Clarendon Press, Oxford, 1966.
ETIMOLOGII IN XX DE CARTI
V, 39, 6. Ragau, anul 132, a nascut pe Seruc. incepe domnia scitilor.

V, 39, 24. Soter, anul 17. Tracii sint supusi romanilor.
V, 39, 34. Claudius, anul 2. Acesta alunga pe goti din Illyricum.
V. 39, 37. Valentinianus, anul 14. Gotii devin eretici. 5
VIII, 11, 50. Sint trei soiuri de obiceiuri, de pilda... al scitilor, unde
si femeile si barbatii merg la lupta.
IX, 2, 31. Thiras, de la care Thraces (tracii), a caror nume, putin schim-
bat, este ca Tiraces.
IX, 2, 32, Fiii lui Gomer, nepotii lui Iafet. Aschanaz, din care (se trag) 10
sarmatii, pe care grecii Ii numesc 1 regini".
IX, 2, 43. Bactrianii au fost sciti...
IX, 2, 44. Si partii insisi Isi trag originea de la sciti ... caci au fost
exilatii acestora, ceea ce arata chiar numele lor; intr-adevar in vorbirea
scitica parti se zice exilati". 15
IX, 2, 63. Masagetii sint din neamul scitilor. Si li se spune masageti,
ca unora grei, adica geti puternici".
IX, 2, 82. Tracii sint socotiti ca s-au nascut din fiul lui Iafet, care s-a
chemat Thiras si au fost numiti dupa numele lui, cum s-a spus mai sus, cu
toate ea paginii cred ea ei au fost numiti asa din pricina obiceiurilor lor, pentru 20
ca sint cruzi. Caci au fost cei mai cruzi dintre toate neamurile; de aceea se
povestesc despre ei multe lucruri fabuloase: ca jertfeau pe captivi zeilor
lor, si s-au obisnuit sa bea singe de om in craniile capetelor.
1 Probabil o confuzie cu scitii regali".
www.dacoromanica.ro
574 ISIDORUS HISPALENSIS
IX, 2, 83. Istrorum gens originem a Colchis ducit, qui missi ad Argonautas
persequendos, ut a Ponto intraverunt Istrum fluvium, a vocabulo ammis, quo
a mari recesserant, appellati sunt.
IX, 2, 89. Gothi a Magog filio Iaphet nominati putantur, de similitudine
5 ultimae syllabae, quos veteres magis Getas quam Gothos vocaverunt ; gens for-
tis et potentissima, corporum mole ardua, armorum genere terribilis, de quibus
Lucanus (2.54):
Hinc Dacus premat, inde Getes...
IX, 2, 90. Daci autem Gothorum soboles fuerunt, et dictos putant Dacos,
10 quasi Dagos, quia de Gothorum stirpe creati sunt. De quibus ille (Paulinus ad
Nicetam 17): Ibis arctoas procul usque Dacos."
IX, 2, 93. Sarmatae patentibus campis armati inequitabant, prius quam
eos Lentulus Danubio prohiberet ; atque inde ob studio armorum Sarmatae
nuncupati existimantur.
15 IX, 2, 94. Lanus fluvius fertur ultra Danubium, a qui Alani dicti sunt,
sicut et populi inhabitantes juxta Lemannum fluvium Alemanni vocantur.
XI, 3, 25. Hippopodes in Scythia sunt, humanam formam et equinos
pedes habentes.
XIII, 15, 2. Quinque (scil. Oceanus) a proximis regionibus diversa vocabula
20 sumpsit : ut Gallicus, Germanicus, Scythicus, Caspius, Hyrcanus, Atlanticus,
Gaditanus.
XIII, 16, 4. Inde Ponticus sinus amplissimus a tergo Maeotidis paludis:
quod mare ex multitudine fluminum dulcius quam caetera, nebulosumque et
brevius. Uncle et Pontum vocatum, quod sit brevius; atque eo praeter phocas
25 et thyn.nos atque delphinos alias beluas maiores non patitur.
XIII, 21, 28. Danubius Germaniae fluvius vocari fertur a nivium copia
quibus magis augetur. Iste est qui in Europa plus omnibus habet famam.
Idem et Ister, quia dum per innumeras vadit gentes, mutat et nomen et maiores
sibi ambiendo colligit vires. Oritur a Germanicis iugis, et occidentalibuspartibus
30 barbarorum, pergens contra Orientem: sE xaginta in se fluvios recipit : septcm
ostiis in Ponto influit.
XIV, 3, 31. Scythia sicut et Gothia a Magog filia Iaphet fertur cogno-
minata. Cuius terra ohm ingens fuit ; nam ab Oriente India, a septentrionc
per paludes Maeotides inter Danubium, et Oceanum usque ad Germaniae fines
35 porrigebatur. Postea vero minor effecta, a dextra orientis parte, qua Oceanus
www.dacoromanica.ro
ISIDOR DIN SEVILLA 575
IX, 2, 83. Neamul istrilor isi trage originea de la colchidienii care au

fost trimi0 sä urmareasca pe argonauti. Cum ei au intrat din Pont pe fluviul
Istru, au fost denumiti de la numele fluviului pe care s-au indreptat de
pe mare 2.
IX, 2, 89. Gotii se crede ca au fost numiti (astfel) de la Magog, fiul 5
lui Iafet, dupa asemanarea ultimei silabe; cei vechi i-au numit mai mult
getis, decit goti, neam tare si foarte puternic, 1nait prin statura corpurilor,
ingrozitor prin felul armelor. Despre ei Lucanus spune4:
De aici sa ne atace dacul, de dincolo getul..."
IX, 2, 90. Dacii au fost mladite ale gotilor si se crede ca s-au numit 10
daci, ca dagi, fiindca s-au nascut din neamul gotilor. Despre ei spune cuno-
scutul (poet 5 Paulinus catre Niceta"): Vei merge departe la miazanoapte,
pins la daci".
IX, 2, 93. Sarmatii umblau &glare inarmati prin cimpii intinse, inainte
de a-i opri Lentulus la Dunare, §i de aici, din cauza ocupatiei cu armele, se 15
crede ca au fost numiti sarmati.
IX, 2, 94. Dincolo de Dunare curge fluviul Lanus, de la care via -u
luat numele alanii, dupa cum §i populatiile care locuiesc linga fluviul Lemanus
se numesc alemani.
IX, 3, 25. In Scitia sint hipopozi, care au chip omenesc si picioare 20
de cal.
XIII, 15, 2. Si acesta (= oceanul) a luat diferite nume de la regiunile
cele mai apropiate, ca: cel galic, germanic, scitic, caspic, hircan, atlantic,
gaditan.
XIII, 16, 4. Apoi (urmeaza) golful pontic, foarte intins, de la spatele 25
lacului Meotic, care este o mare mai dulce decit celelalte, din cauza multimii de
fluvii, intunecata si mai scurta, pentru care pricina se si nume0e pontic5.,
fiindca este mai scurta, §i in afara de foci, toni si delfini, nu ing5.duie
alte animale mai mari.
XIII, 21, 28. Duna'rea, fluviu al Germaniei, se spune ca este numit 30
(astfel) de la multimea de zapezi, datorita carora crE0e §i mai mult. El este
cel care in Europa are mai multa faima la toti. E tot una cu Istrul, ffind ca
in timp ce trece pe la nEnumaratele neamuri, iii schimba §i numele si in dru-
mul sau 10 aduna puteri mai mari. Izvora§te din muntii Germaniei si padurile
de apus ale barbarilor, se indreapta catre rasarit, primete in albia sa sai- 35
zeci de riuri si se varsa in Pont prin §apte guri.
XIV, 3, 31. Scitia, ca Si Gotia, se spune cal a fost numita de la Magog,
fiul lui Iafet ; teritoriul ei a fost odinioara foarte mare, caci se intindea de
la India rasariteana si de la miazanoapte prin lacurile Meotice, intre Dunare
§i Ocean, ping la hotarele Germaniei. Dupa aceea insa, devenind mai mica, 40
din partea dreapta a Orientului, pe unde se intinde oceanul Seric, pins la
2 Cf. Plinius Major, III, 18(22), 127-128 (IR, p. 397).
3 Identificarea aceasta, facuth de multi autori tirzii si mai ales de Iordanes (cf. su-
pra), va duce la multe confuzii.
4 Cf. Pharsalia, II, 54 (IR, p. 375).
5 Cf. Paulinus din Nola, XVII, 295.
www.dacoromanica.ro
576 ISIDORUS HISPALENSIS
Sericus tenditur usque ad mare Caspium, quod est ad Occasum; dehinc a

meridie usque ad Caucasi iugum deducta est...
XIV, 4, 3. Prima Europae regio Scythia inferior, quae a Maeotidis palu-
dibus incipiens inter Danubium et Ozeanum septentrionalem usque ad Germa-
5 niam porrigitur ; quae terra gen.raliter propter barbaras gentes, quibus inha-
bitatur, Barbarica dicitur. Huius par prima Alania est, quae ad Maeotidis
paludes pertingit ; post hanc Dacia, ubi et Gothia: deinde Germania...
XIV, 4, 4. Germania post Scythiam inferiorem a Danubio inter Rhenum
fluvium Oceanumque conclusa.
10 XIV, 4, 5. Provincias autem quas Danubius a Barbarico ad Meditarra-
neum mare secludit: prima est Moesia, a messium proventu vocata ; unde et
eam veteres Cereris horreum nuncupabant. Haec autem ab oriente ostiis Danubii
iungitur, ab Euro vero Thraciae, a meridie Macedoniae, ab occasu Histriae
copulatur. Post Moesiam autem Pannonia est. Inde Noricus ager frigidus et
15 parcius fructuosus.
www.dacoromanica.ro
ISIDOR DIN SEVILLA 577
marea Caspica, care este la apus; de aici a coborit la miazazi pina la cul-
mea muntilor Caucaz...
XIV, 4, 3. Prima regiune a Europei (este) Scitia inferioara, care incepe
de la mlastina Meotica si se intinde intre Dunare si Oceanul nordic pina in
Germania ; acestei tari in general i se zice barbara, din cauza neamurilor 5
barbare de care este locuita. Prima parte a ei este Alania, care ajunge pina
la lacurile Meotice. Dupa aceasta Dacia, unde (este) si Gotia, apoi Germania...
XIV, 4, 4. Germania, dupa Scitia inferioara de la Dunare, inchisa intre
luviul Rin si Ocean.
XIV, 4, 5. Dintre provinciile pe care le-a despartit Dunarea de la marea 10
Barbarica la marea Mediterana, prima este Moesia, numita (astfel) de la pro-
ductia de grin. De aceea cei vechi o numeau grinarul Cererei6. Aceasta se
uneste la r5.sarit cu gurile Dunarii, in partea de unde sufla vintul Eurus
este vecina cu Tracia, la miazazi cu Macedonia, la apus cu Histria. Dupa
Moesia, este Pannonia. Apoi Noricum, tinut rece si mai putin roditor. 15
6 Cf. Solinus, 21,3 (IR, p. 731).
www.dacoromanica.ro
LXIX. RAVENNATIS ANONYMI
COSMO GRAPHIA
I, 12, 11. Sexta ut hora noctis Scitharum est patria, unde Sclavinorum
exorta est prosapia, sed et Itites et Chimabes ex illis egressi sunt. cuius post
terga oceanum non invenimus navigari. Septima ut hora noctis Sarmatum est
5 patria ; ex quo patria gens Carporum, quae fuit expedita in bello, egressa est.
cuius post terga oceanus innavigabilis est.
Octava ut hora noctis Roxolanorum est patria. cuius post terga infra
oceanum procul magna insula Antigua Scithia reperitur. quam insulam plerique
phylosophi... historiographi conlaudant ; quam et Iordanus, sapientissimus
to cosmographus, Scanzan appellat. EX qua insula... pariterque gentes occiden-
tales egressae sunt ; nam Gothos et Danos, una simul Gepidas ex ea antiquitus
exisse le gimus.
I, 13, 12. Sed si legeris, Odo care, bellum quod gessit Traianus Romanorum
imperator, quando litus totum arctoum oceanum ambulavit, quando et Daco-
15 rum regem devicit, mirifice ibidem inveniens, quomodo mirabanturRomanorum
sapientissimi arbitrantes detinere terram aequaliter.
I, 17, p. 14. Nos denique volumus ... quamque circa litus quatuor prin-
cipalia colfora maris designare, id est ... secundum colfum Ponticum, qui re-
migatur iuxta litus maris ab Iero et Caldeorum terra usque ad Lazorum patriam,
20 revolvitur autem ab Asilia, Avasgia, Phanugoria usque Vosporum vel Chersona
et usque introitum Danubii fluminis in mare.
IV, 5, p. 47. Nec non iuxta regionem Meotidam est patria maxima qui
dicitur Dardania in qui diverse patrie usque ad Mare Magnum Ponticum
pertingunt ; nos eorundem regionum civitates secundum praenominatum
25 Livianum exposuimus. item ad aliam partem sunt civitates quae dicuntur:
www.dacoromanica.ro
LXIX. GEOGRAFUL DIN RAVENNA
In sec. al VII-lea un autor cretin necunoscut din Ravenna a redactat o

lung& opera geograficd in cinci carti, intitulata. Cosmographia, care cuprinde apro-
ximativ 5300 de nume. Ea a fost Mewl& pe baza unei harti militare unice, pro-
babil revazute In sec. al V-lea sau al VI-lea, cu schimbari §i adaosuri din Oro-
sins, Iordanes i Isidor din Sevilla. Materialul se afla. in strinsa legatura. cu
cel din Tabula Peutingeriana, iar elementele vechi sint dintr-un prototip care
a stat §i la baza lucrarii Itinerarium Antonini, din sec. al III-lea.
Editia folosita.: Itineraria Romana. Vol. II, Ravennatis Anonymi Cosmo-
graphia, edidit Ioseph Schnetz, Teubner, Leipzig, 1940.
DESCRIEREA LUMII
I, 12, 11. A asea, in ordinea orelor noptii, este tara scitilor, de unde
se trage semintia slavilor. Dar §i ititii i chimabii au ie§it din acele locuri.
Despre oceanul din spatele acestei tan am aflat c5. este nenavigabil. A aptea,
in ordinea orelor noptii, este tara sarmatilor. Din tara aceasta a ie0t neamul 5
carpilor, care a fost apt pentru razboaie. In spatele ei oceanul este nenavigabil.
A opta, in ordinea orelor noptii, este tara roxolanilor. In spatele ei in
josul oceanului in departare se afla insula Vechea Scitie. Aceasta insula cei
mai multi filozofi... istoriografi o lauds mult ; pe aceasta §i Iordanes, prea
inteleptul ccsmograf, o numqte Scandia 1. Din insula aceasta . . . au ie§it de 10
asemenea §i neamurile occidentale. Am citit ca in vechime au ie0t dintr-insa
gotii, danezii impreura cu gepizii.
I, 13, 12. Dar daca citqti, drags Odo, despre r5.zboiul pe care Traian,
imparatul romanilor, 1-a purtat atunci cind a cutreierat tot oceanul de nord
i cind a Invins pe regele dacilor, vei gasi acolo un lucru de mirare, §i anume 15
in ce chip se minunau cei mai intelepti dintre romani, ei care socoteau ca sta..-
pinEsc in egala masura tot pamintul.
I, 17, p. 14. In sfirOt, noi am vrut sa aratam... i cele patru principale
golfuri ale marii de linga uscat, adica... al doilea este golful Pontic care se
intinde de-a lungul tarmului, de la Iero §i tara haldeilor pins in tara lazilor,
iar apoi se rostogolete de la Absilia, Phanagoria ping la Bosfor sau Cherson 20
i pins la intrarea fluviului Dunarea in mare.
IV, p. 5, 47. Iar in dreptul regiunii meotice este tara foarte mare numita
Dardania, in care se intind diverse On pins la marea cea mare a Pontului...
noi am aratat oraFle din acEste regiuni dupa mai sus numitul Livianus...
De asemenea in alts parte sint oraFle care se numesc: Tyras 2 . . . Ermenium, 25
1 Cf. Get., 25 urm.
2 Drumul care Incepe de la cetatea Alba, duclnd prin pasul Angustia (Bretcu) la
Porolisum (Moigrad), forma legatura intre cele doll& ramuri sarmate, roxolanii §i iazigii
(IR, p. 703, n. 103).
www.dacoromanica.ro
580 RAVENNAS ANONYMUS
Phira... Ermenium, Urgum, Sturium, Congri, Parollisum, Certie. Item ad

aliam parte sunt civitates, id est Stoma Peuci, Salsovia, Egypsum, Novio-
dunD, DinDgessia, Arubion, RDramis, Birafon, Carsion, Capidava.
Per quas diversas patrias tran.3eunt plurima flumina, inter cetera que
5 dicuntur... item fluvius Mariscus.
IV, 6, p. 47. Iterum iuxta Mare Magnum est patria que dicitur Tratia...
p. 48. in qua Tratia plurimas fuisse civitates legimus, ex quibus aliquantas
designare volumus, id est circa litore marls... Dionisopolis, Bizoi, Timum,
Tirissa, Callatis, Stratonius, Tomis, Istriopolis.
10 Inter veto Tratiam vel Macedoniam et Mysiam inferiorem modo Bulgari
habitant, qui ex supra scripta Maiore Scythia egressi sunt.
IV, 7, pp. 49-50. Iterum... ponuntur Misie due, id est inferior et supe-
rior... in qua Misia plurimas fuisse civitates legimus, ex quibus aliquantas
designare volumus, id est Bireon, Carsion, Capidava, Sancidapa, Durostolon,
15 Tegulitia, Nigrinianis, Stamarisca,... Item trans fluvium Danubium sunt
civitates Mysie inferioris, id est Porolissos, Certie, Lagiana, Optatiana, Mace-
donica, Napoca, Patabissa, Salinis Brutia, Apulon, Sacidaba, Cedonia,
Caput Stenarum, Betere, Aluti, Romulas. Item iuxta ipsam Cedoniam est
civitas quae dicitur Burticum, Blandiana, Germigera, Petris, Aquas, Sarmazege,
20 Augmonia, Augusti.
IV, 11, p. 52. Ex cuius Sarmatie montibus exeunt plurima flumina, inter
cetera unum procedit <in> Oceano quod dicitur Bangis et aliud venit quasi
ad pattern <septentrionalem> Danubii, quod dicitur Appion.
IV, 14, pp. 53-54. Iterum ad partem quasi meridianam, ut dicamus
25 ad spatiossossimam terram, sunt patrie spatiosissime quae dicuntur Datia
prima et secunda, que et Gepidia appellatur, ubi modo Uni qui et Avari
inhabitant. quas utrasgue Datias plurimi descripserunt phylosophi, ex quibus
ego legi Menelac et Aristarchum Gothorum phylosophos, sed ego secundum
Sardatium ipsas patrias designabi. in quas Dacorum patrias antiquitus plu-
30 rimas fuisse civitates legimus, ex quibus aliquantas designare volumus,
id est Drubetis, Medi las, Pretorich, Panonin, Gazanam, Masclunis, Tibis,
qui coniungitur cum civitate Agmonia patrie Misie.
Item ad aliam partem sunt civitates in ipsas Datias, id est Tema, Tiviscum,
Gubali, Zizis, Bersovia, Arcidaba. Canonia, Potula, Bacaucis.
35 Per quas Dacorum patrias transeunt plurima flumina, inter cetera quae
dicuntur Tisia, Tibisia, Drica, Marisia, Arine, Gilpit, Gresia.
Que omnia flumina in Danubio merguntur: nam fluvius Flautasis finit
patriam. temen ipsas patrias praefatus Iordanis chronographus subtilizes ex-
posuit.
40 V, 11, p. 93... Thira, Tyremsum, Istriopolis, Tomis, Stratonis, Calliatis,
Turisia, Byzoris, Tumo, Dionisopolis... Mesembria.
A super scripta civitate que dicitur Chimerium circa ipsa ipsa littora
marls usqua ad civitate que nominatur Mesembria sunt civitates triginta qua-
tuor et supputantur miliaria mine viginti tres.
www.dacoromanica.ro
GEOGRAFUL DIN RAVENNA 581
Urgum, Sturium, Congri, Porolissum, Cersiae. De asemenea in alts parte 3 sint

ora§e, §i anume: Gura Peuce, Salsovia, Aegyssus, Novicdunum, Dinogetia,
Arrubium, Troesmis, Beroe, Carsium, Capidava.
Prin aceste diferite tan tree mai multe fluvii, intre altele acelea care se
numesc... de asemenea fluviul Mures. 5
IV, 6, 47. Tot linga Marea cea Mare este tars care se nume§te Tracia.
Yn aceasta Trade am citit ca au fost foarte multe ora§e, dintre care vom arata
pe unele §i anume linga tarmul marii... Dionysopolis, Bizone, Timum,
Tiriza, Callatis, Stratonis, Tomis, Histria.
Iar intre Tracia sau Macedonia §i Moesia Inferioar5. locuiesc acum bul- 10
garii, care au ie§it din Scitia Mare mai suspcmEnita.
IV, 7, p. 49-50. Tot a§a.... sint a§Ezate doua Moesii, adica cea de
Jos Si cea de Sus... In aceasta Moesie am citit ca au existat numeroase ora§e
dintre care vom arata pe unele Si anume: Berl* Carsium, Capidava, Sucidava,
Durostorum, Tegulicium, Nigriana, 4 Transmarisca... De asemenea, 15
poste fluviul Dunarea, sint ora§ele Moesiei Inferioare, 5 ,si anume: Poro-
lissum, Certia, Largiana, Optatiana, Macedonica, 6 Napoca, Potaissa,
Salinae, Brucla, Apulum, Acidava, Cedonia, Caput Stenarum, Pons Vetus,
Pons Aluti, Romula. De asemenea linga insa0 Cedonia este un ora§ cu numele
Burticum, Blandiana, Germisara, Petris, Aquae, Sarmizegetusa, Acmonia. 20
IV, 11, p. 52. Dintre muntii acestei Sarmatii izvoresc numeroase riuri,
intre altele unul numit Bangis se varsa in ocean, iar altul, cu numele Apus,
vine cam in partea de miazanoapte a Dunarii.
IV, 14, p. 53-54. Tot a§s cam in partEa sudica, ca sa vorbim despre un
pamint foarte intins, se afla regiuni foarte intinse care se numesc Dacia Prima 25
Si Secunda numite §i Gepidia, uncle locuiesc acum hunii numiti §i avari.
Amindoua aceste Dacii au fost descrise de foarte multi filosofi dintre care eu
am citit pe Sardonius §i Hy las §i pe Aristarh, filosofi ai grecilor. Dar regiunile
inse§i le-am descris dupa Sardonius. In aceste regiuni ale dacilor am citit ca --
odinioara au existat foarte multe ora§e, dintre care vom arata pe unele, 5i_30
anume: Drobeta, Ad Mediam, Praetorium, Ad Pannonios, Gaganis, Mas-
clianis, Tibiscum, care se leaga cu ora§ul Acmonia din provincia Moesia.
De asemenea in alts parte exists ora§e chiar in Dacii, §i anume: Tema, Tibis-
cum, Caput Bubali, Aizizis, Bersovia, Argidava, Centum Putea, Bacaucis:
Prin aceste regiuni ale dacilor trec foarte multe riuri, intre altele Si 35
acele care sint numite Tisia, Tibiscum, Drica, Marisis, Mi liare, Gilpit, Crisia.
Toate aceste riuri se varsa in Dunare. Caci riul Flutausis formeaza hotarul
regiunii. Totu§i mai sus-amirtitul cronicar Iordanes le-a expus mai amanuntrt.
V, 11, p. 93. ... Tyras, Histria, Tomis, Stratonis, Callatis, Tirizis,
Bizone, Timum, Dionysopolis... Mesembria. 40
De la mai sus-amintitul ora§ cu numele de Chimerium, de-a lungul tar-
mului marii, ping la ora§ul care se nume§te Mesembria, sint treizeci §i patru
de ora§e Si se socotesc o mie §i douazeci de mile.
3 in Moesia Inferioara.
4 Degi apare §i In Tab. Peut., VIII, 2(cf. IR, p. 739) numele adevarat pare sR fi
lost Candidiana (Ma 151 Preslavet, Bulgaria).
5 In realitate ale Daciei. Confuzie datorit5. pierderii de demult a provinciei.
Probabil legiunea a V-a Macedonica, cu sediul la Potaissa (Turda).
www.dacoromanica.ro
LXX. CHRONICON PASCHALE
I, 47, 13-18 (P 27 b-c). EIaiv SE Ta ToD letcpet gavn ant) MiStag Ecog 'cal
EcrrrEpiou KatecricappEva IIKEavo6 13Xbrovta Ta npog 13oPPEtv °thug MilSot,
"EXXtrivEg... Eaupop.gurat, Roam, Ta6ptot, Baaavteg, 'Thluptot ... OgiKE;...
'IX1upticoi, latpot ...
5 I, 48, 1-18 (P 27 c-d). Ot SE gittcrtgtgEvot agtcbv ypetpgata slaty cTrot
KanitaSoiceg, 113ripEg of ice Tupavvtot, Tal3aptvoi, Acatvot otg xpcbvtat of Tco-
patot, Zappgurat, Ercavoi, /K6aeg, "EXInvEg, Bacrtapvoi, Wool., 'AppEvtot ...
At SE xcbpat agtcbv Etat mail Tag cpuXgtg aingov agtat ... Eappatig, Tauptavvig,
Bac:romp*, EicuM.a, Op(ocri, MaKESovia, AaXpatia ... laupig.
10 I, 51, 14-21 52, 1-2 (P 29 b). Xavavicov SE Etat Tcatptat Gin/ Xavagtv
TcT) natpt ainCov t13' ... Zt&bva, Et oO Mucroi... I-soya:m(1ov, Et o6 Eappdtat.
Egatov, Et og IIavvlovtot. 'Apouicatov, tk oO IlaiovEg. 'Aasvvatov, Et o6 AEX-
patat.
I, 55, 14-18 (P 31 b). Tatra SE Etatv Ta Et ctirroiS yEvOgeva Eavi. a"Ef3patot,
15 of Kai IouSaiot ... tf3' EK6aat .. tE' llaiovEg...
I, 56, 12-21 57, 1-9 (P 31 d-32 b). To, St eavii a SiganEtps K6ptog
6 0E6g gni Ti c y.g getet Toy icataKXuo-pov gv Tatg fipEpatg ClaXEy Kat '1EKTav
to6 gtSeXtpoti airrot gv Tt Itupyonoict, 6-cE auvEx6ariactv at ?IA-kraal airrOv, Lath,
Tata- a"El3patot of Kai louScaot ... 2.E' ... IK6aCc... Xtf Bocrnoptavoi... pa'
20 ep4I(Eg, v' Muaoi, va' BEacsot, v13' Adp8avot, vy' Eappgctat, vS' I-Eppavoi, vs'
Ilavvowtot of Kat HaiovEg, vg' Neopticot, vc AEXpsiTat ...
I, 60, 7-8 (P 33 c). Eappaubv Eavi -Kat arcouctat stat 86o, a"Agatof3tot,
13' FpatKoaappgrrat.
I, 61, 16-21 62, 1-4 (P 34 c). IIatagot yap Etcrtv 6vogaatoi t' ... tg'
25 BopucsRvrig... Ky' Botog... Xy' Etpupc5v, XS' liapatvtog, ?.s' larpog...
I, 62, 5-7 (P 34 c). 'ESote pot Kat Tag entattoug Irgactg tthv anTa Kktpettcov
t4E1.7CETV...
I, 64, 3-6 (P 35 a). Kkigatog EKT011 ... Muaiag tfig icgurc» 'OSicraog, Aop6-
0T0k0c* Op4Klig 'Ano2aawiag, 'Ayxicaog, Bucgtvuov.
www.dacoromanica.ro
LXX. CHRONICON PASCHALE
Sub acest titlu s-a pastrat o cronica universal& de la facerea lumii pin&
la anul 628. Autorul, probabil cleric, si-a scris opera nu numult dupa anul 628
Insirind evenimentele In ordine cronologica. Pentru cele intimplate 1nainte de
anul 532 a folosit cronica lui Malalas, iar pentru anii 532-600 Fasti consulares.
Sfirsitul confine evenimente traite de autor $i are o valoare proprie.
Editia folosita: Chronicon Paschale, recensuit Ludovicus Dindorf, Bonn,
1832.
I, 47, 13-18 (P 27 bc). Neamurile care se trag din Iatet, ra=pidite

care nord de la Media Ora la Oceanul occidental, sint urmatoarele: mezii
grecii... sarmatii, gallii, taurii, basantii, illirii..., tracii, iliricii,
I, 48, 1-8 (P. 27 cd). Cei care 4i cunosc literile sint urmatorii:
capadocienii, iberii care se numesc §i tiranieni, tabarinii, latinii,( literele) pe 5
care le folosesc romanii, sarmatii, spanii, scitii, grecii, bastarnii, mezii,
armenii.
Regiunile for dupa triburi sint acestea: Sarmatia, Tauriana, Bas-
tarnia, Scitia, Tracia, Macedonia, Dalmatia, ... Iliria.
I, 51, 14-21-52, 1-2 (P 29 b). Neamurile hananeenilor, cu Hanaan, 10
tatal lor, sint douasprezece: Sidon, din care se trag mysii... Gergesaeus,
din care se trag sarmatii. Evaeus, din care se trag peonii. Arucaeus, din care
se trag peonii. Asennaeum, din care se trag dalmatii.
1, 55, 14-18 (P 31 b). Acestea sint neamurile care se trag din el: 1.
evreii, care se numesc Si iudei, ... 12. scitii, ... 15. peonii... 15
I, 56, 12-27-57, 1-9 (P d-32 b). Neamurile pe care domnul dum-
nezeu le-a impr4tiat pe parnint dupa potop in zilele lui Fa leg si Iectan,
fratele sau intru construirea turnului, cind li au amestecat limbile, sin t
acestea: I. evreii, care se numesc iudei, 35. scitii... 38 bosporianii...
... 49. tracii, 50. mysii, 51. besii, 52. sardanii, 53, sarmatii, 54. germanii, 20
55. panonii, care se numesc Si peoni, 56. roricii, 57. dalmatii...
I, 60, 7-8 (P. 33 c). Neamurile si coloniile sarmatilor sint doua: 1.
hamaxobii si 2. grecosarmatii.
I, 61, 16-21-62, 1-4 (P 34 c) .... Sint 40 de fluvii renumite:
16. Boristene, ... 23. Bois... 33. Strymon, 24. Parthenius. 35. Istrul... 25
I, 62, 6-7 (P 34 c.). Cred ca e bine sa enumar oraFle insemnate
ale celor apte climate...
I, 64, 3-6 (P. 35 d). Ale climatului al §aselea: ...In Moesia Inferior:
Odessus, Dorostolos; in Tracia: Apollonia, Anchialos, Bizant.
www.dacoromanica.ro
584 CHRONICON PASCHALE
I, 84, 15-21 85, 1-7 (P 47 a). 'Ev Totg lAsT6 TabTa xpovotg el3acriksuasv
Taw Aiyortiow np8Tog el( tfic cpuklg Tot!. Xetp. Egawarptc, Sans onXtaagsvog elE0-
24110-EV 'Aao-opiotg xat bneTatev ainobc Kat Tobc XaLUttoug Kai IIepaag Ecog
Bapaeovog. 61.toicog Se &newts xat Tfiv 'Aaiav nriaav -Kat Ei)pcbnriv Kai Thy Elm-
5 41.av Kai Thy Moo-fay. -Kat ev Tth 6noaTptcpstv a6Tov erCt TfIV Atytyn Toy ex Trig x6.)pag
Tfig Exotag IneXetaTo avSpthv vsaviamv no?.sinaTthv xtkLitSag Sexanem,
o6aTtvag peravaaTag notlicrag 11CaEOCIEV a6Tobc oixstv ev trj IIspaiSt, So 6s airrotg
x6pav exct i v ensketavTo. -Kat Zpstvav ev IlsperiSt of ainot Ex69at et excivou.
Ecog Tfc v15v, otTtvsg exXOTiaav nap& Tav Ilspathv Ilapauatot, 6 eCrTtV rIspatxt)
10 14,6cfm3 Ex64sg, of Kai TfIV Topsaiav xat rfiv Xa ?day -Kat tour vOttoug EKuathv
Exouatv Ewg Tfig \TN, xai stow 1.11111416TaT01. ev Toig noMpotc, mak `HpoSoTog
6 60(1)(0TaTOg Tab Ta Ouveypayato.
I, 88, 14 (P 49 a). Exeatov. Ixuatai.tOg &co Tthv figspav TOO Mc lista 'rev
waTaxkuattov 6xpt tfig 'cob n6pyot) oixoSopAg In' oXiyotg ETECTIV, TODTgUTI,V Ecog
15 `PayaC. OiTtvEg Int TO Tfig E6p6mtrig VEVEDKOTEg r4 sfig Exu9tag jlepct Kai Tors
eavrthv Beaty npoasxpiariaav Ecog rqg 'rob `Paya0 fiXAxiag Kat enexstva, et ofincp
of Op(ixec yeyovaatv.
I, 508, 6-8 (P 273 a). Anno 271. 'Ent To6Tou Kkat)Siou evtx0riaav reyraot
xat napekaPs To Iipinov. KXaUStog Tasufd ev Itptticp, thv ITthv vg".
20 I, 527, 16-17 (P 284). Anno 328. KowaTaystvog 6 s6as131jg Toy Aavoi3 3tv
lamina-Kw enepaasv xat yetpupav ainth Xtaivriv enoiricrsv.
I, 535, 6-10 (P 289 b). Anno 349. 'Ent To6Tow Tthv bnaTaw anstaavri Kciwmag
Iv raWatc 6n6 MayvevTiot), 6ptag Ertl 143', Kat InfipaTi Mayvevuog np6 is'
xaXavSthv cpsfipouapiaw, xat BETpaviow sic to Eipinov xaXavSatc IlapTiatc.
25 I, 541, 15-19 (P 293 a). Anno 355. To6Tcp tub Eta FaXkog 6 Kat KcovaTavitog,
Kataap (i5v, ex Stal3oklg, thg nap& yvci4triv KowcrTavTiou To6 A6yo6aTou ano-
rTsivag Enapxov npatuopiaw xat xueaTava, ttsTaaTaUsig ano tfjc 'AvTtoxeaw
6E6 KcovaTavTiou To6 Abyo6csTou ev laTpcp Tfj vflao? avrapeari.
I, 549, 17-21 (P 297 b). Anno 363. 'EllapT6pricrev Se xat ev AopocrTOkc.p Tfic
30 vita Thy Op(oolv Exuafac Aigatavog, a,nO aTpancoTthv nupt napaSoastg ince
Kanmokivou ouixapiou, no? oi TE 62a,ot xaT6 Stacopopc TOnoug Kat n67%.stc
xat xthpag SteTpewav try sic Xi:no-Toy ktokoyict cTv obx EaTtv 048tov Toy aptattOv
et stnsiv xat Ta ovottaTa.
I, 561, 1-4 (P 303 c). Anno 378. 'Enlipati OcoS6o-tog AtyotxsTog ev Etpirk.p.
35 6n6 rpaTtavof) A6yo6aTot) Tot!) airto6 yuvatxaSs2apo15 ttrivt aUSTivaioa np6 tS'
waXavSthv cps13pouapicov Kat stafik&v ev KawaTavnvounokst KM. Sup npo Tr"
xaXavSoiv Sexsttf3picov.
I, 583, 9-11 (P 315 c). Anno 439. bn. K6pou itovon. 'Ent Toiyrou tatpayri
'lioavvic 066v8aXog tv try Op(tra.
40 I, 583, 12-15 (P 315 c). Anno 442. bic'. EbSotiot) xal AtoaxOpou. 'Ent To6Taw
TOiv bnaTow enepacrav of 06vvot -Kat To 'IXkuptxov liptuoaav 'ATTIAag Kat BMSag.
www.dacoromanica.ro
CHRONICON PASC.HALE 585
I, 84, 15-21-85, 1-7 (P 47 a). In timpul urmator a domnit in Egipt

primul din tribul lui Ham, Sesostris, care dupa ce si-a pregatit o armata,
a pornit cu razboi impotriva asirienilor, i-a supus si pe ei §i pe haldei si
pe persi pins la Babilon. Tot asa a supus Asia toata, Europa, Scitia si Moe-
sia. La intoarcerea sa in Egipt a ales din regiunile Scitiei cinsprezece mii de 5
tineri razboinici, pe care i-a stramutat si le-a poruncit sä locuiasca in Per-
sia, dindu-le acolo regiunea pe care au ales-o. Si au lamas in Persia de atunci
ping acum acesti sciti, care au fost numiti de persi parti, adica sciti in limba
persona ; ei pastreaza pins acum portul, graiul si legile scitilor si sint foarte
viteji in razboaie, dupa cum a scris despre acestea Herodot prea inteleptul. 10
I, 88, 14 (P 49 a). Sholie. Scitismul: din zilele lui Noe, dupa potop,
pink la construirea turnului §i a Babilonului si putini ani in urma con struirii
tumului, adica pins la Ragay. Cei care s-au indreptat spre Europa traiesc in
partile Scitiei, si §i-au ales obiceiurile for pins in timpul lui Ragav si (cei de)
dincolo, pins unde sint tracii. 15
I, 508, 6-8 (P 273 a). Anul 271. In vremea acestui Claudius au fost
rapusi gotii, is el a luat Sirmium. Claudius a murit la Sirmium, in virsta
de 56 de ani.
I, 526, 16-17 (P 284). Anul 328. Constantin evlaviosul a trecut in mai
multe rinduri Dunarea si a facut peste ea un pod de piatra. 20
I, 535, 6-10 (P 289 b). In anul 349. In timpul acestor consuli Constans
a fost ucis in Galia de Magnentius, dupa o domnie de 12 ani si a fost ridicat
Magnentius in ziva a cinsprezecea inainte de calendele lui februarie 1 0 Vetra-
nius in Sirmium la calendele lui martie 2.
I, 641, 15-19 (P. 293 a) Anul 355. In acest an caesarul Gallus, zis si 25
Constantius, 1-a ucis prin miselie, oarecum fail vointa imparatului Constan-
tiu, pe prefectul pretoriului si pe cvestor. Fiind chemat din Antiohia de catre
Constantiu Augustul, a fost surghiunit in insula Istros.
I, 549, 17-21 (P. 297). Anul 363. A suferit martiriul si in Dorostolos,
oral al Scitiei de linga Tracia, Aemilianus, fiind aruncat in foc de soldati 30
sub vicarul 3 Capitolinus, multi altii, in diferite locuri, orase si tan, s-au dis-
tins prin marturisirea intru Hristos, al caror numar si nume nu e .tior de
spus.
I, 561, 1-4 (P 303 c). Anul 378. Theodosius a fist ridicat Augustus in
Sirmium de care Gratianus Augustus, fratele sotiei sale, in luna audianeus, 35
In ziva a patrusprezecea inainte de calendele lui februarie 4 §i a intrat in Con-
stantinopol in luna dius ziva a opta inainte de calendele lui decembrie 5.
I, 583, 9-11 (P 315 c). Anul 439, consul flind Cyrus singur. In timpul
consulatului acestuia a fost ucis loan Vandalul in Tracia.
I, 583, 12-15 (P 315 c) Anul 442. In timpul consulilor Eudoxius §i 40
Dioscurus. In timpul acestor consuli au trecut hunii si au devastat Illyricul,
Attila §i Blidas.
1 La 18 ianuarie
2 La 1 martie
3 Loctiitor al guvernatorului Intregei Tracii.
4 La 19 ianuarie, anul 378.
5 Theodosius a intrat In Constantinopol prima dat5 in anul 380, In ziva a optsprezecea
Inainte de calendele lui februarie.
www.dacoromanica.ro
586 CHRONICON PASCHALE
I, 586, 3-7a(P 317a). Anno 447. inr. 'ApSat3oupiou xai 'Akurdou. 'Era TO6-
TON TOV 67tettcov Mapictavoimoktg itapalwan, xai toxpetyn 'Avetpytcncog atpa-
tikkic Op(ncig. Kai allt4,S t4 tut Eytvovto attattoi pErikot, clime Ta tEixn,
ICECTEIV.
5 I, 587, 7 21 588, 1-6 (P 318 a). 'Erci Trig Pao-tkEiag OcoSoaiou Kai
Ofiakevttvtavo0 All.IyOtkITOW eltempatcocrev Kato. 1'4.1-1g Kai KOWOTaVTIVOU-
nOXEcog 'Attikag 6 IK TOO ytvoug teiv PrprtScov Otivvcov, Excov irkijaog p.upt6Scov
nokk8v. xai e811X,OXIEV Ste. I-OT0t) tvog npEafIcutot 0i)akEvttvtavcli Paatker
`Pcbpng «'Exektuat 601, St' tpo0 6 SEanOtic 1106 xai Ssaltotic aou 'Attikag
10 Iva EicpErtics% auto nakktv». 6p.oicog Kai OcoSocsicp Palatka to. aka Ev KCOVOTaV-
TwourrOX.et. tSfIkcoo-Ev St' tv6g FoTa0U itpEo-f3Euta. xai axixocbg 'Aettoc 6 np8toc
auyickntucog `Pcintrig tiyv t7tEp136.kkouactv tapav TfIc anovEvonplvng arroxpicrEan-
'Attika, anfikat irpog 'AkkOpixov Etc tag Takkiag, ovta kapov `Pthpng Sid '0-
vcivtov, xai npottpevato ainev iiµa aura xata 'Attika, trrEtSfi eutiokso-Ev TroXEtc
15 nokkag tit Tcop.ng. Kai gai(pvic entPiSiwavteg autw, cbg ZaTIV finkixEupEvog-
nknaiov toO Aavoul3iou notagoti, Exowav aka xatetSag nokkk. sic Se TI)V
o-upPokfiv 6 'Akketpixog nknyfiv kaficiw Ono crayittag tEkEut(i. cbo-aincog St Kai
o 'Attikag tEXEutiii xatcupop( alpatog Stet taw Ptv6v tvExaEig vurrog gad Ofivvctg-
nakkaxiSog airo0 xaki)Sow, fittg -Komi Kai incEvolian Ott aim) avETkEv ctirow.
20 IcEpi Ou noktp.ou auveypetwato 6 60(pCbTaTOg rIpialcog o Op44.
I, 598, 3-9 (P 323 d). Anno 469. 'Ent TOi/TOD TOES npoxEtptvou intatou AtAt-
ptxoc, ui6g 'Attika, to-viy9 into 'Avayaatou TOO atpatikettou OpOxig, xai
EiailkaEv 1i xE(pakii &nob sic Kcovatavttvoimoktv innticob ayoptvou, Kai knOii-
7CEDCFEV Stet TN. ptanc, Kai avivexan sic toy Eukoictpxov Kai Indyn tv 464).
25 Kai 411xse nticra ri 7cOktg sic stay autljc ni. fultpag ixavac.
I, 712, 12-21 713, 1-14 (P 391 b-c). Anno 623. Toimp 'r tvtaut(T),
trqvi Sataiox xata `Pcop.ctioug iouviou s', Agtpct Tcpcimi, ovtog 'Ea Daatktcog el-Ipa-
xkeiou sic TO OpOxta tttpn ttEta ttvcov apxovtcov Kai ttvcov Ou gOvov rtntOpow
tad ickriptxthv, akket yap Kai t pyaatiptax8v Kai 0 orbtot6v Et tKaTEOOD t pour
30 -Kai nkijaoug Zikkou obi( okiyov, nknatetcravtog 'ref) gaicp0 TEixst toO Xayavou
tebv 'AVtpcov pztet nkfiaoug Oncipou, 1.1Ekkoi)ang, cbe tatacbg ttpripicsan, 1.1.EtaV.)
`Pcottaicov xai 'Apetpcov Eipflvng yivEaaat, Kai ptkkovtog initticoD v Ì-IpaaEict
dyEaaat, tti tpfipla Taft° auvanaxaev iataog tinstpov glkatv Ex T1jc navEuSai-
povog, lad 7rEpi topav 8' nig xuptarlig ctintic 6 Xarivog tibv 'Arietpcov tcl) (ppa-
35 yekkicp auto EvEucrEv, xai RaVTEg Oi auv ai/T@ (5131.11)CfaVTEg EICIfikaOV to paxpev
teixog, kayo° ttEivavtog Z4C0aEV TOES tEixoug, tLETa. MOW T&V a&roO, Kai cbg xctacbc
EIREV Ott Ica' to tsIxog Elo-fipxEto Kal thy noktv Trapaktf3avEv, Ei µrl On 6 0E6g
akov excbkuo-ev. akijv oi airrob EioEk96vtEg ctiyq xuptcnq arca to-ntpag Ecog
tqc Xpuafig noptag ndtvtag ticpaiStuo-av olig nivov gco tfig nOkEcog µstn Kai.
40 TWV EV TOtg irpoaatsioic anceg of v EivEatvtaw avapcbncov TE Kai akoyaW RaVTO-
Sandiv. Eicrilkaov St Kai sic tobc ayioug KoapEtv xai Aainavav Ev Bkaxepvatc,
Kai sic toy 'Apxdyytkov irtpav sic t(1 IIpopcbtou, Kai oi) govov Ott Ta xtl3o6pta
xai likka xEtplikta agnikovto, akka Kai airrilv TI)V ayiav tparcecav T1jg tiacknaiag
TOES 'Apxayytkou xattxkao-av, tad TrOvtag psta TON, thpatpeatvtaw akciiv parci)--
45 xtaav ntpav toO AavouPiou, 1.1x 8EVoc aVTICiTaT0t/VT0g.
www.dacoromanica.ro
CHRONICON PASCHALE 587
I, 586,3-7 (P 317 a). Anul 447. In timpul consulilor Ardaburus si Aly-

pius. In timpul acestor consuli a fost luat Marcianopolis si a fost ucis Anargis-
cus, comandantul militar al Traciei. In acelasi an au fost cutremure man,
incit zidurile s-au naruit.
I, 587, 7-12-588, 1-6 (P 318 a). In timpul domniei Augustilor Theo- 5
dosius si Valentinianus a porta expditia impotriva Romei si a Constanti-
nopolului Attila, cel din neamul gepizilor huni, cu o nenumarata multime de
trupe. Printr-un sol got i-a facut cunoscut lui Valentinianus, imparatului
Romei: Ti-a poruncit prin mine stapinul meu si stapinul tau Attila sa-i prega-
testi palatul". Deasemenea i-a facut cunoscut acelasi lucru si imparatului 10
Theodosius in Constantinopol, printr-un sol got. Aetius, primul senator al
Romei, auzind indrazneala mare a cererii zmintite a lui Attila, a plecat
in Gallia la Alaric, care era dusman al Romei din cauza lui Honorius si 1-a
atras de partea sa impotriva lui Attila, fiindca (acesta) distrusese multe orase
ale Romei. Nava lind asupra lui pe neasteptate, cind era cu tabara linga flu- 15
viul Dunarea, i-au ucis multe mii (de oameni). In timpul luptei Alaric a fost
lovit de o sageata si a murit. De asemenea si Attila a murit din cauza unei
hemoragii din nas, noaptea, pe cind dormea cu tiitoarea sa hun5.; acea.sta.'
tinara a fost banuit5. ca 1 -a omorit. Despre acest razboi a scns prea inte-
leptul Priscus din Tracia. 20
I, 598, 3-9 (P 323 d). Anul 469. In timpul acestui consul, pomenit mai
inainte 6, Dengizic, fiul lui Atila, a fost ucis de Anagastus, comandantul
militar al Traciei, iar capul lui a fost adus la Constantinopol, in timp ce aveau
loc jocurile de circ, a fost condus prin mijlocul (orasului), a fost dus in Xilo-
circ si infipt intr-un par .Tot orasul a iesit sa-1 vada citeva zile. 25
I, 712, 12-21-713, 1-14 (P 391 bd). Anul 623. In acest an, in luna
daisios 4, la romani 5 iunie, ziva intiia, aflindu -se imparatul Heraclius in par-
tile Traciei, impreuna cu citiva comandanti si cu alti citiva, nu numai pro-
prietari si clerici, ci si meseriasi si oameni din popor din ambele start, si multa
alts lume, s-a apropiat de marele zid hanul avarilor cu o multime nenuma- 30
rata, vrind, dupa cum se zicea, sa faca pace intre romanii si avari. Urmind
sa aiba loc in Heraclea o intrecere hip:ca, la aceasta veste o mare multime
de oameni iesise din prea fericita cetate si pe la ora a patra a acelei dumi-
nici hanul avarilor dadu semn cu biciul sau si toti cei impreuna cu el s-au
repezit sa treaca peste zidul mare, el insa ramase in afara zidului, cu unii dintre 35
ai sai ; si cum am spus, a patruns peste zid,si ar fi luat si orasul, daca nu 1-ar
fi oprit dumnezeu. Oamenii lui patrunserain acea dumineca, spre sears ping
la Poarta de aur. 1i rapira pe toti citiii gasira in afara orasului si pe cei
din suburbii, oameni si vite de tot felul. Iesisera si de sfintii Cosma si Damian
din Blacherne, si de la sfintul Arhan- gel, dincolo, in suburbia lui Promotos. 40
8i luara nu numai vase si alte obiecte, ci rapira si sfinta masa a bisericii
Arhanghelului. 8i pe toate cele rapite le dusera cu dinsii dincolo de Dunare,
fara ca nimeni sa li se impotriveasca.
6 Anthemius Augustus, consul a doua oars, anul 469.

7 Luna daisios la macedoneni, la atici thargelion, intre 15 mai §i 15 iunie.
www.dacoromanica.ro
LXXI. TESIPFIOY MONAXOY EYTICEAAOY
EKAOflI XPONOrPACAZ
(p. 402). 'Ev 116v-co) itedag larpog txTiCta

(p. 655). Tparaveg Se Adxag Kai Ix6aag 15irota4ac rare ain6v laptappeuaev,
enapriav notfiaag Triv Aaxiay.
5 (p. 705). ExOat nspatcoRyteg of 4761.tevot 1"6.rot. Toy lo-tpov notattov
Itt Aexiou lastatot 'ay `Pcop.aftov entxpatstav KaTEVt[LOVTO. 06T01 Tobg Muaobg
(petiyorrag tic NworcoXtv nspicaxov. &nog Se eireAZthv airrotg, cbg At4tmcog
latoper, xai Tptapupioug xreivag eXarratat xatec v ilaxnv, cbg Kai Tip, (Dam-
noUrcoXtv anoXecrat Xrpaciaav On' airrOv Kai CoAixag IroX,Xotg avatpeailvat.
10 licavtoDat St Ex63atg licl Ta alpetepa 6 airrog Aextog entStRevog avatpstrat ev
'Al3pko), TUS Xeyottevo? TOR) Otp.13pow14), at)v TO 'mat& Stec VOKTog 6 .9,66ttaxog
oT TE EK6aat p.eta iaciatcov atxtiaX6now Kai Xacp6pcov eitavepxorrat.
(p. 721). AtpiXtav6g... Tfix, TpaTavoD St Aaxiav 13ap136potg thpeig dvSpag
xai yuvatxag (p. 722) Etc ta geaaftatov tfig Muaiag arnaag t xatepcoaev, Aaxiav
15 Se i.teariv vol.gea4at.
www.dacoromanica.ro
LXXI. GEORGIOS SYNCELLUS
A trait un timp ca monah in Palestina, apoi a ajuns secretarul tainic al

patriarhului Tarasios (784-806) si dupa moartea acestuia a alcatuit o Cronicel
universald a evenimentelor mai de seamy de la facerea lumii pin& la anul 284 din
era noastra.
Editia folosit5.: Georgius Syncellus ex recensione G. Dindorfii, vol. III,
Bonn 1829.
CULEGERE DE CRONOGRAFE
(p. 402). In Pont a fost intemeiat orapl Istria.

(p. 655). Traian a invinsi pe daci si pe sciti, a triumf at impotriva lor §i
a facut Dacia provincie romans.
(p. 705). Scitii numiti goti au trecut fluviul Istru impotriva lui Decius 5
0 in numar mare au disputat imparatia romanilor. Ace0ia au strainutat
pe moesii fugari in Nicopolis. Decius a pornit impotriva lor, cum poveste0e
Dexip, a ucis treizeci de mii Si a fost invins in lupta, incit a pierdut §i Philip-
popolis, luat de ei, §i au fost uci0 multi oameni din Tracia. Pe cind scitii
se intorceau la vetrele lor, le-a ie0t inainte chiar Decius, dar luptatorul fm- lo
potriva lui Dumnezeu a fost ucis noaptea in Abrittus, in ass -numitul forum
Thembronium, impreuna cu fiul sau. Scitii s-au intors acasa cu foarte multi
prizonieri §i prazi de razboi.
(p. 721). Aurelian... a lasat Dacia lui Traian pe miinile barbarilor, Si
a wzat barbatii §i femeile2 (p. 722) in partea cea mai de la mijloc a Moe- 15
siei, numita Dacia mediterranea.
1 Ca §i informatia anterioara a fost preluata din Eusebius (cf. supra).

2 Informatie lipsita de valoare, deoarece reproduce cu greseli Dacia Interioara 1
stiri din traditia tendentioasa a lui Eutropius (cf. supra nota 11), care fusese tradus de
trei on In greaca 1
www.dacoromanica.ro
LXXII. 0E00ANOY
XPONOrPAOIA
(Anno 5818(326), p. 27-28 De Boor). Taut) Tciw ETU. Kcovcrcavtivog

vticnvjg einyel3tcstatog 'arra reppavthv Kai Eappardiv xai reptacov cr-cpateimag
vixiv iipaTo xparatetv Stet 'rt. ToG ataupo0 Stwap.ecog, -Kat Tokoug eptuminsag
5 sic to-ritiv abtobc Kari-Hay& SouXeiay.
(Anno 5820(328), p. 28, 19-20 De Boor). Toino? tcy) ETU Kawcrravtivog
cOueiVic Toy Aavoi513tv nepao-ag ytympav ev airay) Xtaiwriv /CEROITIKE Kai roux
Exi)aag intt.igev.
(Anno 5849(357) 41, p. 42, 19-35 ; p. 43, 1-31 De Boor). Tamp TO ETU
10 'A3avacrtog Kai Ilaaog, TeXemjcravtog ncre,Biou to6 Sucrcre6thg 6.pavtog Toy pe)-
vov KowatavrtvounoXecog, icarilk3ov naktv etc 'PGo tiiv Ttpog 'loamy Toy itanav xat
Klovo-cavta Toy 13acrata, etSeXtp6v Kawcrravtiou. 'rob yap Ebo-efriou 4avovrog,6 Xaog
TOv Ilai)Xot, To pow!) KcovcrravttvotnrOkew aveicaTtcrticsav, of St 'Apetavot Tay
MaxeSovtov dtvtexetpotovno-av, cbg evtetiaev epspatov yevtaaat itOkeilov. &cep
15 paaciw o IC Iv 'Avttoxekt Stayaw cEppoytvet 07pat1IVETla Kat& TO
Op(cnv irepspatvtt xekei)et 6Soil rcapepyov notficracsaat Kat exPaXery 11a83.ov
rqg exickricriag &cep Tor) Èpttoytvoug lanptho-at Soxittetuarrog, 6 84 o Toy
obcov airtoD evtirprice -Kat airtov Èpiaoytvtiv antrcetve -Kai etc Tfiv SaXaaaav
EPpllVEV. ToTE ov 6 p mytka)g j.ta4cbv g4 'Avrtoxeiag etc Tfiv Pacrtkei)oucsav Vmcre
20 Kai Toy rlan.ov TOG 9.povot) exf3aXcbv MaxeSovtov tt(ng oinc eve3p6vtcrev. TOTE
opytOp.evog Sta Toy Èpi.toytvoug tpovov Trjv Italy eni.ria)ae Tecraapag pptaSag
dptaw fulepncricov ex Tthv Scopn 4evTaw int6 rob natpog aura 1.tuptaScov if. Tots
oLv 6 lian.og, cbg npoeipitat, irpog 'Ioiatov 1)26ae Towng xat eitaveMe ACT&
ypamtkow airroD i v KamnavtivotnrOXet. 6 Se Kcovcrtavttog Kat Tote ev 'Arno-
www.dacoromanica.ro
LXXII. THEOPHANES CONFESSOR
S-a nAscut pe la mijlocul secolului al VIII-lea (probabil In anul 752) intr-o

familie bogatl, a intrat de timpuriu In manAstirea de la Sigriane, a luat parte la
luptele iconoclastice si a murit In exil, in anul 818, In insula Samotrace. Biseri ca
rAsgriteanA 11 socoteste Intre sfintii mIrturisitori, de unde si numele Au latinesc
Confessor. Cronica sa a luat naltere Intre anii 810-814 si a infatisat eveniment ele
dintre anii 284-813. Ea prezint'3 o valoare documentary, important5., Indeos ebi
pentru evenimentele din secolele VII si VIII.
Edi %ia folosita: Theophanis Chronographia recensuit C. De Boor, vol. I.
Leipzig, 1883.
CRONOGRAFIA1
(Anul 5818 (326), p. 27-28 De Boor). In acest an Constantin, victorio-

sul si prea cucernicul, a pornit cu oaste impotriva germanilor, sarmatilor si
gotilor si a dobindit o izbinda temeinica cu ajutorul crucii; si dupa ce i-a
pustiit, i-a adus la cea din urm5. sclavie. 5
(Anul 5820 (323), p. 28, 19-20 De Boor). In acest an Constantin cucer-
nicul a trecut Duna'rea, dupa ce a facut paste ea un pod de piatr5., si a
supus pe sciti.
(Anul 5849 (357), p. 42, 19-35; p. 43, 1-31 De Boor). In acest an Atha-
nasius si Paul, dupa moartea lui Eusebius, stapinul nelegiuit al scaunului 10
constantinopolitan, s-au dus iar la Roma, la papa Iuliu si la imparatul Con-
stans, fratele lui Constantius. Caci murind Eusebius, poporul pusese in scau-
nul constantinopolitan pa Paul, iar arienii hirotonisesera din partea for pe
Macedonius, asa incit se ivise de aici un razboi intern. Aflind de acestea, Con-
stantius, care se afla in Antiohia, a poruncit conduc5.torului de osti Hermo- 15
genes, trimis in Tracia, sa faca un adaus de drum si &a-1 alunge pe Paul de
la conducerea bisericfi. Pe cind Hermogenes voia sa indeplineasca acest lucru,
poporul i-a incendiat casa, 1-a ucis si 1-a aruncat in mare. Aflind atunci
imparatul de toatea, cestea a pornit din Antiohia spre orasul de resedint5.,
I-a alungat din scaun p3 Paul si 1-a inscaunat repede pe Macedonius. Apoi, 20
suparat din pricina mortii lui Hermogenes, a pedepsit cetatea cu patruzeci
de mii de plini din cele optzeci de mii d5.ruite zilnic de care tatal sau. Atunci
Paul, cum am zis, s-a dus la Iuliu, in Roma, si s-a intors in Constantinopol
cu scrisori de la dinsul. Constantinus, aflat in acel timp in Antiohia, auzind
1 Theophanes, care prezint5, o cronologie foarte amlnuntitl, urmeazi£ era alexandrine,

dupA care de la facerea lumii si pint la era cretin an trecut 5492 ani.
www.dacoromanica.ro
592 THEOPHANES CONFESSOR
XE iq Stayaw, p.a96)v, ott Toy flan.ov Uoiatog T4 .apovcp angicaTtaTiaciv, Opyt-

clasig ice/.80et (1)1117trup T4 enapxw 11aD/.ov ticSiCoat xai MaxeSOviov avvica-
TaaTficrat TO 8pOvq). o St grmpxog (pOl3o,) TOv ygyovermiv gig 'Eppoygviv Sid Toy
Ilata.ov gig To icaTet Toy ZEi)ITEEOV XouTpOv pzTaaTeadpsvog Toy Ilabkov, Std
5 8upthog xakaaag Etc Oeciaa%oviicnv geoptcsev, 68Ev Kat 6pptiTo. MaiceSOvlov
St TO tauTo0 axfulan dvaXciPthv anexaTgaTilagv ass TOpavvov Tfig gicx/.natag
2t.ricrrptxag, To55v ap9cSakaw aVtLOTIff.VTCOV 17d, TOCrObTOV, (hg avaipdfivai, ypv".
dv 6 pug, xai dim) Tfig lxicknatag 'Apeicivobg xparficrat. TOTE ice 'Aaavaaicp Sei-
vaTov Yincikriag KmaTavTiog, onEp Tof3Ogig cuyag ag3ig Tfiv 'P4 -fly icaTgkal3cv,.
10 napauTa St icat Tlata.og and OcacsaXovirrig ot xai, TrpoaeX3ovTgg TLS KeovaTavTi.
"Ca xaa' tauTobg StnyficsavTo. 6 St KeovaTag LicaXyf ac To% gtyiotg ypdipet Kew-
aTavTicp T4 a3840 Xurcagevog, fi gmoSobvat IlaUXq Kat 'ASavaatcp Toi)g iSioug
8p6voug, ij itel.gpov Incei/.6v icivetv icae agTot .)ipocTpgwaTo St ai)TOv xai 'rob'
ygvtaaal csi)voSov Ev XepStxt, gv ij T8v tarceptaiv auvfik8ov gnicncoitot T', avaTo-
15 Mimi St kg' okot rote Sumo% ef.Vtt711RTON, atTailvTag gtaciaafivat /mOTEpov
'AaV6.010V Kai 11110XOW 6 St -Oatog, O KouSpaPrig tEiCrKallOg, Kai lipcoToytvrig
apStrfig aim fivtaxovTo µi1 Impel:vat Tag ayicug 'Aavoics-iov xai Datkov. TOT&
of avaToXixot Iv toillirnounO/ct yevopevot avcriSg TO opoo0cnov aVE9EilanCYCEV-
ot St N 1E014 op&)So4ot Toy' apUw Trig N Nucccid niamog apov gic0poicsav
20 To avOpolov eivaggaTiaavng arcoSs8thicaat Et xai Tobg spovoug 5A9avacrio?
icat MapictXXo..) TO 'Ayx0pag ap.oXoyobvri To opooi)cnov xai locao-
-Kat 11a5Xo..)
youpkw.p, µ1j EVVO ET Cr a al Ta auyypcupgvIct air* Tot; Stalk/louatv airov au°
Tfig ev IspStxfi o-uvoSou npaViarig Kara T6v dnoStacsTavTow elVOLTOIAK6V Kat
Kupaiadang To opoixnov, KowaTawctog &lacy 'A8avacriov xat ITanov tvTipmg
25 tSterro -Kat Tobg tStoug 8povoug gurcoStSeix&v icat o6Tcog 'A9avitatog ev 'AXekav
Speig. oilkft Kat eutE5g01 [LUCE Xapric ilEyeang gt &Jag rEciwytov rev 'ApelavOv.
(Anno 5855 (363), p. 51, 16-19 De Boor). 'EgapTOpricre.St Kat tv AopoaTO/4,..)
tfic Opdxng AtpiltavOg 11705 CrTparLOYTOV, nupt itapaSo8eig Ono KangTaiXivou
icat nollot 61A.ot mita Staipopoug Toisoug Kai TpOILOOg SItTpEllfaV ev Tt Etc Xptalbv
30 61.toXoyicii.
(Anno 5859(367), p. 56, 9-21 De Boor). T4 S' abTO xpOwp Sifiyev Ogearig &
13ao-t/.60g ev MapictavounoXgt Tfig Muaiag. agtageg St pkyag ygyove icct3' 6/.1g Tfig
yfig Iv Tot 1' tvSticTubvt gv vuxii, (bg xat ev 'AXe4avSpeict itXota npoo-copptapgva
tee atyta/.4 encip&fivat elg ihvog icat intepl3fivat Tag titynX,ag oixoSoitag icat TeL
35 Teixil xai LisTaTailvat EvSov el; Tag aiAgig Kat Ta SCogaTa Td Itkota irnavaxaipn-
aacing St Tfig 36.6A:sang, giletvciv grit .11pri.g of St Xaot ex Tfig nOkcaig (puyovTeg
Sta Tay aetolt6v, 8covijaavTeg To. nkota eni. Tfig l npac Etc geplcarjv Tcbv N -cot";
nXoioig ipopTicov grf1/.3ov icat. gittaTptxtmv T6 b'Scop navTag gicOlimay. 611oug
6t vauTticoi)g Striyijacia3at, (bg xai' giceivriv Tijv &pay ev gag) To0 'ASpia Tc/.govTeg
40 icaTaXiiipafivai, 4aiipvrig St N T4 nekayet etc To gSagiog xaataat TO ic/.orov. xai
pua opaxi) naktv gnaveMetv To Meip, xai Olita) iatocrat.
(Anno 5860 (368), p. 57, 14-15 De Boor). 'Ev Mapictavounokei. St 006/.ng
aTpaTeixov icaTa r6T3aw 7tap&x&ti.tasv toot.
(Anno 5867 (375), p. 61, 25-33 ; p. 62,1 -2 De Boor). TOUT() 'r Ent 06al.evrt-
45 vtavOg O pkyag tTaeinnaev gT65v n6', pacnx,Eimag Etri to:, IpOne? to48e Eaupo-
tuiTat, E9vog [1.1txpov Te xat] oticTpov, gicavaaTavTgg ctinC1) icat fiTTONTeg Itpgafletg
www.dacoromanica.ro
THEOPHANES CONFESSOR 593
ca Iuliu 1-a rinduit in scaun pe Paul, s-a suparat si a poruncit eparhului Filip
sa-1 alunge pe Paul si s5.-1 aseze in scaun pe Macedonius. Eparhul, de teama
celor intimplate lui Hermogenes din pricina lui Paul, cind ajunse la Mile
Zeuxip, timise dupa Paul, it slobozi pe fereastra si-1 exi15. in Tesalonic, de
unde era de loc. Iar pe Macedonius, it duse in carul sau si-1 aseza hoteste ca 5
tiran al bisericii, in timp ce dreptcredinciosii se opuneau ping intr-atit, incit
au fost ucisi trei mii si o suta si cinci zeci de barbati ; si in felul acesta au
ajuns stapini in biseric5. arienii. Atunci Constantius, 1-a amenintat cu moartea
pe Athanasie, iar acesta s-a inspaimintat si a fugit din nou la Roma, la
fel si Paul a fugit in Tesalonic si s-a dus la Constans si i-a povestit ceea 10
ce li se intimplase, iar Constans s-a induiosat de sfintii barbati si a scris
indurerat fratelui sau Constantin c5., on da lui Paul si Athanasie scaunele,
on el porneste cu r5.zboi impotriva sa. Y1 indemna sa pregatesc5. un sinod
in Serdica, unde s-au adunat trei sute de episcopi din apus si treizeci sisase
din rasarit. Acestia se impotrivira celor din Apus, cerind sa fie mai into exi- 15
lati Athanasie si Paul. Iar Hosius, episcopul din Corduba si Protogenes din
Serdica propusera sa fie de fall' si sfintii Athanasie si Paul. Dupa ce ajunsera
in Philippopolis, cei din rasarit condamnara fara rusine termenul homousion,
de aceeasi fiinta.'" ; iar dreptcredinciosii din Serdica intarirk definitia just5,
a credintei data in Niceea, anatemizind termenul anhomoousion, nu de aceeasi 20
fiinta". Ei dadura inapoi scaunele lui Athanasie, Paul si Marcel din Ancara,
care fusese de acord cu termenul de aceeasi fiint5." si se ap5.ra ca nu fusese
de acord cu cele scrise de dire cei care 1-au alungat. In felul acesta s-a tinut
sinodul din Serdica impotriva celor r5.zvratiti din rasarit si a fost confirmat
termenul homousion, de aceeasi fiinta". Iar Constantius a primit apoi cu 25
cinste p.a. Athanasie si Paul si le-a restituit scaunele pe care le avuseser5. mai
inainte. ,Si astfel Athanasie s-a dus in Alexandria si a fost primit cu mare bucu-
rie, iar arianul Georgios a fost alungat.
(Anul 5855 (363), p. 51, 16-19 De Boor). A devenit martir in Durostor,
in Tracia, Aemilanus, din rindurile soldatilor, fiind ars in foc de Capitolinus; 30
§i multi altii din diferite locuri si in telurite chipuri au marturisit credint5.
in Hristos.
(Anul 5859 (367), p. 56, 9-21 De Boor), Tot in anul acesta se afla in
Marcianopolis din Moesia imparatul Valens. S-a ivit un mare cutremur pe
tot pamintul, in indictiunea a saptea, noaptea ; in Alexandria corabiile au 35
ajuns pink sus pe t5.rm sau au trecut peste palate inalte si ziduri si au fost
impinse prin curti si in case. Dupk ce marea -a retras pe uscat, oamenii
fugiti din oral din pricina cutremurului, vazind corabiile pe uscat, s-au na-
pustit sa fure incarcatura din ele, dar apa s-a intors din nou si i-a inghitit pe
toti. Alti cor5.bieri care pluteau in clipa aceea pe Adriatica au fost luati de 40
ape si dusi cu corabia ping in fundul mare, iar dupa scurt timp apa i-a ridi-
cat din nou la suprafata si au plutit apoi mai departe.
(Anul 5860 (368), p. 57, 14-15 De Boor). Aflindu-se in Marcianopolis
cu oaste impotriva gotilor, Valens a petrecut iarna acolo.
(Anul 5867 (375), p. 61, 25-33; p. 62, 1-2 De Boor). In acest an a murit 45
Valentinianus cel Mare, la optzeci si patru de ani, dupa o domnie de 11 ani,
in felul acesta. Sarmatii, un neam (mic la trup si) bicisnic, se ridicara impotriva
www.dacoromanica.ro
EiccRwav aitoilyTeg Tip/ elpfivriv. ObaXcyTtytavc0 Se ToUg irpecrI3etc eponthvTog,

ei nay Tsc of /aupopetTat TotaToi slat Toil aktaatv oixTpoi, Kai airTthy ciTrovTaw,.
oTt oTobc xpcircovag RiLVTOW du6E Exclg xat 602, aycncpatag picticog Etin- «Suva
Tcopaicov ij 13aatXsia incopevet eig 06aXeyTtylavov Xfaaa, ci IaupopaTat rota-
5 Tot 3vTtg `Pavaiwy xaT4aviaTavTat». ex Se 'dig StaTaaaog Kai Toll xpoTou Tthy
xelpthy cpX.E0Og Payciaig xat 71XciaTou avaSo0tvTog aipaTog, Ev Ttvt cppoupiosy
raX Xing 0vfiaxet glivi Ale? 4, isyStxTuTwog y'.
(Anno 5869 (377), p. 64, 16-23 De Boor). Of Se roT0ot uttO 00vvow noXtpx1-
0evTeg Poi iSctav aiTo0vTat nap& 0OaXcvToc St' EixpIxa, entaxOnou aitthv 'Apeta-
10 vOtppovog, npoo-uyStaTpiwayTog tnt KOWCTTONTi011 E680t10.3 xai 'Axaxig) Toil
'Apetavorg. o3Tog apctavgctv Tobc 1-6T0oug eSiSaktv of St Tot 3ot &Iva Tia-ay
etc SUo xai Tthy Rev eaTparilyct 'A0avapixog, Tthy Se OptItyepyrig. oinog fITT1I3cig
xai 13oliactav Xal3thv trap& Oioa XevTog vti Tag ittpi 'A0avapixow OUttXcvn
Se xap4ogsvoc apetavgstv eat nXclay Tobc TOT0oug eSiSacy.
15 (Anno 5870(387), p. 64, 34; p. 65, 3 De Boor). Toktp Tth ETE1 of rotaot ttaXtv
evw&tyTeg 41X0ov sic Tfiv yfiv Taw 'Po4taiew xai fipirjimaav noXlag tnapxiag,
IxuSfav, Muaiav, Opaxiv, MaxcSoviav Nat 'Axatay, Kai TrEto-av T1jy TXXaSa,
asp' Tag cixoatv tnapxiag (p. 65, 17-26) ev j cruttpakthy Tot; roT0otc Ofiakrig
Kat ATTrlatic tpciryct aby aiyolg Ev oixicrtap. Tot Toy Se xaTaka136vTcg Of pappapot
20 Nat TljV oixiav avawayTsg, ayvooDyTtg Tobc ev ai t navTag xaTexauaay. (mai
Se On 6 adog lo-aaxtog ev Tfj cppourit't frig SuacoSiag ObaXeyTog eRnp4oRtvop
itVTEXiti3ETO SEicp xapiapaTt Kai wuxt. xct0aporriTt 7EpOETTEg TE ThV avaipeatv
aino0 Tot; cruvo0o-tv, spiv ij trapayeveaaat Tobc anayytXXovTag ex Toil noXegou
Ta ncicpaygtva. [Leta Se 'rely ATTaV xai TOv Stet Itopog 0avaTov 00aXevTog errap9tv-
25 Teg of rensot T-11 vita] Setythg Ta npoetaTeta KcovaTayTtvoutrOXecog eSflouv...
(p. 65, 29-30 ; p. 66,1-3) Tothow [Iaparrivthy] Se am StaTe0tvTow, yvobc Fpa-
TtavOg 6 Ai'youaTog, Iv Tti Ilavovict waTepxottcvog thg npog 13o110etav avTi Oba-
Xev-coc eveSuas Somov Aiiyoua Tov Kai av1iy6peuas Paatkea tad ttytaTetkey
tic TOY xaTa TC6V rin&OV noXcRov. 1-6T0oug St etrtxwpicog rob; IxU0ag Xtyea0at
30 TpataVeg O naTpixtoc ev q xaT' ainbv faTopid cpicriv.
(Anno 5931(439), p. 94, 9-23 De Boor) 'Haav St TOTE FOT3tKit EaVT1 no?,
TE Kai ptytaTa ittpay Toil AavouPiou ev Tot; intEpPopciolg Torcotg xaTo,macrtteva.
Toincov Se at toXoyeuTcpet eicn Teo-aapa, roT0at, faiyoTSot, rittratSeg xai OUavS11-
Xot ev Ovottao-t gOvoy Kai obSevi &repo...) StaXXaTTovTeg, girt StaXexTw taxprip.tvot-
35 narreg Se Tiic 'ApcIou intapxouat waxardaTiag. o6Tot Int 'ApwaSiou Nat 'Ovcoptou
TOv Aavoil0tv Sta13avug Iv T9 Tthy `Pcopaicov yf,1 xaupicia0Tio-ay. -Kai of Rev rfl-
nat6eg, 4 eov ZaTepoy St11pt0riaav AoripapSot xai -A13apetc, Tit ,rcpt Ityy.36va
Kai Zepp.tov xcopia ?.Oxiaay. of St 'IaiyoT0ot Rata 'AXaptxoy Tijv 'Peopriv nop411-
aavng tic raXXiag exeopricrav wal. Tthy exci: exptarmay. I-6T0ot Se Ilavoviav
40 t'axoy irpcisTov, En Etta Tth t0' Ent dig Paaaciag Oco Socriou Toil vtou entTpewavToc
Tit dig Oparrig vopia thrricrav xai ettt yr( xpovoug Iv Tfj Opata3 StaTpiwavTeg
www.dacoromanica.ro
lui, dar furl invin§i. Ei trimiser5. soli sä cear5. pace. Intrebind Valentinianus
pe soli daca tot sarmatii sint atit de bicisnici la trup Si raspunzind ei c5. aici
ii ai §i-i pe vezi cei mai destoinici dintre toti", imparatul a strigat cu putere
§i a zis: Grozave lucruri a§teapta impa'r5..tia romans ajunsa sub domnia lui
Valentinianus, daca sarmatii, care arata in felul acesta, se ridica impotriva 5
romanilor". Din pricina incordarii glasului Si a agitatiei miinilor, i s-a rupt o
Arena §i a curs mult singe: imparatul a murit intr-o fortareata din Gallia in
luna lui Dios 2, in ziva a §aisprezecea, indictiunea a treia.
(Anul 5869 (377), p. 64, 16-23 De Boor). Infruntati cu r5.zboi de catre
huni, gotii cerura ajutor de la Valens prin mijlocirea lui Ulfila, episcopul for 10
de credinta arianic5.; acesta se intilnise sub Constans cu arienii Eudoxius Si
Acacius §i a predicat gotilor arianismul. Iar gotii se despartir5. In dou5 :
De unii ii conducea Athanarich, iar pe ceilalti Fritigern. Acesta din urma fu
invins Si ceru ajutor de la Valens, dar mai pe urrna ii r5.puse pe cei din jurul
lui Athanarich. F5.cind pe placul lui Valens el ii deprinse pe goti mai mult 15
Cu arianismul.
(Anul 5870 (378), p. 64, 34; p. 65,3 De Boor). In anul acesta gotii se unira
din nou, patrunsera pe pamintul romanilor §i pustiira multe provincii: Sci-
tia, Moesia, Tracia, Macedonia, Achaia §i toata Elada, aproximativ douazeci
de provincii ... (p. 65, 17-26). Intre timp Valens se intilni cu gotii, 20
in invins §i fugi impreuna cu putini intr-o casa mica. Pe aceasta o cuprinsera
barbarii, ii d5.dura foc §i, idea sä §tie, ii arsera pa toti cei aflati intrinsa. Se
zice ca. divinul Isaacius, aflat in inchisoare, a simtit mirosul arderii lui Valens,
-§i prin harul lui Dumnezeu §i curatenia sa sufleteasca a prevestit celor de fats
dezastrul imparatului inainte de sosirea celor care au adus ve§ti de pe cimpul 25
de lupta, despre cele intimplate. Dupa infringerea Si moartea prin foc a lui
Valens, gotii se semetira de izbind5. §i pustiir5. in chip inspaimintator impre-
jurimile Constantinopolului... (p. 65, 29-30; p. 66, 1 -3). Ace§tia (saracenii)
furs astfel alungati, iar Gratianus augustul, aflat in Pannonia, spre a veni in
ajutor, a auzit, 1-a investit in locul lui Valens pa Theodosius augustul, 1-a pro- 30
clamat imparat §i 1-a trimis in r5.zboiul impotriva gotilor. Traian patricius
zice in istoria sa Ca gotii sint numiti la not sciti.
(Anul 5931. (439), p. 94, 9-23 De Boor). Pe atunci se aflau multe neamuri
gotice marl. locuind dincolo de Dun5.re in tinuturile nordice. Dintre acestea
vrednice de mentionat sint patru: gotii, vizigotii, gepizii, vandalii, care se 35
deosebesc numai dupa nume §i prin nimic altceva, §i folosesc o singur5.
limbs. Toti asculta de credinta netrebnica a lui Arius. Sub Arcadius §i Hono-
rius, ace§tia trecura Dunarea §i se a§azara pa pamintul romanilor. Gepizii,
din care s-au despartit mai tirziu longobarzii §i avarii, i§i alesera ca locuinte
tinuturile din jurul ora§alor Singidunum §i Sirmium. Vizigotii devastar5. Roma, 40
impreuna cu Alarich, se indreptara spre Gallii §i puser5. st5.pinire pa tinuturile
de acolo. Gotii luara mai intii Pannonia, apai in al nouasprezacele an Sal domniei
lui Theodosius cel Tinar se indreptara spre tinuturile Traciei §i le alesera ca
locuinte. Dupa cincizeci §i opt de ani pa.trecuti in Tracia, pusera stapinire
2 In luna noiembrie, dar la Brigetio in Pannonia.

3 Anul 427.
www.dacoromanica.ro
OcuStpixou frycgovcOovrog ctirrthv, TraTpticiou xai 61tritot), Ittycovog airroic Int-

ptlirctvtog, Trig t cmcptou pacrt%ciag txparricray.
(Anno 5942 (450), p. 102, 13-26 De Boor). Tot) St crraou, cbg rrpottprivey,
tv Iticc Xicit ticSexotttyou TI)V T(By 7tpcof3e1)T6iv rtCspixou atinty xai rely Tot) 13ao-t-
5 Xtcog xacuo-ty, tv TO geTct4i) 'Atti lag, 6 Mo6vSou Irak, Dc63rig, yEvOilevog ay-
Sptiog xai incspiwavog, etTrof3aXchy BSEXX6y, Toy 7tpeaf31Tspoy etSeX.96v, xai.
Itovog 6pxcov TO Tthy Zicu 3thy ilacriketov, o0g Kai 06vvoug xakoticrty, icaTaTptxtt.
Tiiv Op(txriv. St' by patoTa OcoSocrtog 67ctv3sTat I-4tptxov -Kai ticavetytt TOY
aTOXoy ex It-Ica-lag. rircocrTaXEt St TOY "Acrnapa aiv 't7 int' ainov &wallet Kai
10 'ApeOravSov xai 'Apyayiatckov trci Toy 'ATTilay `PaTtapiav f5i Kai Naicrov
xai OtXtrucoincokty xai 'ApxaStoincokty -Kai KcovaTrivitay xai Ettpa itkctaTct
icokicrgaTa icaTaoTpctirdlievoy xai cri)v aixinaCoTotg Ito llotg brctpoylcov o-qyzpo-
pficravTa Xsiay. TOY o6v crTpaTiy6Sy aatTcotytcov crq)68pa Tag ttaxatg, rtpoilk3ev
'Ara lag tad .t pt 9aXetcrom ticattpag, Tfig Te 'cob IlovTou Kai Tfig ?Tog Kak-
15 XticOXE1 xai Zia Tc? xexuptvig, rcticrav nO2ay Kai 9poi)pla (p. 103, 1-8) SouXo6p.evog
rain, 'ASptavouTrOXEcr)g xai 1-1pcocXtiag, dig ROTE liztpiv3ou OLTISticirtg, eoCYTE
xai sic Toy 'A36pay &new 9poOptoy IXZEty rivarcriCsTat o6v egoSOutog 7cpco-(366-
cracr3at Trpoc 'ATTIXay xai taxtaxiliac xpuaiou XiTpag rocs p T'g avaxcupfloscog
icapacrxeiv, xtXicov St xpucriou XtTpcby t Tlicrtoy tpopov ai)TO fipettoOyTt 7rpocro-
20 pokOyflaat, TEXETV TOTE TOIVOV braveMokrrig Tlg Twaixfig Suvaltscog eiC TO5
itoMpou Tot) rrpoc 'ATTilay, 1.1.ETel flpaxi) TekEt4 OtoSocrtog 6 fiacrack ttrvi.
'Iotaio? le, 1v8txtubyt y'.
(Anno 5966 (474), p. 120, 9-12 De Boor). XaXertOg St 6 Zrjvcov ttETaxetpt-
orittsvog Trjv apxfiv, Iv Tcpooti.tiotg Meo-orcoTattiav ttev Eaparrivoi, Op<ocriv St
25 xaTtSpaiwy 06vvot cry)68pa Totg Tcpawctat Xopatvollevot, Tot) PacnXtcog fiSovatc
aTerrotg xai rtpcitecrw aSixotc axoX6CovTog.
(Anno 5994 (502), p. 143, 26-27 De Boor). T4 ) 8' ain(r) t TM Kai of icaXo6p.svot
Bo( yapot 'r 'In.upti4 Kai 00)(73 truTptxoucrt Kai trcavaTptxouol rcpiv yvco-
o3i)vat aino6g.
30 (Anno 5997 (505), p. 145, 17-20 De Boor) To6To? TO ETEt crTaleTat nape' ToiS
Pacsatcog 'Avacrtacsiou crtpaTtet rOT3cov TE xai Btocrow xai t TOGA/ Opcocicov
13v8v, aTpaTriyoDYTog Tlg Eco Kai g4apxoOrrog ai)Tic 'ApeoPivSou, 'rob Aaya-
Xattpou rcatS6g, 6naTou yeyov6Tog opStvapiot)...
(Anno 6005 (513), p. 157, 11-23 De Boor). ToincpT ETU BITaktavoy, Toy uidy
35 17aTptictOXou icoitritog tootSepetTow, of Iv Ext)31qc -Kai Mualcic xai ?arum% xcivatc
Op3r5So4ot 7tape-1(0.0ov xtvrAvat xata 'AvacrTacriou To6 Suacref3oCc. 6 Si` xtyri-
Scig rcoMarg ItuptetSag avecle cripaToi5 T8v inctp 'Avacrtaoloo ttaxotttycov, xpucrOv
TE sic Ooyag ctimbv, ictIntOpevoy RXEtaTOV xai 6raa sic o-upttaxiay -Kai Sartavag-
Kai 6cra 6XXa txttpoCTo caul. St Ott tv ttt'd crui.t13oXfj 4E' xtkietSag crtpaToG13ao-t-
40 Xtica txpfittvccre crby `YrcaTicp o-TpaTtlyobyTt aimby, v10 t4 etSeXtirrig 'Avao-Tacriou
Kai EcicouySivou naTptxiou, 6v Kai rtteccrag C8vTa tv cppoupti eixEv. 'AvacTetatog
St 6 Trapetvopog paatXci)g, xai TwO3soc, 6 ecytepog erciatcortog KowcrTayTtvou-
noXecog, rtoXivl xatcet Tots inttp MaxeSoviou xai Tfig cruvoSou govaxotg TE Kai
ickripticolg Kai Xaixotg E7cagi4av-co. t6aTe Kai elg 'Oaatv TIc Ord3ceiSoc geoptcray.
www.dacoromanica.ro
pe imparatia de apus, sub conducerea lui Theodorich, care obtinuse rang de

.fiatricius si de consul: ei fusers indemnati de Zenon.
(Anul 5942 (450), p. 102, 13-26 De Boor). Cum am spus mai inainte,
flota Wepta in Sicilia sosirea solilor lui Geizerich si porunca imparatului.
in acest timp scitul Attila, feciorul lui Mundus, ajungind barbat cu deosebita 5
faima, 1-a indepartat pe fratele sau mai mare Bleda si dupa ce a devenit
singur stapinitor peste domnia scitilor, numiti §i huni, a navalit in Tracia.
Mai ales din pricina acestuia Theodosius a incheiat pace cu Geizerich si §i-a
retras flota din Sicilia. El a trimis pe Aspar, impreuna cu oastea de sub con -
ducerea lui, pe Areobind si pe Arnegisclus, impotriva lui Attila, ca e cucerise 10
Ratiaria, Naissus, Philippopolis, Arcadiopolis, Constantia si multe alte orate
mai mici si ducea cu sine o prada deoseibt de mare impreuna cu multi pri-
zonieri de razboi. Comandantii de Wi fuel puternic invimi in lupte, iar Attila
merse inainte ping la cele doua maxi si anume Pontul §i cea care atinge Cal-
lipolis §i Sestos, si subjuga toate orwle §i cetatile (p. 103, 1-8) in afara.' de 15
Adrianopolis §i Heracleea, numita alts data Perinth, asa incit a ajuns pina
la cetatea Athyra. Theodosius fu silit sa trimita soli la Attila §i sa-i ofere
case mii de livre de aur spre a se intoarce inapoi, §i pe deasupra fagadui
sa-i dea un tribut anual de o mie de livre de aur pentru a incheia pace.
Atunci dupa intoarcerea armatei romane din razboiul impotriva lui Attila, 20
in scurt timp a murit imparatul Theodosius in luna iulie, ziva a douasprezecea,
indictiunea a treia 4.
(Anul 5966 (474), p. 120, 9-12 De Boor). Zenon a pus anevoie mina pe
dornnie. La inceput navalira saracenii in Mesopotamia, iar hunii in Tracia
devastau puternic avutiile, in timp ce imp5.ratul 4i petrecea timpul in placeri 25
nelalocul for si cu fapte nedrepte.
(Anul 5994 (502), p. 143, 26-27 De Boor). Tot in anul ace.ta na.valira
in Elyria si in Tracia ass -z4ii bulgari si se retrasera inainte de a fi cunoscuti
mai deaproape.
(Anul 5997(505), p. 145, 17-20 De Boor). in anul acesta fu trimisa la imps- 30
ratul Anastasius o oaste de goti, besi §i alte neamuri tracice, condusa de co-
mandantul trupelor din rasarit Areobind, feciorul lui Dagalaif, ajuns consul
ordinarius . . .
(Anul 6005 (513), p. 157, 11-23 De Boor). in anul acesta Vitalianus,
fiul lui Patriciolus, comitele federatilor, fu invitat de catre dreptcredincio§ii 35
dih Scitia, Moesia si celelalte tinuturi sal se ridice impotriva necredirciosului
Anastasius. El se puse in miFare §i strinse de partea sa multe zeci de mii
de Weni din armata care luptase in sprijinul lui Anastasius, trimitindu-le
drept rasplata foarte multi bani, arme spre a-i veni in ajutor in lupta, alimente
i alte lucruri. Se zice el intr-o singura lupta a zdrobit sasezeci si cinci de 40
mii de romani din armata imparatului impreuna cu conducatorul for
Hypatios, fiul varului lui Anastasius si a patricianului Secundinus, pe care
1-a prins de viu si 1-a tinut in inchisoare. Dar nelegiutul imparat Anastasius
§i lipsitul de sfintenie Timotei, episcopul Constantinopolului, au pricinuit multe
rele celor care sprijineau pe Macedonius si sinodul, monahi, clerici §i laici, pina 45
intr-atit incit a izgonit pe multi in Oaza Tebaidei... (p. 159, 14-19) Se ivira
4 A murit la 28 iulie 450.
www.dacoromanica.ro
7roXko6g..(p. 159, 14-19) oTao-tg TE nokkel yty0VE Kai gitnpilottog osixow nonby
xai (povot itupiot, 'cob 6xXou xaTal3oCo'vTog 'AvacsTao-ion, xai Olov flao-tXta
aiTo6vTcov, BtTaktav6v St navTaw tixpripotvTow ag ainoxpetTopa aims (polish,
'Avacrrao-tov xai xpuf3fivat Iv npoacrreitp gyybc Bkaxspv8v, ainfig St 'ApettS-
5 ling f)13pucT0tvat &c no1athv xax8v alTtov XplaTtavorg.
(Anno 6006 (514), p. 160, 13-32 De Boor) Tot Tcp TCT) ETU 131Tak laVog napaka-
flcbv 7tEtactv Trjv Opepow xai Exu8iav xai MUCTiCtV, EXOW 1.1E3' tottYco0 nkt0og
Otivw.ov xai Bookyapcov naptXar3t Tfiv 'AyxiaXov xai Tijv 'OStoo-onoXiv, ntarsag
Kai KtptXXov, Toy aTpaTTIX4LTTIV Op(tKT1g, KCti fiX3E npaiSetow Ecog Tou BtcavTiou.
10 cetS6p.evog St Tfig noXecog Iv TO ECOCSevicp gaTpaTontStiotv. 'Avamaolog St
anoyvobc 1E1.17(Et Ttvag Tfig cruyxViToo napaxaXthv eiprivaoat ai.yrov xai 61.16crat
obv Tt auraImp, Totg TE gkopto8tvTag gntoxonoug avaxaXcIcs&a...gv `11pa-
xXcia Tfig eparrig. 6 St BiTaXtavog npoot8ixev, Iva xai ci npiraneg Licacyrrig
axoktg TotTo opboolatv, Kai MaxESovtog Kai clAaPtal,ag of aSim.oggx13kr(0tvTtg
15 ....noXaFrIalot Tag iSiorg 9povoug, apoiug xai aavTeg of X017f01 ZTriCSK01101, Kai
of)Tco xpoTriBt fi oi)voSog gpxoptvou Kai 'Ea 'PoATic xai Itaviow ToW ginoxonwv,
xai xotvt xpicct Sompao8t3 Tet xaTa T(Lv opOoSokow ToApriavla. Tao St flaut-
Xecog xai Tfig aoyxkirrou Kai Tay Xotnebv apx6vTow 'Ts xai XCLe6V 6110ClaVTCOV Kat
13Ef3ataladvmv TabTa oiiTo) yivEaDat, eipijvri ygyovev. xai E'TCaN4EL4v Ent Tcl
20 iSta. axouvStvog St 6 naTpixtog, yap(3pog 'AaoTaoloo En' dSEMpt, naTiip St
`YnaTiou, sic TOLL noSag BiTaXtavoi) npconto-thv TroX2Lotg SaxpLatv `Ynentov
Toy tStov ui6v gK TolV Ev Mlaict &allay (Arca anaallev. 'OppioSag St, 6 g7tiCYKO-
nog `Pktlig, 6xXoti.tcvog bno esoStpixoo xapicogtvou (p. 161, 1-12 De Boor)
BiTaXtavO 'EvvoStov Toy gnioxonov Enetttyt xai 13tTakiavav apkiStaxovov sic
25 to xpotri8fivat Trio Ev `HpcAtiq o6vcSov. fiX8ov St Enioiconot tbg StaxOcnot
Ex StatpOpow Tonow. of Ttvtg gp.natx9trrEg bno Toe napavottou pacnkhog Kai
TtttoStou Z7110Kolt011 KCOVCTTCUVT1V01)716XECeg aVEX6pTICICLV anpaxTot. 6 yap taysilijg
13acratbc napapag Tag ouv8fixag 2t.d8pa gSfiXcoot Tti.) mina '176.trig trel napayt-
vta8at. TO yap BITaktavef.) caxpav 1jv negwag Tor) ntpAvat ainfiv dig Tawny npog
30 TO Tcapaytvto8at Toy nanav Eni TO xpoTT18tNat TijV oi)vcSov tv `11paxAcia. nag
St 6 Xaog Kai 11 otrariTog nappricia gkolSopotv 'Axamdatov cbg Iniopxov.
6 St napttvglog avat&lc EXey& V451.10V EiNal ICE2I.Ei)OVICt pC1.01Xta KaT' dOKTIV
tntoptatv Kai wstStaSat Tabu( 6 napavolickaTog p.avtxattcppow.
(Anno 6007 (515), p. 161, 14-17 De Boor) Toirrcp Tc1) 'ETU BiTaXtavOg ayavax-
35 Tliaag xaTa 'AvaaTacrioo Stet Ttv Intopxiav noXla xaxa Tag bnO 'AvaaTacitov
oTpaTontSoic Kai Tt X01111:1 noXtTEict g7ITSEIKVLTO, axatTEbv Kai apna(cov xai acpo-
n1Acov Kai Tekog npOg 0(3ptv ElCaCITOV CSTpaTI6TTIV tartg tpoUtcog gninpaoxev.
(Anno 6031 (539), p. 217, 26-29 De Boor) Totup Tciw ETCt lxivicsav of Baia-
yapot, Sto fytycg ).1E1t1 Talj3oug Boayttpaw xai Spayyou, sic tilv IK1-31CLV xai
40 ....ucriav, uTpaTriXaToo 6vTog Tfig MLcsiag louoTivou xai Tfig Ext,01ag BaotSapiou of
TivEg 46X8ovieg mita T6v BouXyapow ouvti3aXov nol.egov, (p. 218, 1-17 De Boor)
xai gotpayri 'IcuoTtveg 6 oTpalikaTrig gv 'r noXt[tcp, Kai gytveTo avT' aka
KwvaTaravog 6 (MovsvTiou Kai fiX8ov of Boiayapot go)c T6v pxpaiv 'Etc Opaxig.
Kai 4112t9C Kat' airroW 6 oTpaTiriXaTric KOWCSTaVTIVOg Kai 1-635attg xai [6(015CSag}
www.dacoromanica.ro
razvratiri multe, incendii in numeroase case si 'Mi de ucideri ; multimea

striga impotriva lui Anastasius si cerea alt imparat ; toti ii aclamau ca impa-
rat pe Vi+alianus, incit Anastasius a trebuit sa fuga si sa se ascunda in irnpre-
jurimile capitalei, in apropiere de Blachernai, dar a fost rapus chiar de sotia
sa Ariadna, deoarece se facuse vinovat de multe rautati impotriva crestinilor. 5
(Anul 6006 (514), p. 160, 13-32 De Boor). In acest an Vitalianus a cu-
prins toata. Tracia, Scitia si Moesia. Avind cu el o multime de huni si bulgari,
puse stapinire pe Anchialos si Odessopolis si dupa ce se impreuna cu Cyrillus,
conducatorul militar al Traciei, merse pradind ping la Bizant, dar cruta orasul
si-0 aseza tabara in Sosthenion. In desperare Anastasius trimise pe citiva 10
din senat si-1 indemna sä faca pace ; el jura ca se va intelege cu senatul si
va rechema pe episcopii exilati... in Heracleea din Tracia. Vitalianus a ada-
agat ca trebuie sä jure acest lucru si sefii fiecarei scoli militare ; iar Macedo-
nius si Flavianus, expulzati pe nedrept, sa-si capete din nou scaunele, la fel
si toti ceilalti episcopi ; si abia in felul acesta sa fie convocat sinodul, la care 15
sa vina episcopul Romei si toti episcopii, si intr-o judecata obsteasca sa se
discute hotaririle indraznete impotriva dreptcredinciosilor. imparatul, sena-
tul §i ceilalti conducatori si oameni din popor jurara si intarira ca acestea
asa vor fi; si se facu pace, iar el se intoarse acasa. Secundinus patricius,
ginerele de sora a lui Anastasius si tatal lui Hypatios, cazu la picioarele lui 20
Vitalianus, cu multe lacrimi, si obtinu viu pe fiul sau Hypatios, aflat intr-o
inchisoare din Moesia. La rugamintea lui Theoderich, care 11 sprijinea pe Vita-
lianus (p. 161, 1-2 De Boor), Hormisdas, episcopul Romei, trimise pe epis-
copul Ennodius si pe arhidiaconul Vitalianus ca delegati la sinodul convocat
in Heracleea. Venira cam douasute de episcopi din diferite locuri, iar cei 25
citiva trimisi in bataie de joc de catre nelegiuitul imparat si de episcopul
Constantinopolului se intoarsera fara sä faca nici o isprava. Caci necredincio-
sul imparat a calcat intelegerile si 1-a indemnat in taina pe papa de la Roma sä
nu se infatiseze ; iar lui Vitalianus ii trimisese o scrisoare sacra spre a fi expe-
diata la Roma cu rugamintea ca papa sa vina la Sinodul convocat in Heracleea. 30
Tot poporul it blestemau pe Anastasius pentru calcarea cuvintului dat, ca
pe unul care nu-si tinuse juramintul. Iar nelegiuitul promulga fara rusine o
lege care dispunea c5. "imparatul are dreptul sa-si calce juramintul si sa mints la
nevoie". Lucruri ca acestea a savirsit prea nelegiuitul aparator al maniheilor.
(Anul 6007 (515), p. 161 , 14-17 De Boor). in anul acesta Vitalianus, 35
suparat pe Anastasius din pricina calcarii juramintului, a facut mult rau
ostilor de sub conducerea lui Anastasius si ceilalti cetateni, omorind, rapind
si dezarmind ; pins in cele din urma, in bataie de joc, vindea fiecare Wean
pentru o moneda.
(Anu1603 1(539), p. 217, 26-29 De Boor). in anul acesta bulgarii, doi regi 5 40
impreuna cu o multime de bulgari si cu un drongos" 6, se pusera in miscare
inspre Scitia si Moesia, fiind comandant militar in Moesia Iustin, iar in Scitia
Baduarius. Citiva iesira impotriva bulgarilor si se lovira in lupta (p. 218,
1-17 De Boor), dar comandantul Iustin fu zdrobit in incaierare. In locul
5 in realitate doi conducatori, cf. Malalas, p. 442,8-10.
Termenul formeaza obiectul unei discutii aprinse (cf. Zlatarski, 1st. Bulg., I, 1,
Sofia, 1918, p. 52-53).
www.dacoromanica.ro
6 crwaTrilhnrig Tot 'Ikkuptxot, 'Axoti.t 6 OLvvog, tv ESetaTo 5 paatkebg frith

to parcTiagaTog. Kai pgaov ovors; Tobg Boukripoug gicowav ainotg -Kat ant-
icTstvav ickflan nokker, xat getivaav niicrav T1jV npatSav -Kat gvircicrav icaTZt
xpetTog woveim-avTgg -Kat Tobg S60 011yag crin6v. Kat Ev To) nocrTperpetv ainObc
5 psTet xaprig brujvTio-av ainorg rakot Boa.yapot, Kat oSg and xonou &meg ot
uTpaTTOckat Se8031CaV ainoig vr.Tna, Kat xareStAav ctinobg ot Bo6kyapot Kat
EcrOmacrav ainobg (pcOyovTag, KowaTavTivov Kai Toy 'Axobi.t Kai reoSaay. Kai
6 pgv reoSiXag µs-at Tot napaptipiou ainot xotpag Toy cr@icov 148a:fp:rev, 6 St
Kowcrravifvog o-bv TO 'Alcobg auvskiltpario-av thyreg. Kai Toy pgv Kowo-Tavfivov
10 863(.01CaV XarRoVTEg Xikta vopiapcna, -Kat .1)Xasv Ev KOWO-TaVTWOU7C6XEL, Toy St
'Axota ExpetTlaav gig Till/ iStav naTpiSa purl Kai iX?kt.ov aintaVoTcov.
(Anno 6032 (540), p, 218, 31-32 De Boor). Toincp t4 KTEt npoo-eppini Tommiotg
Mobv8og Ex Tot ygvoug T6v FinaiSow xaTayogsvog, tag ftecrpou, baits 1.16Ta
Tfiv Teketrdiv (p. 219, 1-16) Tot naTpeg ainot fikas npoc,- Triyav, TOv attov ainot
15 rine) geTp6g, Ofiya 6vTa Tot Isppiou -Kat yvoUc Tato 6 fnjt Teogrig, 6 OsuSgptxog,
ngptirag np6g ainov, tad nstuasig anilkas npog ctinev tad Av 1./ET' dna aupp.avbv
auto gsTet St riiv Tastnfiv OsoSepixou fiksEv eni TOV AaV0601.0V noTap6v Kat
lytficraTo TOv PacrtXga louaTtvtavov stvat 67[6 Thy 13ao-tXsiav aka. Kat AXasv
tv KtovcrTayttvounact. xai nok?At &new rpaoTtpricydpsvog 6 Oacraebg ice TON,
20 DioV &not etitgXllC5EV ainotig, nottaag ainov crTparrikkriv Tot 'I11upticot. xat
EN/ Tth napaysvgcsaat ainov etc To 'Dauptx6v, Et.41.3ov ot Boa.yapot nkriaog
noX6, lad epplicrag Kat' ainctv iretvtag rivIPL.coasv. Kai angcrTstXev N KcovcrTavTt-
voun6Xst Ex Tong atxp.a7aucrtag Toy fiyobpevov ainOv [Lath Kat 6Xlaw, xai, t nog-
71EUCFaV Iv TO inntic4). Kat gygveTo stplIvri paasta Iv Tt Ogocti, ttrpcgTt TOXII6VTOW
25 utv Otvvcov nepeicrat Tay Aavotfitv. Tobc SE aixpaXdnoug TeSv BouXyetpaw Enspwav
6 Pacrastg etc 'App.eviav xai etg Ac4txfiv, -Kat icaTeTeLyrrav av Totg voup.eptotc
aptattotg.
(Anno 6037 (545), p. 224,29-33 De Boor) Tam? EtEt gnavtatri 1 asiXaao-a
Tfj Op4tta3 Ent ti? ta 8' Kat giceauysv daily gni Ta 0011 '086o-crop Kat Atovuaou-
30.:TrOkscug xai T6 'AcppoSicrtov. Kat no? of Enviyricsav gv To% Macrtv. xai natv
TO Tot aeot rspoc ndygatt Cinsicangcng f aut1j aaaacra etc Totg t6touc Tonoug.
(Anno 6050 (558), p. 232, 6-13 De Boor) TO S 'ainth xpOvcp sicrfikasv Eavog ev
BuCavTicp naptiSo4ov Tthv Xsyopkvaw 'APapcov, xai eicsa. i 7r6Xtc auvkpaxEv
etc Trly agav aindw, oSg grlagnoTs to3paxoTsg Totoinov Eavog. etx,ov ydtp Tag xop.ag
35 6ntcr3sv patcpag nay% Saeggvag npavSiotg ice nsnksypgvag, i St 21/4,otrij tpopscria
&ruby 6p.oia Tthv Xotnav Otvve.w. otTot tpuyOvTsg Ex Tic ISiag x6pag AXaov gig
Ta pgpri Exuaiag xat Mucriag Kai gnspwav npoc sIouo-rtvtavov npgal3stg attormsg
Ssxavat ainotig.
(Anno 6051 (559), p. 233, 4-8 De Boor) To) 6' (Ling" ETst ErcavgaTicrav of
40 06vvot xai ot Etadr3ot sty Op(003 nkflari no) ket xai gnokgpricrav ainfiv ice no)aoiig
ErpOveucsav tad fixptadyrsucray. Iniaaav St lad Igpytov "thy aTparribiTiv, Toy
lay Bdtxxou Tot npsaPuTtpou, xat Toy 'ESeplf(iv, Toy crTpaTiyev KaXonoSEou,
Tot Ev6o4oTetTou xouflticouXctpiou Kai 7rpcnitocritov...(p._234, 7-12 De Boor)
Xotnew Exgkeucrsv 6 pacrastg ysvacraat it Stanpuliva, (tau etnskastv etc Toy
45 AavotPtv Kat tinavtilcrat Tag Papflapolg nspvotat xat TCoXcilAaat atToi)g- Tato
yv6vTeg 01 Pripiktpot napsfceascrav Sta npecrPeinot axtvSiwcog Uiaat ainobg 1TE-
www.dacoromanica.ro
sau ajunse comandant Constantinus, fiul lui Florentius. Iar bulgarii inain-
tail ping in partile Traciei. Si le ie,ira inainte comandantul Constantinus,
Godilas sf comandantul o§tilor din Illyria, hunul Acum, pe care 11 adoptase
imparatul de la botez: ei u cuprinsera pe bulgari la mijloc §i 4i strivira ; ma-
celarira multimi multe, le luara toata prada §i ii rapusera cu desavirOre, 5
omorind si pe cei doi regi ai lor. La intoarcere, cind erau bucuroO, ii intilnira
alti bulgari; si fiind obositi, conducatorii intoarsera spatele, iar bulgarii fi
urma'rira si li prinsera cu arcanele din fuga pe conducatori, pe Acum §i pe
Godilas. Godilas taie arcanul cu sabia de la ,old si scapa.", dar Constantinus
§i Acum furl prin.,i de vii. Pe Constantinus ii slobozira, luind o mie de mo- 10
nede ; iar el se duse la Constantinopol: Pe Acum it luara cu ei in tara lor im-
preuna cu alti prizioneri.
(Anul 6032 (540), p. 218, 31-32 De Boor). In acest an a trecut de partea
romanilor Mundus, din neamul gepizilor, feciorul lui Giesm, care dupe: moartea
(p. 219, 1-16) tatalui sau se dusese la Rigas, unchiul sau dupa mama §i rege 15
in Sirmium. Aflind de acest lucru Theoderich, regele Romei, trimise la dinsul;
si ffind induplecat, trecu de partea lui si erau impreuna tovar4i de arme.
Dupa moartea lui Theuderich se duse la fluviul Danubiu §i ceru imparatului
Iustinian sa-1 lase sub stapinirea sa ; §i merse la Constantinopol. Imparatul
11 milui pe el §i pe fiul sau cu multe daruri si 11 lass sa plete dupa ce 11 numi 20
conducator de Wi in Jllyricum. Pe cind se indrepta spre Illyricum, 4i fesi
inainte o mare multime de bulgari, dar el porni impotriva lor §i 4i macelari
pe toti. Si trimise la Constantinopol ca prizonieri de razboi pe §eful lor im-
preuna cu altii, care furs dui cu fall prin circ. Si se facu pace adinc.1 in Tracia,
deoarece hunii nu mai cutezau sa mai treaca Dunarea. Iar pe prizonierii bul- 25
gari ii trimise imparatul in Armenia §i in Lazica §i u incadra in rindurile uni-
t5.tilor militare de acolo.
(Anul 6037 (545), p. 224, 29-33 De Boor). In acest an se ridica marea
in Tracia ping la patru mii de pa§i §i acoperi tarmul in partile ora§elor Odessos,
Dionysopolis si Aphrodision. Multi oameni pierira in valuri. Si cu vointa lui 30
Dumnezeu marea sa retrase din nou in locurile ei de bating.
(Anul 6050 (558), p. 232, 6-13 De Boor). Tot in anul acesta veni in
Bizant un neam ciudat de oameni, al a§a-z4ilor avari ; §i tot orapl se strinse
sa-i vada, pentru ca niciodata nu privise asemenea neam de oameni ; caci
aveau plete lungi de tot, date pe spate, legate cu cordele §i impletite, iar res- 35
tul imbracamintei era la fel cu a celorlalti huni. Ace§tia fugira din tara lor,
trecura in partile Scitiei §i Moesiei si trimisera soli la Iustinian: ei cereau sa
fie primiti ca supu0.
(Anul 6051 (559), p. 233, 4-8 De Boor). Tot in anul acesta se ridicar5.7
hunii §i slavii in Tracia cu multimi nenumarate §i o infruntara cu razboi: 40
ei ucisera si luara prizonieri multi oameni. Yi prinsera §i pe conducatorul
de Wi Sergius, feciorul lui Bacchus cel batrin, §i pe comandantul Edermas,
fiul lui Calopodios, preaslavitul cubicularius sf praefiositus... (p. 234, 7-12
De Boor). Dealtfel imparatul porunci sa fie confectionate corabii cu doua
pupe, ca sä mearga la Durare si sa infrunte in lupte pe barbarii care incercau 45
sa. tread.. Aflind de lucrul acesta, barbarii cerura printr-un sol sa-i lase sa
9 In marea invazie sub Zabergan (cf. supra Agathias, Men. Prot. §i Malalas).
www.dacoromanica.ro
pdo-at. Toy Aavoi)(31v. Kai Enewev 'Iouortvov, Toy aveliney aiyco Ice xoupona-
kaTiv, lad Sttacocrev ctirro6;.
(Anno 6066 (574), p. 246, 32 De Boor) Toimp T4) ETEL 1)X9OV of 'Aliapsig Etc Ta
gtpri Toi3 Aavoucliou, (p. 247, 1-3 De Boor) Kai tta&bv 6 13aaaebc anturetke
5 TtrIc.310v, toy Kolnita Ter.W tKolcoufIttopcov, Kat' abTO Kai cropflaX.thy aircorc
firroi aitpviStacraeig int' &ruby, xai (171013ake0V TCokkobc (int CSTMJEV.
(Anno 6075 (583), p. 252, 31-34 De Boor) ... 'cc? SE ai)Ttr) µrivi [TO MaTcp] npEa-
f-ki.)ouo-tvoi 'A(lapetg npog Toy airrotcpaTopa Maupixtov of npa 6kiyou xpoyou To
Etpp.tov xEtpcocsalievot, noktv tic Ei)pc'orriggnicsrulov, ij4iouv Talc oySofixovTa x.-
10 X-tao-t TOO xpucroi), at; Eketp.13avoy Kat' gTog napa `Pwaiow, (p. 253, 1-13 De Boor)
Irpocrcevat akka; K.' 6 St paatkcbg etpfivig etpttp.evog Tar° KaTagaT0' fiTicre
St Kat at9(DrEct, ct.bov 'IvSticov, glocel.upSiivat. at 'Tog 'Stay. Kat 6 Pacyasbc
Toy ttEgovTa navTow ant aTeae npog abTov. Kai TobTov .Sectaktevog nakly EnEglycv
aineV 71po; Tay pf1151.1.ga op.oicog Kai laivriv xpuo-rly tows aTakilvat cdiTefr 0
15 SE PaCraCbg Kai TM:Y[11V ant cstetA.Ev, autos St Kai Taiyrriv antatpENJEV eOTEXiactg
ainfiv. Jim. St )raXiv takag x' xataSag npocrTESkilvat Talc p'. Tot St Pacra.tcog
icaTaSe4agtvou, o-TpaTelkyag 6 Xayavog Tfiv Ityythava nOktv xaTtaTpewe Kai
noaac tTepag noXetc gxetpthcsaTo Tag ima To 'IXkupticav TeXo6csag. naptXal3E
St Kai T.rjv 'Ayxiakov, finEast St xai Ta Maxpa. tEixri icaTaaTpttirat. 6 St Pacsaebg
20 ',,,,.."IniStov Tay naTpixtov aby KopxyTtoXq) nptoPetg npag Toy Xayavov t41:171tCYTE1.-
XEV. Kai 6 Dapf3apog gni talc TOW natacov aoy4focatg eipfivny dyetv tca&oixoka-
yriCiEV.
(Anno 6076 (584), p. 254, 3-7 De Boor)...O St Xayavog Tfiv Elpfivriv ataXi3o-at
Seact) ECTICCUSEV* to yap ExXautvo'w E4V11 Kata TN. OpOicric 4cimatcsEv. &ma IrapE-
25 ygVOVTO 1./tXpt TOW Maxpeov Tetxtcov no7afiv akcoo-tv noto4teva 0 St PacrtAzi)c
Ta To0 nakaTioo o-TpaTeOpaTa 4ayaythv Tfic nOXecog Kai Tot); Slgtoog tpuXaTTetv
Ta Maxpa Teiri gictkeocrev.
(Anno 6079 (587), p. 257, 11-30 De Boor) TO6TCP T(.1.1ETC1. 6 TOY'A [Ripon/ Xaya-
vog Tag onovSag Staki)o-ag thy Ts Mocriav Kai Exuaiav icaTencatilet Setyk icaTa-
30 Ovemict; trio TE TatlaplaV Kat BOVOMELV Kai "AKOg xai AopouToX,ov xai ZapSanct
Kai Mapictavointoktv. 6 St KopevTioXog 17E1 trio 7.A.7XiakOV fiX,5e Kai SteXciw TO
cripareopa rob; aSoicip.oug tK Troy aplaTtow Stbcptvev. tad rely !Ay axpriaTov
Sovaplv µ ratetSag (pokaTTetv Toy xdpcoat iceXei)et, Tobg St gnaticToug g4atctaxt-
Xioug ovTag napaXaf3cbv SOo xalaSag naptScoxE 'r Kat Kai 4%o r(.1) MapTivq),
35 Kai Tag 81)o auto; avaXaliciw xaTa Tiby 13aplEtpcov xtoper. 6 St KdaTog tXDcby gni
Ta ZapSana Kai Toy Atgov, ei.)pcbv Toi)c flapi3apoug filtekruttvoug nokkobc Stt-
yktpev. aiDtakcoaiag St xpattiaac nokkfig Soputpapq) Stacrthcm gSiSot). Map-
Tivog St Etc Ta nepi TOpea Tliv noltv'EVOµEVOg, 'r Xctyavq) clnpooSoxfiTcog nem-
7tEC56V nokkoi.,g rfig a6Tob Sovatteco; Oyelkey, (Late airrav (pup) Trio acorripictv
40 npayliaTeixsacsaat. 6 St MapTrvog giciSoov vficriv apagevo; npag Toy o-TpaTnyav
gnavfipxeTo, Evact gniyysikaTo dvapively aircok. SSE KoptevTioXog SetXiq xaTa-
o-xeaaig Etc MapictavoincoAAv inctaTpetvey. of St irei E6povreg akay gneo-Ovaav
Ta ISta csTpaTEC.tora tcai bd.' rob; CSTEVCOTCObc rob ATI.101) Cr-cpwrone86oviat. iScbv
St 0 MapT1vog Toy Xayavov StanepthvTa Toy noTavoy npag Toy csTpanyav Ina-
45 vijXaev. 6 St Kao-Tog (p. 258, 1-22 De Boor) Toy noTagOv Stanepeto-ag xai nkri-
atacrac Tobg npoTptxovictc Tiby 'Ailapcov Trig ttarric xpaTel. olcatoti St nvog Sat-
govog bno91-pcatg oim aveatpEWev gni Toy o-TpaTiyOv. Tij St gnloOcyri xparficrag
www.dacoromanica.ro
treaca Dunarea fara primejdie. Iar imparatul it trimise pe nepotul sau Iustin,
conducatorul palatului, si ii scapa cu viata.
(Anul 6066 (574), p. 246, 32 De Boor). In anul acesta au venit avarii 8
in partile Dunarii (p. 247, 1-3 De Boor) si aflind imparatul trimise impotriva
for pe Tiberius, comitele excubitilor ; si lovindu-se cu dinsii fu luat pe neas- 5
teptate si infrint.
(Anul 6075 (583), p. 252, 31-34 De Boor)... tot in luna aceasta (in
mai) avarii trimisera soli la imparatul Mauricius. Cu putin timp mai inainte
ei pusesera mina pe Sirmium, oras vestit al Europei, si cereau ca pe linga
cele optzeci de mu de monede de aur, pe care le primeau anual de la romani 10
(p. 253, 1-13 De Boor), sa li se adauge alte douazeci. Imparatul avea nevoie
de pace si primi aceste conditii. Ei mai cereau sa li se trimita un elef ant,
animal din India, ca sa-1 vada. Imparatul alese pe cel mai mare dintre toti
si-1 trimise. $i dupa ce-1 privi, (conducatorul barbar) it trimise din nou la
imparat. De asemenea mai cerea sal-i trimita o mass de aur ; imparatul i-o 15
trimise si pe aceasta, iar el i-o intoarse inapoi gra s-o is in seams. $i cerea
din nou sa-i fie adaugate alte douazeci de mii de monede de aur la cele o suta.
Imparatul nu primi, iar hunul porni cu oaste, distruse ora§ul Singidunum si
puse stapinire pe multe alte orase din Illyricum. LuasiAnchialos si se indrepta
sa zdrobeasca chiar zidurile cele lungi. Imparatul trimise soli la han pe 20
Elpidius patricius impreuna cu Comentiolus, iar barbarul se invoi sa incheie
pace iii cbnditiile stabilite.
(Anul 6076 (584), p. 254, 3-7 De Boor)... Hanul Baian se grabi sa rupa
pacea in chip viclean, caci inarmase neamurile sclavinilor impotriva Traciei.
Acestea inaintara ping la zidurile cele lungi si laara multa prada. Imparatul 25
scoase din oral garzile palatului si porunci organizatiilor cetatenesti sa stea
de paza la zidurile cele lungi.
(Anul 6079 (587), p. 257, 11-30 De Boor). In anul acesta hanul avarilor
a rupt intelegerea de pace si a pornit cu razboi impotriva Moesiei si Scitiei,
infruntind cu strasnicie Ratiaria, Bononia, Aquae, Durostorum, Zaldapa si 30
Marcianopolis. Comentiolus s-a dus in Anchialos si a desfacut oastea in doua,
despartind pe cei bicisnici de cei mai buni. Ostirii netrebnice in numar de
patruzeci de mu i-a poruncit sa." pazeasca tabara, iar pe cei alesi in numar de
case mii i-a luat cu sine: doua mii a dat lui Castus, doua lui Martinus, iar
alte doua le-a luat el si a pornit impotriva barbarilor. Castus a mers spre Zal- 35
dapa si Haemus, a gasit barbari stind fara nici o grija si a macelarit pe multi
din ei. Dupa ce a luat o mare multime de prizonieri, i-a dat in pastrarea
scutierului s5.u. Martinus a ajuns ping in imprejurimile orasului Tomis, a dat
pe neasteptate de han si a ucis pe multi din oastea lui, iar acesta si-a gasit
scaparea prin fuga. Dupa ce a dobindit o izbinda str5lucita, Martinus s-a 40
intors la comandantul ostirii si a primit porunca sa ramina acolo. Comentiolus
a fost cuprins de teams si s-a intors in Marcianopolis. Deoarece nu 1-au gasit
ceilalti, i-au unit Wile si au taba'rit impreuna la picioarele muntelui Haemus...
Vazind c5. hanul trece fluviul, Martinus s-a intors la comandantul ostirilor.
8 Evenimentele din timpul lui Mauricius (582-602) slut in general redate dupa Teo-
filact Simocata.
40 Izvoarele itsoriai Rornaniei c.311
www.dacoromanica.ro
Tag &al-Ma-Etc 6 Xayavog ant-am:my aiyrOv. neptaxicTat TOiVllV 6 Xaog, Kai

EICacrrog wg Etxe Suvapuog Sta TOG 0.aoug Ecpuyov. 0npE6oviat Toivuv Tivtg nap&
Tcbv 0apPapow Kai KaTalITIVl101101V, no0 IKeKpunTo Kau Tog, xai Tor) Toy clyypfl-
o-avTeg nEptEcsKipTcov Kai ijya?tlorro. 6 St Xayavog Stet Tfig pEcripflpiag 6SE6aag
5 Ka Ta Tfig °panic xoyEt Kai Tel Maxpa Taxi KaTeXaDev- 6 St KopzvTioXog ev
'nag tactic Tot Aipou xpunTopevog gijkac abv Tc MapTivco. Kai Kato:0,46v
Toy Xayavov aveTotpOTaTov Sta TO Tfiv nkriabv T8v f3apf3apcov nspinx0o-9at
r °pan], npeoTi3 XaKt tsar' aico0 xcopEt xai tjv abTO litya Tcbv entxdpcov
TO xarOp&otia, et IA Tllrla Ttvi napEayean Tot lyxstojtiaTog. even yap Cet)ou
10 Toy yopTov SiampexpavTog, ETEpog Tay SconOTiv Tot (6)ou npompcovEi Toy (popTov
avop0@aat Tfj naTp0 (pont. «Topva, Topva, cpeiTep». Kai 6 gtv x6ptog Trig
tug:Wm) Tijv gKovijv ouK ijadveTo, of SE Xcioi axoimavng Kai Tobc no4pioug Ent -
aTfjvat ainotg brcovolio-avug Etc (puyov ITpargo-av, «TOpva, TOpva» tteyiaTatc
wovatc avaxpacovTeg. 6 St Xayavog geyeanv Set ?day 7cEptPaX.45REvog axpaT6g
15 EipuyEv. Kai Av iSetv 'Apapoug TE Kai `Rogaioug a2afiXoug StaSiSpaaxovrag,
priSEvog SicincovTog. 6 St Xayavog avaXaPcbv Tag SuvegiEtc TTiv 'AnEtpiav noXtv
napEKaato-Ev.
(Anno 6084 (592), p. 269, 11-23 De Boor) ToOTT Tc., /TEL 6 Xayavoc ICfurEt
npoa0fixag Tag o-uv0fixatc XagOeivEtv, 6 St ainoxpaTcop To Og Xbyoug Tot papf3apou
20 oi) napagaTo. Stet To0To 6 Xayavog fjpaTo naXtv Toy noXEttov Kai noXtopKEI:
Ttiv Etyyt Seva xai aTpaTonESE6Et Kara TO Etpinov. 6 St airroxpaTav oTparrwev
Ttg Ei)pcintic xetpoTovet Toy lipicsKov. 6 St llpio-xog EaXiltavov incoaTpetTriyov
notfpag 7Tp0TpEXEIN IKaEl.)CrEV* xai myth Toiv (3apf3apow xoyfiaavTeg cruyxpoToDat
noXspov, xai vtx8m. Pom.tatot. 6 St Xayavog To0To arrixo6g, avaX420eiw Tag
25 S0\411E14- Ixeopet npog neastiov. 6 St IaX13taveg 1.8o)v Tet nXii0r1 Kai KaTanX.ayEig
npOg flpio-Kov acriKvetTat. yvobc SE 6 Xayavog Ttv TOW `Pcotiaicov bnoxeopncnv
Etc 'AyxiaIov ?...tpxETat flITOI, Etc Toy aytov 'AkgavSpov Kai Tob Toy r( natupdycp
nupi napaSeScoxev
(Anno 6085 (593), p. 270, 21-29 De Boor) Toincp TO) Ent 6 airroxpaTcop Mau-
30 pixtog Toy Ilpioicov abv nao-atc Talc `RogatKatc Suvapscrtv E1ri Toy -IcsTpov noTapov
E./TEM/EV, looTE Ta ExXautvebv nvn Stun Epifioat Ka Aixru. Toinou St Ik06vTog tni
Toy AopOaTokov, 6 Xayavog pa0ciw npEa136tg genEgyie npOg aIT6v, xai xatuTtaTo
`Pcoi.taioug Evaptv nth Roktint? 3186vTag 6 Se Ilpio-xog anEXoyEtTo, Ott «oimpec
'Ai3apoug Toy noXEilov notficrat napaytyova, aAlei npog Ta Exkautvthv E0vri bno
35 TOD abroxpeiTopog InEaTeaTIW axixothg St 6 Ilpio-Kog, Ott 'ApSayaaTog Tet
n2,01 Tthv IxXautvthv npor; TO npatSEOEtv StEcmopnicrev, StanEpao-ag Toy lo-Tpov
(p. 271, 1-27 De Boor) pEao6alig vuicTog aSoxfiTcog Tc 'ApSayetoup ouvEgu4Ev-
6 St 'ApSayao-Tog Tot xtvS6vou aici0opzvog 'knot) TE yutivob Int0eig ti6Xic Sta-
o-e4ETat. of St Tcogatot avEXOvTEg nA.ljan Eiaautv6v Kai TI)V nepi Toy 'ApSa-
40 yacrrov StaTEpewTEg xeopav aixpaXcocriag TE xpaTijoavTeg nokktc Etc TO BllVEVTLOV
EltEll7COV 8111 TaTipEpog. 6 St TaTig Ep Exautwg Tfiv nopeiav notof.tEvog Kai dig
titariv xai Tputptv IntStSobc filitXct. xai Til Tpirrj fultpa Taajari ExXautvthv Ent -
Ti9rivTat aITO Kai Solia aucrxE3Eig, (*yaw Etc To KavTiov niccv of St criw
aITO `Pcogatot tyKpaTthg Toic ExXanivotg i.taxncrattEvot xpaToiScrt TOW Dapflapcov
45 napa864cog xai Etc TO BuCeivuov Trjv atxttaXmatav 'r4 Pacrtkat anocbtouutv- &
St ainoKpaTov EiAppavasig EiaapiaTipioug Ziwoug tieTa mimic Ttg n6A.Ecog 3
0E45 npoo-tycpsv. 6 St Ilpio-Kog 0appficrag Etc Ta tacimpa gpri T@v Ex? autvesv
www.dacoromanica.ro
Castus (p. 258, 1-22 De Boor) a trecut fluviul, s-a apropiat de avangarzile
avarilor si le-a infrint in lupta, dar la indemnurile unui demon rausfatuitor
nu s-a intors la comandantul sau, iar a doua zi hanul a ocupat trecerile si i-a
faiat intoarcerea. Ostenii lui s-a inprastiat si fiecare a fugit unde a putut prin
paduri. Unii au fost prinsi de catre barbari si au afatat unde se ascunsese 5
Castus. L-au prins de viu si s-au veselit cm cintece si jocuri. Hanul a mers
spre miaz5.zi impotriva Traciei si a ajuns pins la zidurile cele lungi. Comen-
tiolus s-a ascuns mai intii in padurile din Haemus, apoi a iesit la iveala im-
preuna cu Martinus. Si luindul pe han pe nepregatite, deoarece multimea bar-
barilor se imprastiase prin Tracia, a inaintat impotriva lui la primul schimb 10
al garzilor de noapte. Si avea in rniinile sale prilej de mare izbinda, daca n-ar
fi fost abatut de la aceasta incercare din pricina unei intimplari 9. Un animal
de povara aruncase sarcina de pe el si cineva a strigat pe stapinul animalului
sa indrepte sarcina, zicindu-i in limba materna' : Torna, torna, frater (Intoar-
ce-te, intoarce-te, frate"). Stapinul catirului n-a auzit glasul, dar 1-au auzit 15
ostenii si, crezind c5. sint infrinti de dusmani, o luara la fuga, strigind in
gura mare: Torna, torna (Intoarce-te, intoarce-te"). Cuprins de spaima
grozava, hanul incepu sa fuga si el din rasputeri. Si era un lucru vrednic
de vazut cum avarii si romanii fugeau unii de altii, fara sa fie urmariti de
nimeni. Hanul si-a luat °stile si s-a asezat in orasul Apiaria. 20
(Anul 6084 (592), p. 269, 11-23 De Boor). In acest an hanul cerea sä pri-
measca adaosuri la sumele stabilite, dar imparatul n-a primit conditiile barbaru-
lui. De aceea hanul a iscat din noua razboi, a impresurat orasul Singidunum si
a tab5.rit linga Sirmium. Imparatul a numit conducator de osti in Europa
pe Priscus, iar Priscus 1-a f5.cut ajutor de comandant pe Salvianus si a dat 25
porunca de inaintare. Mergind ei impotriva barbarilor s-au lovit in lupta si
au iesit biruitori romanii. Cind a auzit de acest lucru, hanul si-a luat ostile
§i a pornit la razboi. Vazind multimile si fiind lovit, Salvianus a sosit linga
Priscus. Hanul a aflat de retragerea romanilor si s-a indreptat spre Anchialos si
(lacasul) Sfintul Alexandru, dindu-1 prada focului nimicitor din toate partile... 30
(Anul 6085 (593), p. 270, 21-29 De Boor). In acest an imparatul Mauri-
tius it trimise pe Priscus impreuna cu toate Wile romane la Istru spre a im-
piedica neamurile sclavinilor sä treaca fluviul. Ajungind Priscus in Durostor
si aflind hanul trimise la el soli si cerea romanilor sä puns capat razboiului.
Priscus raspunse ca n-a venit sa faca razboi cu avarii, ci a fost trimis de 35
imparat impotriva neamurilor sclavinilor". Aflind Priscus c5. Ardagast r5.s-
Erase multimile sclavinilor pentru a prada, pe neasteptate trecu Istrul (p. 271,
1-27 De Boor) la miezul noptii si se incalerar5. cu Ardagast. Simtind
primejdia, Ardagast incaleca pe un cal fara sea si abia putu scapa. Romanii
luara multi sclavini si strabatind tara din preajma lui Ardagast pusera mina 40
pe un mare numar de prizion.eri si-i trimiser5. la Bizant sub conducerea lui
Tatimer. Acesta f5.cu trecerea gra stringere de inim5., apoi se dadu la betie
si desfriu si n-avea nicio grij5.. A treia zi multimile sclavinilor sa rasculara
impotriva lui. Cuprins de teams, el scapa cu fuga si ajunse in Bizant. Romanii
aflati impreuna cu dinsul se luptara cu sclavinii din rasputeri si impotriva 45
. Pentru acest important episod cf. supra Teof. Sim., II, 15.
www.dacoromanica.ro
909 SUNIVE-HOHH.L XOSSZINIOD
-13d0X3 51pu1m ?g dttAp 541 51313x91tde ATI ATApiloidx AwXdpu9 laxorlovin

59chl 500173110/d. 11331 411 A0901313 5101 510173110M, .A313931/9 17331 A001 modpddpg
.Aaohipdx? 39116? ?g 11331 À01311309CION A91 DALIci AQ1 ÀO3d12Eld74J 9up plAoxpidl
Amisrato .Arskpig Ploogodu 32 901 502101111,1 5704J7312 A91 A91191031 9 50319011
S
51.111909311 59131C1A 133113103 01 A013490130.0M A0A311dDed/319 41 .4311 A0141131?
dVA, AL,1340? 901 noigi °Nylon .Aspidcp? lax A0l901 50A3TICAMMI9 131AD5 A0A9(1)
01L A9 A? 5101 5iodp4Jdpd olneopkdis 51j1C1(ou 32 5131130103143 531A13134113d31 podi
lax CLg311 Niolon? Alorimpgsgx? 531A3e91odepAn9 39 io iodngdvd 5101 A199311.1.311A3A
01 13
!L11 9 j
.1731A1311310 Tux A4 Ap IL 519og11Ap vd?urntaynX 543.. d.ougodu 51.t973 5PlenlaxigAp
Acon? piad 5,4 51Lx13u 5m31ipAag AQ1 Acoparlom, 5p1aiu? 11Xpri pirandx
soarptsig Spi 5prld9 AQ1 .modpdond 9 n
503191dll 5901 AI,11 A13&10dth 31913 -11/31L
5(10A311(13113 A3911191(031133Al2
ouuy) 9809 `(fog) *d `ZLZ t gii
as (wog (i-moi 01 9011313 003101dll Al1(123/
A91 A0d191". 501A94J7310)17331 11331 121 AgimaDvii u.A.G2 503A73D932n0du lux Almou
91
A13190310311X1/3 (b1 131(1914 `5o1A014uivi0Ap 9 Niaxiond A91 431111131 13 5DX131901112
5odu A03191d11 11313Q31(33113c/DIL 1,'91Q13 A01 13ADT113X iprkidinig 5901 5noindom,
-A9d11ox to 32 101/9110M. 01901 53193141011311 À0A.3101A7? 3q 3190 11313X39A3 01901
ITT/Wait 1219 31 131 Lekrot non A0X13dd73g WI 91 A7311131(02/ inAisug Ala Andc,oX
lux pi. 1.119/1 .pi1td94 9 n
5ox91du 51041( 510A13ellt A39131/3 59019D 13N3 -13X
1991211 11331 ALA 901 50331(113134J A113(13X3)1 '173.0c9dU1(1I
OZ
ouuV) L809 `(S6g) ÈLZ 6ZI n

as .(roog p, 593X1Dng A91 Ao3LoidLi 541
5p11,.l1lPd19 iscamoup Aothm 'n
A91 90111133 À9dr(3212 Aoklirodio 51ti anaripm-ig
inipou Acolprkoci, 9 A311 A90 5131.5o)(91dil 5131173Act9 50A311vo Aldu 4 A91 A0d1311
inapfid) iidsupig A91 .Aoriniou 9 39 50A73laix A(11 A1134191311 901 90312131103d, 9073X
9Z 5Toxlotp AD *31197363 11331 59c/31 A91 A03191dij À31(13193up Appri 41,1 An11173
A1011.113/3 1133t Al3c11.011 A14131( 51L1 5Pgrodu lux mg° A91 A0101011 .ineirpktAplg
tam dp1A. A3A1131131(DX? A01111313111,1XO19352011313 isurip..Amporiom, Aomoi 9 543191du
ld31/ AW1Q01 59c131 A01 nom2A,Dx mgDou nock02930 A01 A9d1731 3.310A1X4 11331
1393M19 .A0A31190X331. 5o1go 5Txpdco3 A91 AOAVA.13X 134311 'A9OA0dd) 731 11331 spa.
of 513Dicbtoup noo31cpx1A0D1r(2 nonmp A0J1 Acme? A01973
non3119mou 13,032/4) dvk
113A13 (Amd(tx unrAtatig dywxriu A91 A9311d134Jd4 3A97)(11/317331 *A0(1)(11 3x°1363
Ào.ocion» 3ApL13x 5901y3ko1L? .5o1p1IltA,Itig `51di9T933 9 Amt
.(112A. Aorpzaly
`5931(1-074 511A1361d31/ 31 lax Arm À03111139Q3 01 113190101. 59d3L11D1C 11031 52131 -12AO9
A19311 5oilapriovntp 131913%u lux h311 7J1 oviogroop ALA62 A3e(131A3 513 -131(12
9S A1313A0 Àmosurdsu Aollty1(93toDadX 1371114 x? Amu( MO1T111 573131203X97311331
miltepxac? 4)1901 lax is-apgoll(1 01 cbita A021 MO1A361.1.111,1, A(031(11314 513d/39931
91331(3 01 Drilag o01901 ?s,aon?rioniA, A? dmil,isnu? `Ctido? 513 A(01 A01.413931
ACOTyund 5VAX(19 01 1311119 A363d1931/3 513 C091311101 pax A91, A9Xod1 DdT? -9rox
.AoA3rl a1 32 13d19(9031 `11A0310A31/3 1019>) 11 A3e911/9 513)1d11191113 131 <<:1317311119
Op A01901 .Aisura A91» A9Xodi (p)priane. PlAgovolop 11331sloyyp 5conp À0A3TIQOA131
11331 3101L A311 121 121(.1419 `131ACIOA131031 51eqp 39 731 9A1311131 nkiorttoAp Aoi n
Ald19Q1333 59213M19 411 Al11(04J73d1311 131A13/I13319111? 11313413e0110A 01 iiptial 5?o1

51aloong Amix? 91 'oprflag 9 39 .5oAVk13X bigni 50,-)0ollotp Fix sninyokoug 3Ducb2
917
n41 ALIA4d13 '913/4 LL1 ?g 1393d1130dU `003191d11 23 11 AR I:13e A0)1 MOdclCb/31( 991
AoApkpx .voolt2121 9 ?g 5om91du A111 AniocoxiariXip swopup .d) 'ttz
ml 6/A,Dx dpg 3,41 .5(03994J131s. 131 n
aQ (zoog
13cifld)O1( plAINL 90p4]131( 5mA9gAixp A91
tI
www.dacoromanica.ro
TEOPHANES CONFESSOR 607
a§teptarilor, ii invinsera pe barbari, apoi fi adusera pe prizonieri in Bizant

in fata imparatului. Acesta s-a bucurat §i a inaltat lui Dumnezeu imnuri de
multumire impreuna cu toata cetatea. Priscus prinse inima §i inainta in
partile mai dinlauntru ale sclavinilor. Un barbat gepid, stapinit de credinta
cresting, fugi la romani §i le arata romanilor drumul. ,Si ii infrinsera pe barbari. 5
El spuse ca Musocius, regele barbarilor, se afla la treizeci de mile. indemnat
de tradarea gepidului, Priscus trecu fluviul la miezul noptii Si it descoperi
pe Musokius doborit de betie: caci sarbatorise ziva mortii fratelui sau. Il
prinse viu §i pricinui mult macel intre barbari. Dupa ce pusera mina pe multi
prizonieri, romanii se dadura la mincare §i bautura, dar barbarii se adunara 10
i li infruntara pe invingatori. Si raspunsul ar fi fost mai aprig decit barbatia
for de mai inainte, daca n-ar fi intervenit Gentzon cu un pile de calareti ro-
mani §i n-ar fi impiedicat printr-o lupta inver§unata urmarile barbarilor.
Priscus i-a tras in teapa pe cei incredintati cu paza sa.
(Anul 6086 (594), p. 272, 11-18 De Boor). In acest an Priscus a trecut 15
din nou Jstrul, a pradat neamurile sclavipilor §i a trimis imparatului o multime
de prizonieri. Imparatul a trimis pe Tatimer la Priscus §i a poruncit ca romanii
sa petreaca iarna acolo. Aflind de acest lucru, romanii se impotriveau, de-
oarece nu era cu putinta sa se faca a§a ceva din pricina multimii barbarilor,
du§maniei locuitorilor §i frigului de nesuportat. Priscus i-a indemnat cu 20
cuvinte magulitoare §i i-a induplecat sa iemeze acolo 0 sa indeplineasca po-
runca imparatului.
(Anul 6087 (595), p. 273, 1-29 De Boor). Imparatul i-a luat lui Priscus
conducerea militara §i 1-a numit conducator de o§ti pe fratele sau Petrus.
Priscus a pornit cu Wirea inainte de a sosi Petrus §i a trecut fluviul. Auzind 25
de trecerea Wirii romane, hanul se mill in chip deosebit §i trimise la Priscus
cerind sä afle pricina, sä is o parte din prada §i abia a§a sä treaca fluviul,
caci era mihnit in chip deosebit de succesele romanilor. Pentru aceste treburi
Priscus it trimise ca sol la han pe medicul Teodor, un barbat inteligent §i
cumpanit. Vazind acesta ca hanul se semete§te §i cla raspunsuri laudaroase 30
(caci spunea ca e stapinul tuturor neamurilor) a molcomit trufia barbara cu
o povestire batrineasca, zicind: Asculta, hane, o vorba de folos. Sesostris,
faraonul egiptenilor, era vestit §i preafericit, stralucitor prin bogatii §i de ne-
infrint prin Wile sale: el supusese multe neamuri magi §i de aceea cazuse in
pacatul ingimfarii: §i-a pregatit un car poleit cu our §i acoperit cu pietre nes- 35
temate, s-a a§ezat pe dinsul §i a pus in jug sa traga carul patru dintre regii
invin§i. Lucrurile acestea se petreceau intr-o zi de sarbatoare mare. Unul din-
tre rcgi ki intorcea menu ochii indarat §i privca spre roata care se invirtea.
La intrebarea lui Sesostris, dece ki intoarce ochii indarat, acesta raspunse ca
se mill dece roata nu sta pe loc §i se mi§ca fara incetare ; §i cind partea de 40
sus se lass in jos, cind iara§i cea de jos se ridica in sus. Sesostris a intelcs tilcul
povestirii §i a poruncit ca regii sa nu mai fie pu§i in jug sa traga carul". As-
cultind aceste cuvinte hanul surise Si zise cal face pace, dar famine la ale-
gerea lui Priscus daca dore§te sa-1 onoreze pe han cu prazi de razboi.
Priscus dadu hanului prizonierii (p. 274, 1-4 De Boor) spre a obtine tre- 45
cerea, iar toate prazile de razboi le lug cu sine §i trEcu fluviul fall primejdie.
www.dacoromanica.ro
noTaRev Sterrtpacrev. 6 St Xayavog TaDTa Kaltsvog float.] tteyakcog Kai 6 IlpiaKoc

Sig But O.VTLOV AKEV. 6 St IliTpOg Trly otpargyiav Rapaccflev.
(Anno 6088 (596), p. 274, 17-21 De Boor) 'EA9duv SE errs MapKtavoOrcoXtv (6
IltTpog) aitocrTaket xtkioug npoTpexetv. oUTot IteptTuxOvTeg EKkautvoic pnl-
5 pepogevotg `Pcopandiv keriXacsiav TcoMt.fiv To6Toug TptnovTat. of St (3apPapot
TrjV ainta%cocriav arcomppgaTsc...Kai aixi.takcoo-iag noXXfig Kparfiaavreg
/xi Ta `PcopaiKa inceaTpevay.
(Anno 6089 (597), p. 274, 26-32 De Boor) To6Tcp TUS ZTEl. litTpou TOIL atpaTll-
yo0 Kuvriyo0vTo;, xai i)Og aypiou aincp cruvavTficravToc, Toy ico3a Tatou tv St vpcpS
10 gt Skil/Ey, Kai a(popfiTotc b6 vats xpOvo,) noXXO tvocnXe6eTo. 6 St airroKpanop
ypap.i.taatv alaxiaTotg Kai ovetStap.otg atpopfiTotg aimiv 7teptEl3aXav a-Ko6cov
EKA.autva gavn KaTa to BuCavTiou Ktveto-Skat. 6 St IleTpog Otacsagevo; etc NoPag
napeyevsTo. of SE TAg 7Tax(Og elrfallµot Crtpatt8tat dila Tw entaKoncp Tw oTpa-
Tr1y45 bicfivicov- of3; iSeov 0 (p. 275, 1-32) oTpaTtly6c Kai 9auµaaas Tfiv Te t4O-
15 iato-tv Kai avSpeiav a6T6v Keke6et KaTaktirovTag TO &TM Tij `PcogarKt 76.1361:
cruvavagiyvuo9at- of St crTpanthTat Lni (ppoupkt To4g noXecoc o-uvreTaypevot o6K
enei3ovTo Tato notfloat. 4uRoaeig Se 6 oTparnyec angaTelle rtAcova p.sTa.
1ck0oug o-TpartatToiv. of St p.aaovTeg Etpuyov etc Tfiv eKKkricriav Kai Tag 9upag
Told vaot KXeiaavTeg elCaZTIVTO EVSOV. 0 St Fevccov Ttj aiSor Toll vao15 tlirpaKTog
20 Stegetvev. Iletpog St Opyta9eig airoxstpoTover Tot/ Fava)va Tt aTparriyiag
Kai tKIrgl.litEt o-KpiNova fiTtlicontvcog Tay tRiaKOROV itpog a6TOv ayayetv. of St
Tic nOXecog navotKei auvaxatvTeg aTincug Toy o-Kpificova Tfig 7c6Xea); aneXa6-
vouatv. Kai Tag 7t6kag Trig na.con tasiaavTeg Toy Rev MaupiKtov flaatIla eixpfl-
pouv, TOv St oTpargyov 60pecn ireptaPa?Aov. Kat anon aTip.og 0 IlgTpog tiCtiaCV
25 elVEXe0p110-EV. irponeturet St x,t2doug elrt KaTacrxonr3. of St TreptTurcavoucst BouX-
yapotg xtXiotg Tay aptagov- of Se Bo6Xyapot aappoOvtec Tt sfpfivia TOO Xayavou
apepipvcoc tildtS4ov. of Se To4tatot npog Tok Boukydpoug Tag Oppag enotoi5vTo.
of St Bo6Xyapot anocrTaXouo-tv dvSpag brat napatvoiSvTeg µrl icapaX0aat Tfiv
zipfivriv- Toimov 115.1C0i)CYCLVTEg Oi 7tpoTptxovTec wriv6oucri TO crTpaT1 y0 Tara.
3° 6 St cmpaTnyec Err «o6Se et 0 a6ToKpaTcop napa.h, TO6TOW (peicopau). auglo-
Xfig St 7coXttiou yevottevng, TpercovTat `Pcopttiot. of St (3ap(3apot o6K gSioAav
airo6g, TVCE J.1.11 V1,48VTEg KINS6VCI3 nepticto-coatv. 6 St aTpargyag Tay Taiapxov
T6v npoTpexovTcov xakeirthc ti.tctaTlycoo-ev. TObTO 1.taacbv 6 Xayavog icpeoPetc
7rpog Toy IleTpov 4gRE1.1.11/E TfiV gvap4tv afTteottevog, Kai cbg Tcogatot tivey StKaiag
25 afTiag njv eiplivnv Staucray. 6 6e rleTpog anaTriXolg Xoyotg xpicrattevog pij
eiStvat Trty Kiviatv SttaxupiceTo, Stitkaaiova St StSovat 'Co. aKiika dRUNTCL Kai
Of5a0g ev poipatc S6o of papPapot Toft anokcoA.OTa crK67t.a avaXaPOvTet; aTtyouo-t
Tljv sipfiviv. 6 St IMTpoc KaTa llepayacyTou Toth getpxou Toy zo.autvthv voper,
of Se Pap(iapot 71Epi TeIV 6x9ctv toi3 noTap,a To6Totg 6/ravTflaavTeg Stexci)Xuov
40 ToiS nepticsat. of St Tcopatot arca TchV 7top51.ticov Tote6ovTeg To6Toug aneaTpeway.
Kai TpantvTcov ainthv, 7t1.11TTeTat KaTa (p. 276, 1-11) Tilg Xay6vog 6 IlripayaaTog
Kai 9VrlaKEt. itepacravTeg St of Tomlatot aixt.taXcocriag Trokklg eKpaTrlaav Kai
etc Tet 1:Sta t1tavteu4ay. xXavriaLvTaw St TOv (Somali Kai av6Spotg Tonotg 'mot-
neaovTcov txtv3Oveue TO crTpazenreSov. PaSiaavTec Toivuv stet ,r4; vvicroc ap1-
45 Turcavouat Tc likti3aicieg. noTagi. ...lontrig St sic TO avTticapa into6atic TO1 7C0-
Tagil% of Popiktpot Iv Tarn) KpURToliEVOI. T01% apuogavoug TO Now kt64suov.
Iteyakrig TOiVUV Irripciag Toeig `PcottatKoTc yevoittvng aTpaTeOttaatv, npog (puyfiv
www.dacoromanica.ro
Hanul primi aceste conditii si se bucura mult. Priscus veni in Bizant, iar
Petrus lua asupra sa conducerea ostirilor.
(Anul 6088 (596), p. 274, 17-21 De Boor). Indreptindu-se spre Marcia-
nopolis, Petrus trimise inaintea sa o mie de osteni. Acestia se intilnira cu
sclavinii incarcati cu multa prad5. romans si ti pusera pe fuga. Barbarii uci- 5
sera prizonierii... §i punind mina pe multi prizonieri se intoarsera in tinuturile
romane.
(Anul 6089 (597), p. 274, 26-32 De Boor). In acest an conducatorul de
osti Petrus merse la vinatoare, se intiLni cu un mistret si fu izbit cu piciorul
de un copac. Si multa vreme a bolit el de dureri de nesuferit. tar imparatul 10
it infrunta cu scrisori nerusinate si cu insulte insuportabile, deoarece aflase
ca neamurile sclavinilor erau in drum spre Bizant. De nevoie Petrus se in-
drepta spre Novae. Ostenii de paza din cetate impreuna cu episcopul iesira
inaintea comandantului. Cind ii v5zu (p. 275, 1-32), acesta se minutia de
armele si barbatia for si le porunci sa paraseasca orasul si sa intre in armata 15
romans. Dar ostenii rinduiti pentru paza orasului nu ascultara sa fac5." acest
lucru. Infuriat, comandantul trimise pe Gentzon impreuna cu o multime de
osteni. Aceia aflara, fugira in biseric5., inchisera usile si se asezara inauntru,
iar Gentzon se sfii in fata edificiului sacru si se intoarse far5.' nici o isprava.
Pentrus se infurie, u lua lui Gentzon conducerea militara si trimise un se- 20
cretar sä aduca la dinsul pe episcop, fara sa-1 crute. Cei din cetate se adunara
din toate partile si-1 izgonira pe secretar din oral, fara sa-1 is in seamna ; si
dupa ce inchisera portile cet5.tii, incepura sa-lslaveasca pe imp5.ratul Mauricius,
iar pe conducatorul de osti sa-1 acopere cu insulte ; si asa s-a retras de acolo
Petrus fara nici o cinste. El trimise inainte o mie de osteni pentru cercetare. 25
Acestia se intilnira cu bulgarii, o mie la numar. Bulgarii se increzuser5." in
pacea hanului si mergeau fara grija. Romanii tsi indreptara pasii spre bulgari,
iar bulgarii trimisera sapte oameni cerind sa nu strice pacea. Auzind ace-
stea, cei care alergau inainte tl vestira pe conduct5rul de osti. Dar conduca-
torul de osti zise: Nu-i voi cruta chiar daca ar veni si imparatul". Se in- 30
caierara in lupta si romanii furs pusi pe fug5.. Barbarii nu-i urmarira, ca
s5. nu cads in primejdie dupa izbinda. Conducatorul de osti 11 biciui in chip
rusinos pe capitanul avangarzilor. Atlind de aceasta, hanul trimise soli la
Petrus spre a-1 invinui de agresiune si de faptul ca romanii au rupt pacea fara
nici o justificare. Petrus folosi cuvinte blinde si inselatoare si zise c5. n-a 35
tiut de pornirea luptei, dar c5. restituie toate prazile indoit. ,Si asa luara
barbarii prazile pierdute, in doua gramezi, si facura pace. Petru se indrepta
impotriva lui Piragast, conducatorul sclavinilor, iar barbarii ii intimpinara
pe acestia pe malul iluviului si ii impiedicau sä treaca. Romanii trageau cu
arcurile din corabii si-i intoarsera inapoi. Dupa ce fur5." pusi pe fuga", Piragast 40
fu lovit la un sold si mud. Romanii trecura dincolo, luara o multime de pri-
zonieri si se intoarsera in tabara lor. Dar calauzele ratacira drumul si c5.'zura
cu totii in locuri lipsite de apa, incit oastea era in primejdie. Dupa ce mer-
sera toata noaptea ajunsera la flub Ilivakia 10. Dar barbarii se pitisera in
ascunzisuri pe malul celalalt si trageau in cei care veneau sa is apa. Se ivira 45
pierderi marl in Wile romane si incepura a fugi, in timp ce erau h5.rtuiti de
10 Probabil Ialomita (cf. §i Teof. Sim., VII, 5).
www.dacoromanica.ro
txthpricsav icaTanoMin-Perce; ia) Tthv (3api: 36pm. 6 Se Maupixtog taUTa aicipcocbg

Toy HtTpov Tfig awaTriyia; antreauas Kai toy Hpiaicov naktv awcarryov Ifig
Opefeicng antaTEtkev.
(Anno 6069 (598,) p. 276, 22-34 De Boor) Toing) tw Eta Ilpfaxo; 6 awaTi-
yoggEl.aebv ev Tfi Op 6)03 Tag &wag Etg fipi3p.rias xcet apEv Ott nl.fiaog nokt S1E-
epRepri et airy v. Tokoug Se avaXce(36v napayivETat etc Toy 'Icyrpov noTap.ov etc
Nof3ag. 6 St Xarivog Taw lice&thv nptal3Etg t4tnElwE ttjv attiav nuvaavOgEvog
Tfig 414w. 6 Se Ilpicsicog npoupaaiaceTo St6 xuvriyeata tkrOxatvat. 6 Se Xa-
y6vog, oof) Sixcetov taTtV)>, eprio-fv, «tv daloTpig) Ton) icuvriyetv»- 6 St Ilpicsicog
10 iStov EXE7Ev Elvat Toy Tonov Kai Tfiv 4 avaToXfig anoSpao-tv TET) Xayavq) thvei-
&t 6 Se (36pPapog Tfig ItyytSovog To Taxog icaTtkuatv, Kai tni Tfiv V& 'No-
gaim yfiv txthpEt. TofiTo Lta&bv lipicricog napayivETat etc Tljv vijo-ov Toi3 qaTpou,
Kai napaXtel3thv Spopkwag napayiveTat npeg Toy Xayavov Etc Kmo-TavTioXa,
e?.cov ceiu3,5 o[ttkfio-at. tX3ovrt Se ,c4) Xayavcp npog Tip/ 6K9av To() noTaltob 6
15 flpicricog dna Tfig vriOg (p. 277, 1-13 De Boor) StaeyEro. 6 Se Xayavog gepi
npog autos «Ti aot, IlpiaxE, Kai 'r yfi 'r e v ; icat Taimiv 13oUtt St6 webSoug
XapEry tic Tthv xttpiiiv Rot); xplvEt o &Og avageo-av 4.00 Kai Maupticiou not
PacrtXtcog. kicCulicrEt TO alga ToD crtpaToD -CM Tcoptaicov Kai Tor.) aTpaTofi Tali
tgob ex Taw xstpcliv ainoii»- 6 St lipiaicog Egrry <«ItyytS6va Tfiv noktv anoSog
20 TOrc Tcogaioty) 6 Se gepi, «ai) piav noktv tyxElpEig nap' fittebv Xal3EIV. &vet
ACT' 6A.iyov nEvtipcovTa noXstg TaNicalcag SouXouptvag 'APapotg. 6 Se Ilpfaxo;
616 to TEOTC.10b Tag vabg Tfi ItyytS6vt napaan1a4Evog Tainnv enoparlat xai
tout/ BouXyapoug e afyrfig 4ESico4E xai To Teixog xrgEtv anflpaTo. 6 St Xayavog-
ayytkoug npog &nen/ antaTEtke Kai Tofig AgEuSeovf)p.oug eauTofS kobg StEgapTi)-
25 paw icaTatTtetwEvog TOW ylvogvcov Toy IIpiaxov. xeti.t8vog Se xaTaka136vTog,
t deTEpot Etc to iSta OnExthpriactv.
(Anno 6092 (600), p. 278, 13-34 De Boor) Tof)Tcp TO ETU, ivSticTiiiivog y', wrivi
Mapticp, avaXalkbv Tag Suv6p.Eig 6 rIpiaicog tni tilt/ ItyytSova napayivEtat
6 St Xayavog auva3poicsag Tfiv eauTcal SOvaLttv tiepvco Tfi Mucrice tepfaTaTat Kai
30 Tit/ Toptav n6Xtv tvexEipEt Xal3Etv. St6 TobTo xai IIpfaxoc T1jv Ztyyt8ova xa-
'rct? 'coke? EnX,11CTittaCV trig Se toprfig TeA ndaxa KaTaka(3060Tig, KOLL TETA,
°PUN-LC(10)V- MIA@ TTIK0p,gValV, aKTIKOE1); 6 Xay6vogtO rIpicsKtp Z81k01) &agog
gKITgAllfal 7Epog abToV, 6710)g 5a7EaVtlaTCE 117TOCTTEIX13 afrotg, ivct garde flapourrog
Tflv ectuT6iv eopTilv ticnkrIpciiactacv. TETpaicoalag Toivuv 6µa ag nkipebaag
35 TO6TOlg ten8111/EV' ktoicog -Kai 6 rIpialcog Ei8i Ttva 'IvStica avTenci.txtrE 'r4 pap-
136pcp, nenEpi TE Kai epialov 'IvSticov Kai KOOTOV Kai icacraiav Kai ETEpa Taw
glitcTITOLNIEVEOV, Ka9Ec01.11V01) TOti Xayavou tic To appov. KCEi mina SEVegevog
ficr,Wri en' afiTOtc Kai pexpt Tot-) n)viipcoafivat Tfiv topTfiv ePC0p,at01 TE Kai 01 Dap-
Papot 6X.X.fiXotg auvritaicovw, Kai of fit/ (i)613og tv ticaTepatg SuvagEcrtv Tfig
4() SE govolg. nXiipcoatiarig StaxcopicovTat bre Tto' v 'Pcol.taicov of (36p(3apot. 6 Se
Mcwpixtog gni OIMLOCCEt 871aEV TOD lipiCK00 KOI.LEVTioX0V 417TtaTE1XE lista
nEctxfig Suvapzeog. TobTo 1.1a3ebv 6 Xayetvog Ent T7iv Muaiav xaT6 KopEysto%ou
crwaTEOETat anO 6' aruttfaw Toi5 KoitEvtioXot). 6 St KottEvTiokog ev ofenoppfiTcp
eiyytkov npog Toy Xaycivov 4enEinim. epaat SE Meg TOV Maupfictov f)noataaat
45 to Kop.EvTtoko,), Onto; To Tavaiicav aTpaTEuwa napaSebar3 nokegotg Sta Tag
diTa4fag ainay. vurrog SE p.Ecrof)crig (p. 279, 1-30 De Boor) t icekEucrE rev arpa-
Toy 6nXio-acr0at, µlj Trapayup.v6o-ac Totc Ox? otg ,t ?J nOkEllov cruaTflaacsaat.
www.dacoromanica.ro
barbari. Cind a aflat de aceste lucruri, Mauricius i-a luat lui Petrus conducerea
§i 1-a trimis din nou pe Priscus comandant in Tracia.
(Anul 6090 (598), p. 276, 22-34 De Boor). in anul acesta ccnducatorul
de Wi Priscus se duse in Tracia, numara °stile §i afla ca pierise o mare mul-
time de Weni. Lug ostile §i se duse la fluviul Istru, in Novae. Aflind de acest 5
lucru, hanul trimise soli §i intreba care a pricina sosirii sale. Priscus dadu ca
motiv ca a venit la vinatoare, iar hanul raspunse: Nu-i lucru cu dreptate sa
vinEzi pe locul altuia". Priscus zise ca locul este al sau §i it invinui pe han
ca e un fugar din rasarit. Barbarul distruse zidurile cetatii Singidunum §i
patrunse pe pamintul romanilor. Aflind de aceasta. Priscus se duse intr-o 10
insula a Istrului, lug corabii iuti,si ajunse la han in Censtantiola, dorind sa se
intilneasca cu dinsul. Hanul veni pe tarmul fluviului, iar Priscus vorbea cu
el din corabie (p. 277, 1-13 De Boor). Hanul ii spuse: Ce ai, Priscus, cu
pamintul meu? ,Si pe acesta vrei sa-1 iei cu inel'aciune din miinile mele? Va
judeca Dumnezeu intre mine §i imparatul Mauricius. V5. cere din miinile sale 15
singele armatei romanilor §i a Wirii mele". Priscus r5.spunse: < Da inapoi
romanilor orapl Singidunum", iar el zise > : Tu incerci sä iei de la not
un singur ora. Vei vedea ca peste putin timp cincizeci de orw romane vor
fi subjugate de avari". Priscus 15.ss corabiile pe riu, linga Singidunum, pustii
orapl, alunga din el bulgarii §i incepu a construi ziduri. Hanul trimise la 20
dinsul soli, luind ca martori pe zeii sai mincinno0, §i ii invinui pe Priscus de
cele intimplate. Dar ii apuca iarna si fiecare din ei se retrase in tabara proprie.
(Anul 6092 (600), p. 278, 13-34 De Boor). In acest an, indictiunea a
treia, in luna martie, Priscus isi 1u5. °stile §i se indrEpt5.' spre Singidunum.
Hanul isi aduna oastea sa, patrunse pe neWeptate in Moesia §i incerca. sa 25
cuprind5. orapl Tomis. 11 De aceea Priscus parasi orapl Singidunum §i se apro-
ie de Tomis. Furs luati prin surprindere de sarbatoarea PWilor §i romanii
suferEau de foame. Aflind de lucrul acesta, hanul ii ceru lui Priscus sa trimit5.
la dinsul carute, spre a le da hran5., ca sa petreaca cu bucurie sarbatoarea.
Pupa ce umplu cu bu;cate patrusute de care le trimise romanilor. De asemenea 30
§i Priscus trimise in dar barbarului marfuri din India, ca piper, frunza de
dafin, arome, scorti§oare §i allele buna.' tali, in vreme ce hanul se afla in Sirmium.
ApEsta le primi §i se buicura de ele. 8i pins la trEcerea sarbatorilor PWilor
romanii Si barbarii petr6cura §i se veselir5. impreuna §i nu le era teams de
ostile celorlalti. Iar dupe trE cErE a sarbatorii barbarii se despartira de roman. 35
Mauricius ii trimise lui Priscus ca intarire pe Comentiolus impreuna cu o
oaste pedestra. Aflind de acest lucru, hanul porni cu oastea impotriva lui
Comentiolus, in Moesia, la treizeci de mile de Comentiolus. Nqtiind cum s5.
iasa din incurcatura, Comentiolus trimise un sol la han. Unii zic (35.' Mauricius
1-ar fi indunnat pe Comentiolus sa predea dusmanlor oastea romans din 40
pricina lipsei de disciplin5. a Wenilor. Pe la miezul noptii (p. 279, 1-30
De Boor), comandantul d5.du ordin ca oastea sä se inarrneze, dar nu descoperi
11 Probabil un alt oral din Jugoslavia, iar nu Constanta (cf. supra Teof. Sim., VII, 13).
www.dacoromanica.ro
ctinot St brcstITiyOTsg, 6TI yupvacsfag EvsKav aanpotpopeiv &nag IKIXeuaev,

oi)x cbg ESet (1)Taio-avTo. fip.epag St yevogIvng, Kai Tcbv 13apl3apow KaTaXa(3OvTaw,
1-3i5Xog noXi)g toy aTpaTov Kat/A.46v- 6 St KogsvTioXog Tag Tatetg ITdpaTTe
Kai aiTtog abTotg aKaTaaTaaiag IyeveTo. am) 1.1N out/ of `PcottaTot np6g 9tyfiv
5 ITpInovTo, of St 13dpfkpot ao-TpaTflyrrov Toy Xa Ov c6p1KOTEg avnkcOg ToOToug
ty)Oveuov. 6 St KottevTiokog aaxfutw cuyt ent Ta Aptqnepa yivaat- of St TAg
TrOXecog iSPIDECrE Kai Xi &mg 13dXXovseg aircov TOG daTecog anontilnouatv. of St
papPapot Int Ta Ap4iTcepa IXOvTeg Teo/ TE no?av InOpanaav Kat Toy vaov To6
dyfou 'AXE4avSpou IvInpriaav, Toy TE Teupov airroi3 Tjpyupcottavov EiTOVTEc
10 dtVOCTiCag aKIA.8601361.V Ka4t./31DiGONTEg Kat TO 061.1a. TO{5 papTupog. Kat noXXilv
alvaXcoaiav Iv t Opdxg notno-dgevot ci)KoOvTo Xal.tnpthg `Pcogalcov Kate-
natpOltsvot. tot) SE KoilevTt6Xou N 13t4avTicp KaTaXaflovT/g, ithytaTog Toftpaxog
Kai KX.155COV try /react IVtaKTINJE 8aTE 9o(3r13tvTeg floi)Xsaaat TTjv Ei)pomcriv
xaTaXtnetv Kat icp6; T1jV 'Aaiav ev XaXxiSOvt geTorKtaafivat. 6 St Pacraei)g
15 "rd TE tK6K0601.ta aVaXafiCiW Kat oicktoctK6v crtake4agsvog 6120tov Ta MaKpa.
StuppoOplas TEiXTI. Of St Sql.tot t1jv Tro%tv Aq)OkaTTov- Kat 11 aOpariTog napfivet
Toy 13aaata np/o-Psiav npog T6v Xayavov exicIpmcct. 6 St 9E6g Tior IKSirnatv
ToG papTupog 'AX84avSpou notoOnsvog XotinK6v vOaov Totg (3apf)apotg ETrEinvEv-
Kat N Ind fIttIpct Irma °loin 'rob Xaydvou Sta. nupETob Kat pouP6vog anIKTEIVE
20 ai)v noXXotg ItXXotg 6xXotg mate aVTI Xapiltg tic-EA/1.1am Kat natdvcov Kat azild-
Tow apfivoug Kat Sci Kpua Kat nev3ll anapnyopTiTa ExElV Tdy flapf3apov. Tj St
aOrariTog napeKdXst Toy Kaiaapa TcpecTI3cOo-at <npog> Tay Xayavov. < 6 St
13aaaci)g Toy 'ApimiTawa anti:stalls AcTIt S6pcov no),X0v Ivo; Tev Xayavov)
Lig 'Ca AptVrcEpa, oasts Xoyotg Antal; Toy r3dpf3apov IKAAKeuov. 6 St Pdp(3apog
25 oi.)K 1)13o6XeTo Ta S6pa Sgaa0at, apfivo? (p. 280, 1-20 De Boor) aaxaTo..) TOv
naiScov KaTexo4tevog. Eyao-KE St npag Toy npao-f3tv- «Kplvet 6 3Eog avaittaov
Igo° Kai Mauptxiou To13 ainoKpetTopog cane); yap Ttjv eipfiviv SteXuacv- ty6
Se Toi)g atxttaXcbToug anoSiScovairc0 Ka Tec lifuxitv voincspa Ev Kop4ovevog nap'
aka». 6 St Maupixtog OUK Avtaxeco So5vat Kat Treaty 6 Xayavog frclicsaTo
30 etva futtaoug Xacletv tatTa rat/ Kat OW oftcog 6 Oaatkei)g Sobvat KaTE SgaTO,
ofcXX' oi) St Turo-apow KepaTicov XaPetv. Kai 4uLtco8eig 6 Xayavog navTag ant-
KTE1VE Kai t7ti. Ta siSta aV4EUtEV, 7CEVTijKOVTa xatetSag txpuathv> taig anovScag
Totg ePtogafotg IntMg. Kai Toy lo-Tpov noTagOv µ1j Sta(3aivEtv thi.toXOyrio-av-
K TO6T011 no Xi) litaoc IKtvfian Kara Mauptxtou too PaatXIcog, -Kat fipavTo
35 XotSopiatg Tob Toy 1361Xstv- optoicog Kat 6 Xaog 6 Iv Tij Opd103 npag XotSopiav
Tot) (3acrtXte.); IxtvT)81--6 St o-TpaT6g IvtoXvicapioug antrceRTE npag Tev 13aaata
tact& KottevTtOkou cbg npoSoo-iav N r 7CoMpx.p. notfiaavTog, Ev org Av Kai OcoKag,
oaTtg t4 flaatXd. Stakeyktevog 13puepcbg Tang arracycv ev TO aEXEVTIAY, 815TE
TtVa Taiv naTpticicov TobTov RaTcciio-at Kat Toy natycova aircob Tam. 6 St 13acnXei)g
40 o 1CCUTE5gaTO Trjy KaTet 1(0116MA:5%0D <TOD XaoO> Eyariatv, al2ac TooTo Kai
fi intPouX11 To5 flaatXEcog apri)v eVtgavev.
(Anno 6093 (601) p. 281, 21-32 De Boor) '0 St (3aatX66; µri npoaxciw Tag
tyKX1-1aEtg T(bV %/TI;) Opdrr) aTpaTEugaTcov Kara KoilevTtoXot), 6 aircog KoilevTioXog
avaXa136v To 0571X1T1K6V Epxuat Ant Toy laTpov -Kat IvoiSTat tUS lipiaxcp Iv Ety-
45 ytSovt Kai XOETat r1 npag Toi)g 'Alidpoug sipfivn Ta6Trig 44ciarig, EpxovTat
Etc To Bti.tivaKtov, fITtg taTt vAo-og ileyeari Tot, laTpou. Tat5Ta St aKoOaag 6
Xayavog, auvaapoio-ag Tag tauTob Suvaltstg eni Ta. Pcogalica. xcopEt- Toig St
www.dacoromanica.ro
multimilor c5. are in Bind sa porneasc5. razboi. Ei crezura ca primesc porunca

sä puny mina pe arme pentru exercitii, nu pentru lupta. Cind se facu ziva
§i fura infruntati de dupnani, oastea fu cuprinsa de teama multa, iar Comen-
tiolus incurca Si mai mult rindurile §i ajunse pentru ei pricing de nerinduiala.
In felul acesta romanii furl pu§i pe fuga, iar barbarii gasira multimea lipsita 5
de conducere military gi o macelarira farce crutare. In fuga lui ru§inoasa
Comentiolus ajunse in Drizipera, dar cei din ora. s it primira cu insulte Si cu
pietre Si it alungara din cetate. Barbarii se indreptara spre Drizipera, cuprin-
sera cetatea, incendiary biserica sfintului Alexandru Si descoperind mormin-
tul lui impodobit cu aur, 11 pradara ara teama de Dumnezeu Si necinstira 10
trupul martirului. Dupes ce luara." o multime de prizonieri din Tracia, se des-
fatau cu semetie §i-i infruntau pe romani. La sosirea lui Comentiolus in Bizant
se ivira in oral tulburari mari §i nemultumiri, deoarece se temeau ca vrea sa
paraseasca Europa §i sa se mute in Asia la Chalcedon. Imparatul lug unitatile
excubitilor, infiripa o oaste §i incepu a supraveghea zidurile cele lungi. Garzile 15
populare stateau de paza in oral. Senatul it indemna pe imparat sa trimita
o solie la han. Dumnezeu facu dreptate martirului Alexandru Si trimise in
rindurile barbarilor o boala nimicitoare. Si Intr-o singura zi ea prapadi §apte
feciori ai hanului, de febra Si bube, impreuna cu multi altii din popor, ass in-
cit in loc de bucuria izbinzii, de ovatii Si de cintece de slava barbarul avea 20
plinsete, lacrimi Si jaliri farce pic de mingiiere. Senatul 11 indemna pe imparat
;a trimita soli la han. (Imparatul trimise la han pe Harmatzon cu daruri
multe) la Drizipera, iar acesta it magulea pe barbar cu vorbe linguOtoare.
Barbarul nu vru sa primeasca darurile deoarece era sfi§iat de durere (p. 280,
1-20 De Boor) nespusa pentru pierderea copiilor, dar raspunse solului: 25
Va judeca Dumnezeu intre mine §i imparatul Mauricius, pentru ca imparatul
a rupt pacea. Eu ii dau prizonierii, dace: primesc de la dinsul cite o moneda
de fiecare suflet". Mauricius nu primi sä dea atita. Si iarasi ceru hanul sal -i
dea jumatate de moneda de fiecare suflet, dar imparatul nu primi nici a§a,
§i nici patru zecimi. Hanul se infurie §i ii macelari pe toti Si se intoarse acask 30
cerind cinci zecii de mil (de livre de aur). Peste suma cu care se intelesese cu
romanii. Si se invoira intre din§ii sa nu tread, fluviul Istru. De aici s-a iscat
multa ura impotriva imparatului Mauricius Si incepura a-1 impro§ca cu in-
suite. De asemenea §i gloata din Tracia ponii cu marl impotriva imparatului.
Armata trimise delegati la imparat cu invinuiri impotriva lui Comentiolus 35
ca ar fi tradat in timpul razboiului. !litre ace§ti soli se afla §i Focas, care a
stat de vorba cu imparatul §i 1-a contrazis cu -lark la receptie, incit unul dintre
patricii ii palmui si-I trase de barbs. Imparatul nu primi Invinuirea adusa
lui Comentiolus, ci ii Vasa sa piece farce nici un rezultat. De aceea isi deschise
drum §i o prigoana impotriva imparatului. 40
(Anul 6093 (601), p. 281, 21-32 De Boor). Imparatul nu admise acuzatiile

armatelor din Tracia impotriva lui Comentiolus, iar acesta isi lug Wile, se
duse la Istru si se uni cu Priscus in Singidunum, iar pacea cu avarii Ai des-
facut5.. Dupes ce rupsera pacea, se indreptara spre Viminacium, care este o
insula mare pe Istru. Auzind de acestea, hanul I§i aduna Wile sale Si porni 45
www.dacoromanica.ro
tgaactpatv carrot)" ulolg napaSobg gtgpag Suva Itatg ItapgaTTICTE cppoupciv 'tag
Staflao-ct; tot latpou- of St `Pcogatot axcSiag nottjaavteg tov notattav &evil-
4avto Kai neAxttov acid T6V u16v to0 Xayavou cruvcatijo-avto, Tipialcou o-tpa-
tnyobvtog. 6 yap KogsvtioXog aa9Evf1 crag gig to BtttrIvatctov tilt/ vijo-ov gica9t-
5 t,£TO. ni nok7o3Eg St 6pag tor) noktilou xpattjaavtog, Kai -rob Akio° Stivavtog,
(p. 282, 1-30 De Boor), tptaxouicov TR `Pwattov avatpaimov, xtktaSeg
tgo-o-apsg K 'OW PapPapcov Stciaovto. Ecoacv SE neatv CrUVTeL4aVTEc Tel arpatc1.)-
gam naltv tor) noXepou anlipavto Kai naXtv exto) xtXtaScg t6v papDapow
avcilov. optoico; Kai try TOtTla litttpct napataUtpxvot g K TETW bwriXottpcov of
10 Tovalot npo; TObc PapPapoug excitpriaav, Kai toirroug tpttiravtcg Kai gni Tel
(Bata tfig Xittvng toiy; 'APapoug Zoaficravteg 7CoA,Xoin abtthv antnvt4av- gv
org Kai 01 Tots Xayavou nancg anenviyriaav Kai vixriv of Tati.tatot Two:pay-1
avcSilaavto. 6 St Xayavog auvaapoiaag Suvattet; nokkag xata ToNtaicov iti
xeto- noXtgou St xpornatvtog, tpgnouo-tv of `Pcottatot toi)g 13apl3apoug, xai
15 nao-Cov of `Pcopatot tntarpottpav tairtiv antivtylcavto thy vixriv. 6 St lipiaxog
tgacrapag xtXtetSag cruvtaag toy Tiacrov notattev ncpa'crat gicgkeuo-c Kai 'cam-
criconficrat to TM/ pappapcov xtvlittata of SE f3apPapot I.1.115tV T6N1 yeyovotcov
gyvemcOtcg goprfiv enttaavteg aUVETCOalacOV. TO6TOlg of Talliat0t xpuntclig
gntncaOvteg gratov yovov anepygovtat. tpubcovta yap xtktaSag FrinaiSow
20 Kai gttpcov plpOdpcov angKTEINCEW Kai nkciativ aixttalaaictv XagOvtc; npog
toy Ilpicricov untatpcwav, 6 St Xayavog naXtv Suvattstg auvaapoicrag gni toy
wlo-tpov naps yivetat Kai auglcaovteg noXcttov fitto5vtat of Papflapot xai etc
to (5etapa 'rob notailor) anonviyovtat. auvanealuvtat St toirtotg Kai Thaautvoi
noXXoi. Ceovtug St gxpatticrav 'Af3apoug iLEV tpta-plioug, <EicXautvok St axta-
25 wocsioug xai 1-finatSag tptaxtkioug) 81aKOC71.014 Kat papftipoug Staxtkioug. 6
Si: xayavog etc Maupixtov 'toy 13aatXta npgo-f3ctg angatetkcv avaXaficiv tour
Wypriatvtag nctpcbj.tcvog. 6 St Maupixtog Anco paacitv rile ncptcpavii t6v `Pco-
ptakov vixiv ypayct tif) lipicrxo.) anoSoDvat tip Xayavg) 'rob; 'Al3apJug Kai govov.
o St KottsvtioXog 1.toXtg tijg vOcrou Staycvottcvog ggpxctat etc No6ag (ritcliv
30 6811y0i); TOO gayCLyEl.V CtirroV tfiv 686v TcaiavoG -cob PaatXgcog. itpow St tic
taotriv gntatatLEVOg Ey:acme Suaxcpil tairrnv Ervat Kai aStoScutov (lite gutty (p. 283,
1-6 De Boor) no1,1,t1v xai xcIttaivog Ovtog, byr)Xa opti Kat xtOva; KEKT1).LeVTIT
o St KottcvtioXog ttij ncta&sig wig XOyotg to0 ygporrog arcgpxctat Sta ti-jg 6So5
taottig. woxoug St ycyovOta; gatcriou Kai Itcydaou xpboug, Stoup5cipovtat no7tloi
35 'OW TE0j.lai.COV KCEi t6v vcoto(pOpow (thaw ta. it? daTa. Kat Ileal; gilt sew Ot?ttn-
nointoktv thpitccto. KelKEIGE T6V elkolutiow napaxagao-avtow, 6 KoitzvtioXog
gig Bucavttov Epxctat.
(Anno 6094 (602), p. 284, 6-21 De Boor) '0 St Pao-t2tcbg llgtpov, toy l'Stov
aSEXtpov, crtparripiv naXtv trig Opaxic xstpotovijaag antatetXcv. fixtucoct yap
40 nepi tobg Katapaxtag a9poto-9fivat Tex taw Papflapcov nkfil41-1 toy 'Awfx atpa-
ttiyov Exovta 6 St littpog antateac npeg toy 'Atirfix 7CpECYPElltilV nepi eiptjvng-
6 St 'Atvilx tobg Katapartag gK 'rev `Notatiow gnexcipct Xalkiv- Kai 6 Xayavog
gni tfiv KcovatavttoXav exdtpria-cv. of St Tconatat gni trjv Opaxiv gnavtt,"cu4cv
Kai etc 'ASplavointoktv avitcovto. 0 St 13aaacil; itaaCov, Ott 6 Xayavog icata Tab
45 B1.4CEVTi011 gntpxctat, ypdtpct tb MTN) gig toy latpov bnoo-tptwat, Kai anocrtgX-
%Et Beovocrov toy mcpii3covct licta vauttMag tor) Stancprivat toy Xa6v. anoatsiXag
St Ilgtpog rouSoiny toy incoatpettmov ngpav tot latpou noalg aixttaVocriag
www.dacoromanica.ro
impotriva tinuturilor romane. El incredinta alte osti celor patru feciori ai

sad si ii puse sa pazeasca trecerile peste Istru. Iar romanii pregatira bard,
trecura fluviul si incepura r5.zboiul cu feciorii hanului, sub conducerea lui
Priscus. Comentiolus se imbolnavi si se stabili in insula Viminacium. Raz-
boiul a durat mai multe ceasuri pins dupa apusul soarelui (p. 282, 1-30 5
De Boor), si au fost ucisi trei sute de romani si patru mii de barbari. A doua
zi dimineata ostile se rinduira iar pentru lupta si continuara r5.zboiul; si iarasi
au fost ucisi opt mii de barbari. La fel se rinduira si a treia zi si romanii
pornir5. la atac impotriva barbarilor de pe locuri mai Inalte: ii lovir5., ii im-
pinsera pe avari in apele unui lac si ii inecara pe multi dintre dinsii. Litre 10
acestia pierira si feciorii hanului. Si romanii dobindira o izbinda stralucita.
Hanul strinse osti multe si porni impotriva romanilor. Dupa izbucnirea raiz-
boiului, romanii ii alungara pe barbari si dobindira cea mai stralucita iz-
binda dintre toate. Priscus strinse patru mii de osteni si le porunci sa tread.
riul Tisa si sa cerceteze miscarile barbarilor. Barbarii nu stiau nimic de cele 15
intimplate si petreceau la o sarbatoare stind in jurul meselor. Romanii cazura
pe ascuns asupra for si facura un mare macel, caci au ucis treizeci de mu
de gepizi si de alti barbari. Si luind foarte multi prizonieri si prada de razbio
se intoarser5. la Priscus. Hanul adun.a din non osti si veni la Istru. Dupa
ce se lovira in lupta, barbarii furs invinsi si Inecati in apele fluviului. intre 20
acestia venira si multi sclavini. Romanii prinsera de vii trei mii de avari,
(opt sute de sclavini, trei mii) doua sute de gepizi si doua mii de alti barbari.
Hanul trimise soli la imp5.rat si facu incercari sa capete inapoi pe cei trimisi
Mauricius nu aflase Inca de izbinda stralucita a romanilor si scrise lui Priscus
sä restituie hanului pe avari si nimic mai mult. Comentiolus abia vindecat 25
de boala se duse la Novae si cauta cercetasi sa-1 duca pe calea Imparatului
Traiann. Un batrin, care o cunostea, ii spuse ca acesta este foarte anevoioasa
si impracticabila de multi ani (p. 283, 1-6 De Boor), apoi se mai Impotriveau
pe deasupra si iarna, muntii inalti si z5.'pada. Dar Comentiolus nu asculta
de cuvintele batrinului si porni pe drumul acesta. Se ivi un ger grozav, inghet 30
mare si pierira multi romani, precum si majoritatea vitelor de povard. Si cu
greu ajunser5.1a Philippopolis. Romanii iernara acolo, iar Comentiolus se duse
la Bizant.
(Anul 6094 (602), p. 284, 6-21 De Boor). Imparatul numi din nou con-
ducator militar al Traciei pe fratele sau Petrus si it trimise acolo ; c5.ci aflase 35
ca multimile barbarilor se adunasera in jurul cataractelor 13, sub conducerea
lui Apsih. Pentrus trimise la Apsih un sol de pace. Dar Apsih incerca sa is
cataractele din miinile romanilor. Hanul se duse la Constantiola. Romanii
merser5. in Tracia si sosira la Adrianopol. Cind auzi imparatul ca hanul se
indreapta spre Bizant, scrise lui Petrus sa se intoarc5. la Istru: si trimise pe 40
secretarul Bonosus cu cor5.bii spre a trece gloata dincolo. Petrus trimise
dincolo de Istru pe subcomandantul Guduin, care puse mina pe o multime de
prizonieri. Cind af1a de acestea, hanul trimise pe Apsih cu oaste multa ca
12 Ducea peste Dunare yi Balcani la Philippopolis (Plovdiv). Amintirea lui s-a pas-
trat in Pasul lui Traian.
1 Portile de Fier.
www.dacoromanica.ro
919 SaNIVHc1031-LL IIOSS3R,100
.A391210X? D1Q101 Amgurl 9 50A73Axx A92, xtpitv 121311 59oei.,txu 'A31(13193319 503110
91 ATI A014y, ?yot2 a.) 5one3 5(1) AoXadricip A(91 AOTIDTIOM. 902g01 tionVonai, n
A01 Acodpijd74j whoti9ar9 lictddaDodu 51oi '98z 6Z oCE (nog Si
A? 41 ATI ATAMDI(XX iJd(fiX
C101311d9131A1 Q01 .50)3109Dd 501ADD931(3X 01 (bd1?11
9 A91 Aouy 1D991113X10d1311 AD9111.031A9 10 10101103j, 4.11 10A3119X32131DX 01Q01 M3101(
912 91 A121 ATI A(011311 A190)A133191 113)1 912 91 Airt's(011 magrodu mgoadachiu? 11031
912 91 tte4ry3L Amdpong 173e9QX3X1d311 EL1 'bdc9X t13X A19919 Applurorl? 9 ?s,
59A,U1Dd3.9 A01311AD1lD12 plux Q01 Q0D't 513 AD10A9319 59019D Aapd?A? 199011Lp/1U?
AQA101 10139 iodgpy 01 013y x p 5oXgA c1(ou 9 32 50d1311 9119 1903113 A0)11(111
of .541 5puDd19 Ala AlKildimig l5oixldn13p n (1 (bd1311 131(XT1L? 912 -111)dA,
A0)191i 11191)d331 A01 bA0d101. 591 59A1d31113X 59(1)0d10319 Q01 Q013"( X? 541 AC01
113X
A0AVIDXXX 59dTX ineen3Dgdp 50)310 4L11 573)9oriu3 50)394119 1te9DX1,13A9 5101
5101a1icod. .1De99X1udnu 9 n
591.,1111)d10 50A3111)%13191)1311 A91 Aligognoi .Aaolid)?
Auyt» iOr1 ninigdpij 91 Q01 Scompted tarrrikvipodu 5131d1o1('10 543., u3Dprh3X
91
.5C10110110)(1. 17331 91 nuxioxodnu 'AouaynX
Ira 91 1Di:100X/3119 .A0d3I9A132 113290
A91(7331 1313111 'n)dakdrociA d314Lr1 qg d) `LSZ 6-1 as (boog A(1)1A911 ATI ATX0X
A(1)3113X 50111D 5101 -0)j.
.A3X12193eD31 AL119131 ACODOA 9 d(1)19dX019D ATI A(01911311
510113d '01D13A11. 50A3119y132.0D1311 n
5901 513Xd121731 (101 1( Q013 A91 Q01 .5003y19Dd
A93103113 510190 A3D0OX1223dD3/ 10 32 A1391.1(11 A91 A913 01Q01 I.ui .7Dg9m3933.33)1

og 9 n 5971( 01Q01 513990319 .A3991913193 MX 10 101%91313 531A0Xd9 531A9A.11d)
-
A01973 5011 A91 AoklundID omon?kaduit 121 qg ttekLyu D1A3e910deDACLO 102god1L
11:11A01( A0Xd141 A11311043 A91 À0XdDIA3X pm pl.? 5031us).9 A01Q01 531ADDTA9 4093
AD91.111 .AoXdo? pax 1)1001 9 )19oll50 5(poxuxp 513 Aktkath uacvdi?
p3x 131(11)14
1)1A931 7)XU291DX 'A391210313
Sz ouuv) 9609 `(f709) 'd `Z6Z vi-6 aa (loog 0, n 5pxoND 591 5131112AC12 911.9 541
51231(093 1313 ALI A1MDV, 3d301311 01 d)1'1241DX 731 11131931 `513914(11D313 ACO1110A
91 50Ae2
A13113d1.1 A01 Al-Od941V4
ouuv) Lirg ,c39, d `SIE IIL
as (100a A91 ?g A0d74jd93 A913 01 0itiox
NIT° 01Dd113 911331. 50)31(931Q0Al2AD19A0)31 'A31(13193319 Smug 5goi x? 5o)3pg2 -Ago-
o `Snort 5go 5ctod94jv, 'Au)golox aog 5tod9A:t 31 tDx ypi3 5104] Tux 5trigrouti cothricu)
11DX A11I9D1 .d)A190)91.01d011(03/ '91E cz-91
`5D.O4LA 91DX 543. 50)31(931 19039100)X
aa (wog 9 n
socfriddnx 41 1A921.1XXDX ÀTX/14j90d3L 1DX 10 513d141/. X? 541
510100 4.1 13%911 `531AD99191.1"(31. AL/19D1 Am? 01Ao1(go4i3 pax 5-91tru 5-pAraltr1
,1DX 541913 531AD912A1X lox
513 11(1)1919 9111(110, 313 Q01 00d191',4 A0d133/9500M/
9E inx gorlgidp Aoniadx 531AT/31/14A? A91 1(9XA031 Q01 501:0031 .A139C0d1A11? 'ox32 32
5)30114 41 layou 531AD91e13mnd13u r9
31 1, 3t p)x 5U1291(n6` 41 9,01 Q03e 13119M12
11331 b1i1.d3AC19 1DX 51131 51D1493d2/ 541 001A9dX9 11331 50d01127103e 90A3edD31 -12114
.A73.01.1e 1DX Utltxu. pxxoli 531A9X40119 A? 31 Lk 113X 'LlIr(De

913d 51r0A.311 -cas)p)
5UA 513 5901 A0)19D3 5(103191 'A13A3d1933/9
Op ouuy) I9 IL `(60) 'd `9CE Lz-8 as loog Tux d)1901 01 (i)A0dX 91 AT1
modpit, 5oAe3 aexlhug U.1 .11)o)do nopaxAmAy qg A133113 1DX 5011.1.19113Xd95411d31/ ATI
AO)d902M10,LOAA(10 AO)d9A.T1011 1DX AO/1,01031 A3 5101 510(1)131d9 1.0341-1510X1110d331,
001 (10,11393 nomou A? 41 11A3110/1.3y 1211T1DA1 'CLATI11( 513 Ms unakrpla 5911n1ou
319 541 ATI ATI111dD3 `511.1, 5oA3119Lax
5o1914,31i 9119 Q01 Q0A133310 50A3719d3d)D1DX
st 9192 ATI A0)1dIt4ji,
',ply. 513 AQ mi.31,12.013 9 50A31-1943% 5110A91, 59111D1031, 1DX 591913
50A3119Xd33 ATI A3 5101 5101.011XCIDX À193d2 9319 39 541 503311-1 Q01 1DA91,
1.11X VI 601V. A3e0)A9) 541 512913eX3X0d31 50211(91'0N 5UA111X 90A31101X0 (101
www.dacoromanica.ro
sa distruga neamul antilor, ca ffind aliatii romanilor. Dupa ce facura ass, o

parte dintre barbari trecura la roman... (p. 286, 15-29 De Boor). La porunca
imparatului Mauricius, data lui Petru, de a ierna in tara sclavinilor, romanii
se impotrivira §i nu primira ass ceva, deoarece le erau caii bicisnici, aveau de
adus multa prada §i in4unau in tara o multime de barbari ; si ei pusera la 5
cale o rascoall. Comandantul se infurie pe gloata §i-i impinse la desperare.
Mai cazura asupra oamenilor §i ploi grozave precum §i un ger naprasnic. Petrus
10 petrecea timpul la douazeci de mile de oaste. Mauricius it ocara pe Petrus
prin scrisori sa tread. Istrul si s5. strings hrana de iarna pentru gloate din
tara sclavinilor, pentru a nu fi slit sa ofere romanilor din alimentele statului. 10
Comandantul trimise dupa Guduin i-i spuse: imi sint deosebit de grele po-
runcile imparatului de a ierna in tara strains. E lucru anevoios sa le dau as-
cultare, dar Si mai primejdios sa le trec cu vederea. Nimic bun nu na§te patima
de bani, ci ea ajunge mama tuturor relelor (p, 287, 1-9 De Boor). Suferind
de aceasta boala, imparatul se face vinovat de cele mai man nenorociri fats 15
de roman ". El trimise dupa capeteniile gloatelor §i le lamuri telul impara-
tului. Acestea raspunsera ca gloata nu primeste ass ceva, iar multimea auzi
0 se rascula. Conducatorii de vaza fugira din rindurile for Si se dusera la coman-
damentul Wirii. Gloatele se adunara §i proclamara. conducator pe cen-
turionul Focas, apoi 11 inaltara pe scut 0 il ovationara ca comandant. Cind 20
auzi Priscus fugi, i iWiinta pe imparat de toate acestea.
(Anul 6096 (604), p. 292, 9-14 De Boor). Focas stramuta Wile din
Europa in Asia, dupa ce spori alocatiile pentru han, socotind ca va lini0i
neamul avarilor.
(Anul 6117 (625), p. 315, 7-11 De Boor)... iar pe Sarvar, impreuna cu res- 25
tul armatei sale, Chosroes it trimise impotriva Constantinopolului, ca sa impace
pe hunii din apus, numiti avari, cu bulgarii, cu slavii Si cu gepizii, apoi sa
porneasca impotriva ora5ului §i s5.-1 impresureze... (p. 316, 16-25 De Boor).
Sarar cazu asupra Chalcedonului, iar avarii din Tracia se apropiara de ora.
i incercau sa-1 cuprinda. Ei aduceau impotriva lui o multime de ma0ni de 30
razboi, iar in corabii colorate, transportau dinspre Istru o multime imensa §i
cu neputinta sä fie numarata i umplura.' golful Cornului (de aur). Zece
zile infruntara cetatea pe apa Si uscat, dar cu puterea 0 cu ajutorul lui Dum-
nezeu §i cu vointa preacuratei fecioare nascatoare de Dumnezeu ei furs invin0.
Dupa ce pierdura o multime de oameni pe mare i pe uscat, se intoarser5. cu 35
mare ru0ne in locurile for de basting.
(Anul 6171 (679), p. 356, 18-27 De Boor). in acest an neamul bulgarilor
patrunse in Tracia. E necesar sa vorbim §i despre vechimea bulgarilor 14 uno-
gunduni i cotragi. -
in partile de miazanoapte ale tarmului Pontului Euxin, in ass -zisa mla.-. 40
tiny Meotica, se varsa cel mai mare fluviu dinspre ocean, dupa ce strabate pa-
mintul sarmatilor, fund numit Atel. in ea se varsa fluviul ass -numit Tanais,
izvorind Si el din muntii Caucazi de la portile iberice ; iar de la confluenta lui
Tanais cu Atel (caci Atel se desparte in doua mai sus de amintita mlWina
14 Pentru tot fragmentul despre bulgari si asezarea for cf. et infra Nicephoros
Brev., p. 33-35.
www.dacoromanica.ro
'Auk) gpxsTat b XEyopevog KoUpic noTap.k, xai (p. 357, 1-28 De Boor) anal-
Set Eig To TgXoc Tric lloyTtxfig ,80,Icaatic nATIaiov Tthy NexponfiXcov dig To gixpcoita
To Xeyottevov Kp lob Ilpamonov- ano St Tfic npoatmaySeiarig Xfpvic iaa narapth
80-aao-a, xai siaa.ysTat sic tfiv To6 Ebtsivop nOvTou 8etkao-aav Sta 'dig yfig Bo-
5 mpopm) xai Kippspiou, At; ou noTagoili dyps6eTat T6 XeyOREvoy ptoupoiikty Kai
ta Torou
iy ogata, Kai sic !Ay Ta np6; ItvaTokfiv pipri Tfig npaxeiptvrig Mimic
gni (Davayoupiay xai Toi)g gxciac oixoZvTag 'EPpaioug napdxstvTat gavri nXstaTa-
ano St -cfig ainfig ),ii.tvrig gni Toy Xsyolievov KoCipty noTattoy, Eva To tuaTov
etypei)sTat Boukyamay oviipty, i nakalgt BotAyapia tatty i psyetkri, Kai of
10 Xeyogevot KOTpayot o[tocialot &ruby Kai atm myxityovTsc. gni St TOW xpoviov
KowaTavTivou, TOO sic T1jV 51501V, KpopetTo0 Tot xupo0 Ttjc Xex 8siarig Botayapiac
Kai Tthv Karpayaw Toy Piov p.cTaAlettayro; xai RE'VTE xaraXinovTog siobc Kai
Slat1)1160511VTOg ttrISap.thg Toirroug iiiroxcoptaafivat AK Trig npog etAlfiXoug &al Trig,
Stet To nthrcri xupteiistv airroi)g Kai ETgptp itti Sou Xmativat Egvst, IIET' okiyov St
15 xpoyoy trig gxcivou TeXstyrilc sic Staipsatv gkri48.6Tsc oi aka 7TtVTE 1)10i Stg-
C3711aav an' OtXXI-IXOW itETet TOO AV 157rekouat6TTIT1. ElOkiT01.) CLOTOW b7OKE1.11V01.)
Xa CAL xai 6 1.1.gV npthTog slog 6 Xsyattevog BatRatav rely gvioXfiy Too °balm) cm-
?..ettag naTpog Sttgetvev tv T7i npoyovtxt1 aircoU yt,1 ptxpt Tijg Sdpo 6 St Seirtspog
Tokou Sek(pac, 6 XsyOttevoc KoTpayoc, Tay Tetvaiv StaP/; noTavov eurgyam
20 TOO Itc6T01.) OKTICIEV diSeXipoir 6 St TETapT0g Kai 6 nemyrog Toy laTpov 1jtOi Act-
vobOtv Xsyopevoy nepatwagyisc noTagov, 6 PEV sic IIavoviav TIT; 'APapiag imo-
Tayeic TCp Xayavo,) Tthy 'APapow glIEWEV IKET. tteTet TTic Suvdttscog aka), 6 St 'do,
npog T7i 'PaPtvv73 IIEVTI±7COXIV KaTakaPOW 15116 Ttjv fla011EtiCEV T@V Xpto-Ttavthv
ygyovev EREtTa TO6TOW 6 Tpi Tog, 'Aanapobx Xsyo[tsvog, Toy Aitvanptv Kai Mc-
25 vaaTptv nepkrag taxi Tay (p. 358, 1-30 De Boor) '"Oykov xaTa%ackov popetart-
poug Tot) Aavoupiou narapabg gisTati) Tatou xdocsivcov Orriasy, ampaXti xai
81X5116XTiTOV Et VaL ToV TOROV CYTOXCLOallEVOg t4 giviaTo0 gepoug TEXttaTeoSig yap
EliltP0GaCV, Kai 6..?...X.OaEV Tot.g noTattotg a'CE90..V01511EVOg, ROMAV 'r EaVEI, TETaTCEt-
VCOPEVCP 51,11 Toy itsplcsp.ov 'rely ex Tthy noX,Egiaw napstx6v livso-tv. Toirraw St oiliTiog
30 sic 7tIVTE !Avg Suxtpatmov Kai eV Ppaximyrt KaTaNTTICraVTOW, e4fikSE To ttgyag
g8vog Tthv Xacdpi.ov &no TOO gySoTtpou pOot)g Bcpctkiac,- Trlc npilycng EapttaTiag
xai g8t67TOCIE ndtarig Trjc TrEPaTIKfig yfig 1.1gxpt T c novTtrlg Sablo-arig Kai Toy
7CP&TOV ItSe?,y6v BatOatilv, Tijg 7Cr6TTIc Bookyapictg lipxovTa, 67COTEMI Kataatflaag
96poug nap' ainob icotgsTat Itexpt 'cob vOv. 6 St 13acsaci)g KmaTavfivog getta-
35 gillabc, Ott gantva Ea.vog pump& xai InglaapToy gxelasy 'cob Aavoupio0 sic
TOY '0)4.ov larfivcoacv, Kai Ta. 701.110140VTa TO5 AavouPie,) grrpgxet Kai kUllai-
vsTat, Tat' ECM Tfiv 'Ov xpaTotnitvriv lx' airEthv V0pctv, ()no XptaTtaythy TOTE
xpaTouttgviv, rivtaOri mpoSpa Kai xactistnspilaat RaVTa Ta SEµara IV Tij OPaK13.
Kai gonkicsag aToXov Std TE yqc Kai .9.aXetaafic xat' airr(v el7CEKEVTIOE TCOMP.CP
40 Toinovg gx&COtat nstpeogsvog, xai Stet ttev Ti1c npog Tth '''OyXcp xaXouggycp Kai
tlavouPicp finsipou Tet 741Ka. napavitag, Stet St T'ilc lariatogoi)arig axTfig Tag
vabg npoaopi.tiaag. Tato St To It8p6ov Kai nagnkriatc Trig napaTettecoc of Boia-
yapot 8.caagtp.svot, Trig Lotuulv ancyvcox6Teg moTripiag sic TO npol.exatv 6xf)pamict
xaTaipsi)youat Kai gauTobc acr(paXgovrat Ay Tptai St Kai TgTpaatv tigpatc. ex
45 TOO TO106T01) OXUpeilliCETOg airT8V 1.1eV g4ek9etv [di to%wricsavrow, Thy St `Pcop.alaw
no%si.tov µri amatvetvTinv St& rip, npoxetttgviv Tthy TatuiTcov npoyamv, aToxa-
aMtevov T6 fitapov tavog Tfiv xauvOrriTa TOW enop.aiwv etvEMPETo Kai npaguilo-
www.dacoromanica.ro
MEOPHANES CONFESSOR 619
Meotica) curge ap.-numitul fluviu Cufis si (p. 357, 1-28 De Boor) se varsa.'
in capatul Marii Pontice, aproape de Necropile, linga inaltimea zisa Criu Proso-
pon (Fruntea berbecului). Din mla0ina Meotica pomenita mai sus se nWe o
mare ca un fluviu si se varsa in Pontul Euxin prin tinutul Bosforului si regiu-
nea cimeriana. Din acest fluviu este pescuit murzuliul Si alti pe§ti la fel cu din- 5
sul. Iar in partite dinspre rasarit ale mla0inei amintite, linga Fanaguria si
linga evreii 15 care locuiesc pc acolo, se afla foarte multe neamuri. intre aceasta
mla0ina si fluviul zis Cufis, in care e pescuit pe0ele bulgaresc numit xyst,
se af15. Bulgaria veche, zisa Bulgaria cea Mare, precum si asa-zisii cotragi, care
se intimpla sa fie de acela0 neam cu din0i. Pe timpul lui Constantin 16, sta- 10
pinul dinspre apus al pomenitei Bulgarii, anume Kubrat, conducator si peste
cotragi, a lasat la moartea sa cinci feciori si le-a cerut sa nu se desparta niciodata
de traiul for impreuna spre a stapini toate neamurile §i a nu fi subjugati de nici
unul din ele. Putin timp dupa moartea lui, cei cinci feciori ajunsera la invoiala
0 se despartira unul de altul, fiecare impreuna cu gloata aflata sub conducerea 15
sa. Feciorul cel mai mare, numit Batbaian, a pazit porunca tatalui sau §i a
Camas pe pamintul stramwsc pins in ziva de astazi. Al doilea frate, numit
Cotrag, trecu fluviul Tanais si se stabili in preajma fratelui celui dintii. Al pa-
trulea si al cincilea trecura fluviul Istru sau Danubis: unul ramase cu oastea in
Pannonia, in regiunea avarilor, aflata sub conducerea hanului avarilor, iar cela- 20
lalt se indreapta spre Pentapolis de linga Ravenna §i ajunse sub sta- tind pinirea
cre0inilor. Apoi dupa ace0i frati, cel de al treilea numit Asparuh, trecu peste
fluviile Danapris §i Danastris de la nord de Dunare, (p. 358, 1-3 De Boor) §i
ocupa (regiunea) Oglos §i se aeza intre acesta din urma §i celelalte doua soco-
tind ca e un loc sigursi inexpugnabil din once latura, caci avea in fats mla0ini, 25
ar din celelalte laturi era inconjurat de riurisi oferea multa siguranta impotriva
du0nanilor pentru un neam micorat prin separarea de ceilalti. Dupa ce s-au
despartit ace0i frati, in felul amintit, in cinci grupe si au ajuns la farimitare,
s-a ridicat marele neam al chazarilor, din adincimile cele mai indepartate ale
Berziliei din prima Sarmatie si a pus stapinire pe tot pamintul de dincolo de 30
fluviu pins in Marea Pontica. Acesta 1-a supus pe fratele cel dintii Batbaian,
sta'pinul primei Bulgarii §i a luat de la el tribut pins in ziva de azi. imparatul
Constantin (al IV-lea) a aflat ca pe nea0eptate un neammurdarsi nespalat s-a
wzat in Oglu, dincolo de Dunare §i, navalind in tinuturile din apropierea Duna
rii, pustiqte tara stapinita acum de ei, dar aflata atunci sub obladuirea cre0i- 3S
nilor. El s-a intristat peste masura §i a dat porunca tuturor comandamentelor
militare sa treaca in Tracia. Dupa ce a inarmat o flota, a pornit impotriva for
pe apa si pe uscat, incercind sa-i urmareasca cu razboi: a rinduit trupele pedes-
tre pe uscatat intre numitul Oglu Si Dunare, iar de-a lungul tarmului din apro-
piere a pus in mi§care corabiile. Cind au vazut bulgarii aceasta oaste unita si 40.
numeroasa, s-au gindit sa scape, au fugit in intariturile for §i s-au pus la ada-
post. Trei patru zile n-au cutezat sa iasa din intarituri, is romanii nu s-au prins
in lupte din pricina mla0inilor aflate in fats. Vazind slabiciunea romanilor, nea-
mul acesta necurat a prins inima si a ajuns mai cutezator. Suferind greu de
la Probabil o confuzie cu chazarii de religie mozaica..

16 Al III-lea, In anul 641.
91 Irvoarele istoriei RomSniei c- 311
www.dacoromanica.ro
Tspov ityovsv. cob St Paatkhog v noSakyiq 61;una8liaavrog teat Int Meauppiav

placratvrog 6nocreptwat Sul auvfiSstav Xoutpoii aµa Irtvte Spop.thvont teat Tcbv
oixsiew airrob ecvapeoncov, xa.TatnE Tovg atparnyobg xai Toy kctov (p. 359, 1-25
De Boor) Icsks6o-ag napatcouSatc14ecv Kai 6nocrt3pac aircok c Tait exupciniasoc
5 teat nokegov npag ainobc xpotilaat, Et tot airtobc t4ck8stv. El Si; IA, Kay napa-
tca3iaat aircobg teal claaTTELV tv TOT; t p6pao-iv. of St ToD icaPakkaptxot3 Tom/
pacrata 9s6yetv Stacprwiaavtsg Kat 904) auaxatvccg try aiytt cpyij Ixpliaavto,
wriSsvog Steotcovtog. 01 St Boayapot Tait° 8sacreclevot tRESialKOV ?naafi) aiyultv
xat tobc nksicrron; 41(pet tivelkov, nokkoitg St teat Itpaunevetaay. teat icataStc.4-
10 4arrEg aiyroitg ntxpt 'cob Aavonfliou xat TOVCOV 718pdaavng Kai t1.46vug bnt
Thy keyoilevnv Becpvav nknaiov 'OSitao-ou teat TOO eKERTE itscroyaiou, Toy tonov
IwpatcOteg i v nokkfj ecovaksiq Staxeigsvov, 1K 1.1.1V tcbv 45ntGaEV Stec Tot) Aavoi43iou
naravo15, El.tnpoaDev St Kat K nkayicov Stec xksteroupcbv teat rAc flovttidlc aakacr-
Gig, xuptaucrewtcov St aircthv Kat TthV napaxstptvow Eickautwbv tavthv Tag Xs-
15 yoittvag Int& yevedg, toi)g p.ty EIpepetc icaTOCIZUV tine T c Egnpoa8sv ickstao6pag
BspsyetPaw Int 'a npog aVaTOkljV tl/pri,Eig St 'r /wog ilsanapiav teat 81:)atv
gtxptg 'APapiac Tag itnokoinoug InTet yevcac Imo /carrot/ ovrag Iv toinotg of v
nkatuvatvuov aittthv tyaupiacsav, xai p4ccvco Telt bite) Thy TcopaTtojv nokttsiav
ovra talarpa TE teal xcopia Intppintstv teat aixpakongetv. 459sv etvarcaa3sic
20 6 Filaatkebg etpfiveuas [Le afyr8v, Icitata &no% atlicpcovfiaag 701KTI1 naptxstv.
In' ataxilvt) `Rogaicov Stec nkflaog ntatapectow. Pauptacnov yap hv thcouelleyov
ToTc i.taxpetv teal 'co% Ini.)g, &n. 6 netvtag bnotsksig t curt xatctcrenatip.svog, To6g
TE KUTa Tfiv &pay xai Uatv teat 6.prrov Kai ilscrriRPpiav, Uneo 'rob& 'to° twaapob
teat vsocpavot5g Eavoug ferfPn.
25 (Anno 6196 (704), p. 373, 14-28 De Boor)...sitahog St ecnocrtakst OcoSeopav
Iv X4apig, akar; St &co elavayoupiav kec8pa Spansrsitaag dig Top.tv xatfik3sv.
teat sbpitccbg ecktecSa Et riprilttviv ?nth & abTilV Kai Itapanksixyag Ti1y 'AaaciSct
.Axac iltxpt Eup.POkou nkriaiov T g Xcperetvog. iced eurocresikag tcpuntthg v Xsp-
acbvt In4pe BaptaPatco6ptov teat Tew eLSskcpew ctirrob, Toy Ts Ectktflifiv teat Ettcpavov,
30 teat Tew Mcoponaukov abv °swag) teat o-tsw ainorg anoke6crag Sttfln Toy velpov
Xspaalvog. Eta' otiton napanks6aag 'sec Isistcp6nrika To atOlnew Ts To° Aetvanpt
teat Tot. Aetvaatpt, ick6Scovog yeyovOtog, ecntywocrav RaNTEc Tt1v kaut8v acorripiay.
Mueocrig SI, 6 oixstax6c aka 6,v3pconog, Ecpi airc6). «i6ot1 eacoavflolcop.sv, Stcsno-
Ta, ta4at zb so) irept Tic awn-wing Gott, Tva, lecv 6 ask- euroSthert) aot Tint Pain-
35 %day o-ou, wriStva ecpiwsa8at tebv Ix3pthv aou»- 6 St etnotcpt3eig Iv 8.1)1.c6) Myst
airreti okay 9Eia(Optai T1VOg tt aintbv, 6 8sog Ivtanet µs KaTaILOVTiCTIp>. teat &lay-
Siwcog /X nos icki)Sowog Itcsivou Ef17,.3z teat (p. 374, 1-8 De Boor) stalk3ev
etc Toy AavotIftv notagew. euroatsikarrog St airroD Ettcpavov npOg TIpPEXtv,
TON/ xiiptv Boukyapiag, ni TO SoDvat auto ativapolv, &cox. xparlicrra Tint npoyo-
40 vuci'v aireo0 Pao-tkalav, intICIXETO akeft nksTara naptxstv Stopa xai Tfiv Lama
Suyarepa Etc rya-I:Ica. aka St necvta btratcoitetv -Kat auvrpIxstv Ivcogotcog 6no-
axottkvou teat 'roUrov tweet Ttoilc Sstagtvott, auyxtvsT MIME Toy intOKEipEVOV
aire6) knew TOW Boayetpow -Kat Eicketflow teat TO /1)X0111V4 xpOvo? onkto-atmg
Irci Paacke6ouo-av noktv napsytvovzo.
45 (Anno 6255 (763),p. 434, 6-17 De Boor) TO S' ccic'eTst &net ecprilg 'cob 'OKTCO-
Ppfou p.nvOg ytyove xpimg Rim teat nucpoTatov, oft land Tljv fularkpav yfjv Ovov,
www.dacoromanica.ro
THFOPHANES CONFESSOR 621
dureri de picioare i fiind silit sä se intoarca in Mesembria pentru o curl de

Val, imparatul impreuna cu cinci corabii repezi §i cu oamenii for a parasit pe
conducatori Si gloata (p. 359, 1-25 De Boor), dupa ce le-a poruncit sä lupte
mai departe, sa-i alunge din intarituri sau sa-i infrunte cu razboi, daca se in-
timpla sa lase: din ele ; iar daca nu ies, sa stea linga dinOi Si sa-i pazeasca in 5
adapo§turi. Cei din trupele de calareti au raspindit zvonul ca imparatul fuge
i, cuprin0 de teams, au luat-o Si ei la fuga, DA' sä fie alungati de nimeni. Cind
au vazut bulgarii a§a ceva, au inceput sa-i urmareasca din urma ; pe cei mai
multi i-au ucis cu sabiile, jar pe o seams i-au rant. Si urmarindu-i pins la
Dunare, au trecut-o §i pe aceasta i au mers ping la a§a-zisa Varna, linga Odes- 10
'sos, i pins in tinuturile aflate mai inlauntru. Ei au gasit locuri wzate in
deplina siguranta §i strajuite in spate de fluviul Dunarea, jar in fata i in
laturi de strimtorile muntilor, de Marea Pontica §i de neamurile invecinate
ale sclavinilor, de a4a-zisele §apte semintii: pe severieni i-au stramutat din
fata strimtorii Veregavilor in partile dinspre rasarit, iar in tinuturile dinspre 15
miazazi §i apus in tara avarilor aveau intelegere cu restul celor §apte
semintii. Ei s-au raspindit §i s-au latit in aceste tinuturi §i au inceput a prada
cetatile i satele din imparatia romans, luind prizonieri. De aceea imparatul
se vazu silit sä incheie pace cu dinOi §i se intelesera sa le plateasca un tribut
anual, spre ruOnea romanilor, din pricina pierderilor. Caci era lucru vrednic 20
de auzit pentru oamenii din departare §i din apropiere, cum o imparatie care
ii supusese pe toti, in rasarit, la apus, la miazazi §i la miazanoapte, fusese In-
frinta de acest neam murdar §i abia ie§it la iveala.
(Anul 6196 (704), p. 373, 14-28 De Boor)... o trimise indata pe Teodora in
Chazaria, iar el (Iustinian II) se furisa in taina din Fanagoria §i ajunse In To- 25
mis". Acolo descoperi o barca pescareasca, se sui in ea §i, trecind pe linga Asada,
merse pina. la Symbolon, linga Cherson. $i trimitind in taina vorba in Cherson,
lug cu sine pe Barisbacurios i pe fratele sau, pe Salivas, pe Stefan Si pe Moro-
paul impreuna cu Teofil. Pluti cu ei mai departe §i trecu de fatal din Cherson,
apoi tot a§a mai departe, pe linga tarm, pe la Necropila i gurile fluviilor Dana- 30
pris i Danastris ; dar se ivi o furtuna Si pierdura cu totii nadejdea ca vor
scapa. Myaces, omul lui de incredere, ii nice: Iata ca murim, stapine. Faga-
duiqte lui Dumnezeu pentru scaparea to aka ; <Daca Dumnezeu iti da domnia,
sal nu inlaturi pe nici unul dintre durnanii tai>. Imparatul ii ra'spunse mi§-
cat, zicind: Daca ma voi atinge de unul din ei, sa ma cufunde Dumnezeu aici 35
unde sintem". Ie§i gra primejdie din furtuna aceea i (p. 374, 1-8 De Boor)
apoi ajunse la fluviul Dunarea. El trimise pe Stefan la Tervel, stapinulBulgariei
cu rugamintea sa-i dea ajutor spre a pune mina pe domnia stramo§easca, pro-
mitindu-i daruri foarte multe §i pe fiica sa de sotie. Tervel fagadui cu juramint
sa-1 asculte in toate Si sa-1 ajute, iar imparatul it primi cu cinste. Tervel puse 40
in miFare tot poporul bulgarilor i slavilor de sub ascultarea sa, iar cu tim-
pul se inarmara i ajunsesera in cetatea imparateasca.
(Anul 6255 (763), p. 434, 6-17 De Boor). Tot in anul acesta, incepind din
luna octombrie, se ivi un ger mare i naprasnic, nu numai in pamintul nostru,
17 Tomis, la vest de Bosforul cimerian, In Crimeea. Cf. §i Nicephoros, p. 41, 15-16.
www.dacoromanica.ro
dna nox,a4 IliikkOV Ka TeE aVaTOM1V Kat apiCTOV Kat 8Uatv, Glare TAV Itprccimv
Tot, flovrou napaXiav Int p' gala To naayog anoktacoalvat Ix Toll xpi)oug Int
nfiyetc to (3a9og, xai eine Ztyxiac ptxpt Tot) Aavoulliou Kat 'cob KotScpt notapa
'rob Advaatpi TE xat T8v NExponlikaw Kai t4g Xotrrqg cixtqc gtxpt Mea ipppiac:
5 Kat Mri Mac Ta 6pota 7C8710V36TCOV. 'cal 6s± Totoinou nayoug Intxtoviatvtog ribt
Int 6,XXag x' nfixetc, &ate augpomo3Avat xfiv Maaaav .rU 4ripet, xat n4o13a-
tercr4at Orrepaev Toils xpi)ouc ano TE Xaapiag, Botayapiag Kai Tthv Aotnthv napa-
Ketithow I3v8v, ince) TB Ztvapcbncov Itypiaw TE xat illtIpaw Ceocov.
(Anno 6265 (773), p. 446, 27-31 De Boor) Toine? T ECM inivi Mag.) iv5trn6-
10 vog tevrpTE Kowcaavitvog crraov xekavoiew R Kara BouXyapiag Kat eicraacbv.
Kat auto; etc to 'Poigna xeXav8ta anexivioe npeg To etaeX3etv etc Tdv AavaPtv
noragov xataktirdw xat Tot); 'ray xal3calaptxasv 34tatcov crtpatiyobc 'I4co TOv
xXeteroupew, ei ncog 6uvri38o-t T8v Botaripaw sic ainew daxokoupIvaw eiaeXastv
etc BouXyapiay.
www.dacoromanica.ro
ci mai ales in rasarit, miazanoapte i apus, a§a tacit pe tarmul de nord al

Pontului, pe o lungime de o suta de mile, marea a inghetat pine la o adincime
de treizeci de coti, de la Zinchia pins la Dunare la fluviul Cufis, la Danastris,
Danapris §i Necropile ; iar restul tarmului pink la Mesembria Si Medeea a sufe-
rit la fel. Peste ghiata a cazut zapada i a sporit cu inca douazeci de coti, a§a 5
incit marea s-a facut una cu pamintul §i putea fi strabatuta pe jos, pe deasupra
gheturilor, din Chazaria pin5. la Bulgaria i la celelalte neamuri vecine, de
catre oameni Si de animalele salbatice Si domestice.
(Anul 6265 (773), p. 446, 27-31 De Boor). In anul acesta, in luna mai, in-
dictiunea douasprezece, Constantin (al V-lea) a pus in miFare, impotriva 10
Bulgariei, o flota de doul mu de bard. A pornit i el insuO, urcindu-se intr-o
barca ro0e, spre a patrunde pe fluviul Dunarea, lasind pe comandantii uni-
tatii for de cavalerie in afara strimtorilor spre a patrunde in Bulgaria, in
vreme ce bulgarii se aflau ocupati impotriva sa.
www.dacoromanica.ro
LXXIII. NIKHOOPOY
I/TOPIA ZYNTOMOZ
(A. 619, p. 12, 20-30). XpOvoc Si; Ttg napencTo Kai 6 Tay 06vvcov tavoug
xOptog Toffs ally' ain6v apxouot xat Sopuipopotg dga etc BUYLVTIOV tiotet, god-
o8at at VI XplaTtavthv fiaatXta 4fiTet. 6 St tiagtvwc &new 6nEStxcTo, xai of
5 el"cogaiow apxovreg Tobc Obvvtxotc,- dpxovTag xai Tag txtivcov yamag al To6Taw
aiathv Tth seicp Xotyrpth IntxvthaavTo aguyot. OiSTCO TE Tet Seta gvrpetat Sthpotg
(iaatktwoic Kai a4gintaatv tcpa.oTtgfiaaTo Tt yap gia To° naTptxiou Toy firigOva
ToUTov tEtI.n1KE Kai npog Tit OiNVIKet ii0ri (paoypOvcog t4tnegns.
METet 51) Tailaa Kai 6 Tay 'Al3apcov To0 Eavoo; firrigthv t ni oupflaascrtv thg
10 lipaxAztov Ingaipuxe6ETat, 4' olo (p. 1 a, 1-16) May bnepayagevog Seopotg
ain6v fweif3ETo Kai Sr) Kat Ensgnev cbs ainov ayyakmapOpoug, 'A0avdatov TOv
naTpixtov, elm gm.' akin, xai Koagav Tilv atiav fiv Sri 'mato-Topa xaXo0crt, Ta.
Tfic Paaatav yvevic airrth anepoOvTac 6 ''Af3apog St Ta irpog cn.A.iav imoxpive-
gtvog algUa Te )(at tnayma Wpbs atTobc ano(p8syy6gevog brnytTo, thg cpiXog
15 di `Nogaiatc, xat fiKEIV cbg 13aatXta Int onovSaTc enflyyaTo.
(a. 628, p. 24, 9-15)...bn6 St Toy ainov xatpov InavtaTi KotppaTog 6
avEwitic 'Opyavii 6 Tthv OiwvoyouvSo6paw xOptog TUBS Tthv 'Al3apaw Xayemp,
xai Sv etxt nap' aka Xaov nepxuPpicrac tWicoke Tfig oixeiag yfIg. Stanpeal3eOtTat
St npec lipalastov xat antvSETat Eigtivrtv gee aka, tvistp e(piAa4av gtxpt
20 TtXoug Tf)g tauTthv olg Sthpa Te yap ai* tnegve -Kai Tt TOEI naTpgdoo gig
tTigiacv.
(a. 673, p. 33, 6-28). Tata axixo6Tsc xai of npoc Tet kairtpla oixof5vTec
Opt!, TOUTECTTIN 6 Tam 'Apapcov fiyepciw Kai of tnexelva apxovreg Tthv npoc Sooty
wapaxelgtvaw t 8.v8v Sta nptaPEOW Scapa .T( flaatket aTtiXavTeg eipfiviv tcfmaay.
25 q' ok Egavroc To0 Paaatan siplivn TO Xotnov Kai yaA,Avri EV Tt Tag tcOotc
Iv TE Toic tonepiow tf3papeOsTo. Kat TabTa gtv ornav taxe.
Aerrtov St fiSTI =pi Tfig Tthv Xtyogivaw 05vvaw -Kai Botayapow apxfig xai
xaTaaTaascog abTthr nept Tilv Matt Ttv Xigwriv xaTa Tay Kthcptva noTagov xa0i-
oTaTat fi neaat xaXougavi mai BooXyapia Kat of Xeyogevot K6Tpayot, 6g6-
30 ToXot abTthv xai oLTot TlYnetVOVTEc. EV St ToTg KOWaTOLVTiV011 Xp6VOlg og xaTa
Tijv S6CT1V ETEXE6pa, KoPp-aT6g tic ovoga xOptog yevegevog Tthv viacov To6Tav
Toy I3iov geTaXla4ag nevTe xaTakignavet otobc, ecp' oic Stati3sTat griSagthg Tilv
www.dacoromanica.ro
LXXIII. NICEPHOROS
A fost patriarh intre anii 806-815 si bun prieten cu poetul Theodoros Stu-
dites (759-826), a combatut pe iconoclasti si a murit in anul 829. A alcatuit
scrieri cu caracter teologic, precum si o opera istorica., in care a Infatisat eveni-
mentele dintre anii 602-769.
Editia folosita: Nicephori Breviarium, ed. C. De .Boor, Leipzig, 1880.
SCURTA ISTORIE
(a. 619, p,. 12, 20-30). A trecut citva timp si stapinul neamului hunilor 1,
impreuna cu sefii si cu lancierii din jurul sau, a venit in Bizant si a cerut de
la imparat sa fie initiat in tainele credintei crestine. Acesta 1-a primit cu bun5.-
vointa, iar conducatorii hunilor impreuna cu sotiile for au fost indrumati spre 5
izvoarele sfinte ale credintei de care conducatorii romanilor. Dupa ce s-au ini-
tiat in cele sacre au fost cinstiti cu daruri si demnitati imparatesti: pe conduca-
tor imparatul 1-a onorat cu demnitatea de p atricius §i 1-a slobozit cu cinste sa
se intoarca in tinuturile hunilor. .
Dupa aceea si conducatorul neamului avarilor a trimis soli de pace la 10

Heraclius. Cu acest prilej (p. 13, 1-16) imparatul s-a bucurat mult, a schim-
bat cu el daruri si a trimis apoi la dinsul soli pe Athanasius patricius si mai
pe urma si pe Cosma, care avea demnitatea numita cvestor, spre a-i vesti
vointa imparatului. Avarul s-a prefacut ca primeste prietenia, a schimbat cu
ei cuvinte blinde si binevoitoare, zidnd ca e prietenul romanilor sr le-a fagaduit 15
ca va veni sa se inteleaga cu imparatul.
(a. 628, p. 24, 9-15). Tot in timpul acela s-a ridicat impotriva hanului
avarilor Kubrat, varul lui Organa, stapinul unogundurilor: el a ponegrit nea-
mul pe care acela it avea linga dinsul si 1-a alungat din tara sa. A trimis soli la
Heraclius si i-a fagaduit pace, pe care a pastrat-o pita la sfirsitul vietii. Ym- 20
paratul i-a trimis daruri si 1-a cinstit cu demnitatea de patricius.
(a. 673, p. 33, 6-28). Cind au auzit acestea si cei care locuiau in partile
dinspre soare-apune, si artume conducatorul avarilor si sefii neamurilor mai
dinspre apus, au trimis soli cu daruri la imparat si au cerut pace. imparatul
25
a fost de acord; si dup5. aceea au stapinit pacea si linistea atit in tinuturile
rasaritene cit si in cele apusene. Si acestea asa s-au intimplat.
Acuma sa spunem ceva despre inceputurile asa-zisilor huni si bulgari si
despre asezarea for 2. In preajma lacului Meotis, linga riul Cofis, se afla ceea
ce se numea alta data Bulgaria Mare, precum si asa-zisii cotragi, care se in-
timpla s5 fie de acelasi ream cu ei. In timpul lui Constantinus, care a murit in 30
Occident, a ajuns stapin peste aceste neamuri un oarecare Kubrat. Cind s-a
savirsit din viata, acesta a lasat cinci feciori, carora, le-a rinduit sa nu se des-
1 Persoana posibilului han (Kubrat) este contestata.
2 Cf. Teoph. Conf., p. 356.
www.dacoromanica.ro
626 NICEPHOROS
62110.cov arroxcoptcralvat Staittig, cbg av Sul Tfig npog 0.A.1121.oug siwoiag Ta Trls
apxfig aircthv Siam 5corco. atm immix 'dig rtatpticit; (ppowicravug napatvtascog
6Xiyou napcprixotog xp6vou Sttariaav eakfiA,cov, Exacrtog airrtbv TOO ?.aot
IStov gt pog ancccgvogtvog. dw 6 gev rtp&tog Bcdavog °log Xtyogevog tcata Ta
5 IvtaXatv-ra avith naps 'rob natpog Ey Tt npoyovtxt yfj Sttgavt gtxpi ToiS St Opo,
6 St St6Tcpog Xtyogevog Kotpayog Toy Tavaiv (p. 34, 1-23) ntpatwatig vamp&
OK11CTE TOOTCOV avtitcp6, 6 St Tttarrog Toy larpov notagov Stapag ev Ilavvawict
rt vElv UnO 'Aflapoig xelgtvri ctiagetat intharrovSog rt lyxo)pig) E9VE1 ytvOgevog,
6 St Ittgittog xatet Tin/ `PaPsvvicriav nerretitoXtv iSpucretgsvog bnotpopog `Pcogaiotg
10 tytveto. Tobtaw St 6 XotrrOg Tpitog aSsktpog 6voga 'Aartapobx Tay Advarrptv
Kai Toy .6dtvacrtptv notagev nepamatig nspi TOv latpov oixgEtat, T6nov npog
oixiatv ITC1.8f1SEIOV, °07X0V Tt o-96v xako6gevov 9covt, icataXaPogevog Sucrxepil
TE xai avdamov noXegiotg 67rapxorca- ampakfig Tt EOTt Ta ptV Ej.111p0a9EV Trj TE
Suaxovig xai To) Tagatci)Srig eivat Tuyx6.vaw- Td 5' o6v 6itto-9cv xpligvoig 606Totg
15 TETEIXIapiVa. OGTCO TOiVOV TOTS Eavoug Sicupeatrcog Kai o-xeSacratvtog, TO Tim,
XaCapow tpaov One) To° IvSottpou Trjs Btpukiag Xtyogtvrig xtbpag cbg n?arriov
TOv EapgatOv CpKE).1tV0V lasiarng &Mag. txrcebaev Inttpcxov. Td Tom Cta netrca
worreSpagov xcopia tfig 6nep llovtou Toy Egetvov yflg xai aabittrig Intpacre-
gea' (by xai Baiavov bne4o6crtov notriaagsvog sic 6nayayrilv tpopaw xattcrmrria__e.
20 Kawatavavog St InetSij Eyva) 05s T6 crxiv&crav Toy latpov Eavog to nkricsta-
ovta TIg bno `Ptogaitov etpxqg xcupia xataatov StatpacipEtv tnexcipet, o-tpatov
6nXirriv Ent TljV Opcocepav Staf3436aag xcivav, ETt Ts Kai ataov On? iaag (p. 35,
1-25) Ka Ta TOO Eavoug cbg aguvogevos ei)xET0. oi St Boiayapot TcbV TE iltICIK8V
Kai nXol).taw Ta nkfiari aectatigtvot xai t6 aitpviSio,) Kai avaniato? icatanXaytmc
25 Wpbs Ta tairrOv or)peopaTa Ecpuyov, TtTpaOlV figtpatg ticerat 67T0j1EiVaVTEg Kai
T8V Togaiow gfi 51.WTIaVUOV cti.rcotg noktgq) augpgat Stet Trio Suaxcopiav tots
Tortou avaag(3avov TB abtobc Kai npoaugoupot Iyivorco. 6 St pacrtkEbg Wag)
noSaXytxt auaxtaeig xai Otunaalicrag Int Mtafipppetav tfiv nOktv antnXtt
acpartEiag EVEKEV, npocrt6.4ag Toig 6.pxouat xai Tots ?.aotc npoacSpe6etv Tci oxu-
30 peopaTt xai 6cra npOg 6guvav tob Eavoug xatepyacraaaat. (Agri St Ttg IStSato
Tay pacriXta tpc6yEtv griv6ouaa, St' fiv Sopuhatvteg oi)Stveg Sttimcorrog atw-c61.104-
Eyeuyov. oi Se BoUyapot kict8ovreg kneSismcov icaptsp6c, Kai ocroug gtv tot
7..ao6 icataagfictvov avflpouv, irXticstoug St tad Itpaugatii.",ov. nepatcoatv-reg Sa
Toy latpov tni TO Xeyogtvriv 136pvav nkricriov '086acrou xai To° bneptcetgtvou.
35 p.ccroyaiou, to exup6v Kai ampang To° TOnou RaVTOSEV Ex TE Tou narago0 xai
rfig tiyav Sucrxcopiag aeacragsvot Evtana atcrivotcrt. xpatoDat St Kai 'ray [tyyt-
C6v-ccov] naptocrigtvow ExXaPriv6v t9v6v, xai oiig gtv Ta npog 'APapoug irkti-
o-tgovta tppouptiv, oi3g St TO npOg Twilotioug Inficorra 'suety IlrlTaTT011al,
Ev To6totg 6xupcoatvtow xai ab4riatv-ccov TO, Ent Op(ocrig XCOpia TE xai noXiagaTa.
40 icatahobv tnexeipouv- 'r4 13aaast St dtvOrciri ijv Tata Opdivtt Int Tatagaat
npog abtotg csittvSeaaat.
(a. 702, p. 41, 15-27). Rabg St etoSeopav Tljv yageviiv npog Toy nattpa
ttattgnet, aircog St etn(ipag tic Togtv xaXo6p.evov napaacaVtaatov xcopiov xatilk-
ac. xaxercre vrit Entl3ttg aiw ettpotg 'curly OvSpOcrt xai takriv napan46aag v,.ac
45 gtxpt Zugf36Xou itoXet 76.71crteto-ag Xepa6vt- Kai npoaopgicrag 'cc) Itcekre ktgtvt
ntgnet Eva 'ray eTaipwv Int 'r nact, xeocciasv tiyet npOg Toy Bapacrpaxo6ptov
Kai Toy tofyrou 660.(pOv TOv TE EaXt Ortv Kat tttpoug mac 6,v8pag. xai aiw aircorg
www.dacoromanica.ro
NICEPHOROS 627
parts niciodata, deoarece numai prin unire i5i vor putea p5.stra domnia. Dar
lor putin le-a pasat de indemnul parintesc 5i dupa putin timp s-au despartit
unul de altul Si fiecare a luat cu el o parte din neamul lor. Feciorul cel mai
mare, numit Baian, dupa indemnul parintelui sau a ramas ping azi in tara stra-
mo5easca. Al doilea, cu numele Cotrag, a trecut fluviul Tanais (p. 34, 1-23) 5i 5
s-a a5ezat dincoace de el. Al patrulea mers peste fluviul Istru 5i s-a a5ezat
in Pannonia, aflata acum sub stapinirea avarilor, 5i a ajuns aliat cu neamul
din tara aceea. Al cincilea s-a stabilit in preajma pentapolei ravennatilor 5i a
d.evenit tributarul romanilor. Cana lt dintre ei, al treilea, cu numele Asparuh,
a trecut peste riurile Danapris $i Danastris 5i s-a oprit sa locuiasca linger Istru, 10
ocupind un loc potrivit pentru locuire, numit in limba lor Og los, greu de atins
5i inaccesibil pentru dugnani, deoarece intimplator avea in fats un teren ane-
voios 5i plin de inla5tini, iar in spate stinci prapastioase ca ni5te ziduri mari 5i
cu neputinta de trecut. Duper ce neamul acesta s-a despartit 5i s-a razletit in
felul acesta, tribul chazarilor din tara mai dinlauntru a Beryliei 3, locuind in 15
apropiere de sarmati, ii infrunta cu mult5. indrazn.eala. Invadind toate aceste
tinuturi, ei au trecut peste Pontul Euxin 5i, intre altii, 1-au supus pe
Baian 5i 1-au silit 55. le plateasca tributuri.
Aflind ca un neam stabilit linger Istru cutreiera tinuturile din preajma im-
paratiei romane Si incerca sa be nimiceasca, imparatul Constantin a dus o oaste 20
bine inarmata in Tracia, a inarmat o flot5. (p. 35, 1-25) 5i a pornit sa respinga
acest neam. Vazind multimile de calareti 5i corabii, bulgarii s-au ingrozit de
atacul lor rapid 5i nea5teptat Si au fugit in intariturile lor, r5.minind acolo
patru zile. Dar pentruca romanii nu puteau sa-i infrunte cu r5.zboi din pricina
locurilor inaccesibile, bulgarii 5i-au venit in fire 5i au ajuns mai indrazneti. Im- 25
paratul suferea de o boala.' de picioare. Flind apucat de criza a plecat pe mare
spre ora5u1 Mesembria ca sa se ingrijeasca, poruncind conducatorilor 5i o5teni-
lor sä stea linger intaritur5. Si sä facer cele necesare pentru infruntarea acestui
neam. Dar a pornit sä circule un zvon c5. imparatul fuge: ei s-au inspaimin-
tat 5i au luat-o cu totii la fug5., fara s5. fie urmariti de nimeni. Bulgarii s-au 30
tinut de ei $i i-au urmarit cu inver5unare. Pe citi i-au putut prinde, i-au omorit,
iar pe cei mai multi i-au ranit. Ei au trecut Duna'rea 5i s-au indreptat spre a5a-
zisa Varna, de ling5. Odessos 5i spre interiorul continentului. Vazind locuri
inta'rite 5i aparate din toate partile, intre fluviu 5i tinuturi inaccesibile, ei s-au
a5ezat acolo. Au cucerit 5i neamurile sclavinilor care locuiau in apropiere Si 35
i-au pus pe unii sa pazeasca locurile vecine cu avarii, iar pe altii pe cele din
preajma romanilor. Duper ce s-au intarit 5i au sporit la numar, incercau s5. na-
v5.1easca in tinuturile Si ora5ele Traciei. Cind a Va.' zut toate acestea, imparatul
a fost nevoit sä se inteleaga cu ei Si sa be plateasc5. tributuri.
(a. 702, p. 41, 15-27). A trimis-o indata pe sotia sa4 Teodora la tat5.1. ei, 40
iar el s-a indreptat spre tinutul din preajma m5.rii numit Tomis 5. A ajuns acolo
Impreuna cu citiva tovar5.5i 5i, dupa ce a plutit pe alaturi, a mers mai departe
pins la cetatea Symbolon de linga Cherson. Acolo a intrat in port 5i a trimis pe
9 Probabil un nume de familie chazar.

5 tmparatul Justinian II (cf. Theoph. Conf., p. 373-374).
6 Dup5. pozitie nu poate fi Constan %a de azi.
www.dacoromanica.ro
628 NICEPHOROS
gxrcXe6aag, Tgc Xeyegeva NexpoiriXa napg?.aciw itpOg Toy lo-tpov Tcorapov napa-
yiveTat. gxgf&v gxrctp.iret Tthv cruv6vrcov 'civet ITtcpavov icp6c Ttpriaiv x6ptov
6vTa TuvixailTa VAN, &due BouXripcov, napaxaXthv o-uXIal3ga9ui ain$5,5 thaTe
Toy rirjs Pacrt Wag arcoXfpvgcraai (p. 42, 1-5) 9p6vov, Watt TE TaetaTa Sthpa
5 67C0620511EVOg Kai rtjvauto .auyaTgpa gig yuvaixa aLTth Swum enanfeilatievog
o St irpo96utog gv Trifcatv 67(61.10E, xai 'IoucrTivtavav crbv tit meal] tS4aTo,
xai ascavra Toy brc' aura Xaov 6taio-ag o-bv aura ant t v 3acnA.E6ououv OXETO.
(a. 756, p. 66, 15-25). TaCTa Toivuv of Bo6Xyapot cbg grcoXiCovto kacragEvot,
cpopoug fiTouv nap& pao-agt Stkacraat To° St IA Kaptvou oT yg cyTpatguacip.gvot
10 Ta 1706 %.9p.4KTIc Xwpia xcatTpcxov Kai plxpoiS rob inwpoi3 xcaougtvou TEixoug
bre4g9gov 6 Sg (Constantinus) avrg7rg4lisi Kai csup.13aXthv noAtuu) gig cpuyiiv
Ow at o Kai IsaiKev ava xpectog Kai laths-mug Botaripoug gIVETIE 1.1.ET' ou
7[02,,i) IIXOt Kai it fl xaf aLTthv gaTpkgugv. of yobv Tag vans Ex0Vng 11Xpl. xat
etc nevTaxocrioug Toy gEpti.tov auvTao6arig, Sigc 'cob Ei4EIVOI) ZKICXE6aaVTEg
15 knfµnpaaav Kai SopuaXcbtouc obx aiyoug gIA.ov
(a. 764, p. 69, 3-19). Ta St Kat& Tobc 0i5vvoug BouXyapoug ZnparreTo TijSg-
atm ra icpog aXA,fiXoug o-uvatugvoi ToLg utv x cyciptic 'rely xupgiav rely brz' ai.)TObc
xexTriptvoug rreivouaiv, fiyEl.tova SE g.cp' gctuToic Kaicsiticyt Tataiov Ovoga,
dvSpa crofiapov xcti To gK VEoTTITOg 3paaog apa ginSgtxv6p.gvov. oirrog Xaev
20 cruvaygipag 67airriv Kai getxwov Ta laucstaitepa Tthv `Pcopuicov xcopia Kai cppo6pia
KaTgWEXE icarcepthc. oL TO 8pacsb Kai aii8aSeg KomyTavfivog 8cacsecuevog vac
fintaythyoug axpt xai gig Tcl oxTaxocyfac wateaxELacyg. Kai TaLtag fmnicth. csTpaT@
it upthaag Sta 'cob EIXeivou npOg Toy IcsTpov g4g7CE1.1,W6V. &nog St csTpaT6v ETEpov
Inayouevog npOg 'AyxiaXov Tc6Xtv itapayivetat xaa' ov Tato-tog ggpxgTai
25 gx(ov gig ouggaxiav xai DaaPrivthv ofix OXiya wkii8ri. Kai IITTTPEig Om gig
cpuyrjv g*TpeclEETO. 7IXET0701. St Tthv noXegicov acp' gxaTgpou plpoug 76.71T01)01, Kai
a?.Xoi ObK oXiyot xai Tthv gimpaveaTgpcov gcoypflariaay. oCTo) re TOD TCOXg1101)
xpariwag 7Cpog To BUYLVTIOV KomsTavfivog dixETO.
(a. 765, p. 70, 25-28). Kate( Sg tfiv Tpituv ivSixTiova Eiagpxstat KcovaTav-
30 "(Nog cf;BouXyapiav Tth Tay aprlyOv aLTthv xaTacsTa8twca inc6 Iaj3ivou Otipapov
ovoga nig apxfig ReTacnisivai Boukyoapoug, gingircetv 5' gv aintl TOxTov givSpa
Bo6Xyapov Toy Eatavob (p. 71, 1-3) 66EXcpov. of St BouXyapow cpuriSeg Ev Tat;
iaatc rob noTagoD 'rob loTpou ankovTo, oux 6Xiyot SL airrthv KaTaKTE \ CNIC1..
www.dacoromanica.ro
'NICEPHORWS- 629
unul dintre insotitori in cetate si a adus de acolo la sine pe Barasvacurios, pe

fratele acestuia Salivas si inca alti citiva barbati. A plecat cu dinsii mai de-
parte, a trecut pe linga asa-zisa Necropila si a ajuns la fluviul Istru. Acolo a
trimis dintre Insotitorii sal pe un oarecare Stefan la Tervel, conduca'torul de
atunci al bulgarilor din partile acelea ; si i-a cerut sa-1 ajute sa ocupe tronul 5
imparatiei. (p. 42, 1-5). I-a fagaduit daruri foarte multe si 1-a vestit ca ii va
da pe fiica sa de sotie. Bucuros, Tervel a fost de acord cu toate acestea si
1-a primit pe Iustinian cu mare cinste, apoi a inarmat tot poporul de sub ascul-
tarea sa si a pornit impreuna cu el spre capitala imparatiei.
(a. 756, p. 66, 15-25). Vazind cum se intareau toate acestea, bulgarii ce- 10
reau de la imparat tributuri. Acesta n-a primit, iar ei au pornit cu oaste si au
navalit in tinuturile Traciei ; si cu incetul au ajuns ping la zidul cel mic. Impa-
ratul (Constantin V) le-a iesit inainte, i-a lovit cu razboi, i-a pus pe fuga, i-a
urma'rit din rasputeri si a ucis foarte multi bulgari. Nu mult dupa aceea a
pornit impotriva for cu o flag si cu oaste pedestra. Cei de pe corabii, in numar 15
de cinci sute, au plutit prin Pontul Euxin, an incendiat si au luat multi pri-
zonieri
(a. 764, p. 69, 3-19). Faptele indreptate impotriva hunilor.bulgari s-au
petrecut in felul acesta. Acestia s-au Inteles intre dinsii, au ucis pe cei care
dobindisera in sir domnia peste dinsii si au asezat domn pe( unul cu >numele 20
Telesios,6 un barbat mindru si in acelasi timp foarte cutez'ator din pricina tine- ,
retii. Acesta a strins oaste bine inarmata dornica de lupa si a navalit cu. vi-
goare in tinuturile, si cetatile din preajma romanilor. Vazind indrazne.ala si
increderea acestuia, Constantin. V a pregatit ping la opt sute de corabii de
transport, le-a umplut cu oaste pedestra si le-a trimis prin Pontul Euxin pins 25
la Duna're. El insusi a strins alta oaste si s-a indreptat spre orasul Anchialos.
Telesios i-a iesit inainte, avind ca aliati si o multirne de sclavini, dar a fost
infrint in lupta si pus pe fuga. Cei mai multi dintre dusmani din ambele parti
au ca'zut, iar ceilalti (si nu putini), dintre cei mai de vaza, an fost luati prizo-
nieri. Dupa ce a cistigat razboiul in felul acesta, Constantin s-a indreptat 30
spre Bizant.
(a. 765, p. 70, 25-28). In indictiunea a treia Constantinus a patruns in
Bulgaria, deoarece bulgarii schimbaser5. din domnie pe conducatorul for Uma-
ros, asezat de Sabinus, si pusesera in locul lui pe bulgarul Toctos, 7 (p. 71, 1-3)
fratele lui Baian. Fugarii bulgarilor s-au ascuns in pa:duffle fluviului Istru,
iar multi dintre ei an fost ucisi
6 Tarul bulgar a domnit intre 761-764.

7 Ultimii trei %ari s-au succedat in anii 764-767.
www.dacoromanica.ro
LXXIV. ZYMELIN MArIETPOY
XPONOrPAOIA
KOatiou Etog ctr, tfig Baia; aapxlocrecog En); wt...

9 (p. 615). Kai eiipovug Trjv 'ASptavo6noXtv xpatatouptvriv napEithatcray.
xai noificsavteg fuitpag noXlag xai iniSev taxtcravteg 6rco Tot, nepixa0tapo0,
5 tram-arm; gayyavixa enatpouv T6 x6crrpov xai Srj arevokevreg, µ1j Exoyseg
130fI9EttiV 7109EV Kai &way-Ili:mom; 'cob 1,11.160, napeSowav eautoUg. xaikaPOrreg
of Bo6kyapot Tijv atxtiaXwaiav aticsav etc iskii0og o6aav avapiairritov xai nificrav
Ttiv Zocoaxeutiv a6n65v, lieninaccav airrobc etc BouXyapiav t talky 'cob "larpou
notai.to0.
10 KOapou Etoc gun', Tijc Mac csapxtbascog
7 (p. 722). Tot St BouXyapou Iutiethv TO Op 4xiv Xrii:optvou, 'lioavvig
6 Boyd; natpixtog yevta0at xai xaT' aino0 Tobc Ilan ivtcoug 6.yaysiv. St: 01)6 Te
kaf3thv einfiX0e, Kai 6plipoug .yayev tv T13 MAU, allVSElleVON TOV Ilativecxcov
nepdcsal Kai Toy Eutiecbv xatairol.egfiaat.
15 10 (p. 724). 'Anecrtail Se `Puw.avOg natpixtog xai Spouyydpiog -Ay Tckoiii.tcov
'Levi navtOg Tot) crtaou v T41 Aavouilig) notatio) floOfiacov Atovn (No
*TC
ceXA,d xai Icoavviic 6 Boyd.; xatayayetv licurCivtcoug, cbg elpirrat, xeXeucravrog

Tot, Spouyyapiou `PuTavo0 5tairepdaat. etc p.axa; St tA.06vuov, 6p8vteg ainoi);
ot 4n/tricot atacn6Cortag 6nex6picrav etc Tit 1Sta. to0 St noXttiou ij6ri taog
20 Aaporrog, xai brroatplwavtog v 'r /react TOD to `Pcopavo0 Kai tot, Boyd, xat'
ad:uby exiviicrev 7i ntaig, Kai etc coao0tov xiv5uvov Toy Spouyytipiov Tcopavov
nepitarriaav (bate Tfiv tdiv 690aX.1.165v attplaiv xectuthxac0lval, cbg ap.sXsict,
titikkov St xaxoupyici µ1j Stanepdaat toi)g Ila4tvaxoug tiriSt Tot); (pc6yovtag
`Notiaioug v toic iaoiotg 6no5gacs0at. (p. 725) Kai Tato say ercenovaat, et pal
25 nap& KOWaTaVTIVOU natptxiou Toti royyfaii xai Itecavou payiarpou iroAlet
Suvaptvow nap& 'r Abyo Ucrn3 Tit 'TA; xa-caSixrig avarparcri.
www.dacoromanica.ro
LXXIV. SIMEON MAGISTER
A trait In prima jum&tate a secolului al X-lea, fiind contemporan cu Con-

stantin Porfirogenetul, §i a redactat o cronica universal& care merge pina la anul
948. A folosit o cronica anonima mai veche, exploatat& §i de alti cronicari bizan-
tini, intre altii de Leon Gramaticul: de aceea ambele cronici apar allturi In manu-
scrise §i an fost publicate ImpreunI. Autorul nostru avea titlurile de magister
§i logothetes.
Editia folositl: Leonis Grammatici Chronographia ex recensione I. Bekkeri,
Bonn, 1842, p. 1-228.
CRONOGRAFIE
Anul de la facerea lumii 6307, iar de la nasterea Domnului ... 9 (p. 615).
Au gasit Adrianopolea intarita §i au impresurat-o. Au stat mai multe zile si
n-au putut face nimic cu impresurarea. Au a.Fzat masini de lupta §i au inceput
a bate cetatea. Cei inchisi inlauntru n-aveau de unde primi ajutoare 0..muriau 5
de foame : de aceea s-au predat. Bulgariil- i-au luat pe toti prizonieri in numilr
mare si intreaga for pregatire de razboi, apoi i-au colonizat in Bulgaria de din-
colo de fluviul Istru.
Anul de la facerea lumii 6408, iar de la nasterea domnului ... 7 (p. 722).
Deoarece bulgarul Simeon2 pustiia Tracia, s-a cerut ca Ioannes Bogas s5. fie 10
numit in demnitatea de patricius §i sä duca impotriva lui Simeon pe pecenegi.
Ioannes a luat daruri, a adus ostateci in oral si s-a inteles cu pecenegii
sa tread. fluviul §i sal lupte impotriva lui Simeon.
10 (p. 724). A fost trimis Roman, care avea demnitatea de patricius si
era comandant de corabii, impreuna cu toata flota la fluviul Dunarea spre a 15
da ajutor lui Leon Focas. Dar, cum am zis, Bogas primise ordin de la coman-
dantul de corabii Roman sa aduca pe pecenegi si sa tread. fluviul. Au pornit
la lupta, dar pecenegii au vazut ca se cearta §i s-au intors la vetrele lor. Dupa ce
razboiul a luat sfir§it si Roman si Bogas s-au intors impotriva for si 1-a pus
in atita primej die pe comandantul de corabii Roman, incit s-a hotarit sa i 20
se scoata ochii pe motiv ca pecenegii n-ar fi trecut fluviul din pricina negli-
jentei, si chiar mai mult, din cauza rautatilor sale ; apoi pentruca n-ar fi luat
cu el in corabii pe romanii care fugiau. (p. 725). Si ar fi ispasit aceasta pedeapsa,
daca hotarirea luata n-ar fi fost combatuta" de Constantin Gongyles, care
avea demnitatea de patricius, §i de s5tefan magister, oameni cu foarte 25
multa influents pe ling5. imparateasa.
1 In anul 813 sub conducerea tarului Krum.
2 Tar bulgar (893-927).
www.dacoromanica.ro
LXXV, FES/PI-10Y MONAXOY
XPONIKON ,ZYNTOMON
1X, 7 (p. 559, 8-18). 'Ev St TO) tteTai) tni Toy noXegov Taw IaupopiTcov
06aXevrtvtavOg o lityag tK Tthv p.spthv T71s TaXXiag el; TO '1Xkupticov t4a(bv,
-Kai 'cob noXettou ttoktg apxfiv ka13ovTeg, appcoaTiq aiyviStov allaXE&Eig eTEXE6-
5 Trio-Ev. nptcypetg yap EaupottaTat antcrTeactv gatToOvTeg ciprjvriy. obq 06casyTt-
vtaveg aeaaktevog ftcvo, Ei. navTeg IaupogaTat Tomb Tot Tuyxavouatv 5v-ceg
at/m(04aq
Ta creottaTa. Tthv Si; einovv.ov 8Tt Tobg nap' ctircoefq apiaToug et7ThSTE110(V,
p.tya Sava Ttiv `Roi.taiow 13aatiLeiav eInev 6nogtvetv eig abiew kkaobaav, ei Eau -
pottaraiwv of aptaTot TotobTot `Rolla-1mq To 41that noXeptelv. tic St Tfig Staavicsecog
10 (pXer3og 6ayeicrig, Kai nXeicsTou (p. 560, 1) ctillaTog avaSo9tvTog, Ev Mit (ppoupitp
Fa Wag ITEXElball
IX, 20 (p. 658, 18-22). lioXtt.tou Tote aurcpornatvTog tteTa46 `Rottaitov TE
Kai 13apfle(pow Int Tfiv Muaiav, intgaETO MaupiKtog 6 paatke6g, thg (pao-tv, Tfil:
aTparrlyth TCO KUTCL7tICTTEDgVTI. To enOgai.K6V OTIXITEllila napaSobvat To6Toug
15 Toil nokeitiotg Stet Tfiv dvTapaiav cticthv, &cep to crTparriyob bnatco6aavTog
Kai ytyovev (p. 659, 1-10) auveXficpari o6v Xaag noX6g. T.4; Si; ouytc?..furou napa-
KaXsadarig Toy 13aatXta Tob etyopacsafIvat a6To6g, El ag 0 8aatke6g antaTetke
nptai3etg npeg Toy 6pxovra Tthv Papflapcov, iva To6g 67c' auTab KparnatvTag &co-
X6aty 6 St IS-1)Xcoaev etnoSiSo4tt ntivTag KUTa 11/UXI)V votitcrga tcmt4Mtevog. 6
20 St f3aollebg pur) avaax6pevog Sobvat, neatv 6 136p8apog &vet fitttau Xal3etv 1},1coacv
Toil St pacriMan wriSt TobTo KaTaBgagtvou, 9upco9eig 6 flapPapog antKTetve
navTag 61.tob xtXtdtSag tr. Oacv 1K To6Tou tuariasig MaupiKtog, flp4avTo ntivTag
XotSopelv &nay Kai StaNaletv.
IX, 25 (p. 728, 15-18). Kaa' 8v xpovov TO Tthv Boukydpow Eavog ano Toig
25 apKTepotg nepctitKolg Ilgpeat TOMS Ei)tEiV01) 7CoVTOU gK Tf1s XEyottivrIg MateoTtSog
2t.ittvig klifika£ Tl OpetK1) Ileta non;qg nTcoxeiaq Kai anopiag. &cep pctathv Kcov-
aravfivoq Kai a(p6Spa (p. 729, 1-16) kurrpeig t(i)pgricre KaT' a6Tthv geTa. laths-Trig
www.dacoromanica.ro
LXXV. GEORGIOS MONACHOS
Opera lui Georgios Monachos (poreclit si Hamartolos PAcatosul"), scris&

Intre anii 842-867, se InfatiseazI ca o cronicl universal, succinta, cuprinzind
evenimentele mai de seam, de la inceputul lumii pin& la anul 842. Autorul folo-
seste izvoare mai vechi si judec& pe conducatorii politici dupe, atitudinea for fat&
de monahi si fat& de biserica crestina. Lucrarea are o valoare istorica proprie numai
In partea final..
Editia folosita: Georgii Monachi Chronicon, edidit Caro lus De Boor, vol. III,
Leipzig, 1904.
CRONICA SUCCINTA
IX, 7 (p. 559, 8-18). Litre timp Valentinianus cel Mare a pornit cu
razboi impotriva sarmatilor, mergind din partile Galliei spre Illyricum ; dar
abia incepuse razboiul, cind a fost cuprins pe neasteptate de o board' si a
murit. Sarmatii trimisesera soli sa ceara pace. Cind i-a vazut Valentinianus,
a intrebat daca toti sarmatii sint la trupuri ca ei. Acqtia au raspuns ca au 5
trimis pe cei mai buni dintre dinsii. Imparatul a strigat din rasputeri, spunind
ca grozave lucruri intimpina imparatia romana, ajunsa pins la dinsul, daca ase-
menea oameni indraznesc sa lupte cu romanii. Din pricina tensiunii, i s-a rupt
o vena si a curs foarte mult (p. 560,1) singe. El a murit intr-o cetate din Gallia'.
IX, 20 (p. 658, 18-22). Izbucnind atunci un razboi intre romani si 10
barbari in Moesia, imparatul Mauricius ar fi poruncit, zice-se, conducatorului,
caruia ii incredintase armata romans, sa-i lase pe osteni in miinile dusmani-
lor, din pricina neascultarii lor. Lucrul s-a si intimplat, deoarece conduca-
torul a ascultat (p. 659, 1-10), si a fost prinsa multa lume. Senatul 1-a rugat
pe imparat sa-i rascumpere, iar imparatul a acceptat si a trimis soli la condu- 15
catorul barbarilor, ca sä libereze pe cei luati in stapinire de dinsul. Acesta a
spus: Ii eliberez pe toti, daca primesc de fiecare suflet cite o moneda". Impa-
ratul n-a primit sa dea atita, iar barbarul a aratat ca se multumeste sa is
jumatate. Imparatul n-a primit nici asa, iar barbarul s-a infuriat si i-a ucis
pe toti, in numar de douasprezece mii. De aceea, din momentul acela, Mau- 20
ricius a fost urit si toti au inceput sa-1 birfeasc5. §i s5.-1 critice.2
IX, 25 (p. 728, 15-18). In timpul acesta 3 neamul bulgarilor din par-
tile de miazanoapte ale tarmului Pontului Euxin, de la asa-numita mlastina
Meotica, a venit in Tracia cu multa saracie si lips5.. Aflind de acest lucru,
Constantin s-a mihnit amarnic (p. 729, 1-16) si a pornit impotriva for cu 25
1 De fapt la Brigetio In Pannonia.
2 Cf. supra Teoph. Conf., p. 279 280.
2 Sub Imparatul Constantin al IV-lea, in anul 680. Cf. ibid., p. 358-359.
www.dacoromanica.ro
634 GEORGIOS MONACHOS
vaugaxiag TE Kai necopaxiac, Kai SUE gtv Trig fincipou Tor) notagor) Aavoi)Ori
(alte codice Aavo6f3t, Aoiwa(it) ta TE 4tica rcapatgag, Sta St 'dig Tae6t4o66rig
Coctfig Tag vatic Trpocroppio-ag, of Bo( yapot Mav To(30tvtEc Eig 6x6pcolia Socrai
X(OTOV Eautob; haTaXicravto. Tot) St Pacratwc 64unaaficravtog ev icoSaXyia Ica-
5 bd. Mt6tp.I3petav ticPtaaatvtoc intocstptwat xaptv 13aXaveiou pEta Spamiciwaw
s', Iona= Toy ?.aOv Kai Tot); crrparriyobg icaei)o-ag napaicags69at Kai iroXspetv
To E8vog. 6 St ?-a6g Toy f3autXta ce6yEtv voilicrag sic Tporfiv ZScoice paiSevOg Sub-
xovrog. of St BoiAyapot $Eaaap.Evot Kai Tor) 6xopthvasoc intE4a3oviEg trceSioAav
6ni6co ainthv, Kai no?aoi)g. avekovug -Kai Xcapopaycoyho-arreg Eta ainthv] ticpa-
10 trio-av ZKTO Ts Kai Katatcupieuo-av tfiv Taw Xptaztavthv xthpav akv avapcacr&eig
6 f3aollcbg cipfiveucre lice aixtthv raivta Sobc te aicrxima raw `Pcogaicov Cog Xigo-
gtvoug Taaav Thv Op 4acriv Kai Ta. tirtiatva 'mimic.
www.dacoromanica.ro
GEORGIOS MONAGHOS 635
mult5. flota si oaste pedestr5., rinduindu-si p.destrasii pe uscat ling5. fluviul

Dunarea (alte codice Danuvi, Dunavi), iar corabiile in apropierea tarmu-
lui. Bulgarii s-au insp5.imintat foarte si s-au adapostit intr-o intaritura
inexpugnabila. imparatul suferea greu de durere de picioare si a fost silit
sa se intoarca in Mesembria impreuna cu cinci corabii rapide spre a face 5
bai: el a parasit oastea si a poruncit conducatorilor sä se aseze pentru lupta
si sä infrunte neamul bulgarilor. Dar multimea a crezut ca imparatul fuge
si a inceput sa fuga, gra sa fie urm5..rita de nimeni. Bulgarii au vazut, au
iesit din intaritura si i-au luat din urm5.. Ei au ucis pe multi, au pradat si
au pus stapinire pe p5.mintul crestinilor. imparatul n-a avut incotro si a n)
facut pace cu dinsii, dindu-le once, de rusinea romanilor, deoarece pustiau
toat5. Tracia si tinuturile vecine.
www.dacoromanica.ro
LXXVI. On TIOE 0 TIATPIAPXHE
(p. 89). eoyriou 'rob aytanatou itatplapxou KOWCYTIIVTWODICOXECOg XgECOV

auvayomj, al gtalov tthv tiXXcov (Si itopat xai Xoyoypeupaig avfocouo-tv etc xpeiay.
rIpoaire(peovitat St 0(00 rEpcoroana8apicp xai tipxovn TOO ADKOCTT011100 OIKEICp
tlaaTITT:I.
www.dacoromanica.ro
LXXVI.q3ATRIARHUL FOTIE
S-a nascut la Constantinopol in anul 827, a dobindit o cultura, cu totul re-

marcabila, a fost patriarh ecumenic intre 857-867 si 877-886 si a murit in sur-
ghiun In anul 893. E autorul cunoscutei Biblioteci, care ne-a pi strat un material
informativ pretios. In lucrarea de fata ne intereseaza. o mentiune facuta in lexi-
conul sau, pe care o reproducem dupi£ studiul recent al lui Kyriakos Tzantzano-
glou, T6 Actuce to0 elusion, Tesalonic, 1967, p. 89.
(p. 89) A lui Fotie, preasfintul patriarh de Constantinopol, adunare de

cuvinte, care mai mult decit altora le shit de folos retorilor si scriitorilor de
discursuri. Este adresat.. lui Toma, p.otospatar i guvernator al Licostomuluil,
ucenicului sau. 5
I Orasel In valea Tempe din Tesalia, dupa. K. Tzantzanoglu, op. cit., p. 26, sau Licostoma
de la gurile Dunarii (azi Periprava).
www.dacoromanica.ro
LXXVII. NOTITIAE EPISCOPATUUM
A. NOTITIA 8.
TON AYTOKE(1)AAnN APXIEIIIEK0110I
'Enapxia Mucriag 6 Auo-o-o0 ATM Vyerat Kai Bapva.
'Enapxia Exuaiag 6 Tovik.... (p. 163 Parthey)
B. NOTITIA 5.
'AvaxecpaXaicocrtg vthv aroycircwv natptapxoSv, TthV 6poagaithv, xai auva-

pi41m; -My totocrroXixthv 3p6vcov.
5 *0 nprotog 9povoc to Koptxpaiou -cthv thcoateXoyv Iletpoo, tfig npeafloctpag
`Pc'opric rcpokSpot) ...
'Af3iipow Kai auSciiv Kai Aavouf3iou to notagoD... (p. 138 Parhey).
C. NOTITIA 6.
Ttittg ... Tthv akoKe(pd%cov etpxtentaKoncov.

a'. 'Enapxia Muaiag 6 '08uppob frOl. Kai Bapvlig Xtyial.
10 I3'. 'Enapxia Ex-uiag. o Towijc... (p. 146 Parthey).
www.dacoromanica.ro
LXXVII. LISTELE EPISCOPATELOR
Din sec. al IX-lea, probabil din timpul patriarhului Nichifor (806-815), s-au
pastrat citeva liste de episcopate, in care figureaza si episcopatul de Tomis. Aceste liste
mai an nevoie s5 fie cercetate cu grip. Inainte de a se ajunge la o editie satisMatoare.
Editia folosita: Hierocles Synecdemus et Notitiae graecae episcopatuum, edidit G. Parthey,
Berlin, 1866.
LISTELE EPISCOPATELOR
A. LISTA 8.
ARHIEPISCOPI AUTOCEFALI
Eparhia Moesiei, 1a Odessus sau se zice §i Varna.

Eparhia Scitiei, la Tomis... (p. 163 Parthey).
B. LISTA 5.
Recapitularea preasfintelor patriarhii, a delimitarilor teritoriale, §i enu-

merarea scaunelor apostolice. 5
Primul scaun al celui dintii dintre apostoli Petru, al pastorului din Roma
cea Veche...
(scaunul) avarilor i scitilor i fluviului Dunarii ... (p. 138 Parthey).
C. LISTA 6.
Rinduiala ... arhiepiscopilor autocefali.

a). Epahia Moesiei, la Odessus sau se zice i Varna. 10
b). Epahia Scitiei, la Tomis... (p. 146 Parthey).
www.dacoromanica.ro
LXXVIII. WA LAFRIDUSSTRABUS.
Cap. 7, col. 927. Ab ipsis autem Graecis Kyrch a Kyrios, et

pafist a papa, quod cuiusdam paternitatis nomen est et clericorum
convenit dignitati ; et her ab eo quod heros, et uonn et inonath a injv,
et alia multa accepimus. Sicut itaque domus Dei bacilica, id est regia,
5 a rege ; sic etiam Kyriace, id est dominica, a domino nuncupatur, quia Domino
dominatium et Regi regum in illa servitur. Si autem quaeritur qua occasione
ad nos vestigia haec Graecitatis advenerint, dicendum et barbaros in Romana
republica militasse et multos praedicatorum Graece et Latine locutionis peritos
inter has bestias cum erroribus pugnaturos venisse et eis pro causis multa nostros
10 quae prius non noverant utilia didicisse praecipueque a Grothis, qui et Getae,
cum eo tempore quo ad fidem Christi, licet non recto itinere, perducti sunt,
in Graecorum provihciis comemorantes nostrum id est Theotiscum sermonem
habuerint. Et (ut historiae testantur) postmodum studiosi illius gentis divinos
libros in suae locutionis proprietatem transtulerint, quorum adhuc monumenta
15 apud nonnullos habentur. Et fidelium fratrum didicimus apud quasdam
Scytharum gentes maxime Tomitanos eadem locutione divina hactenus ce-
lebrari officia.
www.dacoromanica.ro
LXXVIII. WALAFRID STRABUS
(CEL SAIU)
S-a nascut in Suabia (Germania) In anul 808 sau 809 §i a fost crescut la nana-
stirea Reichenau (Austria), unde a ajuns stares In anul 838. A fost §i Invatatorul
viitorului rege al Frantei Carol Ple§uvul, A murit in anul 849. Printre numeroasele
sale lucari se all& §i o Ccirticic4 despre inceputurile s= dezvoltelrile unor obiecte bise-
ricesti, scrisa in anul 841, unde Intilnim §tiri despre cuvintele grecWi si latine§ti
cu caracter bisericesc intrate In limba germana.
Editia folosita: Walafridi Strabi Fuldensis monachi De ecclesiasticarum rerum
exordiis et incrementis liber unus, ed. Migne, PL, vol. CXIV, 1879, col. 919-966
Cap. 7, col. 927. Tot de la greci noi am primit pe kyrch biserica" de

la Kyrios domn", papst papa" de la papa, parinte", cuvint care arata
o anumita paternitate si se potrivete cu vrednicia clericilor; herr stapin"
de la heres, monn lung" si monath lung", de la wrjv si multe altele ; tot
asa si casa domnului (bacilica) sau casa regelui (regia), de la rege; la fel 5
Kyriaca, adica Dominica casa Domnului" si-a primit numele de la dorni-
nus stapinul", pentru ca in ea se slujeste Domnului Domnilor si Stapinului
Stapinilor. Daca ne intrebarn cu ce prilej au ajuns pins la noi aceste urme
de grecitate, trebuie sa spunem ca si barbarii au fost Weni in statul roman
si ca multi au venit printre aceste fiare ca sa lupte impotriva pacatelor si ca to
din aceste pricini ai noWi au invatat multe lucruri folositoare, pe care nu le
cunoscusera mai inainte, mai cu seams de la goti, care se chiama si geti, intru-
cit pe vremea cind au fost adu§i la credinta lui Hristos, deli nu pe drumul
cel drept 1, ei traiau in tinuturile grecilor, insa vorbeau limba noastra cea
tudeasca2. Si dupes cum marturisesc istoriile, invatatii acelui neam au talm'a."- 15
cit pentru ei cartile dumnezeiesti pe intelesul limbii lor, din care se pastreaza
si azi urine la unii din ei. Am aflat din cele istorisite de o seams de frati
vrednici de crezare ca la uncle semintii de ale scitilor, si mai ales la tomi-
tani 3, slujbele dumnezeiqti se saviresc pins astazi in aceeasi limbs.
1 Aluzie la erezia ariana in care au fost cre§tinati gotii.

2 Adia a poporului (germana).
8 E vorba de gotii traind in partite Constantei de atazi. De curind acest text al lui Walah-
frid Strabus a fost pus In legatura cu runele rupestre de la Basarabi-Murfatlar, vezi Citeva
observaiii £n legliturel cu complexul arheologic de la Murfatlar (Basarabi), In Mitropolia Olte-
niei", XX, 1968, nr. 11-12, p. 937-946.
www.dacoromanica.ro
LXXIX. LEONIS PHILOSOPHI
TAKTIKA
XVIII, 79 (col. 964 D). Kai yap Kat EKI.A(3ot. Av note ittpav Kat4.)Kouv tot
"Iatpou, by KCti Aavo6Ptov Kakobilev. Ot.; Kai ItpotsenoUgouv `Prbitatot EMU-
aep.EV01., VOIRLSI.K6c Kai CtirTC73V Tote Stc.463VTUW npiv 11 ITEPUL039AVU1, Toy IUTp0V,
5 'Kai. 6n6 toy t;uy6v try, Taliatictjg e011ogitic toy CtinCOV CLkeVa itoatvat...
XVIII, 99 (col. 968 D). Kat to IKkaihKa Se Eavri 61.1oSiatta Te i)oav Kai
ollotpona akkfiotc, Kai eXe68epa, wiSal.toSc Sookoboaat ij dpxsoaat netBogeva,
Kat .t tats Ste ntpav totti ACLVOVVOU KCIA()KOUV eV 't iSict viva. -03EV KUi
evta08a nepato3tvta, Kai °lova Ptaa8tvta S4aa8at rev Solaeiav, obx ettpo,.)
10 fiSto.).; nei8eaBat .8e?.ov, akka. tp6nov TI.Vet eautdig KpcIttov yap fryotvro ano
tort 6,pxovtog- tflg autchv Talc c8eipecsaat, .11 toffs `Pom.tatKolc: SOIA,C6EIV Kai
6noaiveaaat v6p.otc. 01 Se -cob CRUTIViOU 13CttiCSVCCCOg ToV aytaagov KataSe4d-
p.evot Oapt tthv figetepow xpOvow tobto, ocsov Kat& airo6c, eig apxaiag ekeu8epiag
oovii3etav Stattipoiivtat
15 XVIII, 106 (col. 971 AB). 'Expo vto Se Sanavrj xeyxpo.), goltata Eyilouv
Se Kai atyapKetav, Soaxep8c Ttpovteg tobc Moog tt; yecopyiac novouc, Sla
to eXeu8epttottpav µaaaov cptketv auto tisiv Staycoyew noteto8w. 'Kat anovov,
it Cri)V TCOM4 TECt) nokuteketav ilpcoget'COW ij xprmataw entictficsecsaat.
XVIII, 107 (col. 971 CD). Tinkiovto SE Rote i.u.Kpoi.; aKovtiotc, fiyouv
20 6trcapiotg Sucsiv kacstog avijp, trues Se -Kai oKoutapiotg Ilerikots entAKeo-tv,
otov BUpeotc, Lictxprprco Se Kai tOotg 4ukivotc, Kai csayittag eIxov Kexptogevac
cpapliaKo..), tinep eativ eVepylrfliCoV, eliVA 6 kaPeov tip/ n)...tryiiv11 Briptaic lv TCOlt,
ij Kai Etepov flofiarn.ta avtispitpilaKov, fj Kai napeo81) neptKowra Tljv TrYfIV,
www.dacoromanica.ro
LXXIX. LEON CEL INTELEPT
Imparatul Leon al VI-lea, zis cel Intelept (886-912), a scris numeroase

opere de dogmatics,, astrologie, strategie, apoi versuri, epigrame §i altele.
In lucrarea sa de strategie intitulata Tactica, In douazeci de carti sau capi-
tole mari, aka-tuft& pe la anul 905, a Incercat s5. string la un loc si ss sistemati-
zeze cunostiatele de art5, military acumulate pins, la dinsul, folosind Indeosebi
tratatul Strategicon al lui Mauricius de la inceputul sec. al VII-lea. tirile despre
slavi slut luate de acolo gi contin doar noutatea c5 acestia trecuser5. lntre time
la sudul Dunarii §i deveniserl supusi ai Imparatiei bizantine.
Editia folosita: PG, vol. CVII (1863), col. 672-1120.
TACTICA
XVIII, 79 (col. 964 D). Slavii locuiau cindva dincolo de Istru, numit
Si Dunare. Romanii ii atacau §i infruntau cu razboi. Si slavii duceau o viata
nomads inainte de a trece Dunarea Si de a-§i apleca grumazul sub jugul impa-
ratiei romane... 5.
XVIII, 99 (col. 968 D). Neamurile slave aveau acela0 fel de trai §i
se asemanau intre ele, erau libere si nu sufereau sa fie aservite sau stapinite,
mai ales atunci cind locuiau dincolo de Dunare, in tara for proprie. Dupa ce
au trecut dincoace §i au fost silite sa primeasca sclavia, n-au vrut sa asculte
cu placere de altii ci, intr-un fel oarecare, numai de oamenii lor. Ei socoteau 10}
Ca e mai bine sa fie nimiciti de seful tribului, decit sä slujeasca sau

sa se inchine legilor romane si au primit sfintenia botezului salvator
numai cu conditia de a-0 pastra libertatea cu care se deprinsesera din
vechime...
XVIII, 106 (col. 971 AB). Foloseau ca hrana meiul, dar le placea 15
mai mult cumpatarea §i suportau greu muncile agricole, deoarece iubeau
o viata mai libera si lipsita de truda, decit sä dobindeasca cu multa ostenea1a
belpg de bauturi §i avere.
XVIII, 107, (col. 971 CD). Se inarmau uneori cu sulite mici sau cu
doua lanci de fiecare barbat, iar unii si cu scuturi mari si late sau cu scu- 20'
turi rotunde; foloseau si arcuri de lemn §i aveau sageti inveninate, ceea ce e
vatamator, Baca cel rant nu is masuri contra otravii sau alt remediu impo-
triva veninului, sau null taie in grabs rana, ca s5. nu se raspindeasca
www.dacoromanica.ro
644 LEO PHILOSOPHUS
irpo; 'Co 111) StaSpageiv. Ildvuog yap tiv xat to 6Xov athp.a eac6X,Xutat, xat Secasol.
St Kat SucrPatotg oixetv Kat xarcupoyetv (paokrtv.
XVIII, 108 (col. 972 AB). °Oncog St lona atrubv Inotobvto Tag .rctSpopag
writ eyOSoug Tcopa Tot Tots, Strippaw-iv t[trrpoo3rw tv Tfj nept a.Soxfrow t(poSow
5 Stath 4st, Iva Kai airOg, 6 atpatrlyt, ct Kat RA Ka Ta, CLUT6V vihr, eLXV i' Kato. T6V
61.101COV airubv, 11 Kara tttpow papriapow noto(wevog aSoxtroug tcpoSoug, Eiye
&pa xpflutgov 'CI tK ..r.g Stwooncbaux txzivrig ebpat, Eng Kai Tato 14 ttotpou
npog ttiv Stoucrav xpciav thc itpoycyuRvaagtvov.
www.dacoromanica.ro
LEON CEL TNTELEPT 645
otrava, dci ea distruge tot corpul. Le place sa locuiasca si s5. fuga in desi-
suri si in locuri inaccesibile.
XVIII, 108 (col. 972 AB). Cum faceau pe atunci romanii asalturi si
infruntari impotriva lor, am al-Mat mai inainte in capitolul despre infrunta-
rile pe neasteptate, pentruca si tu, conduatorule de osti, daca nu acum 5
impotriva lor, dar cel putin impotriva unora ca ei sau impotriva altor bar-
bari sa pregatesti atacuri prin surprindere, cind gasesti ceva de folos din sche-
mele noastre; asadar sl be ai gata si pe acestea la nevoie a si fad exer-
citii din vreme.
www.dacoromanica.ro
LXXX. AEONTOE r PAMMATIKOY
XPONOFPAOIA
(p. 67). Tpcdaveg ZI3acrikeucrev Erri ix p.fivag e. 8g .nv pto-onOvipoc xai cpao-
Sixatog... (paw SE min auto note 81.4%.ri9tvtog cbg tittf3o6kou, xat toi)g TE
6cp9cattoDg t tocematv-roc Kai To yEvetov anoicetpailtvou, t net zucpX6c. rcp6c
5 Tpctictv6v (p. 68) EtaiTOTI, rtoaad kurtriaetc bit T06TO.) TroXtV tE xtioac Eni TCO
6v6ttatt akoD trjv vDv TpatavonoXtv Ovoi.t4optvriv, Kat ToOtov xatotrceipag,
Cbg 8807oTTIV tilS rt61.emg txeicse ant crceilev Ecog Tfig airsob TeXeu-clg.
(p. 77). realog Kat BoXoucrtaveg OaaiXeucrav Etri 3' p.Avag Tr. ytyove St
N Tag litttpatc airrcbv Xoti.t6c, xtvriaetc arca avatoMlc Ittyst tfS 866ecog, ice
10 obSettia nal; ebpkari apotpoc Ta6tri; tfig anetkfig ... Kai of Ex69at nepacravtec.
Toy Icrrpov nacrav Trjv SDo-tv Kai 'ItaXiav etvatoktiv TE xai 'Aaiav buipario-av
xat napactfiov Sixa govic 'Rim -Kai KuVicou.
(p.84.) Kcovcrravtivoc... Aticivtov St yattf3p6v tre etSacpfj notio-agevoc. Ra-
ata.Ea icattcyrricre. 7spocnpuy6vteg (p. 85) St 'meg To0 Kawatavtivou Tc Atxtvicp
15 (bg 6v.raptat trctcrito6p.evot nap' aka o6x taiSorco, xai tic6tpate6crag Kcovatav-
Tivog KaTet Atxtviou tnoXttrricrev airrov etc Ilatoviay. Evaa xat to arnietov ToD
ataupoD taeacrato trstypcuptv «N wimp vlicc>. Kat Tobto TO crriperov xpucroDv
notficsag xat tat Sopatog etvarficrag tour Exapobg trponobto. Aticivtog St warceig
Etpuyev etc Op(trr)v, xeticetaev xatanoXewriaet; etc OtXtnrco6noXtv, Evaa Xapnpft
20 Kai neptcpavdic AttliStic elpfiveuaev.
(p. 86). Ex toincov of tthv ?dam Epyov notijaag 6 Paaa.e0c [Kcovcycavfivog]
arrturetXe totC itkpcz tob AaV01113/01) EaVECTIN, t7Itypatpag «TO ttegovt TO 6t p0V)).
onep ytyovev abtorc 6Xt9pou cattov Stet Tfiv entypatpliv.
(p. 98). KatartoXettrjaag St [OikaevttvtavOg] tour Iaupopettag, nptalletg
25 air' aiyabv 1.8cbv tkaorcac, Apeotricrev et Totobtot elev Eaupottettat xat pctacbv
dug pi aptatot np6c ain6v Icaat, nkricraeig auttoD 'cat novel rfj xetpt Toy pripav
nkli4ag Etpri «Sew& 71/401.taiotc, et totoOtot Zivteg npeaf3e6etv 6.4toi5atv». tic St Tog
www.dacoromanica.ro
LXXX. LEO GRAMMATICUS
A trait in secolul al X-lea si a scris o scurta cronica universal& care merge

pins la anal 948. In ea a folosit o opera anonima alcatuita pe la sfirqitul secolului
al VII-lea sau inceputul secolului al VIII-lea. La sfirOt autorul recunoa.,te ca
n-a facut altceva decit sa compileze. Valoarea cronicii sale e modesta.
Editia folosita: Leo Grammaticus ex recensione I. Bekkeri, Bonn 1842.
CRONOGRAFIA
(p. 67). Traian a domnit 19 ani si 6 luni. El ura pe cei rai si iubea
pe cei buni.. . °data un prieten a uneltit impotriva sa ; a fost orbit si i-a fost
taiata barba. Cind a fost adus orb in fata lui Traian (p. 68), imparatul s-a
indurerat mult de acest fapt, a intemeiat un oras cu numele sau, numit azi 5
Traianopolis, si 1-a miluit pe omul acesta, lasindu-1 acolo ca stapin al orasului
pins la sfirsitul vietii1.
(p. 77). Gallus si Volusianus au domnit 2 ani si 8 luni. In zilele for s-a
ivit o ciuma, care s-a raspindit de la rasarit pine: la apus, si niciun oras n-a
scapat teafar de aceasta molim5.... Scitii au trecut fluviul Istru si au de- 10
vastat tot occidentul si Italia, precum si rasaritul cu Asia, si au luat de
doua on manastire a lui Ilie si Cyzicul.
(p. 84). Constantin... si-a luat ca ginere pentru sora-sa pe Licinius
si 1-a pus imparat. Citiva au fugit (p. 85) de la Constantin si sau dus la
Licinius ca rebeli, iar acesta nu i-a extradat. Constantin a pornit cu raz- 15
boi impotriva lui Licinius §i 1-a infruntat in Pannonia. Acolo i s-a aratat
si semnul crucii2, unde scria: In acest semn vei invinge". El a facut acest
semn in aur, 1-a inaltat pe sulita si a invins dusmanii. Licinius a fost dat peste
cap si a fugit in Tracia ; iar acolo a fost urmarit cu razboi pin5.1a Philippopolis,
unde a fost invins cu desavirsire si in chip stralucit si a facut pace. 20
(p. 86). Din aceste pietre pretioase imparatul (Constantin) a facut un
obiect de podoaba si 1-a trimis neamurilor de dincolo de Dunare, scriind pe
el: Dar pentru cel mai vrednic". Acest obiect a devenit pentru ei prilej de
maceluri, din pricina cuvintelor scrise pe dinsul.
(p. 98). Razboindu-se (Valentinianus) cu sarmatii, a vazut ca vin de la 25
ei soli si a intrebat daca asa arata toti sarmatii. Auzind ca au venit la
dinsul cei mai distinsi, s-a infuriat, s-a batut cu miinile peste solduri si a
zis: Vai de romani, clack' asemenea oameni se invrednicesc sa trimita la not
1 Un exemplu tipic pentru poveOile care circulau in cronicile bizantine.
2 Confuzie de asemenea tipic& cu celebra Mahe de la Pons Milvius contra lui Ma-
xentius.
www.dacoromanica.ro
648 LEO GRAMMATICUS
auttot) yam avaaTopcoafivat cpXt13a xat apTiptav Stappaylvat, Kai algaToc

rcoAla txxuatvTo.; TasuTfiaat Toy can& Pacraga Oficaevccvtavov.
(p. 98). OiKATic gpacriksuacv ZTTI Tpia. gni airrot of rotSot irepaaavTg. (p. 99)
TfIV MatthTtv kip.vriv ekayou flyTiaaggvic fiA.9ov Etc' rf v Op4K11V Kai Sf.)0 yEyo-
5 vOTeg tikpri akkijkotg gpaxovTo Kai auppaxfav aiTliaavTzg of Toti twig pgpoug.
/cap& ObikevTog v intoaxgact Ta XplaTiavobc yevtaaat, 68F.v Kai 0117tTla9EVTEc
'Apctavoi anExaTtaTriaav, xaacbg 1jv )(at Ourarig. pet« Tobto 06v zy ED*, Tot
ObelEvTog StaTp1(3ovToc of Ixi)Sat rcepetcravTEg Kat& . TAc nokecog ciatcpprtaav,
anovSac pij cpuXgay.rec tieTec To 13aircicr9-lvat. airTo6c 6 St xaTaXaf3thv Kai iroXe-
10 pficrag fiTTTPEL; xaTtyuyev Iv axupthvt, i v xavio? 'ASptavourcokEen, KaTEmin
&eta&
(p. 110). 'Ex for am gavri 7iyove Tgaaapa, r6T3ot `YraryoTka rflite8eg xat
Obav8t).oc, 4 clw -Apaptc iripaTo Starcepiiv Iv rfi Povaicov
(p. 118). 'Ecp' ou 'Avao-Taaiou BtTaktav Og 6 °peg dvTapag, Kai itapakal3thv
15 Opcmag Kai Xxi)ag. fiX.ZEv Eon Tob 'Avankou 7rpat8e6ety ealec yautcavjaavToc-
akth MaptavotS Ta ticapxou aocKuTaTou ilEta TOD MT'S-ma nupog xai aciou
(p. 119) aitUpou, ou xaTeaxcimae )111360.oc 6 911.6aoyog, xaTtcpkete .Ta6; va0c-
'thy iktpilapcov. 6 Si: BaTaXtavac gcpuye ACT' oXiy(OV CrOkEig.
(p. 134). 015 Tog St 6 :louaTtvog Tt1 3gptov Toy xiittrITa Tc.bv 4xoulltTOpow (135)
go eurtatcag Kate.t tthv ozvvcov, 4096vTow Kai XETIXA2V06VTOW Tel Opaxtha. 099
(p. 139). 06Tog av 6 Maupixtoc &Naito Ix rff s KanrcaSoxthv xeopag ... Ent
TaTou Xayavog 6 Tcbv 'APapow apply6c, Tag CTICOVSag 81.0,krag, i rti TfiV 014KM'.
viva. xat ItOkket CITpare61.101TO, TOV eP031.1.11103V etVETIE .. (Maupixtog] npiaKOV
anoaTeiXac Toy IStov yatc13pov lama ncpathv get& TcavTog To0 aTpaToD: of TOO;
25 Zici)3ag vtxrjaavTeg avaipat xaTa rocs 13aa-agon 13oukvoovTo. Egelve St grc' aiaot;
o PaailE6g. TcoXgi.cou auyxpoTri3.nvat pakov-roc pzTati) `Pcoinciaw )(at 'Af3apow
turtaEro Maupixtoc. 6 13aaaei.)c Tth o-TpaTrryth Tth KaTantaTEllatVTI. To aTpaTsuila
TcpoSobv atToUToug (p. 140) Tot; rcoXepi oust' i v avTapaiav war' ainoD IttEXtTriaav'
oncp xat ygyovc auvarjcp3T1 ouv Talaog noki), lad .yayov ainobg of /xUaat
30 e4covri4.1vat Tcapet elkogaiow. 18f0a.oac Si 6 13aatA.sbc Tth Xayavo.) Scopeav airrth
navTac anoXualvat, et Tilv etrylivriv cpcXet. 6 St avTeSfiXamev «arcoSiScolci navTac.
'cat& wuxfiv Ev voictaga xoptcol.tevop. To° fictatXgan pi) dvaaxoggvou SoCvat,
ava fitclau voluagall4icoac Xapciv 6 13apl3apog -Kat irriSt TOOT° KaTaSgal.ttvoy
Ta paaa.gon, suiicokic 6 (36pDapo6 arcglactvs xataSag 666exa v Tth Ka utcp
35 Tot) TptpouvaXioo To By Ocrlaiov TOGS CPSopou- 63EV IK TO6TOD prof &rj Maupf-
nog intro thvtwv.
(p. 142). To0 pc-combpou St xataXa1-36vTog Kid TOO 13ctaatcog ypawavToc
rItTpo? Tth aTpaTTlyth Tcapaxmluicsat }ma tthv Tay116.Tuw gv rid 'COV EiC/APO'll X6PCIL
aVTEI7tEV 6 Xaog ..
40 (p. 143). Ocoxdc 6 TUpavvoc 113acaeuagv dTi 6xTeo... (p. 145) 6 TE yap Xocr-
pail; 6 flepo-ag rrjv cipfivriv &acme Kai 'Apapel.g. Tfiv Opaicriv ISficocrav Kai 64upco,
Ta aTpaTOnact Tthv `Pcogaiew Sttcpaetpav .
(p. 148). 'EneaTpaTeuo-av SE -Kai of 'Aflapsw Kara 'tf ic6X.Eon. eiScb; St `Hpa-
x?Etog ToUg itEptgxovTag ainth 1cavTax6,9ev noXtpoug, dicta-nag irp0g aircoic
45 sipiivriv (p. 149) atithv. of St auviasvTo Tairrnv Irmloar .146X9orroc St ToD 13a-
www.dacoromanica.ro
LEO GRAMMATICUS 649
soli". Din pricina furiei se zice c5. i s-a rupt o vena si s-a spart o artera:
a curs mult singe si a murit imparatul Valentinianus.
(p. 98). Valens a domnit 3 ani3. In timpul sau gotii au trecut (p. 99)
mlastina Meotica, condusi de- o capra salbateca, si s-au indreptat spre Tracia ;
s-au despartit in doua grupuri si an inceput sa se lupte intre dinsii. Cei din 5
unul din acestea grupuri au cerut ajutor de la Valens, fagad.uind sa se faca
crestini. De aceea au fost botezati si au devenit arieni, cum era si Valens.
Dupa aceea, pe cind Valens se afla in Siria, scitii au trecut fluviul si au por-
nit impotriva capitalei, farce sa respecte intelegerea facuta la botez. Impa-
ratul s-a ridicat impotriva for cu razboi, a fost infrint, a fugit intr-o coliba 10
taraneasca din tinutul Adrianopolului si a ars acolo de viu.
(p. 110). Din goti s-au nascut patru neamuri; gotii, hypogotii, gepizii
si vandalii, dintre, care avarii au inceput sa treaca pe pamintul romanilor
(p. 118). In timpul domniei lui Anastasius s-a rasculat tracul Vitalianus:
el a luat pe traci si sciti si a mers ping la intrarea in Bosfor,, pustiind si devas- 15
tind. Dar 1-a intimpinat cu corabiile Marianus, preainvatatul eparh, cu foc
produs de titei din Persia si cu tehnica (p. 119) diving, 4 lipsita de foc, pre-
gatita de invatatul Proclos 0 a zdrobit corabiile barbarilor. Vitalianus a fugit
si a scapat teafar numai cu putini.
(p. 134). Acest Iustin 1-a trimis impotriva hunilor pe Tiberius, comitele 20
excubitilor (p. 135). Hunii iesisera la iveala si pustiau tinuturile Traciei...
(p. 139). Acest Mauricius a pOrnit din tara Capadociei... In vremea
lui, hanul si conducatorul avarilor a rupt intelegerea facuta, a navalit in Tra-
cia si a infrint multe osti romane... (Mauricius) 1-a trimis impotriva scitilor
cu toata oastea pe propriul sau ginere Priscus. Ei au Invins pe sciti si s-au 25
sfatuit sä se ridice Impotriva imparatului, dar imparatul a ramas cu ei.
Fiind pe cale sa izbucneasca un razboi intre romani si avari, imparatul a porun-
cit comandantului de osti in care avea incredere sa lase pe osteni (p. 140)
pe mina dusmanilor ; de aceea ei pregatira o rascoala impotriva lui. Lucru s-a
si intimplat. S-a strins o multime mare si .scitii i-au luat prizonieri si cereau 30
sä fie rascumparati de romani. Imparatul a aratat hanului ca-i va fascumpara
pe toti, daca iubeste pacea; iar hanul a raspuns: ti
dau pe toti, daca pri-
mesc cite o moneda de our de fiecare suflet". Imparatul n-a vrut sa dea
atita, iar barbarul a cerut sa is cite jumatate de moneda. Imparatul n-a
primit nici asa, barbarul s-a infuriat si a ucis 120 000 de oameni in cimpul tri- 35
bunalului, aproape de miliarul al optulea. De aceea Mauricius era urit de toti.
(p. 142). Fiind tirziu toamna, imparatul a scris conducaltorului de osti
Petru sa ierneze impreuna cu trupele sale in tara slavilor, dar multimea s-a
impotrivit
(p. 143). Tiranul Focas a domnit opt ani... (p. 145). Persul Chos- 40
roes a rupt pacea, avarii au pustiit Tracia si amindoua taberele romane au
fost zdrobite
(p. 148). Au pornit cu osti impotriva orasului (Constantinopol) si avari.
Vazind Heraclius dusmanii care it impresurau din toate partile, a trimis
3 De fapt 13 ani (365-378).
4 A$a. numitul foc grecesc", care putea arde §i pe app,, cu ajutorul caruia au fost
respinse multe asedii grave ale Costantinopolului.
www.dacoromanica.ro
650 LEO GRAMMATICUS
aiXtcog tic TO patcpav Teixoc geta eurocymnic 7toXX.figcbgb7to5ga6acti 'rev xayavov

xai Xal3cbv RICSTit nap' aitot Kai anovSag cipivixag noificrag ouveucppaiveto. 6
SE xayavog Tag auv3fcag Kai Tobg Optcoug Ocrilactg airgovig Ka Tit TOD Pacratcog
TupavviKeo'g extbprio-sv 6 St 13aoasi); tpuyij poXig Untaweigsv tv Ti nOXet, Ucel3t
5 re 6 f3ap(iapog TI)V TE pat:rat:10)v anocricsinjv Kai Sopupopiav, Kai Unto-wells Tijv
Op4Kriv nificrav X,Tilaapevog Tij ant& Tlg clpfivrig 6 St 13ao-acbg nakiv 7tptcri3stg
antatelle npog xayavov, tmccacTw &new Kai npog eipfpniv. npoKaXoUpevog-
6 Se aiSecraeig TI)V TOO fictolkhog dycinriv eiplivcuo-ev.
(p. 151). 01 St 'APapsig Tag am-iv-wag anovSag Stakixravteg t TEIXEt TOG
10 &ICl/VT-10U npoaneXgoucrt, navta Tex tflg noXecog Zia Og nupi napaSiSovteg, Kai
itianep avapeptaapevot Iltpaat gtv Ta Tfig avatoXfic KaTaijouv, 'APapeig St
Tit -nig °k now navta Sity8etpov SianoprIkvteg oi`w of noXttat Kai aneXnicravteg
npog ToUg 'A(3apetg noXepov auvAwav, cruvepyiq Bayou natpuciou Kai Ispyiou
natplapxou, Kai nokXag xtkiaSag xatacr964avreg Kai tag vatic tpnprjacivrec
15 npog "Hp./ iSiav ctincbv xcbpav ainoUg 41'0o:to-ay.
(p. 160) of Ta eo-ngpta oixotwieg ExU3at, O TE xayavog Kai of tnticsiva
15yeg Kai ot KttatakSoi, Sfiipa Tw 13ctoact casikavreg TITficravto cipijvriv. c%cv
(p. 161) oLv 6 Paaasbg Kai tx6pcocrev cipijviv, Kai ykyovc yaXfivn Ev to avatokri
xcti &met.
26 'Eni ciLtoO St TOO flacriXacog TO T6v BouXyapcov Z4vog Stanepao-av xai. alto
teiiv opo(piacov anoxcoptcratv to-rtjvcoo-cv 4 Bapvatg Ev Ttat X,Oxpaig xai opecriv-
6 St Oacra,s6g togro aicrycothg (TON, vaucri xai crwatcli InfIXSe Kat' aincbv.
(p. 207). Ataw 6 'Apptviog 6 napaParrig If3acriXeuacv Err) t nth pevag e'
(p. 208) Untcrwewsv, nepticaicrag tfiv 'ASptavoincoktv Kai tainu tXciw, 7to7aobc
25 St tthv Ebysvtiw MaxeSovaw pet& Xctoil lasicrtou Stanspaaag, KaTECIKT)VOMSEV
eV 'r AaVOU31C9 7tOTC414.
(p. 231)... ansX8ciw Se Kai ev 'ASptavoonact napaaPev aUT1jv, xai I.LETt-
atriacv avSprbv xiXidSag S6Sexa )(wig ytwaix6v, Kai Toinoug icatipKioev pexpt
'rob Aavoufliou. tv Se Talc fiptpaig OempiXou Tot 13acriXecog 7jv otparriXarrig
30 tv MaxeSovicg. 6 KopSarig npocrayopcuopevog eIxcv St Kai ploy BapSav Ovogatt,
tjvSpcoptvov new% 6v xatainev aye a&roO lipxetv Tax, MaxeS6vow also ovtaw
ntpctv TOD 7TOTCWOD TOD ACtVOUVOD. Cti)Teg Se )1ETet prixavg meg cloi-jk4ev sic
0e6ipaov. Ov Se4apevog xctipcov Kai yvoUg 5 Met, antateiX.cv nXota avakcif3toSat
ainoi); Kai tl.aciv tv T j no?,.st. fiv St tipxcov BouXyapiag BaX8ipep, Eyyovoc KpoUp-
35 pou, nartjp Eupcthvog Inolicrav St f3ouXijv 6 Xaog criw yuvc4i Kai tticvotg (p. 232)
geXaciv tv 'Pcogavig. teXatovreg St MixafiX BouXyapou Iv Oco-oaXoviK13, p-
4.avTo &away criw Talc intoo-Taaeo-tv aLt6v. ga&iw St 6 xogig 'robot° &went-
pacrev noXepficraw ainoUg. anoyvovteg oUv ot MaiceSoveg tnoiricrav KapaXijv
Toy TE TVtvtcriv xai Toy KopSiariv, xai crupPaX6vteg naegovantxrcivavnoAloog,
40 mac Se xai tKpaviaay. of St µi1 SuvOtvtcg neprtaat BoU?.yapot ncptspporiaav
'sok Otiyypoig, avayyeiXavreg ainotg navta Tit T(Tw MaiceS6vcov 1TiX3ov St Kai
Tit nAota Tot 13ao-atcog npog TO ava7.ct13ta3at ainobg Kai avayayetv tv rfj naet.
www.dacoromanica.ro
LEO GRAMMATICUS 651
la ei soli sa ceara. pace (p. 149). Ei s-au inteles sa o faca. Iesind irriparatul
spre zidul cel lung, cu multa pregatire, spre a primi pe han si luind de la el
dovezi de incredere, a facut intelegeri de pace si s-a bucurat. Dar hanul n-a
luat in seama intelegerile si juramintele si a pornit cu dusmanie impotriva
imparatului. Imparatul abia a scapat cu fuga in cetate, iar barbarul a luat 5
pregatirile imparatului si lancierii si s-a intors inapoi pradind toata Tracia,
in nadejdea pacii. Imparatul a trimis din nou soli la han, indemnindu-li
si facindu-i promisiuni de pace. Acesta s-a rusinat de marinimia imparatului
si a facut pace.
(p. 151). Avarii au rupt intelegerea de pace si au dat navala spre zidurile 10
Bizantului inccndiind tot ce se afla in afara orasului; si ca si cum si-ar fi
impartit o sarcin5., persii devastau in partile rasaritului, iar avarii ravaseau
toate tinuturile Traciei. Cetatenii se aflau in incurcatura, au pierdut orice
nadejde si au inceput razboi impotriva avarilor, cu ajutorul lui Bonus, care
avea titlul de patricius, si a patriarhului Sergius. Ei au zdrobit multe mu de 15
dusmani, le-au aprins corabiile si i-au alungat in tara lor.
(p. 160). ... Scitii care locuiau in partile de apus, hanul, regii si condu-
catorii de acolo au trimis daruri imparatului si au cerut pace. Imparatul
(p. 161) a primit si a intarit pacea, si a facut liniste atit in rasarit cit si
in apus. 20
Sub acelasi imparat neamul bulgarilor a trecut fluviul, s-a despartit de
semenii lui si s-a asezat linga Varna pe niste dealuri impadurite si in munti.
Cind a auzit imparatul, a pornit impotriva lor cu corabii si cu oaste de
uscat.
(p. 207). Leon Armeanul tradatorul a domnit 7 ani si 5 luni... (p. 288). 25
S-a intors5 si a impresurat Adrianopolul. Dupa ce 1-a cucerit, a trecut peste
fluviu pe multi macedonenii de neam, impreuna cu o sumedenie de oameni
din popor, si i-a colonizat pe malurile fluviului Dunarea.
(p. 231) ... A plecat, a cucerit Adrianopolul si a mutat 12 000 de bar-
bati inafara de femei, colonizindu-i ping la Dunare. In zilele imparatului Teo- 30
fil era conducator de osti in Macedonia unul numit Cordyles. El avea si un
fecior cu numele Bardas, bine f5.cut si ajuns la virsta barbatiei, pe care 1-a
lasat sa domneasca in locul sau asupra macedonenilor aflati dincolo de flu-
viul Dunarea. Iar el, cu un pretext oarecare, a intrat la Teofil. Imparatul
1-a primit bucuros si aflind ce doreste, a trimis corabii sa-i is si sa vina 35
in oras. Era pe atunci conducator al Bulgariei Valdimer, 6 nepotul lui Krum
si tatal lui Simeon. Poporul s-a invoit impreuna cu femeile si cu copiii(p.
232) sä plece in tara romanilor. Ducindu-se bulgarul Mihail in Thesalonic,
ei au inceput sa tread.' impreuna cu supusii lor. Cind a aflat comitele acest
lucru, a trecut dincolo spre a-i intimpina cu razboi. Auzind macedonenii 40
au numit conducatori pe Tzantzes si pe Cordyles, s-au lovit cu razboi si au
ucis pe multi, iar pe unii i-au luat prizonieri. Bulgarii n-au putut trece dincolo
si au recurs la unguri, vestindu-le toate in legatura cu macedonenii. Au sosit
6 Tarul bulgar Krum in anul 813. Cf. si Simion Magister, p. 615 617.
6 Probabil o confuzie cu Malomir (831-837) care a fost contemporanul lui Teofil
(809-812), deoarece Vladimir domneste 889-893.
43 lzvoarele istoriei Romaniei c- 311
www.dacoromanica.ro
652 LEO GRAMMA TICUS
napeo86 o6v ampavicray 06vvot tb nXii8st anetpo of St ISOvteg abtobc pstec

Saxpliew Ef36ow A.gyovteg «6 8s6c toO 6,y1ou 'ASptavoi5, Oo liSet quay», xai naps-
tdacrovto Wpbs autif3oXfiv noXigoo. Of St Tapxot efnov npog airtobc «Sots figtv
thy tnap4v bgaiv ndaay xat angMete onou 4ioasa5at». 01 St toOto oux ISgavto,
5 &XI& napatstayggyot bnfipxoy 3v tptatv figgpatc, Kai try TETapTT,I p4avto sic
to nkola abtav EtcrOxsaaat. aEacrap.svot St toi5to of Tapxot am/001ov no-
Xegov anti &pay neontiv pgxpt; Icrngpag. Kat tpairtv tO Eavog xarESICOKOV abtobc
of Maxe Soveg. xat Ttl IntoOcrrj figgpq flookoplyow ain&v avavopficsat, ave9gc-
vicrav Italy 03vvot npog to noXepfiaat ainobg. avaatac St MaKESOVON Etepog,
10 Agcov 6vOgatt, Ix ygyoug tthy frip.out6y, bs pas& taOta yiyovev Itatpuipxrig,
xat Etepot ZINOVogaCTT01. T811 (p. 233) MaxeSOvew Expewav atoin -Kat ItfikatICLV,
xai Onoatpgwaytsc ciailX8oy etc Ta, nXota, -Kat Onscreo8ricrav np6; toy 13aaaga,
xat qmkottpm8gytEg nap' aura f)nacrtpevav etc tliv MaxeSoviav, sic Tijv Misty
x(opay.
15 (p. 267). 'Ex St tthy XaCOpow of Aaav sic TO gralpiav Agovrog, xparnUrrec
xai tag Ptvag airr6v xongvteg etc afaxOvriv To..Laiwy N Tf) nOkst imp& ligs(bv
ayscrtgaricraw ofig t&bv 6 13acraeOg Kat 3upcoagic ant =easy IsTixritrty toy 2.sy6-
pevov Zia Tway pad Spmithycoy N r notag0 toO Aavou(3{ou SoDyat S8pa tag
ToOpxmc xat npag noXstioy xtvfiaat gait Eugseov. 6 St ansX8cby xat auvwxchy
20 xat tag xecpaXatc 'ApngtSia xat Koucavo, xat cruv8epgyaw noXegfio-al, 6gfipoug
Xarkby Axae npog toy 13amX3a. 6 St 13aaaebg nga,tv St& tt-; aalAcrarig ditto-mazy
Ebatgtatov natpixtoy xat Spouyriptoy tOy 4,o1).Lcov, Nixrpopoy SE natpixtov
To,/ cikoicav xai soilacrnicov (p. 268) Rata WIN oEp.duov air3aTE1XEV Sta yfig, xai
i)X8sy pixpt BouXyapiag. 6 St Pao-asiic tijv elpfivriv acrnaOgsvog pet& taro
25 ditto-mks Kat Kawataytwarriv xmaiatova npk. Eupebya to nept stpfivic aug-
13oukcOovta. Eup.scbv St tfiv xat' aka xivrioly Stet is yfig Kai 8aXacram t66v
v cppoupd xataxlsiet tOv xmatatava cbg 3ni SAT 3 %8Ovra. nepgto-avteg St of
Tapicot Tot!) Euilethy Ent To cstpdteuga (Data gtaxokoup.gyou, tatakeoteucay
ItaaaV 'Cl'IV BooXyapiay. tabta piaathy EllilEOW KLVETTat Kat& t6v ToOpxcoy.
30 (p. 293). ToD St Bolayapou Euttethy trjv Op(onivn (thy krgoggyou, 3v cppov-
ti81 ao-rr; Abyoixstric xai tthy tv Ta. Et lincog airrey tfig 0.4ovsiag naOmomv,
fixlicrato 'Icoavvrig 6 Bay Eig ysvgcraat natpixtog, bnoaxOgsvoq ayaystv Ilm4tvet-
xoug. tfic attrio-scog Tovbv Sifhpgt to nol,?.6 Xa13thv Etc Thv tthy 11c4tvgtmoy xlopay
anilst, Kai Srj eglipoug exer.8sy A.aficbv .yaysv N Tfj noXet, CF0VaEplEVCOV "C65V FICr*-
35 va.xcov Stanspticsat xat Toy Euve Coy Icatanokep.Acsal.
www.dacoromanica.ro
LEO GRAMMATIC US 653
§i corabiile imparatului spre a-i lua Si aduce in capitals. Pe nea0eptate s-au

ivit hunii cu multimi nenumkate. Cind i-au vazut, au strigat cu lacrimi Si
au spus: Dumnezeu1e sfintului Adrian, ajuta-ne". Si se pregateau sa se rin-
duiasca pentru incaierare §i razboi. Turcii le-au spus: Dati-ne toate averile
voastre Si duceti-va unde doriti". Ei n-au primit, ci s-au rinduit pentru lupta 5
4 au rezistat trei zile, iar in ziva a patra au inceput sa urce In corabii. VAzind
acest lucru, turcii i-au lovit cu razboi de la ora a cincea pins seara. Neamul
for a tost pus pe fuga, iar macedonenii i-au urmarit. In ziva urmatoare au
vrut sä se intoarca, dar au aparut din nou hunii spre a le face razboi. S-a
ridicat unul dintre macedoneni, anume Leon, din neamul gemostilor, ajuns 10
conducator de stol, si alti §efi mai marunti dintre macedoneni ,Si i-au pus pe
fuga, apoi au venit inapoi Si au intrat in corabii; §i au scapat cu viata la
imparat, au fost rasplkiti de dinsul si s-au intors in Macedonia, in tara for
de basting.
(p. 267). Cei care erau hazari din oastea lui Leone au fost prin0, le-au 15
fost taiate narile §i au fost trimi0 de Simeon? la Constantinopol, spre ru0nea
romanilor. Cind i-a vazut imparatul, s-a infuriat pi a trimis pe Nichita pore-
clit Scleros (Uscatul), impreuna cu corabii rapide, spre fluviul Dunarea, ca
sa dea daruri turcilor §i sa-i pomeasca la lupta impotriva lui Simeon. Nichita
a plecat §i s-a intilnit cu capeteniile Arpad8 §i Cusanes ; Si s-au inteles sa 20
pomeasca lupta ; apoi a luat ostateci Si s-a intors la imparat. Imparatul
1-a trimis din nou pe mare pe Eustatieg, patrician §i conducator de corabii ;
iar pe Nichifor Focas, care avea titlurile de patricius §i domesticus, (p. 268)
1-a trimis impreuna cu trupele de pe uscat, §i a mers pins in Bulgaria.
Imparatul iubia pacea si 1-a trimis dupa aceea la Simeon Si pe Constan- 25
tianachi cvestorul spre a pune la cale pacea. Vazind ofensiva pe uscat si pe
ap5. impotriva sa, Simeon 1-a inchis pe cvestor intr-o fortareata sub pretext
ca ar fi venit sa-1 insele. Turcii au trecut fluviul In timpul cind Simeon era
strimtorat de oastea lui Focas pi au inceput a lua captivi din toata Bul-
garia. Simeon a aflat de acest lucru §i a pornit impotriva turcilor. 30
(p. 293). Deoarece bulgarul Simeon pustiia din nou Tracia 10 impar5.-
teasa era ingrijorata Si se gindea cum sa-1 faca sa puns capat infumur5.rii
sale. Than Bagas a fost propus sa obtina titlul de patririus §i a fagaduit sa-i
aduca pe pecenegi. El a dobindit ceea ce cerea, a luat o multime de daruri
si s-a dus in tara pecenegilor. De acolo a primit ostateci §i s-a intors in capi- 35
talk dupa ce s-a inteles cu pecenegii sa treaca fluviul si sä poarte razboi impo-
triva lui Simeon.
° Al VI-lea (886-912).
7 Tarul bulgar domnWe 893-927.
8 Ungurii dintre Don §i Nipru trec Durarea, pustind Bulguria de nord-est In 895
9 Amiralul flotei bloca gurile Dunarii.
10 in anul 914 cind Imparateasa Zoe guverna pentru fiul ei minor Constantin VII
Porfirogenetul,
www.dacoromanica.ro
LXXXI. TENEEIOY
BA/IAEIAI
I(p. 28, 13-18). 'Mali Kai npog tthv et Tl, XUCTITEX.06VTCOV Sityvcocrto, (pap-
noviag oinc Eknyev. 812 s icata ye Opc:nciv MaKE80ViaV TS ntiaav Kai E cog TCTW
opiCOV Ttic Dcuathv ytjc 7r6Xetg tiveveci)actro, autos tneX8cbv crbv 0-TpaTtthil.01 (pa-
5 ay,,tv, 6irco; tag TE noXeplaw IT6Soug SKTpt7W1TO Kai Tag TO6TOW SMCTICEllaig
naptxot to Eincepatcotov.
II(p. 33, 13-15). Etta !lee... ZicX613cov, 0i1vvcov, BavSfiXcov, rET8V... 7C0-
XDapidaTITOV navatpanolv atparoneSeucraltevog (bylaw rijg avarokrig ticupi-
auGEV.
10 1Y (p. 85-86). Tv TO 1=46 xpovcp iccabg. Ta T7jg noXtteiag gKEICDPOVTITO
naps TE PaatlIcog Mixafik. Kai OeoS6pag Trig toinou wupog, I.LECItTES6VTCOV TCOV
TrpoSiXcuatmov av5p@v. 6 St apriyog BouXyapiag (otc to ytvog t.; 'Aikepaw
TE Kai X4Opcov, arra Boukyapou icupiou avow:Etc:K., og nap& `PaTaicov tv latT01,-
-KficrEt Aopuatokou Kai tfjg Muaiag yeytviTro) ticaxari npoincrt Ofigara t/aSpopfiv
15 `Pcopaimg tnaneacbv.
www.dacoromanica.ro
LXXXI. GENE SIOS
S-a nAscut intr-o familie bogata, a fost contemporan cu imparatul Con-

stantin Porfirogenetul $i la Indemnul acestuia a scris o Istorie a impdrafilor Leon
V (813-820), Mihail II (820-829), Teofil (829-842), Mihail III (842-867)
si Vasile I (867-886). Opera sa confine stiri importante $i a fost scria In limba
vulgara, ceea ce o face s5. prezinte interes si pentru istoricii limbii grecesti.
Editia folosit5.: Genesius ex recensione C. Lachmanni, Bonn, 1834.
DOMNIILE
I (p. 28, 13-18). Dar cind era vorba de lucruri de folos, (Leon) nu mai
contenea cu rivna p.mtru osteneala : prin aceasta a innoit cetatile din Tracia
si din toata Macedonia ping la hot arele tarii scitilor, mergind chiar el cu trupe de
Weni spre a respinge atacurile dusmanilor i a face cit mai usoara trecerea 5
la ei prin pregatiri de felul acesta.
II (p. 33, 13-15). Apoi. . . (Teofil) a pornit cu Wi poliglote de slavi,
huni, vandali, geti . . . si a pus stapinire pe tot Orientul.
IV (p. 85-86). In acest timp treburile statului erau bine cirmuite de impa-
ratul Mihail (III) si de mama sa Teodora, cu ajutorul barbatilor amintiti mai 10
tnainte. Dar (Boris,) conducatorul Bulgariei (din neamul avarilor Si chazarilor,
de la numele stapinului for Bulgar, care a ajuns la romani stapin peste Durostor
§i Moesia) arunca vorbe dispretuitoare si ameninta el va navali asupra ro-
manilor.
www.dacoromanica.ro
LXXXII. CONSTANTINI PORPHYROGENITI
DE ADMINISTRANDO IMPERIO
1, 16-24. "YnoXapflawo yap xaTa iron crupcptpEtv ad Tth f3acnXet Tcopaicov

cipipnw laXetv Exeiv veldt to E3vouc TOv IT1141VaKtT6V Kat cpt2tAxag irpoc ab-
T0i)g It 01EIOSat Ouv&fricag TE xai anovSag lad anouTMEtv xai' EKaaTOV XpOvov
5 tvrEt9ev epos ainok anoxptcnapiov psTa kEvicov appoCovuov vat irpecT6 E3vog
Iran-18E1m xai avaXaglaveaSai xei9ev oplipoug, trot 61in Sag xai arcoxptataptov,
oinveg tv nj 0E091..aaKTC9 Tal5T13 7COXEt 1.1ETa TOG xatmcoupyoGvroc sic 'mina GU-
vEXei)o-ovrat, Kai 13aaaixthv ebspyeaubv Kai ciXoTtpithv, Tthv Inakicov naVTCOV
TOGS 00101XEIJOVTOg etTE0A.af)(301)01V.
10 2, 2-23. On xat Toic Tthg of llaTcwaxttat yeiToveg Kai ogopot xaaani-
xacytv, xai nokkartg, opav µti apog a2afiXoug elprivEi)oum, npalSaotat. njv
`Pcocsiav, xai ixav&g cant, napaf3XanTouat xat Xugaivovrat.
'OTT xai of `Peg Sla crnoak. Exouctv Elpfivriv Exsiv pETa TthvrIa4tvaxtubv..
'Ayopecoucrt yap g ainthv fioac xai firgoug Kai TrpopaTa, Kai Ix Tancov Ebpapt-
15 csTEpov 81.465at xai TpupEcancpov, bra priSev Tthv TcpcmprIptvow (thcov v TA
Tcoaig xaDtaTrIxsv. 'AD; pia irpog intspopioug TroVpoug antpxEaRat 86vavrat
oXcog 01 T55g, Et in) peTa TETA, IlaTctvaxtTav siprIvEi)ovTeg, &On &way TatN TcS
Ixsivoug Tthv oixeicov inroxavery ainoi eirEpxopevot Ta Zxeivaw acpavgetv TE-
Kai kupaivEaDat. Ato 1.1t1XXov aci alrouSiiv of *P6Sc 'Oevrat Sid Te T6 µtj 7rapa-
20 pXofurrecy8at nap' ainthv Kai Sta To taxupav eivat Tó TotobTov E8vog auppaxiav
nap' airT6Sv Xagi3avetv xai Exery ainok sic PoOctav, cbg Div xai Tfig ExSpa.c airubv
anallaTuovna, xai Tfig 13a0eiag xaTanokai)otev.
www.dacoromanica.ro
LXXXII. CONSTANTIN PORFIROGENETUL
S-a nAscut In anul 905 §i a ajuns ImpArat la anul 945 sub numele de Con-
stantin al VII-lea. A fost numit Porfirogenetul pentru cy a vAzut lumina zilei In
sala de purpura a palatului imperial din Constantinopol. A domnit 15 ani tg a
murit In anul 959. A lncurajat §i promovat activitatea literary, a organizat cule-
gerea de izvoare istorice sau de lucrAri de utilitate generall *i a compus el In.su§1
opere literare importante ca cuvIntAxi, Viafa imparatului Vasile I, opera Intinsa
Despre ceremoniile de la curtea bizantind, lucrarea Despre provinciile Imperiului
bizantin, a1cAtuit5 In jurul anului 930 ci mai ales o seam de sfaturi catre fiul sAu
privind Administrafia imparaliei, scrisl pe la anul 945, In care descrie obiceiurile
vecinilor §i modul de a duce tratative cu &egg, In avantajul imperiului. Operele
sale an o valoare documentary deosebiti pentru eunoa.gterea realitAtilor interne,
eft §i a relatiilor extern.
Edith folosite: Constantine Porphyrogenitus, De administrando imperio.
Greek Text edited by Gy. Moravcsik, English Translation by R. J. H. Jenkins,
Buda,pesta 1949; Constantino Porfirogenito, De thematibus. Introduzione, testo
critico, commento a cura di A. Pertusi, Citta del Vaticano 1952.
CONDUCEREA IMPA.RATIEI
1, 16-24. Socotesc ca totdeauna e de mare folos pentru Imparatul

romanior sa doreasca sa alba pace cu neamul pecenegilor, sa faca intelegeri
de prietenie si aliantl, sa trimita la ei in fiecare an un sol cu daruri potrivite
si de trebuinta pentru neamul acela, sa is de acolo chezasi sau ostateci 5
si un sol, care s5. vina in aceasta cetate plzit5. de Dumnzeu, impreuna cu
cel care 11 ajuta la toate acestea, si sI se bucure de binefacerile, dragostea si
de toate cinstirile imparatului.
2, 2-23. Pecenegii au ajuns al5.turi si vecini de hotare si cu rusii. Ade-
seori, cind nu se inteleg intre ei, prada Rusia, o pustiesc si fi pricinuiesc multe 10
pagube.
Si rusii se straduiesc sa aib5, pace cu pecenegii, caci cumpara de la ei
boi, cai si of si cu acestea isi fac o viata mai bung si mai imbelsugata,
deoarece niciunul dintre animalele amintite nu traieste in Rusia. Dar rusii
nici nu pot pomi cum trebuie la fazboaie purtate dincolo de hotarele lor, 15
daca nu se inteleg mai into cu pecenegii, deoarece atunci cind pleaca din
locurile lor, ceilalti vin si le pricinuiesc pagube si distrugeri. De aceea, pentru
a nu fi vItamati si spre a fi un neam putemic, rusii se straduiesc intotdeauna
sa faca intelegere cu dingi si sa-i aiba prieteni, pe de o parte sa inliture
dusmania lor, iar pe de alta sa dobindeascl ajutor de la dit*i. 20
www.dacoromanica.ro
658 CONSTANTINUS PORPHYROGENITUS
'OTt. 065g /Tog tijv pacrixE6oucrav Tafyriv Taw eP0)1.1a1OW l'co)ov of TC.6g. napa-
yivecraat 56vavrat, Et µ1j psta TOW 1-1c4tvaxtv:iiv eipivs6ovieg, outs noXepou
vim, (Ate npayliaretag, g1tEl81i 1v Tth AETC:t TOV 76.01COV etc Toi)g. ippayp.ok
TOG ROTC1.1.0b 'yivecr3al Tot); `Pc g xai µ1j 86vacs9at Stekadv, et µ1j t4aya.icoat 'co°
5 TrOTap.00 TO, /a01.11 ClinCTW, Kat Ent tthv 61.1COV pilaticOVTEg otai3t13eicroxstv, ITCITi-
aEVTat TOTE &mak ot Tot) Totoirrou Eavoug TON/ 11C(TclValaTOV, Kai 6q8icog, tire
npog S6o novoug avrtzetv µ7j Siwavtat, tponothtrai xat xatacs-94ovrat.
4, 3-12. 'Ott Tot) 13ao-tMcog get& teo'v IlatctvaxiT6v eiprivei)orrog, OZTE
<01.> 'INbg Itagi.tou vopo? KUTO Tfig `Pcopaiew Entxpatetag, oti-ce of Tobpxot 86VaNtat
10 tneXactv, 01' OUTS bnLp t7js elpftvw; p.eyaka Kai imLpoyxa xpfiltata TE xat npoly-
pata nepli Troy '13cogaitov 86vavrat anarreiv, SEStoTeg t1jv 8Ld toO Totoirrou Eavoug
napa totS Paailecog -Kat' akthv tax6v tv Teti Lxeivoug xata. Tcopaicov txurpate6eiv.
Ot <yap> Ilatctvaxitat, Kai Tij npog 'rev pacsata 91Xice auvSagevot Kai nap'
LIceivou Stet ypagilduov mat E6pow Livanetaollevot, Siwavtat PciSiceg -cater tfig
15 X-!spag TaV TE TCOg K(Xl. tcliv ToUptcow glrepxEcs9at. xat A4avSpanoSicep9at Ta TaTow
y6vata Kai nat8dpia Kai Xrigecsaat Tin/ vbpav airr8v.
5, 3-13. "Ott xat Tag BouXydpotg (poPepcinepog av eivat SOtetev 6 tthv
Tavalow PaatX,e6g, Kai ayetyloriv fiauxiac g7LIT1StEVal TO6TOlg 80vocat LK Tot)
1.1ETa. TOW 11CtTc1VOKLT&V etprvei.)eiv, EttsLSij xut npag aircobc tobc Boukpipot)g
20 01. EtoriOvot 110,TctVaKITal. TCA.TICHO.cOUCHV, Kat 11ViKel 3OUX,113601V, i( St' oixerov
x6p8og A Tij npog Toy (3acytXta Twaicov xaptti eUxepe)g 56vawcat -cater Botaya-
plug EKCTTpaTEi)ElV xat etno To° neptOvrog nkfiaoug Kai rilg tax6a; autwv bnepvtxUv
airrotic xat firreiv. Atei Tato Kai ot Boayapot LtyCtiva xat anot8fiv Strivex@c.
Ex011at TOO eirrivei)etv Kat 61.tovostv peteL Troy 110TiValf1Tei.W. 'Ex 'rot 'yap nolltixtg
25 int' airaIW KOTOTEOkEilT19'qVal. tij neipcit gra'010101 xa2,6v Kai csup(ptpov Elva' T6
ciptiveCetv &et npOg aico6g.
8, 5-22. "Ott -Kai etc To ptpog t7jg Boayapiag xaagetat 2%.a6c; TOW Ilatt-
valuta-A', Litt To pipog Tor) Alivairpt Kai 'rob Advaatpt Kai r6v gtkpcov twV AKETCTE
ENTOW notagaw. Kai Pacnkixob anocsteXXoptvou tvretiaev getei xeXavSicov, Su-
30 yatal xal xcaptc Tot) Eig Xeparova etneMstv LvtabOct ouvt6i.aog Kat taxLceg eb-
pioxeiv Toi)g aiytobc liaTcivaxiTag, 00c Kat eiveov wrivi)et Stet avapthnou aLtoD
o ciaaatx6c, Lvtog Taw xeka.v8taw 'Avow Kai pea' eautoG Tec Paull-ma Licupepo-
pevog lad Tokattcov Ev totg xeXav8totc 7mi:411a-ca. Kai xcatpxorrat npag aLt6v,
Kai o're xataacoo-tv, Oi5o)o-i npog aiitobc 6 Papa-wog avapcbnoug airroti 61t8ac,
35 Kat 2,apPeivet Kai aineg ano Tow Totoincov naTtvarrt6v ETEpoug 61n8ag, Kai
xpatsi airrok etc to xskavSta, Kat TOTE aul.upowet. vet' abtoiv. Kat ote notfpothatv
ot rlatctvwthat npoc Toy !kcal:Kew to6c Opxoeg Kat& Ta Vtxava airrv, Lnt81-
&paw aircotg Tag 13acsiXtx6c 8copeag, Kat avakaadavetat Tikoug E4 aia6v, ocsoug
poiaetat, Kai inroatptcpa. Ofyra) SE xpij auppawgiv pet' airabv, oats, &coo Etv
40 xpeconotiat) akoiic S PacriXebc, notfiacocri SouXelav, ETU etc tobc `Mg, du sic
tong BouXyapoug, she xat sic tobc To6pxoug. Eto-1 yap Suvatot 'rot) ncivtag TOO-
Toug noXeilev, -Kat ltOkkaKtg Kat' 03.)T61/ LAZOvrec, (popepoi VDV KllaECTTfIKOCILV.
9, 78-101. 'Ana St Tot vricriou Tatou [cob Àyfou rprnropioo] Ila4tvaxitriv
of `Pcbc oG woDobvtat, Ecog av (padayaxstv dig 'Lew 7TOTalloV Toy Eatveiv. Eta' otitcpc
45 anOrtVOGVTEg E autoG pexpt teo-creipow figepOv anonA.Loyatv, Ecog oti xataXa.-
Pcoatv sic 'rely Xii.tvriv Tot) notagob atop:toy oLcsav, Ev fi LaT1V Kai 1i vljcrog TOG
'Ayiou Alaeptou. KataXa136vteg oOv oLTot T7iv -cota(yrivi vficrov, npo6ava1Ca6ouatv
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN PORFIROGENETUL 659
Rusii nu pot ajunge in cetatea de scaun a imp5.ratiei romanilor daca nu se

inteleg cu pecenegii, fie ca ar vrea sä faca razboi, fie pentru alte treburi.
Cind ajung cu barcile la pragurile fluviului (Nipru) si nu pot strabate mai de-
parte daca nu-si scot barcile din fluviu, si le duc pe umeri spre a le trece
mai inainte, rusii se v5.d intimpinati atunci de neamul acesta al pecenegilor, 5
si usor sint intorsi inapoi sau zdrobiti, deoarece nu pot tine piept la doua
munci deodata.
4, 3-12. Daca imparatul se intelege cu pecenegii, nici rusii nu sint in
stare sa porneasca razboi impotriva stapinirii romane, nici turcii (= ungurii),
dar nici nu pot cere de la romani bani multi si lucruri peste masura de scumpe, 10
deoarece se tern de puterea acestui neam units cu cea a imparatului si nu
pornesc cu razboi impotriva romanilor. Cind au legaturi de prietenie cu impa-
ratul §i sint induplecati de el prin scrisori si daruri, pecenegii pot usor
patrunde in tara rusilor si a turcilor (= ungurilor), luindu-le in sclavie femeile
si copiii sau pustiindu-le tara acestora. 15
5, 3-13. Se pare c5. si pentru bulgari ar ajunge mai de temut imparatul
romanilor si i-ar putea sili sa se linisteasca cu ajutorul pecenegilor, deoarece
pecenegii de care am amintit sint vecini si cu bulgarii si, cind doresc, sau pentru
cistigul lor sau de dragul imparatului roman, ei pot usor porni cu razboi
impotriva bulgarilor: cu multimea lor mare si cu puterea lor ii inving cu totul 20
si ii subjuga. De aceea si bulgarii se straduiesc si caufa fara in.cetare sa se
impace si sa se inteleag5. cu pecenegii. Deoarece au fost infrinti de ei in multe
rinduri, bulgarii stiu din experienta ca e bine si folositor sä traiasca totdeauna
in pace cu dinsii.
8, 5-22. Neamul pecenegilor s-a asezat si intr-o parte a Bulgariei, in 25
tinutul Niprului, Nistrului si a celorlalte fluvii de acolo. Cind e trimis acolo
cu vasele, solul Imparatesc poate merge de acolo, usor si repede, spre Cher-
sones 1, unde ii gaseste tot pe pecenegi ; iar dupa ce-i gaseste, ii instiinteaza
printr-un om al sau, insa ramine in vase ; si prin acest om le duce darurile
imparatesti, iar el pa'zeste lucrurile din vase. Ei yin la dinsul si dupa ce 30
se urca pe vase, solul le da oamenii sal ca ostatici, apoi is si el alti ostatici
de la acesti pecenegi si ii tine in vase, si abia dupa aceea se intelege cu
dinsii. Cind peCen-gii fac juraminte in fata solului, dup5, legile lor, acesta be
da darurile imparatesti si primeste de la ei prieteni citi pofteste, si apoi se
intoarce. Asa trebuie sal ne intelegam cu ei, in asa fel incit atunci cind imp5.- 35
ratul are nevoie de ei, s5.-1 serveasca, fie impotriva rusilor, fie impotriva bul-
garilor, fie impotriva turcilor (= ungurilor): caci ei sint in stare sa se faz-
boiasca cu toti acestia si de multe on pornesc impotriva lor. Ei au ajuns de
temut in zilele noastre.
9, 78-101. D3 ra aceasta insula [a sfintului Grigoriel 2 dinsii nu se tern 40
de pecenegi ping ce ajung la bratul Sulina. Ei pleaca de acolo si plutesc cam
patru zile, ping cind ajung la un loc care se afra la gura fluviului, unde este si o
insula a sfintului Aetherios 3. Dupa ce fac escala in aceasta insula, se odihnesc
acolo doua sau trei zile. Apoi isi preg5.tesc din nou barcile pentru nevoile
1 Chersones = Crimeea.
2 In fats losshtSjii Zaporoje, la gurile Niprului.
3 Insula Berezan, intre gurile Niprului si Bugului.
www.dacoromanica.ro
eatyrobg exclac Ecog SOo Kai Truly 1igep8v. Kai /raw Tet aiyubv gov64vka, efg-
&sag tiv Xincovtat xpeiag, nspinowiirrai, TO. 're 5piiEva xai Ta xatapna xai TGL
& .m, tinp Inuptpovrat. 'End. St to anigiov TOGS toloirrou nocapoiS tatty
toicuirri a,iitvrj, icacbg ETpitat, wai xpaTET pexpt Tic aablocriig, xai npog Trio
5 9aXacroav wETTat li vloog Tao 'Ayfoo Ai &ploy, ex c0v IKETESE eurepxovtat npoc
'rev Aavaatpiv non:111ov, Kai Staawarreg excToc neaiv avanaOovrat. 'Hvixa
St yevritat )(wag enirtiSEtog, anoaxaXcbaarreg Epxovrat etc Toy notagov 'rev
enaeyogEvov "Aanpov, xai ogofwg waxelas avanacoagEvot, natv broxtvoilvteg
EpxovTat etc Toy IEkivav, sic to Tao Aavouf3iou naragoD Xeyottevov napcoaciStov.
10 Kai Zcog oL Staacoat Tov EEatvav notagov, Trapatpexouatv akolg of rlatCtvaxl-
Tat. Kai lay no%Xaxtg 7i arikaaaa govo4uXov Etc rely ?fly anoppira, cmaXthvoucriv
OXa Iva TOTS IlaTivaxiTatg etvtinapacaxMiacocnv op.ofS. 'Ave Se WA/ Iatvetv
of.) copoiSvtal nva, (1XXa Tflv Tf c BouXyapiag yfjv evSucragEvoi, sic To Tot) Aa-
voupiou atogiov Epxovtca. 'Aire Se tot5 Aavoupiou KaTaXagliavoucriv Etc Toy-
15 Kowa/ray, Kai and to0 Kcovond sic Kcovcrcavnav ** * sic Toy noragov Bapvag,
wai ono Bapvag Epxovrat sic 'rev notagov 'dry AlTVVOV, etiCEp TE6EVCCE Ciai 71 Tic
lioayapiag.
13, 3-11. On 'wig ToOpxotg Td totatSta Eavri napemcwrat npog 1AV TO.
SumeotEpov pepog ainebv 7i Opayyia, wpag Se T6 PoptiOTEpov of rlatctvaxtrat,_
20 xai Wpbs Td gcarigipivev gepog ri gEiakti Mopapia, iltot ri ,c(opa Tot) ITEvSo-
nX6xou, fjtic xai navtd.65g igpaviaai nap& tthv nmoirraw Tobpxow, Kai nap'
airtelv waTeaxari. Of St XpoJ(iatot npog Ter Spry To% ToOpxotg napaxetwat.
"On SOvavtat Kai of Ilcactvalthat Totg Tapxoig entTi&O&U Kai gErft).03g-
npaiScOetv Kai napal3A.antetv at tour, xaM; Kai ev Tt nepi licactvarathv xapa-
25 ?ago? npocipwcat.
25, 15-32. lioav Se * TOTE r619ot xai Eavn iron.« Is xai gerata pexpt
Toi) Aavoul3iou ev wig imepPopcfatg TOnoig xattpxiageva. Toiruov Se gioXoyelyrepet
dot rotOot, 'IoiyoTOot, rimcaSeg Kai ObavSfIXot, ev evepaai govov xai oi)8Evi
kap? SiaX6.vrovtcg, git). Sicaexttp xexprigevoi .navtcg Se TTig 'Arnim) bnapxouut
30 xawortmiag. 06tot en' ApxaSiov wai Òvcopiou 'rev Advoul3tv Siat3avreg, ev Tfj
To5v `Pcogaiaw yii waupwicrargyay. Kai of gev rencaSeg, e4 by iiatEpov Silpeallaav
Aoryil3apSot xai "Ar3apEig, Ta nEpi IiTy1665va Kai Ieppiov xcopia Orricray. Of
St 91aiyoc9ot Acta 'AXapixov njv T6priv nop&licravteg, sic raxXiac exthplaav
xai 'rev IKEt tKpkTICICEV. Fo'a01. Se flavvoviav Exovreg npthtov, tnetta ta' ETEL
35 Ifig PaalAziag OeoSopiou TOD veep, enttpewavTog, Ta Tfig OpOrrig xowia 11.)rnaav,.
'cat Ini Yri. xpovoug Iv tfj OpOxti Sicapivarrsg, OELSEpixoo fryegoveOovtog aiyabv
natpixfou wai tnt&ou, Zfivcovog airrok enttpewavtog, Tfjc eanspiou PaaiXeiag-
txpercricsay. Of Se ObavSfiXot 'AXavoi)g etcapiattgEvot wai repgavoi)g, tobg vihr
xaXougevoug ctopayyoug, StatJavccg Toy Nivov naragOv, fryoilievov Exovrsc
40 roSicraov, wankxncrav ev lanavia, nrthn) olai3 xthpa Trijc Ebp(onrig and ToD
eancpiou I2xcavob.
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN PORFIROGENETuL 661
care ramin, aducind fringhiile, catargele si vislele. Gura acestui fluviu e un

lac, cum am spus, si se intinde pins in mare ; iar in mare se afla insula sfin-
tului Aetherios; de acolo ei plutesc pIns la fluviul Nistru si, dupa ce se ada-
postesc acolo, se odihnesc din nou. Cind vine clipa potrivita, se imbarca si
merg pins la riul numit Aspros (= Alb) si se odihnesc si acolo. Apoi pornesc 5
din nou si plutesc pin5. la Sulina, un brat al fluviului Dunarea. Pins ce trec
de bratul Sulina, ti insotesc pecenegii. Dad marea arunca o bard pe tarm,
ei descard toate lucrurile, spre a putea infrunta pe pecenegi. De la Sulina
inainte nu se mai tern de nimeni, ci intra in tara bulgarilor, si ajung la Gura
Dunarii. De la Dunare se indreapt5. spre Conopa 4, iar de la Conopa spre 10
Constanta, f f t apoi spre Varna, iar de la Varna plutesc spre riul Ditzina 5:
toate acestea se af1a pe pamintul Bulgariei.
13, 3-11 Ling5. turci (=unguri) locuiesc urmatoarele neamuri: in par-
tea de apus francii, la miaza-noapte pecenegii, in partea de miaza-zi cei din
Moravia sau din tara lui Svatopluk 5, care au disparut cu totul din pricina 15
acestor turci (= unguri) si au fost inghititi de ei. Croatii locuiesc linga hota-
rele turcilor (= ungurilor).
Pecenegii sent in stare sa se masoare si cu turcii (= ungurii), sa-i prade
pe intinderi marl si sä le fad paguba, dupa cum am spus si in capitolul despre
pecenegi. 20
25, 15-32. Locuiau atunci in partile de la smiazanoapte pink' la Dunare
gotii si multe neamuri foarte marl.. Dintre acestia cele mai vrednice de luat
in seams Sint gotii, vizigotii, gepizii si vandalii, care se deosebesc intre ei
numai prin nume si prin nimic altceva si vorbesc o singur5. limbs. Toti tin
de secta vatamatoare a lui Arius. Ei au trecut Dunarea pe timpul lui Arca- 25
dius si Honorius 7 si s-a asezat pa pamintul romanilor. Gepizii, din care s-au
despartit mai tirziu longobarzii si avarii, au locuit in tinuturile din preajma
cetatilor Singidunum si Sirmium. Vizigotii an asediat Roma impreura. cu
Alarich 8, apoi s-au indreptat spre Gallia si au pus stapinire pe tinuturile de
acolo. Gotii au ocupat mai intii Pannonia, apoi cu ingaduinta imparatului 30
Theodosius cel Thar, in al nouasprezecelea an al domniei sale, s-au asezat
in tinuturile Traciei 9; si dupa ce au stat in Tracia 58 de ani, sub conducerea
lui Theoderich, patrician si consul, si cu ingaduinta imparatului Zenon, au
pus stapinire pa impar5.tia de apus 10. Vandalii s-au aliat cu alanii si cu ger-
manii, numiti azi franci, au trecut fluviul Nin11, sub conducerea lui Godisclus, 35
si s-au akzat in Spania, cea dintli tara din Europa incepind de la Oceanul
de apus.
4 Conopa era probabil un ostrov Intre bratul Sf. Gheorghe si lacul Razelm.
6 Ditzina sau Vitzina (In antichitate Panysos), azi riul Kamciya, intre Varna si Mesem-
bria (Nesebar).
6 Principele Moraviei.
7 De fapt sub Valens in 376-377.
8 In anul 410.
8 In anul 427.
14 In anul 488 are loc expeditia ostrogotilor In Italia.
1 .1 0 greseall de transcriere, de fapt Rinul, care a fost trecut pe la 400.
www.dacoromanica.ro
29, 3-7. "On Atolckritiavog S 3ao-aei)g nava T4c. xeopag Aattatiag ijoduai,
SU) Kai ano trig `Pthtirig Ov etyaythv get& Tag (pattiXiag att6v, ev tij abril Tfig
Aatiatiag viva T01:)T011g KaTEGICIIV(OGEV, of Kai `P(00V01, npoarlyope69riaav Stec
TO ergo `Pthini.; PETOIKLaSfiVal, Kai TaaTTIV Xpl Tfig afitLepov Tijv l7mn/1)111CW
5 evanoyepovtat
29, 14-46. 'If St Kai T(TIV autwv '1)(01.1OLV(OV Siaxpatriaig fly tiexpi to Aa-
vo613ecog notation', of Kai MOTE 3E2tilaCEVTEg Toy 710TaLLOV Stanepaaat Kai icata-
tiaadv, 'avec KaTOUCObalV eKEi3EV TOPS notattoO, SICEITEpaCHIVTEg El5pov E9v11 Laa-
13fivoca tionka ovta, &Ewa Kai 'Af3apot ticaXobvto. Kai OinE o6Tot ii?ori4ov gICEIEY
10 Ton 7totatio0 KaTO1KETCV May', OiiTE tKEiVOL EVSEV TOD ITOTCCUOD. Ala 06V To aolEXOUg
abpetv anTotg tong 'APapoug of `Pogifivot Kai npeg noXetiov anapao-iceuautoug
icatanoXstifio-avteg, etveXdf3ovto 'goal:Say Kai aixttaXwaiav Kai avexthprio-ay. Kai
EICTOTE 7C0111OCEVTEg aXXara 860 01 °P(01.1151V01 alto nauxa 't cog 7CaUXCL Toy AlloV ClinthV
(TUVOLVTaV, TObg µiv a7COCIT0E401.1t:VOUg ano ToO napattovittou, tong Se etc TrjV
15 Toiaintiv SouXeiav anepxottevoug. Kai yap Tatio-iov tfig a?olo-arig into TO auto
KaaTIDOV ECTTIV. To tITIXElfoilEVOV Ea?, tie-ye-90g Exov To two-t Kowatavrtvou-
TroxEcog, tv (1). 1IOLVTEg 01 `PC.01111VOI GUVfiyovro Kai Ka9(07040VTO Kai npoo-aneKivouv
eK T(ilW 6(6.16E, Kai npog T1jV laEl(501-50CLV alt1=10X0VTO, TI)V a716 TOO ain00 10aCiTIJOU
bn(ipxouaav tiiXta teao-apa, Ting nal ttexpi 'cob vbv ica?Lettat KXeTaa St& To coy-
20 KXEIEW Totg Stepxotievotg eiceT9ev. Kai eK TOW eKETCmE anfipxovTo npog Toy no-
Tattov. TO oiiv totoOtov diX.Xaytov e71i noXXobg xpovoug ylvottsvov of tKETaEV
TOO nOTaflOr) ZKX61301, 01 nal vAPapot icaXot;tievot, xa3' kautoi)g ecricontio-av
Xeyovtcg, tau o0i'not of elP0)116V01, eirci tntpacsav Kai Ei5pov npatSav, dino To5
vtiv xaa' flli,Cov oi) Kt) 7rafxsovrat 81.0lITEU@VTEc, Kai Sia ToOto grixavriaotic9a Kat'
25 ainthv.» Onton oLv of Dc2oftPot, of <Kai> 'Ai3apoi, PouXeuaatievot, xai Stanepa-
GaVUOV note Taw 'Polo:wow, nortjaavteg atm eyKpimiata Kai nastifiaavteg,
eviicriaav ainoi)g. Kai avaXaMpievot to TE bract ainCov Kai to caatAtiouka Kai
Ta Xotna 7C0X4111011 CYTIVEra, Stanepaaavteg of npoeipritievoi LaaPoi TON/ 7COTailoV,
.0.4ov etc Tijv icXetaoOpav, ong Kai iSOVTEg 01 AKET6E oVTEg eP0411-LVOI, 9caueti.tevot
30 Se Ta caappotaa 10:71 Tin/ E407rxtaty TC-OV (51109UXOW Ctind/V, tong aiytthv otto(piaoug
Etvat V01.11GaVTEg, fiViKa KaTEXCIPOV 01 EKX(401. 01 TrpopprigtvrEg etc Tip/ KW.-
aotpav, napexibpiaav aUtorg SiekSetv. AteXNwtcov Se, eiAbg tong `Notiavoug
oi5tot e4fikacsav, nal TI)V EaViwa, To npoeiprittevov icao-tpov ticpaTriaay.
32, 12-29. iepPot Se tij Tthv `Pcotialow StaXerrcp eSoMot' npoaayops6ovtat,
35 69ev Kai ò-epritaa' rj xotvfl cruvijaela Ta Soukma (plow bnoStjtiata, nal `TF.pfiou-
Xtavobg' Totg Ta sirteX4 xai nevixpa bnoSfittaTa ipopobvtag. Tairtriv Se Tijv enco-
vugiav taxov of apI3Xot Sia TO Soaot yeveatlat Too PacriXecog `Pcottaiow. META
Se xpovov tti3E EvSo4ev tobg antotg Et pfiXoug dig To l'Sta etneXMv, xai to6toug
aneaTea.ev 6 Paaaetg. "OTC Se Stenapeaav Toy Aavoi)13iv notatiov, ttetatieXot
40 ysvotisvot etifivuaav `.HpalcA.eicp Tth Pacast Stet Too atpargyoO, Too TOTE To BeXe-
ypaSov KpatoOvtog, Sonvat aka; etepav yijv etc icatacridivwcsiv. Kai enetSil
vuv Iepraia Kai Tla.yavia xai rj 6votiaa9elcsa Zax,?...o6tiew xthpa Kai TepPouvia
fit
Kai rj Tthv Kavakitthv ()no tfig toucsiav Tor) Paailecog Twaicov inulpxov, eyevovto
www.dacoromanica.ro
29, 3-7. Imparatul Diocletian iubea mult tara Dalmatiei, de aceea a

adus din Roma popor impreuna cu familiile lor §i i-a a§ezat in tara Dalmatiei:
ace§tia se mai numesc si romani, pentru ca au venit din Roma, §i poarta
acest nume pins in ziva de astazi.
29, 14-46. Imp5.ralia romanilor se intinde a ping la fluviul Dunarea. 5
Cei care au dorit atunci sa treaca fluviul §i sa afle ce fel de oameni locuiesc
dincolo de fluviu, au trecut §i au aflat neamuri slave neinarmate, care se mai
numeau §i avari. Si nici ace§tia nu-§i inchipuiau ca locuiesc oameni dincolo
de fluviu, nici aceia ca exists locuitori dincoace de fluviu. Deoarece romanii
i-au gasit pe avari neinarmati §i nepregatiti pentru razboi, au luat prazi §i 10
prizonieri §i s-au intors indarat. Si de atunci inainte romanii faceau doua
schimburi de prizonieri §i i§i schimbau oamenii de la pa§ti ping la pa§ti:
se intilneau intre ei in simbata mare §i sfinta; unii se intorceau din captivi-
tate, iar altii se duceau in aceasta sclavie. In apropierea marii, sub cetate,
este un ora§, numit Salona, mare cit jumatate din Constantinopol: in el se 15
adunau toti romanii, se inarmau, porneau de acolo §i se indreptau spre strim-
toare, la patru mii de pa§i de ora.§. Aceasta strimtoare se nume§te §i azi Clisa,
deoarece i§i strimtoreaza pe cei care trec pe acolo 12. Apoi din locul acela se
indreptau spre fluviu. Pupa ce schimbul acesta a durat mai multi ani, slavii
de dincolo de Dunare, numiti §i avari, s-au sfatuit intre ei §i au zis: Ace§ti 20
romani au trecut la not §i au gasit prazi, dar de acum inainte nu vor mai avea
ragaz sa treaca §i vom porni impotriva lor". Asa s-au sfatuit slavii, numiti
§i avari. Cind au trecut °data romanii, slavii au facut ascunzi§uri, i-au intim-
pinat cu razboi §i i-au infrint. Dupa ce le-au luat armele, steagurile §i toate
celelalte semne de razboi, slavii amintiti mai sus au trecut fluviul §i s-au in- 25
dreptat spre strimtoare. Cind i-au vazut romanii de acolo §i s-au uitat la
steagurile §i la armele celor de un neam cu din§ii, au crezut sa sint cei
din neamul lor. Slavii amintiti mai sus s-au apropiat de strimtoare, iar ei le-au
ingaduit sa treaca. Dupa ce au trecut, i-au alungat repede pe romani §i au
pus stapinire pe Salona, cetatea pe care am pomenit-o mai inainte. 30
32, 12-29. Serbi in limba romanilor se chiama servi (sclavi) : limba de
toate zilele nume§te incaltamintea sclavilor, servula, iar celor care poarta
incaltaminte ieftina §i saracacioasa be spune servuliani" 13. Servii purtau
acest nume din cauza, ca ajunsesera sclavii imparatului roman. Dupa un timp
oarecare serbii au hotarit sä se intoarca la casele lor, iar imparatul i-a lasat 35
sa plece. Pupa ce au trecut fluviul Dunarea, §i-au schimbat gindurile §i au
cerut imparatului Heraclius, prin mijlocirea conducatorului de oti, care con-
ducea atunci ora§ul Belgrad, sa be dea alt pamint de locuit. Si deoarece Ser-
bia de azi, §i Pagania 14 §i tara numita a Zachlumilor It §i Tervunia 16 §i tinutul
canalitilor 17 se aflau sub stapinirea imparatului roman §i toate aceste tari 40
12 Clisa sau Clissa In antichitate Andetrium, azi Klis, la nord-est de Salona; acolo izvo-
raste riusorul Jadic, care se varsa in mare intre Solin si Split. Numele aminteste de latinul
cludere a inchide" Si clusa inchisa".
13 Simply apropiere de sunete, fara temei stiintific.
14 Pagania, adica tara paginilor, nu poate fi localizata cu precizie.
15 Zachlumi, adica, locuitorii de dincolo de riul Chlum (neidentificat).
16 Tervunia, adica loc Intarit.
Tinutul Canalitilor se afla pe teritoriul Tarvuniei.
www.dacoromanica.ro
St ai Totai3Tat xthpat Epriµot nap& Tthv 'Apapow (dice Tthv gKetae yap `Pcoitilvoug
Tobg VON/ AeXpaTiav Kai TO Auppaxtov oiKoOvTag anaaaav), KaTeatchwoaev 6
pao-asbc Tobg abTobg Egpf3Xoug Iv Talc Totairratg xthpatc, Kai haav r4 Pacrtlet
`POACIA0V 5ntOtaaaotIEV01., °Cog 6 pacriXEbg gpeaPoTag alto `Pthithg ayaythv gpanTt-
5 aEV, xai St &gag aiyrobg 'at Thg ebaePeiag Tasty Kcathg, ¬ tfiv Tthv XplaTlaVOV
7tiaTIV gt SETO.
37, 2-14. laTeov, Ott of IlaTtvaKITat To an' aprhg eig Toy noTagov 'ATV,
tfiv ainthv eixov KaToixiatv, 6p,oicog St xai eig Toy noTaitev rehx, ExovTeg Tobg
TE X4apoug cruvopavTag Kai Tobg grcovopaCopevoug Ot%oug. Ilpo gTthv St 'myth-
10 Kowa of Xeyoitevot 06;4ot LLETa Tthv XaVtpcov egovohaavTeg Kai Tcol.sitov auitf3a-
X6vTeg npOg Tobg IlaTtvaxiTag, incepiaxuaav, Kai and Thg iSiac xthpag abTobg
gteSickAav, Kai KaTecrx,ov ctinhv itexpt Thg ahitspov of Xeyopevot Oiicot. Of St
liaTtvaKTTat cpuy6vTeg irepthpxovTo, avalviXaorpthvTeg TOnov eig Thy ainthv Ka-
Tacnctivcocnv, KaTaXaPovTeg St Thy attepov nap' airrthv StaKpaTouitgviv yhv
15 xai cOpovTeg Tobg Toepxoug oixobvTag gv Mild], noMitou Tpoitth TOI:)T014 vtxh-
aavTeg Kai gKI3ak6vTeg ainobg geSiogav, Kai KaTeaKfivcocrav gv airth. Kai Sarno-
Couatv Thy Totaerriv xthpav be eiptrat, itexpt t iv ahitepov ETTI 71EVT.111COVTa irgvTs.
37, 15-33. 'IaTkov, Ott /aim h IlaTtvaxia etc atitaTa 6KTth &mnt Tat,
Exouaa Kai iteyakoug dpxovTag Tocroinoug. Ta St aitaTa claw TaDTa 6voita
20 TOO irpCoTou Rita Tog 'Hrclig, 'cob Set) Tepou 'goUp, TOG TpiTou riaa, TOO TETapTOU
KOIA/CL11, TOG IttlXICTOU Xapal3OTI, To0 EKTou TctXitetT, To0 gliSop.ou Xonov, Tot')
6736ou Tcon 6v. Kat& St Toy xatp6v, Ov and Thg iSiag xthpag of IlaTCtvaKtTat
gt eSt6.)xaricrav, erxov apxovTag eig itgv TO 9e to 'HpThit TOv Bett*tv, etc St TO
TCobp Toy KoOeX, dig St To Ma TON/ Koupxornat, etc St TO Koukicah Tay 'Ina6v,
25 eig St TO Xapapori Toy Kai:Soeit, eig Se TO Rita TaXitaT TOv KthaTav, etc <St> TO
Xonev Toy 1-taVi, eig St TO 9EiIa Toitav Toy Bafdv. Meta St 9,avaTov ainthv
SteSgavTo Tag apxag of Toinow 4aSeXtpot. NOitog yap gv ainoig Kat Tinos gicpd-
Tiacv TraXateg in) ExEtv gouaiav npog nanag aSektpobg airrthv iteTantitrcetv
Ta atthitaTa, axa: apKetOat itovov Totg KeKThitevolg TO Kai itexpt t to.hg 6.pxstv
30 akoeg, tLETa Se 9avatov Trpoxetpicsaaat ij I4CtSeXtpov ainthv Cl gaSeX9cov italSag
Tcpag TO id) xallokou eig Ev ittpog Thg yevedg StaTpexetv To aitoga, aXla xai
Wog eK TcXayiou Kai taripovoitetv Kai arteKSexeaDat Thy Ttithr an6 uvng St
'mac obx brtetatpxeTai Ttg Kai yiveTat apxow. Ta St ?Ku's) RitaTa StatpobvTct
etc TeacrapaKovTa p.tpq, Kai Exouat Kai IX.aTTovag dpxovTag.
35 37, 34-49. IaTtov, Ott at Teaaapeg Tthv IlaTtvaictTthv meat, hyouv To
Rita KouapTtTCobp Kai TO Rita EupouKairen Kai TO $aµa BopoTaXitaT xai
TO 4apa BoukaTort6v, xelvTat nepav Tot Aavattpeon noTaitoii itpog Ta avaToXt-
KCoTepa Kai 13opetoTepa ittph, gvarco0XenovTa ItpOc TE 0i4iav Kai XaCapiav Kai
'AXaviav Kai tfiv Xepathva Kai Ta. Xotita xXiitaTa. At St a,? at Tgaaapeg meal.
40 KeiNtrat gV8EV TOO Aavairpecog noTaita npag to SuTtKorrepa Kai apicTtKCoTepa
item TouTeaTtv To Rita rtactxonew itkriataCet try BauXyapicit, TO St Rita TOD
xaTw raa TCXnalgEt tfj ToupKia, TO Se Rita Toil Xapal361 nariatget try elkocrict,
TO St 8eµa 'Ia(35tepTig Tahatget Totg 5.7cotpopotg vopiotg xthpag tic *Roaiag,
Tolg Te 06XTivotg Kat Aepfieviotg xai Aev4vivotg Kai Totg kotnotg EKX643otg.
45 'Arc4.)KtaTat St i IlaTCtvaxia eK ittv 0i)Ciac Kai X4apiag 686v fiitepthv Ittrre,
1K St 'AXaviag 686v hitepthv 4, Cute St Mop Slag 686v hitepoiv Sem, and St `Po-
www.dacoromanica.ro
ajunsesera pale de locuitori din pricina avarilor (caci romanii care locuiesc
acum in Dalmatia 0 orasul Dyrrachium fuseser5.' alungati de catre avarii
de acolo), imparatu118 a colonizat in aceste locuri pe serbi, si ei erau supusi ai
imparatului roman. Imparatul a adus misionari din Roma, i-a botezat, i-a
Invatat sä Indeplineasca cu cinste legile bunelor purtari si le-a impus credinta 5
cresting.
37, 2-14. Pecenegii au locuit la inceput linga fluviul Atel, precum si
in preajma riului Geeh 19, avind ca vecini pe chazari si pe cei care se numesc
uzi. Inainte cu cincizect de ani cei care se numesc uzi s-au inteles cu cha-
zarii, au pornit cu razboi impotriva pecenegilor, i-au biruit, i-au alungat 10
din tara for 0 au stapinit acolo pin5.' in zilele noastre cei care se numesc uzi.
Pecenegii au scapat cu fuga, au ratacit incoace vi incolo, eautind un loc unde
sa se aseze si au luat In st5.'pinire pamintul pe care it locuiesc si azi. Aici an
gasit pe turci (= unguri), dar i-au infrint in razboi, i-au alungat, i-au urmarit
vi s-au asezat in aceasta tars., pe care o stapinesc, cum am spas, pins in zilele 15
noastre, timp de cincizeci si cinci de ani.
37, 15-33. Toata tara pecenegilor se Imparte In opt tinuturi (teme),
st5.pinite de conduca'tori marl vi puternici. Tinuturile (temele) sint acestea:
primul tinut se numeste Irtim, al doilea Tzur, al treilea Gyla, al patrulea
Culpei, al cincilea Harovoe al saselea Talmat, al saptelea Hopon 0 al optulea 20
Tzopon. In timpul cind pecenegii au fost goniti din tara for aveau ca condu-
catori in tinutul Irtim pe Baitzas, in Tzur pe Cuel, in Gyula pe Curcutai,
in Culpei pe Ipaon, in Haravoe pe Caidum, In tinutul Talmat pe Constan,
in Hozon pe Ghiazi, in tinutul Tupon pe Batas. Dupa moartea for au primit
domniile nepotii de frate ai °acestora. La ei este lege si obicei vechi sä nu lase 25
domniile pe mina copiilor sau a fratilor, ci sa se multumeasc5., cei care sta-
pinesc, sa domneasca ping la sfirsitul vietii, iar dup5. moarte sa puna mina
pe ele sau nepotul de frate sau copiii nepotilor de frate, pentru ca domnia
sa nu ajunga numai intr-o parte a neamului, ci sa o mosteneasca si sa o pri-
measca si cei de alaturi. Cine e de neam strain nu ajunge si nu poate fi domn. 30
Cele opt tinuturi se impart in patruzeci de judete. Ei au si dregatori mai
m5.runti.
37, 34-49. Patru triburi pecenege, 0 anume tinuturile Cuartizitzur,
Syrucal pei, Borotalmat si Bulatzopon se afla dincolo de fluviul Nipru, spre
r5.sarit si miaz5.noapte, si se orienteaz5. spre Uzia, Chazaria, Mania, Chersones 35
i alte regiuni. Celelalte patru triburi locuiesc dincoace de fluviul Nipru
spre apus si miazanoapte 0 anume: tinutul Giazihopon se invecineaza cu
Bulgaria, tinutul Gyla -de -Jos se margineste cu tara turcilor (= ungurilor),
tinutul Haravoe se margineste cu Rusia, iar tinutul Iabdiertim se invecineaza
cu regiunile tributare tarii rusilor, cu ultimii, derblenii, lentzenii 0 cu ceilalti 40
slavi. Tara pecenegilor se afla la o departare de cinci zile de drum de Uzia
si Chazaria, de vase zile de drum de Mania, de zece zile de drum de Mordia,
de o zi de drum de Rusia, de patru zile de drum de tara turcilor (= ungu-
18 Sub Heraclius par sb. fi venit din Carpatii Paduro§i atit sfrbii cit §i croatii, de§l
problema este foarte controversath.
19 Numele turcqti pentru rfurile Volga §i Ural.
www.dacoromanica.ro
666 CONSTANTIN US PO R PHYRO G ENITUS
aiag 6Sov figepac attic, bro St Toupxiag 6Sov futcpthv tcaottpwv, ano Se BotAya-
piag 6Sov littepag To fituau, Kai cig Xcpo-thva ttev ECYTtV EyytaTa, sic St Tfiv B6-
anopov nkriateaTspov.
37, 50-57. lattov, Ern -Kara Toy icatp6v, Ov of lict4tvothat etno rig iSiac
5 xeopag SeSiCoxicsav, -sekilact Twtg E airtio-v Kul. obccia yvthul tvanettswav
exciac, Kai wig Xeyottevotc 014otg csovckiaav, Kai tttxpt To° VOV EiC 71,V v akolg,
Exovrec TotaCTa yvtopiattaTa, thcrtc Staxavicco-al at)Tobg Kai vocto-at, Tivcc Tc
irsav, xai nthc airrobc anocsnaa8fivat Tthv iSiaw auvel3i. Ta yap ifiliTta airrthv
claw xorroupa ttexpt yovaTcov Kai Ta flaViKla alto TC.15V fipaxtOwov throxcicoptteva,
10 thg oflagV gK TO6T011 581.1CVI:WTEg, oTt alto TOV iSiow Kai attoym5Xow EITCEKoICTICraV.
37, 58-67. Jateov, 6Tt. EVaEV TOG Aavticrrpswg noTattoD npog TO anof:aenov
pog rijv Bot)20-piav sic 'fa ncpattaTa toi3 ak) norattoil Eiaiv 011116KCECTTPCE
xciaTpov irptircov To 6vottaa9Ev nap& Tti5V IlaTCwarathv "Aanpov Sta TO Tobc
1,1oug Gina tpaivsaaat KaTakdmoug, xampov Scirfspov TO TouraTai, xitarpov
15 TpiTov To KpaxvaxaTat, micyrpov TeTaarov To ZakualcaTat, xdo-Tpov nem..
TO ZapaxetTat, taftarpov EKTOV <T6 rta1.01)KaTat. 'Ev ainoic St Toil TthV ltaXCLI.0-
-thcrcpcov rciattaatv Eiviaxorroa KCEi icf(X.rlatc15v yvoviagaTet ma Kai aTaupoi
Xactrroi sic X,ioog nawivoug, 69cv Kai meg napaSoolv Exouatv, thc Tcottatoi
7TOTE Tag xaToixiag sixov EKETCSE.
20 37, 68-71. 'IaTeov, ott. Kai Kayyap ovottgoviat of lis4tvaarat, akk'
oi)xi namg, 7061'1v 6 Tthv rptthv .actuirow XaOg, ToiS laffStiaci xai ToD Kouaicit-
(:)ti.)p KCEi TOD Xcd3outyyuXet, cbg avSpctotcpot xai cOyevearepot Tcbv Xotnthw
TobTo yap SfiXot i 'rob Kdrap npocrriyopia.
38, 66-71. 'OTt 6 Tthv Ila4tvaxtTthv TOnog, Ev of> TCD Tots xatpth xattimaiaav
25 of TOBOK01, wa%Strat Kara T1jv Ertwvvµfav v.bv IKEVSE 6VTCOV noTatubv. Of St 'MO-.
Tapai cio-tv o6Tot noTattOc np6Tog 6 xcaoOttsvog BapoOx, narattoc Scirrspog
6 xaXoOttcvog KoaflotS, noTattog wiToc 6 xakoOttsvoc TpotAloc, noTattog Te-
TapTog 6 xakoOttevog Bpol3Toc, noTagog 7TglITCTOg 6 xakoOttsvog ZepeToc.
40, 25-34... 01 St Totipxot napa Tay IlaTctvatafthv Suoxakvts; ijkaov
30 Kai KCETEC5K7jVCOaaV sic rijv yflv, sic fly vGv oixobo-tv. 'Ev airrth St Tth Tow itaxata
Ttva Eartv yvcopiattaTa xai npOtov j.tgV &SUN/ fl TOO Pat:raga; Tpaiavo0 yetimpa
-Kara TaV Tfic Toopxfac etpxliv, EnstTa xai i BeXeypaSa etno Tptthv intepthv trig
aircilg leapt:Tag, Ev j KCEi 6 ni)pyog Ecrriv Tor) ayiou Kai pcyaloo Kawatarrivou
'cob 13ctatketsvc, -Kai malty Kara ThV TOO 7COTatta eivaSpottijv tatty To Zeputov
35 gKETVO XsyOttevov, &no rfic BasypaSag 680v Exov fittcpcbv Sllo, -Kai etno Taw exsto-c
rj1..tcyakti Mopaflia, rj 6(36.rftaTog, fly xai gijkcuttctv of Toilpxot, Ag ince To
npotcpov 6 EtpcvSonX6xoc.
40, 35-44. TabTa µeV Ta xath Toy larpov 7COTaliaV yvaviattayi Tg Kai
Enowuttiat, Ta St tivetrccpct wimpy, Sy (f) ECrTiV i noiaa Tfig Toupidag xaTotatajvcoatc,
40 apticog ....7COVOWIC0001,V Kara Tag TC6V gKETATE 15COVTWV narattthv Inampiac. Of
St narattoi slaty okot.. noTattog npthtoc 6 Tut-fp-rig, notagog Ssirrepog <0> Toicrig,
narap.Og -cpiTog 6 Mopflarig, acarawic> Tetaaro; 6 Kpiaoc, Kai TraXLV Etcpog
notattec rsj TITCa. ITh.nata.Couo-t St Tot; ToOpxotc npog gev To etvaTaXixov utpog
of Boiayapot, Ev b xai Staxavget airob; 6 larpog, 6 xai Aavoi)(3toc Xsyousvog
45 notatt6g, npog St TO liopsiov of rlaTclVaKiTal., npec St TO Strruccilaspov of Oparot,
npoc St TO ttcaittr3ptvov of Xpo)Patot.
www.dacoromanica.ro
rilor) si de jumatate de zi de drum de Bulgaria. Ea e foarte aproape de

Cherson, insa ceva mai departe de Bosfor 20.
37, 50-57. In clipa cind pecenegii au fost izgoniti din tara lor, unii
dintre ei au ra'mas de bunavoie acolo si au locuit impreuna cu uzii; ei tra-
iesc acolo si pina in ziva de azi, si au aceste semne, c5. se pot deosebi si 5
cunoaste intre ei in privinta obirsiei si in ce chip s-au de spartit de ai lor:
poarta haine scurte pina la genunchi si fara mineci; prin aceasta arata ca
s-au despartit de cei de un neam cu dinsii.
37, 58-67. Dincoace de fluviul Nipru, inspre partea Bulgariei, linga
malurile fluviului, exists cetati par5.site : prima este cetatea numita de pecenegi 10
Aspron (= Alba), deoarece pietrele sale par albe; a doua cetate se numeste
Tungate, a treia Cracnacate, a patra Salmacate, a cincea Saracate si a sasea
Gieucate 21. In c15.dirile acestor cetati vechi se gasesc urme de biserici, cruci
taiate si piatra poroasa; de aceea unii cred ca romanii au avut cindva locuinte
in locurile acelea. 15
37, 68-71. Pecenegii se mai numesc si cangari, dar nu toti, ci numai

poporul din trei tinuturi, anume Iavdierti, Kuartzitzur si Habuxigyla 21,
cei mai viteji si mai vrednici dintre toti; caci aceasta arata numele cangar.
38, 66 71. Locurile pecenegilor in care s-au asezat atunci turcii (= un-
gurii) se numesc dupa numele fluviilor de acolo. Fluviile sint acestea: primul 20
fluviu se numeste Baruh, al doilea Cubu, al treilea Trullos, al patrulea Brut
iar al cincilea Svatopluk 21.
40, 25-34... Turcii (= ungurii) au fost alungati de pecenegi, au plecat
si s-au asezat in tara pe care o locuiesc si azi. Yn locurile acelea sint citeva
urme vechi: prima este podul lui Traian, la intrarea in Turcia (= Ungaria), 25
apoi Belgradul, la trei zile de drum de acest pod; in Belgrad este si un turn
al sfintului imparat Constantin cel Mare ; mai departe, pe cursul fluviului,
se afla Sirmium, la doua zile de drum de Belgrad, iar mai departe e Moravia
mare, necrestinata, pe care au pustiit-o turcii (= ungurii) si o condusese
mai inainte Svatopluk 22. 30
40, 35-44. Acestea sint locurile vrednice de amintit si numele lor de
linga fluviul Istru. Cele mai dinlauntrul decit acestea, unde sint peste tot
asez5ri turcesti (=unguresti), au primit numiri dupa riurile care curg pe acolo.
Riurile sint acestea: primul riu se numeste Timis, al doilea Tutis 23, al
treilea Mures, al patrulea Cris, iar un alt riu este Tisa. Cu turcii (= ungurii) 35
se invecineaza in partea de rasarit bulgarii, unde ii desparte fluviul Istru,
fluviu numit si Dunare; la apus sint francii, iar la miazazi croatii.
20 Bosforul cimerian, azi strimtoarea Kerci, in nord-estul MArii Negre.

21 Localitati zi riuri neidentificate.
22 Svatopluk principele Moraviei marl a murit in anul 894.
23 Neidentificat.
44 ]zvoarcle istoriei Romaniei C. 311
www.dacoromanica.ro
668 CONSTANTIN PORFIROGENETUL
42, 15-23. 'Iatkov, ott ano OEC/CfaXovimic pixpt totS notapoi") hiavo6f3scoc'
N c t6 tolarpov tatty TO BeXtypaSct tnovolicOttevov, ECITIN 6Soc fitteptbv olCT6r
Et xai tur) Sla toixouc Tlg, EtXXEt pet& etvanakrecog nopebetat. Kai xatoucoikrtv
tttv ot Tot Spxot itEpaaev to Aavoi)13ecoc notalta6 etc tfiv tfjc MopaPiag yqv,
5 Zaket xai Evaev ittaov tot Aavobi3ecoc xai to zapct. notattotS. 'MO St xEttokev
tam ttep8v Aavo6Pecog 7totagot$ -rfig Ala-wag Etvtinea fi Ilatctvaxia itaptpxetat,
xcti xataxpatet >i latT01.1ditt auto pExpt TOE. 1,6.pio..k, -cob tOv XaCEtpow icEtatpot),,
tv c Tat EdiT01.1. icaa4ovtat tptaxoatot, Kato. xpOvov tvallacraegevot
42, 55-67. 'Arco St tot Aavo6peo3c itataita pExpt tot npopplatvtog 'Ka-
to atom, to° EsiptceX 666g tatty iittepcbv t'. MEaov St 'c total:m.1g y1g TCOTallOi
tlgV EiCTIN noXXot- S6o St atytatot E4 abtew 6 te Advaatptc 'Kai 6 Ao.valtptc. Etat
SE Etepot gotagoi, 6 TB key4tevog Eoyyoi)X. Kai 6 'WU. ocai> 6 'AXtatai Kai
6 KoiRptc -Kai 6 Boyoil xai Etepot iroXXot. Etc St Tit 6tv10.6-cepa toil Aavattpew
notapotS µEpil xatotxoi5atv ot TOg, St' o6 Romp° EutoTatovteg epos Twaatoug
15 notoOvtat Tljv a9t4tv. 'H St 11c4tvaxia ialcrav tfiv yfiv (Ithxpt> tfig TE Tatcriag
Kai BoaltOpou Kara-pant xai ItExpt Xepatbvoc Kai Ecog to Mapat, Boupat Kai
tcbv Xotirthv itepthv. TO St tic napaXiac tfjg aaXEtacric- bre tots Aavo6Pecoc notattofi
StEtatitta ItExpt too Aavaatpecoc notagot, etatv itiXta pK. 'Ano St tor) Aavet-
arpewc notapotS pixpt <tot > notatto0 Aavetnpeen eto-tv piXta le, 6 xpuak- XEy6-
20 itevog atytakoc.
53, 124-137. Keovata St teXeutliaavtoc, N 'Peoixti 113aaiXeoaev Kam:nava-
voc, 6 Wog abto6, Kai tpxopEvoo actor) t711. TO BuYtyttov, avtiataascog a6t4')
6716 ttvow Iv ill Ixualcit yevopivrig, kettvliaan TO 67r6 tot) itcapOg airroil, Kowa=
Xexatv Trepi tffg -ccbv Xepaowttcbv efivolac TE xai avitgaxictc, xai et7CtCYTEtX,EV xata.
25 thy tam Xepacovit8v aptafietc, w 4) -re EXaetv afyrobc xatet thy taw EtcoaCov
xeopav xai ttaxficrao-aat wk. 60E07100W ClitToff). Itetpavicopoilvtoc St tote
Kai npcote6ovtog tik Xepaawttthv Atoytvoog, toD Atoytvoug, ot XepaoMtat
TAV ICLASIXYLV 4101.1aVaV 71Et&tprijaarcec, naarl altouSij xatacrice6aaavtec to TE
noXel.tucEt 6.pilata xai, tag xeipoPoXiatpac, xataXa143Etvouo-t toy Icrtpov notaitov
30 Kai TODTOV 7rElptiCYCLVTEg, Etvteitapcttet4avto Tolg aV9ECITTIK601V, Kest Itpondxravra
atyro6g. Maathv St 6 PacriXei)g- tint 671' ainCov yevogvriv tponfiv, Exasuaev airrobc
xatEt tfiv IVE7KapiVTIV anttvat, tot); St wimpy 7tpambovtac npoatcaXecyaitevog
xata TOD B1*IVTIOU Kai ekaptatimag Ta lapata, Etpll ainoic
DE THEMATIBUS
35 [44] 1,1-8. Ilp&rov 9t Act t6 Int tlg 36aecog- Eiveontic xeittevov yfjg to 6vo-
ttaCOttevov Opax0ov, N b to BoVtvttov 18putat Kai t6 'OW '1364taiwv
Pacriletov.
AiicatOv ECM icpoxatEtpxetv tfic E6plunrig yfig te BtOvttov, Triv vtÀ, o6o-av
Kcovatavtivo6noXtv, End Kai neatc tad. PaatXeboucsa tob te xocrItou 7MVTOC
40 ticepaxoucsa, tbg tot periXoo Kowatav-civou ices. pace) XEcog Thy Incovuttiav tam
povottfiaaaa- apvjv St Viic Eiv6mtric Eyck tiaturt, LICE. Kai aka to BuCdvttov
ttg Op ocrig eaTi lApog to icEtXXtat6v to xat ttitteutatov. Tb toivuv at tta -Mc 0E4-
low flptt trio 4tatv xai 'rely ovoixacstav Ekaxs 44.tatog, 1p' a TO -r6v Boukydpow
www.dacoromanica.ro
42, 15-23. De la Salonic pina la fluviu Dunarea, unde se afla cetatea

numita Belgrad, este o cale de opt zile, daca merge cineva cu popasuri, nu in
grabs. Turcii (= ungurii) locuiesc dincolo de fluviul Dunarea, pe pamintul
Moraviei, si dincoace, intre fluviile Dunarea si Sava. in partile de jos ale flu-
viului Dunarea, in fata cetatii Distra 24, se intinde tara pecenegilor, iar 5
locuintele for se gasesc pine: la Sarchel 25, cetatea chazarilor, unde strajuiesc
trei sute de osteni, si sint schimbati in fiecare an...
42, 55-67. De la fluviul Dunarea pina la amintita cetate Sarchel este
o cale de saizeci de zile. La mijloc, pe acest pamint sint multe riuri, dar cele
mai man dintre ele sint dou5., Nistrul, Cufis, Bug 26 si multe altele. Yn partile 10
cele de mai sus ale fluviului Nipru locuiesc rusii: ei plutesc pe acest fluviu,
cind vin la romani. Pecenegii sta.'pinesc tot pamintul pina in tara rusilor si
pina fn Bosfor, Chersones, Sarat 27, Burat 27 si celelalte tinuturi. Distanta
pe tarmul marii de la fluviul Dunarea pina la fluviul Nistru este de 120 de
mile. De la fluviul Nistru pina la fluviul Nipru sint 80 de mile, numit tarmul 15
de aur.
53, 124-137. Dupa moartea lui Constans a domnit in Roma fiul sau
Constantin28. Cind s-a dus el in Bizant s-a produs o revolts impotriva, sa
in Scitia. I s-a amintit cele spuse de tatal sau Constans despre bunavointa
si ajutorul de arme al celor din Chersones. El a trimis soli la cei din Chersones 20
cu rugamintea de a trece prin tara scitilor si de a lupta impotriva celor
care i se impotrivesc. Atunci a fost incoronat si domnea asupra chersonitilor
Diogenes, fiul lui Diogenes. Chersonitii au primit cu placere rugamintea
si au pregatit in grabs arme de lupta Si masinile de aruncat, au pus stapinire
pe fluviul Istru, au trecut peste acest fluviu, s-au rinduit in lupta impotriva 25
celor revoltati si i-au invins. Aflind de izbinda obtinuta de ei, imparatul le-a
poruncit sa se intoarca in tara lor, iar pe conducatorii acestora i-a chemat
in Bizant, le-a oferit daruri foarte marl si le-a spus...
DESPRE PROVINCII
[44] 1, 1-8. Prima provincie [terra] care se afla spre apus, in Europa, 30
este provincia numita Tracia, in care se afla Bizantul si resedinta imperiala
a romanilor.
Pe drept cuvint Bizantul, numit azi Constantinopol, este cea dintii
Ora din Europa, deoarece este cetatea imparatului Si stapineste peste toata
lumea, ca una care a mostenit numele marelui imparat Constantin. De aceea 35
o socotesc capitala Europei, deoarece Bizantul este partea c ea mai frumoasa
si mai insemnata din Tracia. Provincia Tradia a obtinut de curind o situatie
26 Distra (anticul Durostorum), azi Silistra.
25 Sarchel, azi satul Timljansk, pe Donul inferior.
26 Dintre aceste nume de nun numai cloud au putut fi identificate: Cufis (probabil Cuban)
§i Bug (actualul Bug).
7 Sarat si Burat, neidentificate (poate Siret si Prut).
" Este vorba probabil despre Constans II (641 668 si Constantin IV 1668 689) (cf.
I. Barnea In Omagiu lui P. Constantinescu /afi, Bucuresti 1965, p. 162 163).
www.dacoromanica.ro
yevog Toy laTpov ROTC11.16V Sicicepcoacv, End itpotcpov sic 13CEallEiag 81.TTag
8111paro.
[45] 1, 8-31. Kai papTupoOcnv aura Ta ovopaTa TCo'v noXecov, it TE Mecrript-
flpia Kai InXul.t0pia, 13aatXecov Tcpoatiyopiag Exoucrat /cam; npiv it T1jV TOW
5 P 0.410t LOW 13Ct.611£111V Cli4113fiVal TE Kai StaSpap,elv navTa Ta 'tO miapou ickaiptb-
paTa. 'AT' oi.) yap 11 tthv Twalcov app l yew eauTrig csayfivriv E4ilicktoaev sic
icavTa Ta Tot) -KOoltou TeppaTa, rcavTag, thg &bray, Stco-Kamac Kai geTco-x&imacv
sic piav apxfiv xai t)i,s5v fivayKao-s TEXEIV Eva iravTag. 'Apaptevrig Se T.qg o-ayfivtig
Staafricea5at Kai Stapphyvuo-0at, 6Xktog Kai Ta. npaygaTa Kai Ta ovOitaTa 1.t&2e-
10 notitariaay. 'Eicapxia Se Opatoig 09' fiyegova ETETOICTO Kai tne Toy XeyOi.t&vov
xovolltaptov, TODTtO-Tt POUXEUTIW. Taiipog yap av0intaTog ExpaTet Trig Opaxtig
eiri Tor) pteyaXou KCOVUTCCVTIVOU, EXOW UT' atnew iraetg flys[tova Kai KOVat-
Xidptov vy'. Atacraiceio-rig Se Trig o-ayfivrig, cbg ciicoliev, Kai Tthv 13apf3aptov Exrcop-
0tiadvTtov Tag 7cOketg, sic 1.1.1Kpet rµljµara olla fl TIc 0kt-tow aprly 'FITE yap
15 BouXyapia Kai &nog o lo-Tpog Kai To 7cepttiwuRov opog To StriKov ,xpt Tor) IlovTou,
TO KC6.001.16V0V Aigog, Trig Opatoig cicri gepri, vuvi Se aXXoTpta xprgtaTiouat.
TO Se Trig Opatoig -Rita into Toy Ikaata KtovaTavnvouiroXecog tTtTaICTO Kai
eig bitoupyiav ctico0 ExptwaT4s, xai ObSt710) Ttg crTpaTilyog fiv Ev aircth aT' oi")
Se To 0ectitiatiTov Tthv Boo?.yapwv tSvog AirEpateoki gig Toy laTpov noTaRov,
20 TOTE Kai airrog o pacyaci)g fivayKda01 Sta Tag EntSpopag Tait/ Exuathv Kai airrthv
Tth'v BouXydpow sic 0attaTog Ta4tv etyayav auto xai (StpatiyOv ev [46] ai-al) xst-
poTovilactt. 'EyeveTo Se fl Tthv pappapow 7ccpaicocng era. Toy -Io-Tpov icoTaptov
gig ra Tali Trig 13aatksiag KowaTavTivou rob MoyowaTou, 6TE xai To ovol.ta autciSv
Tavepov eyveTo irpoTepov yap 'OvoyouvSoUpoug airrobg EK6a0OV.
25 [47] 1, 48-57. 'Ercapxia Opatoig, ijyouv Eiveoccrig igcO xovcrtIapicov, TO0Tg071.
poukeuTaiv, 7T6Xc-tg tS' Ei)SotoincoXtg, '1-Ipataeta, 'ApxaStointokcg, Kini, rut-
vtov, -Opvot, ravoc, KaXXircoktg,Mhp4og, Eaartxri, EaUaSa, 'ATpoStaia, -Airpog,
KotXia.
'Ercapxia ToSorrig incO Toy akov, icactg Flap0txonoXig, elipetta&ta
30 Etpi)gvou, Aivog, Matp.tavoincoXtg, Zeppat, (1:01%t7cirot, Tparavaicoktg.
'ETcapxia 111.ttitOvTou 09' fiyegova, icOketg 'ASplavoincoktg, 'Ayxia-
Xoc, AE0EXToc, IlkouTtvoincoktg, TCoi:Sct.
'Eirapxia Opatoig t57rO xovatXtaptov, 7roXeig e' xXiga ME071KOV xai 'AKI5V-
Tto-pa, OtXticrcoincoXtg, Bepeni, V11(30.; edo-og, xfjcrog Iapo0paxii.
35 [47] 1, 58-60. 'Ercapxia [Mutsiag] <Exuaiag bp' fiyeptiva, iroXcic 1E Topic,
Atovuo-orcoktg, -Axpat, KaXXaTtg, laTpog, <Kowo.TavTtava), Zekica, Tporcatog,
'AtoorcoXtg, KalciSaf3a, Kapo-og, TpOaptg, No0tOSouvog, Alytaaog, 'AX[tupig.
[ -56] 9, 1-8. -EvaTov aim Auppaxtov.
Auppaxtov, it not& 'EniSccitvog. Inca xovo-tkapiou, TroXclg 0' DcapticTa, 'ArtoX-
40 Xtovia, Boca a lc, 'AgavTia, Ilotaxeptonoktg, Aiiktbv, Aimpow, IKeUrcTow, A<i)>Xi-
viSog grrporcoktg.
'Elcapxia Aaxiag itecroyaiou biro Kovo-tXapiou, Tcok&tg c' IlauTakia, Tepgafi,
Ncturog, f EaTpig To0 psyliXou KCOVOntaVTIV011, `Pettec3-tdva.
'Enapxia [Til icaXateil <* * *>. into xovatkapiou, miketg e'.
45 'Enapxia AapSaviag. bcp' kettova, icoXetg y'.
'Ercapxia I1avoviag brco Toy ai)Tew, noXetg
www.dacoromanica.ro
§i numele de provincie, de cind neamul bulgarilor a trecut fluviul Istru ;

caci mai inainte era impartita in doua provincii.
[45] 1, 8-31. Despre ele marturisesc numele a doua orae, Mesembria, si
Selymbria care au numele de la n4te regi, inainte ca Imperiul roman sa se fi
marit §i sa fi cuprins toate tinuturile pamintului ; caci dupa ce imparatia romans 5
si-a intins plasa pins la marginile lumii, le-a ra'v4it pe toate, ca sa zic ass, le-a
prefacut intr-o singura stapinire si le-a shit pe toate sa poarte un singur jug.
Dar de cind plasa a inceput sa faca gauri man si sa se rupa, s-au schimbat si
lucrurile si numirile in diferite chipuri. Eparhia Traciei a fost puss sub un con-
ducator si sub un a§a-zis consilier sau sfatuitor ; caci in timpul lui Constantin 10
cel Mare conducea Tracia Taurus, avind sub obladuirea sa 53 de orase admi-
nistrate de un conducator sau consilier. Dar dupa ce plasa a fost gaurita, dupa
cum am spus, si barbarii au cucerit ora§ele, stapinirea Traciei a fost rupta in
bucati mai mici. Bulgaria, Istrul si muntele celebru numit Haemus, care se
intinde pins in Pont, erau parti din Tracia, dar acum sint stapinite de straini. 15
Provincia actuala a Traciei fusese puss sub obladuirea imparatului din Constan-
tinopol §i a slujit pentru serviciile lui: in ea nu se afla niciun conducator de
osti. Dar de cind neamul urit de Dumnezeu al bulgarilor a trecut fluviul Istru,
de atunci si imparatul, din pricina navalirilor scitilor si bulgarilor, s-a vazut
silit s-o aduca in situatia de provincie si sa numeasca in ea [46] un conduca- 20
for de osti. Trecerea barbarilor peste fluviul Istru s-a intimplat spre sfirOtul
domniei lui Constantin Pogonat, cind a ajuns cunoscut si numele lor ; caci
mai inainte erau nimiti onogunduri.
[47] 1, 48-57. Eparhia Traciei sau a Europei se afla sub conducerea unui
consilier sau sfatuitor si are 14 ora§e Eudoxiopolis, Haracleea, Arcadiopolis, 25
Bizya, Panion, Ornoi, Ganos, Callipolis, Merizos, Saltice, Sauada, Afrodisia,
Apros §i Coelia.
Eparhia Rodope se afla tot sub conducerea unui consilier si are 7 ora§e:
Parthicopolis, Haracleea de pe Strymon, Aenos, Maximianopolis, Serrae, Phi-
lippi si Traianopolis. 30
Eparhia Haemimont se afla sub un conducator §i are 5 ora.e Adrianopo-
lis, Anhialos, Dabeltos, Plutinopolis si Tzoida.
Eparhia Traciei se afla sub un consilier si are 5 ora§e Mesticon, Acontisma,
Philippopolis, Beroe, insula Thasos si insula Samothrace.
[47] 1, 58-60. Eparhia Scitiei se afla sub un conducator §i are 15 orw: 35
Tomis, Dionysopolis, Acrae, Callatis, Istros, Constantiana, Zelpa, Tropaeum,
Axiopolis, Capidava, Carsos, Troesmis, Noviodunum, Aegissos si Halmyris.
[56] 9, 1-8. A noua provincie e Dyrrhachium. Dyrrhachium, numit alta-
data Epidamnum, se afla sub un consilier §i are 9 ora§e: Scampta, Apollonia,
Bullis, Amantia, Pulcheriopolis, Aulon, Listron, Sceupton si metropola Aulind. 40
Eparhia Daciei mediteranene se af15. sub un consilier si are 5 oraF : Pau-
talia, Germae, Naissus, patria lui Constantin cel Mare si Remesiana.
Eparhia [din vechiul] *** se afla sub un consilier si are 5 ora.e.
Eparhia Dardaniei se anal sub un conducator si are trei orw.
Eparhia Pannoniei se afla sub acelai conducator §i are 2 clraF.
www.dacoromanica.ro
LXXXIII. THEOPHANES CONTINUATUS1
V, 9 (p. 357, 22-23). Maveic o6v 6 lugs& Ain land -OW el"cottaicov ta. 67aa-
6 Si; pao-tleoc- TOv (p. 358, 1-23) Kw-pi-qv ellt0CPTaXE1. Kat' airrotS (rya-rrid :row
6vta, Xagi no2A4i xai dpxouo-t xaaorataac a6T6v. auttr3okil; St tv MaxeSovig
yevogtvrig 'FITTCOVTat *Pcottatot, xat xatampetrcetat airrOg -re 6 Kprivitqc xai 6
5 'Apptvtoc Kopp-thaw xat dllot nolloi. tut Si: xat X4dpouc xattolev 6 Eulastbv
Tay ex III; ttatpetac tots f3acrattog Atovtog, Tag a6t6Sv Atvag 6.7torsitav etc at-
ax6vriv Tay Tommiaw Ev tt noXst oat meaty- ag iStbv 6 13ao-tX66g Kat 301100
iancrasic-, Nit:fray -rev avogaV)pevov ExX,ipov Ev Tb Aavoupiv 7r0Tal.10 Acta
Spcopeovcov k4airtcrreasv, Sot Wm. Stbpa Tot; To6pxotc e6078 Toy Euttubv xatano-
10 Xep lo-at. 6 St totitotc o-uvtuxtbv Kai iteio-ac Kama Eupeobv oiaa dpaaaat, 6114014
X,a13thv nap' airrtbv itpog Pao-ilea 6necrspetvev, 6 St Pacracbc Stet Ts yil; lad 3aa,attrig
E6o-tetatov Spourretptov etroo-talet, Stet yfl; St iraspitctov NtxrpOpov .thy (Dowdy,
Sop lottxov -c6v axoX8v get& Tfiv Tatutiiv 'AvSptou yevottevov. 1v pexpt Boa-
yaptag xataXaPovtow, 6 pacrat6c,- Toy xuaiolova Kowcrcarrtvetxtv itpOg EuRcetw
15 garrecyttatv, En trjv etpfivriv arepyaw Kai Potabp.evog oltsiaaa3at npOg akov-
6v Eupsthv xantax6v tv cppoup4 xataaest, SOXT npog &new 6norrre6crac- napa-
yeveaaat. TotS Eupecbv o6v Ant te a-Tempi= Nuavy Opou etaxo%ouptvou, of To 6p-
KOI, KaTa8pCttI6VTE; lakraV TI)V BOI)XyaptiCeIV altaaVTO 6 Eugethv exptx8thv TII
T6V TOOpKaW ttpetirtto. of St etvtutspetcravttg ir6Xegov npog Botayetpoug aup.Pea-
20 kouat Kat (p. 359, 1-14) vtx6at Toiycoug )(at& xpettoc, cbc poXtc- Toy Zupecbv eV
't &lava iteptatalvat. iltflaavto o6v of Totpxot Toy 13aaata -rob; Boulyet-
pow atntaleatoug eovflottaaat- S Sr} Kat ItEltOillKEV tong TCOkisac talCOCIT6ilag
sic Tfiv Toinow gowno-tv. 6 St Euppthv St' Ebasctaiou Spouyyapiou Toy Pacrata
'not Ttis etpfivng ixtteutv- npog ijv 67tegtv 6 pao-ac6c, Kat Toy Xotpoapirrtiv
25 Movta npec TO Tamp/ itotirrao-aat ttaittattatv. 6 Se Sopeattxoc Ntxritpeopog
-Kai 6 Spouyriptoc E6o--ret9toc orrocrrpttrat tlEra A.ao0 ticae6a4Tiaay. Ahoy-me
Si; Xotpoacdiativ obSt %oyou flUtocrev 6 Zultee)v, WA' eV etprrt to-tpayyaMaato-
txcnpataboag St xatet TthV To6pxow 7tetv-cac xattaq)gtv, tf SuvOevcac nap&
`Po atotg Poilgetav Kau Sat. 6nompevag S Ent try vixra, yauptew npog Toy
30 Atom Eqm «Et µri np6-cepov Tcacrav TAV atxttaXamiav Boukyetpcov ket130.), stplivty
www.dacoromanica.ro
LXXXIII. THEOPHANES CONTINUATUS
Opera In vase carti cunoscuta sub numele Theophanes Continuatus conti-

nua cronica lui Theophanes si cuprinde evenimentele petrecute Intre anii 813-961.
Lucrarea In ansamblu a fost scrisa la Indemnul Imparatului Constantin Porfiro-
genetul, iar cartea a V-a (evenimentele dintre anii 867-886) a fost redactata
char de acest Imparat. Cartea a VI-a trateaza domniile Imparatilor dintre anii
886 si 961. Prime le cinci carti au fost elaborate Intre anii 945-959, iar a VI-a Intre
anii 963-969.
Editia folosita: Theophanes continuatus, Ioannes Cameniata, Symeon Magi-
ster, Georgius Monachus, recensuit I. Bekker, Bonn, 1838, p. 1-211, 353-481.
V, 9 (p. 357, 22-23). Simeon'. s-a suparat si a ridicat armele impotriva

romanilor. Imparatul 1-a trimis impotriva lui (p. 358, 1-23) pe Crinites, con-
ducator de osti, inarmindu-1 cu oaste multa si capitani. Lupta s-a dat in Mace-
donia, iar romanii au fost invin0: a fost ucis insusi Crinites, apoi armeanul
Curtices si multi altii. Simeon i-a prinssi pe chazarii din suita imparatului Leon, 5
le-a taiat narile si i-a trimis In capitals, spre rusinea romanilor. Cind i-a vazut,
imparatul s-a miniat si a trimis la fluviul Dunarea, cu corabii iuti, pe Nichita
poreclit Scleros (Uscatul"), spre a oferi daruri turcilor ca sa lupte impotriva
lui Simeon. Nichita s-a intilnit cu acestia si i-a convins sa ridice armele impotriva
lui Simeon, apoi a luat de la ei ostateci si s-a intors la imparat. Imparatul 10
a trimis pe mare si pe uscat pe drungarul Eustathios, iar pe uscat pe patrici-
anul Nichifor Focas, ajuns conducatorul scolilor (militare) dupa moartea lui
Andrei. In timp ce acestia inaintau spre Bulgaria, imparatul a trimis pe cves-
torul Constantinachis la Simeon, deoarece mai iubea pacca tsi dorea sal se in-
teleaga cu clinsul Simeon a pus mina pe el si 1-a tinut sub supraveghere, banuind 15
ca a venit cu inselaciuni. In timp ce Simeon era hartuit de armata lui Nichi-
for, au navalit turcii si au pustiit toata Bulgaria. Cind a auzit Simeon, s-a
indreptat impotriva turcilor; dar acestia au trecut fluviul, au dat razboi cu
bulgarii si i-au (p. 359, 1-14) infrint amarnic, incit Simeon cu greu a putut
scapa In Distra. Turcii au cerut tarului bulgarilor sa-si rascumpere prizonieri. 20
Acesta asa a facut si a trimis oameni din cetati pentru rascumpararea lor.
Simeon, prin drungarul Eustathios, 1-a rugat pe imparat sä faca pace. !mpg-
ratul a primit sil-a trimis pe Leon Choirosfactes sa incheie pace. Conducatorul
Nichifor si drungarul Eustahios au primit porunca sä se intoarca acasa
impreuna cu oastea. Simeon nu 1-a socotit vrednic de tratative pe Leon 25
Choirosfactes, ci 1-a aruncat in inchisoare. Apoi a pornit cu oaste impotriva
turcilor si i-a macelarit pe toti, deoarece ei nu puteau primi ajutoare din partea
romanilor. Dupa ce s-a intors cu izbinda, a zis cu ingimfare catre Leon: Daca
nu voi primi mai into pe toti prizonierii bulgari, nu voi face pace". Imparatul
1 Tarul bulgarilor, (are domneste 893-927, Incepe luptele la Snceputul domniei sale.
Cf. supra Leo Gramaticus, p. 267 urm.
www.dacoromanica.ro
674 THEOPHANES CONTINUA-11n
oi.) notth». AneveucTev oiiv 6 13acstkebg Tainiv arcoSavat. AXaev oi5v PTO/ Atoviog
6 Boiayapog 0e6Scopog, oliceiog etiv Teil ZoilcCov, -Kai 1tapaal3ev atTok.
VI, 7 (p. 386, 23). To St Botaripou Zugethv TO Op(ocTiv neatv Xigogtvou,
(p. 387, 1-7) tv (pporriSt oiitnig Tfig Abyoi)o-Trig Kai Tthv tv Tact oncoc draw Trig
5 .,,a,oveLag
Al r I 7tat5othatv, firliaavTo 'Iwavvig 6 BoyEig yevecr9at naTpfictog, i7coax6-
gevog Kat' ctinob tryayetv lia4tvtocag. Trig altijascog Se Tuxcbv Scapa Te Xceflthv
Etc. Tiiv IlaTctvaiccov turfiet xthpay. Kai Se anetaagevog, ogfipoug tKetaev 2,a(3thv
fjyayev gv q react, o-uvSegevow fla4tveciaov StarepEicrat Kai Toy Zugethv KaTa-
icoXelAaat.
10 VI, 10 (p. 389, 10-22). Mrivi Si; Abyo6aTc.1) eiviSt, ivStiatthvog E', 6 nokegog
geTgi) `Pcogaithv Te Kai BouXydpow Tcpog Tth 'Axathth cruwexpornTat noTagth.
Kai ota Ttt To0 .8Eo5 xpigaTa, thg aveepeimiTa Kai etVELXViaCYra, TpticovTai `Pco-
gatot navaTpaTi -Kai yerve (pup) navTekiig Kai cpricearig okokuyii, Tthv gtv bre
6.2110,cov augicaTouggvcov, TeiSV Se 6716 Tthv nokegicov avatpougtvcov, aigaTOg TE
15 xi)crtg ota t4 althvog ob ytyovev. 6 St Mow gv Mearigi3piqt Stecr6411 qmythv. govecyri
Se npog Toig talotg ev Tij Toil noXtgou o-up,i3oXi1 KCEi KCOVCSTCEVTIVOc 6 Aill Kai
'Iwavvrig 6 rpetwow Kai tiAlot Tthv dtpxovTaw ixavoi. trcecrTtaxl Se Kai. `Pcogavag
TraTpfictog Spouyriptog thv Toiv irXedgew putt navTog Toil maul.) tv Tth Aavouiiith
noTagth DoriBficrat MOM V.I) Oa& axxa Kai 'Icoetvvig 6 BoyUg icaTayayetv lia41.-
20 vdicag, (p. 390, 1-5), (bg eipiTav icekeuaevTog Se Tub Spouyyapiou Tcogavot
Toircoug Stanepdaat Katt( Boaripow thaTE 01)1.111aXlaat MOM. 'r OCOKei, Tth-
gavo0 St Kai Ithavvou Big gptSag Kai komaxigg tMovTcov, OpthvTeg atTobg of
TlaTctvevicat itpog takfiXoug Stagaxogavoug -Kai auaTacyugovTag intexthrricsav Sig
TtE iOta.
www.dacoromanica.ro
THEOPHANES CONTINUATUS 675
a consimtit sa-i dea. Teodor, om de casa.' a lui Simeon, a venit impreuna cu

Leon bulgarul §i a luat prizonierii.
VI, 7 (p. 386, 23). Bulgarul Simeon pustiia din nou Tracia (p. 357, 1-7).
Imparateasa i cei de la cirma erau ingrijorati, cum sa-1 faca sa inceteze cu
infumurarea. Se cerea ca Ioannes Bogas sa fie facut patrician, cu fagaduiala 5
de a ridica impotriva lui Simeon pe pecenegi. Ioannes a obtinut aceasta inga-
duinta, a luat daruri Si a plecat in tara pectnegilor. S-a invoit cu ei, a luat de
acolo ostateci i i-a adus in capitala, iar pecenegii au hotarit sa treaca fluviul
i sa poarte razboi cu Simeon.
V1, 10 (p. 389, 10-22). In a douazecea zi a lunii august 2, indictiunea 10
cincea, a izbucnit razboiul intre romani §i bulgari ling5 riul Acheloos. Si cu
hotarirea lui Dumnezeu, cea nebanuita §i ne0iuta, romanii cu toata oastea
for au fost pu0 pe fuga ; i a inceput o invalm4eala in toate partile, cu strigate
inspaimintatoare: unii se macelareau intre dixqii, altii erau ucii de du0nani ;
0 a fost atunci o curgere de singe cum nu se pomenise de veacuri. Leon a sc s- 15
pat cu fuga in Mesembria. Yn iure§ul razboiului au fost macelariti, intre altii,
Constantin Lips, Ioannes Grapson i alti capitani destoinici. A fost trimis
i patricianul Roman, drungar de corabii, impreuna cu toata flota spre fluviul
Dunarea, ca sa vina in ajutorul lui Leon Focas. Iar Ioannes Bogas i-a adus pe
pecenegi (p. 390, 1-5), dupa cum am amintit. Drungarul Roman a primit 20
porunca sa-i treaca pe ace0ia peste fluviu, impotriva bulgarilor, ca sag ajute
in lupta pe Leon Focas. Dar Roman i Ioannes au ajuns la certuri i neintele-
geri. Vazind ca se lupta intre din0i i se ridica unul impotriva celuilalt, pecene-
gii s-au intors acasa.
2 In anul 917. Cf. si Leo Grammaticus, p. 393.
www.dacoromanica.ro
LXXXIV. AEONTOZ AIAKONOY
TZTOPIA
II, 2 (p. 18-19). IIoXX8v yap aka, o-upaygvTcov noXtp.t.ov naps Toy 'clic
eav agi
aTpaTrryiag Katp6v, obStitoTs To0 avTuca3taTaittvou durfiX4g petoveicTthv,
TO ragov Tfic virrig gocopEpopevog. TO Tot Kai lima irk. crTpaTtag Toy IcyTpov
5 7repatcoMarig TO Kat' gicgtvo iccupo0 (06vvoug tO E3vog KaTovo).gooatv), gliet
o16g 're Ay O o-TpaTiyag Mow t4 avTucciXou Ta6T1 crottragicsaat, Onspetptatiov
IrcayygXX.ottgvrig tO 706fPog Tfis 96Xayyog, crnavgoocrav autos xai oux dt4t6gaxov
Orly aTpaTuoT6v gnayogsvog, 'gym µti s npoiSnov icivSuvov Ipgpcov gvaciaat
a5T6v TE Kai Tobc ovvErcoggvoug, Xaapaian St pdAlov tots EicOaatg gnucsagtv,
10 Kai Tt yevvarov Sparat Kai avSpucov, icat &gay gincIed cmgTepio-acrat. dint
yothr Sid TOv Sputt6v icp613STiv napaSpagov, Kai Tijv ErcauXtv Tcbv 06vvow t4 Ono-
/MOD neptaapijoac, Kai To 76,18og ES tO docptOgg icaTaalconfrrag, acopt TOY vuicT6W
Tptxfj Statplicsag Ttjv cpaXayya, enlist Toti EicOaatc, Kat TOCTOOTOV 96vov aigwiStov
giaireathv gv µtxpQf Katpoi5 (font altElpyaaCtTO, cbg EimplallfITODg gIC TOO etgualtrop
15 7061-Poug StaTuyelv.
IV, 6 (p. 63) ... KalotcOpiv gicetvov t T6v naTpuctow Ttgficrag 15.W.m.taTt,
avSpa optniTiav rtjv dAlcog xai Ogpgoopyov, tc. robs Taupocnc69ag gUngwev,
o6g i Kotvtj StaXEKTog `Pthg sicoagv 6voggetv, go?' 4. StaveigavTa To6Totg xpoo6v,
Sv ai)T45 gvexciptasv, gig KEVTTIVIipla 7TEVTEKaiSEKa OvympaXatoUgsvov, is Ttjv
20 xeopav icaTayaystv Tay Mucrthv, Ta6Triv alpflo-ovTag. aU.' 6 AN KakolcOprig of
To0; TaupocncOaag findysTo...
V, 1 (p. 77) ... gv (1) S TabTa KaTet TS TI)V EllpiaV xai TO BuCdvTtov t Pcoat2Let
Swirl:Attu°, 6 npog robs Taupouictiaag o-TaXcig OacrtAxic ys(tatt KcaotcOpric.
6 HaTpixtog, 'cat& Tfw Exualav yEVOI.LEV0g, Kai TO TOV Ta6pow icavipxovrt gm.-
25 ktcoacig, Sthpotg TE TOOTOV Slaq)kipag xat X6yolg icaTayoriTs6crag Ircaymotg
((paoicepSeg St array gIcToncog TO McoSucov, Kai Alxvov On itataTa, icat IntOOsirgc
/Tog krulimiTow koaxeatv Kat Ovaknynv) gvgnetag aTpaTtav oiwayi.toxina 13a-
www.dacoromanica.ro
LXXXIV. LEON DIACONUL
Originar din Caloe In Asia Mica, a luat parte la campania din anul 986 a
Imparatului Vasile al II-lea lmpotriva bulgarilor, a fost diacon si In jurul anului
992 a alcatuit o opera istorica, In zece carti, Infatisind evenimentele dintre anii
959 si 976, la care a fost martor ocular. In consecinta opera sa are o valoare istorica
remarcabila. Stilul e arhaizant si cautat, dupa modelul lui Agathias si Teofilact
Simocates, dar aduce aminte si de procedeele lui Procopius din Caesareea.
Editia folosit5.: Leonis Diaconi Caloensis Historiae libri decem ..., e recen-
sione C. B. Hasii, Bonn, 1828.
I STORIA
II, 2 (p. 18-19). In timpul conducerii sale 1 au izbucnit multe rAzboaie,

dar niciodata nu s-a Inters Infrint de du§mani, ci a dobindit totdeauna iz-
binda. Yn vreme aceea trecuse Dunarea o caste scitica (neamul acesta e numit
al hunilor) §i comandantul Leon nu era in stare sä se masoare in lupta deschisa, 5'
deoarece se auzea ca au o multime nEnumarata de luptatori, iar el ducea cu
sine numai o oaste slabs §i incapabila de lupta. De aceea a luat hotarirea A. nu
se arunce intr-o primejdie vadita, pe el Insu0 §i pe cei care 11 urmau, ci mai de
grabs sä navaleasca asupra scitilor pe ascuns, iar dupa ce va savir0 fapte
vrednice de un barbat, sa obtina o glorie stralucita. A§adar In vreme ce inainta 10'
in taina prin paduri §i iscodea pe nevazute a5eza'rile hunilor, cercetind cu aten-
tie numarul lor, intr-o noapte §i-a Impartit oastea in trei pilcuri 0 a navalit
pe neWeptate asupra scitilor; si a pricinuit Intr-o clips atita macel Incit din-
tr-o multime nenumarata numai citiva au scapat cu fuga.
IV, 6 (p. 63) ... iar pe Calocyres, onorat cu titlu de patricius, de altfel un IS*
barbat cutezator si Inflacarat, 1-a trimis la taurosciti 2, pe care In limba co-
muna obi§nuim sa-i numim ru0, spre a le da aur, Inminat de el, In greutate de
cincisprezece sute de, livre ca sa Inainteze §i sa cuprinda tara moesilors. Iar
Calocyres a pornit spre tinuturile tauroscitilor ...
V, 1 (p. 77) .... in timp ce Impk'ratul savir§ea toate acestea In Siria si in 20)
Bizant, patricianul Calocyres, trimis cu porunca Imparateasca la taurosciti,
a ajuns in Scitia si, dupa ce a fost primit cu dragoste de cAtre conducatorul
taurilor, 1-a induplecat prin daruri §i cuvinte magulitoare (caci neamul scitic
e din cale-afara.' de lacom §i deosebit de pornit spre fagaduiala sau primire de
daruri) sa strings o caste bine Inarmata Si sa navaleasca asupra moesilor; sa-i 25-
1 Leon Focas, fratele Imparatului Nicefor Focas (963-969), In anul 961.
2 In anul 966 /a curtea din Kiev.
8 Adica Bulgaria.
www.dacoromanica.ro
8L9 oai snNoovia
À1013d A13A9101(3pinx .AWDQN a.gol Jac) 32 A0A911901ACOLD1DX 19e9/391110210319 A311

ALL1 AndmX A111(191 A13X31723113C17111 513 n0191 .rniltvpaign? ducto 39 pinx AMIDT10),J,
111)1
'113eDEC19M19 502112 10X99170)1 A1,11 A12131(11)14 5111 54xu73ricod, 5DIno113k1t -121?

.0210093, 510y724.31-1 39 1931 511011,111112319A9 591 51113%311)M (9199 12d2/ A13 -13AX13121.0e931
9 '01 313 A0)1 A0311(1134 A02131191 131A110100(1)X9A99
£ 'dd) 6L
(()8 À3e(191A3, 19113 91 12d7211 A01 AMd972,1, laxt-9Ak3up -adlomig
l7eD3(1331. 1324) dpA, A91 A01311C117311 1c/9310y0}1 Al 11219 541 513131j'93 711A71AM1313 17231.
543.. nolgoa, Sajdax '131A13991A111:192 17131 12411 OM/ (131 M$19y1)02A3d)3 `131A3ellACI2
411 5021311393 01 901901 1123111R3e '(111G9D913219 5odu 50o1 5aoxnlIdeor19 59ooctiAl
o oirogayctod? noromi AT)1409d1/ 171G-0721(1319 21331 1311,29 513110?du 5M 590199 `91a3193
A91 31 A01301141 A0d961.1X11.," () 01 A01111M9113 '5931110)dg, 171)1 À09e9y1(1) A91 AD1
A0)1113X93 `nod93od1L pax 541 31 591331911de 590199 931.01.1A111719319 91) A0A7311.01dX
dpA, 50)11,14411ADA91 A19C109903C131 10 ÒosictIAT inx 5110A301321 Q01 J Q03111(19X) .5110A3A,
'131113 502 1L11112AC1D 591991 5101 Q01 43101(19 504017 Q0AD11CO,L 5013thq01972
9/ x? Qol 59091131 11 31 5odu 5c-top:Mom, pax 5ool 5oopaw lutprroirot 1711( Droth
.rt8.m9 lo ?g 109111A 10A31199 Akt1 Aniacipadu co1AoX?2? 11031 5ndox 3 Soivrip Q01
90311%194 1213 A9A12119 531n71ippd1gnAp nonripleia) ?g 1DAa1. l ÀQsaajAT 663 nci*orlp
'(113e913X9 6)1 1d0112C1310190 Md961011INI 'A03/1132/33 173AQ1113119 A1916.0 112 12191X121
'10A31I9A11A011 171)1 A91 5101 A1D3X912 A01973 A0A31113311113 ACIX31(321 A01 AMdC,1731.,
o
1130c/101112 11:01 A9A331 '19e1:93972A.d3119 1/231 Al2)1 9ACIT111113 '5101.(101 11931 121131/9d1
917331. Aml noxigni colnDlup? 192/3 1931 1217331 À0)1A7211 5od21 5go A72 ALA A1,0119T1C0d.
931169A113121A72 "A111nA92
'A '17 .d) (18 10 A311 llg 109MAI 573c/23X 59211321.1 'AC101(111,111)3 171ACI11731/3 1.01(1)9
531nc03Lcooct2 AO1 mdoipthiovp
sz 'IA 8 *dd) (E0TZOI rinApwi, ?s, ml ldoapdxoIgn 011 S12 51711 AiDliAodd)
013(131ADvii? 4L '910A1212 9103/ 1,12 foOlodu 11102 Als1 Alp/4
A3 M291d1 450AFITILIN131112
11031 1111 1.113eX3A3d1321 Q01 -'501A032 59d31. 101A311 AOl À0d121(1302A3d)3 AQ1 541
5431.19904, 591119A1331 '721A0Xd917331. MAk3 .19e99933111d1011312 11331 1,12 5149031 502
A91971 '13111132013 AMMa1d7321 (021913 A91 59dIL Q01 5odo1pdxolgu nododAnnisi
oc 1213 lil D.riodpmi A01 A09(1N nonvilaDaug raodArtimp A9e9111 1213 Dl Avhip
ueti17131 A91 A0101111131 19699191A/21311 À0d011991I Al11 32 A119M1AI À13111103d911
51011211041, À130C10311190d1L 113)1 And101192112 A121)Q01(31 5n1A02331121A" A3e10313Al2 1101941(

d9k 5909C1pN1 511031103112 A921 A0)00109319 'AML9d1031 AOK197)X 91 17101 AMA/211110X
65101A2 A01 A0)193110 194119131311 Am.& 5non3iicyyp ?g 1211331 Aktl ÀLLUCpdcla Ait19131
ge 112q61.r1(13im 1.Dx '1914131102931. caottpdvromm-o-N Q Soipto-Acou `51Dirmu? 9191
A0)112110)d, .501A099A0110k9A11 5corignom19 ?g Hill ADd(pX 9219 ClOd12410011 Q01) AQI:129
(110Xcllypth 1d70/LXCIOCIAn 17)931(73)(
'MA I d) ?s, 54A1c/91113X 57319d/111DX 519 All,Ald733 ADIC1e173 -.7)%91311
'51113C101( 91 AWIld(11311) noiariltp 5geg? 5vdp 9 '5991099g 1217331 AW1 A0G(13190dC19.1,
ov .019433141 11331 1711412 A01
'591913A143 01 Q01 .50410)3 Q0191dX 91931
AMC191X13Al2
A411 A4.31102X MA3110)1111 MILO '191399d3/ 91 A013e .5onadognnaliaa? 'd) (6z1
Ala Ago/, ,1911 5731d192/113 17131 C10119931 A01 A0C/111d1 An193d13 inx %nipArry 9 599%19nd
50A911991Dag AOADX/t.(,113) 32 d3319 5121 '514003191d1 731191AQS) 510gli3'1e Tra `51olirap
st
p AQA 5/Ma 50,A10311210A0111931. c(199012110A2 59A3119911A0d1:120%10:1) 31 5901 513103
112N 91 1d311 59199 A93111001113d1D 001dCad12 11110A7312 53 AQ1 A0d194,, '19213131013 491
001901 A0d911 '591A091,1d(10dth 5q 411 A9A3 Lip 51o1 ,5198.9xx ..53 A1,11 A0613 7121d11311
A131(2013 11231 AOl A01411111)1 `nodoup9g 343 5031 Alsk(16 A310A1V103/12 113194% 3g
www.dacoromanica.ro
LEON DIACONUL 679
infringa in lupte, sa le supuna tara si s-o cuprinda spre a se aseza ei insisi intr-
insa ; apoi s5. se ridice impotriva romanilor si sa le is domnia spre a dobindi
imparatia romans. Fagaduia ca-i va aduce cistiguri marl si nemaipomenite
din tezaurele imperiale.
V, 3 (pp. 79-80). Apoi, pentruca nu mai tragea nadejde in solia de pe 5
linga tauri (caci stia ca patricianul Calocyres se abatuse ()data de la calea
cea dreapta si rivnise domnia, dar avea multa trecere pe linga Sviatoslav si
anevoie se supunea vointei sale) s-a sfatuit ca ar fi bine sa trimita o solie pe
linga moesi, care erau de aceeasi religie cu dinsii. si indata a trimis la ei soli
pe patricianul euhaitilor 4 §i le-a amintit de religie (caci moesii respects fara 10
murmur credinta crestinilor), apoi le-a cerut fecioare de neam domnesc spre
a le marita cu vlastare din familia imperiall, ca sa intareasca." prin incuscrire
intelegerea si prietenia dintre romani si moesi. Moesii au primit bucurosi solia,
au adus in care fete de singe domnesc (caci femeile moesilor au obieceiul sa fie
purtate in care) si le-au trimis imparatului Nichifor, rugindu-1 sa le villa in 15
ajutor cit mai repede, sa indeparteze securea taurilor care le atirna deasupra
grumajilor si s-o faca lipsita de primejdie. Iar daca le va da ajutor, va dobindi
izbinda impotriva taurilor si impotriva tuturor celor pe care ii va infrunta ar-
mata romans.
V, 4 (p. 81). Moesii intindeau a miini rugatoare, cerind imparatului sä le 20
vina in ajutor la nevoie.
VI, 8 (pp. 102-103). Imparatul Ioan6 era cuprins de griji si la aceasta
rascruce nu stia pe ce drum sa apuce spre a nu se abate de la calea cea
dreapta Hotari sa inceapa tratative de pace cu Sviatoslav, conducatorul
armatei ruse, ii trimise la dinsul soli, vestindu-i sä primeasca r5.splata pro- 25
miss de imparatul Nichifor pentru invadarea Moesiei si sa se retraga in ti-
nuturile for de basting si in Bosforul cimerian, iar Moesia s-o lase romanilor,
carora li se cuvine, precum si partea care tinea din vechime de Macedonia.
Caci se zice ca moesii au fost colonistii cotragilor de la miazanoapte, a Chazari-
lor si a cumanilor, dar acestia s-au mutat din locurile for si, dupa ce au ratacit 3o
prin Europa, au pus mina pe Moesia si s-au stabilit aici in vremea cind impa-
ratia peste romani Constantin, poreclit Barbosul 7 ; iar dupa numele lui Bulgar
(seful lor), tara aceasta s-a numit Bulgaria.
VIII, 1 (p. 128). In vreme ce asprimea iernii se prefacea in limpezime de
primavara, imparatul a pus din nou mina pe cruse si a pornit 8 impotriva tau- 35
roscitilor. Indata ce a pasit peste prag, s-a indreptat spre cinstitul lacas din
Chalce al Mintuitorului Hristos si a cerut indurarea lui Dumnezeu (p. 129).
Dupa ce a trecut in revista miscarea maestrita si spectaculoasa.' si intrecerea
triremelor (erau peste treisute, in afara de corabiile rapids si de luntrile nu-
mite azi indeosbte galere si vase cu pima), imparatul a impartit bath vislasilor 40
§i ostasilor din ele si i-a trimis la Istru ca sa pazeasca trecerea peste
acesta: sa nu le fie cu putinta scitilor sa pluteasca spre patrie si spre
4 Euchaita, oral in Pont; speriat de wzarea lui Sviatoslav In Bulgaria, Focas a cau-
tat o intelegere cu bulgarii.
6 Yn anul 969 dup.& ce tarul for Baris II fusese detronat.
6 loan Tzimisces (969-976).
7 Constantin Pogonat (668-685).
a Yn anul 972.
www.dacoromanica.ro
680 LEO DIACONUS
Toy laTpov Eva Tthv e4 9E3£µ Imtppuogtvcov cIvat noTagthv, Tew gIttKEKkriggV0V
Cotcrthv, eK Thg Co gtv IxStSogevov, bicoSuogcv6v TB Kara yfiv aghxdvo? Tot) Shgtoup-
yotS crocpicr Kat aZatg eK Tthv (p. 130) KaTtxthv 6pcow avaittS0ovTa, akto-crOgcvov
TE Sta Thg Ebpthnig, xai, cig 7EgVTE Tcgvogevov OTojlaTC1, Toy isoDy luflaUctv
5 7tapa. Toy TIOVTOV, 8g Eigetvog ovoggcTat
VIII, 2 (p. 130). 'An: at tlgV Tpthpctg TOCITOV T6V TpolCOV eni ToV vIOTp0V
thrljOTISaV. ICOavvng St 6 ainoxpamp, Tot) Bt4avTioo ancipag, Ig TIjv 'A8ptavo5
aUv navTt t crTpaTcOgaTt TcapayiveTat...
al VIII, 4 (p. 133)... "ApTt Se a-Taal-10g hgtpag arrauygoOolg, 8tavaaTag,
10 xat eg 130ciag 96.2atyyag 8taT6.4ag TO crTpaTcuga, Thy Int IIpato-na43ag het, 9agtva
Tag o-aXatyyag TO Ivvaktov lyxektocragtvog Inhxciv, aka)Actv TE Kai xOgi3a2at
xai Ta T61.1./EaVO, 7CaTayETV. gVTEDkV Poh Tic dOOrrog avat8oTo, crovcithxoiwTow
To% Tognavolg Tthv txdac Optaw, Kat avItxTunoiwrew Tthv 8,11.ow, xat T455V T.1TTUOV
xpcgeTtOvTcov, Tthv TE avSpthv a2ahXotg exPoeavTcov -Kat npog Thy gamy gIttfqx0V-
15 ViWTOW, C5S TO cixog. Taupoo-x0ag St, Thy ToD oTpaToneSou p.cT' kgnetpictg o5g
ainobg aaphcravrag Inc4tXacnv, agixavia xat SEog hint, Tth anpocrSowirro,) xaTa-
irkhytvTag Tot) npaypaTog a2aa xai tug anouSh Tex &Om aptaaavrtg, Kai Tobg
upeoi)g Incaptcragevot (Ipugvot Se oLTot, -Kat gg TO ampaktg noShpctg 14etpya-
011tVOt 7tETEOITIVTal), gg xapTcpew avuxaTaaTayscg ouvaantagov, Int TO irpO TOGS
20 6crTeog ircithkaTov naiov `Rogaiotg avTenhco-av, &low &ripicov 13puxeogEvot, xat
xatvhv Kai akkOxoTov npoitgevot eopuyhv. `Rogatot 8t, o-uppa2ofwTcg ainotg,
kOpcoptvcog IgaxovTo, xat gta noXtgcov Epya cipygovro, Thg garrig toorrakobg
agyoTtpotg ycysvigtvng IvTa0a Totg aavetTotg 6 Oacracbg Kara TO eixiwugov
Tthv Exu&bv xtpag gcTa 6i)j.trig ciaf3ealetv lyxacimat of 8t npol3alOvreg (p. 134)
25 Tobg axovTag xai mpoSpthg Toig gOonvt Tobg IIVILOUg xcvTpicravreg Ica's& Toinow
fiXauvov. ExOaat Se du 74tTatpot xpigaTgovcsg oia yap thp' iicncov ciato-gtvov
lariv ainotg aycovgeo-at, Srt gliSe npog Tot5To yugv4ovTat obx inthvcyxav TOv
Tthv `Rogaicov SopaTtagov, aX2.' tralvavTeg Etc cpuyliv, Int Toy Tot) daTeog nepi-
flokov OUVEKXEIOVT0 °tic Intonogsvot `Ragatot avh%cthg gKTE1VOV. cpaai yap
30 nap& Tainhv Thv npool3oXhv orraxtaxtkioug npog Totg nevTaxocriotg avatpahvat
Exoathv.
5. Oi St 7tepileup3tvug, Inet npog TO do) cruvcxXeicrShaav, eK T8V gltea-
kECOV giVCOEV IN5cogtvcog hxpol3o24ovTo Trivtxataa XtycTat Kat Toy IlaTpixtow
KaXoxiTiv, try 1-IpataXecl3ct InixcoptgovTa, (Sump Thy Toxruchv navonkiav
35 xaTet Tthv Mucroiv TO itpocs&v, hirtp got hSh I001101, xexivrpcsv, ato-aogcvov
Thy Tot) ainoxpanopog eur4tv (oat yap evfSv Xav9avetv, TEA/ Pctod.txthv napa-
crhgcov Tt OT1X7CVOTTITt. TOGS xpuaoh tiOfnrov gKItEgnoVTCOV gamtgapuylw), Xaapaicog
ince) vincTa rktaciav inte4EXZETV TE TOD dcrTcog Kat cbg Tew LpevSoaaXetpov acpl-
xEa9at, ainob nou icapa TO dopOoToXov (8 Ta vOv Apima xaXetTat) navouSit
40 StaTpillovra. etA.X' otiTa) gtv 6 KaXoxi)prig etittSpaae, `Paliaioug St h v04 erccX-
9of5csa Thg gang g7tEaXEV. 6pTt St mica Thv bo-Tcpaiav Kai Thg X017Ifig (swank
geTa Tthv aciroXecov acptygevig (hgepa SI hv f xakouptvi geyeah IrglITGT11, xa9' fly
gni TO ird3og poXiiiv 6 Zonhp Ta aonhpta Tosi-g gaftuttg geTa Toy guaTtxov Seinvov
StSaygaTa guraiSepac), rtpcoicv 6 ainoxpemop 'Icoavvig ItavaaTag (p. 135),
45 )(at etc 1100alh ovvaantogOv StaTaag Tag 9aXayyag, natawiaag TE TO evuaktov
Try TEIXEl npoo-tr3aXcv, cbg ainoPoci alphcsow Thv no? tv. `13thg St -Kat abTot npog
TotS aciav napaxpoToi4tEvot crTpathyoil (EytyxcAog St fjv o6Tog, 6 TpiThv Exow
www.dacoromanica.ro
LEON DIACONUL 681
Bosforul cimerian, daca s-ar gindi cumva sa fug5.. Se zice c5. Istrul numit Fi-
son e unul din cele lase tluvii care curge din Eden ; el izvoraste din r5.sarit, curge
pe sub pamint, prin Intelepciunea nemasurat5. a Creatorului, si iese iarasi
is iveala (p. 130) in muntii celtici, apoi strabate Europa, se desparte in cinci
brate si se varsa. in Pontul Etudn. ... 5
VIII, 2 (p. 130). Triremele s-au indreptat spre Istru in felul acesta, iar
Imparatul Ioan a pornit din Bizant si a sosit cu toata oastea la Adrianopol ...
VIII, 4 (p. 133) ... A doua zi s-a sculat inainte de varsarea zorilor, a rin-
duit oastea in cete adinci si a pornit impotriva cetatii Preslava, poruncind sa
sune puternic din trimbite, sa dea glas din chimvale si sä bats in timpine. Se 10
ivi un zgomot de nedescris, muntii r5.'sunau de ecoul tobelor, armele zang5.neau,
caii nechezau, ostenii strigau fara Incetare si se indemnau la lupta, cum li-i
obiceiul. Tauroscitii privira. la n5.vala mestesugita.' a ostirii care inainta spre ei
si ark* cuprinsi de nedumerire si de spaim5., deoarece fusesera luati pe neas-
teptate. Dar puser5. In grabs miinile pe arme, inaltara scuturile 13111s la umeri 15
(caci acestea arata puternice si, pentru siguranta, sint fa'cute sa ocroteasca si
picioarele) si se rinduira pentru o puternica impotrivire. Ei alergar5. inaintea
romanilor In cimpia plina de cai din fata orasului, scotind strigate in felul ani-
malelor s5.1batice si iscind o larma nemaipomenita. Romanii se Incaierara
cu dinsii si se luptara din rasputeri, savirsind fapte vrednice de lauds si dind 20
o lupta nehot5.rita pentru amindoul taberile. intre timp imparatul porunci
nemuritorilor" sa atace cu putere aripa stings a scitilor. Acestia dadura pin-
teni cailor (p. 134) si ii infruntara pe neasteptate. Fiind pedestri, scitii se
clatinau, deoarece nu erau deprinsi s5. se lupte de pe cai si nici nu facusera exer-
citii pentru asa ceva. Ei nu putura rezista impotriva armelor romane, ci o luar5. 25
la fuga si se inchisera in zidurile cetatii. Romanii ii urmarira si li uciser5. Cara
mils. Se zice ca In aceasta lupta au fost macelariti opt mii cincisute de sciti.
5. Supravietuitorii se inchiser5. in cetate si aruncau cu arme din raspu-
teri de sus de pe ziduri. Se zice ca patricianul Calocyres se afla atunci la Pres-
lava, dupa ce pusese oastea rusa in miscare impotriva moesilor, cum am amintit 30
mai inainte, si aflind de sosirea Imparatului (deoarece sosirea acestuia nu putea
r5.minea t5inuita din pricina stralucirii aurului de la steagurile imperiale care
raspindeau o lumina de nedescris) s-a strecurat In taina din cetate in adincul
noptii si a trecut la Sviatoslav, care se gasea cu toate trupele la Durostor (nu-
mit azi Drista). Calocyres a fugit in felul acesta, iar pe roman i-a oprit de la 35
lupta sosirea noptii. A doua zi a venit si restul ostirii impreuna cu masinile de
razboi (era in ziva numit5. A cincea", cind Mintuitorul, inainte de patimile
sale, a dat invataceilor inv5.tatura cea mintuitoare dupa cina cea de taina).
Imparatul Ioan a iesit de timpuriu din tabar5. (p. 135), si-a rinduit Wile pen-
tru o lupta necrutatoare, a dat glas din trimbite si s-a avintat asupra zidurilor, 40
spre a lua cetatea cu asalt. Rusii erau si ei indemnati de catre conduca'torul
for (anume Sfenchel) care avea rangul al treilea la sciti dup5. Sviatoslav ; caci
www.dacoromanica.ro
682 LEON DIACONUS
-RAO nap& IxOatg geTa ye IcoevSocrXdf3ov exervoc- yap anavTaw KaTtpxev)

ex TthV eltakecov etVTETgaVTO, tad Twaioug entovTag xaTa. To evev illtf)vovTo,
axovita, Kai (30.1-1, Kai XiSouc xetporaliSetc erraymtvieg. tivo)9ev. `Rogafot Se Tot;
TE To4otg xai neTpof36Xotg opyavoic ovev8Ovaig TE Kai axovTiotg saptt.cinepov
5 KCITOEV PaUovTeg, aveIpyov Toi:g Exi)Oac, 13t4ogevot Kai pri ithvTeg aSethg
Apox OoTetv eK TCO-V erCligEOW. 6 Se etirroxpaTaw ycycovoTepov egOoficsag KCIi Tth
7teptI3624 Tag xXigaxag TrpocsepeiSetv eyxeXeuadtgevog, entOt ccoe 'r pot Tfiv
itoXtopxiav, ex8f)liwg Ca' oyeat f3aat7.ta)g anavTaw Stayr.ovt4optvow Kai 'riga;
aval.6-youg To% novotg Toltapaulixa /Tog ainob TrpooSombvTaw anoiaeaaat.
to 6. Talgaicov Se e7tt[3incs et.vrew Kat Toic Teixem TcpounekacsavTaw Tag KM-
gaxag, evTaCaa Ttg yevvalog veaviaxog, (Ion Trupaarg 9pt4iv entxvoaCcov Trio
yeVUV, eK tflg Tthv 'AvaToXtxthv Oppthwevoc yrlg, (:79 OsoE6atog ovoga, Meo-ovinati;
eitixknotc, 9aTepct gtv To icpoc cmacsagevog, Ti-j 7.at(1. St Tily &Mall intkp xeyaXtv
avaTeivag, cbg In) 136XXotto dvcoaev nap& Tthv /xu&iiv, Sta Tfig xXigaxog tivetatv
15 ayxoil Se yevogevog Tfjg eraftgewc, KaTaaToxiluag Toi3 lIpOKinCTOVTOg IKoaou
Kai TobTov aguvogtvou (p. 136) 'r4 SOpaTt, 'gala KaTCE TOto TeVOVT0c el7CaPaX9ETCYCE
Se i xecpakt oiw ti wopu4t g) Tstxthv apag eSatpog empatpiceTo. Twttatot Se
Tth xatvth Toii SpavaTog eictikeaakav, Kai o-uxvoi Tot npokcog aveka6vToc TOXgav
criXcixsavTeg, Sta Tthv tatgaxcov aveaeov. 6 St MECTOVUKTTIg, ZITEi TOO TEIX014
20 Zirtpori, Kai Tfig enet?4ecoc eyxpanjg e4ytveTo, 7aeicnoug Tth'v attuvogtvow 'Mc
elticr-cpoyiSiv TEVITTew Tthv Tetxthv KaTexpligv4s. 9-dTTOV se auxvthv exaoTaxot)
Taw iceptpokow avekOvicov, Kai navTi crevet. Tobc evavTioug anompaTTOvTaw,
Tag erragetg- KaTaktitOvTeg of Ixi)aat, eg Triv 1-3ao-i7.etov aA7.riv, TE1110V exupov
xexTrigeviv, ev j Kai 6 itXotkog Muuotg evantKetTo, aKkethg ouvlocsaricrav, 7tukiSa
25 giav fivegyttevriv napaXtitOvTeg. ev 4.) Se Tafka Moat°, fi E w Tetxthv opgcoptvri
Tthv `Pcogaiaw 76.06g, Toi)g 9atpoiig Toiv nukthv Kai goxXobc Staxowacra Kai
Ciurcpiyacra, evSov EiaTicl Tot) daTeog, agt-STITov 96vov abToupyip-ao-a, Tthv EKD-
96-W. Tote Si' Kai Bopfiv (300,..rgOfivat ktyeTat, Tthv Muo-thv pacrata, (3i)v yuvcaxi
Kai Spot vrirciotg, 00TO) nupootg TfiV yevov neptItuxaovTa, Kai npoo-axatvat
30 ith PautXer. 6 Se Tofkov SE agevog Sla -cwt. ke, Kolpavov Bou7tyapow aitoKaA.thv
plumy to fiKEIN Muaotg Ttwopflo-cov, SEINCE ICE7COV9601 itpog TthV ItcuMv.
7. Tcoga1ot Se dita epaeXaoatvTeg Tth licrTet exc'opouv Sla, Tibv oTevconGiv,
Tobc p.ev Suogeverg etITOKTEIVOVTEg, 'Cet se xofittaTa StapngovTsg TrivtxabTa Kai
Tt paatXeig) aat npootr3ca7.ov, (p. 137) ev fj 'nig `Pcoutrfig nkriatog auvtha3n
35 To gaxtgov, etax cba9evthg EvSov avitxaTaaTavTeg of ItaAat To6Toug avlipov,
Sta Ti-jc nukiSog 4oXto5atvovTag xai gtxpt Ithv exaTov tad 7EEVT1)KOVTa liv8pag
aveilov veavtxo6g. 6 Se (3acaefig TO Toto0Tov cr6girTal.ta yvo6g, 9atiov glICTa-
04/EVOg TravTi (Atm icpOg Tilt/ gamy xcopetv Tots enogtvotg npoinpticeTo end
St (AK EiXe TL yevvatov avUrretv (Suit yap Tfig eGTEW0fieVrig rcuXiSog Tobc 0o-tot/Tag
40 Taupo6x69at Sexogevot siirceT(5g KaTetpyacovTo, TaciaToug xaTaarcaaiCovTeg), Ttv
gev /Tomo Tcliv Tcogaiew aX6ytaTov 6pgtv avexaiTto-E, ni)p Se 'ri afAij exacsTaxot)
Sta. Toiv nept(364w evItvat icpoo-tTake. TN. Se nupxafifig cryoSpag ava015tnto-9eiarig,
Kai exTpuppoOatic &ITTOV to intoKeigsva, Taw Sogcov i7retE7.96vTeg of ePthg, 67rep
Tobc eitTaxto-xafoug TuyxavovTeg, Eg te to finatapov Trig aaafac aucrEstpaaevTeg,
45 apiweaaat Tolg entoDat napeuxeugovTo. Toircoic 6 13ao-IXek BapSav MaytcsTpov
Toy ExXtripov geTa veavtxoGi ouvTayttaTog avTeTaev. &tic xuxkcoodgevog TTa (Tuve-
www.dacoromanica.ro
LEON DIACONUL 683
acela era comandant suprem). Ei se impotriveau de pe ziduri §i-i infruntau pe

romanii navalitori dupg cum puteau, aruncind de sus sulite, sageti §i pietre cu
nemiluita. Romanii ii improFau de jos farg. crutare cu arcurile, cu ma0nile de
aruncat pietre, cu prastiilei cu sulitele §i ii tineau locului pe sciti, neingaduin-
du-le sa iasa afara dintre ziduri. Imparatul striga neonstenit §i poruncea s. 5
inainteze cu scarile ping la ziduri; el insufletea cu glasul sau impresurarea
§i toti se luptau barbatqte sub privirile imparatului, ngdajduind ca vor avea
din partea lui o rasplata pe masura ostenelilor.
6. Romanii inaintau si se apropiau cu scarile de ziduri. Atunci un tinar
inimos cu numele Teodosie, poreclit Miazg-noapte, ca'ruia abia ii mijeau citiva 10
peri ro0i in barbel, de loc din pgrtile Rasgritului, puse in grabg mina pe spada,
ridica cu cealalta mina scutul de-asupra capului, ca sa nu fie lovit de sus de
catre sciti, §i incepu sa urce pe scars. El ajunse pins sus la meterez, infrunta pe
scitul care ii ie0 in cale, aparindu-se cu scutul , sS Sl izbi drept peste grumaz:
capul lui se desprinde de trup impreung cu coiful Si se rostogoli la pamint in 15
afara zidurilor. Romanii famasera inmarmuriti de noutatea acestei fapte, se
straduirg sä fie cu totii cutezgtori intocmai ca primul atacant §i alergara cu
scarile. Iar Miazg-noapte pa0 de-asupra zidului, puse stapinire pe meterez,
lovi pe rind mai multi ru0 care se aparau Si ii arunca jos de pe ziduri. Ai no§tri
navalirg indata cu totii de pretutindeni in jurul zidurilor §i izbira cu putere 20
in du0nani. Scitii parasira meterezele Si fugirg farce glorie in curtea domneasta,
intaritg cu ziduri puternice, uncle se aflau §i comorile scitilor, lasind
in urmg o u§g deschisa. In vreme ce se petreceau toate acestea, multi-
mea romanilor, aflata in mi§care inafara zidurilor, izbi cu putere §i zdrobi bala-
malele Si u§orii portlier, patrunse in interiorul cetatii §i sg.vir0 un macel nemai- 25
pomenit in rindurile scitilor. Se zice ca atunci a fost prins §i Boris, regele moe-
silor, impreung cu sotia §i doi copii. El avea barbs deasa §i ro0e: Si a fost dus
in fata impg.ratului. Acesta 1-a primit cu cinste, zicindu-i domnul Bulgariei"
§i i-a spus ca a venit sa razbune pe moesi care induraserg suferinti ingrozi-
toare din partea scitilor. 30
7. Indata ce puserg stapinire pe cetate, romanii se raspindirg pe ulite Si
incepurg a macelari pe nefericitii locuitori §i a be lua avutiile. Ei se aruncarg
apoi §i asupra curtii domne§ti (p. 137), In care i0 gasisera scapare Wenn gloa-
tei ruse ; dar scitii se impotrivira cu puteri proaspete §i ii respinsera pe cei pg-
trun0 pe poartg, omorind ping la o suta cincizeci de o0Eni tineri. Aflind de 35
aceastg intimplare, imparatul alerga in grabs impreuna cu toata oastea §i
ii indemng pe ai sai sa pa§easca la luptg ; dar nu dobindi nimic de seams (de-
oarece cei patrun0 prin poarta ingusta erau intimpinati §i incercuiti cu u§u-
rinta de cgtre taurosciti, iar cei mai multi cadeau uci0 cu saline). Imparatul
facu semn sa inceteze inaintarea gra rost §i porunci romanilor s5. incendieze 40
din toate partile imprejmuirea curtii domne§ti. Dupg ce izbucni un incendiu
puternic §i cuprinse in grabs toate zidurile, ru0i ie0ra din case, in numar de
peste §apte mu, se adunarg. Intr-un loc deschis in interiorul curtii §i se prega-
teau sa se apere impotriva navglitorilor. Imparatul rindui In fata for pe magis-
trul Bardas Scleros, impreuna cu o ceata de o§teni tineri. Scleros ii inconjura cu 45
www.dacoromanica.ro
684 LEO DIACONUS
iroittvu cpaXayyt Tcbv eaKtgaTcov avSperiv O Zranpeg, Epyou eixEto. Kai Tfig crup-
iaoxfig yevottevng Kap Tepthg of `Pk- 5ietierxorco, pi) SovTeg vcbTa Toil tx3porg,
`Pcopratot St Ti) 69Ov erpeTt Kai Tfi T8v nokttraw ireipcit KarriKovncrav anavrag,
ICA,EiCITCOV an Kai Mumbv Kara Tairciv iceo-Ovuov rely tram. aye ODVETC1IttlIVOV
5 EKU8crig, `Pcop.aiorg SuatrevaivovTeg, cbg movoatv ainotg Tfg cbg aUTobg yerrivri-
trevrtg eapi4eo4. ubv I1a) 0thv (p. 138). IrptyKaog St =per Toy IrpevSoaRetpov
ekeTo, rpuyt ACT' Warn/ KXEllfac Teo/ o-corripiay. ariSitg St avriparb eliCryE pot
.511 eiprjaeTat. erXX' °Ono Kew 7i 1ipata4kal3a, Ev 5ucriv fiXiorg aa,ouaa, 157cO 'Pro-
traiorg tytve.co.
10 8. 'Icuervvng St 6 &no-1(0:w Trio atpandv, cg TO EIKOc, cpaorppovicsagevog,
Stavacrue xat njv 0siaV CLVaC7CaCaV TOt Ecopijpog airc601 EthpTacev. EK TE TETW
SopuaX6yrow Taupocrxua6v 'swag euroxpivag Cog Toy EcrevSoo-akerl3ov gtrceRrre,
rrjv jg 7raccog racocriv durrayyeXo0vTag Cli)T@ Kai TTIV TEbV tTaipow ervaipeatv,
cppe4etv TE, µ1j StailtAIEW, Zak' cripetaaat rely TaxicsTriv Sooty 0aTepov. ij Ter
15 61aa KaTato-8at Kai 'sok KDEI'CT001 7tet8apxelv, Kai .c &v TETOXIlfivow cruyyv6triv
aiTetv, eaptaTattsvov tcru.c.4g x(opag nig TGiv Muo-thv. ij TOtTO µ1i pouxogvoD
a2 a: dig -yew aUrrporpov ab8O.Setav etrtoraivarrog, nava. aatver. EntoiSaav njv
`Po.tairciiv ertrUvecr4at 56vagiv. Tata ptv eurayytUetv If3evSoo-9ketpo? napfryyet-
X,6V* airrog St oXiyaw trepcbv tv5taTpiwag T1 lafaet Kai Taimig Ter ICEITOVIIKOTa
20 EVUDO)CreEllEVOg Kai rppoupery ericoxpermav Ka TaXuabv, 'lioavvoincokiv TE Tairrriv
Ertl t¢ tauTotS Ka Xtactg Ovottart, navaTpan T1jV Ent To AopUaToXov IETO* &rep
KcovaTavfivog, 6 tv paaacDatv eroiSittog tic perapow tSeigaTo, xai eig 8 v0v 6prIcat
ictiAlog Kai plyaog tystpev, enniviKa To aTcrupixew criliterov icanicrceptcri.tavov
EV obpavgi 9Eaaapevoc, EK68ag Suatrevthg ervuTeraytrtvoug ainCo: xai p.avirag
25 opfAVTag KaTerroktpmae. nerpepyov St Tfig 6Sof5 TCiv TE KCEXOUREVIIV IlkiaKouriav
(p. 139) Kai Aivctav easy 6 paaacbg Kat cruxvtic Tthv neaccov, ai Tthv Exuarbv
eapivietaaaat `Pcqtaiotg npocrt4Erco. ErpevSoaaerf3og 5t TO Kind TfiV ripata4Acif3av
7ter4og Tvoi5g, ijaxan.e tLEV Kai .xae-co, OUK erya3Ov oicovov TOTS gtXXOVTOg To0To
Tfj St Exu 8114 eolovoict naparcpoTorigevog Kai Talc xaTer Muaerw viKarg
TIL9EREVOg*
30 yaupo4revog, einceTiog OETO Kai T1jV `Pcogairiiv KaTayowio-aa0at SUvagtv.
9. Òpetiv St Muo-obg rff s IKeivou ptv tTatpeiag eaprivt4ovTag, TC,* St 13acract
rrpoo-xcopoOvTag, rtoa,ad ywucrittax.rjaag Kai ervao-Korrijcsag, cbg, ei 7rpog `Pcop.aioug
ot Muaot ernuaiverav, Of)K Etc Kakov air* TeXeunjaet Ta npermaTa, Tobg ytvet
ice SuvaaTeict StarptpovTag auverloxcbg Tibv MuaGiv, etc TptaKoaioug dtpt3i.tou-
35 tteVOug, c'ol.tav xai 6.7terv3pco7tov KaT' ainCov tilektrrlae To Xixrata. SetpoTowrjaag
yap IdEVTac 67IEKTELVE" T1jV 5' lakriv 7tAA-106v neSijcsag auvtxletcsev Ev ciprcatg-
aiyTOg St T1jV TOW TaUDOOKUMV itavonXiav auvayayeov, dig gfixorra xataSag
auvayogviv etvSpcbv, `Pcotraiorg aVTETatET0 EV 4:1) St 6 pacracbg axoXat6Tepov
Trjv npog airrobg ETIE7C01.11TO ticattV, Tivtg irapail64) Teatrri napaKpoTtoi)prevot
40 Tthv 0pao-uTtpow, dig `Pcoatrijg e7ro(N5aytvTeg rpeaayyog, tg Xoxov EKet.34ov,
Kai Si) Tc iv apoSpoptov -mac tic TOO eupavo0g EREVEOCLVTEg Eiaetvay. cbv 6 aico-
xpernop tiii5tweva nap& T1jV erTapro.TOv Ter rtTeopaTa KaTt56v, Tip Ourript Toy inTrov
torctaxeov, o-xe-ateraag 'CE TfIV T8V (5110E9V8V eareoXetav, (p. 140) ervixvsUetv wk.
Taro 5e5pctKoTag tKasue. Tthv St 74entipow Tobg Sputrobg Kai Tag Xoxi.tag Kara-
45 8pagovuov amouSt), xai Tobg neXerTag Ixeivoug auverXrpOTow, etc owtv TE 'Ta7te-
8riptvoug napayayovuov TUS Paarlet, aU8copOv KaTaarcaSietv Tokoug Tcpocrt-
Tarcev. ot St griStv galijo-avTeg 41(pEcrtv rl,p5riv tiltktaav arcavTag. dint St Teov
www.dacoromanica.ro
LEON DIACONUL 685
o ceata de barbati viteji de sub conducerea sa, dar avu mult de lucru cu ei.
Dupa inceperea luptei ru§ii se razboira cu indirjire, fara sa intoarca spatele
la du§mani; dar romanii, cu barbatia §i cu experienta for in razboaie, ii mace-
larira pe toti. in aceasta lupta cazura §i multi moesi: ei sarisera in ajutorul
scitilor, deoarece erau nemultumiti de romani, care se facusera vinovati de 5
sosirea scitilor (p. 138). Sfenchel impreuna cu citiva se duse la Sviatoslav,
gasindu-i scaparea prin fuga. Ceva mai tirziu el fu ucis, dupa cum voi arata in
continuare. Yn felul acesta Pres lava, luata in doua rinduri, a ajuns sub sta-
pinirea romanilor.
8. Cum e §i lucru firesc, imparatul Ioan a raspratit oastea, a lasat-o s5. 10
se odihneasca §i a sarbatorit acolo sfinta inviere a Mintuitorului. El alese ci-
tiva sciti prizonieri si-i trimise la Sviatoslav ca spuna sa nu stea mult pe
ginduri, ci sa aleaga cit mai repede una din dou5.: sau sa depuna armele, sa
se supuna invingatorilor, s5. ceara iertare pentru indrazneala sa §i sa se re-
traga din tara moesilor ; sau daca nu vrea ass, ,si inclina spre indaratnicie innas- 15
cuts, atunci sa se apare din rasputeri impotriva armatei romane care it va in-
frunta. Acestea a poruncit el sä le vesteasca lui Sviatoslay. El insu§i petrecu
citeva zile in cetate, these Si intari zidurile sfarimate, lass in ea o garnizoana,
ii dadu numele Ioannopolis, dupa numele sau, §i porni apoi cu toata oastea
spre Durostor. Pe aceasta o zidise din temelii Constantin 9, slavitul intre im- 20
parati, si o inaltase la frumusetea §i marimea care se vede astazi, atunci cind
a vazut pe cer semnul crucii §i cind se lupta impotriva scitilor care i se impotri-
veau fara sorti de izbinda §i it infruntau nebunete. Dupa ce facu un adaos
de drum, imparatul lua cetatea numita Pliscuva (p. 139), Dinia §i toate ora-
§ele care scuturara jugul scitilor §i se supusesera. romanilor. Aflind de infrin- 25
gerea de la Preslava, Sviatoslav se mihni si cazu pe ginduri, socotind ca lu-
crul acesta nu va putea fi de bun augur pentru viitor. Dar se intari in sminteala
sa scitica, se bizui pe victoriile sale impotriva moesilor si socoti ca va infringe
cu uprinta oastea romans.
9. Vazind ca moesii parasesc prietenia sa §i alearga la imparat, el cumpani 30'
mult in mintea sa si ajunse la gindul ca daca moesii trec la romani lucrurile
nu vor sfir§i cu bine ; de a4=ea prinse pe moesii care se deosebiau prin nWere
§i putere, in numar de trei sute, §i puse la cale o fapta indrazneata, nelegiuita"
§i lipsita de omenie ; la taie tuturor grumajii §i-i ucise, iar restul multimii
o aduna si o zavori de inchisori. Apoi strinse toate ostile tauroscitilor, in nu- 35
mar de aizeci de mu de oameni, §i se rindui in lupta impotriva romanilorintre
timp imparatul i§i facu aparitia ceva mai devreme §i citiva Weni se lovira cu
o Indrazneala necugetata de dumani inimosi: ei furs imprastiati de o ceata
rusa, wzata.' in ascunz4uri, iar o seams de cerceta§i furs luati pe neasteptate
si macelariti. imparatul zari trupurile aruncate linga drum, opri calul de ca.- 40'
pastru, jeli pierderea celor de un neam cu dinsul (p. 140) §i porunci sa fie urma-
riti cei care savir§isera aceasta faptal. Osten pedqtri strabatura in grabs pa-
durile §i tufiurile, pusera mina pe agresori si ii adusera legati in fata impara-
tului. El ii privi §i porunci sa fie taiati cu sabia. Cktenii nu statura mult pe
ginduri, ci ii macel5xira pe toti cu sabiile. Cind ostile ajunsera intr-un loc linga 45
° Constantin Cel Mare (306-337).
www.dacoromanica.ro
686 LEO DIACONUS
(Trpatcupermov tg Toy np6 'co° Aopocrc62600 x8pov auvek36vtow, 8 Kai Apiatpav

xtxXficrxetv eia)0eactv, Taopocricoaat gtv gyxecrt Kai 3upeorg Tag TaXayyag rthicv(o-
cravreg, Kai oiov nopyCocravteg, ong Suageverg nap& do getaixgeov ggevov. `Pco-
gaioog St ica'ret gtuorrov etratet4ag 8 Pacrathg, Kai Toi)g navaiSlipoog innotag
5 Iona 4erepov xtpag napao-Trio-dgevog, Tag to to46tag Kai crtpevSovirag t46-
ittaaev tretatflo-ag, Kai 0agtva flaXletv trcekevo-dgevog, trlye rely cpaXayya.
10. Tthv St o-tpatontScov etc xelpag aUfikotg o-ovapax0tvtow Kai ovaptig
Tic 1-16EXTK xataNaysiatic, io-orcakelg 'Napa Tag npthrag itpoo-I3oXag 6 aythv Ttco;
tv atupottpotg tyiveto. `P6; gtv yap Savoy /coo Kai crxttXtov Tt3glIEV01,, et &gay
10 /cap& T6v Tcpoaouccov t0vthv Exovteg, tv Talc gaxatc ael Tthv avtticeacov xpatelv,
vOv ono `Rogaiow aiaxpOg firrnatvreg Tafycrig txictaotev, tic04tcog StnycoviCovto.
`Rogaiotg St aiSth; ttg Etc i t Kai vtgeatg, Ei T6 avti4ouv array onlotg Kai T1
'nay apati) icatacmpetpagsvot, viSv aitt1,0otev, nap& net 011aX0i5VTOg gavoug,
liorgeo-5at gnS62toy; siSo-cog, KaTayCOVI,a3gVTEg, 65; 'Meg gpyaw gaxig avaatarot,
15 -Kai (p. 141) TocroOtov aotolg tv aicapei tatog oixAcretat. Tag Totainag St) So 4ag
nap' blow% t rcptcpovta t& CTTpaTE61.11aTa 048ct/t.tayg Strryowi4ovro. Kai `13@g
gtv try CIOVTD6(pq) aripto)Sict -Kai 'r4 31)4 o-cpattlyoi.tevot, get& 86grig Ka Ta `P03-
palm tcptiXX.ovto, ()Toy tv0ouo-t8v.reg Kai (3poxd)gevot- `Rogatot St get' Ittitetp lag
Kai rexvocflg tnto-rtlgri; carroig etvtenfieaay. Kai auxvoi nap' atupartpcov girtrycov
20 TwAV p.spaw, Kai gtxpt gtv Seikrig Oakley; awptcalavtog i vIia Saxe.", rt Se xaxeicre
getaTepoggvig tfig Orig. .Sri St Tot, (pcompOpoo icata(pepogtvou npog Stmgag,
TI'IV TICKOV 6 13ao-asog ava xpettog akorg trctO8dtag, gp,130flaag TE, `Po)ticcioug
ovtag tni ..cOv gpyow -cfiv acpthv apetilv titt8eitcvoa9ctt, TOW av8p6v tirtOikoae Ta.
(ppovfigant. trth(3ptaa,v yap txtento.) (pope, Kat of aakIEVyKrat T6 eV06110V tfoi%ef-
25 26a 0V, Kai Poling a4pOct napa 'Pcogalcov .111391. Extiaat 8t TT)V Tann, ObK gVEy-
K6VTE'; Away t; qmyfiv EKAANCEV Kai irpoc to taixog crovaxratiaav, noXXobg Tthv
cr(pettpow napa Term/ anor3aX6vseg trjv gayly. 'Pavaiot St ..ca entvixta itatowt-
011VTE; gv eixprigiatg eixov Tay airroxpatopa 6 St attcogasow Tare Stavogaig Kai
Se 1Couecrtv gattaaEf.OV gynl,o(ppovetto Tatotg, Kat itpo0ogotepoog gni. Tag 'taxa;
30 Etpygeto.
IX, 1 (p. 142). "Aptt St futtpag Stauy4o6ang, tpugv0 xdpaxt Tobtov Tay
tp67tov 6 Daall..Ei).; T6 atperthneSov txpetthveto. yeCol.otpog Ttg xstgaicriXog To6
Liopocrc6Xou tic Stodysligatog Kara to iceSiov avicrtatat. t V TOUTO) To arpateuga
Stamaivto-dgevog, tacppeicw avoplyrretv icuick60ev tlCaXElle' T6V St xo0v mpopobv-
35 'ca.; t; Ti/ to (p. 143) crtpacOrreSov tatvto0aav Tfjs tacppoo 69p5v anoti3scraat,
tg 011/0; St diroxprbv aipogtvow c 6v xtogatow avco0ev icatairriyvtietv to 86pata,
tnepsiktv TE Tofrcotg tot; 0opeobg aMAX,ow vcthovrag cbg laVTi Teixoog xpriRati-
et.v tfiv TE tacppov Kai 'coy excpopriatvta xo0v tc crcpateilatt scat gij tvav eirl
tots tvavtiotg gvSov Stapaivetv, etXX! eipyaraat trig 468ou 'c tacppop tyxpirsou-
40 atv. el0to-gtvov St `Pcogaiotg, -cafrna Tfiv acp8v tni tqg noXsgiac Statikaaat
EITCLUXIV. end St Tay xapcoca tokov 'cOv Tpoicov txpathva-co, 'c littoktri trratag
rijv aspartav TEiXEt Itpootpcake. Eloiactt 8t To55v ithpyow 7CDOK6IITOVTEg 13001
TUBS
Kai xepga8a; Kai 83.a tic1i0626a ithcpoxev 8pyava -Kara trig `Pcogabcfig *plum/
cpaXayyog. of St Kai ainoi o-Tev8ovatg Kai Pasat Ex()0a; figovavto icam0ev.
45 Kat gtxpt -cc v totoirrow axpol3oXtatOv agpottpotg fl gar! nepttatato, Kat To>.
patot gtv era toy xapatca 'ECTC(V Kai Seinvov eiXovto. Exadt St latvobang figtpag
Epurrrot rota ireptikaou 141jecrav Tore nplosco; Tavgvre; tcp' inircov 6xoogevot.
www.dacoromanica.ro
LEON DIACONUL 687
Durostor, numit de obicei si Dristra, tauroscitii 10 3ngramadir5. trupele in

formatii inguste si ascutite ca niste ziduri spre a cuprinde dusmanul la mijloc.
Imparatul fi rindui pe romani in fata, aseza de ambele laturi calareti greu friar-
mati imbracati in zale, iar in spate puse arcasi si aruricatori cu prastia; le
porunci sa arunce flea incetare si porn cu oastea la lupta. 5
10. Cind Wile se incaierara si lupta ajunse in toi, dupes primele lovituri,
razboiul famase multa vreme nehota."rit atit intr-o parte cat si in cealalta.
Rusii tineau grozav si cu inversunare la un lucru: data se bucura de renume
la neamurile vecine si 30 inving totdeauna dusmanii, fiind acum rapusi in
chip rusinos de catre romani, vor pierde aceasta. incredre ; de aceea luptau 10
din toata inima. Romanii erau cuprinsi de rusine si de invidie ca un dusman,
invins cu armele si vitejia romanilor, ar seapa acum teafar, iar acestia ar fi
rapusi de o oaste pedestra si n.epriceputa la calarie, ca niste oameni neinstruiti
pentru lupta (p. 141) si ii s-ar rapi prilejul unei victorii atit de insemnate. Deci
°stile nutreau asemenea ginduri si se luptau cu barbatie. Rusii se razboiau cu 15
CrUZinle si inversunarea lor innascuta, izbind in romani cu t5.rie si tipind ca
niste furiosi, iar romanii ii infruntau cu dibacie si cu stiinta artei militare. Au
pierit multi de amindoua partile si pines tirziu seara izbinda parea nehotarita,
iar lupta se purta cind incoace cind incolo. Ziva era pe sfirsite, cind imparatul
isi indrepta cu tarie calul spre dusmani si Incepu sa strige romanilor sä se arate 20
vrednici de virtutile lor. El restabili increderea ostenilor, iar ei se avintara
tntr-un iures fara precedent : trimbitele rasunau cu Indemnuri la lupta si romanii
inaltau de pretutindeni strigate clocotitoare. Scitii nu putura suporta atacul,
ci o luar5.1a fuga si se indreptara spre ziduri, pierzind in aceast5.1upta pe multi
dintre semenii lor. Romanii inaltara cintece de slava si ovatii in cinstea impa- 25
ratului, iar el le 3mp5.rti ranguri, le darui ospete si ii fa'cu mai cu tragere de
inima pentru lupt5..
IX, 1 (p. 142). La revarsatul zorilor imparatul fsi intari oastea cu o imprej-
muire putemica in felul acesta: la oarecare distanta in fata Durostorului,
tnspre cimpie, se inalta o colina putin inalta ; el aseza oastea pe aceasta colina 30
i -i porunci s. sape un sant de jur imprejur, sa depoziteze p5.mintul scos din
adincime la marginea santului, iar deasupra pamintului adunat in felul acesta
sa inplinte lanci si pe acestea sa le prinda intre ele cu scuturi, asa incit santul
si ridica'tura de pamint sa stea in fata ostii dusmane ca un zid; sä nu be fie cu
putint5. dusmanilor sä patrunda inlauntru, ci s5. fie opriti la intrarea in sant. 35
Romanii erau obisnuiti sa-si aseze taba'ra in chipul acesta in tara dusmanilor.
Dupes ce §i-a facut o intaritura in felul acesta, in ziva urmatoare §i-a rinduit
oastea si a pomit impotriva zidurilor. Scitii iesiau la iveala din turnuri si arun-
cau asupra ostirii romane sulite, pietre si tot felul de proiectile, iar romanii
se ap5.rau de jos impotriva scitilor cu prastiile si cu arcurile. Lupta s-a margi- 40
nit numai la aruncari de felul acesta din amindoua partile, apoi romanii s-au
retras in intaritura si au luat prinzul. Pe la scapatat, scitii iesira calari din im-
prejmuire si atunci pentru prima (A.A. se ara'tara luptind de pe cai ; caci ei
www.dacoromanica.ro
688 LEO DIACONUS
ticptirrrot yap nap& Tobg rroXtgoug aEt xcopEtv eithaEtaav, avacyrojTav exovreg
Tthv tcpurnicov trcti3aivEtv xat Toil TcoXegiotg avTaycoviCEcr9at. Twatot St orrouSfi
Toil oraotg cppadtgEvot Kai Tthv in7ICOV 17[1136VTEg TOUg TE IcovTobg avEIXTROTEg
(trrtgijrcEtg St Tokoog rrapa. Tag gaxag xaTaxElpgovTat), p.ETa. 6Ogrig Kai Nairn.)
5 thatagotS abTorg ZorceXa6voucrtv- of St griSt Toig 61)Tfipert Tobg trucoug xa2avaycoysiv
trrtaTagEvot irpOg Tthv `Pcogaiew rcaTarcovT46gEvot vthTa SovTEg Eig TO TEixog
icaTErckEiovTo.
IX, 2 (p. 144). TrivticatiTa Sr) -Kat at Tiov `Pcogaiaw rropcopot Tpti jpEtg p.ETa. Taw
atTriyGiv rropSgEicov Sta ToD laTpou tcpavrio-av avaratouaat äg `Pcopatot. p.tv
10 iSovTEg aO6rjToo xapgovfig imaralioSicsav, EicOag St St og fjpct, To eTrupEpop.Evov
aircoig bypov irtSp SESto Tag firrpcoetaav 'yap irpog Tthv yepatTtpow Too acpthv
Zavoug, dg Toy guptocrToXov aTpaTov -Iyyopog, Tot) Toy ITEV80CFXOP0V TEKOVT0g,
Tcogatot Tth Totoirrcp Mon Strap rropt -Kara Toy EgEtvov gETeTOOXY11V. tVTEDaEV
artou8r Ta tatrubv cruvayayovng arcaTta, irpo TOO asp-L(362w° TOO daTEog EU:Imo-ay,
15 'NCI. 7tapaNgcov 6 IcrTpog To 9aTEpov Tot) AopuoTokou irepgaget racopO TaCTa
at rrupcpopot vilEg rcurao&v tcppoOpouv, cbg µrj Ei:11 ExO0atg tvov airtthv Z710E1311-
rcoo-tv trri Trjv cRpthv avriod4Eaat yfiv. Try St baTEpaia TaupocricOat To0 6cyceoc
67CEKKVT£g IcaTa TO neSiov t TetavTo 1COSTIVEKETc .DopEobg irpoPaXX6gEvot Kat
9thparcag akvatScoTobg. `Pcogaiot St Kat (Awl Tot) xdparcog i7rE4ficcrav tg To axpt-
20 Ogg TE&OpaKI.CiAtV01 Kat IcapTEpthg kupco Ta ptpri StriyawiovTo xat ag(piSo4og
fi vital MOM., an,OTE 9attpou gtpoug et.)obvTog. Ind St Tic `Pa )gaicov Tfig ccikay-
yog arro6OcuyEig Toy lista DpEvSocr9?.dl3ov TpiTov naps Taupocrici)Daig TtgeogEvov
Icityrcaov. ticaOgcog TOTE 8U170)V461.1EVOV xaTrocorrto-Ev, 6vSpa ytyavTeoSTI xat
veavocov. Eni TO ToOToo rrrthgaTt StaTapaxavug Taupooxi)Oat PerSTiv To0 irdioo
25 OrrEvocrTouv Kai irpog TO &nu -nrrEiyovTo. Trivtica0Ta tai 0E6Scopog, 6 Tijv -Kamm-
vogiav Aakdoccov, avilp xaToi TE 0.1C111V Kat othgaTog fllogriv (p. 145) Sucravrtycog
Kai thcaTayeovtaTog, irkEiaToug Tthv SucrgEvthv crtSripeit xopOvg a1IgKTE1VEV. taxtt
yap xEtpOg Ta6Triv xaTaytpaw, criy4 rcuvfi Kai Tijv Ta6T13 TrEptaTEXXop.tvriv auvt3-
XaTTE impakfiv. an; ()Out) 1./IV TOTE Exu9at TO. vOTa Sovug Sta. 'cob dcrrsog 611E-
30 voarricray. `Pwaioug St 6 13acrt2LEbg TO avcocknurcOv trratactv traXeimag ouva-
xaXEI:To tyci Toy xdpaxa, otig &vow xai irporrocrEcriv tkparceue Trpougorrotthv
OaTaXtcog titi Tobg Tratgoug xcopEtv.
IX, 5 (p. 147). 'AX?' otiTco gtv Tth Koupo7raMTI3 AtovTt Td Tfig TupavviSog
dig Setvov xat Utaptov xaTargE TtXog of St Tthg cruvaicioarreg (p. 147) aii9tg-
35 yap 6 X6yog, 69Ev gt(311, Irravetcrtv Ent TO irESiov gfiecrav, TravTn crtvEt net-
pthgEvot, Tag Tthv `Pcogaicov nupiroXeiv grixavag. ob yap Tag Toincov gETa, Poitou
EGTE7OV ticicEgnotitvag f3oXag, TaxicrTaw 6ariptpat ince Taw acptEgtvaw XiSwv
avatougtvcov ErcoOthv. 'Icoavvrig St 6 Koupactg xai. MaytoTpog Ex ytvoug Tcpo-
crfixaw To) pacraet Trjv Tthv Toto6Tcov prixavrigaTcov rroto6gevog coXariiv tfiv
40 µETa 9paaoug 6pgljv Tthv tvavTicov thaw Kai 6A.Xcog °Ivo? IcapTIPapthv Kai vEuaTa-
aw (gee dptcyrov yap fly) ZICTCOU Inti3ag o-bv Tolg tcpurogtvolg Xoyaatv fiXaovs.
Kat' airrthr 1369pcp St 6 iTcrtog xaTEvExaEig a7cof3aUtt TOW voncov Tay MaytcrTpov.
at St ExOat apurpErril rravorrkiav iSovTeg Kat tpea.apa Tot:, Trrcou xat Tfiv Mir
criceofiv t4Etpyacrgtva Xagrcpthg (IT6yxavov 'yap xaTarcOpcog aknktggtva xpuath),
45 Sotavng ainav ExEtvov Eivat TOv abToxpetTopa, aapOcog rteptSpagovng &noir
Oraotg TobTov Tolg 41(peat Kat irEkticEat xaTEgtXtoav arrivthg SopaTio? TE Trjv
mpaXiiv rrEptrcEipavTEg, Irrt Tay rt6pyaw xaTtirtgav, Tcogaioug Tcoadovng, cb
www.dacoromanica.ro
LEON DIACONUL 689
obisnuiau sa mearga totdeauna impotriva dusmanilor fara cai, deoarece nu

erau deprinsi sa calareasca si sa lupte calari. Romanii ii lovira in grabs cu ar-
mele, incalecara pe cai, pusea rniinile pe lanci (caci folosesc in lupte land
lungi) si ii alungara cu arie si avint puternic. Dusmanii nu se pricepeau sa
tina caii de capastru: ei aruncara armele impotriva romanilor, intoarsera spa- 5
tele si se inchisera inlauntrul zidurilor.
IX, 2 (p. 144). In momentul acela aparura si triremele incendiare ale ro-
manilor, incarcate cu alimente si plutind pe Dunare in sus. Cind le zarira, ro-
manii se umplura de o nespusa bucurie, iar scitii furs cuprinsi de spaima,
deoarece se temeau de focul adus de ele, caci auzisea de la cei mai batrini 10
din neamul for cum incendiasera romanii cu un astfel de foc medic1°, in Pontul
Euxin, flota de mii se vase a lui Igor, tatal lui Sviatoslay. De aceea ei strin-
sera in grabs barcile si le trasera linga zidul cetatii, pe unde curge Dunarea si
span una din laturile Durostorului. Pe acestea le supravegheau din jur cora-
biile purtatoare de foc, ca sä nu fie cu putinta scitilor sa se strecoare printre 15
ele si sa scape in tara Ion A doua zi tauroscitii iesira din cetate si se rinduir5.
in cimpie, purtind scuturi lungi pins la picioare si zale in chip de plasa.
Romanii iesira si ei din intaritura, inzeuati cu mare grija. Si se luptara cu stras-
nicie de amindoua partile, iar izbinda parea nehotarita, trecind cind intr-o
latua cind in alta. Unul din oastea romanilor se avinta si izbi cu sulita pe al 2
treilea in rang din rindurile tauroscitilor dupa Sviatoslav, lin lupator inimos,
voinic si final. La aceasa lovitura tauroscitii se inspaimintaa: ei incepura
sä se traga inapoi din cimpie si sä se indrepte spre cetate. Atunci Teodor, po-
reclit Lalacon (Mirliala"), un barbat temerar si neinvins prin inaltimea
§i aria (p. 145) trupului au, ucise mai multi nefericiti din rindurile dusmanilor 25
cu un buzdugan de fier: it minuia cu atita putere, incit zdrobea cu o singura
lovitura" si coiful si capul dusmanului. Scitii intoarsera spatele si se retrasera
in cetate. Imparatul porunci sä sune semnalul de incetare a luptei si-i chem5.
pe roman in inaritura; iar acolo avu grija sa-i cinsteasca cu daruri si ospete,
spre a-i face sa mearga cu tragere de inima impotriva dusmanilor 30
IX, 5 (p. 147). ,Si asa a sfirsit in chip inspaiminator si mortal rebeli-
-unea lui Leon Curopalatul. Iar rusii isi pregatira armele (p. 147) caci ne
intoarcem cu povestirea de unde am pomit si iesira in cimpie, incercind
din toate puterile sa incendieze masinile de razboi ale romanilor; pentruca
nu puteau suferi proiectilele izbite cu zgomot si foarte multi sciti fusesera 35
ucisi zilnic de care pietrele aruncate de aceste masini. Ioan Curcuas, magis-
.ter militum, din neamul imparatului, avea in seams paza acestor masini,cind
z5.ri deodaa n5.vala cutezatoare a dusmanilor. Fiind ametit de yin si abia
sculat de la mas5. (caci era dup5. prim), el incaleca si impreun5. cu cei care
11 urmau se repezi sa-i infrunte. Dar calul sau cazu intr-o groapa si-1 arunca 40
jos pe magister. Scitii se uitard la armele sale vrednice de luat in seams, la
zalele calului si la toate celelalte podoabe stralucitoare (caci se intimpla sa
fie poleite cu aur) si crezura ca e imparatul: ei alergara din toate partile cu
10 Cunoscut ca foc grecesc, care a respins gi al doilea atac al kievienilor, sub Igor
4941), impotriva Constantinopolului. Cf. infra n. 12
www.dacoromanica.ro
690 LEO DIACONUS
Toy cr(pav PacnXta Shaiv Pooxfulatog xpeoupytioarreg. eam ToiaCIa Ettv 'Iaayviig
6 MO Icycisog awrivi.yxaTo to Litixcipa, c v etc Tag 9eioug 7tutamilicet CITIKOic
001.0A5 papparocof3 yeyovcbg itapaveacupa. Xtyetat yap noAlotg TaV xata MLafav
Icepatcsat Kai 16 -caTaw Etrttt1 a xai CKE1:171 Td feca. sic 1.51COTTICII tIETCLOICELeTeal
5 xelitfikta.
IX, 6. `Pas St 'El tolafina virsa xatEnap9tvteg is trjv tatotoav To0 daises
isne416vteg, itapa To petaixinov 1164avio. Tccpaiot (p. 149) Et xai abloi tg f a-
SEICLV ouvaanicsarreg (F6Xayya Toinotg arrenfleoay. tviatBa Ixtlopa, Toy 11E16.
Tay IcevEctoXdfov To Da:9-ticav ayolla otrazelpa xai -c4..62eNov zaig gist'
10 twee-Nov, 6v5ca yvyavubsErg xai vEavix6v, lEo)v '.A.Eptig, 6 lay paaixixbv cola-
TocpuMixaw sic xai 7ct5 lay Kinisav ulog appyya, tx9oLcsucECc icopp.6..sua
µe-c6 tfig 'ray tyeiroptaw Its euticow c6Xayycg xai lasicricug `Fccitafaw bscrm
vi.ovta, aXxf.1 is (picsmg dmapaig, To isapriccpriptNov kiccg axicag xai 16V
77I7I0V ttbe xoxercse 7sapckao.cag Toil TE µi0.1111 xamxicag xaiet 7c0 "Ixi.tcfcc
15 lelat xai lotIov xalearigeog 71X7jITE1.10116 le0 TtNovrog. f Et la Exi.8ou xEcrakil
csiw sfj EeWi. txtiµti9stcc xstpi 7tptc loi.:EcApoc buicatteTo ict5 Et 7TECI0VTOg
13ofi tts isapa, Tbv Exaticw oipayyfl csipixtmcg camas. `Fetscrot St Toinotg inE-
Spattov. of St ofsx ijNeyxav velv 1bv INavciow tcrajv, ?Ad 1(1)160 cscre.,v aTrattryc6
7sOet txtomcg itepiakyfIcavteg, T6., c6.xii xalo:poltv 6FavEcc, lithpatv Sid Ic5
20 aateog, cOg trionepeot `Fciparot dnixienov. fIETI Et vticitg xalaaxoforig xai
Trig trfivrig 7s1.1-icsucactg otorig, xa1a To maiov tkEXP.ovrEg Tots cqurtpovc ave-
ApiAthrow vexcag oi3g xai ataXicsavreg irpo Tcf) aepipeXcu xai nt.cdc csi.s.nag
Stai.vavieg xatticatoav aXeicstoug law al7pa).6now, sIvEpag xai 76Nalat ixi
ainorg xcrra Toy asitplov Nottov tNCILIICCTisikaVIEC. IA:arc:Tag Ts 7TE7101711(6TEg
25 Int Toy lotpcw tnopa.ia Pptcpri xai daextpt6Nag shsenv14av, 1@ teak) Tab vo-
'ratio° labia icataitorteocarceg. Xtyetat yap ÈXkrivixiic (p. 150) opyloic xatoxorg
OvIag, Toy 'EX2crivricov Tponov 0tcsfac Kai xoac wig 67soixol.tevoic TEXEIV ENE
npOg 'Maxapaccog labta xai Zap6X4180g, To..cv cr(peTtpow qyaco6fow, sits xai
apOg ubv to0 'AxtX.Xlan Itaipaw...
30 IX, 7. Tate Et fiEri Stay-taxa:61w flittpac pouViv 6 IceNEecsXaPcg Tbv
epfolow i.x6.014v, ijv xai xclitrrov Tfj ccetercp Staxsxtc cpaoiv. 6pn St cstAa-
poicskv.raw 7TEpi &stay -Kai 6, -cf. SET (p. 151) -Kai Spiffy npog carp:A Step oni-Otrrow,
of gitv dcopi OUVE1331,2Levov T@V vtrrav, Intritvreg lay Otoiaw 7taora inixavij xXivai
ttjv cpuytiv µrj yap olorg 're xa&csuivat inicola-tg aavaiSfipoic avSpdat oupAt-
35 KEO&tl, 671140VA/sag xai. Tatla wig IscatcryovicrEdg, Up' ISw To aTcsateice8ov
esvepreovvuto xai of &poi lav avSpav mapdfiyovto. of St Tot i.otaktv: Ee4t6c
ti.436XXetv Tcopaiolg ttuve/306Xeuov xai nicsTeig Xatti36.vetv xai oihco StacythCelv
ttjv irepaeup0etcyav awasuiv, oust` yap Exav EisxepoSc xAtwat Toy avoTaouv,
tbv nupcpopow vebv Trawl Tot -Icrwou &Siva ticaTtp(00ev cppoupotodiv td nap-
40 Sgera, cbg, fivixa 7telpa0eiev ticiaetSaat toy Tomatt6v, nurrokticsetv d aulg thravta..
o St DpevEsoaXesflog 126xiov Kai nixpov avoittegag, opixetal to 0.tog, E(pri, Er
't `Pcocructi TravonXiq ouvefrcero, T6.. npocsotxa xatacstimpoggvu Scrrovriti

xai xeopag 6Xag etv8pantoSicogavIl dvatileyri, et vbv 61cXEC6c Tcopafotg Ucei4ottev.
saX2at yap %fly tic npay6vow 6.ve-arictreg apecfiv, 6.vcaorcagevoi Ts, cbg 6.1ccura-
45 76wicstog i `Pacrixi) jitxpt xai Ifittecov Xia&OTTOCEV aril, IxSI:vcc initp offs
ccuvripfac 3-taya,vIceotida. otEt yap Higov figtv cei.youotv is trjv natpfEa (poutiv
www.dacoromanica.ro
LEON DIACONUL 691
armele si-1 sfirtecara in chip salbatec cu sabiile si securile, apoi u inaltara

capul intr-un virf de lance si-1 fixara de-asupra tumurilor, batindu-si joc de
romani, zicind ca le-au macelarit imparatul ca pe o vita de sacrificiu. Iar
loan magister, cind a ajuns victima furiei barbarilor, a ispasit pedeapsa gre-
-selilor sale fatal de lacasurile sfinte, deoarece se zice ca in razboiul impotriva 5
moesilor pradase multe dintre ele si trecuse in posesiunea privata odajdiile
i obiectele sacre ale acestora.
IX, 6. tndemnati de izbinda, rusii iesira a doua zi din cetate si se rin-
duira pentru lupta. Romanii (p. 149) isi asezara oastea in rinduri adinci
i pasir5. sag infrunte. Era unul Icmor, care conducea armata scita dup5. 10
Sviatoslav si avea rang indata dupa dinsul, un barbat voinic si tinar. Cind
11 earl Anemas, unul dintre lancierii imparatului si feciorul conducatorului
cretanilor, cum inainta plin de incredere impreuna cu o ceata de insotitori
pedestri si. ucidea o multime de romani, fu cuprins de minie, scoase sabia de
la sold, isi potrivi calul incoace si incolo, ii dadu pinteni, se repezi asunralui 15
Jcmor, ajunse pins linga el, it izbi peste grumaz si reteza cu mina dreapta
capul scitului, rostogo'indul la pamint. La caderea acestuia se in5.1ta din
mijlocul scitilor un strigat amestecat cu plinset, iar romanii se avintara
impotriva tor. Scitii nu furs in stare sa reziste la asaltul dusmanilor, ci,
cuprinsi de o durere fara seaman isi pusera scuturile pe umeri si se intoarsera 20
in cetate; iar romanii ii urmareau deaproape si ii macelareau. Dupa caderea
noptii, pe o tuna plink iesira in cimpie si isi plinsera mortii, apoi ii strin-
sera in fata imprejmuirii si-i arsera pe ruguri, dupa ce jertfira pentru ei, potri-
vit legii for stramosesti, o multime de prizonieri, barbati si femei. Apoi orga-
nizara ceremonii funebre si innecara in Istru copii de tits si cocosi, scufundin- 25
du-i in apele fluviului. Sc zice ca ei cunosc si orgiile (p. 150) elenice, iar
celor care ram- be aduc, in felul elenilor, jertfe si libatii; si le-au ddprins
fie de la Anaharsis si Zamolxis, inteleptii tor, fie de la tovarasii lui
Ahile...
IX, 7. Apoi, la ivirea zilei, Sviatoslav ii chema pe cei mai de seama 30
dintre osteni la sfat, numit in limba for comenton; iar dupa ce se adunara
in jurul sau, ii intreba cum si ce trebue s5. fad. (p. 151).Unii it sfatuira sa
se imbarce tirziu noaptea pe cor5.bii si sa.' fuga pe ascuns, folosind toate
siretlicurile, caci nu slut in stare sä se masoare in lupta cu calaretii imbra-
cati in zale de fier, dupa ce an pierdut luptatori de frunte, care erau taria 35
ostirii si insufletiau inimile ostenilor. 11 sfatuiau sä dea mina cu romanii,
sa si -i fac5, prieteni si in felul acesta sa salveze restul ostirii, caci nu vor avea
intoarcere lesnicioasa, atita vreme cit corabiile purtatoare de foc vor supra-
veghea trecerile peste Dunare, incit atunci cind vor incerca sa pluteasca pe
fluviu, be vor incendia toate vasele. Sviatoslav scoase un geamat greu de ama- 40
raciune si zise: A pierit gloria care insotia oastea rasa. Aceasta a izbit la
pamint cu usurinta neamurile vecine 0 a subjugat fara varsare de singe
toate tarile; iar acum sintem in primejdie de a fi infrinti in chip rusinos
de romani. Dar sa ne pastra'm t5.ria stramoseasc5 sa tinem seama de faptul
ca.' ping in prezent vitejia rusilor a fort de neinfrint si sa luptam din toata 45
inima pentru salvarea noastra. Nu sta in obiceiul nostru s5. fugim in patrle,
www.dacoromanica.ro
692 LEO DIACONUS
eaA.' fi yucthyTag t rjv ij si.)ickEthg TEXeufeti Epya girtSESEtyttgvoug yEvvottcliv avSpthy».

ToaabTa litv 6 ITevSoa4Lif3og gPot:Aguo-ev.
IX, 8. AgyeTat St Kai ToUTo icEpi Taupoo-xu8thy piptoTEgtxpt Kai vr)v Lautobc
gyxetpgetv Tag Suagevtatv fiTTwi.tevoug- 666' tali Crompiag airayomicsavTag
5 et)aETV TE Ka Ta TOY anA.ayxvow Ta (p. 152) 41.(pri Kai ofiTwg tauTok avcopery. Toirro
St irpaTTouat Soav KEICTTilleVOt TOtaininr Taal yap Toi)g irpOg Tthv gvavTicov
icaTaxTetvoggvoug N Tok rro2tepotg, ilETet Toy µopov xat Tin/ LK T6V CrOpiTCOV
81gEU41V TOV li/UXthV N aSou Toil ctiiatvTatg inn-watch/. Taupocric68at Se Tip/ TOt-
akriv SeStoTeg XaTpciav, arrocrTuyobvTeg St xai Talc avalpobaw airtobg g4u7tri-
10 putty, T g gautthv cs-cparlc ai)ToxElpeg yivovTat. akka TolauTrl !Ay Tl InucpaTliaao-a
gv airroig 864a. TOTE St Tthv Tor) dpxoyTog Xoycov docoimayTeg, tpaoupux6TaTa
Toy inttp Tfig cnpthy o-omipiag Opel:cam xivSuvoy KaTETISEVTO, tK9t51./(0g TS irpog
Tfiv `Pwaticeiv avura4acr8at Si)vapv. TIC Toby baTepaict (ExTri St AY rrig g(3Soi.ta-
Sog figgpa -Kai &batik TeTaprriv fiXauvEY 0 'IoUtog !AY), =pi xaTatpopay 5vTog
15 fi?,iou, nayouSi Tfig ItOXEcog e4EOvTgg of TaupocricOat, ItayTi CrtVEt Staxtv8u-
vei)Ety liporwTo, sic tpaXarya xapTEpav auvacnciaavTeg, xat icpoi3aXovTeg Toi)g
dicorrag. `Pcogaioug St StaTgag 0 Pao-agi)g bitE4flyE To° xapcocog. fiSTI Se Tfig
PAX11s xaTaNayeiatig, EilAaTcog of Ext58at Tcovaiotg Infiecray, Toil TE tkicovTiotg
crtvop.Evot, Kat Tolg 13eXecn Toi)g anoug TtTpeocncovTeg, xcti Toi)g gnifSetTag dig yriv
20 icaTaPealoyTeg AvTana 0 ti) irpoTEpaia flptcrTeuxthg 'AvERtig Kai Toy lici.topov
xaTaxTEivag, Toy Eq)EySocs8Xaf3ov iSchy gvaouo-tco8thg -Kat& Twalow 6pgthvTa
xai gavitcthg, -Kai Tag ai)Tor) gictOcoyvt)ovTa Teaayyag, Toy inrcov napE4EXao-ag
(a9to-plyov St Av CLOUD TOOT° Spay, Kai iagiatoug Tthy /KU8CliV TOtOtiTC4) TDOICO)
aveiag To TrpoTEpoy), okriv fiviav TciSinntp aveig thg abTov ievat, (p. 153) xai OpEl
=L. naiEt xaTa t s taelSog, ice Toy ttey nprlvrj KaTa136XXEI., oi) µrjv xaTaxTeive giclp-
KECTE yap 6 eaucrtStoTog xtT(hv Kai TO crencog, a,, SeStd)g Tag Tcogaixag aixpag,
fauptevvuTo. 'AvEifeig St npOg tfls Taw Ext)06v Kmaco0eig Vaayyog To0 TRICOU
WaTCLATIRVTOg auxyctig Tthy 8opaiwy PoXatg, itkEICYTOUg 1.1LV avalpEr. Toiccov,
IValtOC796TTETat St Kai aicOg, aviip of.)8Evog Tthv fiXuctarrthv fiTTchp.evog el/ Tots
30 xaTa Tag ttaxag avSpayaalwacstv.
IX, 9. 'Ent Tth Tokou Toivuv of Tthg avaah5ficravTEg itTaioltaTt, yeyowov Tt
xai dyploy gittikaXa4ay, Kai Twaioug ay(uaricsay. of St npoTporraStiv iacEvo-
crTouv, Tip/ aAloxoToy oppilv ZicxXivovTeg Tthv Ixuathy. gyTanct 6 Pacsagi)g,
(tog ijakTO KAAVOlitVTIV Tfiv `Pcogairiiv tpdA.ayya, SESoithg, KT) KaTanvaliaduct
35 TO aXlemoToy Opinwa Tthv EtcuMv, TrEpi aura itTaicrot Ta rcaipla, Totg ads?' ctinoy
gytcaeucragEvog Kai TO Sow) craevapag ileTaxEtptcsattEvog, xaTa Tthy ayTticolow
exthpst braTayetTo St Kai Tel Tivrava, Kai TO gvuolioy cruvenfixouv at csaittyyEg.
Tcol.tatot SE °rely Tot) airroxptiTopog KaTat8EaaEVTEg opi.tfiv Toi)g iTETCOUg itEptai-
4avTeg geta 00grig Totg Exi.)8cag tythpi.tricsay. napauThca SC Kai 96EXA..a vexaSt
4() o-uw.ttyfig a' yaNSIntakeicra, lici iroXf) TE To0 agpog xE8gro-a, tong SucsgEveig El3aXle,
xai ri xtivtg gyEtpottevii Toi)g ainthy EI3XaTETey otp8a2t.i.toi)g...
IX, 10 (p. 154). Tcoi.tatoi Se T() nportopeuogewp 4Eig) &Apt etpercop.Eyot, (p.
155) Tots evayTiotg o-uwaticovTat, xai icapTEprig gang (sumac:mg, obi( eveylcovTeg
"ay Tfig 1.7C7L1K1g TaXayyog of /xUaat, ()onfiv, ICOKXCOaEVTEg 'Cc npog Tor) Mayio-Tpou
45 Bap5a, IT EfaipOg 1i Ciro?? rio-tg (exavog yap [LEVI TOti aUVETCOI1EVOU Tafi5oug
tilV Ki)KA.coatV InotficraTo), etc Toyfiv Elan/ay, xai ittxpt Tor) rcEpti36Xou augrra-
www.dacoromanica.ro
LEON DIACONUL 693
ci sau sa tr5lim si sa invingem sau sa murim plini de glorie savirsind fapte

vrednice de niste barbati viteji". Asa i-a sfatuit Sviatoslay.
IX, 8. Se mai spune si acest lucru despre taurosciti, ca ei niciodata
pins acum nu s-au lasat infrinti de greutati; ci, in momentul cind pierd nadej-
d.ea ca vor scapa, isi infig sabiile in (p. 152) maruntaie si se omoara ei insisi 5
in felul acesta. Facind asa isi cistiga o glorie nespusa. Se zice ca cei ucisi
in razboaie, in lupta cu dusmani, dupa moarte si dupa despartirea sufletelor
de trupuri, slujesc in infern celor care i-au omorit. Tauroscitii se tern de o
asemenea sclavie si mai curind se sinucid decit sa slujeasca celor care i-au
omorit, si isi fac ei singuri seama. Deci o asemenea credinta staruie in rindu- 10
rile lor. In clipa aceea ei ascultarl cuvintele comandantului for si se hota-
rira s5. infrunte bucurosi primejdia spre a scapa cu viata, rinduindu-se cu bar-
batie impotriva armatei romane. Deci in ziva urmatoare (era ziva a sasea
a saptaminii, si a douazecea a lunii august), pe la apusul soaielui, tauro-
scitii iesira cu toat5. oastea din cetate si hotarira sa infrunte primejdia dir 15
toate puterile, rinduindu-se intr-o puternica link de bataie si aruncind cu lan-
cile. Imparatul ii scoase pe roman din intaritura si-i rindui pentru lupta. Dupa
ce se incaierara, scitii loveau cu putere pe roman, 4i izbeau cu sulitele, le ra-
neau caii cu s5.getile si-i rostogoleau pe calareti la pamint. Intre timp Anemas,
care se distinsese in ziva precedenta si ucisese pe Jcmor, 11 zari pe Svia- 20
toslav cum pasea inimos si plin de minie impotriva romanilor, insufletindu-si
oastea. Anemas isi in.demna calul (deoarece era obisnuit cu asemenea actiuni
si omorise mai inainte in felul acesta multi sciti), it strum din r5.sputeri, se
repezi asupra lui Sviatoslav (p. 153) si ii izbi cu sabia peste grumaz: it
rasturna la pamint, dar nu-1 ucise. Sviatolav fu ocrotit de camasa de zale 25
§i de scutul pe care le luase cu dinsul de frica romanilor. inconjurat de o
ceata de sciti, cu calul ciopirtit de multimea loviturilor de sulite, dupa ce
ucisese multi dusmani, Anemas fu m5.ce15.rit: acest barbat nu fusese intrecut
de niciunul dintre camarazii sai de aceeasi virsta in intrecerile vitejesti din
timpul luptelor. 30
IX. 9. Insufletiti de aceasta lovitura, rusii scoasera strigate puternice
si salbatice si se avintara impotriva romanilor. Acestia incepura sä se trag5.
Indarat in neorinduia1a pentru a scapa de presiunea scitilor. Dar imparatul
vazu sovaiala oastei romane si-i fu teams ca ea sa nu cada prada despe-
farii din pricina puternicului atac al scitilor: la un moment potrivit el dadu 35
porunci celor din jurul sau, puse cu t5.rie mina pe sulita si se repezi impotriva
dusmanilor. Tobele bateau si trimbitele r5.'sunau de glasul razboiului. Romanii
se sfiira la indemnul imparatului, isi strunira caii si na'v5.1ira cu putere impo-
triva scitilor. Indata dupa aceea cazu o ploaie insotita de fulgere si trasnete,
umplu pretutindeni v5.zduhul si i lovi pe nefericitii dusmani, iar picaturile 40
purtate de vint be inchideau ochii...
IX, 10 (p. 154). Asadar romanii 1.1 urmara pe divinul barbat, avintat
inainte (p. 155) si se incaierara cu dusmani. Se dadu o lupta crincena,
iar scitii nu putura rezista iuresului ostirii de cal5.reti; ei furs inconjurati
de magistrul Bardas 11, poreclit Scleros (Virtosul"), caci acesta executase 45
ii Cumnatul imparatului Tzimisces.
www.dacoromanica.ro
694 LEO DIACONUS
TOLIIEV01,, awkethg EICUITOV. gtxpor5 8t Kai air* 6 DpevSocsa,613og ekiwOri, Etat-

gog yeyovcbg xai. At TaPafig, et inj f vu eneXaoiScsa Toi5 Toy Stemmer XeyeTat
Se naps Tairniv Tfiv parriv 7CiVTE xai. Sam xat6.8ag npOg Totg nevTaxoo-iotg avat-
peOfivat Mv, Xrgpafivat St Stagopiav acrni8a, Kai 41911 nagnon.a. `Pcogaicov
5 St Tptaxocrioug anorTav&ilvat npog Tag nevTlocovra, Tpco4fivat St auxvo6g.
&XX& TotaiycrIv gtv `Pcogatot Tfiv virriv naps Toy aydwa Avtyxavro TouTovi. 6
St ITevSoaXdf3og, nap' 6kriv Trjv v6xTa 13apo4oge5v esti Tfj xaTaxont trig tauToiS
cmpaTetag, laxan,e gev Kai eacpaS4e TO 3u griS j.t t4taxbcov 8' EU smog axaTa-
y6w-taTov divOTTetv navcsTpaTtav, Eyvco, csTpaTTlya votW ExovTog Epyov eivat,
10 Iv attrixavotg icaTakrvp4evra Setvok, tfi KatantlITEIN Toil Xunripok, navTi St
Tpent0,3 Stacsgetv netpiicrOat 'Eck en' akov. xai Slut nap& Tijv go) npeo-13etg obg
Toy aircoxpaTopa 'lioavviiv aTeaag, niaTetg fret uti.136crecov, esti TO, Taupoax6-
ag gtv To Te, Aop6csToXov eyxetpicsat 'Po)gaiotg, Kai TOug aixgaX6)Toog anoXOcat,
Kai Muaiag Cupgeo-Oat, xai npog sty ac65v ava4gat naTpiSa Po)gaioog St napa-
15 xoyficsat airrorg Toil anOnXou, Kai it? evayogevotg (p. 156) entTeaficsecrat peTa.
'WA/ nupcpopow way (exToncog yap eSeSiecsav TO Mil Socov niSp, Sovagsvov Kai
Tobg Xioug anoTecppoi3v) entatTtagOv Te npog To6Totg entxcopriyfiaat, Kai cikoug
fiyetaat ainoi)g xaT' egnopiav npog TO BuONTiov aTe?slogtvoug, icaatscep avi-
xaev E4tgov fp/.
20 DC, 11. Bac-3116k St Tag Totainag tiagevog StaXXayag 7Cpoa8s4dgevog (ei-
Avriv yap Sicupepovnog Tfig gaxig eTiga Tip/ gev yap fiSet Tobg Xaok Stacseo-
oucsav, TO Se TO61.1701,20.V Stcg Oeipouaav), Tag TE kuv&ocag eTeXet Kai Tag anovSag
xai atTov eSiSoo, exao-Toq av8pi geTpcbv ava geSigvow S6o. eivat St Tobg eikTpoTag
Toy ahoy Tao-iv dvSpag 8uagupioug npog wig Start Mow, of ex T0v et iiKOVTa
25 xiktaSow Ti Tcocrocfig csTpaTtEcg Teas Toy 644pov EToyov Tag yap TpteocovTa
Kai exTcb xataSag 7si TcogaucT) aim) Kari-Ovum. geTa Se TO npoo-Pilvat Tag
onovSag, eig Ogaiav 6 DpevSocs9X.O.13og Tb 13acrael cruveXaetv LatTET. 6 St grIStv
avaS6g, Staxp6act) navonkict icaosatcs3eig, ETtnnog naps Tijv oxriv Toil "Icrpou
thpixeTo, goptavSpov iarjv xpuampopoOvTaw evonVov inntow atwenayogevog. Kai
30 6 DpevSoa42Laf3og St film/ en{ Ttvog Dcuanco 'CS axaTiou napankecov TOv noTagov,
Tfig tcCosalg figgevog xai ally To% tTepolg ept-crow, og eig Tcbv Xotnaw. Tijv St iStav
TotOcy&- Tic Av. T1jV ipaxiav gegeTprigtvog, OZTE eig iiyrog naps ToiS eixoTog fip-
gevog, oiSTE eig Opax6yrra avaTEXXogevog Sao-eig Tag 6(pptbg, ykauxobg Exow
ToOg 69aakgoOg, Trio filva crtgog, (p. 157) etvilmgevog Toy neoycova, Tw avcoev
35 xeiXet Sacseiatg Kai eig gAicog icaktgevatg 40.4i xavoiv neptTTOg. Tijv St xeyakfiv
newt) eviXcoTo naps St aaTepov gepog ainfig f36aTpuxog asrueoprro, TfIV TOD ytvoug
eggiaivcov ebyevetay. eimayijg TON, abxeva, Tet crTgpva ebp6g, Kai Tip dUriv Sta-
nXacstv e8 j.0 Stripapcogtvog cricu4pcosteg Te Ttg Kai 4iptthSrig eSeixvoTo. 9aTepw
Se TONI toTCOV xpOcsetov efinTo evthTtov, Sual papyetpotg xeicoagigevov, tivpaxog
40 Woo ctinorg geatTe6ovTog. ecraljg To6Tko aeUKri, Oi.18tV TL TOV LT4cov bncalaT-
Touaa ij icaaapOTrrt 6Xiya yoOv aTTa nepi Stcalayfig T6 13acnXet evToxeov, naps
Toy t uy6v Tot, docaTiou ecpeOgevog, arri?aaTTETo. aXX' 6 gev TOW Tcogaiow npog
1x63ag noXegog cbSe eTeXairra.
IX, 12. '0 St DpevSocr8Xdf3og Toy AopixrToXov anoXincbv xal Toix. aixga-
45 X6Toug npoaentSobg xaTa Tag csnovSag, antsaet get& ToW 7CEpIXEUp9gVTCOV guti.
pow, Int TI)V naTpiSa legevog. Da4tvaxat St naps Toy anonXouv MoxficsavTeg,
www.dacoromanica.ro
LEON DIACONUL 695
O operatie de invaluire impreuna cu multimea care Ii insotea. Du§manii o

luarg la fugg §i alegara ping la 1mprejmuire, murind far5. glorie. N-a lipsit
mult s. he prins chiar §i Sviatoslav, care fusese atins de lovituri si pierduse
singe. Numai cgderea noptii 1 -a scapat de primejdie. Se zice ca in aceastg
luptg au fost omoriti cinsprezece mii si cinci sute de sciti si au lost captu- 5
rate doug mu de scuturi precum §i o multime de sgbii. Dintre romani au
fost uci0 trei sute §i cincizeci de qteni, iar rgniti au fost o multime.
Deci romanii au obtinut o victorie In aceastg luptg. Sviatoslav a suferit
din greu toata noaptea din pricina loviturilor aduse Wirii sale, dar si-a re-
venit §i a inceput a prinde inim5.: el a vgzut cg nu poate tine piept unei 10
armate invincible §i datoria unui conducgtor intelept, prins in primejdii
cu neputintg de infruntat, e sg nu se lase cople0t de tristete, ci ss incerce
in toate chipurile sg-i scape pe cei care it urmeazg. De aceea, 1ndata.' dupa
ivirea zorilor, el a trimis soli la impgratul Than §i a cerut oameni de lucre-
dere pentru a duce tratative, in conditiile urm5.toare: tauroscitii restituie 15
romanilor Durostorul, elibereaza prizonierii, se retrag din Moesia si se intorc
In patria lor ; romanii u asistg la plutire si nu-i infrunta (p. 156) cu cora-
bile incendiare (caci se temeau grozav de focul medic12, capabil sg topeasc5.
si pietrele) ; in afarg de acestea, fi ajuta cu hrang si ii considerg prieteni pe cei
trimi0 dupg negot in Bizant, dupg cum era obicei stabilit de mai inainte. 20
IX, 11. Imparatul a primit bucuros asemenea discutii (caci pretuia in
chip deosebit pacea in locul razboiului; stia cg cea dintii scapg oamenii
cu viata, iar cea din urm5. fi distruge). El a perfectat intelegerea facut5., §i-a
respectat angajamentele si a' dat alimente, ingsurind pentru fiecare bgrbat
cite dou5. medimne 13. Se zice c5. cei care au primit alimente au fost in numgr 25
de dougzeci §i doua de mu: numai atitia scg.'pasera de la moarte din cei §ai-
zeci de mu ai Wirii ruse, deoarece treizeci si opt de mii fuseserg nimiciti de
armata romans. Dupg ce si-au dat cuvintul, Sviatoslav a cerut sg. se Intl-
neascg cu impgratul. Acesta n-a stat pe ginduri, ci s-a imbracat in zale de
aur si a sosit cglare pe malul Dung'rii, ducind cu dinsul o ceat5. numeroasg 30
de calareti echipati cu arme poleite In aur. A venit si Sviatoslav, plutind
pe fluviu intr-o barca scitica si vislind impreuna cu ceilalti. El arata la Ina-
t4are cam ass: de statur5. mijlocie, nu mai inalt decit trebue §i nici mai scurt
decit se cuvine, sprincene stufoase, ochi stralucitori, nas cirn (p. 157), barbg
rara, iar de-asupra buzei de sus mustata deasg si lung5.. Capul ii era aproape 35
ple§uv, cu bucle de o parte si de alta, dind pe fat5. o bung sanatate a neamului
sau ; grumaz puternic, piept lat, iar in restul infati§grii simetric §i bine fg.cut ;
arata posac §i salbatec ; la una din urechi ii atirna un cercel de aur, impodobit
cu doug.' marg5zitare, prinse cu pietre scumpe ; avea haing albg, cu nimic
desebita de a celorlalti, decit doar prin curatenie. A schimbat numai putine cu- 40
vinte cu imparatul despre pace, stind pe scindura care impreuna peretii bar-
cii sale. Razboiul romanilor impotriva scitilor a luat sfir0t in felul acesta.
IX, 12. Sviatoslav a pargsit Durostorul, a predat prizonierii conform
intelegerii acute si a pornit pe apg impreuna cu tovarg0i sai fama0 In viata,
indreptindu-se spre patrie. In timpul plutirii 1-au hartuit pecenegii, un neam 45
12 Focul medic, alimentat cu petrol brut adus din Media (Persia). Cf. supra n. 10.
23 Un medimn avea aproximativ 48 de chilograme.
www.dacoromanica.ro
696 LEO DIACONUS
. ESvog voilaSticov To0To )(at TcoXuetvapomcov, (p8etpoyetyov TE xai ceptomov, tre

tti.ta46v thg Ta orroXla OtareDov, axeSov Sttcpactpav tircavTag, lad ainev Se Toy
DpcvSoa82,A1Pov Toil Xotnotg aurcaTtcrcp4av, be EK tff c Toaaarrig TCov ePthg
aTparaig eimpt8gfroug avaacalvat eg flan Ta narpta. Ithavvrig Se 6 atToxpanop,
5 ev Terrapatv akotg gnat 'yew `Pcoarrijv Travon May xaTayowtadilevog, obg (paciaag
6 Xoyog Se SfiXoxe, xat Tijv Muaiav `Pcogaiotg avaathadgevog, (p. 158) To Te
AoptiaroXov OtoSovointoktv /7t9 ?wog= 'CO15 Cr-cpatriemou -Kat ttapTupog Oto-
Seopou iisTovoithaag, 9uXa4fiv TE gtOttaX0V Taimj irapaXtirthv lista p.sylaTcov
Tpoicalow EItaVELOLV ent TO Bu Vtvrtov, Tobg aaTtxobg npO Taw ireptPokow Kam,-
10 aricpcirc, Crts(pdvoic oak& Kat CrIcipt'CpOlg 8641.01.1EVOUg, EK xpuaoi5 Kat Xi&ov gctp-
yaagtvoic nokuTsX6v. fiyov Se Kai xpuaox6XXTITov Xeux6Taa.ov appa o6 npoas-
nt0fivat warm/ f41.01W, Kai Toy VEVOatCragV0V KaTayayETV 9piagi3ov. 6 Se Tobg
i.ttv ampetvoug lad Ta alCIKTDCE npoafixaro xat iroXAttiaaaiwg Tokoug 561301c
filtsiwato t7Ill3f1Val Se 'rob dpitaTog obi( fivtaxeTo au«. Tip/ tfjg 9e01.tircopOg
15 Eli( Ova, evriyxaktcrAtviv Toy Szetvapthicov X6yov, fly ex Muaiag etXrpev, erct
Tay To0 apgaTog xpuafiXaTov apovov ave4rixe, Tag aoupyotg Tthv Muathv crTaXag
brcoastg lad Ta aTtallaTa airrog Se Tiriap -Karin e7t0X01:)11EVOg [LETOICIOEV EFICETO,
TETatviagtvog Tfiv xeyaXiiv StaSfutaxt, -Kat Tobg ampavoug Tepow -Kai 'La axrrTpa
ev taic xepaiv. ourco Toy Spiag(iov xarayaythv Star atarig Trig iroXecog, eaafiatatv
20 taoupyolg xexoagrulevrig exaaTaxotS Kai &Jaw 9aXattou Toil Te Taw Sa9vCov
xX,aSotg xat TOtg xpuaoticpeat Trerckotg oiSarig auvrimpoOg, ec Toy plyav trig 'cob
OeoO Empiag etaaaiwet arixow Kai Tag EkaptaTipioug efixag anoSoOg, T6 're
To Sy Mua6v exirpentaTarov aTe(pog otovet npuToketov S8pov Tth 0E4) Kara-
4egsvog, etc Trio etvarcoptrijv eatiav Toad, xat T6v Muathv (3aailea Boiri
25 napayaythv Ta Tifg Paaaciag anoataaat Tcapaarma. Ta St Av Ttapa iteptTcOpTupog,
xpua4 xai papyapotg xaraaTtrrog, (p. 159), ko-afig TE tiXoupyog xai neStAa epuapa.
Tokov Se Tthv MaTiaTpaW TETIILTIKEV guivaTt. TotatiTa ev daptagliTcp KaLf4)
naps iatcsav 67covotav 6 ainoxparav 'lioavvrig Stanpa4agevog Tponata, Tfiv Te
`Roam-fly ai)8etSttav Kat Ta eicipileva Toiyraw cppovfigara eitTcstpia 7roXtp.cov xat
30 Xeyoytcsgtvig avSpeiag T6kinj waTal3akthv xat xaTaamiaag etc yilv, Kai Tfiv Mu-
aiav `Pcoilaiotg Ka3UTGOTgag papa To 13146VTIOV etnaysk3cbv SttxEipact, Kai TO
inclixoov Sthpotg, thg exec, eyao(ppovato, xat 9aa.Eiatg easpeureuev Ecrnacreatv.
www.dacoromanica.ro
LEON DIACONUL 697
de pastori foarte numeros, mincator de paduchi, cu casa in spate" si traind

mai mult in carute. Ei i-au nimicit aproape pe toti si 1-au infruntat chiar
pe Sfendoslav impreuna cu ceilalti, incit dintr-o oaste atit de mare a rusilor
numai citiva, sa-i numeri pe degete, au scapat in tinuturile stramosesti. Iar
imparatul Ioan, dupa ce a nimicit oastea rusa in patru luni, cum am aratat 5
putin mai sus, si a cucerit Moesia pentru roman (p. 158), a schimbat numele
Durostorului in Theodoropolis, dupa numele conducatorului de osti si martir
Theodor, a lasat in el o paza vrednica de incredere si s-a intors in Bizant cu
trofee marete, flind intimpinat de cetateni in fata imprejmuirilor si onorat
cu cununi si sceptre lucrate in aur si cu pietre pretioase de tot felul. Cetate- 10
nii au adus si un car poleit cu aur, tras de cai albi: 1-au rugat sa se suie in el
si 1-au condus in triumf, dupa obicei. imparatul a primit cununile si scep-
trele si a dat in schimb o multime de daruri de tot felul: dar n-a primit 55. se
urce in carul triumfal; ci a asezat in car, pe un tron de aur, icoana maicii Dom-
nului tinind in brate cuvintul in chip de Dumnezeu-Om, pe care o luase din 15
Moesia. Aceasta icoana era sprijinita pe vesmintele luate de la moesi si pe
steme. Iar imparatul, calare pe un cal mindru, insotia icoana din urma,
avind pe cap diadema si ducind in miini cununile si sceptrele. Purtat astfel
in triumf prin mijlocul orasului cu podoabele si vesmintele cucerite, cu ramuri
de dafin ca la nunta, cu hainele aurite, el a mers pina la marele lams Sfinta 20
Sofia (intelepciunea ): a facut rugaciuni de multumire si a oferit ca dar
de pret lui Dumnezeu cununa deosebit de frumoasa a moesilor. Apoi s-a
indreptat spre palatul imparatesc unde a dus si pe Boris, tarul moesilor,
care si-a depus insignele domniei. Acestea erau: o tiara impodobita cu pur-
pura si incrustata cu aur si margaritare (p. 159), o manta de purpura si 25
incaltaminte de culoare rosie ; iar pe tar 1-a cinstit cu titlul de magister. Ase-
mmea trofee a obtinut intr-un timp scurt si impotriva tuturor astept5.rilor
imparatul loan, zdrobind domnia rusilor si g-indurile for indraznete prin incer-
carile razboiului si cutezanta unei vitejii bine cugetate ; si i-a aruncat la pa-
mint. Dupa ce a pus Moesia sub stapinirea romanilor 14, s-a intors in Bizant 30
si a iernat acolo, oferind supusilor daruri, ca de obicei, si ospete abundente.
14 Dupa. cucerirea Bulgariei de rasArit si desfiintarea primului Iarat in anul 972,

Dobrogea redevine pentru dona secole provincie bizantinA.
www.dacoromanica.ro
LXXXV. SUIDAE
LEXICON
I, 55. 'A Spt a v 6 g PacstXt6g `Pmgaicov... oStog Ey llavvoviav ayixeto

Kai Toy "Icrrpov Acta ubv Siam Stevigato. Kai ToOto of napovteg 13appapot
5 14e7adyricray.
I, 167. 'A v a S p o p. a 1 etvaflecattg... limy& T8v Toto6nov 67coSsiyttaTa
To% e6 9povo0atv tj TS II6ppou ToO Ten, Ìircetparasv paat%acog Pia xai napoSog
gig "Apyog f 'cc Auommixou o-tpatui Sta Tflg Op4xic 7ci Apoluxaitiv Toy Pam-
? a Toy '08pucs8v. Kai noMal St) To6totg Etepa naparcViata.
10 I, 343. 'A pSaDo6pto g 616g "Acncapog, yavvatog 'rev 3upt6v Kat to6c
Tfiv Op(ocriv iroMaixtg xataSpapbyrag PapPdpoug si)peocruog euroxpouolipsvog.
Tairaw oiv ytpa apto-tet8v 6 13aollebg Mapxtavag naptaxeto ttjv E co utpato-
neSapxiay.
I, 444. 'A. xi/opt() g Ilpoucrae6g, NucogriSeOc., aTpatubtrig, atpateuacigsvog
15 Int Kowatavtivou too fiaaaa04. Iv Exuaig /rape( Toy latpov. inntatptx6v 13t13Xiov
oStog Eypayev xat cpucrtx6v icspi Taw airrOv eaOycov. Kai Etepa. Eypawe Kai Killen/
'Aarivarog 17C1COO'KUIRKew PlPMOV 8augeco-tov.
II, 2.1 Adxs g. of WA/ IR4tvaxitat 1.,Ey6).tevot
II, 2. Aaxia x Cu p cv flv 6 Tpatav6g Iv To% ntpav TOD latpou xoviotg
20 KaT4.110.03E. Kai 'vainly AbpiXtaveg euraurt, xexalaop.tvic tic 'IAlupt6v TE xai
Mucrf6v x6pag, fiyo6gevog etSuvatav Eataaat tfiv ntpav v litcrotg wig nocagolc
ductaiii.m.thriv Stacregsoaat. gayaycbv o0v 'sok- Ixdo-t `130.taioug eurcpxtagavoug
Ex 're ..r 8v 7c6Xsaw xai 'VC& away y gtati tt Muaict xa3iSpucse, tfiv )(Away evo-
!laza; Aaxiay.11 v0v 65 Rtac0 Tay S6o Mucrubv xttptIvri &wet auras an' 677,1kcov.
25 II, 116. A i w v, 6 Ketcratog xprigatio-a;, 6 Inixkriv Koxxijiog, of SI Kox-
xiimog Ntxatoc, Icrroptx6c, ycyowbg Int tthv xp6vow 'AXsUcvSpou Too Maptaiag.
Eypaws `1304taixr)v iaropiav 6v 1343Xiotg TC'. StatpoiMat St xata SexciSag hepatica,
rEtticet, 'EvoSta, Tit Kate( Tpaiavov, Nov 'Apptavo0 To0 (paocroyou.
www.dacoromanica.ro
LXXXV. SUIDAS
Sub acest mime, considerat multd vreme drept nume de autor, ni s-a pi s-
trat un dictionar de cuvinte §i de materii alatuit In a doua jumatate a sec. al
X-lea. Autorul sau autorii anonimi ai acestui dictionar an cunoscut bine cele doud
literaturi antice §i au cules un maerial imens §i deosebit de prejios, care com-
pleteaz5. informat.file rImase de la scriitorii antici. NumeIe Suidas sau (mai corect)
Suda vine de la apelativul suds (ao95a), aplicat In mod metaforic §i Insemntnd
constnictie mIreata §i facutii cu mutt& trudl, bine pI5nuit5 §i uti15.".
Editia folosit5.: Suidae Lexicon, edidit Ada Adler, vol. IV, Leipzig,
1928-1938.
LEXICON
I, 55. Adrian: imparatul romanilor... Acesta a venit in Pannonia

,si a trecut Istrul cu armele. Barbarii localnici au respins (aceasta expeditie).
I, 167. Incur siu n.i : expeditii... pentru cei care judeca bine,
exemple suficiente in acest sens sint: forta si patrunderea lui Pyrrhus, regele 5
epirotilor, in Argos, si expeditia lui Lysimachos prin Tracia impotriva lui
Dromichaites, regele odrizilor, si multe alte exemple de acest fel.
I, 343. A r d a b u r i o s, fiul lui Aspar, nobil la suflet, a respins cu vi-
goare pe barbari care atacau adesea Tracia. Ca dar pentru faptele sale glo-
rioase imparatul Marcianus i-a dat conducerea trupelor din Orient. 10
I, 444. Apsyrtos din Prusa in Nicomedia, militar, a luptat sub impara-
tul Constantin in Scitia, lliaga Istru. A scris un tratat de medicina veteri-
Tiara pentru cai si altul de stiinte naturale despre aceleasi animale, precum
si alte opere. 0 carte minunata privitoare la cal a scris si Cimon atenianul.
I, 2 Dacii: care acum sint numiti pecenegi... 15
II, 2. Tara Daciei: pe care a intemeiat-o Traian in tinuturile
de dincolo de Istru. Pe aceasta a par5sit-ol Aurelian, cind a fost amenintata
provincia illyrilor si moesilor, socotind ca va fi cu neputinta sa salveze
granita marginasa din mijlocul riurilor. Luind deci pe romanii colonizati
acolo, din orase si din sate, i-a asezat in Moesia centrals, numind-o Dacia. 20
Aceasta se afla acum intre cele doua Moesii si le desparte una de cealalta.
II, 116. Dio Cassius, slujbas public, poreclit Cocceius sau Cocceianus.
Era din Niceea, istorilc, a trait pe vremea lui Alexandru, fiul lui Mamaia.
A scris o istorie a romanilor in 80 de cacti. Ele sint grupate pe decade.(A
mai scris): Persica, Getica, Itinerarii, Evenimentele din. timpul lui Traian, 25
Viala filosofului Arian.
1 Informatia reproduce doar versiunea lui Eutropius (cf. supra IX, 15, 1), fiind astfel
lipsita de mice valoare proprie.
www.dacoromanica.ro
700 SUIDAS
II, 322. 'E E u 13 pi o v t a. flapao-novSoiWta, rcapapaivovta tag cruvali-

xag, aSticavta. Ta ZKSticligatot tor) AsKeileaou g TOCTDVSE 7Cp0O-EXTV.69El., &GTE
twayKatov civat noXti.up Katarcabcrat t4uPpgovta.
II, 500. Z a go X4t g. Iluaay6pa SotaL6crag, cog '1-IpOSotog 6'. EK69rig.
5 og Lnavaacbv tSiactcrics =pi toD aaavatov civat tfiv wuxfiv. Mvao-tag St rcaptt
fttatg toy Kpovov ttifacraat Kai xaketaaat Zet[toX4tv. 'EXXavircog St Iv tolg
PappaptKorg vOttotg (platy, Ott ÈUTIVIKog TE movcbg TEXETag icattott4 fttatg
tors Ev °pato) Kai Ekeysv, Ott olio' iIv autos arroadvot °O9' of getet Toutou, dtXX'
E4oucrt icavta ayaad- aim St terra Xtyow eimoSOI.tet oficruta Katayatov. Enstta
10 tapavtaaeig alyviStov LK Opcoceiw tv wimp Strafato. of St fttat trcOaouv a6t6v.
Tetaptcp St Eta naltv calve-cat, Kai of Opt-meg auto ItaVTa. Enio-Teucsay. Xtyouat
St ttveg, cbg 6 Zectto24tg tSofacucre Iluaayopq. Mvecrapxou Eatticp Kai tkeuaLpto-
cig raCta taoygeto &XX& noki) rcpotepog SoKci: 6 Zapogtg lluaayopou ysvtcraat.
aaavatitouo-tv St -Kai TtptCot Kai Kpopucot xai tour arcoaavotimg c5s Zali0X4iV
15 tpacrtv oixecraat, igetv St aiiatg Kai taDta asi voggouo-tv akriaeOetv. 96oucrt St
Kai E6mobvtat, cbg aLatg igovtog to6 turcoaavovtog.
II, 501. Z t p K w v, EK69rig oOto) KaXo6gevog, Maupo6o-tog to ytvog
-Aarcapt r4i 'ApSaf3oupicp eStSt'opito, Kaa' Ov tv A1(3613 SIttpt13L xpovov. fiXo)
SE tthv Papf3apow us tfiv OpaKtiiv tp.13aXovtcov Kai ,tape( to6g flacrtXtioug fixari
20 /KOarig.
II, 721. 0 o p u 13 o 6 V to) v. tapattoptvow. OopuPoOvtcov St taw fetoW
xai sa6TiK11 ttwopticractt Seoplvow, Enticpatticrat Aoupttv ovoga, incoatilevov ttl.)
Pacrtkei tobtov yukaxarivat.
III, 56. Katappa x t a t: attpat v Tw lotpcp rcotagti, Opoug wormy
25 TtVa. into TCD 1Ss6ttatt trci rtavtoc toD nXticoug incortztpuxotog, oig tirtao-tv 6 rcotattog
eggintcov putt tityiatou Icatayou avalcorctEtat, -Kai KaxXaCaw rcepi tail rcttpatg,
Ercetta Orctpcpepotttvog Xty goOg TE Kai rcaXippoiag xap613Sttg, KuKkouptvou tot
0E6p.cttog, arcotatt- Kcti to cr6ltrcav, 6 notattog Kate( Tal5Ta to Xavia 06 rcoki)
antouct tob Kate( laKEXiav rcopagob.
30 III, 256. Acia g: rcpaiSag &TEO rcoXegiow Exuathv LrctSpattovtcov rile
`Pcottaitov xtbpav xai rcoUfw Xsiav rcapao-upavtow, 6 13cto-tXtbg 06aXLvitvtavog-
6pytaatig Kai Paticrag pttCovcog ppari tag tAg tpcovlg catta Kai Ltas6triae.
IV, 262. II uaay6p a g, Eatttog Soiaog St Av auto ZetttO4tg, w fttat
cbg Kpovo? 96oucrt.
35 IV, 382. E x X a f3 rl v o v: Eavog to rctpaatv tou Icrtpou.
IV, 389. E lc 6 a at- On trci KXauSiou Pacratcog Tallaiow Ircuathv of rcept-
XettpatvtEg tic tiov rcpoXaPoucrtbv trcapatvttg ttpoScov erci faXX-trwor) to0 [tucpoC,
'Epo6Xoug Kai Iltuxicrtag xai fotaoug rtapakaflOvteg Kai rtepi toy TOpavvov
rcotatiov aapotcratvtEg ciatfiakov dig toy flovtov. vaurmyricsaptvot St raorcr
www.dacoromanica.ro
SUIDAS 701
II, 322. Insolent: care violeaza, care calca conventiile si comite

o nedreptate. Abaterile lui Decebal ajunsesera la un asa grad de insolenta,
incit a fost necesar ca insolentul s5.' fie oprit prin razboi 2.
...i., 500. Zamolxis : a fost sclavul lui Pitagora, cum spune Herodot,
in cartea a patra. Era scit. intorcindu-se (acasa) invata ca sufletul este nemu- 5
ritor. Mnaseas 3 arata ca la geti Cronos era cinstit si numit Zamolxis. Hel-
lanicos 4 in Legiuirile barbare spune ca (Zamolxis) a devenit grec si a
aratat getilor din Tracia ceremonii de initiere in mistere si le-a marturisit ca
el nu va muri si nici cei care sint cu dinsul, ci vor avea parte de toate
bunatatile. Spunind acestea si-a construit o locuinta sub pamint. Apoi a dis- 10
parut dintr-o data din mijlocul tracilor si isi petrecea vremea in ea. Getii il
doreau. in al patrulea an. a aparut din nou, iar tracii au capatat deplina
incredere in el. Unii sustin el Zamolxis a fost sclavul lui Pitagora, fiul lui
Mnesarchos din Samos si, dup5. ce a fost eliberat, propavaduia aceste inva-
taturi. Dar se pare ca Zamolxis a trait cu mult inainte de Pitagora. Cred in 15
nemurire si terizii si crobyzii si socotesc ca cei morti se duc, cum spune
Zamolxis, dar se vor intoarce din nou. Ei cred mereu ca acestea sint adeva-
rate. Jertfesc si fac praznice, ca si cum mortul se va intoarce inapoi.
II 501. Z e r con, numit astfel; scit, dar de neam era maur...Fusese
oferit in dar lui Aspar Ardaburios 6, pe linga care a petrecut un timp in 20
Libia. A fost luat prizonier de barbari care au navalit in Tracia si a fost
dus la scitii regali.
IT 721. Cei care provoaca dezordini: care se rascoafa.
Provocind dezordini si fiindu-le indata teama ca vor fi pedepsiti, getii au cuce-
rit (localitatea) cu numele Dura, pusa pentru paza imparatului. 25
III, 56. Cataract e: stinci in fluviul Istru 6, un sth de ridicaturi
asezate sub curentul apei pe toata latimea ei. Fluviul cade cu toata puterea
asupra tuturor acestor stinci, se loveste de ele, mugeste printre pietre, apoi
trece peste ele in virtejuri, reveniri si bulboane, incolacindu-se. in general,
fluviul nu se deosebeste mult in aceste locuri de strimtoarea siciliana. 30
III, 256. C a p t u r 5. : prazi de la inamici... Navalind pe pamintul
scitilor si luind multa captura, imparatul Valentinianus s-a suparat si a
tipat mai mult (decit a trebuit). I s-au rupt coardele vocale si a incetat
din viata.
IV, 262. Pita go r a din Samos... Acestuia i-a fost sclav Zamolxis, 35
caruia getii ii aduc jertfe ca lui Cronos.
IV, 382. S c 1 a v i n: neam de dincolo de Istru.
IV, 389. Sciti: sub Claudius, imparatul romanilor, ramasitele sci-
tilor minate de navalirile precedente din timpul imparatului Gallienus cel
Mic, luind cu ei pe heruli, pe peucisti si pe goti, s-au adunat linga fluviul 40
Tyras si au navalit in Pont. Echipind noua sute de corabii si imbarcind pe
2 Aluzie la pregatirile lui Decebal nitre cele doul rAzboaie (cf. IR, p. 599 n. 54).
3 Cf. IR, p. 157.
4 Contemporan cu Herodot. S-au pastrat de la el numai citeva fragniente. Cf. IR, p. 21.
5 Flavius Ardaburios Aspar, consul In Bizant In anul 434. Cf. supra I, 343.
8 Portile de fier.
www.dacoromanica.ro
702 SUIDAS
evvaxocria xai toinotg egiltPdaavteg [I' xai k' guptaSag, dpayttg Sat Tot. II6vroo,
rcoX61 Top.ct npo(30.6vreg encexpoi)oricsay. oboaimog xai Mapxtavounol.st end.
St Ta auva Vic 11pO7EOVT150c KaTak12130V, ex 'COO Osi)gatog T& itkola oillijkotg
itpocrtipcaTE, xai 19tpeto Tee alo/91 criw oi)Sevi xe)ope,), -c6v xuf3epvticiryv 3tercow
5 wk. olaxag. dime 'rag ttev xataSOvat airrewSpoog mac St xai dEV8p8V Epttoug
&earn xai it ctutot (17t6X0VT0 01 Se irepacupatv-ceg Tfiv bri KI5CtICOV ElaCOV
Kai tixpt Tot) -A&L) napevExaerreg xai 'ray ir?oiav entgastav notricrattevot Kaa-
cravSpetav xai OcoaaXovixriv erroktopxouv. dotoxpoucrevreg Se sic TO paOystov
ava(iavrtg icatrav xd)pav argovTo xai xata, StaTopoug xo)pag Stupadporro
10 ocsot St Stead) 97-rav, `Powaioug cruvriptilliario-av xai npag yecopyiav etpanovro.
IV, 617. Otxs Ti a. ev Taiyro T7a natt 'rag tOv retthv entcpaveataTag oixe-
Tiag ij3potaaat Ecpacricov.
IV, 647. 'Y iceSet avTo xai rceSexo o. noX%ot Se ..re)v rETOhr
.1.610TCLVTO xai tpioxiktot xatexolicralway. evuxovrEg SE toi)g crypt:air-1g 86vot
15 te Ecroecrat inteSexovto xai intaxoi)&tv Tolg emaftwaistv.
IV, 669. `Y/c6 xataxpttot atpattOtat bnoStxot tnt xaxoupylct Spa-
ap.Ov (3ouXei)ovre.g nap& Aext(3akov 9avatw xo1kgovtat.
IV, 796. (1) o t S e p a T o t: ate) xako0o-t `Pollatot Toi)g bnocrrcovSoug Tay
Exoathv.
www.dacoromanica.ro
SUIDAS 703
ele trei sute si douazeci de mu de oameni 7, au strabatut Pontul si au navalit

asupra orasului Tomis, asediindu-1. La fel (au fa'cut) si la Marcianopolis.
Cind au ajuns la strimtorile Propontidei, barcile s-au lovit unele de altele
din cauza curentului si au fost minate in dezordine, deoarece cirmacii au
pierdut controlul cirmelor: unele s-au scufundat cu oameni cu tot, iar altele 5
au ajuns la farm goale. Cei mai multi au pierit. Cei ramasi au plutit spre
Cizic si au fost dusi de ape pins la Athos. Avind grip.' de corabii, ei ase-
diaza Casandreia si Tesaloricul. Patrunzind si inaintind spre continent, au
pustiit tot tinutul si au distrus diferite regiuni. Citi au scapat au fost
trecuti in rindul romanilor i indieptati spre agricultura. 10
AV, 617. O i k e t i a. In acest oral se spunea ca s-au adunat cele mai
vestite soiuri de sclavi domestici ale getiloz
IV, 647. Si-au luat obligatia si au acceptat. Multi
dintre geti s-au stramutat §i 1rei mu au fost adusi mai in jos. Avind de gind
sa fie binevoitotri cu conducatorii si-au luat obligatia sa asculte si de poruncile 15
lor.
IV, 669. Pusi sub invinuire: acuzati. Soldatiiinvinuiti de fapte
rele, care voiau sa fuga la Decebal, erau pedepsiti cu moartea 8.
IV, 796. Feder ati : astfel fi numesc romanii pe aceia dintre sciti cu
care au tratate de alianta. 20
7 Invazia s-a terminat prin celebra batalie de la Naissus din 269, In care Claudius II
i-a distrus pe goti.
Pentru aceasta a existat si o clauza. In tratatul Incheiat dupa primul razboi (cf.
Dio Cassius, LXVIII, 8, 5-6 = IR, p. 691).
www.dacoromanica.ro
LXXXVI. ACTA SANCTORUM
ASS, Ian. I, 82. In Ponto, civitate Tomis, trium fratrum Argaei, Narcissi
et Marcellini pueri, qui sub Licinio principe inter tyrones comprehensus, cum
nollet militare caesus ad mortem, et diu in carcere maceratus atque in mare
mersus, martyrium consummavit.
5 ASS, Ian. I, 133. In Tomis civitate natale S. Theogenis Martyris, filii
Episcopi ... et Petri Martyris.
In Tomis civitate natalis Titi Episcopi (imo Theogenis filii Episcopi)
qui sub Licinio inter tyrones comprehensus, cum nollet militare, caesus ad
mortem, carcere mancipatus, missus in cippo est, donec relatione esset res-
10 ponsum: dimersoque in mare delato corpore eius in littore, a religiosissimis viris
depositus est in villa Amandi religiosi viri, ubi fiunt curationes magnae.
www.dacoromanica.ro
LXXXVI. ACTA SANCTORUM
Traditia manuscrisl privitoare la faptele sfintilor bisericii crestine este

extrem de bogat5 deoarece biserica a avut mijloace indestulatoare spre a mul-
tiplica si raspindi aceste stiri. Cele mai multe sint legendare, dar cuprind si un
simbure de adevar in referintele for privitoare la viata de toate zilele. 0 buns,
parte dintre aceste scrieri sint anterioare sec. al VI-lea, dar au fost p5strate in
copii relativ tardive, de dup5 sec. al IX-lea. Ele au fost culese cu abdare intr-o
colectie sistematia, de catre Ioanes Bollandus, iar colectia lui a fost corn-
pletat5 treptat dup5, moartea fondatorului si num5r5 astazi peste 70 de volume
mari. In gall de aceste volume, revista Analecta Bollandiana" public& regulat
texte suplimentare. In colectia lui Ioannes Bollandus textele au fost rinduite in
ordine calendaristica, pe zile, saptamini si luni. Fiecare lun5, a anului cuprinde
mai multe volume numerotate cu cifre romane.
Ediliile folosite: Acta sanctorum..., collegit Ioannes Bollandus. Editio nova
curante Ioanne Carmandet, Paris-Bruxelles-Roma, 1845-1959; abreviat ASS.
Pentru Sava Gotul am dat textul stabilit de N. Delehaye; Analecta Bo llan-
diana", XXXI, 1912, p. 216-221 si comentat, vezi Les Actes de saint Savas.
Historire et archeologie, in Revue des etudes sud-est europeennes", VII, 1969,
p. 175-185.
FAPTELE SFINTILOR
ASS, ian. I, 82. In Pont, in cetatea Tomis, se sarbatorete ziva a trei

frati tineri: Argaeus, Marcissus Si Marcellinus. Acesta fu prins intre recruti
sub impgratul Licinius 1: deoarece refuza sg Lea serviciul militar, fu batut
pins la moarte, chinuit multa vreme in inchisoare si aruncat in mare, isp4ind 5
martiriul.
ASS, ian. I, 133. In cetatea Tomis se sarbatorete ziva nasterii 2 s.
Theogenes martirul, fiul lui Episcopus ;1 a lui Petru martirul.
In cetatea Tomis este sarbatoritg ziva de nWere a lui Titus Episcopus
(mai bine: a lui Theogenes, fiul lui Episcopus) ; prins intre recruti, sub imp& 10
ratul Licinius, refuza sg faca serviciul militar; batut ping la moarte, aruncat
in inchisoare, pus pe stilp ping da rgspuns, arun cat in mare Si corpul adus
pe tarm, a fost inmormintat de barbati foarte evlavioi in proprietatea agri-
cola a lui Amandus, bgrbat evlavios, unde s-au facut ingrijiri deosebite.
1 Dup5. anul 320 au loc persecutiile ce vor duce la conflictul cu Constantin $i la in-
fringerea din anul 324.
2 Aici prin ziva nasterii se Intelege moartea martirului, considerate ca nastere pentru
viata vesnia.
www.dacoromanica.ro
706 ACTA SANCTORUM
ASS, Ian. I, 134. Item Phi li Episcopi: qui sub Licinio Caesare inter tyrones
comprehensus, cum nollet militare, caesus ad mprtem, et diu in carcere maceratus
et in cippo missus, deinde in mare demersus, martyrium consummavit. Cuius
corpus ad littus delatum et a religiosis viris depositum magnis coruscat virtu-
5 tibus.
ASS, Ian. I, 135. Postquam autem missus est beatissimus martyr in mare,
venerunt fideles fratres, scilicet Eutyches, Eustathius, Zoticus et alii multi
ex fratribus, et sustulerunt corpus eius de littore ; erant autem et ipsi fideles,
et timentes Deum, et posuerunt corpus eius in loculo, et pertulerunt nocte,
10 et sepelierunt illud iuxta muros civitatis, in villa Adamanti fidelissimi yid in
hypogeo.
ASS, Ian. I, 324. Apud Sirmium Athanasi...
ASS, Ian. I, 365. In Dacia S. Nicaetae Episcopi, qui feras et barbaras
gentes Evangelii praedicatione mites redidit ac mansuetas.
15 ASS, Ian. I, 470. Et in Sirmis Anastasi, Iocundi, Ratitis, Petri, Flori,
Tilis, Floriani, Tatiae.
ASS, Ian. I, 486. Tempore quo Attila rex Hunnorum defunctus est utraque
Pannonia, ceteraque confinia Danubii rebus turbabantur ambiguis: ac primum
inter filios eius, de obtinendo regno magna exorta certamina, qui morbo iniquae
20 domin.ationis inflati, materia sui sceleris accepere patris interitum. Tunc ita-
que sanctissimus dei famulus Severinis de partibus Orientis adveniens, in
vicinis Norici Ripensis et Pannoniarum partibus, quod Asturis dicitur, oppido
morabatur.. .
ASS, Ian. II, 50. Singidoni in Mysia superiori sanctorum Martyrum Her-
25 myli et Stratonici, qui post saeva torrn.enta sub Licinio Imperatore in Istrum
flumen demersi sunt.
ASS, Ian. II, 261, anno 372. Alter (scil. Sabba) Gothus sub fine eiusdem
saeculi, a Gothorum rege Athanarico martyrio affectus, egregie triumfavit.
ASS, Ian. III, 235. Tomis in Scythia S. Britarmionis Episcopi, qui mira
30 sanctitate et zelo Catholicae fidei, sub Valente Imperatore Ariano, cui restitit,
in Ecclesia floruit.
ASS, Ian. III, 235. Scythas praedicant simili de caussa in fide persistere.
Gens ista multas quidem habet urbes, pagos, et castella, sed principatum obti-
net Tomis, quae est urbs magna et opulenta prope mare posita, ad laevam
35 cum quis ad Pontum Euxinum navigat. Vetus consuetudo est, quae ibi etiam-
num servatur, ut unus Episcopus totius illius gentis Ecclesiis praesit.
Itaque tempore, de quo iam loquimur, illas administravit Brettanio,
quando etiam Imperator Tomim advenit. Postquam autem accessit ad eccle-
siam, et pro more suo ei persuadere conatus est, ut cum Arianis communicaret ;
40 Brettanio constanter admodum apud Imperatore, et bibere pro doctrina Con-
cilii Nicaeni locutus, recessit ab eo, et ad alteram ecclesiam se contulit. Quem
pppulus quoque secutus est. Fere autem ab universa civitate eo concursum
est, partim Imperatorem viderent, partim quod alquid rerum eum moliturum
exspectarent.
www.dacoromanica.ro
ACTA SANCTORUM 707
ASS, ian. 1, 134. Tot la Tcmis se sarbatcaste zita de nastEre a lui Phi-
lus Episcopus: prins sub imparatul Licinius CaEsar, nevrind sa faca sErviciul
militar, batut pins la moarte, chinuit in inchisoare, pus pe stilp si cufundat
in mare si-a,ispasit martirajul. Trupul lui, adus pins la lam §i inmormintat
de barbati evalaviosi, stralucEste de marl virtuti.
ASS, ian. I, 135. Dupa ce preafericitul martir a fcst arurcat in mare,
vEnira fratii crEdinciosi, anume Eutyches, Eustathius, Zoticus si alti multi
irati §i ridicara trupul de pe tarm; Si ei erau crEdincicsi si tcmatori de Dum-
nEzEu. Pusera trupul intr-un sicriu, 11 dusEra noaptea 5i-1 ingropara linga
zidurile cetatii, in proprietatea agricola a lui Adamantius, barbat foarte cre- ID
dincioQ, intr-o bolts subterana.
ASS, ian. I, 324. La Sirmium a avut lee rnartiriul lui Atanasie.
ASS, ian. I, 365. In Dacia se face sarbatorirea s. Niceta Epis.copul, care
prin predicarea evangheliei a gout blinde §i dcmEsticite nEamuri salbatice
si barbare. 15
ASS, ian. I, 470. Si in Sirmium se sarbaterEste martiriul lui Anastasius,
Jucundus, Ratites, Petru, Florus, Tilis, Florianus si Tatia.
ASS, ian. I, 486. In vrEmEa dud a murit Attila, regele hunilor, cele doua
Panncnii §i celelalte tinuturi marginase ale Dunarii erau tulburate de eveni-
mEnte grele. Mai intii intre fiii lui s-au iscat marl certuri pEntru domnie: 20
umflati de bcala unei dcmnii nedrepte, el au gasit prilej de crima in moartea
tatalui ]cr. Pe atunci prEasfintitul rob al lui DtmnEzEu Severinus, venit din
partile Rasaritului, vietuia in yartile mcgiese ale Noricului Ripense si ale
Pziancniilcr, in crasul zis Asturis.
ASS, ian. II, 50. La Sirgidunum, in Mcesia -de-Sus, se face sarbatorirea 25
sfintilcr martini HErmylus si Stratcnicus, care, dupa chiruri ingrozitoare,
au fest cuftndati in fluviul Istru sub imparatul Licinnius.
ASS, ian. H, 261, anul 372. Al doilca got (adica Sava) a triumfat stralu-
cit spre efirsitul aCeSilli wee, flind martirizat de Athanaricus, regele gotilor.
ASS, ien. III, 2:35. La Tcmis, in Scitia, se sarbatorEste ziva sf. Bretannio 30
cpisccpul, care a straltcit in biscrica printr-o admirabila sfintEnie §i zel
pEntru crEdinla scbcrnicEasca, sub imparatul arian Valens, caruia i s-a
impotrivit.
ASS, ian. III, 235. Se spume 3 Ca scitii slut statornici in crEdinta dintr-o
cauza ascmanatcare. In adeVer east main are multe orase, sate, lccuri for- 35
tificate, dar intlietatEa o &tine Tcmis, Gras mare si begat, asezat aproape
de mare, pe stinga cird navJghEaza cineva in Pcntul Euxin. Este un vechi
obicei, care se pastrEaza si act na, ca in fruntea bisEricilor acelui neam in intre-
gime Fa fie un singur Episcep. Asadar in vrEmea despre care vorbim le cir-
muia Brettanio, cind a vent la Tanis chiar imparatul. Dupa ce a venit la 40.
bisErica §i potrivit cbicdului ELI a incErcat sa-1 ccnvinga ca sa se uneasca
cu arienii, Brettanio a vorbit in fata imparatului cu statornicie si liber in
favcarEa dcctrinei sincdului de la Nima, apoi s-a dEpartat de el si s-a dus
la alts biserica. L-a unnat §i poporul. Aproape din toata cetatea au alergat
eamEnii intr-acolo, pe de o parte ca sa vada pe imparat, pe de alts parte 45
Enda: se astEptau ca el pune la cale vreo rasccala.
8 Pentru tot pasajul cf. supra Sozomenos VI, 21.
www.dacoromanica.ro
708 ACTA SANCTO RUM
Val ns igitur cum suis derelictus, illud velut contumeliae loco factum
graviter tulit. ii,..que Brettanionem comprehensum in exilium deduci manda-
vit : quem non multo post denuo reduci permisit. Nam cum videret, credo,
Scythas Episcopi exilium iniquo animo pati, non parum veritus est, ne novis
5 rebus studerent: quos quidem et fortes esse, et ipso locorum situ Imperio
Romano mcessarios videbat ; quippe qui impetum Barbarorum illam orbis
partem incolentium propulsarent. Itaque Imperatoris conatus sic a Bretta-
nione compressus est ...
ASS, Febr. III, 3. Circa an. CCCII. Apud Sirmium Sinerii monachi, et
to XLII Martyrum.
... Apud Sirmium B. Sineri... monachi et Martyris, qui iubente
Maximiano Imp. tentus, cum se Christianum esse confiteretur, capite caesus
est.
ASS, Mart.III. 553. Hic Sanctus (scil. Irenaeus). sub Diocletiano fuit
15 Episcopus Sirmii, et comprehensus a Sirmio ductus est in Pannoniam... et
oblatus Praesidi Probo: coram quo confitens et praedicans earn fidem, quae
est in Christum verum Deum nostrum, in carcerem coniectus est ; turn
verberatus ac denique sententia accepta, gladio decollatus, coniectus est
in fluvium Savum... atque ita martyrium consummavit.
20 ASS' Mart III, 19... '0 SE ytyovE Kai nepi Toy 'Enicriconov Eipivarov
Tfig To° Etpttiot) nokecog ...
IlpocraxStic o6v TO trima6ta 'Mg tlavvoviag flysttovt IIp6/3q), Kai orcepco-
Mg, et f3o6Xotto sticrat, anexpivato 6 palcaptog Elprivatog. 'AXE.' oag 'ilv pa
bil6v alpagat ...
25 Kai get& to napaysvto-aat etc Tfiv yt(impav, trig Ka? arat 'Aiming ... nknysig
to 41(pet brei.upai etc Toy Ea& naragov.
'Eitpdx91 U TaOta trqvi Abo6atq) chcaSt nporna, tv /tpplcp, flyegove6ovtog
1-1p6Pou ...
ASS, Mart. III, 614. In Sirmio SS. Montani Presbyteri et Maximae
30 uxoris eius: qui comprehensi, missi sunt in fluvium, et aliorum quadra-
ginta Martyrum.
ASS, Aprilis I, 244. In Scythia civitate Tomis; natalis sanctorum
Evagrii et Benigni ...
In Scythia natale SS. Thomae, Evagrii, Benigni cum aliis quinque ...
35 Evagrius et Benignus Martyres coronas percipiunt in Scythia, civ;-
tate Tomis, III Nonas Aprilis.
ASS, Aprilis I, 534. Et in Sirmio Rosinae, Moderatae, Romanae,
Secundi cum aliis septem, Florentini, Geminiani.
ASS, Aprilis I, 854. Alexandriae Apollonii Presbyteri, et in Dacia Repensi,
40 Gaiani Diaconi.
ASS, Aprilis II, 126. Certamen sanctorum Martyrum, Maximi, Dadae,
Cyntilliani. Hi erant temporibus Diocletiani et Maximiani sub Consulibus
Galinio et Tarquinio, oriundi ex urbe Dorostolo in secunda Mysia. Ex his
S. Maximus erat sanctae Ecclesiae Lector...
www.dacoromanica.ro
ACTA SANCTORUM 709
Asadar, parasit impreuna cu ai sai, Valens a sccotit aceasta fapta.' ca o

°canal si a poruncit sa fie prins Brettanio si dus in exil. Nu dupa multa
vreme a ingaduit ca el sä fie adus iarasi inapoi. Caci vedea, cred, ca scitii
sufera cu greu exilul episcopului, si nu putin s-a temut ca nu cumva sa se
gindeasca." la rascoala ; vedea in adevar ca ei sint puternici si, prin insasi pozi- 5
tia locurilor, necesari Imperiului roman, ca unii care respingeau navalirea
barbarilor in acea parte a lumii. Asadar, in felul acesta a fost constrins5. indraz-
neala
ASS, feb. III, 3. in jurul anului 302. La Sirmium se sarbatoreste
ziva monahului Sinerius si a patruzeci si doi de martin. ... La Sirmium
se sarbatoreste ziva fericitului Sinerius, monah si martir, care, hind prins
din porunc a imparatului Maximianus, flindca marturisea ca este crestin, a
fost ucis prin taierea capului.
ASS, mart. III, 553. Acest sfint (adic5. Irineu) a fost episcop la Sirmium
sub Diocletian si, hind prins, a fost dus de la Sirmium in Pannonia... Is
si infatisat guvernatorului Probus. Marturisind inaintea acestuia si aratind
pe fata credinta in Hristos, adevaratul nostru dumnezeu, a f ost aruncat in
inchisoare ; aroi lovit cu vergi si dupa primirea sentintei, dEcapitat cu sabia
a fost aruncat in riul. Sava... 5i asa a suferit martiriul.
ASS, mart. 1IT, 19 Aceasta s-a intimplat si cu episcopul Ir'neu al 20
orasului Sirmium...
Fiind adus la Probus, guvernatorul Pannoniei in aceasta parte, si fiind
intrebat daca voieste sa jertfeasc5., fericitul Irineu a raspuns: Dar nu pre-
fer sa traiesc impreuna cu voi..."
si dupa ce au ajuns la podul ce se cheam5. Artemis, ... fiind lovit cu 25
sabia, a fost aruncat in riul Sava.
Savirsitu-c-au acestea in luna august, douazeci si unu, in Sirmium, pe
timpul guvernarii lui Probus.
ASS, mart. III, 614. In Sirmium se sarbatoreste ziva sfintilor Montanus
presbiterul si a Maximei, sotia lui; fiind prinsi, acestia au fost aruncati in 30
riu; se mai sarbatoreste si ziva altor patruzeci de martin.
ASS, aprilie, I, 244. In Scitia, in cetatea Tomis; ziva de nastere a sfin-
tilor Evagrius si Benignius...
in Scitia, ziva de nastere a sfintilor Toma, Evagrius, Benignus si alti
cinci... 35
Evagrius si Benignus martini si-au primit cununile (de martini) in Scitia,
in cetatea Tomis, la 3 aprilie.
ASS, aprilie, I, 534. ,Si in Sirmium se sarbatoreste ziva maritirului Rosinei,
Moderatei, Romanei a lui Secundus cu altii sapte, a lui Florentinus, Geminianus.
ASS, aprilie I, 854. La Alexandria (ziva martirului) lui Apollonius pres- 40
biterul si, in Dacia Ripensis, al lui Gaianus diaconul.
ASS, aprilie II, 126. Lupta sfintilor martini: Maximus, Dada si Quinti-
lianus. Acestia erau in timpul lui Diocletian si Maximian, sub consul= Gab;-
nius si Tarquinius, de fel din orasul Dorostolus in Moesia secunda. Dintre ei,
sf. Maximus era citet al sfintei biserici... 45.
Yn aceeasi zi (= 2 august) s-a facut aflarea sfintelor moaste ale lui Maxi-
mus, Dada si Quintilianus. Acestia erau sub imparatul Maximian in Doros-
www.dacoromanica.ro
710 ACTA SANCTORUM
Eodem die Inventio sacrarum reliquiarum Maximi, Dadae et Cyntilliani. . .

facta. Erant hi sub Maximiano Imperatore in Dorostolo civitate secundae
Mysiae: et cum oblati essent Tarquinio Consuli, ac nollent dus immolare,
verberati sunt et abducti in proprium locum, Ozobia dictum, ubi die XXVIII
5 Aprilis capite plexi sunt.
ASS, Aprilis II, 753. Sub imitium seculi V.
Tomis in Scythia S. Theotimi Episcopi, quem ob insignem eius sanctita-
tern atque miracula, etiam infidels barbari venerati sunt.
Tomitanam et reliquae Scytiae Eclesiam gubecnabat Theotimus
10 Scytha, vir in philosofia enutritus, quem ob virtutem admiratione et laude
prosequentes barbari Hunni, accolae Istri, Deum Romanorum appellabant,
nam sane divinas in eo virtutes experti fuerant. Fertur enim, quod aliquando
iter per hanc barbarorum terram facientes, eadem via obviam facti sunt us,
qui ad praedationem adequitabant. Lamentatibus igitur eius sociis, perinde ac
15 si perituri essent, ille descendens ab equo orabat: quo facto barbari neque ipsi,
neque comitibus eius, neque equis quibus insidebant nocuerunt, sed intuiti
praeterierunt. Cum autem crebris incursionibus Scythas infestarent Hunni,
quamvis natura sua essent feri; tamen eos ad mansuetudinem convertit, turn
conviviis turn muneribus liberaliter excipiens. Qua quidem ex re vir quidam
20 barbarus opulentum esse eum suspicatus, dolo capere statuerat. Parato igitur
ad hoc laqueo ad scutum alligato, sicut in hostes consueverat ; illi dum colloqui-
tur, sublata dextra funem immisurus erat, tanquam eum ad se et ad contributes
attracturus. At vero manus in ipso conatu elevata, in aere remansit...
Floruit temporibus Arcadii Imperatoris, interfuitque Synodo Constanti-
25 nopolitanae...
ASS, Aprilis II, 2t (= 962), 1. 'H exaricria roD Geo° i napotxotSaa
Foraia tiff emarinict. rot, Oso15 tfi rcapotxo6crrj KarmaSoxia xat ralaatc ratg Kara
ronov Tfjc dying xa3oXixfig extaricriag rcapcnxiatc...
Oerog (= E6.3ac) yap Fer3og 6V TO. yevet xat StarzAbv ev 'r rotsiq, ev
30 Ow yEvek axoXtrig xai StEarpamtevrig &pawl be (pcoarfip N x66ptp, tugo6p.evog
robc ayioug
3. 06x ana4 yap (Ma razovaxtg irpe rot5 racta)3fIvat &yaw N 7tiaTC1, Epyov
eirESEgaro eenePec irpthrov gev yap b; fjp4avro of Karol 1111V FOT9laV iteytardveg
xtvzi63at Kara r65v xpt6rtav6iv, avayxgovreg aim* eaNetv E1SO,e3ura, ESoU
Salm 6 Eaf3ag, Iva xpea n' stScoX63ura
35 ticstV e3vmetc r8v MT& Tip, 1061.111V, tv
etvrt siSca,o36raw rrotlincoat robe Irponfixovrag abroic xpuotavok cayetv gni
r6v Stamathv Sigoo-ia, ent re Tobc jAV iSioug ageogoug cpuXgat robe Se Steorrag
emarflaat. '07cep yvoec 6 Raxaptog Ea(3ag oi) govov ere; oirx e(paycv raw arm-
pratevaw flpavaraw &XX& -Kat rrapeX36v etc re tteaov Stsp.apr6paro wig nail
40 myow. «'Eav its On ex r6v xpEthv exeivcov, xptartaveg o6rog etvat of) S6varat»
Kat StExaune robc 1E6mo:cc ttii eirceaelv etc 'dor rcayiSa ro0 Sta136Xou. TOCYTOD
yoOv EVEKEV of T1jv rotakriv &nearly ilijxavd.iazvot gePaXov car& rfig xeogig
dm Se }LEVI xpevov rtva enerpewav can& enaveX3eIv. Ilaktv Se xtvri3evrog
rcetpangotS Kara to eico3eg 6ne TOV FOTaCOV, rtveg rOv eK rlg irpoetprillevrig xeop.m.
www.dacoromanica.ro
ACTA SANCTORUM 711
tolus, cetate din Moesia secunda. Cind au fost adu5i inaintea consulului Tar-
quinius Si n-au voit sa jertfeasca zeilor, au fost loviti cu vergi 5i du5i intr-un
loc propriu al tor, numit Ozobia, unde in ziva a dou5.zeci Si opta a lui
aprilie au fo ;t decapitati.
ASS, aprilie Il, 753. Care inceputul sec. al V-lea. 5
La Tomis in Scitia (se cinste5te ziva) sf. Theotimus episcopul, pe care
1-au venerat chiar si barbarii necredincio5i, datorita sfinteniei si minunilorlui.
...Biseria tomitana 5i a restului Scitiei o cirmuia Theotimus scitul, 4
barbat hranit intru filozofie, pe care chiar barbarii huni, locuitori linga Istru,
cople5indu-1 cu lauds Si cu admiratie pentru virtutea lui, 11 numeau zeul 10
romanilor ; in adevar constataser5.1a el puteri divine. Caci se spune ca mergind
odata prin aceasta tars a barbarilor, au dat in calea for de cei care se
duceau calare la prad5.ciune. Cum tovar5.5ii lui se tinguiau, ca 5i cum aveau
sä piar5., el cobori de pe cal 5i se rug5.; in urma acestui fapt, barbarii
nu 1-au vat5.mat nici pe el, nici pe insotitorii lui, nici caii pe care 5edeau, 15
ci privind au trecut pe alaturi. Pe cind hunii sup5.rau pe sciti cu desele for
navaliri, deli din firea for erau salbatici, totu5i i-a f5.cut sä se intoarca.' la
blindete, primindu-i generos, cind cu oaspete, cind cu daruri. De aceea un
oarecare barbai, banuind ca el este bogat se hotarise sa-1 insele. Pregatind
de i pentru aceasta un tat legat de scut, cum obi5nuia impotriva du5manilor, 20
pe cind vorbea cu el, ridica mina dreapt5,, cu gindul sä arunce funia, ca 5i cum
ar fi vrut s5.-1 traga la el Si la tovar5.5ii lui. Dar chiar in momentul incer-
carii, mina a r5.mas nemi5cata in aer...
A inflorit in timpul imp5.ratului Arcadius 5i a luat parte la sinodul
din Constantinopol... 25
ASS, aprilie 11, 2 (= 962). Biserica lui Dumnezeu care sala5uie5te
in tara gotilor catre biserica lui Dumnezeu din Capadocia si catre toate paro-
hiile bisericii catolice din acel loc...
Acesta (= Sava) fiind got de neam 5i petrecindu-5i viata in tara gotilor
in mijlocul unei populatii sucite 5i curioase, se arata ca o stea in lume, imi- 30
tied pe sfinti...
3. Caci nu odat5., ci adesea, inainte de a se savir5i, a dat dovada de fapte
evlavioase intru credinta. intii cind mai marii din tara gotilor au inceput sa
se agite impotriva cre5tinilor, sa manince came de victime, unii
dintre ba5tina5ii din satul in care 5edea Sava au fost de parere ca pe cre5- 35
tinii de la ei sa-i faca sa manince came neprovenita de la victime in loc de came
de victime la aparitia persecutorilor, pentru a-i pastra neprihaniti si pe ei 5i
pe ai for 5i a in5ela pe prigonitori. Aflind aceasta, fericitul Sava nu numai ca
n-a mincat din aceste mincaruri, dar venind in mijloc, a protestat inaintea
tuturor, spunind: Daca cineva maninca din acele carnuri, nu poate fi crq- 40
tin". Si i-a impiedicat pe toti s5. cads in plasa diavolului. Pentru acest lucru
cei care uneltisera aceasta in5elaciune 1-au izgonit din sat, apoi dupa citva
timp, i-au ing5.duit sa vin5. inapoi. Punindu-le la cale iar5.5i o incercare, ca de
obicei, de catre goti, unii dintre ba5tina5ii din acel sat, aducind jertie zeilor
4 Cf. supra Sozomenos VI, 26. - **--
5 In anul 372, In cursul persecutiei lui Athanarich a murit qi Sava gotul. Cf. supra
Vasile cel Mare, Epist., CLV,CLXIV,CLXV.
www.dacoromanica.ro
712 ACTA SANCTORUM
eavgabv 4uoiag Toil Saigoviotg EgEUov Ogvestv r4 Stthrria µ1j &I Val, Ttva Xpt-
actavov ev try xthgia airT(1)v. '0 St Eapag napprio-taaagEvog miXiv Kai napEXacbv
ev }Leath tcil cruvapith acycv. «`Yrrtp egoe griScic -11-A A 613 tyth yap xptcyTtavog
cigt.» Tens Z1flaTa.VTOg TOG Sulmaou, 6gocrav of xogriTEg Toi)g iSioug (iiroxpi)-
5 ircomg, wei EtVat ev TTY xthgla ainthv xptaTtavov itkijv evog. 'Axoixsag St 6 dpxaw
sbc avogiac exeXeuot napacstqvat Toy EaPay. 12g St napecrTri, eitripona Toeg
napacrrisaviag, Et Exot it ev To% enapxoucrw autw. Tthv St quiSev (1)v TEEptpe-
pA,Trat lactov» clirOvraw, et ouScvtho-ac akov 6 dvogog EInEv. «OeTE thcpaficat
oeTE PXaxpou Si)vaTat 6 ToweTog.» Kai To0To sin& exactxrcv akov PuAvat
10 g403,
4. METtnEtTa Se Stwygoe gEyeaou Kl.VTIRVTOg biro Taw agapTavovnov ev
TTfrOTICA )(aid T.'g Toe Owe IKKX1161ag, (bg i ayia figepa Tor) Ildaxa ijyytKev,
ePou?)fpri anEX.4cIv Etc eTtpav 7(62av epos rou49teiv Toy itpEcyPirrEpov get' Clin05
tinTEXgaal. TljV tOpT7jV. 110p£001.11V0? St airth. Kara Tfiv 6S6v, &pal avfip 'Etc iurcp-
15 gEy011g xai Xagnpog Tij EiSecit, army St aim?. oeYnouTpExpov Kai l'uteASE npog
Eavaaktiv Toy npEaPUTEpov.» e0 St Eapag anExpi91 Xtycov airef). «EavaaVig
anarigEt» 'Hv St 6 ZavcraXiig Std Tay Stwygov (puythv Kat xpovicrag ev 'r 'Po,
gavict. Tem oev Sta rljv ayiav figepav Tot) Ilacrx,a eXi?(Ukt npompaTwc cig Ta.
Mgr SO 111) EiScbc 6 Eapag =pi Ttig ticavOSou aka 'meta arcexpiari TcT.) 6(p&evn
20 evTves Kai c.7ro,,,14.6t nopcu4tivat irpog rouaaucciv toy 7rpecrOirepov. Mlj PouXogevou
St aka ncu38fivat Tc irpoaTaygan., &pm EbSiag oecnig Kat& T1jV &pay excivriv,
6.)(p3n ickflaog linElpov xtovog eiri To npOoTarrov Tlc yfig thg egyparivat Tfiv 6Sev
Kai µ1j Si)vao-aat akin/ StEX4ET.v. Tot& olArfiKE 3gk11ga Owe civat To x(oXi)ov
Edney TrEparTepw 8-m0'1-Wm, xeXceov Ole( avancrat gpog Toy npurpeTepov Eav6a-
25 aav xai Ei)Xoyficrag Toy xeptov inctuTpcycv. Kai 9Ea6a.tcvos Toy EacrvaXav
exapi xai arcilyymlev ai* xai allow nael06t Tfiv ormacylav fjv ISE xaTa Tfiv
6S6v. 'ETeX,Ecsav Se TijV figepav Toe liana Int TO aim!). Ti St rpirla VUKTi tleTet
T1jV goinfiv Mob ex Toe TaygaTog Tthv ao-E1361v 'AMpi.Soc, ui6g 'PokaTeou Tot>
Pao-111mm)), gETa (paXayyog avogwv 2a36aev 1/Etati EIg Tfiv xthgriv exEivTiv Kai
30 Eepthv Toy npEo-P&TEpov ev TO) oixth aka xa4E6SovTa, enoirio-E Scalvat- ogoion
Kai TOv Eapav yugvev apirayevTa dna nig crTpcogviig SEcrgoig nepttfloacv. Kai
Toy gtv irpEoPiyrEpov 19' (5(g6crig xaTETIov, Toy Se Eapav yugvov thg yEyevvonTo
Kai anfiyayov airrov Sta Tthv vanthv &g irpocr(petTwg 1)(sav (pXoyicsamc, SuimovTec
xai TaRTOVTEg 40Xotg xai (ppayeAlatg eogdig xai avriXE8g (pEpOgEvot -Kara Tthv
35 Soaaw Toe 0E00...
6. Kat gET' ob iroXe ..2(Zov of arcocrTaXemc nape( Toe 'AapiSou, (pepovug
ppcivccra Ei&OX.oa.UTO. Ebrov St npoc TOv irpEo.PUTEpov xai 'rev EaPav oTabTa.
'AaaptSog exacucrev eplv xogto-val., iva (payriTe Kai f.)i)aric6E ex 3avatou
Tag vuxag eplov.» 'AnoxpiZevTog St Toe TcpEcyPuTEpou Kai cinOvTog «Tabu( ilgEig
40 oinC ka4lopsv oi) 'yap g4EaT1V figtvo aXXa. napaxasi)craTE 'AMptSov Iva xEXci)crij
iipS5 aTaupw&fivat ij 6X7t.cog &Roc Pot5XotTo avaipival,.» Myst 6 Eapag «Tig
6 arcoaTEiXag TaCITa;» 01 Se throw «CO SEcrrgiTic 'AMptSog.» `0 St Eapag agcy.
«Etc SE(y/c6Trig 0E6g ev oepavoig catty 'AaapiSog St dvapamog acycpfig xai enuca-
"Cet.paTog...»
45 7. Tem yvoeg itaArra Tabu( 'AMptSog xEXEUEt avatpOilvat ainov 01 Toby
eirripeTal, tffg avogiac taaavng Toy npEaPirrEpov EavaaViv SEagtov, impaaPov
TOv EaPav Kai anfiyayov nvi4w, nap& TON, noTagov TON/ xaXoi4tEvov Mouadov...
www.dacoromanica.ro
ACTA saNCTORUM 713
erau gata sal jure inaintea prigonitorului ca nu este nimeni crestin in satul
lor. Sava insa, aratindu-se iarasi sincer si venind in mijlocul adunarii, zise:
Pentru mine sa nu jure nimeni, caci sint crestin". Cind s-a infatisat pri-
goniturul, satenii i-au ascuns pe ai for si au jurat ca in sat nu exista crestini,
in afara de unul singur. Aflind conducatorul de aceasta indrazneala a poruncit 5
sa se infatiseze Sava. Dupa ce a venit, a intrebat pe cei de fata daca au
ceva in sprijinul sau. Ei au raspuns ca n-au nimic, iar nelegiuitul n-a tinut
seama si a zis: Un asemenea om nu poate fi nici ajutat si nici vatamat".
Si zicind astfel a poruncit sa-1 scoata afara.
4. Dupa aceea se isca in tara gotilor o persecutie mare din partea paca- 10
tosilor impotriva bisericii lui Dumnezeu, cind s-a apropiat ziva sfinta a
Pastilor si a vrut sa se dues lit alts cetate, la preotul Guticas, spre a pe-
trece sarbatoarea impreuna cu dinsul. Yn vreme ce mergea pe drum a vazut
un barbat de o marime extraordinary si str5.1ucit la intatisare, care i-a zis:
Intoarce-te si du-te la preotul Sansalas". Sava a raspuns spunind: Sansalas 15
a disparut". Caci Sansalas fugise din pricina persecutiei si traia in tara roma-
nilor, dar atunci se intorsese pe tata in patrie pentru sfinta sarbatoare a
Pastelui. Dar Sava nu stia de intoarcerea sa si de aceea raspunsese in felul
acesta celui care i se aratase si se inpotrivise sa mearga la preotul Guticas.
Deoarece nu voia sa asculte de porunca, deodata, tiind vreme frumoasa in 20
ceasul acela, a vazut o multime imensa de zapada pe fata pamintului,incit
ii impiedica drumul si nu putea trece mai departe. Atunci a inteles ca este
vointa lui Dumnezeu care it impiedica sa mearga mai departe si in schimb
ii p orunceste sä se indrepte spre preotul Sansalas.Si binecuvintind pe Dumne-
zeu s-a intors din drum. Cind 1-a vazut pa Sansalas s-a bucurat si i-a vestit 25
lui si 1a. multi altii ceea ce vazuse pe drum. Ei au petrecut impreuna ziva
Pastilor. In a treia noapte dupa sarbatoare iata ca din ceata nelegiuitilor
aparu in satul acela Atarid, fiul craiului Rodesteos, impreuna cu un pile de
tilhari nelegiuiti si, gasindu-1 pe preot dormind in casa, a pus sä-1 lege.
Yn acelasi timp 1-au luat si pe Sava dezbracat din asternut si 1-au aruncat in 30
lanturi. Pe preot 1-au asezat intr-o caruta, iar pe Sava 1-au dus gol cum se
intimplase. $i-i tirira prin zapada care fulguia, urmarindu-i si lovindu-i cu
vergi si bastoane, aratind cruzime si neindurare rata de slujitorii lui Dum-
nezeu...
6. Si nu mult dupa aceea venira cei trimisi de Atarid, aducind mincaruri 35
de la sacrificiile pentru idoli si zisera catre preot si Sava: Atarid ne-a po-
runcit sa va aducem aceste, ca sa mincati si sa scapati de moarte sufletele
voastre". Preotul raspunse zicind: Noi nu mincam asa ceva, deoarece nu ne .
este ingaduit. Spuneti lui Atarid sa dea porunca sa fim rastigniti pe cruce
sau ucisi in alt chip, cum va vrea el". Sava zise: fine a trimis toate aces- 40
tea?". Ei faspunsera: Stapinul nostru Atarid". Sava zise: Exists un sin-
gur stapin, Dumnezeu din ceruri. Atarid este un om nelegiuit si pingarit..."
7. Atunci Ataris, aflind acestea porunci sa fie omorit. Asadar slujitorii
nelegiuirii, lasind pe preotul Sansalas legat luara pe Sava si-1 dusera la riul 45
ce se cheama Museu 6 sa-1 inece... Cind fu adus pe malul riului, cei care-1
° Riul Buzau de azi.
www.dacoromanica.ro
714 ACTA SANCTORUM
'Hvixa Se fix91 era ¶i 6X011V TOD noTapoi5, of 1CCETtX,OVTEg abT6V EXEyov npog
aUfiXoug. «Aare Toy et&bov ToDTov (InoX6cruw.gv. nO.Dev yap yvd)creTat To0To.
'A&LptSoc;» '0 Se pax6ptog Xeipag EIrcev npog &nag. «Ti itaTatoXoyelTe xai
oi) note-Etc To npouTETayptvov 6ifiv;...TOTs xathyouatv airrov gig To 68o)p...
5 xai piwavreg airrov Kai ercitvieg ccirc 4i)Xov xaTet Tot) TparfiXOD, e71140V Eig
To polog. xat ODTCO TEXEl(OaEig 6u1 4U? ou Kai 6Sa Tog dxpavTov ecp6Xa4g, Tfc o-o)-
Tripiag To cri)pl3oXov, Div I T8v TpulicovTa oKT6). 'ETEXE16911 Se 7tt1.1/CT13 TOD acti-3-
percou Tt [mei To lidtaxa, 'ring ecrTi npo pitcg MON/ etnpalicov, imaTgiag (1)kautou
eni 06aXgvnvtavof5 Kai OfieagvTog ai)yoksTo.w. E6picncovTat o6Tot imaTe6ovToc
10 MoStaTou xat 'Aptvatou.
8. Etta 1421,xi6avTgg ainov tK TOO iiSaTog of (povEig enpfpcav liTayov Kai
etvgxeopricray. ak3,' oiSTE xi.)o)v ODTE T1 911Piov To cr6vo2t.ov fiwaTo aka, eruct
Stet xgtpog TCDV aSEA.(peDV 6UVEGTIA1I Kai oingTari To Xeiyavov, angp OCivtog Icu-
pavog, 6 XagnpoTaTog Soi4 rqg Exuaiag, Ttp.Ov Toy x6ptov, anocrTgaag gto-
15 nicsToug avapeonoug, ex Tot) 13apl3apuco0 gig 'HIV '13e)paviav peTfivErcev xai xa-
ptCogsvog T eauto° naTpiSt Sthpov Tiptov xat Icapnov nicrcecog EV800V, gig Tfiv
KannaSoxiay...
ASS, Aprilis II, 8* (= 968). 1. Baaacuovraw Tcliv fl681366carow Atolari-
TtavoD Kai Matptavob, gni Ti g 6naTgiag Tapxuviou xai 1-afriviou, tv beUtgpiZt
20 abubv dtpx, i ToiS StarioXou 'arca TOv xptcrnawbv gtOrRev Pavia...
2. Tfj Se ena6ptov a.vpconeog Tic pavici)Sig npocra&bv Tf,,S Tapxuvicp Einev
Etaiv 'rink livSpEc, of meg t XEGIVrj liptpcit obi( flatkio-av nctOapro-at tote
npocrTaypotaiv aou, Kai 96crat Topic &oig, Xtyorcgc eauTobc npocricuvgiv Owl}
TO 04 t4 Iv Tok obpavoig. Tata eticoimag 6 Tapici)vtog, &Etc:mazy npec ainoi)g
25 oixtioug i)nriptTag gig To crucrxa4vat airTo6g. '.ArraOrtgg Se of 67rriptTat npog
ainoi)g tv 'r4 xTfwaTt, oi5To.) irpocrayoptuoptvg) 'OCcopicic, dpov cifycoi)g ei)xetc
Tc Oggi npocrecyorrag olls mac crucrxetvTag, Kai da6crgat crtSipaig SeavTag,
fiyayov aircobc auvTOpcog ev AcopocrTOXcp. Kai sfo-aSovTgc, go-ntpag xaTakar3o6-
(Trig, cinfryytactv sty Tapicuvicp A.tyorreg, "OTt 6uvEaxE91i6av of tivpcorrot ZICEIVot,
30 of ktyovreg tatrrobc gIvat xptcyTtavoi)g. Tapx6vtog 6 'Enapxog cIngv. 'Ev Tainr,t
Tt &put nponcTo5c ou Stxottat &nag, (Dad Tt 6geTtpce. nicrut To6Toug (pagaTg
Ecog npo)t. Of Se away8Tat, Rata TO npocrTaxev akorg, eg)()Xaav aircobc ecog
Tcpcd...
3. Atacpa6paTog* Se yevoptvou, Icac6gt 6 Tapx6vtog eix0fIvat Zi.inpocrev
35 ClirT00 Tobc 'Ayioug, xat to)paxcbg xat xaTavoficrag airrobc eTnev. 015Toi Ei6IN of
xaTaypovficravTeg Tcbv fwETtpow npocrTayptiTow, xat Xcapg6orceg Icayl To IStov
.atkrip.a. Kai ETREV npog airoi)g. IIpthTov ginaTe pot Ta evOgaTa 6psbv. '0 ilytoc
Mgq.cog ETREV. 'Eyci) µe v, xavl TI)V nicrrtv filt6h, tv Kupicp 'Ihoot XptaT4.), xpt-
crnavog cipt get& Tokow Tcbv 6.864)thv gob. KaTei Se eivpeorroug, Matp.og AK.
40 Topat. Tapiciwtog 6 'Enapxog Eingv"f2g nptnet xXripixav bnoupyobvra, oi) Toil
&gag, ea.?.' eTtpcp Ttvi oiiTcog angxpi&rig. 6 Se takog 6 enopevog 601, 6 gig Totao
avatcrrap.svOc pot, Tic XeysTat; 6 St eursicpiari auzw, Aeu5ag, Kai illittg Se oi5Tcoc
ecrpev cbg Kai 6 aSalpOg fipLv cingv 6 npOTspog. Tapx6vtog EIIEEV. Kai 6 TpiTog
Tic XeyeTat; '0 tirog KuvnXktavec EInev Kuvueatavog Myopat, XpluttaVeg
45 St gip.t.
Legi debet Sectuydap.ccroc, cf. ASS, Aprilis II, 9*. n-b.
www.dacoromanica.ro
ACTA SANCTORUM 715
aveau in paza zisera unii catre altii: Hai sa slobozim pe acest nevinovat,
caci de uncle va cunoaste aceasta Atrid?". Dar fericitul Sava le spuse: De ce
vorbiti in zadar si nu faceti ce vi s-a poruncit ?" Atunci it coborird spre
apa... ; aruncindu-1 si punindu-i un lemn pe git, it impinsera in adinc. Si
savirsindu-se astfel din cauza lemnului si a apei, past-a neprihanit simbolul 5
mintuirii, la virsta de treizeci si opt de ani. Savirsitu-s-a in simbata a cincea
dupa Pasti, adical in ajunul idelor lui aprilie, sub imparatii Valentinian si
Valens si pe vremea consulatului lui Modestus si Arintheus.
8. Apoi tirindu-1 din apa, ucigasii ii aruncara neingropat si se departara.
Dar nici cline, nici vreo fiara nu s-au atins deice de el, ci ramasitele au fost 10,
adunate si ingropate de miinile fratilor. Unius Soranus prea stralucitul
conducator al Scitiei, cinstitor al domnului, trimise oameni vrednici de
incredere si it transports din tinutul barbar in tara romanilor. S dind tarii
lui dar de pret si rod slavit al credintei, it trimise in Copadocia
ASS, aprilie II, 8 . 968) 1. In timpul domniei prea nelegiuitilor 15
Diocletian si Maximian si al consulatului lui Tarquinius si Gabinius, in a doua
guvernare a lor, a izbucnit sminteala diavolului impotriva crestinilor
2. A doua zi, un om smintit mergind la Tarquinius i-a zis: Sint trei
oameni, care in ziva de ieri n-au voit sa se supuna poruncilor tale si sa jert-
feasca zcilor, spunind ca ei se inching singurului Dumnezeu care este in ceruri. 20
Auzind aceasta, Tarquinius trimise la ei slujbasi de-ai lui ca sa-i prinda.
Ducindu-s,- slujbasii la ei in proprietatea numita Ozobia, ii gasira facind ruga."-
ciuni lui Dumn zeu. Prinsi si legati cu lanturi de fier, ii dusera in scurta vreme
la Dorostolos 7. Si intrind, cind se lasase seara, vestira pe Tarquinius zicind
ca au fost prinsi oamenii aceia care spun ca sint crcstini. Guvernatorul Tar- 25
quinius a zis: La vremea aceasta nu-i primcsc in grabs, ci cu raspunderea
voastra paziti-i pins dimineata. Potrivit poruncii, soldatii ii pazira ping dimi-
neata
3. Cind se lumina de ziva, Tarquinius porunci sa fie adusi sfintii inaintea
sa si vazindu-i spuse: Acestia sint cei care au .ncsccotit poruncile noastre 30
si se inching dupa voia for ". Si zise catre dinsii: Mai intii spuneti-mi nu-
mele vostru". Sfintul Maximus zise: Eu, dupa ere dinta noastra in donmul
Isus Hristos, sint crestin impreuna cu acesti frati ai mei ; dupa oameni ma
numesc Maximus". Guvernatorul Tarquinius zise: Ai raspuns cum s-ar
cadea fats de un cleric care slujeste nu z ilor, ci altcuiva. Iar celalalt care 35
iti urmeaza si este mai incoace in fata mea, cine zice ca este ?" Acesta ii
raspunse: Dadas, si not sintem asa cum a spus si fratele nostru dintii". Tar-
quinius zise: Si. al treilea cine zice ca. este ?" Sfintul Quintilianu. spuse:
Ma. numesc Quintilianus si sint crestin."
7 Durostor. De remarcat ca ace§ti martini faneau parte din mediul rural.

47 Izvoarete istoriei Romlniei c. 311
www.dacoromanica.ro
716 ACTA SANCTORUM
4. Mayvaltava St TOD votaptou etaappetvovcog Toic Eicattpow Xoyoug,

capivtog 6 °Ytta Tog dicer 'E4tkaf3Eg irdvTow to ovopaTa; Mayvaktavog 6 vc-
Taptog ttnExpi3ty 'Div xac6Et 1 toucrfa 64Cov, avayvcoa37jTco To Ocpog* ca8ivtog
6 "Yrca Tog Ern Er 'Avail/coat. TOTE Mayvaktavog 6 voTaptog dvayvobg EtIEEV*
5 wii ga..0.130V eVollaTa gla ildvuov TaDid tatty, 11/16,4ti.tog, .6oftSag xai KuvTtXtavog.
TOTE Efnev 6 °E7capxog '15°6 tv Tatg xepo-iv hilthv rcapEytvETo f bp.ETepa dydrch-
Ei oLv 8eXETE tf crat, a7ttk8ETE Kai 46c:rate Tt wriTpi Tthv SEty, -Kai EcrE63E itpeig
ainew, t7tEtSh 6 lEpcbg 6 Ttp,thv airchv t7te3avEv, taxi npog Toy peyav Ala brou-
petvtov f3aatkta turhXSEv Eig TO txcivq) ticoupyEtv. '0 dytog Mdtpog EITCEW Kd-
10 KlOTE Kai avatSeo-TaTE, o6 St yollh o-i) To 8volia T0i3 Kupiou...;
5. Taf3ivtog St 6 "YtraTog icpoaxaXecragEvog Ad Say -Kai KuvTatavov, auvE-
8o6Xeuev a6Torg Std iroUthv itaTaicov X6yow, dye Bowl Mr! To6Toug SEXEdcrat
arc' 6A.E4picit Etc TO oixdov akruta. Ot St dytot Ad Sag xai KuvTintavog Eficov
Tcpog a6T6v- '1-ittElg auvatvobilev toil xaTa TOD ttSayoti Imithv Ma 4ii.tou XExazio-tv,
15 tirEtSh o6Tog Thg xd8oXtrhg 'Elm Xhaiag avayvthcsTig tatty, Kai autos xaXdig
eltiaTaTat T1jV SEtav ypaccolv, -Kai ofSEv TO Ti 111.1XV oUp ApepEt ItpetTTELV* CFO St Th
Satgovtich itavicit ditaTogevog, dyvostg TO Ti aot auloptpet...
6. Taf3ivtog St -Kai Tapx6vtog °YrcaTot StEXoyiCovTo npog taXhkoug itEpi
Tthv Trpog atTo6g Xex8,Evuov 67to Toiv 'Ayicov, -Kai xEXE6ouatv robs dyioug MapTU-
20 pas Etc cpuXatchv d7coxaTacyTa3hvat. Ot Se °Aytot trcopE6ovTo, StaXeyogevot impi.
Thg oixeiag aorripiag...
7. TOTE ext2t,sucsav Torg inripeTatg, Iva anoS6o-coatv a6To6g. 'AiroSuakvTow
Se a6T8v, dicey Failivtog Tok intipeTatg Aho-avTeg TEivaTE a6Tobg Etc T1jV Thy,
Kai o6Tcog ainobg Imo- Tt4aTE. °Orcep doco6aavTEg of 61ciptTat, Tdxstov trcoiricrav
25 To xEXEucr3tv atToig. Tapx6vtog EInEv. 'ErceparchactTE aino6g say 4eXCOMV 11E1-
a4f1vat hp.tv, xai about Toig SEotc, Et St IA tTotildacollEv a6Totg 612ccg Ttp.copfag,
bats sta xaxisaTow pacrd.vcov ditaXkayhvat airrobg Toil i hv. 'EtrEpcoTh3tvTeg St
ex Tthv 61ripETthv of dytot MapTupEg, ci)g g4 t vac crtOpatog throw 'Kis% 61T6
Toff OcoD t5uvattcoatvTeg, xamppovhcrattEv Tthv 6[LETtpcov Pao-avcov, Kai oust
30 o-uvatpoOpzv Tolg cpa6kotg 6giv PouXE6p.acrtv ctc TO Suaat Saigocrtv. Ot St 6/ch-
peTat Tata tco6csavug g &n ay, archyystXav a6ToTg. Tapx6vtog °Y7caTog dicey
'Eetv 1.th St Xcocrt neto-41vat, 13aXETE atTobg dig cpuXaxhv, tnetSh XotTrov &pa apt-
o-Tou t csTiv.
8. °Opag St ti3Sowrig nEpatco8Eio-hg, exasuo-av ttx3hvat Tobg Àyfoug Itti
35 Tao ph[taTog- trapao-TONTcov Se ainthv, EITCEV npog a6Tobg caflivtog 6 °YiraTog-
Ti Mifttp.E, tr3ouXE6cro) Ti /COTE brig dig TO S6aat Totg Stoic; '0 aytoc Md4tpog
&rev. `HREIg Totairchv Pou?div obi( Exoliev- &lamp o6v -Kai Tcpo To6Tou El:trolley o-ot
OTt 6,X? o.) Ttvi futEtg o6 7E0OCTKUVOCIIEV, Et IA 'r Kupfo.) hp.thv 'Iricso6 XptcrTth [teTd.
To6 lIaTpog xai Tot, dyiou livE6paTog. TOTE raflivtog opyta3Eig army Tcpag Tobg
40 dyioug MdpTupag 'Div IA 4EkhcsiTE o-Thvat acocppovcog -Kai Tcpoaxuvhcrat tots
Scott, dicokeaco ktifig, -Kai Etc Tonoug 13appaptxobg notth 61.alg dicEX3Eiv, KaKEt
Tag xEcpablg totonthativat x0.66co. Ta6Ta St of aytot MetpTuptg Efrcov.' Evopxo6pev
OE, Iva To6Tov Toy A,Oyov nkipthatag, 8v t4ioukE6o-co. Tote t Kama-ay of °Yira-
TOL 671EVEX91Val airrobg Etc Toy iStov Tonov, xemet Tobg Àyioug totoxeyaX18fivat
45 01 St dytot MapTupEg XaDovng Thy wijcpov, ESoov Toy 0E6v...
9. 'EX5OvTEg St of °Aytot tv t4 Temp Tth ofiTco irpocsayopEuolievcp '(Xcol3ict
'r To6 XptcsTo0 acpayyiSt Ta oixEra creopaTa acpaytaktevot, Kai crTiptx8.evTeg
www.dacoromanica.ro
ACTA SANCTORUM 717
4. Cind notarul Magnillianus lua declaratiile fiecaruia, consulul Gabi-

nius zise: Ai luat numele tuturor?" Notarul Magnillianus raspunse: Dacal
porunceste mania voastra, sal se citeascal textul". Consulul Gabinius zise:
Citeste". Atunci notarul Magnillianus spuse: Numele pe care le-am luat la
toti sint urmatoarele: Maximus, Dadas, si Quintilianus". Atunci Tarquinius 5
guvernatorul zise: Iata noi avem mils fatal de voi. Deci dad. vreti sal traiti,
duceti-va si jertfiti mamei zeilor si sal fiti preoti ai lor, pentru ca preotul
care o cinstea a murit si a plecat la marele Zeus, regele ceresc, ca sa-i slu-
jeasc5. lui". Sfintul Maximus zise: Prea nelegiuitule si prea nerusinatule,
tu nu to temi de numele Domnului... ?" 10
5. Chemind pe Dadas si pe Quintilianus, consulul, Gabinius 11 indemria
cu multe vorbe desarte, doar de ar putea sa-i momeascal spre pierzanie
la ceea ce voia el. Dar sfintii Dadas si Quintilianus ii raspunsera: Noi ne
alaturam la cele spuse de fratele nostru Maximus, pentru ca el este citet al
bisericii sobornicesti, cunoaste bine sfinta scriptural si stie ce ne este folositor 15
sa facem ; tu insa, fiind inselat de sminteala demonilor, nu cunosti ceea ce-ti
este de folos...".
6. Consulii Gabinius si Tarquinius discutara intre ei cu privire la cele
ce li se spusese de catre sfinti si poruncira ca sfintii martini s5. fie dusi inapoi
la inchisoare. Sfintii mergeau vorbind despre mintuirea lor 20
7. Atunci poruncira slujitorilor sa-i dezbrace. Dupa ce fura dezbr5.-
cati, Gabinius zise slujitorilor: Legati-i, intindeti-i la p5.mint si biciuiti-i!"
Auzind aceasta, slujitorii degraba f5.cura ceea ce li se poruncise. Tarquinianus
zise: intrebati-i dacal nu vor sal ni se supuna si sal jertfeascal zeilor, iar
de nu, sa be pregatim alte chinuri, incit sa-si sfirseasca viata prin cele mai 25
grozave cazne". Cind fural intrebati de catre slujbasi, sfintii martin spusera
ca dintr-o singura gural: Noi, intariti de Dumnezeu, am dispretuit torturile
voastre si nu ne alaturam indemnurilor rele spre a jertfi demonilor". Auzind
acestea de la ei, slujitorii instiintara pe aceia. Consulul Tarquinius zise: Dacal
nu vor sal se supuna, aruncati-i in inchisoare, pentru cal acum este vremea 30
prinzului".
8. Trecind de ora a saptea8 poruncira sä fie adusi sfintii la altar. Cind fura
de fatal, consulul Gabinius be zise: Ei, Maxime, ai chibzuit odata cuminte sa
jertfesti zeilor?" Sfintul Maximus raspunse: Noi nu avem o astfel de hota-
rire. Precum ti-am spus si mai inainte, noi nu ne inchinam altcuiva, decit 35
numai domnului nostru Isus Hristos impreunal cu tatall si cu sfintul duh".
Atunci Gabinius miniat zise sfintilor martini: Dacal nu voiti sal stati cuminte
si s5. vä inchinati zeilor, val voi nimici; voi face sa plecati in locuri barbare si
voi porunci ca acolo s5. vi se taie capetele". Sfintii martini raspunsera urma.-
toarele Juralmu-te sal implinesti aceasta vorba, pe care ai chibzuit-o". Atunci 40
consulii poruncira ca acestia sa fie dusi inapoi la proprietate si acolo sfintii
sal fie decapitati. Luind cunostinta de hotarire, sfintii martini slaveau pe
Dumnezeu .... 9. Cind ajunsera sfintii in locul numit Ozobia, dupa ce-si pecet-
luira trupurile cu pecetea lui Hristos si se sprijiniral pe sfintul duh, fur5. de-
8 Ora a saptea corespunde orei a treisprezecea in vremea noastra.
www.dacoromanica.ro
718 ACTA SANCTORUM
TO a*? IIVE151.tatt, altEKe(pciaicrawcav into Tot) anexoubitopsg, xata Tb Nirmitaatv

into Tthv `Yitarc)v, Kai °titan. TO 060 4, ttvi, gniCrTEDGCLV, a7tg8COKOLV Tag oixeiag
xvtivig. -Eitaaov St of arm. Maptupec IvIgtgoc, daSag, xai Kuvraktaveig orivi
'ArrptX14), dial& oySorj, Iv tij xtopct tij 'Otto Pia, paaasuOvritiv Atoianttavo5
5 Kai MaWnavot5, Kat incateuewtcov Tapxtiviou xai raPtviou.
ASS, Aprilis III, 419. VI Kalendas Maii. In Axiopoli natalis Cyril li.
ASS, Augusti VI, 515. In Syrmie natalis sanctae Bassillae virginis.
ASS, Septembrie IV, 55. Sanctorum martyrum Macrobii, Gordiani, He li,
Zotice, Luciani et Valeriani
10 Okot SE yevkievoi. icata Tin/ Toggeov nary, Ivakaarrag e6pov toug ayioug
Zamidiv, xai AouxavtOv, Kat `HX61. T1W Etc Xptatew egokoyfav nap& Makin)
TUBS tlysgovt.
Hi vero (Macrobius et Gordianus) cum pervenissent ad Tomitarum urbem,

invenerunt sanctos Foticum, Lucianum et He li pro Christi confessione
15 decertantes apud Maximum praefectum.
In Tomis civitate natalis sanctorum Stratorii, Valerii, Merobi et Gordiani.
ASS, Septembris V, 29. Marcianopoli in Thracia sanctae Melitinae mar-
tyris, quae sub Antonin imperatore et Antioch° praeside ad gentilium fana
semel et iterum ducta, cum idola semper corruerent, suspensa et laniata,
20 comprepraedicaret, ac demum capite plexa est.
Melitina martyr, Antonino Romanorum caesare, ex Marcianopoli
Thraciae urbe fuit. Cum autem Christum praedicaret, comprehensa
ab Antiocho eiusdem urbis praeside, confessaque se Christianann esse,
gravissime caeditur. Deinde pertracta in idolorum templum, ut immolaret,
25 fusis ad Deum precibus effecit, ut idola conciderent et conterentur. Ex quo
factum est, ut Graecorum multi una cum praesidis uxore in Christum crederent.
Quare flagris iterum caesa, in carcerem detruditur: deinde educta, nudataque
suspenditur, et in laceribas scalpitur: rursusque in alterum idolorum fanum,
ut sacrificaret, ducta, Deum precatur, statimque collapsa idola in frusta con-
30 teruntur. Quamobrem, lata in ea, sententia, gladio caput ei amputatum fuit.
Cuius reliquias Acacius quidam Pius ac timens Deum translatas, in insula
Lemno condidit.
ASS, Octobris I, 30. Tomis in Ponto sanctorum martyrum Prisci, Crescen-
tis Euagrii.
35 In Thumis civitate sanctorum Prisci, Crscenti, Euagri, Denegothiae,
Faustini, Martialis, Ianuarii... Alexandri, Euprobi, Digne, Gothiae, Saturnine,
Spei, Casti, Primi, Donati, Passici, Propi.
ASS, Octobris, II 411, In Axiopoli natalis sancti Dasii.
www.dacoromanica.ro
ACTA SANCTORUM 719
pitati de catre soldatul insarcinat cu paza lor, potrivit hotaririi date de catre
consuli ; si astfel isi dadura sufletele lui Dumnezeu, in care crezusera. Patimira
sintii martini Maximus, Dadas si Quintilianus in luna aprilie, in ziva a doua-
zecisiopta, in tinutul Ozobia, in timpul domniei lui Diocletian si a lui Maxi-
mian si pe vremea consulatului lui Traquinius si al lui Gabinius. 5
ASS, aprilie III, 419. in ziva a sasea 9 inainte de calendele lunii mai. in
Axiopolis se face pomenirea zilei de nastere a lui Cyrillus.
ASS, august VI, 515. Yn Sirmium se face pomenirea zilei de nastere a
siintei Bassi lla fecioara.
ASS, septembrie IV, 55. (Pomenirea) sfintilor martini Macrobius, Gordia- 10
nus, He li, Zoticus, Lucianus si Valerianus
Cind acestia venira in orasul Tomis, gasira pe sfintii Zoticus, Lucianus
si He li luptind in fata guvernatorului Maximus pentru marturisirea intru
Hristos.
Iar acestia (Macrobius si Maximus), cind au venit la orasul tomitanilor, 15
au gasit pe sfintii Zoticus, Lucianus si He li luptind in rata prefectului Maxi-
mus 10 pentru marturisirea lui Hristos.
In cetatea Tomis se pomeneste ziva de nastere a sfintilor Stratorius,
Valerius, Maerobus si Gordianus.
ASS, septembrue V, 29. La Marcianopolis, in Tracia, (se face pomenirea) 20
sfintei martire Melitina, care, sub imparatul Antonius si guvernatorul Antio-
chus, a fost dusa o data, apoi a doua oara la tempelele idolilor; si fiindca idolii
se naruiau mereu, a fost spinzurata si sfisiata si in cele din urma a fost decapi-
tate.
Martira Melitina, din vremea imparatului romanilor Antonius, era din 25
orasul Marcianopolis din Tracia. Fiindca predica pe Hristos, a lost prinsa: de
Antiochus, guvernatorul aceluiasi oral si marturisind ca este cresting, fu lo-
vita ingrozitor. Apoi tirita in templul idolilor, ca sa jertfeasca, prim rugaciuni
Indreptate catre Dumnezeu a facut ca idolii sa cads si s5. se sfarime. De aceea
s-a intimplat ca multe femei grece impreuna cu sotia guvernatorului au crezut 30
in Hristos. Pentru aceasta fu lovita din nou cu bice si aruncata in inchisoare ;
apoi fu scoasa si fu spinzurata goals si crestata pe laturile corpului. Dusa ia-
Iasi in alt templu al idolilor, ca sa jertfeasca, rugs pe Dumnezeu si indata ido-
lii se prabusira si se farimara in bucati. De aceea, fluid data o sentinta impo-
triva ei, capul ii fu faaat cu sabia. Acacius, un om pins si temator de Dumnezeu, 35
fi transports ramasitele si le ingropa in insula Lemnos.
ASS, Octombrie I, 30. La Tomis in Pont (se face pomenirea) sfintilor mar-
tin Priscus, Crescens, Evagrius.
Yn cetatea Tomis (pomenirea) sfintilor Priscus, Criscens, Evagrius, Dene-
gothia, Faustinus, Martialis, Ianuarius .... Alexander, Euprobus, Digna, Got- 40
hia, Saturnina, Speus, Castus, Primus, Donatus, Passicus, Propus.
ASS, octombrie II, 411. in Axiopolis (se face pomenirea) zilei de nastere
a sfintului Dasius.
° In ziva de 26 aprilie.
10 Maximus era guvernatorul Moesiei.
www.dacoromanica.ro
720 ACTA SANCTORUM
SYNAXARIUM ECCLESIAE CONSTANTINOPOLITANAE
PROPYLAEUM NOVEMBRIS
ASS, Aprilis 17, p. 608, 32-46. Tfl ainij lu.ttpci aakriatc tot) ayiou paptu-
pog Id13a Tot) rotaou. 06tog fly eni tlg Pao-tkciag Obakevrivtavoti, ex rrig wing
St T6v FOtacov. 'Ex naiSoacv xpiattavog thy, of.) iiovov ancotpkpcto TO. eiSco1.6-
5 at= Opthgata, (1XXCL Kai toi)g Potaop.tvoug ain6v anoycOccraat &exam,. avti
St aincBv TfIV cig Xptat6v niattv napattatpcvog, nok2Lobg entatptcpaw /1367CT4EV.
TICKFUCTTIINTEg OOV /11' &new of. ciScoXobirpoi (Mg. nig nokccog etiChAttGaV. MET/t
St xpOvov Met 'Aaavapixou tot) apxovtog Tthv Fotacov Sicaygov KtVfICFOLVTOg
xatti xpiattav8v xai navtag Toi)g TOv Xpiatov asOv mipintovtag Xugatvoptvou,
10 gicpanjan xai autos xai v t tAg aµa ris a wvt npocncacig Ent Tthv Soxebv ills
oixiag txpegetaari.
ASS, Aprilis, p. 609, 1-5. Kai anoycOaacraai teiiv EiScokoaincov µtj ncicracig,
iixag 17Ci toy notatiov Mouoatov, npoo-Scagvtog aOt4 46Xot) licyicyrou KCVO. TOO
tpaxliXou xai v ai* fnApcig entERVII11, /Tog difwv trig fiXixiag Tr21 LaKOCraw oySoov.
15 ASS, Iun. 24, p. 767, 28-37. 'Enavacrtacyccog St xata Tobg Tots xpovoug
ycycviptviig tOry 8v Stapetvtow toy latpov xai toy Op (*Iv XiAoilIvaiv,
aptt pet& njv TO.sinfiv Aioxklinavoti Mct uaVOs tfiv flaaaciav xatacsxcbv Ev
cpovtiSt noUti xai awrixavicit tytvcto, peatata Stet to TON/ Mapgapcoa Toy gdp-
xovta tcwv Xxuathv, µ£y/3£t CrcbgaTog Kai 064113 TcbV ROX2AV Staytpovta, RpOKCE-
20 XETcs3at ainOv ij nva 'ray get' aka Too Staycovioaaaat...
ASS, Sept. 13, p. 40, 7-24. Tt ainij filitpciL daknotg tOv eiyicov gaptOpow
Maxpopiou, fopSiavoiS, `Hket, Zcotixo0, Aouxtavob xai OCakcptavob. OL-cot
Epaptivicsav Cid Aixtviou Top pacrikkog. Ìritripxc St 6 Maxpolhog KannaSoxig,
o St ropStavog tic nig TOv rlacikayovaw Incipxiag, auvc4avao0crav Exovug TO.
25 WO nig fikixiag TfIV ypovio-tv xai tnixoolioillevot T7i xatei Xptat6v cbaelhict,
tctanitvot SC Iv bniipecrig tfig tot) Piacratcog tpanIcrig. of)g noXlet txnctpacrag
6 Aixivtog, /MI:REID 06K TO-XUCFE ICEICrat 'CljV sic XptcrrOv apvijoacracii RICTTIN, hits-
popi4t Iv Tfj Exuaict, aciiPouVig ni TOOT() naps Tthv oixelaw ScUip.evog. 'I-11.nto-c
yap 'r4 xpowp xai Ttj takatncopict itctanecretv ainoi)g sic datfIciay. OLTot St yevo-
30 I.LEVOt turret TO Toptcov nOXiv, evaaavtag dipov Tobg ayioug Zomx Ov Kai Aou-
xtavOv xai lad Sta rely sic Xpio-Ov otioXoyiav naps Ma 4iptcp TO flyegovt. 'Dv
6 Litv antic 6g xai (p. 41, 1-7) Aouxiavog lista nakeig Ociadvoug .1.(pet gtekcith-
anaay. Ainoi St j.ictei tot) last sic (pukcnajv tvcflkijancrav Kai lista no7Aeig Tt-
popiag 6 Litv lad njv xcipaXilv etnotpflari, Maxpolhog SC xai Top &avec SiO.
35 nupOg TO tIkog ZStavto. '0 St OiAcptavog Int to) Taciw trOv dyicov aprivoiv eing-
&owe Ti, limply.
ASS, Sept. 15, p. 45, 24-30. '"Aakilaig Tot) ayiou 1.16tptupog Nixfita. "Og
fly Int trig PacriA.ciag KOWCSTONTIVOU Tot) gcyaXou, ysvviacig Kai Tpcupcig v tt
xci)pci flapf3apow TOW xaXouitgvaiv fotalov, ntpav tot) latpou notaiiob. Ou ixiiv
40 SC t xoivriwci wig flappapotg, ?aka tthv cCo-cl3oiwtow tjv, cSc xai ygvEt Kai ncptoucrig
npotxcov. Oinog auXlicacig uno 'Aaavapixou dpxovtog Tot) Eavoug Stet TO sic
Xpiatov nicstiv Kai aixicracig cr(poSpa, Std nupog taeioOtai.
www.dacoromanica.ro
ACTA SANCTORUM 721
SINAXARIUL BISERICII CONSTANTINOPOLITANE
VOLUM INTRODUCTIV PE NOIEMBRIE
ASS, 17 aprilie, p. 608, 32-46. In aceeasi zi este praznuirea sfintului

martir Sava Gotul. Acesta a trait pe vremea domniei lui Valentianus, in tara
gotilor. Crestin din copilarie, nu numai ca a respins carnurile de la sacrificii,
ci i-a impiedicat si pe cei care doreau sal guste. In locul for si-a pus credinta in 5
Hristos, i-a convertit pe multi si i-a botezat. Inchinatorii de idoli s-au napus-
tit asupra lui si 1-au izgonit cu forta din cetate. Dupa un timp oarecare Atha-
narich, conducatorul gotilor, a pornit o persecutie impotriva crestinilor si a
nimicit pe toti cei care vesteau pe Hristos Dumnezeul. A fost prins si el,
a fost fixat pe roata unui car si ars pe acoperisul une case. 10
ASS, aprilie, p. 609, 1-5. Si nefiind induplecat sa guste din sacrificii,
fu dus la riul Museu: i se legs un lemn mare de grumaz si fu aruncat in apa.
Fu innecat la virsta de 38 de ani.
ASS, iunie 24, p. 767, 28-37. Producindu-se in acele vremuri o ra'scoa1a
a scitilor care trecusera Istrul si pustieau Tracia, indata dupa moartea lui 15
Diocletian, punind mina pe domnie Maximian, a ajuns la multa grija si in-
curcatura, mai ales din pricina lui Marmaroth, conducatorul scitilor, care se
deosebea dintre multi prin marimea trupului si prin putere. Acesta 1-a chemat
la lupta de intrecere, pe dinsul sau pe unul dintre cei din jurul sau.
ASS, septembrie 13, p. 40, 7-24. In aceeasi zi este praznuirea sfintilor 20
martini Macrobius, Gordianus, Ilie, Zoticus, Lucian si Valerian. Acestia au
fost martirizati pe timpul imparatului Licinius. Macrobius era din Cappado-
cia, iar Gordianus din provincia Paflagonia. Ei aveau intelepciune infloritoare
pentru tineretea virstei for si ca podoaba credinta in Hristos, fiind rinduiti
la serviciul mesei imparatesti. Licinius a incercat multe fata de ei, dar n-a 25
izbutit sa le indeparteze credinta in Hristos. I-a exilat in Scitia, dupa ce
s-a sfatuit cu cei din jurul sau. Cad credea ca cu timpul si prin suferinta vor
cadea iar in necredinta. Ajungind in orasul Tomis, acestia ii gasira luptind
(pentru credinta) pe sfintii Zoticus, Lucianus si Ilie, deoarece marturiseau pe
Hristos in fata comandantului Maximus (p. 41, 1-7). Dupa multe incercari 30
Zoticus si Lucian furl ucisi cu sabia. Ei impreuna cu llie furl aruncati in
inchisoare ; si dupa multe chinuri Ilie fu decapitat, iar Macrobius si Gordianus
isi gasira.. sfirsitul in foc. Valerianus si a dat sufletul plingind pe mormintul
sfintilor.
ASS, septembrie 15, p. 45, 24-30. Praznuirea sfintului martir Nichita 35
Acesta a trait in timpul domniei lui Constantin cel Mare, fiind nascut si cres-
cut in tara barbarilor numiti goti, dincolo de fluviul Istru. El nu s a insotit
cu barbarii, ci a stat in rindurile cuviosilor, remarcindu-se prin nastere si stare
socials. El fu luat de Athanarich, conducatorul poporului, din cauza credin-
tei in Hristos ; dupa ce fu chinuit mult, si-a ga.sit moartea prin foc. 40
www.dacoromanica.ro
PASSIO S. NICETAE
(Anal. Bolland. XXXI, 1912, p. 210). 2. Nudurag TOtiVUV o aytoc-, ov tfiv

pArevriv tv&kSe c3t.tepov gopt4oilev, PapPapog ljv EK To-)V rtgpav TOO latpou
notagot) to° Ka? ouggvot) Aavot)131o1) Tcpocsolicoi)vtow Tot30)V Kat' kayo Katpot),
)(dice-lacy xdpitt Kupiou qmatijo Tr! MORlicatCov etvgtEtkeV neact <Kai> tti Kaimov
5 viva, apettl 8L [ROO Kai el.VSIDEla ll/DX11g Kai "Cti Tou ygvoug inrepoxil tag npthtag
eixev naps toic PapPapoic Tit*, Exow tfiv gig Xptatov tA,ItiSa Kai StSacmakiav
opaoSoov nap& Oempikou trclaKOlcou TEA/ Fotawv oattg napcbv Kaamtgypawev
Tra Zy NiKaia ayia aovOScp Eni Kcovatavtivou tot) ei)6e136)g yevoggvot) pxyakou
pacnXeco;.
10 3. XpOvou St 'wog napqmiKotog, of irgoav tot) lutpou Papfaapoi, of xca.o15-
pevot ro-c3ot, t[upidaov itpog eautoi)g -Kuvflaavteg naegov etc Six) pgpri etgli-
Sno-ay. ci)v toi3 gvOg REV f(yetto Copittygvic tot) ettpoo St 'Aaavaptxog. 'Entxpa-
TE6IO0t) St tot) 'ASavapixou (pavgvtog, elvittytvrig irpompe6yet `Pcogaiotg Kai
(p. 211) TO airabv Kara tot) avtiTcOlou trceicaXetto 13a0eiay. 1-vow4etat ouv
15 term tef) Pacnkct enoliatcov Oficagvtt Kai KE2.C661. toi)g eviSpDi.igvoug Kata Ttjy
Opepaiv atpatubtag floOsiv Teo: Opittygv-ij Kai wig pet' aka Pappapotg KaTa.
'Aaavapixou Kai tCov o-i)v ai)tc1) Papf3docov. Kai 6TpaTE0006tV nporryoilasvov
txovreg to SecsmotiKov Kai ti[ttov tot) atallpoii arigeTov, Kai 11010i3VTat ViKT1V
Kata 'AaVapiXOU nepav tot) latpou tong noke[tioug dig yurfiv togtvavteg.
20 4. Auttl tj npo(pacrig ygyovev xptattavoiic yeyovgvat toi)g nokkoi)g 'ugh/ Oap-
13apow. Tote St Kai 0i,p(pikag 0 taw rot&ov ticioxonog nothtov Rev gnop.evog
Oeo(paq) ginCYKone) napovtt Kai i)noypeupovit ttj Ev Nucaict o-uvoSq), ouvep.gvo,.)
St Kai tij yevottgvr3 gv Kawatavtwounast o-uvacp ypappata tcpsiipsv yotatica
Kai tag asiag yocup(kg sic tip/ TOW fot&ov yktho-csav getal3aX(bv toi)g koircobc
25 13apPapoug IlaVaaVEW to Seta Xoyta nape6Kei)4ev. 'End St 0i)pcpiXag oi) p.Ovov
toi)g into 4:Dinttygvtiv OM Kai to6c i)TE6 'Aavapixov tattoiltvoug Pap(3apouc
Kai eautobc toy xptcyttaviagav toiSacsKev 6 'Aaavapixog eog napaxapattoRgvic
ttlg natpq)ag apio-Kciag itokkoi)g tdiv xpi6ttav4ovtaw -Kokacstripioug i)Itg13caev.
flporlyeito St aimbv 6 drog Nuditag.
www.dacoromanica.ro
PATIMIREA SF. NICHITA
Pdtimirea sf. Nichita cuprinde aproximativ vase pagiru si a last redactata.

in orasul Mopsuestia din Cilicia, in preajma rhormintului sfintului Nichita, cindva
dupes see. al IV-lea. Din ea aflam ca Nichita era got de neam si a fost.initiat de
episcopul Teofil, care a luat parte la sinoadele din Niceea (325) si Constantinopole
(sinodul arian din 360). Martirajul sau s-a petrecut in vrejnea cincl Atanarich
se mai afla la nord de Dunare, probabil in timpul persecu1iei din 372. Autorul
a citit pe Socrates, din care reproduce textual pasajele care privesc activitatea
episcopului Ulfilas.
Editia folosita: H. Delahaye, Saints de Thrace et de Mesie, Analecta Bol-
landiana", XXXI, 1912, p. 209-215.
(Anal. Boland."., XXXI, 1912, p. 210). 2. Sfintul Nichita, a carui amin-

tire o praznuim azi 1 aici, era barbar din numarul gotilor care locuiau in tim-
pul acela dincolo de fluviul Istru, numit Dunare ; si acolo, prin harul lui Dum-
nezeu a facut sa se inalte lumina pentru orasul mopseatilor 2 si pentru tara
cilicienilor, si prin t5.ria vietii, barbatia sufletului si vrednicia neamului sau 5
a ocupat primele locuri de cinste la barbari, avind nadejde in Hristos si in-
vatatura dreptcredincioasa pe linga Teofil, episcopul gotilor, care a fost de
fates ca semnatar la sfintul sinod din Niceea sub marele imparat Constantin
evlaviosul.
3. Dupes o trecere de vreme, barbarii de dincolo de Istru, numiti 10
goti, au iscat un razboi fratricid intre ei si s-au impartit in cloud: pe unii ii
conducea Fritigen, iar peceila4i Athanarich. Cei de sub Athanarich au ajuns mai
puternici, iar Fritigen a fugit la romani (p. 211) si a cerut ajutor impotriva dus-
manului sau. Faptele acestea au fost aduse la cunostinta imparatului Valens,
iar el a poruncit ostenilor aflati in Tracia sag ajute pe Fritigen si pe barbarii 15
din jurul sau impotriva lui Athanarich si a barbarilor care-1 insoteau. Ei au por-
nit cu oastea, avind in frunte semnul conducator, stapinitor si vrednic de
cinste al crucii si au dobindit izbinda impotriva lui Athanarich, dincolo de Istru,
izgonind pe dusmani.
4. Acest fapt a devenit un prilej pentru crestinarea multor barbari. 20
Atunci si Urfilas, episcopul gotilor, care 1-a urmat intii pe episcopul Teofil,
prezent si semnatar la sinodul de la Niceea, participant si la sinodul tinut in
Constantinopole, a inventat litere gotice, a talmacit sfintele scripturi in limba
gotilor si s-a pregatit s5.-i invete si pe ceilalti barbari sfintele invataturi.
Pentru ca Urfilas propovaduia crestinismul nu numai la barbarii aflati sub 25
Fritigen, ci si la cei rinduiti sub Athanarih, acesta a pedepsit multi crestini sub
motiv ca ar turbura religia for stramoseasca. In fruntea for se afla sfintul
Nichita.
1 Ziva patimirii Sf. Nichita se sarbatoreste la 15 septembrie.
Mopsuestia (sau Mopsos), oral in Cilicia, unde a fost inmormintat Nichita.
www.dacoromanica.ro
724 ACTA SANCTORUM
5. 01 rconoi St ..rOy Pap': lapow &it? Tt KlaTE1, Toy Xptattavtagov Sc4dp.cvot,

(nap Tflc sic XptarOv nicrecrog 'rflc Evad SE (.1.g wcytcypovrIcray gad rijv bKaTEtaV
rpaTtaV00 (p. 212) To Tpirov Kai EKKUTIOU, KaaaKEp V Eicaricstaatucatc taropiarg
SrIA,o0rat. 01 St 'Aaavapixou to Staf36Xou imrrytrat t v iuttp XptoroD alaTIVIE
5 xai Evoracrty tthv dyiew 6p6Syng, thtiortprog airrok npoorlytxaricray. 'Ent7,,a136-
1.tevot ydp Nuctra to dyiou Maprupog xai icarcdayreg afyrov crUpayrig TE Kai
cruvrpiwarreg sic TO irtlp Efia2tov. '0 St drag pdprug ap3Ov at thatvl repag Toy
()coy rev ?Lowy Ithy Exam ogton ITEXE1.6aTI Kai TOO CrTE(paVOU r4g SucatooUvrig
d4tro9ck aiw Ertporg raciatorg firtpl3dpoic ttjv t v obpayok rcoXtrciav ttaripdxsaro.
www.dacoromanica.ro
ACTA SANCTORUM 725
5. Multi dintre barbarii au primit crestinismul cu simplitate si au dis-

pretuit viata trecatoare pentru credinta in Hristos, dupa consulatul lui Gra-
tianus 3 (p. 212) pentru a treia oath si a lui Equitius, dupa cum se arata in
istoriile eclesiasitice. Oamenii lui Athanarich, ascultind de sfaturile diavolului,
dupa ce-au vazut credinta si statornicia sfintilor pentru Hristos, au inceput 5
sa-i prigoneasca amarnic. L-au prins pe sfintul martir Nichita, 1-au lovit, l-au
tirit cu ei si 1-au aruncat in foc. Sfintul martir si-a pastrat judecata dreapta
i neclintita in Dumnezeu, a murit in felul acesta si, fund cinstit cu cununa
dreptatii impreuna cu multi alti barbari, a dobindit imparatia cerurilor.
8 Gratianus a fost consul pentru a treia oara, in anul 374.
www.dacoromanica.ro
LXXXVII. MARTYRES GOTHORUM ECCLESIAE
Tij autTi futtpci tiaXicrig TO5V eV Fotaiqt tiarcupicravtcov, e4, (.7)v EL6t nocaPti-
'repot Si)o, Baaoixrrig Kai OinjpKag ge'rEt Si)o uicbv ain6v Kai auyattpcov 13' Kai
'Apniaa gov4ovrog, Xai Koi St 'APinnag, 'Ayiag, `Pi)iag, 'Hyecapat, 'HoKorlg,
/ikag, Eirt*tg, EouripiXag, Zoufwpkag, Otpaag, Oikyag. Kai EK TCO-V yuvaiKthv
5 'Avva, 'AXag, BEipriv, WA:KM, Kalil Ka, OiniK@ Kai 'Avivaig. Okot i)nfipxov
eni Iroupixou paatkeon Toy rotaaw Kai OinAcvtivtavoii Kai OiAkcyrog Kai
roanavoi) ilao-atcog `Pwilaicov. At Ei St T1jV etc Xptatov op.oXoyiav i)no Obiyyou-
pixou Sta rcupog Tot) gal:now:Du Toy atkpavov aapov, Eintplicsavtog tfiv Titiv xpt-
o-navCov EKKXTICSICEV, ev 'a KaTapkeXallaaV of &ytot Optupcg Ore auvOri Kai
10 ,,va.pamiv tiva 'Et ainij EKKX,ricsicii icoligovta npompopEtv Kataaxeafivat Kai Toy
Xpto-cov opokoyficsarra ainov yevtcraat npompopEiv okoKautcoatvta &Et nupog.
Toirrow 'Ca XEINfaVa auvfnfayc rEiaaa, i PacsiXtcycra Tot) Eavoug to5v rotacov,
xpiatiavii o6o-a Kai opaoSoog, get& Se EtEpow xptattaviiiv Kai kai:Koi3 OUX.Xa.
Kai xataktnaaa Trio (3aatkciav Tc 1.)1.0 ai* 'Am:twig), tonov EK Tonou aµ£1.-
15 pouo-a fiXacv Ecog tic, Tfig tcbv `Pcogaicov. 'HX,ac SE Kalil auyearip attic AouXKIXXa
I.LET' ainfig. etra wrivi)ci Tw 00 aurrjs 'Aptixtipiq) Kai i)Xacv ev aircij Kai o-uvamIXacv
air*, xatakinoiicsa tijv AoukKiXXav sic Ki4tKov Ent tfig (3acsaciag 0i)akevn-
vtavoii Kai OcoSoaiou, Kai SES03Kcv EK Teiiv Xetivavr.ov gcpiSag tv noXet aytaoliOv.
`0 St OiAkkag Einaa(bv neap/ tv Totaici get& raaaag Kai Xiao <Po >Xnacig etc-
90 161.....ari. Carrel St iicrcEpov or) Aouktaka EN/ dolma EKotgilarl.
www.dacoromanica.ro
LXXXVII. LISTA DE MUCENICI GOTI
Manuscrisul grec 1587 de la Biblioteca Nationala din Paris cuprinde o listl

de mucenici goti din epoca imparatilor Valentinianus, Valens si Gratianus dintre
anii 367-375, cind a avut loc persecutia lui Atanarich.
Editia folosia: H. Delehaye, Martyrs de l'eglise de Gothie, Acta Bollandiana",
XXXI, 1912, p. 279.
In aceea§i zi 1 (se pomene§te) lupta celor care au marturisit in Gotia,

dintre care sent: doi preoti, Batuses i Vercas, cu doi fii ai for §i doua fete §i
cu Arphylas monahul i mirenii Abippas, Hagias, Ryias, Egathrax, Escoes,
Silas, Sigetzas, Suerilas, Suemblas, Therthas, Filgas ; iar dintre femei Ara,
Alas, Baren, Moico, Camica, Veco i Anemais. Acetia au trait sub Ingurih 5
regele gotilor, §i sub Valentinian, Valens §i Gratian, imparatii romanilor. Pentn
marturisirea for catre Hristos ei au primit de la Vingurih cununa muceniciei
prin focul care a pirjolit biserica crqtinilor, in care au fost arse sfintii muce
nici. S-a intimplat] atunci ca un om, care aducea daruri la acea biserica, a fos
prins si, marturisind pe Hristos, a juns el insu§i dar lui Hristos, prin arder 10
de tot.
MoWele for le-a adunat Gaatha, regina poporului gotilor, care era crq-
tina i dreptcredincioasa, impreuna cu alti cre§tini si cu un laic, Vella. Si la
send domnia pe seama fiului ei Arimerios, mutindu-se din loc in loc, ea a ajuns
ping in tara romanilor. A mers cu dinsa i fiica ei Dulcilla. Apoi a dat de tire 15
fiului ei Arimerios, s-a dus la romani i a mers impreuna cu dinsul, lasind pe
Dulcilla in Cyzic, in timpul domniei lui Valentinianus i Theodosius 2 ; §i a dat
parti din moWe in ora. l intru sfintenie. Iar Vella s-a intors inapoi in Gotia
impreuna cu Gaatha i a murit ucis cu pietre. Mai tirziu a adormit in pace
i Dulcilla. 20
1 La 26 martie.
2 Litre anii 383 si 392.
www.dacoromanica.ro
INDICE *
A gindeste sa. paraseasca. Dacia - 699

2. un sfint cu acest nume - 651
Adrianopol, oras in Tracia - 123, 153, 281,
Abippas, martir got - 727 597, 615, 631, 649, 651, 681; lupta de
Ablavius, istoric got - 493 la A. 127, 141, 145-147, 155, 157, 160,
Abnova (azi Schwarzwald), partea de apus 161, 451; face parte din provincia Hae-
a Padurii Hercinice, la izvoarele Dunarii - mimont - 671
51 Adriatica (marea) - 461, 593
Abrittus (azi Razgrad, Bulgaria), oras in Ad Salices (azi 6 Martie, In judetul Constanta),
Moesia Inferior, scris si Abrytos - 351, localitate in Moesia Inferior intre Histria
409, 423, 473, 497, 589 si Delta - 143, 145
Absilia, oras si regiunea in nord-estul Pon- Aegissus sau Aegyssus (azi Tulcea) - 353,
tului Euxin - 579 471, 581, 671; unitati militare - 209,
Acacius, 1. episcop arian predica gotilor -225, 211
227, 595; 2. crestin pios - 719 Aemilia, provincie in Italia central& - 213
acatiri, trib hunic in lupta cu alti huni - 259, Aemilianus, 1. guvernator in Moesia Inferior -
265 37, 303, 355, 409, 423; 2. martir din Duro-
Achaia, provincie In nordul Greciei - 9, 25, storum - 11, 233, 585, 593
27, 233, 407; crestinismul - 53; devas- Aenos, oral in Rodope - 671
tata. - 103, 595 Aequitius, tribun militar in timpul impara-
Acheloos, cel mai mare riu din Grecia; in tului Valens - 157
partea lui de sus se numeste azi Megdova, Aetherios (azi Berezan), insula in Pontul
iar in cea de jos i se zice Aspropotamos - Euxin, intre gurile fluviilor Nipru $i Bug
675 - 659
A cidava (Enose,sti), statiune pe drumul spre Aetius (390-454), comandant militar in Im-
Apulum (Alba Iulia) - 581 periul roman de apus, originar din Moesia.
Acmonia, localitate in provincia Dacia, la Inferior - 427, 587; are un fiu numit
sud de Sarmizegetusa Ulpia Traiana - 581 Carpilio 257 - ajunge consul - 377 ; se
Acontisma, oral in Tracia - 123, 671 lupta. cu Attila - 255, 261, 263, 279, 297
Acrae, orasel Intarit pe tarmul Pontului Africa (continent) - 53, 67, 121, 233, 397
Euxin, in Scythia Minor (Dobrogea) - A fricanul - 381
351, 365, 671 Afrodisia, oral in Tracia - 671
Ada Sanctorum - 705 721
-
Actus, demnitar cu titlul comes 153
-
Afrodita cereascd , zeite la sciti 289
Agamemnon, erou legendar - 57
Acum, hun, comandant in armata romans - Agapitus (consul) - 367
601 Agathias, cronicar bizantin - 477-481
Adamis, fruntas hun - 279 agatirsi, trib barbar la nord de Dunare - 133,
Adina, cetate intarita zidita in timpul dom- 337; numiti si trausi - 341; stramosul
niei lui lustinian, linga Durostorum, in for a fost Agathyrsos - 337
Scythia Minor - 471 Agintheus, comandant roman in Illyria - 251
Ad Mediam (azi Baile Herculane) 581 agricultori - 65, 385, 387
Adrian, 1. imparat !litre anii 117-138, se agriculture - 87, 131, 227, 375, 377
intocmit de H. Mihaescu si R. Lazarescu.
www.dacoromanica.ro
730 INDICE
Agr ppa (Marcius Claudius), guvernator (217- Altina sau Altinum, localitate in Moesia
218 in Pannonia si Dacia - 419 inferior, aproape de Durostorum-211, 473
.4hile, 1. erou legendar - 71, 337, 389, 485; Aluta (a7i Olt), riu in Dacia si granita intre
2. monah din Scythia Minor - 327, 691 iazigi si roxolani - 417
.Aidava, cetate intarita de Ins inian, in apro- Alypius, consul in anul 447 in imperiul de
piere de riul Ogost, in Moesia Inferior 467 rasarit - 587
Aides, rege legendar din Colhida, tatal lui Alys, riu care se varsa in Pontul Euxin, ve-
Apsirt - 223, 341 nind din Crimea - 343
Az t I. ELM Firliug, Iznga Caransebes), locali- Amalasuntha, fiica lui Teoderic cel Marc,
tate in Dacia linga Tibiscum 581 regents a gotilor din Italia intre anii
ala, unitate militant 83 526-534, a murit asasinata in anul urma-
alainani, trib germ,anic 81, 101, 153, 381, tor 437
417, 575 Amantia, oras in provincia Dyrrhachium, la
Al mania, -tara alarianilor - 83 sud de actualul Durres, in Albania - 671
alani. trib noma 1 in nordul Pontului Euxin, ambiani, trib de coasts in Gallia Belgica,
intre Tanais si Caucaz - 51, 99, 101, avind drept capitala orasul Samarabriva
153, 359, 381, 575, 661; patria for - 117; (azi Amiens) - 213
navalesc spre vest si fac pradaciuni - Amboglans (scris Amboglanna), localitate din
27, 85; sint invinsi de imparatul Aurelian Brittania - 211
107; tree Dunarea si placid Scythia Amfion, erou legendar al Tebei - 63
Minor - 167, 429; raporturile for cu hunii amilzuri, trib barbar aflat in lupta cu hunii
- 131, 133, 427
Alanta, patria alanilor - 577, 665
- 247
Ammianus Marcellinus, istoric - 117-163
Alanoviiamuthis, tatal scriitorului Iordanes - Amyntas, tatal lui Filip al II-lea, rege in
429 Macedonia - 337
Alaric (370 - 410), rege got in Italia - 587, Anagast, fiul lui Ornigisclu, comandant in
595, 661 armata romans - 297, 299, 587
Alathar, §ef barbar - 357 Anacharsis, scit venit in Grecia si trecut apoi
Alathezts, sef greutung - 133, 137, 157 in rindul semizeilor - 237, 289, 691
Alathort, comandant in armata romans sub Anaplus, localitate in apropiere de Constanti-
imparatul Anastasius (491-518) - 411 nopol - 503, 527
Alavivus, §ef got - 135, 137, 139 Anargiscus, comandant militar in Tracia.-587
albani, locuitori din muntii Caucaz - 87 A nastasius, imparat roman intre anii 491-518,
Albinus (consul in anul 263) - 363, 496 raporturile sale cu populatiile de la Du-
Alboin, rege lombard - 513 nare - 323, 325, 365, 367, 375, 395,
Alcifron, retor si sofist din secolul al II-lea, 397, 433, 439, 491, 525, 527, 597, 599, 649
contemporan cu Lucian - 63 Anatolius, 1. prieten si corespondent al re-
alemani, vezi alamani torului Libanius - 95; 2. sol roman la
Alexandria, oral in Egipt fondat de Alexandru Attila - 253, 257, 275, 283, 287, 289.
cel Mare - 593 Anchialos (azi Anchial, in Bulgaria), oral
Alexandru, 1. Alexandru cel Mare lupta cu grecesc pe tarmul sting al Pontului Euxin,
tracii si getii - 9, 29, 31, 415, 493; 2. la nord de Apollonia - 119, 123, 141.
Alexandru, fiulMamaea, imparat
lui 305, 501, 503, 527, 533, 583, 629, 671;
roman (222-235) - 419, 699; 3. solul numit si orasul sfintului Alexandru - 605.
lui Iustinian 435; 4. sfint al bisericii numit si orasul s, Turcia), are o episcopie
crestine - 613, 719 - 237
alfabetul gotilor - 431 Ancyra (azi Ankara, Turcia), are o episco-
alianle intre romani si huni - 273; intre pie - 237
romani si sclavini - 443. Ancyriana, oral in Moesia Inferior - 473
Alicas, comandant got in armata romans, - 49 Andrei, comandant al scolilor militare din
Almate, riu neidentificat in tinuturilepecene- Constantinopol 673.
gilor, la rasarit de Nistru - 669 Anemas, comandant bizantin - 691, 693
Almus (azi Lom., R. P. Bulgaria), riu si oras anhomoousio n care nu este de aceeasi
in Moesia Inferior - 431, 467 fiinta", tcrmen eclesiastic - 593
Alpi (munti) - 145; Alpii Iulieni - 153; Annius (Caius), consul in anul 45 la Roma -
Alpii abrupti din Dacia - 411 491
Altarul lui Decius, loc in Moesia Inferior,
unde au cazut in lupta cei doi Decius, Anonim (geograf), autor - 343
tatal si fiul - 423. Anonymus Valesii, autor - 47-49
www.dacoromanica.ro
1NDICE 731
Ant Nisi:tins, consul in anul 515 la Constanti- Iulia) - 531; 2. or pe Dunare, in Moesia
nopol - 325, 365, 375, 377 Superior, sediul unei episcopii- 353, 467,
Afttiodhia, oral in Asia Mica - 127, 143, 535, 603 ; 3. (azi Acque Albule, intre
151, 241, 329, 331, 585, 591 Roma si Tivoli), localitate in Italil cen-
Antiochus (223-187) si raporturile sale 'cu trals - 213
romani i - 35 Aquileia, oral in Italia, pe tarmul de nord
Antirus, rege scit (.= Idanthyrsus) - 413 al Marii Adriatice, poarta de nord-est a
Antoninus Commodza (180-192), imparat Italiei - 99, 307
roman - 37 Aquilinus, Lomandant roman - 363
.Antdizinus Pius (138-161), imparat roman enabii imparatul Traian - 11, 101; se
99 inchina, unei pietre informe - 3
Antonius, consul in anul 382 - 359, 371, Arab.a - 133
499 Aral s, comandant militar sub imparatul
anji, neam slay vecin cu sclavinii r 381, Iustinian (527-565) - 451
411, 425, 553; au regi 427; raporturile Arcadiopors, oral In Tracia - 597, 671
for cu romanii - 411, 437; tree Dunarea Arcadius, fiul lui Theodosius, imparat roman
Si praka. Tracia - 451, 457, 459; rapor- intro anii 383-408, a domnit in Imperiul
turile cu avarii - 617; cum se rinduiesc roman do rasarit - 85, 361, 375, 595,
In lupta - 555-565 601 '
anti, semizei la geti - 419 arcuri (export interzis) - 373
4hinzi juridice - 381 Ardabur, fiul lui Aspar, Consul in Imperiul
Aphrodision, localitate in apropiere de Con- roman de rasarit in anul 447-297, 361,
stantinopol - 601 587, 699
apocrisiari, soli imparatesti - 405 Ardagast, ef sclavin la nord de Dunare - 605
Apolloclor din Damasc construieste podul lui Ardaric, 1. §ef got - 409; 2. rege gepid - 429
Traian peste Dunare - 465 Areobind, feciorul lui Dagalif, comandant
Apollonia, 1. oral pe Omni vestic al Pon- barbar in armata romans - 281, 597
tului Euxin (azi Sozopol, in R. P. Bulgaria) Ares, zeul razboiului - 73, 93; sabia hii
-= 37, 45, 119, 407, 583; 2. oral pe %annul Ares si Attila - 273
rnarii Adriatice, la sud de Dyrrhachium Arethusa (azi Rentina In nordul Greciei),
(azi Pojani, in Albania) - 671 episcopie qi statiune intre Macedonia si
Apollonius, sol bizantin la curtea lui Attila - Tracia, intre gurile riurilor Vardar si
285 Marita - 123, 217
Apollo, zeu - 73 Argagisclu, comandant militar de origine
aposcythisai, a thia piciorul In felul scitilor" strain& - 597
- 341 Argait, ref got - 421.
apoteoza imparatilor - 37 Argamo sau Organic (azi la Capul Dolojman
Appiaria, oral in Moesia Inferior, intre Du- in judetul Constanta), cetate intarita la
nare gi muntii Haemus - 351, 471, 605 sud de gurile Dunarii - 475
Appian, riu neidentificat din Sarmatia - 581 arghirofilie la bizantini - 319
Appius Claudius, consul, apoi comandant Argidava sau Arcidava (azi Varadia), locali-
in Tracia - 35, 43; ajunge pins la Dunare tate in Dacia, pe drumul de la Lederata
Si Pontul Euxin - 407 spre Sarmizegetusa - 581
Appius Sabinus, comandant militar mort Argonauticele Orfice, titlu - 115
in Dacia - 37 argonaufi, corabieri legendari, plutesc pe Istru
Apraemius, praefectus praetorio In Constan- In sus - 223, 575
tinopol - 377 Argos, oral in Grecia - 699
Apros, oral in Tracia - 671 arhitecti renumiti - 63
aproviziorclri cu alimente - 387 Ariadna, sotia Imparatului Anastasius (491-
Apsih, sol avar In Bizant si sef militar - 518) - 599
517, 523, 551, 615, 617 arianism, sects religioasa intemeiata de Arius
Apsirt, fiul lui Aietes, erou legendar - 341 din Alexandria - 41, 227, 233, 235, 591,
Apsyrtos din Nicomedia, comandant militar 593, 661; sprijinit de imparatul Constan-
sub Constantin cel Mare (307-337) - 699 tius (337-361) - 233; si de imparatul
Apuleius (125-200), scriitor latin - 491 Valens (364-378) - 235; 427; arianis-
Apulia, regiune in Italia meridionala - 213 mul la gati - 219, 435, 595
Apulum (azi Alba Iulia), oral In Dacia - 581 Ariaricus, ref got - 49
Aquae, 1. (azi Calan), statiune pe drumul Arina, localitate neidentificata In Moesia
de la Sarmizegetusa spre Apulum (Alba Inferior, linga fluviul Istru - 473
48 - Izvoardle iscoriei Rominiei - c. 311
www.dacoromanica.ro
732 ]NDICE
Arintheus, comandant roman In timpul dom- A sparuch, unul din conducatorii legendari
niei imparatului Valens (364-378) - 125 al bulgarilor - 619, 627
Aristarh, autor si erudit grec din secolul al Aspron, localitate si regiune pecenega din-
-
II-lea I.e.n. 581
Aristides (Aelius), autor grec din secolul al
colo de Nipru 667
A spros = Alb, riu neidentificat intre gurile
II-lea - 99 Nistrului si ale Dunarii - 661
Aristofan, autor de comedii din secolul al A stice - teritoriu in Tracia - 453
IV-lea f.e.n. - 389, 391 astrologi - 97
Aristotel, cunoscutul filozof grec nascut in Atacam, copil de rege la huni - 249
Stagira - 123, 239 A tanaric, 1. rege got la nord de Dunare,
Aristus, comandant roman in Illyria - 363 se refugiaza si moare la Constantinopol
Armata, localitate - 465 In anul 383 - 11, 113, 125, 127, 133,
Armatius, fiul lui Plinthas, comandant ro- 137, 219, 221, 359, 427, 713; 2. rege ter-
man - 285 ving-133
arme - 437, 613; exportul interzis - 373; A tanasie din Alexandria, episcop - 41, 217,
arme la avari si huni - 363, 555; arme 593
la slavi - 557-561 Atel, nume oriental at fluviului Volga - 617,
armeni - 583
Armenia - 143, 209, 521, 601 ; are regi
raporturile cu lazii 357
- 127 ;
665
ateliere In Imperiul bizantin - 141
atenieni - lupta cu gotii - 103
Arnegisclus, comandant roman - 361, 409 atentat planuit impotriva lui Attila - 293
Arnobius, autor - 3 Athanasios, 1. misionar crestin - 591; 593;
Arpad, rege ungur - 653 2. sol la avari - 625
Arrianus, scriitor grec din secolul al II-lea - Athenaetts, demnitar sub imparatul Gallie-
337, 492, 699 nus (253-268), se ocupa cu reconstructia
Arrubium (azi Macin, judetul Tulcea) - 209, si administrarea oraselor din Tracia - 103
581 Athenais, fiica lui Satornilos, demnitar in
arta military la romani - 565; la avari, Constantinopol - 279
huni si turci - 553-557 Athos, peninsula si munte In Chalcidica, In
Artemis, zeita - 389 Grecia de nord - 703
A rucaeus , stramosul legendar al peonilor- 583 A thyra, cetate neidentificata cucerita de Attila
Asada, localitate neidentificata pe tarmul - 597
de nord al Pontului Euxin - 621 Attila, fiul lui Mundus, rege hun, succesor
A sbadus, comandant militar roman ucis de at lui Rua - 247, 249, 251, 253, 255,
sclavini - 447 261, 263, 265, 269, 271, 275, 277, 279,
A schanaz, personaj biblic - 573 597; raporturile cu bizantinii - 255, 257,
A scholios, episcop de Salonic - 89 409, 427, 525, 587; cere tributuri de la
A scum, comandant roman de origine hunica romani - 281, 283, 285, 287, 291, 293,
- 503, 505 295, 361, 597; raporturile cu persii - 273;
cucereste un imperiu tntins la nord si la
asdingi sau astingi, populatie vandalo-gotica
la granita de miaza-noapte a Daciei
419, 423
- sud de Dunare - 259; 363, 377, 463,
597; stapin In Dacia - 427, 429; este
A sennaeus, stramosul legendar al dalmatilor invins de Aetios in Gallia - 255, 261,
- 583 297, 587; are palat, primeste soli, organi-
Asia (continent) - 11, 25, 31, 39, 103, 303, zeaza ospete si spectacole - 255, 257,
311, 377, 399, 479, 585, 613, 617, 647; 263, 265, 277; are o cancelarie si secre-
are episcopii - 233; Asia inferioara. - taxi - 263; duce o viata. simpla -277;
493, 495; Asia Mica 47; Asia si gotii - e crud si ucide prin rastignire - 281;
497 ; si saracenii - 459 are muite sotii si multi copii - 259, 297,
.A siaticus, consul In anu 46 e.n. - 497 429; moare In noaptea nuntii, probabil
Asilva, localitate neidentificata in Moesia ucis de tinara sa mireasca. Ildico, de ori-
Inferior, probabil trebue sa citim Ad gine germanica, - 395, 587
silvam - 473 A tilianus (Aurelius), comandant militar si
A simus, cetate la granita dintre Tracia si guvernator de provincie - 371
Illyria, asediata de huni - 289 attacoli, trib germanic - 121
A siria, regiune corespunzind actualului stat audinaeus, numele lunii ianuarie, dupa calen-
Irak - 37; asirieni - 31, 73, 585 darul elenistic - 585
A spar , comandant roman, tatal lui Arda- Audios, intemeietorul sectiei audienilor din
burios - 281, 297, 299, 597, 699, 701 Scythia Minor - 173
www.dacoromanica.ro
INDICE 733
August, imparat (31 i.e.n. - 14 e.n.) - 27, B

165, 495
Augusta (azi Ogost), oral pe Dunare in Moesia Babilon, celebru oral pe fluviul Eufrat -
Inferior - 467, 533 415, 485, 585
Augustin, autor - 215 Bacaucis, oral in Dacia, neidentificat - 581
Auha, riu neidentificat in apropiere de orasul Bacchus, tatal lui Sergius, comandant militar
Galtis (neidentificat), in Dacia - 421 in Tracia - 505, 601
Aulind, oras in provincia Dyrrhachium, Bacensis (civitas) - 377
pe coasta marii Adriatice, In Albania Bactria, Bactriana, regiune In Asia Centrals,
671 udata de riul Oxus, fertila si umblata,
Aulon (azi Av lona), oral in provincia Dyr- locuita de bactriani = sciti - 573
rhachium, pe coasta marii Adriatice, in Bacurius, iber in oastea roamna in timpul
sud-vestul Albaniei - 671 domniei lui Valens - 157.
aur - 249; mine de aur In Dacia - 493 Badnarius, comandant roman - 503
Aurelius Atilianus, vezi Atilianus Baian, ref avar, fiul lui Cuvrat - 511, 513,
Aurelius Victor, autor - 23-27 515, 517, 627; lupta cu slavii - 517,
Aurelian, imparat roman Intre 270-274, 519, 523
nascut in Dacia Ripensis - 39, 407 ; Baitzas, §ef peceneg - 665
paraseste Dacia - 43, 409, 589, 699; Balamerus sau Valamerus, rege got - 285.
invinge pe carpi si ii colonizeaza in im- bancuri de nisip In Pontul Euxin - 119
periu - 25, 107; lupte cu vandalii si bandili in Tracia - 151
alte populatii - 107, 307, 489, 501 Bangis, fluviu neidentificat care izvoraste
ausoni = roman; limba ausonilor = limba din muntii Sarmatiei, se Indreapta spre
Latins - 265, 277, 279 nord si se varsa. In Oceanul inghetat -
Ausonius, consul In anul 379 si poet - 359 581
ausoriani, trib in Libia in lupta cu romanii - Barasvacurios, personaj necunoscut din suita
121, 285 unui imparat bizantin - 621, 627
Auxentius din Durostorum, autor - 111-113 barbari trec Dunarea si pustiesc - 11, 13,
Auxonius, praefectus praetorio la Constan- 93, 137.
tinopol - 309 Bardas Scleros, fiul lui Cordyles, comandant
avarii, populatie inrudita cu hunii, originara in armata bizantina' - 651, 683, 693
din Asia centrals, navaleste in Europa Baren, cresting - 727
in a doua jumatate a secolului al V-lea barritus, cintec de lupta - 147
si ajunge in conflict cu imperiul bizantin Baruh, fluviu peceneg neidentificat - 667
in secolul al VI-lea - 517, 523, 531, 533, Barzimeres, tribun militar, moare in lupta -
551, 621, 639, 649, 661, 663, 665; rapor- 149
turile cu Bizantul - 397, 505, 507, 511, basanli, populatie biblica - 583
513, 515, 517, 521, 527, 535, 567, 587, Basichos, rege hun - 273
601, 603, 605, 617, 625, 651; primesc basilica cu sensul biserica" - 641
tribut - 519; trec Dunarea si ocupa. Basilisc, comandant roman in lupta cu gotii -
Scythia Minor (Dobrogea) si Moesia In- 299
ferior (Bulgaria de nord) - 507, 519, Basilius, consul in anul 816 - 383, 397
527, 535, 603, 615, 617; ajung in Panno- Basinianus, misionar si doctrinar crestin -
nia si cuceresc orasul Sirmium - 513, 403
521, 523, 603, 619 627; stapinesc Dacia - Bassidina, oral neidentificat in Moesia In-
581 ; pustiesc Turcia - 515, 649 ; se lupta ferior - 473
cu sclavinii - 519, 521, 603, 605 ; cu antii Bassus qi Tuscus, consuli in anul 258- 105.
- 61$; cu turcii - 521; sint vicleni - Bassus si Valerianus, consuli In anul 271 -
511 ; au o tactic& de lupta proprie - 497
553 - 557 bastarni, neam germanic la nord de gurile
Avidius Cassius, consul in anii 161-163, Dunarii - 27, 29, 51, 99, 337, 417, 583 ;
guvernator in Siria In anul 172, aspires colonizati In Tracia - 11, 109, 307; Cara
la titlul de imparat - 99 for numita Bastarnia - 583
Avienus (Rufus Festus), autor - 51, 363
Avulnius Saturninus, comandant militar pe Basternas, localitate neidentificata in Moesia
limes, in Scythia Minor - 107 Inferior - 473
A xiopa, Axiopolis (azi Cernavoda-Hinogu, Batas, ref peceneg - 665
in judetul Constanta), oras In Scythia Batbaian, qef bulgar - 619
Minor - 209, 351, 473, 671, 719 bathyagri, populatie legendary - 115
www.dacoromanica.ro
734 INDICE
Baudarius, comandant militar in Scythia bizantini la Dunare - 635; bizantini Si rusi -

- 599
Minor
bai la curtea lui Attila - 263
657
Bizant, oral grecesc (numit mai tirziu
barci monoxile pe Dunare .i alte riuri - 211, Constantinopol) - 107, 305, 339, 445,
251, 261 451, 455, 457, 481, 511, 551, 583, 599,
bautura din orz la huni, numita camos - 261 601, 605, 615, 625, 629, 669, 695, 697;
Bdellos, unul din fratii lui Attila - 597 Bizantul si hunii - 435; si avarii -
Becis, localitate neidentificata in Moesia 513 ; si slavii 447 ; numit 5i Constantinpol -
Inferior - 473 669
belagines, legi gotice - 415 Bizone (azi Kavarna, Bulgaria), orasel pe
Beledina, localitate neidentificata in Moesia tarmul tracic al Pontului Euxin, intre
Inferior - 473 Dionysopolis (Balcik) 5i promontoriul Ti-
Belgica Secunda, provincie in nordul Galliei - rizis - 337 581
213 Bizya, oras in Tracia - 671
Belgrad, oral in apropiere de confluenta Savei Blacherne, cartier al Bizantului cu o biserica
-
cu Dunarea 663, 667, 669
Belisarie, nascut In localitatea Germana din
celebra - 587, 599
Blandiana (azi Vintu de Jos), statiune pe
Tracia in anul 505, conducator de osti drumul de la Germisara spre Apulum
sub Iustinian - 369. 377, 397 pe malul drept al Muresului - 581
Bellona, zetia razboiului 5i devastarilor - Blandus, preot misionar 329, 333
121, 127, 159 bliinuri de animale la huni - 285
-
Bendis, zeita traca 389, 391
berbcci (masini de lupta) - 347
Bleda, ef hun, frate cu Attila 249, 261,
263, 277, 361; scris si Blidas 585 -
Bergaton, vezi Brigetium Boar, constelatie - 51
Berich, fruntas hun 275, 281 Bodas, localitate neidentificata in Moesia
Beroe, 1. (azi Piatra-Frecatei, judetul Constan- Inferior, aproape de fluviul Istru 473
ta), localitate in Moesia Inferior, lingo Boethius, scriitor latin (480-525) si consul
Troesmis (Iglita) - 123, 151, 153, 209, la Roma - 397
421, 581; 2. oral in Tracia - 151 671 Boios, riu neidentificat - 583
Bersovia (azi Berzovia, judetul Timis), lo- boisci, trib aflat In lupta cu hunii - 247
calitate in Dacia pe drumul de la Vimi- Bononia, 1. (azi Vidin, Bulgaria), localitate
nacium spre Sarmizegetusa - 581 in Moesia Inferior pe malul Dunarii -
Berylia sau Berzilia, regiune neidentificata
in Sarmatia, in nord-estul Pontului Eu-
153, 353, 467; cucerita de avari 535, -
603; 2. (azi Bologna, Italia), localitate in
xin 619 627 Italia Centrals - 213
besi, populatie tracica pe cursul inferior al bonosiaci, sects religioasa - 379
riului Hebru (Manta), intre Haemus si Bonosus, secretar al imparatului Mauricius
Rhodope - 35, 45, 493, 583; sint (582 -602) - 615
de romani - 9; lupta in oastea romans - Boute sau Bute, localitate neidentificata in
597 ; limba besilor - 417 defileul Oltului, la intrarea in Dacia
Bessas, .ef got - 433 superioara - 417
Beza, §ef got comandant in armata romand. - Bonus, comandant in armata romans pe
429 timpul imparatului Mauricius (582 -602) -
Bidigis, localitate neidentificata in Moesia 381, 511, 517; are titlul de patricius -
Inferioard, in apropiere de fluviul Istru - 651 ; lupta cu avarii - 515
473 borani, trib migratoriu pomenit alaturi de
Bigranae, fortareata neidentificata in Moesia goti 303, 305
Inferior, aproape de riul Cebrus (azi
Cibrica, Bulgaria de nord) - 467
Boreas, vint de la miazdnoapte 51 -
Borionstoma, unul din actualele canale al
biruri grele in imparatia bizantina - 301 bratului Chilia, in delta Dunarii - 119
Boris, tar bulgar (852-889) - 683, 697
Bisdina §i Bismafa, localitati neidentificate
in Moesia Inferior, aproape de fluviul Boristene, (azi Nipru) fluviu in Sarmatia, se
Istru - 473 varsa. in Pontul Euxin - 51, 339, 343,
583
bistoni, populatie tracica la marea Egee, lingo Borotalmat, trib peceneg - 665
orasul Adbera - 169 Bosfor, 1. tracic - 123, 141, 305, 503, 579,
bitini, locuitori ai Bitiniei, in nord-vestul 619, 649; etimologia cuvintului, - 503;
Asiei Mici - 121 2. cimerian, in strimtoarea Kerci, . in
Bitinia, provincie romans - 47, 225 sudestul Crimeii- 343, 527, 667, 669,
www.dacoromanica.ro
INDICE 735
679; relatiile cu imparatul Traian - burgunzi sau burugunzi, trib germanic In

585 lupta cu gotii - 81, 421, 479
Bocolabras, sef avar - 535 buri, neam germanic la izvoarele Vistulei,
Boz, rege al antilor - 429 vecin cu cvazii si sarmatii - 99
Bremeteracum, localitate in Brittania - 211 Burticum, localitate neidentificata intre Ger-
Bretanion, episcop de Tomis - 225, 235 misara (azi Geoagiu) si Blandiana (azi
Brigetium, (Bergetium), (azi 0-Szony, in Vintu de Jos), In Dacia - 581
Ungaria), localitate in Pannonia Superior, Burziaone, (= Byzone), azi Cavarna (Bulga-
pe malul drept al Dunarii, intre Buda- ria - 37
pesta si Viena - 219 Bybai, oras neidentificat situat dincolo de
brittani, locuitori ai Brittaniei - 121 granitele pecenegilor, in nordul Pontului
Brittania - 99, 101, 211, marea Brittaniei
495
- Euxin - 337
Bytharia, mica localitate ling& Constanti-
broasca festoasd, marina de razboi - 147 nopol - 527
Brucla (azi Aiud), statiune pe drumul au- Byzonaios sau Byzonites, locuitor din orasul
rului" in Dacia - 581 Bjzone - 337
Brut, riu neidentificat din tinuturile pecene-
gilor, poate Prut - 667
C
Brutus, nume roman de familie - 25
Bruttium, regiune locuit& de tribul brutti
din Italia de Sud - 213 Cabyle, localitate in Tracia - 9, 37
Buerebista sau Burebista, rege geto-dac si Caecilius Metellus, consul in anul 115 I.e.n. -
mare cuceritor la mijlocul secolului I 35
i.e.n. - 415 Caerealis, consul in anul 106-497
Bug, riu in tinuturile pecenegilor - 669 Caesar (C. Iulius) lupta, Cu germanii - 415;
Bulatzopon, trib peceneg - 665 intentioneaza sa cucereasca, Dacia - 29
Bulgar, trib peceneg - 665 Caesarea, 1. oral in Capadocia (azi Kayseri,
Bulgar, stramosul legendar al bulgarilor - Turcia) - 89; 2. oras pe tarmul Pales-
679 tinei (azi ruine) - 223
bulgari, populatie de origine oriental& in mis- Caetheus, consul in anul 504 - 499
care spre sud-vest - 617, 619, 621, 627, cai de rasa. in Tracia - 115
629, 659, 675; patria for primitiva. - 625, Caidum, cef peceneg - 665
633, 635; raporturile cu bizantinii - 411, Calabria, regiune in Italia meridional& - 213,
623, 629, 631, 659; si cu ungurii - 651, 233, 461
667; ei tree Dunarea si se stabilesc intre Calea lui Traian, drum vechi in Moesia In-
Dunare, Haemus si Pontul Euxin - 619 ferior, peste muntii Haemus, intre Dunare
si Philippopolis - 615
625, 627, 635, 651; prada. Tracia - Calcedon (azi Cadichioi, Turcia), colonic me-
369, 397, 399, 597, 601, 617; au regi - garica pe coasta asiatica. a Bosforului -
621 ; limba bulgarilor - 627; lupte cu 129; 305, 413, 613; episcopie - 225,455;
bizantinii - 501, 581, 599, 609, 671, 675; sinod - 333, 395, 403, 405
raporturile cu gotii - 347, 349, 499; lupte Ca/eptis, consul - 361
cu avarii - 569; bulgari in oastea bizan- Callatis (azi Mangalia), oral grecesc pe tar-
tina. - 599; bulgari si pecenegi - 653 mul sting al Pontului Euxin - 45, 123,
Bulgaria, tara bulgarilor - 619, 621, 623, 351, 473, 581, 671; cucerit de romani
629, 653, 659, 661, 665, 671, 673, 679, - 37, 407; sarbatoreste tesmoforiile -
339
683; Bulgaria Mare sau Veche, patria Callipolis (azi Gallipoli sau Gelibolu, in strim-
primitive - 619, 621, 667; Bulgaria de toarea Marii de Marmara, Turcia), oras
la nord de Dunare din cimpia muntean& - in Tracia - 597, 671
631 Calocyres, demnitar bizantin cu titlul de
Bullis sau Byllis (azi Gradishta ling& Hekaj), pa/ricius - 677, 679, 681
oral in regiunea Dyrrhachium, in sud- Calonstoma Bratul cel Frumos", al treilea
vestul Albaniei de azi - 671 brat al Istrului incepind de la sud,
Burat, riu in tinuturile pecenegilor, poate poate unul din canalele actualei Sulina -
actualul Prut - 619 119
Burgualtu si Burgunovore, localitati neiden- Calopodios, tatal lui Edemas, comandant in
tificate in Moesia Inferior - 467 oastea roman& - 505, 601
www.dacoromanica.ro
-736 INDICE
Ca/vomuntis, localitate - 539 107, 125, 127, 237, 303, 409, 419, 529,
-Cambises (529-522 I.e.n.), rege persan 51 579; sint colonizati la sud de Dunare -
.Camica, martira de origine gotica - 727 11, 25; lupta cu gotii - 489
Camillus, consul in anul 403 1.e.n., cuceritorul Carpilio, fiu Hui Aetius, ostatec la Atila- 257
orasului Veii, socotit al doilea Intemeitor carpodaci, alt mime al carpilor - 313
al Romei - 69 carrago, tactics de lupta care foloseste carele
,camos, bautur& de orz la hunii din regiunea intr-o anumita rinduiala, pentru aparare
Banatului de azi - 261 si atac - 145
Campania, regiune in Italia Centrals, In spa- Carsichos, rege hun 273
tele orasului Neapolis 233 435 Carsium sau Carsos (azi Hirsova, judetul
Campses, localitate neidentificata in Moesia Constanta), statiune intre Axiopolis si
Inferior, pe malul Dunarii - 465 Troesmis, in Scythia Minor - 209, 351,
.canalili, populatie autohtona peste care s-au 475, 581, 671
suprapus serbii - 663 Carnuntum (azi Petronell, Austria-de-Jos),
Candac, conducator alan - 429 oras pe Dunare, in Pannonia Superior,
.candidati, titlu dat unei dregatorii bizantine - la est de Viena - 37
447 Carus, imparat roman in anii 282-283, se
Candidiana sau Nigriana, localitate asezata lupta cu sarmatii - 39, 109, 409
pe malul drept al Dunarii, la rasarit de Casandrea, oras In Macedonia, in peninsula
orasul actual Ruse - 211, 469, 581 Chalcidica, la sud-est de Salonic - 435,
Candidus, consul in anul 105 - 497 703
.cangari - trib peceneg - 667 Cassiodorus, autor - 497
.Cannaba sau Cannabandes, §ef got ucis in Cassius, comandant militar sub imparatul
lupta - 107 Valens (364 - 378) - 101 157
Canonia, oras neidentificat In Dacia nord- Cctstele militare in Dacia - 25
dunareana - 581 Castellon, oras neidentificat in Moesia Inferior,
.Cantabaza, localitate neidentificata pe malul linga fluviul Istru - 473
drept al Istrului, in Moesia Inferior - Castellonovo, localitate - 473
465 Castra Marlis, oras neidentificat In Moesia
Capadocia, se intindea intre muntii Tauros Inferior, mai departe de fluviul Istru,
si Pontul Euxin, in Asia Mica - 89, 303, dar la nord de Haemus 153, 353, 467;
399, 649, 711, 715, 721 ocupat de huni - 229
.capadocieni, locuitori ai Capadociei - 583 castre in Dacia - 25
Capidava (azi Capidava, in judetul Constanta), Castus, 1. comandant militar In timpul dom-
localitate in Moesia Inferior, intre Axio- niei imparatului Mauricius (582-602) -
polis si Troesmis - 209, 351, 581, 671 535, 537, 603, 605; 2. sfint - 719
capi//ati, adica, pletosii", categorie social& Cataracte pe Dunare, la Portile de fier - 551,
la geti - 417 615, 701
Capitolinus, guvernator in Tracia - 233, 585, Catassu, localitate In Moesia Inferior, aproape
593 de Pontul Euxin - 475
Capito/iu, inaltime in Roma - 11 Catellianus, arhiepiscop de Iustiniana Prima -
aputbovis, localitate neidentificata interne- 377
iata de Traian in Moesia Inferior 465 -
-Caput Bubali (azi Brebu, linga Resita), prima
Cato (C. Porcius), consul in anul 114 I.e.n.,
Invins de scordieci - 35
statiune pe drumul Tibiscum-Viminacium, catti, neam germanic intre riurile Main si
in Moesia Superior, la nord de Dunare - Lahn, apoi In actualele provincii Hessen
581 si Nassau, pe Rin - 23, 37
Caput Stenarum (azi Boita, judetul Sibiu), Cauca/and, loc la nord de Dunare - 173
statiune pe valea Oltului pe drumul spre Caucaz (muntele) - 495, 527, 617
Sarmizegethusa - 581 Cebrus (azi Tibar-Varos, la gura riului Tibra),
Garbo (Cnaeus), consul, lutta cu scordiscii - oras In Moesia Inferior - 667
35 Cedonia (azi Gusterita, linga Sibiu) statiune
card/anti, aliati cu atenienii - 93 pe drumul de la Apulum spre Alutus -
Caria, regiune In sud-vestul Asiei Mici - 581
381, 495 Celerianus, comandant ucis de Vitalianus -
Carinus, comandant militar In oastea romans, 357, 367, 411
prins si inchis de Vitalian 357 Celsus, tiran - 105
.carpi, trib dacic pe vaile riurilor Siret si ceyi - 29, 75, 91, 455, 495; numiti si
Prut si la gurile Dunarii - 5, 83, 103, galati - 263; raporturile cu Caesar - 31;
www.dacoromanica.ro
INDICE 737
ajung in Trausii - 341; muntii celtilor - Cistidizus, oral neidentificat In Moesia Infe-
681 rior - 473
Censorinus, tiran - 105 ciumd in Tracia - 303, 355
centurioni, comandanti de unitati de o sut& Cius (azi Girliciu, jud. Constanta), orasel
de oameni - 65, 99 in Scythia Minor - 209
Cerastis, localitate in Cipru - 495 Cizic - oras pe malul de sud al Propontidei,
Ceres, grinarul zeitei Ceres - Moesia Inferior la intrarea in strimtoare - 103, 141, 647,
- 577 703, 727
Certia (azi Romita, corn. Jac., jud. Salaj), centece, scitice = hunice - 263, 277; cintece
statiune pe drumul de la Napoca (Cluj) la geti - 417
la Porolissum (Moigrad) - 581 Claudiana, localitate cu unitate militara
certuri religioase In Scythia Minor (Dobrogea) - 209
- 335 Claudianus (Claudius) - poet - 167-169
Cetatea cea Mare = Constantinopol - 95 Claudius (Appius), proconsul in Macedonia
Chalce - 679 intre anii 78-76 1.e.n. - 123
Chalcedon, vezi Calcedon Claudius Gothicus (M. Aurelius), imparat
Chalcitis, mica insula si loc de surghiun - roman intre anii 268-270 - 11, 31, 39,
535 85, 105, 491, 499, 529, 573, 585 701
chartularii, arhivari - 377, 381 Cleodamus din Bizanf, demnitar din timpui
chermilioni, populatie de origine tura. - 507, domniei imparatului Gallienus, se ocupa-
Chersonesul tauric, actuala peninsula Crimeea cu adiministratia oraselor - 103
- 287, 453, 523, 579, 621, 627, 659, 667, Clisa (azi Klis), strimtoare ling& Solona,
669 aproape de tarmul Adriaticei - 663
Chersonesul tracic, peninsula intre Helespont, Cniva, rege got - 421, 423
Propontida si golful Melas - 93, 457, Cobrat, regiune in nord-estul Bulgariei - 619
479 625
Chilbudios, 1. comandant In armata romans Codex Iustiniani - 373
sub imparatul Iustinian (527-565) - 439, Coelia, oral neidentificat in Tracia - 671
441; 2. falsul Chilbudios - 441, 443, 445 cohortali, osteni din garda imperial& - 387
chimabii, populatie - 579 cohorld, unitate militara de aproximativ 600
Chinialon, sef cutrigur - 453 de soldati - 83
Chnodomarios, celt - 31 Cofis, vezi Cuf is
Chora, localitate in Gallia - 213 colchi sau colhidieni, locuitori pe %annul rasa-
Chosroes, imparat persan conternporan cu ritean al Pontului Euxin, In valea riulul
Iustinian - 495, 649 Fasis - 11, 495
Chronicon Paschale - 583 - 587 Golias, sef got - 141
Chrysaphios, eunuc la curtea imperials din colibe la huni - 261
Constantinipol - 249, 283, 293, 295 colonat, institutie juridica - 375
Chrysopolis, localitate unde s-a dat lupta colonii in Dacia - 25, 37; colonizari de bar-
intre Licinius si Constantin cel Mare in bari - 429
anul 324- 49 Comagene, regiune in nord-estul Siriei - 9'
Cibalae (azi Vinkovce, Iugoslavia), oral in Comentiolus, comandant militar roman sub
Pannonia Inferior - 223 imparatul Mauricius (582-602)-533, 535,
Cicero (M. Tullius), scriitor latin (105 - 63 539, 547, 551, 613, 615; lupta cu avarii -
i.e.n.) - 123 603, 611; se intoarce pe calea lui Traian -
Ciiclade, insule in Marea Egee - 381 551
Clicia, pro vincie In coltul de sud-est al Asiei comenton, cuvint din limba slava ( ?) - 691
Mici, strins legata de Siria - 9, 37, 337, comes al Strimtorilor - 503; al excubitilor -
399 603, 649
cimb ri, populatie germanica - 35 comete - 433
Cimbriana, localitate In Gallia cu o unitate Commodus, imparat roman - 37, 101; consul
militara - 211 - 497
Cimerian, vezi Bosfor - 581, 619 Comosicus, conducator get = got - 417
Cimerian, vezi Bosfor - 581, 619 confiscdri de averi in Imperiul bizantin -
Dimon Atenianul (medic - 699 387
Gird, 1. comandant roman in conflict cu Congri, oral neidentificat la nord de Dacia -
Vitalianus - 365, 405, 503, 525, 2. oral 581
neidentificat in Moesia Inferior - 471 Conimund, rege gepid - 513
Cipru - insula in Marea Mediterana - 385, 495 Conopa, ostrov in delta Dunarii - 661
www.dacoromanica.ro
738 1NDICE
Constans, fiul lui Constantin, imp rat Corluba (azi Cordova), episcopie in Spania -
roman intro anii 337-350 - 41, 93, 585, 217, 593
591, 593, 595 Col dyLs, tatal lui Bardas Cleros, comandant
Constanlia, cetate pe malul riului Margus - bilantin - 651
247, 597 Corilus, rege got - 417
Constantiana, oral in Scythia Minor 351, Cornelius, consul in anul 46 - 497
473, 671 Cornelius Fuscus, comandant roman ucis
Cozzstanlianus, comandant militar sub Ius- in Dacia - 37
tinian - 453 Cornul de aur, canal in Bizant - 617
Constantin col Mare, imparat - 17, 31, 39, Corpus iuris civilis, colectia de legi - 371-
71, 85, 125, 209, 217, 469, 585, 591, 593, 387
647, 671, 717, 721, 723 ; nascut la Naissus - Cosnza,l. sol la avari - 625; 2. stint crestin -
671 ; lupta cu barbarii la Istru - 15, 493, 587
495; cu gotii - 49, 67, 425, 585 ; cu sar- Comas Indic pleustes, scriitor - 399
matii - 47, 223, 307, ; face un pod peste Costan, sef peceneg - 665
Dunare si un turn de aparare - 27, 667; Costoboci, populatie lanord-est - de Dacia -
reconstruieste orasul Durostorum - 685; 99, 117
raporturi cu federatii - 427 Cotrag, fiul lui Cuvrat, sef bulgar 627
Constantinus Lidianul, comandant ucis de
Vitalianus 357, 373
-
cotragi, trib bulgar 617, 619, 625, 679
cotriguri, trib hunic - 455, 479; relatiile Cu
Constantin at I V -lea, imparat bizantin intre Iustinian - 515; tree riul Sava - 515;
anii 668-685, lupta cu bulgarii - 619, aliatzi cu gepizii - 455
623, 625, 629, 671 Cotys, rege trac - 35
Constantin Porfirogenetul, scriitor - 657-671 Cobrat, vezi Cobrat
Constantinus comandant prins in lupta - Cracnacate cetate neidentificata dincolo de
599, 601; 2. fiul lui Lips - 675 Nipru - 667
Constantitzachis, cvestor - 673 Cratinos, autor gree - 393
Conslantiniana Daphne, localitate intarita ne- Creas, cetate neidentificata in Moesia Infe-
identificata in stinga Dunarii 469 rior - 475
Constantinopol, capitala imperiului bizantin
- 117, 127, 143, 151, 221, 225, 243,
-
Creca, una din sotiile lui Attila 271, 279
Cremona, oral in Italia cu unitate milliard -
251, 281, 283, 295, 311, 323, 329, 331, 213
333, 351, 357, 363, 365, 397, 403, 499, Crescens, martir crestin - 719
503, 505, 527, 585, 587, 591, 595, 601, crestini, crestinism - 11, 53, 113, 215, 223,
603, 617, 637, 649, 653, 663, 671, 711, 235, 399, 427, 593, 619
-
723; numit si Bizant 669; are bai -
129 ; vizitat de Vulfila - 113 ; sinod - Cre4inopo/is Constantinopolis - 113
Greta, insula in Marea Egee - 339, 407,
227 ; patriarh - 597; in lupta cu hunii - 691
505 ; si avarii - 505 Crinites, comandant militar In lupta cu tarul
Constantiola, localitate neidentificata pe malul bulgar Simeon {893-927) - 673
drept al Dunarii, in Moesia. Inferior - Criou Prosopon = Fruntea Berbecului (azi
611, 615 capul Aia-Burum, in Crimeea), inaltime
Constantiolus, fiul lui Florentius, comandant pe tarmul de sud al Cherosonesului tauric
militar in Moesia in jurul anului 450 - - 619
271, 273, 503 Crisia (azi Cris), riu In Dacia - 581, 667
Constantius II, imparat roman intre anii Crispa, cetate neidentificata in Moesia In-
337-361 - 31, 41, 81, 113, 117, 209, ferior, refacuta. de Iustinian - 467
211, 217, 309, 367, 585 ; apara arianismul - Criton, autor grec contemporan cu imparatul
227, 233, 309, 593 Traian, scrie Getica - 337 493
Constantius, sol la huni pe linga Attila - crivdt, vint de miazanoapte - 119, 121
261, 263, 271, 279, 281, 283, 285, 295 croati, lupta cu ungurii - 667
Constanlia (azi Constanta), oral pe malul crobizi sau crobyzi, trib tracic la sud de Istru,
Pontului Euxin - 597 in apropiere de Pontul Euxin - 339, 391
consubstantial, termen eclesiastic - 217
contabili in armata - 211
Cronos = Zamolxis, zeu trac 701
crucea (semnul), In lupta - 647
-
conventii cu arabii si avarii - 507 Crum, sef bulgar (803-814) - 651
Copustoros, localitate in Moesia Iuferior - 473
cordbii cu doua pupe - 601
Cuartzitzur, trib peceneg dincolo de Nipru
665
-
www.dacoromanica.ro
INDICE 769'
cubicularius, demnitar bizantin - 601 ocupata. de Traian - 409, 497; guverna-

Cubu, riu neidentificat in tinuturile pecencgi- tori - 101; Dacia. restituta - 81; eva-
lor - 667 cuata de romani - 39, 109, 589, 699;
Cuel, sef peceneg - 665 lupte cu carpii- 5; cu gotii - 311, 411,
Cufis (azi Cuban), riu in tinuturile Scitiei - 447, 457; numita. si Gotia sau Gepidia -
619, 623, 625 417, 577, 581; navalesc hunii - 427,
Culpei, tinut peceneg - 6E5 492, erulii- 445 gepizii- 417; tai-
cumani - 679
cupe de aur la barbari - 263 ; cupe de argint -
falii - 27; Daciile sud-dunarene - 109,
211, 371; Dacia Ripensis - 39, 207, 209,
261 211, 353, 361, 363, 377, 779, 383, 407,
Cupi, oral pe malul drept al Dunarii 409, 431, 463; 709; numita si Parapota-
in Moesia Superior - 463 mia - 501; invadata de goti - 427; si de
curator, demnitar bizantin - 385 huni - 361; Dacia Mediterranea sau In-
Curcutai, sef peceneg - 665 terioara - 11, 121, 211, 377, 379, 383,
Curidachos, §ef hun - 259
-
curiali in orase bizantine 387 407, 589; are cinci orase mai importante
si eparhii - 353, 671; Dacia noua - 5,
Curio (C. Scribonius), proconsul in Macedonia 47; Dacia Prima si Secunda - 501, 581,
intre anii 75-73 i.e.n., a ajuns cu trupele Daciile sud-dunarene - 211, 235; eparhii
pin& la Dunare - 43, 407 si crestinism - 41, 53, 111, 233, 235;
Curtices Almeanztl, comandant militar bi- navalesc hunii si gepizii - 15, 409, 445
zantin ucis de tarul Simeon (893-927) - dacic (neamul) - 105
673 Dadas sau Dada, martir crestin in Durostorum
Cusanes, §ef ungur - 653 - 709, 711, 715, 717, 719
Cuscauri, cetate neidentificata. in Moesia In- Dafne (Constantiniana), fortareata neidenti-
ferior, reparata de Iustinian - 473 ficata, pc malul sting al Dunarii, in Moesia
Cusculi, intariturb. neidentificata fn Moesia Inferior 125, 209, 469.
Inferior - 473 Dagalif, tatal lui Areobind, comandant bar-
cutremur in Alexandria - 593 bar in armata romans - 597
cotriguri, vezi cotriguri daisios, numele lunei iunie in calendarul ma-
Cuvrat, sef unogundur - 625 cedonean - 587
cvazi, neam vecin cu mercomanii, locuiau in Dalmatios, comandant militar in lupta cu
Moravia de azi - 11, 31, 37, 83, 99, gotii - 49
121, 135 dalmag, locuitori din Dalmatia - 35, 399,
Cypris, wits - 495 583; dalmati in Drobeta - 211; dalmati
Cyrillus, comandant militar in Tracia -599 si longobarzi - 445
Cyrus, consul in anul 432 - 361, 377, 585 Dalmatia, provincie romana - 27, 41, 107,
Cyzic, vezi Cizic 235, 407, 429, 451, 515, 523, 583, 663,
665; ocupata de slavi - 451
Damasc, oral in Siria - 297; patria lui Apo-
D lodor - 465
Damian, martir crestin - 587
daai, neam scitic pe malul de est al Pontului Danapris (azi Nipru), fluviu in Scitia - 621,
Euxin - 339
daci, locuitori ai Daciei, numiti si geti - 69,
623, 627; trecut de bulgari 619-
Danastris (azi Nistru), fluviu intre Istru si
339, 407; au regi - 487; raporturi cu Boristene - 621, 623; trecut de goti -
romanii sub imparatul August - 23; je- 133 ; de slavi - 411; de bulgari- 619,
fuiesc Moesia - 27; lupte cu Domitian - 627; numit si Danastium - 133
11, 37, 487; in. insi de Lentulus - 409; danezi sau dani, populatie germanica. - 579
si de Traian - 7, 11, 97, 141, 497, 579, Danubis, Danubius, vezi Dundrea
589; se rascoala sub Antoninus Pius - 99; Daos, nume de sclav - 339
slujesc in armata romana, la Claudiana - dardani, neam iliric tntrepatruns de elemente
209; la Mediolanum - 211; la Suessa - tracice, pe cursul superior al riului Axios
209; daci la sud de Dunare - 233; ra- (Vardar) - 35, 43, 223; cuceriti de ro-
porturi cu gotii - 575; daci = pecenegi - mani - 407
699 ; poarta o boneta numita. pileus - 23 Dardania, tara dardanilor - 39, 43, 209,
Dacia, provincie romania la nord de Dunare - 233, 377, 383, 407, 551, 579; are uii epi-
11, 21, 37, 39, 43, 99, 101, 107, 119, 339, scop - 41, 353, 671
343, 427, 465, 589, 707 ; are munti si riuri - Darius, rege al persilor intre anii 521 -485-
401, 417, 455, 463; mine de aur - 39; i.e.n., ajunge pin& in Scitia - 413
www.dacoromanica.ro
740 INDICE
Dasius, martir crestin - 719 Dio Crysostomos, retor grec (40-120) - 413
daruri romane pentru Attila - 269 Diocletian, imparat roman intre anii 284-305,
dasai, neam scitic - 339 nascut in Dalmatia - 5, 419, 495, 663,
datorii iertate de imparatii bizantini - 33 709, 715, 719, 721; lupta cu carpii - 409
Daurentios sau Dauritas, §ef sclavin - 519 Diogenes, fiul lui Diogenes, domn in Cherson
d4ri impuse in Scythia Minor - 385, 387; din Taurida - 669
dari obstesti - 383 ; dari pentru militari - Diogenianus din Heracleea pontica, seco-
267 ; dari in Tracia - 143 lul al II-lea - 493
Debeltos, localitate in Haemimont, intre mun- Dionysios, sol la huni in jurul anului 450 -
tii Haemus si Constantinopol - 671; vezi 247
Dibaltum Dionysos, zeu - 75
Decebal rege al dacilor pe vremea imparatilor Dionysopolis (azi Balcik, Bulgaria de nord-est),
romani Domitian, Nerva si Traian - 23, oral pe tarmul Pontului Euxin - 123,
37, 105; trimite soli la Domitian - 487; 351, 581, 601, 671
pedepseste cu moartea pe dezertori - Diopeithes, §ef trac pe timpul lui Filip al
703 ; nu respects tratatele - 701; este II-lea - 93
invins de Traian si moare - 11, 37, 43, dios, numele lunii noiembrie in calendarul
55, 407, 487, 493 macedonean - 595
Deceneu, preot si intelept dac pe vremea Dioscurus, 1. consul In anul 442 In Constan-
regelui Buerebista - 413, 415, 417 tinopol 361, 499, 585; 2. diacon In
Decius, 1. imparat roman intre anii 249-251 anul 516 - 329, 331, 333
- 37, 421; lupta cu carpii - 5; cu go %ii - Distra, vezi Drista, Dristra
301, 419, 421, 423, 589; moare - 27, Ditzina = Vitzina, riu numit in antichitate
161; 2. tata.1 si fiul, mor impreuna in Panysos, iar azi Kamcija, intre Burgas
lupta de la Abrittus din anul 252- 25, si Constantinopol - 661
141, 421, 423, 497; 3. consul - 505 domesticus, titlu de demnitar - 653
Domitian, imparat roman intre anii 81-96,
decurioni, demnitari in orase 371
delfini in Pontul Euxin - 118, 575
Delphi, oral si sanctuar in Grecia Central& -
poarta razboaie cu dacii
417, 419, 487
- 11, 55, 97,
337 Donatus, martir crestin - 719

Demetra, zeita - 75 Doriscos, cimpie si oras la gurile Hebrului
democrafie military la slavi - 443 (Maritei), in Tracia - 137
Demostene, orator atenian - 63, 93 Dorostolos sau Dorostolon (azi Silistra, Bul-
Denegothia, martir crestin de origine gotica.- garia), vechiul Durostorum, oral pe ma-
719 lul drept al Dunarii, In Moesia Inferior -
Dengezic, unul din feciorii lui Attila - 363 351, 469, 585, 709, 711, 715; ocupat de
Dengizic, qef got - 297 huni si avari - 535; are martini crestini
Deoniana, localitate neidentificata In Moesia - 233, 585; vezi si Drista, Distra
Inferior - 471, Dorpaneus, vezi Durpaneus
derbleni, trib in tinuturile pecenegilor - 665 Dorticum (azi Rakovica, Bulgaria), statiune
Descrierea intregului pamint - 21 pe drumul roman de-a lungul Dunarii,
Dexip, istoric grec si comandant militar pe malul drept al riului Timacus (Timoc),
(210-280) - 103, 239, 423, 529, 589;
Dibaltum, oras in Tracia - 149, 157; vezi
in Moesia Superior 467-
Drecon, afluent neidentificat al Dunarii, In
Debeltos Banatul de azi, zis si Drica - 261; 283
Didius (Marcus), imparat roman in anul drepturi banesti In armata. - 377
193 - 123. Drica, riu neidentificat in Banatul de azi -
Dierna (azi Orsova), localitate pe malul 427, 581; vezi Drecon
sting al Dunarii - 211 Drista sau Distra (azi Silistra, Bulgaria),
Digesta lustiniani Augusti - 371 vechiul Durostorum - 669, 673, 681, 687,
Digna, martira crestina - 719 vezi si Dorostolos
Dinia, oral neidentificat intre Haemus, Istru Drizipera (azi Karaltiran), oras intre Adria-
si Pontul Euxin - 685 nopol si Bizant - 613
Diniscarta, localitate neidentificata in Moesia Drobeta (azi Turnu Severin), oral In Dacia -
Inferioara - 473 211, 581
-
Dinzirichus, unul din feciorii lui Attila 587
Dinogetia (azi Garvan, pe Dunare, in jud.
Dromichaites, rege odriz - 699
drungarius, titlu de demnitar 673, 675
Tulcea) - 209, 581 Drusus (Marcus), comandant militar in Tra-
Dio Cassius, istoric grec (155-235) - 413, 699 cia - 43, 123
www.dacoromanica.ro
INDICE 74r_
Ducepratum, oras neidentificat pe malul drept Eden, riuri din paradis - 681
al Dunarii, in Moesia Inferior - 465 Edemas, comandant barbar in armata ro-
Dulcilla, fiica unui rege got - 727 mans, fiul lui Calopodios - 505, 601
Dundrea (Danubius, Istros, Ister), fluviu mare edicte imperiale - 7
si adinc - 5, 7, 21, 37, 43, 51, 81, 107, Efes (azi Ayusoluk, Turcia), oral pe coasta
133, 339, 397, 409, 411, 413, 417, 419, occidentals a Asiei Mici - 303, 393; epi-
429, 435, 493, 501, 505, 577, 579, scopie - 225; sinod - 403
581, 587, 589, 601, 619, 621, 623, 627, Egathrax, martir crestin de origine gotica -
647, 667, 669, 673, 691, 707, 721; izvoare, 727
lungime, afluenti, delta - 119, 419, 463, Egee (Mare) - 121
495, 575; atinsa si trecuta de romani - Egeta (azi probabil Brza Palanka, Iugoslavia),..
25, 35, 37, 153, 407, 409, 521, 543, 551, localitate in Moesia superioara, pe malul
559, 575, 591, 603, 607, 615, 617, 699; drept al Dunarii - 211
devine granita imperiului (limes) - 101, Egipt - 209, 377, 391, 585 ; episcopie - 41 ;
285, 461, 663, 699; poduri peste Dunare - prefectura. - 99
23, 27, 465; 413 (Dariu); 125, 585, 591 Eirenopolis, adica orasul Pacii", episcopie -
(Constantin); Dunarea trecuta de goti - 223
99, 103, 169, 227, 235, 241 311, 355, Elada (Grecia) - 305; invadata de go %i - 595-
419, 427, 453, 587, 595, 647, 721, 723; elefanii - 67, 603
de taifali - 151; de eruli - 527 ; de huni eleni - 59, 691; jertfesc oameni - 17; eleni
- 229, 247, 357, 455, 457, 479, 481, si cel %i - 341
525, 535, 601, 603, 677; de avari - 517, Ellac, unul din feciorii lui Attila - 429
527, 603, 613, 615, 617; de slavi - 439, Elpidius, senator, patricius se, sol la avari --
449, 451, 525, 605, 643, 663; de bulgari - 533, 603
619, 627, 631, 633, 635, 651; de rusi - Emmetzur, unul din feciorii lui Attila - 429
691 ; de pecenegi - 631, 653; de unguri - Enea din Gaza, filozof neoplatonician din_
653 ; flota bizantina. pe Dunare - 601 _secolul al VI-lea, a lasat un numar de
629, 631, 653, 675, 679, 689; loc de Intilnire scrisori - 321
pentru schimburi comerciale - 595; pace Ennodius, autor - 345 -349
cu Svendsilav 595; insule si cataracte - Enyo, una din furii, zeite ale razbunarii - 73-
551, 577, 611, 613, 615, 701; romani Epaminonda, strateg si om de stat in orasul
pe ambele tarmuri - 379; episcopia Du- Teba, mort in anul 362 i.e.n. - 71
narii -de -Jos - 639; diferite numiri ale eparhi, demnitari care supraveghiau admi-
Dunarii: Danubius - 391, 493, 495; Istru nistratia oraselor - 377, 381
- 387, 411, 423, 435 ; numita de goti eparhia scitilor (gotilor) din Tomis - 373
Dunautis - 485 si Dunavis - 483 sau Epidamn, numele mai vechi al orasului Dyrra-
Dunavi - 635 chium (azi Durres, Albania) - 671; ocu-
Dura, cetate neidentificata cucerita de geti - pat de slavi - 445 ; si de longobarzi -
701 445
Durostorum (azi Silistra, Bulgaria), oral in Epigenes, cvestor in Constantinpol si sol la
Moesia Inferior, pe malul drept al Dunarii huni - 247
- 123, 211, 581, 605, 655, 681, 685, 687, Epiphanios, misionar arian - 229
689, 695; patria lui Auxentius - 111; Epir, regiune in nord-vestul Greciei, cu a
si a lui Aetius - 427; are martini crestini episcopie - 41, 233, 407, 461; invadat
- 11, 15, 42, 593; ocupat de avari- de goti - 103; epiroti - 699
603 episcopi (sinoade) - 41, 373, 399; episcopi
Durpaneus, sef got - 419; scris si Dorpaneus din Dacia - 11 1 ; de Margus - 287; din
Dux, comandant militar In Moesia - 357 Scythia Minor (Dobrogea) - 373, 501;
Dyrrachium (azi Durres, Albania), oral pe episcopi falsi - 245
coasta Adriaticei, vechiul Epidamnum - Episcopus, tatal lui Theogenes, martir crestin
671 ; scris si Dyrradium - 665 - 705, 707
Eporedia, localitate in Italia centrals, cu uni-
E tate militara - 213
Equitius ei Gratianus, consuli In anul 374-
Edecon, demnitar la curtea lui Attila, trimis 375 - 219, 725
in solie la Constantinopol - 251, 253, Erculenle, localitate neidentificata In Moesia
255, 257, 259, 261, 277, 281, 283, 291 Inferior - 471
293, 295 ; pune la tale un atentat impu- Ergamia, localitate neidentificata reconstruita.
triva lui Attila - 249 de Iustinian In Moesia Inferior - 475-
www.dacoromanica.ro
742 INDICE
Erm'nium, ora' neidentificat la rasarit de Eusignius, demnitar din Odessos rascumparat

Carpati - 579 de la barbari - 357
Ermenrich, rege greutung - 133 Eustathius, 1. patricius - 653; 2. drungarius
Ernas, unul din feciorii lui Attila - 277 - 673 3. martir crestin In Tomis - 707
eruli, trib germanic provenit din Scandinavia Eutarichus, consul in anul 516 - 329, 333,
gi prezent intre marea Baltic& Si Pontul 367
Euxin - 105, 399, 425, 439, 701; rapor- Eutropius, conducator in Imperiul roman
turi cu gotii - 305; cu bizantini - 411; de apus Intre anii 395-399 sub Impa-
cu longobarzii - 439; cu slavii - 439; ratul Arcadius - 35-39
eruli in oastea roman& - 445, 447; pusti- Eutyches, 1. monah crestin - 331; 2. martir
esc Dacia, Tracia, Pannonia si Iliria - in Tomis - 707
445, 447, 511, 527 Evaeus, erou legendar - 583
Escam, socrul lui Attila 261 Evodius, consul - 361
Escoes, martir got - 727 evrei - 593, 619
Esla, fruntas hun In solie la Constantinopol - exconsular, fost consul - 381
247, 257, 283, 295 excubiti, militari din garda imperial& - 613,
Etiopia, Cara in nord-estul Africii 291, 355, 649
485; etiopieni, religie - 237 exercitii militare - 613
Etna, munte vulcanic In nord-estul Siciliei - -
export de arme 373 ; de alimente - 373
137
Euagrios, 1. autor - 525-529; 2. martir In F
Tomis - 709, 719
Eucherios, consul - 359 Faleg, personaj biblic - 583
Eudocia, fiica lui Saturnilus, promisa ca solie Fanagoria, localitate pe coasta sudica a Cri-
lui Attila - 279 meei - 619, 621
Eudoxiopolis, oras In Tracia - 671 faraoni egipteni - 113
Eudoxius, 1. consul in anul 442 - 361, Farnobius, §ef got - 137, 151
499, 585 ; 2. predicator si episcop arian - Fastida, 1. rege got - 421; 2. rege gepid -
227, 235, 595 421
Eudoxos, navigator din secolul al II-lea e.n., Faustinus, martir crestin - 719
a intreprins calatorii spre India si Africa - Faustus, consul - 363
341
Eufrat, fluviu in Asia - 29, 83, 117, 119 Fecioara cereasca - 159
federali, trupe aliate - 355, 703; goti - 427
euhaili, locuitori pe tarmul Pontului Euxin - 453; longobarzi - 445; eruli - 447; ibex.,
679
Eulogius, monah gi sol la papa de la Roma si sarmati - 497
In anul 515 - 327, 333 Felix, 1. consul - 395; 2. diacon - 329.
Eumenius, profesor de retorica In Augusto- femei pentru culcare date oaspetilor la huni -
dunum (azi Autun, Gallia, In jurul anului 261 ; femei an participa la domnie - 295
297 - 83 Fenicia, regiune in Asia, intre Siria si Pales-
Eumolpias, oras In Tracia - 123 tina - 17, 95
Eunapios din Sardes, autor - 239 - 245 Filgas, martir got - 727
Eunodius, episcop - 599 Filimer, fiul lui Gadaric, sef got - 411, 425
Euprobus, martir crestin - 719 Filip Arabul, imparat roman intre anii 244-
Euripide, poet grec - 123 249 - 301, 419
Europa, 1. continent - 31, 131, 303, 311, Filip II, .0.01 lui Alexandru, rege In Mace-
361, 459, 461, 477, 493, 531, 585, 603, donia - 31, 35; lupta. In Tracia - 93,
613, 661, 669, 679, 681; pustiita de huni 337, 415
gi avari - 433, 535; 2. provincie a Im- Filip, eparh sub Constantin cel Mare - 593,
periului bizantin - 45, 107, 233, 325, filozofie - 57, 69; la geti - 417
503, 671; 3. titlu de opera la Hecateu - Fison = Dunarea, fluviu In paradis - 483,
339 485, 679
Eurus, vint de la rasarit - 577 Flaviana, localitate neidentificata in Moesia
Euscia, localitate neidentificata din Moesia Inferior - 209
Inferior ocupata de goti - 421, 423 Flavianus episcop crestin - 599
Eusebia, imparateasa - 31 Florentinus, martir crestin din Sirmium -
Eusebius din Caesarea, autor - 9-17 709
Eusebius, 1. consul In anul 347 - 217, 363 ; Florentius, consul In anul 515 - 325, 365,
2. episcop de Constantinopol - 235, 519 503, 599
www.dacoromanica.ro
INDICE 743
Florianus, martir crestin din Sirmium - 707 Gallus, 1. imparat roman intre anii 251- 253 -
Florus,1. poet din secolul al II-lea - 99 ; 301, 303, 355, 409, 421, 423, 497, 647;
2. martir crestin din Sirmium - 707 2. imparat roman Intre anii 351-354 -
Flutausis, afluent al Dunarii la apus de 585
Dacia, in Pannonia - 411, 581 Galtis, localitate neidentificata ling& riul Auha
foamete in Dacia Ripensis - 501 (neidentificat) in Dacia - 421
Focas, imparat bizantin Intre anii 602-610 Ganges, fluviu in India - 485
- 551, 613, 617 649 Ganos, oral neidentificat in Tracia - 671
fortificatii sub Iustinian - 459-475 Gaudentius din Durostorum, tatal lui Aetius -
Forum Flaminii, localitate in Italia - 409 427
Forum Fulviense, localitate in Italia central& Geberich, rege got, invinge pe vandali - 423,
cu unitate military - 213 425
Forum Thenbronium, cartier in Abrittus (azi Geeh, nume peceneg pcntru Ural - 665
Razgrad, Bulgaria) - 589 geloni, trib scitic in nordul Pontului Euxin -
fosatizi, pored& data hunilor - 431 115, 131, 133, 167, 169
Fossatum, cetate neidentificata In Moesia Gemellomuntes, localitate neidentificata. in Moe-
Inferior - 473 sia Inferior - 473
Fotie, patriarh - 637 Geminianus, martir crestin in Sirmium
Genserich, rege barbar - 295
- 709
franci, populatie germanica stability in vestul
Europei - 381, 399, 415, 661; relatiile gemosti, neam - 651
cu hunii - 295; si cu ungurii - 667 Gentius, rege ilir In lupta cu romanii - 35
Fravita, consul - 361 Gentzon, comandant roman - 607, 609
Frigeridus, comandant roman sub Imparatul Geograful din Ravenna - 579 - 581
Valens - 145, 151 Georgios, 1. episcop de Laodicea - 225 ; 2.
Frigia, regiune in vestul Asiei Mici - 123, episcop arian de Alexandria - 593
211 Georgios Monachos, autor - 633 - 635
Fri tigern, rege got - 137, 139, 141, 153, Georgios Pisides, autor - 567 -576
155, 157, 219, 595, 723 Georgics Syncellos, autor - 589
frontiere intre romani si huni - 291 Gepidia, 1. = Dacia 417; 2. = Dacia Secun-
frunzez de dafin importata. din India - 611 da - 581
fugari huni la romani - 259, . 291; fugari gepizi, trib germanic stabilit In Dacia de
romani la nord de Dunare - 561 vest - 81, 105, 109, 347, 411, 417, 423,
Fuscus (Cornelius), comandant roman ucis
-
in Dacia 419, 487
435, 439, 447, 579, 607, 615, 649, 661;
-
au regi 429 ; raporturi cu bizan-
tinii - 411, 455, 515, 527 ; cu gotii - 421,
G 427, 595; cu hunii - 409, 429, 535, 587;
cu avarii - 535, 595 ; cu slavii - 617 ;
cu longobarzii - 457, 513 ; stapinesc orasul
Gaatha, regina a gotilor - 727 Sirmium - 347, 437, 445, 447, 457, 495,
Gabinius, consul - 709, 717, 719 505, 529
Gadarich, rege got - 425 Gerasus, afluent al Dunarii (azi Siret) - 133
Gadeira (azi Cadix), oral In Spania - 399, Gergesasus, erou legendar - 583
575 geri, populatie intre Caucaz si Marea Caspica
Gaianus, martir crestin in Dacia Ripensis -
709 - 51
Gainas, sef got - 237, 317 Germae, oral in Dacia Mediterranea - 353
Galatia, regiunea rasariteana. a Frigiei din germani - 3, 11, 29, 51, 55, 69, 73, 99, 381,
Asia Mica - 41; locuita de galafi = celti 415, 457, 583, 591, 661; limba for -
- 19 641
Galerius, imparat roman Intre 305-311, nas- Germania - 81, 101, 103, 143, 165, 339,
cut in Dacia Ripensis - 11, 39, 47, 419, 483. 575, 577
495 germanice (triburi) - 305
grail (celti) - 69, 223, 457, 463, 491, 583 Germanus, 1. tatal imparatului Iustin - 453,
Gallia, tiara gallilor - 25, 35, 41, 53, 85, 99,
121, 145, 149, 155, 232, 235, 457, 495,
455; 2. comandant In Tracia sub Iusti-
583, 585, 587, 595, 633, 661 nian - 449, 451; 3. episcop crestin -
Gallienus, imparat roman intre 253-268, 329, 333
paraseste Dacia - 25, 39, 43, 103, 105, Germisara (azi Geoagiu), localitate In Dacia
223, 305, 407, 529, 701 intre Apulum si Sarmizegethusa - 581
www.dacoromanica.ro
744 INDICE
Gerontius, 1. comandant In Tomis - 315 ; cu vandalii - 425; cu gepizii - 347, 421;

2. episcop de Tomis - 317 navalesc In Dacia - 135, 219, 223, 227,
geruri naprasnice - 621 311, 317, 419, 423, 445, ; si in Pannonia -
Geta (Lucius Septimius), imparat roman intre 129, 435; trec Dunarea - 227, 235, 241,
anii 211-212 - 101 243, 311, 355, 427, 435, 453, 595, 661;
Geta, nume de sclav - 339 lupte cu romanii - 11, 25, 27, 39, 47,
Getica, lui Criton - 337; Getica lui Dio Cassius 109, 123, 135, 145, 157, 223, 299, 309,
- 699; Getica lui Dio Chrysostomos - 427, 573, 585, 587, 591, 595, 647; prezenti
413 ;Getica lui Iordanes - 411 in Scythia Minor (Dobrogea) - 595,; In
getice (trofee) - 29 Moesia Inferior - 413, 419, 421, 423;
gefi, neam tracic - 17, 31, 51, 115, 337, 701; in Tracia - 13, 119, 127, 135, 141, 143,
invinsi de Alexandra - 29; raporturi cu 147, 149, 151, 157, 169, 219, 235, 413,
romanii - 27, 31, 409, sint vecini 421, 423, 427, 433, 435, 497, 595; in Moesia.
cu scymniazii - 391; navalesc in Im- Superior - 501; in Iliria - 151, 305; in
periul roman - 55; religie - 321, 413, Macedonia - 25, 457; pustiesc Grecia
701; filozofie - 415; cintece si jocuri - 11, 141, 409, 497; ajung in Italia -
415 ; sclavi - 703; pumnal getic - 365; 295 ; lupta cu hunii 357, 437, 451, 453,
geti = goVi 17, 31, 67, 69, 101, 167, 169, 457; sint colonizati In imperiul roman
367, 413, 421, 435, 573, 575, 641, 655, si primesc pamint - 85, 87, 299, 429,
701 431, 701; intra in armata roman& 359,
Gefia, Cara geVilor - 337 427, 459, 503, 597; se crestineaza
Ghiazi, sef peceneg - 665 si adopt& arianismul - 111, 113, 215,
Ghiazihopon, trib peceneg - 665 219, 225, 227, 235, 427, 573, 595, 711,
Gibbus (loan) consul - 363 713, 721, 723; au un episcop - 229; si
Giesm, tatal lui Mundus, sef gepid - 601 cunosc scrierea - 723; goVi mici - 431;
Gieucate, cetate neidentificata dincolo de goti si bulgari - 349
Nipru - 667 Golia =-- Dacia 215, 415, 417, 575, 727
Gilpil, riu neidentificat - 423, 581 Grapso, cetate neidentificata in Moesia In-
ginji (semnale) - 145; la huni - 259 ferior - 473
Giserich, sef vandal - 597 Gratiana, localitate neidentificata la hotarul
Godidisclos, sef got - 433 intre Illyria si Panonia - 209, 437, 475
Godilas, comandant roman de origine bar- Gratianus, imparat roman intre anii 367-383
bor& - 503, 601; lupta cu hunii - 503; - 27, 69, 71, 75, 145, 149, 151, 153, 155,
-
prim si eliberat 601
Godisclu, sef vandal - 661
209, 219, 359, 373, 377, 499, 585, 595
725, 727
Gombes, localitate neidentificata in Moesia Gratus, comandant roman - 107
Inferior - 467 greacd (limba) - 111, 119, 223, 265, 413,
Gomer, fiul lui Jafet, personaj biblic - 573 535, 641
Gongyles (Constantin), patricius - 631 greci - 275, 495, 583, 641
Gordianus, martir crestin - 719, 721 Grecia - 39, 223, 347, 457; in lupta cu persii
Gorganis, localitate neidentificata in Dacia - 137; si cu Alexandru cel Mare - 415;
nord-dunareana - 581 pustiita de goVi - 11, 409, 497, ; de carpi
Gorgona, zeita a razbunarii - 563, 571
goticci (limba) - 111, 265, 277, 435, 485,
- 529; de huni - 479; de slavi - 517;
crestinism - 53
595, 641, 661 grecosarmali - 583
Gothia, martira crestina de origine gotica greutungi, trib germanic - 105, 109, 125,
133, 137, 313; zisi si grotungi sau grutungi
719
gofi, neam germanic -7, 39, 49, 67, 81,
85, 101, 103, 105, 107, 109, 125, 167,
Grigorie (Sfintul), insults la gurile Niprului -
659,
209, 215, 221, 239, 241, 244, 245, 247, grime la huni - 261
303, 305, 339, 357, 363, 373, 381, 399, Grod, rege hun crestinat 503
411, 413, 415, 417, 435, 575, 579, 589 grotungi, grutungi, vezi greutungi
641, 649, 661, 707; numiti si sciti - 33, Gudila, rege get, socrul lui Filip al II-lea -
57, 61, 109, 129 357, 589; sau geti - 31, 415
67, 367, 413, 415, 417, 421; au regi - 11, Guduin, comandant in oastea romans - 615,
287, 499; ajung pin& la lacul Moetic in 617
nordul Pontului Euxin - 339; lupta cu Gunderich, sef got - 421
carpii - 489; cu hunii - 13, 133, 409, Gunderith, sef gepid - 347
425, 429; cu rugii - 437; cu scirii - 297; Gunthic, sef got - 429
www.dacoromanica.ro
INDICE 745
Guticas, preot got - 713 Helibachia (azi Ialomita), riu la nord de

uvernator in Macedonia - 25; guvernatori Dunare, In cimpia munteana - 609
de rang consular - 207 Hellanicos din Lesbos, istoric grec mort pe
Gyla, tinut peceneg - 665; trib peceneg - la 400 i.e.n. - 701
665 Helvius Pertinax, fiul imparatului Pertinax
din anul 193 - 101
H Heraclea, 1. (azi Eregli, Turcia), cetate in
Pontul Euxin - 233, 325, 587, 597, 599;
Habuxigyla, cetate pecenega neidentificata - 2. (azi Zervochori linga Nigrita, Grecia
667 de nord-est), orasel la gurile riului Stry-
Hadrian, imparat roman intre anii 117-138 mon (Marita) - 671
- 37, 97, 99 Heracles, tatal lui Agathyrsos, erou legendar
Hadriatiopolis (azi Edirne, Turcia Europeana), 337, 341, 503
oral pe drumul de la Philippopolis spre Heractios, imparat bizantin intre anii 610 -
Constantinopol - 123 641 - 587, 663 ; lupta cu avarii si hunii -
Haemimont, provincie bizantina. Intre muntii 625
Haemus si Constantinopol - 41, 107, 123, Herculea - 209, 211
431, 671 Herduic - sef got - 347
Haemus (azi Stara Planina sau muntii Bal- Herennianus, comandant militar roman -
canici) - 35, 71, 121, 145, 147, 337, 421, 107
535, 603, 605, 671 Hermanarich, rege got - 425, 427
haganul avarilor - 531 Hermogenes, comandant militar sub Constan-
Hagia Sofia, biserica in Constantinopol - tin cel Mare - 531, 593
697 hermonduli, trib in nord-estul Europei - 423;
Hagias, martir got - 727 scris si hermunduri - 99
haldei, trib nomad de origine semitica In Hernac, unul din feciorii lui Atila - 429
tinutul Eufratului - 579, 585 Herodot, istoric grec - 311, 391, 585, 701
Halicaniburgu, cetate neidentificata In Moesia heruli, vezi eruli
Inferior - 465 Hesychios din Alexandria, autor - 389-393
Halmyris (azi Zaporojeni, jud. Tulcea), lo- Hierapolis (azi Pamuchole, Turcia), oras in
calitate In Scythia Minor, Intre Salsovia Frigia - 377
si Vallis Domitiana - 353, 471, 671 Hieron, gura Pontului Euxin - 503, 579
Ham, personaj biblic - 585 Hierocles, autor - 351 -353
hamaxobi (sarmati), trib nomad In nordul Hieronim, scriitor - 9
Pontului Euxin - 459, 583 Hierophilos, episcop de Platinopolis - 221
Hanaan, tinut biblic, locuit de hananeeni - hipopotami - 67
583 hipopozi, fiinte umane mitice cu picioare de
Haraboe, tinut peceneg neidentificat - 665 cai - 575
Haribda, personaj legendar - 569, 571 Hipponicos, atenian bogat in secolul V i.e.n. -
Harmatzon, sol avar - 613 393
hazari, trib In partile de nord-est ale Pon- hircani, locuitori din Hircania, satrapie per-
tului Euxin - 619, 653, 655, 665, 669 ; sica. la Marea Caspica - 237, 399, 575
lnrolati In oastea bizantina - 653, 673; Hispania - 503 ; vezi si Spania
raporturi cu bulgarii - 627; tara for se Histaspe, -0,01 regelui Dariu - 413
numeste Hazaria - 621, 623, 665 Hister, fluviul Dunarea - 417
Hebru (azi Marita, Bulgaria), riu In Tracia Histria, 1. (azi Histria, jud. Constanta),
- 43, 65, 123, 153; in preajma lui locuiesc oral pe tarmul Pontului Euxin la nord
odrizii - 169; trecut de huni - 515; si de Tomis - 9, 37, 45, 103, 339, 351,
de sclavini - 447 407, 581, 589, 671), vezi si Istros;
Hecateu din Milet, istoric grec dintre anii 2. peninsula Histria din nordul marii
560-480 i.e.n. - 339 Adriatice - 413, 577
Heladici, trib In nordul Pontului Euxin - histrieni - 575, 583
399 Homer, poet - 121, 469
Helea, localitate in Siria cu unitati militare - homousion de aceeasi substanta", termen
209 eclesiastic - 217, 593
Helespont, strimtoare care desparte Asia de Honoria, fiica imparatului Honorius juniita
Europa, azi Dardanele - 9, 57, 137, 141 lui Attila - 295, 297
Helhal, §ef hun in armata roman& - 299 Honorius, imparat roman intre anii 393-423
Heli, martir crestin - 719 - 169, 211, 361, 375, 435, 587, 595, 661
www.dacoromanica.ro
7413 1NDICE
Hopon, tinut peceneg - 665 lason, erou legendar - 115, 341

Hormzsdas, papa, autor de scrisori - 323-335, Iatron sau Iatrus (azi Iantra), riu in Mocsia
599 Inferioara, intre Dunare si Haemus, iden-
Horreum Margi (azi Cuprija, Iugoslavia) -
3b3 Iavdierti, tinut peceneg - 667
-
tic cu Athrys si Ieterus 421, 469
H stus, episcop de Corduba (Spania) - 217, iazzgi, neam sarmatic intre Dunare, Tisa
593 si izvoarele Tisei - 417; iazigi meta-
haft:, ataca drumetii - 61 nasti - 343
Hristos - 111, 113, 223, 386, 399, 403, 585, Ibas, misionar crestin - 403, 405
593, 641, 679, 709, 717, 719, 725, 727 iberi, populatie straveche a Spaniel - 11,
hung (limba) - 255, 265, 277, 509 73, 157, 409, 495, 583, 617
hunt, patria for primitive - 129, 131, 133, Ibida, localitate In Scythia Minor, nu
359, 411, 479; Imbraaminte si cruzime - departe de Ulmetum - 471
265, 425, 509; au regi - 247, 259, 361; Icmor, §ef rus in oastea lui Svetoslav 691,
numiti si sciti - 261, 273, 277; lupth 693
-
cu mezii 273; navalesc In Europa si
prada - 27, 85, 243, 459, 477, 535; lo-
Iectan, personaj biblic - 583
eterus, vezi latron
- -
cuiesc in Dacia 427, 453, 581; si Pa-
nnonia 247, 249, 251, 253, 267, 291,
Igor, tats lui Svetoslav, sef rus - 689
Iliada, epopee - 73
297, 395, 427;
133, 135, 163,
raporturi cu gotii - 13,
219, 227, 245, 299, 409,
Die (sfintul) -
647, 721
populatie indoeuropeana in nord-vestul
427, 429; sint Invinsi de goti - 499; Peninsulei Balcanice - 9, 69, 71, 73, 123,
raporturi cu gepizii - 409, 429, 455; 535; 223, 233, 291, 385, 399, 465, 477, 483,
cu slavii - 281, 443, 569; cu romanii - 485, 583, 699; raporturi cu longobarzii -
229, 247; 259, 273, 287, 289, 297, 357, 445
457; huni = avari - 505, 523, 535, 581, Iliria, Cara illyriloT - 35, 39, 47, 85, 99, 103,
601; trec Dunarea si prachI. - 293, 357, 105, 107, 109, 209, 217, 247, 251, 265,
433, 439, 453, 455, 477, 479, 515, 601, 289, 297, 305, 359, 361, 363, 367, 369,
603, 677 - pustiesc Scythia Minor si ocu- 385, 419, 437, 449, 455, 461, 467, 469,
pa orasul Tomis - 429, 503, 711; 503, 505, 519, 523, 583, 601, 633; pustiita
sprijina rascoala lui Vitalianus din Do- de huni - 287, 409, 435, 459, 499, 597;
brogea - 355, 357, 501, 503, 525, 527, de eruli - 447; de longobarzi 439; de
599; ravalesc In Tracia - 229, 289, 361, avari 515, 533; de slavi - 445, 447,
481, 499, 503, 505, 509, 525, 587, 597, 449, 451, 455, 4571 de bulgari - 411;
601, 649; in Moesia Superior si Illyria impozite stabilite de romani - 385
- 279, 439, 499, 571, 587; intra in armata Illyt zum, provincie rornana - 7, 11, 151,
romana. - 437; locuiesc in sate umi- 165, 377, 533, 573, 585, 601, 603
le, se hranesc cu griu, mei, mied - 261, Imaios (azi Bohor, Himalaia), munte - 479
427; organizeaza ospete si procesiuni - imperiudacic-7; imperiu roman, hotare 31
261, 263, 275, 277; tactica for de lupta - imporite la romani - 11, 289, 385, 387
553 -559; unii se crestineaza. - 625; alte India, 27, 37, 261, 485, 575, 603, 611
stiri despre ei - 289, 317, 363, 467, 481, Indos, fluviu In India - 485
601, 651, 655; huni amestecati cu car - Ingenuus, autor necunoscut - 105
podaci - 313 Ingurich, rege got - 727
Hylas, autor grec ale carui scrieri s-au pierdut Innocentius, comandant in armata romanii -
- 581 363
Hypatzos, varul imparatului Anastasios (491- insigne de conducatori de oaste - 99
518) si comandant in oastea romana -
357, 365, 395, 409, 501, 525, 597, 599
interpreti - 293
loan din Antiohia, autor - 355-357
hypogofi, o ramufa a gotilor - 649 loan Bogas, patricius, sol la pecenegi - 631,
hyrcani, vezi hircani 653, 675
loan Curcuas, magister militum in Bizant -
I 689
Loan Gibbus, vezi Gibbus
Iabdiertim, tinut peceneg - 665 Joan Hrisostom sau Gura-de-aur, autor - 237
Iafet, fiul lui Gomer, personaj biblic
575, 583
- 573, loan monah in jurul anului 515-327
Than Tzimisces, imparat bizantin Intre anii
lamblichos, autor - 19 969-976 - 679, 681, 683, 685, 687, 689,
lanuarius, martir crestin - 719 693, 695, 697
www.dacoromanica.ro
INDICE 747
Ioannes, 1. apocrisiarius - 405; 2. consul - Italia - 21, 49, 53, 109, 121, 151, 213, 223,
503; 3. eparh - 367, 387; 4. episcop - 235, 255, 261, 271, 295, 297, 305, 357,
329, 333 ; 4. sol la avari - 517 ; 5. vandal - 433, 437, 451, 453, 455, 647
585 locuitori ai Italiei - 295, 437, 493
italici,
Ioanes Fagas, comandant bizantin - 451 itimari, trib in lupta cu hunii - 247
Ioannes Grapson, comandant bizantin - 675 Itzes, localitate - 473
Ioannes Lydos, autor - 491-495 Isoundus, martir crestin in Sirmium - 707
Ioannes Malalas, autor - 501-505 Iudaeus, nume de turn - 462
/oannupolis, nume dat orasului Durostorum iudei - 99, 583
in cinstea imparatului Ioannes Tzimisces Julia (lege) - 371
- 685 lulian, imparat roman intre anii 360-366 -
Iobulidas, sef avar - 515 29 -33, 91, 119, 239, 309
Ionia, regiune locuita de greci in vestul Iulianus, comandant roman in Tracia sub
Asiei Mici - 529 imparatul Zenon - 363
Ionic (golful), marea Adriatica - 435, 457, /uliu, papa - 591
461 Julius Manophilius, guvernator in Moesia -
Iordanes, autor - 407-431, 579 489
Iosephos Genesios, autor - 565 Junius Silanus, lupta cu cimbrii - 35
Iotapianus, imparat efemer in secolul al Jupiter, zeu suprem - 31, 51
III-lea - 301 Tustin, 1. imparat bizantin intre anii 518-
Ipaon, sef peceneg - 665 527 - 367, 383, 385, 392, 411, 433, 477,
Irineu, martir crestin si eposcOp In Sirmium 493, 507, 511, 517, 527, 529, 649; 2. co-
- 709 mandant In Moesia, fiul lui Germans -
Irnah, fiul lui Attila - 297 451, 503, 511, 513, 599, 603
Irtim, tinut peceneg'- 665 Justinian I, imparat intre anii 527-565 -
Issacius (sfint) - 595 325, 327, 357, 367, 373, 377-387, 439,
isaurieni, locuitori din Isauria, tinut muntos 443, 445, 447, 451, 455, 457, 459, 461-475,
in centrul Asiei Mici - 361 493, 503, 505, 509, 511, 513, 515, 527
Iscus (azi Gigen, Bulgaria), oral pe malul 601; lustinian II, imparat intre anii
riului Oescus, la confluenta cu Dunarea
467
- 685 - 695 - 629
Iustiniana Prima (azi probabil o mica locali-
tate linga Skopje, Iugoslavia), arhiepisco-
Ischyras episcop de Mareota - 217 pie creata de Iustinian - 377, 379, 383
Isidorus din Hispalis, autor - 573-577 /ustinianopo/is, localitate neidentificata in
Istria, vezi Histria Moesia Inferior - 473 '
Istros, Istru, nume antic al Dunarii - 29, Iustinus, general sub Iustinian I - 511, 513
31, 51, 57, 61, 65, 67, 73, 83, 85, 87, 93, iutungi, trib germanic - 83
95, 121, 131, 133, 149, 167, 169, 223, 227, Israel, popor - 401
229, 237, 247, 251, 261, 293, 297, 301,
307, 309, 313, 317, 337, 341, 343, 391,
413, 423, 435, 437, 447, 455, 471, 477, L
485, 523, 525, 527, 535, 575, 583, 619,
627, 629, 647, 667, 691, 721; ingheata Laccoburgu, localitate neidentificata in Moesia
iarna - 93, 169, 479; numit si Fison - Inferioara. - 467
483, 679; trecut de Alexandru cel Mare - lacedemoneni sau spartani - 73
29; de romani - 119, 251, 307, 309, lacringi, populatie germanica in lupta cu astin-
439, 491; de goti - 91, 135, 235, 287, gii - 99
305, 311, 315, 317, 435; de carpi - 301; Lactantius, autor - 5 7
de huni - 229, 281, 285, 311, 313, 357, laconi, locuitori din Laconia, in sudul Pelo-
433, 477; de eruli - 439; de avari - 511, ponesului - 83
515; de slavi - 439, 443, 445, 447, 449, Lagariman, nobil roman - 133
457; devine granita imperiului (limes) - Lampadius, consul - 367
31, 357, 461, 465; izvoare, afluenti, delta
- 169, 339, 411, 453, 455; orase pe ma- Lanus, riu neidentificat dincolo de Dunare -
lurile lui - 309; zis si Danubius - 493; 575
insula Istros - 585; orasul Istros, vezi Laodiceea (azi Latakie), oral In Siria, sediul
Histria; vezi si Dundrea unui episcop - 225
Istros, oral in Greta - 339 Lapidaria, localitate neidentificata in Moesia.
Isus Hristos - 381; vezi si Hristos Inferioara - 469
49 - Izvoarele istoriei Romania - c. 311
www.dacoromanica.ro
748 INDICE
Largiana, localitate neidentificata din Dacia Licinius, 1. comandant roman in lupt& cu

pe drumul de la Napoca (Cluj) la Poro- regele Gentius - 35 ; 2. imparat Intro
lissum (Moigrad) - 581 anii 308-324 In lupt& cu Constantin
Jatind (limba) - 111, 265, 453, 463, 465, cel Mare - 39, 47, 49, 223, 647, 705,
533, 641 707, 721
latini, locuitori din Latium - 583 Licostom, localitate neidentificata in delta
lazi, locuitori pe t&rmul de rasarit ai Pontului Dunarii - 636
Euxin - 337, 579
Lazica, Cara lazilor - 399, 601
Lidia, regiune in partea de vest a Asiei Mici
9, 203, 357
-
tancieri, osteni din garda Imparatilor sau lidieni, locuitori din Lidia - 31
comandantilor de osti - 447 Liguria, regiune in nord-vestul Italiei - 213
Leba, localitate neidentificata in Tracia - 391 Lilybaeum, (azi Marsala, Sicilia) localitate In
Lederata, (azi Ramna, Iugoslavia), locali- vestul Siciliei - 435
tate in Moesia SuperioarA, lInga Dunare limba ausonilor = limba latina - 265, 277,
- 465; scris gi Litterata - 379 279; limb& la slavi - 443
legatus pro praetors - comandant cu rang limes, hotarul imperiului - 61, 65, 79, 461,
de praetor - 97 465
legea Iulia si Papia - 371 Limo, localitate neidentificata In Moesia In-
legi la huni si romani - 267, 269 ferioara - 471
legiuni - 79; legiunea I Minerva in Dacia - Lingonae, localitate in Gallia cu unitati
97 militare - 213
lei in Tesalia - 67 lisle's episcopatelor - 639
Lemanus, lac in Elvetia - 575 Lisimah, succesorul lui Alexandru- 9, 191, 699
Lemnos, insula In Marea Egee - 719 Listro, localitate neidentificat& In regiunea
Lentutus (Gn. Cornelius), Invinge pe daci gi Dyrrachium, Albania - 671
ajunge pin& la Dunare - 409, 575 Litterata, vezi Lederata
lentzeni, trib slay Intro Bug si Nipru - 665
Leon I, Imparat bizantin Intre anii 457-474,
Livianus, registru sau hart& de localitati
579
-
lupta cu gotii - 297, 375, 673 Locri, localitate pe tarmul de sud-vest al
Leon V Armeanul, Imparat bizantin Intre Italiei - 337
anii 813-820 - 651, 653 Longiana, localitate neidentificat& In Moesia
Leon Chairosphactos, sol bizantin gi coman- Inferioara - 467
dant de osti - 673 longobarzi, trib germanic stabilit In partile
Leon Curopalates, se revolt& Impotriva tinpa- de sud-vest ale Transilvaniei - 513, 661;
ratului - 689 raporturi cu romanii - 445, 455, 457;
Leon Diazonul, autor - 677-697 cu erulii - 439; cu gepizii - 445, 455,
Leon Focas, comandant bizantin - 631, 675, 513, 595 ; ajung pina la Noricum 445;
677 si phi& la Epidamn In Albania - 445
Leon Gramaticul, autor - 647-653 Lotobosc, trib - 391
Leon cel Intelept, autor - 643-645 Lucania, provincie in sudul Italiei - 213
Leon cel Mare, papa Intre anii 440-461 - Lucanus, poet latin - 574
325, 329, 331, 403 Lucernariaburgu, localitate neidentificata in
Leontios, 1. episcop de Ancyra - 203, 237; Moesia InferioarA - 469
2. monah - 327, 329 Lucianus, martir cretin - 719, 721
Lepidus - 191 Lucius, comandant roman, lupt& In Panno-
Leuce (azi Insula Serpilor), insula Alba sau nia - 407
a lui Ahile, ling& tarmul de vest al Pon- Lucullus (M. Licinius), consul In anul 73 Le.n.,
tului Euxin, In fata gurilor Dunarii - 51, apoi guvemator In Macedonia, a Infrint
337, 485 pe besi - 9, 35, 45, 73, 123, 193,
Libanios, autor - 91 -95 Lupicinus, comandant sub Valens - 139,
libertate la huni - 267 Lysimach, vezi Lisimah
Libia, regiune in Africa de nord - 95, 137,
285, 357, 435 ; episcopie - 41 M
Libidina, localitate neidentificata la sud de macedoneni, locuitori ai Macedoniei - 31, 93,
Dunare - 535 177, 183, 193, 223, 415, 651, 653
Libidurgos - 539 Macedonia - 11, 25, 27, 31, 37, 39, 49, 141,
libieni, locuitori din Libia, 73 187, 189, 193, 243, 367, 407, 413, 415,
Licia, regiune In sud-vestul Asiei Mici -9 577, 581, 583, 651, 653, 655, 673, 679;
www.dacoromanica.ro
INDIO! 749
ocupata de romani - 33; devastata de go %i - Mareburgu, localitate neidentificata In Moesia

11, 103, 187, 243, 497, 593; episcopie
41, 53, 233; hotarul cu Tracia - 121;
Inferioara. - 465
Mareota, localitate cu episcop - 217
Macedonia prima - 379; Macedonia se- Margus, 1. (azi Morava, Iugoslavia), riu in
cunda - 377; Macedonia salutaris - 209- Moesia Superioara - 247, 363; 2. or as
Macedanica, localitate neidentificata din Da- pe aceleasi riu, cu episcopie - 287
cia 581 Marian, episcop - 649
Macedoniu, patriarh arian la Constantinopol Marinos Syros, comandant bizantin, lupta cu
- 365, 591, 593, 597, 599 Vitalianus - 527
Macrinus, imparat roman intre anii 217-218 Maris, 1. episcop de Calcedon - 225; 2.
- 101
Macrobius, 1. auto'. - 165; 2. martir - 719,
persan - 405
Marisia, Mariscus sau Marisis (azi Mures),
721 riu in Dacia 423, 425, 581.
Magarsos, localitate in Cilicia - 337 Marmaroth, §ef got - 721
magi 535 Marte, zeul ra.zboiului - 121, 129, 135, 143,
magister officiorum - 283, 293, 631, 697 153, 413
Magnentius, 1. imparat roman in anii 350-353 Martialis, martir crestin - 719
- 585; 2. comandant roman sub Valens Martialios, magister officiorum, sol la huni -
(364-378) - 153 249, 293
Magnilianus, notar in Scythia Minor - 717 Martinus, comandant roman - 176, 437, 535
Magog, fiul lui Iafet, personaj biblic - 575 537, 605
Maimorsas, localitate neidentificata in pe- martini crestini - 399, 705, 709
ninsula Istria - 337 Martyrios, episcop de Marcianopolis - 227
Mama, copil de rege la huni - 249 Masclianae (azi Cirpa, corn. Buchin, jud.
Mamaea, tatal imparatului Ssverus Alexander Caras-Severin), localitate In sud-vestul
(222-235) - 413, 699 Daciei - 581
Mamerlinus, panegirist din secolul al IV-lea - masagefi, neam iranic intre Marea CaspicA,
81 si lacul Aral, ajung pins la Dunare -
manihei, adepti religiose ai lui Maniheu - 599 75, 167, 443, 507, 525, 573; raporturi
Marcellinus, Comes, autor - 359-369; cu hunii - 131
1.
2. martir crestin din Tomis - 705
Maece/lus, episcop de Ancara - 593
masini de lupld (berbeci) 347
Matoas, vechi nume al Dunarii - 339
-
Marcerota, localitate neidentificata in Moesia Matronianus, propaetor - 375
Inferioara, linger fluviul Dunarea - 473 nrattiarii, militari - 161
Martian, imparat roman intre anii 450-457 Mauretania, provincie In Africa de nord -
- 103, 295, 319, 361, 375, 429, 699 - 97, 277
Marcianopotis (azi Devna, Bulgaria), oral
in Moesia Inferioara aproape de Pontul
mauri, locuitori ai Mauretaniei
121, 301, 701
- 81, 97, 101,
Euxin - 123, 125, 139, 147, 307, 309, Mauritius, autor - 553-565
351, 409, 473 537, 543, 593, 609, 703; Mauritius, imparat bizantin intre anii 582-
invadata de goti - 307, 421; de huni - 602 - 327, 543, 551, 605, 609, 611, 613,
535, 587 ; de avari - 535, 603; episcopie - 615, 617, 633, 649; lupta cu avarii - 531,
227 ; martini crestini - 719; 549, 551, 603, 605, 649
Marcianus, comandant roman sub Gallienus Maxentius, 1. comandant In Moesia - 357,
- 105 405; 2. monah - 333
Marcius Turbo, se lupta cu dacii, conduce Maxenliu, fortareata in Moesia Inferioara,
-
Dacia si Pannonia 97, 99, 409
marcomani, neam germanic pe Dunarea Su-
linger. Dunare - 469
Maxima, martira crestina din Sirmium - 709
perioara, aliati cu cvazii - 11, 25, 37, Maximianopolis, oral In Rodope - 671
99, 133, 187, 305, 423 Maximianus, imparat roman intre anii 286-
Marcus Aurelius Antoninus, imparat roman 305, coleg la domnie cu Diocletian, nascut
intre anii 160-180 - 99, 101, 495 din mama data - 5, 7, 79, 81, 101, 419,
Marcus Didius, guvernator In Tracia - 43; 423, 709, 711, 715, 719, 721
Marcus Drusus - 43 Maximinus, 1. imparat roman intre anii
Marcus, episcop de Arethusa - 217 235-239, nascut in Tracia - 127, 41 9;
Marea Barbaricd - 577; Marea cea Mare - sol bizantin la curtea lui Attila - 24 9,
581 ; Marea Neagra - 23 ; Marea Pontica - 251, 255, 257, 265, 269, 271, 275, 279,
411, 429, 503, 619, 621; Marea Scitica - 281, 283, 295; 3. comandant In armat a
2 23 rogana - 297
www.dacoromanica.ro
750 INDICE
Maximus, 1. imparat roman intre anii 383- Mihail, 1. imparat bizantin intre anii 847 =867
388 - 305 ; 2. comandant roman - 13, - 655; 2. sef bulgar - 651
137, 409, 721; 3. consul in anul 263-397, Miliare, riu neidentificat In tinuturile ocupate
497; 4. martir crestin - 709, 711, 715, de gepizi - 423, 581
717, 719 miliarensi, numele unor unitati militare - 211
marfuri strategice - 373; mErfuri din India - mineri In Tracia - 143
611 Minucius Rufus (Marcus), consul in anul
Medea §i Iason, personaje legendare, la To- 110 1.e.n., apoi proconsul in Macedonia-
mis - 341 35, 43, 123
Medeia, localitate pe tarmul Ponului Euxin - minuni - 127
623 mistreti - 67
Media, Cara mezilor - 175, 273, 583 Mcncdul, vezi loannes Fagas
medic (foc), alimentat cu titei brut - E89, Mnaseas, autor din secolul al II-lea 1.e.n. -
695 701
medicind veterirari - 699 Mnesarchos, tatal lui Pitagora - 701
M editerana (Marea) - 189, 577 Mocatiana, localitate neidentificata. in Moesia
M ediolanum (azi Milano), oral in Italia de Inferioara. - 467
nord - 211 Moderata, martira. crestina. din Sirmium.- 709
M edopa, sotia regelui Filip al II-Ica - 415 Modestus, 1. propraetor - 377; consul - 715
mei la huni si la slavi - 261, 643 moesi, locuitori din Moesia - 35, 51, 103,
Me lancomas, pungilist - 65 1E9, 183, 247, 265, 357, 381, 535 583,
melanhleni, trib scitic in Lordul Fcntului E99; cuceriti de romani - 407; intq. In
Euxin - 435 oastea roman& - 427; moesi = bulga:ri -
Melanthias, localitate in apropiere de Con- 677, 679, 681, 683, 685, 691, 697
stantinopol - 153 Mcesia, provincie roman& - 21, 37, 47, 97,
Mekathoros, zeu fenician - 17 101, 103, 105, 107, 159, 189, 203,
Me litina, martira. cretin - 719 205, 211, 221, 225, 301, 355, 377; 383,
-
Menander Protector, autor 509-523, 531
Mennas, episcop de Constantinopol - 403,
385, 407, 409, 411, 413, 415, 491, 525,
577, 585, 593, 633; invadata de carpi - 5;
405 de dad - 27; cucerita. de romani - 39,
Menophantos, episcop de Eges - 223 ), 43; revolte - 37; pustiita. de goti - 103,
M enophilus, vezi Julius - 489 419, 421, 423, 431, 595; de huni - 229,
Meotic (lacul), azi .Marea de Azov - 129, 409, 479, 503; Moesia Inferioara. - 45, 97,
167, 171, 189, 273, 307, 339, 411, 435, 123, 149, 343, 355, 363, 365, 369, 371,
455, 479, 575, 577, 579, 617, 619, 625, 381, 385, 413, 417, 423, 425, 427, 429,
E33, E47 431, 469, 471, 489, 493, 495, 501, 503,
meoji, neam scitic In jurul Lacului Meotic - 581, 583, 589, 603, 611, 655; invadata.
115 de bulgari - 599, 601; are multe grine -
Meridium, localitate In Moesia Superioara, - 577; crestinism, episcopii - 41, 53, 233,
. 379 235, 597, 639; Moesia Inferioara = Bul-
M erizos, oras In Tracia - 671 garia - 679, 695, 697; Moesia Supericara.
M erobaudes, comandant roman si consul In - 279, 309, 383, 407, 429, 581, 707;
anul 377-145, 149, 377, 499 Moesia Prima - 207, 209, 377; Moesia Se-
Merobus, martir crestin - 719 cunda - 207,209, 211, 351, 377, 709, 711;
Meroe, localitate in Numidia, la sud de gurile Moesia Centrala - 699
riului Artaba - 167 Moico, martira. gotica. - 727
Mesembria (azi Nesabas, Bulgaria), localitate Moise, profet evreu - 113, 203
tarmul de vest al Pontului Euxin - 343, monahi crestini - 245, 327, 399; monahi in
581, 621, 627, E35, 671, 675 Dobrogea - 325, 333
Mesopotamia, regiune intre rIurile Tigru ui monopyrgia, turnuri de aparare - 463
Eufrat - 173, 175, 195, 521, 597 monoxile pe Dunare, ba.rci dintr-un singur
Mesticon, oral in Tracia - 671 trunchi - 251, 261
Metallos, localitate neidentificata In Moesia Monroballe, localitate neidentificata. In Moesia.
Inferioara, ling& Dunare - 473 Inferioara. - 473
metanasti (iazigi) - 171, 343, 459 Montanus, preot din Sirmium - 709
M etellus (Q.) consul - 35 Monteregine, localitate neidentificata In Moe-
mezi, persi - 31, 177, 273, 459, 583; In lupta sia Inferioara. - 473
cu hunii - 273; si cu scitii - 569 Mopsuest, oral In Cilicia din Asia Mica -
mi6d, bautur& din orz la huni - 261 405, 723
www.dacoromanica.ro
INDICE 751
Moravia Mare, regiune In Europa Central& - Neapolis (azi Napoli), ora§ §i port In Italia -
661, 667, 669 435
Mordia, regiune in tinuturile ocupate de Necropila, localitate neidentificata pe tarmu 1
pecenegi- 665 de sud al peninsulei Crimeia - 619, 62 1,
Moropaul, barbat din suita Imparatului Con- 623, 629
stantin IV (668-685) - 621 Nedao, riu neidentificat in Panonia - 429
mucenici cretini - 89 negot cu barbarii - 61
Mugel, rege hun - 503 Nero, imparat roman intre anii 54-68 - 55
Munderich, comandant roman al frontierei Nestorius, misionar cretin - 333
din Arabia - 133 neuri populatie scitica in nordul Pontului
Mundich, tatal lui Atila - 295, 597 Euxin, intre fluviile Tyras §i Boristene
Mundo, gef got - 347, 363 sau mai departe spre nord est - 131
Mundus, 1. §ef gepid - 505, 601; 2. coman- Nice, localitate pe drumul de la Constanti-
dant roman in Iliria - 367, 505 nopol la Adrianopol - 153, 155
munteni - 123 Niceea (azi Iznik, Turcia), ora4 In Bitinia -
tnunti In Dacia - 417 225, 227, 233, 403, 593, 699, 707, 723
Mures, riu - 581, 667 Nicephoros, autor - 625 - 629
Murideva, localitate - 473 Niceea, 1. din Remesiana, episcop - 177,
Mursa (azi Osjek, Iugoslavia), ora4 in Panonia 575 ; 2. martir got - 707
Inferioara 217, 225; scris gi Myrsos - 233 Nichifor, 1. imparat bizantin intre anii 802 -
Mursianus, lac neidentificat - 411 811 - 679; 2. N. Focas, comandant bi-
murzulin, specie de pe§te - 619 zantin - 653, 673
Museu = Buzau - 713, 721 Nichita, 1. N. Scleros, comandant militar
Musuciu, qef gepid - 607 bizantin - 653, 673; 2. martir cretin -
Mutina (azi Modena), ora§ in Italia de Nord - 721, 723, 725
151 Nicomedia (azi Izmid, Turcia), ora., in As ia
muse - 73 Mica - 699
muzica (puterea ei) - 63, 415 Niconia, localitate intre duffle Hierasus (Si-
Myaces, barbat din suita lui Constantin IV ret) gi Tyras (Nistru) - 339
(668 - 685) - 621 Nicopolis (azi Nikiup, raionul Tarnovsko,
Myrsos, vezi Mursa Bulgaria), ora4 In Moesia Inferioar& -
mysi, vezi moesi 123, 141, 153, 221, 243, 351, 421, 431,
473, 589
N Nicostratus, comandant bizantin In jurul
anului 499-363
Naissus (azi Nil, Iugoslavia), ora4 In Moesia Nigriana, localitate pe malul drept al Dunarii
Superioara - 20, 251, 353; patria lui la rasarit de Sexanta Prista (Ruse) - 581
Constantin cel Mare - 671; cucerit de Nigrianus gi Sergius, consuli in anul 347-219
huni gi distrus - 291, 361, 597; cucerit Nilul, fluviu in Egipt - 67, 87, 417
de slavi - 449 Nipru, fluviu - 411, 659, 665, 667, 669
Napoca (azi Cluj), orag in Dacia - 581 Nisconis, localitate neidentificata. In Moesia
Naracu Stoma (azi probabil Sulina), al doilea Inferioara sau Tracia - 475
brat al Istrului, in Delta, incepind de Nistru, fluviu - 411, 659, 661, 669
la sud - 119 Noe, personaj biblic - 585
Narcissus, 1. episcop de Eirenopolis - 223; nom2r1 - 117
2. martir cretin din Tomis - 704 nomismata, m3nede bizantine - 377
Narses, 1. comandant roman sub imparatul Nomus, sol roman la Attila - 275, 283, 285
Galerius (305-311) - 39; 2. comandant Novo, localitate neidentificata in Moesia
sub Iustinian (527-565) - 439, 445, 477 Inferioara - 473
wasamoni, populatie in Africa de nord - 11 norici, locuitori ai provinciei Norcium - 445,
Nato, fortareata neidentificata In Moesia
Superioara - 369 583
-navigalie pe Dunare - 521 Noricum, regiune muntoas1 in Europa cen-
Nazares, comandant de oaste in timpul im- trala, intre Alpi, Dan1re gi Panonia - 83 ,
paratului Iustinian - 451 261, 263, 407, 429, 707; are episcopie
Neaiduno (azi Isaccea, jud. Tulcea), orag In crWina. - 41; e racoroasa gi putin rodi-
Scythia Minor, scris gi Noviodunum - toare - 577; atinsa de longobarzi - 445
473 Notitia Dignitatum - 207-213
www.dacoromanica.ro
752 INDICE
Novae (azi Staklen, ling& Svistov, Bulgaria), Opilio, consul - 395

oral pe malul drept al Dunarii, In Moesia Opitergia, localitate cu unitati militate In
Inferioara - 211, 291, 351, 421, 463, Italia de Hord -est - 213
465, 4E7, 549, 611, 615 Oppius Sabinus (C.), legat consular In Moesia
Novaria, localitate in Italia cu unitati mill- sub Domitian, duce razboi cu dacii -
tare - 213 419
Noveiustiniana, localitate neidentificata in Optatiana (azi Sutoru), localitate in Dacia
Moesia Inferioara, aproape de Pontul pe drumul de la Napoca (Cluj) spre
Euxin - 475 Parolissium (Moigrad) - 581
No velele lui Iustinian - 377-387 Optatus din Mileve, antor - 53
N oviodunum (azi Isaccea, jud. Tulcea), oral Oracolul Sibilei Tiburtine - 319
In Scythia Minor - 125, 209, 211, 353, Oresa, localitate In Siria - 209
411, 581, 671; vezi si Neaiduno Oreste, consul si sol bizantin la Atila - 251,
N ovum, vezi Novae 253, 255, 261, 275, 283, 291, 293, 295,
N ummius Tuscus, consul in anul 258 - 107 367
Organe, v. Argamo
0 Organa, varul lui Cuvrat, unogundur - 625
orici, neam in vestul Europei - 31
0 ceanul Atlantic - 399, 415, 423; zis gi Ornigisclu, comandant roman de origine bar-
Occidental sau Galic - 189, 223, 575, bar& - 297
583, 661; 0. inghetat - 129; 0. Indian Ornoi, localitate neidentificata cu intaritura
sau Seric - 575 militara, cunoscuta si sub numele -Castel-
Octavo, localitate lingo Singidunum (Belgrad) lum Bornon, Tracia - 671
- 463 Orosius (Paulus), autor - 413, 425
Odessos (azi Varna, Bulgaria), oras pe malul ospete la huni - 275
de vest al Pontului Euxin - 119, 123,
ospitalitate la huni - 281
341, 351, 365, 415, 473, 501, 503, 525, osroeni, neam din Asia Mica - 11
543, 583, 601, 621, 627; ocupat de huni - Ostrogotha, ef got - 419, 421
450 ; are episcopie - 383, E39
Odo, prieten si corespondent al Geografului ostrogoli, ramura gertnanica - 105, 419, 425,
din Ravena - 579 427; inving pe huni - 499
odrizi, neam tracic in partea de rasarit a Ostrui, comandant roman de origine bar-
muntelui Haemus si pe valea fluviului bara. - 299
Hebru - 93, 162, 341
123, Ovidius Naso (P.), poet latin - 9
Odrysios, strarnowl legendar al odrizilor 173, Ovinius Tertullus, comandant si guvernator
- 341 de provincie sub imparatul Iustinian -
0 d yssus, vezi Odessos 371
Oebarsiosi unchiul lui Atila - 279 Ozobia, cartier in Durostorum (Silistra) - 711,
Oedotheus, ref barbar - 313 715, 717, 719
Oescus, 1. (azi Isker), afluent al Dunarii -
431 ; 2. (azi Gigen, Bulgaria), oral la P
confluenta riului Isker cu Dunarea - 353
Oglos, riu si regiune neidentificate intre Delta pace (trative) - E9
Dunarii si riul Nistru 619, 627 Padisara - localitate - 473
of (tume), la romani - 1E9 Paflagonia, regiune muntoasa In nordul Asiei
Oicetia, oral neidentificat cu sclavi geti - 703 Mici, la rasarit de Bitinia - 721
Oicunimon, sol avar la bizantini - 511 Pagania, regiune neidentificata locuita de
Oium, regiune neidentificata locuita de goti - slavi - 6E3
411 paioni, locuitori din Panonia - 271
Olbia, (azi Parutino linger Nikolajev, URSS), Palastolon, localitate neidentificata in apro-
oral la gura riului Hypanis (Bug) - 339 piere de Dunare, in Moesia Inferioara -
Olybrius, consul in Constantinopol - 167, 551
359 palate la huni - 271, 427
onogunduri, trib hunic - 671 palatini, militari din garda imperials - 387
Onos, turn de aplrare neidentificat in Moesia Palatiolum, localitate neidentificata in Iliria -
Inferioara - 467 467
Onegesios, ref hun $i colaborator apropiat Palestina - 183, 223
al lui Attila - 249, 255, 259, 2E3, 265, 267, Palmatis, cetate neidentificata in Moesia
269, 271, 275, 279; palatul sau - 263 Inferioara. - 469
www.dacoromanica.ro
INDICE 753
Palmira (azi Tadmor), oral in Siria - 83 Patriciolus, tatal lui Vitalian - 355, 395,
Pamfilia, regiune muntoask in sudul Asiei 433, 597
Mici, intre Lycia si Cilicia - 141 Paul, episcop - 591, 593
Panassa, localitate pe tarmul riului Kamcija, Paul din Samosata, eretic - 217, 219, 225
in Bulgaria de sud-est - 535 Paul, monah - 329
Panegyrici Latini - 79 87 Paulus, 1. comandant militar, prieten cu
Panion, orasel in Tracia numit in secolul Vitalian - 367, 411; 2. jurist - 371
al IV-lea si Theodosiopolis - 671 Paulimandra, localitate neidentificata in Moe-
Pannonia, provincie romans, vezi Panonia sia Inferioara. - 475
Pannonios (Ad), localitate care se poate Paulinus din Nola, autor - 177-181, 575
localiza cu multa probabilitate la Tere- Pautalia (azi Kiistendil, Bulgaria), oras in
gova, Caras-Severin - 581
Dacia Mediterranea - 353, 671
panoni, locuitori ai Panoniei - 193, 407,
583; vezi si peoni -
Pavel, apostol 335
pcIminturi distribuite hunilor - 299
Panonia, regiune in dreapta Dunarii, de la
muntele Cetius pin& la confluenta cu pceenegi, populatie de origine oriental& care se
Tisa, intre Noricum si Dacia - 31, 37, deplaseaza spre vest si ajunge pins la
39, 51, 85, 97, 99, 101, 105, 107, 109, Dunare - 631, 659, 661, 665, 667, 669
121, 145, 169, 187, 189, 225, 263, 291, trec Dunarea si prada - 631; raporturi
301, 303, 307, 309, 311, 379, 407, 429, cu bizantinii - 657, 659; cu bulgarii -
577, 595, 619, 627, 647, 661, 699, 707, 653, 675; cu rusii - 669, 695; cu ungurii
709; ocupata de sarmati - 11, 13, 27, - 659; numiti si daci - 699
195, 409; jefuita de goti - 129, 311, 425, pedatura, termen militar cu sensul portiune
435, 595 ; de gepizi - 429; de eruli - de teren data in seama unei unitati" -
511 ; de longobarzi - 445; parasits de 209, 211
romani - 83; ocupata de huni - 427, 429; pedeapsa capitals - 387
de avari - 507, 521; era o tare agricola peligni (tinut), populatie din Italia de sud - 9
bogata - 21; numita si Peonia - 495; pelta, un soi de scut usor de origine scita -
episcopii si crestinism - 41, 53, 233, 383, 493
671; Panonia Inferioara - 97; Pannonia
Secunda - 377, 379; Pannonia Valeria
127; vezi si Peonia
- Pentapolis, unitate administrative compuse
din cinci localitati mici linga Ravena -
619, 627
pantere - 67 peoni = panoni - 583
papa - 641 Peonia = Panonia - 495, 519
Papia (lege) - 371 Peragast, §ef sclavin - 609
Parapotamia = Dacia Ripensis - 501 Perce, Cara tracilor - 339
Pavia, bunicul lui Iordanes - 429 perceptori de imp ozite - 387
Parisii (azi Paris), localitate in Galia - 213 Perdicas, rege macedonean - 415
Parma, localitate in Italia cu unitati mill- Perennis (Tigidius), prefect al pretoriului sub
tare - 151 imparatul Commodus - 101
Parma, arms la iliri - 493 Pericle, fruntas atehian - 59
Parmenianus, prieten si corespondent al lui Perinthos (azi Eregli, Turcia), oral pe coasta
Optatus din Mileve - 53 de sud a Traciei, in Propontida - 163,
Parnassos - 201 543, 597
Parthenios din Foceea, autor - 339 persana (incaltaminte) - 341; limbs - 507,
Parthenios, riu mentionat in biblie - 583 585
Parthenopolis, oral pe tarmul de vest al Pon-
tului Euxin, la sud de -Tomis - 37, 45, persecu /ii religioase in Dacia sub goti - 113
407 Perseus, 1. rege macedonean - 35, 569; 2. sef
Parthicopolis, oral in Rodope - 671 bastarn - 191
parti, populatie iranica in Asia - 29, 55, Persia, taro. persilor - 105, 187, 569, 585,
81, 83, 101, 117, 183, 273, 291, 423, 573, 649
581 persii, locuitori ai Persiei - 9, 31, 39, 69, 77,
Passicus martir crestin - 719 93, 109, 119, 131, 137, 143, 175, 191,
Passio S. Nicetae - 723-725 239, 273, 341, 361, 413, 457, 493, 521,
Fatal ium (azi Padova), oral in Italia -213 535, 585, 651; raporturi cu hunii - 273;
Paternus, episcop de Tomis - 331 se inchina la fluvii - 3
patricius, titlu in ierarhia bizantina - 283, Pertinax (P. Helvius), imparat roman in
381, 597, 603, 613, 625, 631, 651, 653, 677 anul 193 - 101
www.dacoromanica.ro
754 INDICE
Pessinus (azi Balahisar, Turcia), oral in Plutinopolis, localitate in Haemimont, /litre

Galatia, Asia Mica - 303 Haemus si Constantinopol - 671
pesti In Pontul Euxin - 119 Poarta de Aur, una din intrarile in Constanti-
Pelvis (azi Uroi, linga. Simeria), localitate in nopol prin zidul lui Teodosiu - 365, 587
Dacia - 581 poduri peste Dunare - 25, 27, 125, 191,
Paris, 1. apostol - 323, 09; 2. eparh - 383; 419, 585; 591; Dariu - 413; Traian
3. consul - 365; 4. comandant militar
543, 551, 607, 609, 611, 615, 617, 649;
- 465, 667; slavii buni mesteri de poduri -
559
5. martir crestin din Sirmium - 705, 707 Poetovio (azi Ptuj, Iugoslavia), oral in Pa-
Petrus Patricius, autor - 487-489 nonia - 263
Peuce, insula in delta Dunarii - 51, 119, Pollentia, oral in Italia cu unitati militare -
341, 581 213
peuci, neam gotic - 105, 305 Polycarpos, episcop de Moesia Inferior - 221
locuitori din delta Dunarii - 99, Pons Aluti (azi Ionestii Govorii, pe Olt),
peucini,
119, 341, 701
Phanagoria, oral pe tarmul de nord al Pon-
-
localitate in Dacia 581
Pons Vetus (azi Ciineni, pe valea Oltului),
tului Euxin - 343, 579 localitate in Dacia - 581
Phasis (azi Riom), riu in Colhida, se varsa. Pontes, localitate pe malul drept al Dunarii
In Pontul Euxin - 343 In fat,a orasului Turnu Severin - 465
Phagas (Ioannes), comandant bizantin - 904, Ponteserium, localitate neidentificata din Moesi
vezi si Ioannes Ponteserium, localitate neidentificata in Moe-
Phileatina, lac pe tarmul de apus al Pontului sia Inferioara - 467
Euxin, nu departe de Bizant - 305 Pontia, Pontios, derivate grecesti de la Pon-
Philippi (azi intre localitatile Drama si Kavala tos - 341
in Grecia), oral la sud de muntii Rodope Pontul Euxin (azi Marea Neagra) - 9, 11,
- 671 37, 39, 45, 51, 85, 103, 117, 119, 135,
Philippopolis (azi Plovdiv, Bulgaria), oral 171, 189, 191, 209, 225, 249, 305, 307,
in Tracia - 123, 281, 303, 421, 423, 551, 309, 339, 341, 343, 361, 391, 407, 411,
589, 593, 597, 615, 647, 671; acolo se 413, 419, 435, 455, 479, 483, 503, 527,
, tine un sinod separat - 217 567, 575, 579, 589, 597, 617, 623, 627,
Philus, episcop si martir in Tomis - 707 629, 633, 671, 681, 689, 701, 703, 705,
Phocas, Imp drat bizantin intre anii 602- 610 - 707, 713
551; yen si Focas Pontul, provincie in Asia Mica - 191, 195,
Photeinos, episcop de Sirmium - 217, 219, 377, 399, 497
225 Porolissum (azi Moigrad), oral in Dacia -
Phylarchos - 15 581
Pictavi, localitate in Galia cu unitati mili- Portus (azi Fiumicino), localitate pe tarmul
tare - 213
piqi, locuitori din Galia - 121
marii, linga Roma 437
Possessor, episcop - 333
-
piei vopsite oferite ca daruri- 261 Potaissa (azi Turda), oral in Dacia - 581
plleati, fruntasi daci sau geti care poarta Potideia, numele vechi al orasului Cassandrea
pe cap pileus 23, 413, 417 din Macedonia - 435
Pinci, localitate pe tarmul drept al Dunarii, Potula, localitate neidentificata in Dacia -
in Moesia Superioara - 463 581
piper din India la barbari - 261, 611 praepositus, titlu bizantin - 601
Piso (Lucius Calpurnius), consul in anul 15 praesentes, militari - 527
1.e.n., apoi a luptat impotriva tracilor - Praetorium (azi Racovita-Copaceni), localitate
409 in Dacia pe riul Olt - 581
Pistos, cetate - 543 Praevales, provincie cuprinzind Muntenegru
Pitagora, filozof grec - 19, 321, 391, 701 si Albania de nord - 209, 377, 383, 407
Pitzia, ref got - 347 Preidis, Presidio, localitati neidentificate in
Pitzia, sef got - 347 Moesia Inferioara. - 475
Plateypegia, localitate cu unitate militara. - Preslava, localitate in Bulgaria de rasarit -
211 681, 685
Plinthas, sol bizantin la huni - 247, 285 preziceri - 127
Pliscuva, cetate neidentificata - 685 Prima Iustiniana, localitate linga Skopje,
Plotinopolis (azi Dimotika, Grecia), locali- lugoslavia - 377; vezi si Iustiniana Prima
tate in Tracia, cu episcopie - 221 primecirius, demnitar bizantin - 377, 381
p/ute pe fluviul Istru - 261 Primus, martir crestin - 719
www.dacoromanica.ro
INDICE 755
_Priscian, corespondentul scriitorului Liba- Questris, localitate neidentificata in Moesia

nius - 95 Inferioara. - 469
Priscus Panites, autor - 247-299, 427, 525, Quintilian, martir crestin din Durostorum -
587 711, 715, 717, 719
Priscus, 1. Lucius P., guvernator In Mace- Quintodemu, localitate neidentificata din Moe-
donia - 25, 301; 2. comandant militar sia. Inferioara - 469
In timpul imparatului Mauriciu, lupta cu Quinton, fortareata - 469
avarii - 423, 541, 543, 545, 547, 549,
605, 607, 609, 611, 613, 615, 617, 649;
martir crestin - 719 R
privilegii eclesiastice - 383
prizonieri romani la huni - 273, 283, 289,
435 Raetia, regiune care cuprindea actuala El-
Probinu3, consul - 167 vetie de rasarit, Tirolul si Bavaria de sud
Probus, 1. consul §i imparat roman intre
anii 276-282 - 109, 307, 363, 501; 2.
- 81, 83, 119, 121,
Ravau, tatal lui Seruc, personaj biblic -
. prefect In Iliria In anul 372 - 11; 3. 573, 585 (icris Ragov)
guvernator In Sirmium - 709; 4. martir Ratiaria (azi Altar), ora§ pe malul drept
crestin - 719 al Dunarii In Moesia Inferioara - 353,
procedure juridica la romani - 267, 263, 381, 467, 535; cucerit de huni - 279, 287,
383 597; si de avari - 535, 603
Proclos, tehnician - 649 Ratites, martir crestin din Sirmium - 707
Procopius, 1. comandant militar roman se raruracii (sau rauricii), trib celtic vecin cu
revolts In anul 366 si este Invins - 121, helvetii si cu secvanii, pe cursul superior
123, 125, 133, 239, 309; 2. P. din Caesarea, al Rinului - 119
istoric - 433 - 475, 477, 527 Rausimodus, rege sarmat - 307
profeli - 127 Ravenna, oral In Italia de nord-est - 619
Profuturus, comandant militar In timpul ravenaji, locuitori ai orasului Ravenna - 627
domniei imparatului Valens - 143, 145, rdscumpararea prizonierilor de catre biserici -
149 383
Promotus, comandant militar roman - 313, RrIspunsuri, opera juridica a lui Paulus - 371
315, 587 recensclmint al populatiei si bunurilor - 7
Promutus, sol roman la curtea lui Atila - Recidiva, localitate neidentificata in Moesia
263, 271 - 379; vezi §i Residina
Propontida, azi Marea de Marmara - 123, Redesteos, rege got - 713
141, 189, 307, 361, 703 Regata, localitate In Italia In a.propiere de
Protogenes, episcop de Serdica (Sofia, Bul- Roma - 437
garia) - 41, 217, 593 regi la huni - 259, la slavi - 561
proverbe - 393 Regilianus, comandant militar In Iliria, unul
Prussa (azi Brusa, Turcia), oral in Nicome- dintre imparatii efemeri din secolul
dia - 699 al III-lea - 105
Pseudo-Caesarios, autor - 483 - 485 Regium, localitate In Italia de sud-vest - 151
Pscudostoma, cel de al patrulea brat din religie la barbari - 237; la traci - 19; la
delta Istrului incepind de la sud, poate slavi - 443; religie cre§tina - 263
anal din canalele Sulinei - 119 Remesiana (azi Bela Palanka, Serbia), lo-
Pulcheriopolis, ora§ In regiunea Dyrrachium, calitate In Moesia Superioara linga Nais-
pe teritoriul Albaniei de azi - 671 sus - 353, 671
Pulchra Theodora, localitate neidentificata, in Remi, trib si ora§ celtic Infra riurile Marne
Scythia Minor - 475 si Aisne, In Galia de nord-est - 213
purpurci - 71 Residina, localitate neidentificata in Moesia
Putedis,, localitate neidentificata In Moesia - 473; vezi si Recidiva
lnferioara - 467 rescripte imperiale - 371, 373
Pyrrhus, rege din Epir In lupta cu romanii - resedinla lui Attila - 427
189, 699 Relict, vezi Raetia
Rhodope, vezi Rodope
Richomeres, comandant roman in Tracia sub
Q imparatul Valens - 143, 145, 149, 155,
Quadratae, localitate cu unitati militare - 213 157, 191
Quadratus, consul In anul 105 - 497 Rigas, reg e gepid - E01
www.dacoromanica.ro
756 INDICE
Rin, Rinul, fluviu - 29, 51, 67, 81, 83, 85, Rufius Festus, autor - 43-45
144, 193, 223, 343, 495, 577 Rufus, fruntas roman sub imparatul Zenon
Ripai, Righei, munti scitici - 169, 179, 189, (476-491), casatorit cu Eudocia, fiica
391 lui Satornilos - 279, 285
riuri in Dacia 561 -
Rodop,, munti In Tracia de sud-vest - 35,
rugi, trib germanic originar din Scandinavia -
437
43, 45, 121, 149, 153, 169, 471; o eparhic ruse (limbs.) - 691
cu acest nume - 233, 671; scris si RAo- rusesti (barci) - 623
dope Rusia si pecenegii - 657, 665
Rodos, insula In Marea Egee in apropiere 1. originar din Italia, cunoaste
-
de coastele Asiei Mici 9, 381
Roduna, localitate in Galia cu unitati mili-
Rusticius,
liinba hunilor, sol la curtea lui Atila
255, 271; 2. consul - 335, 367
tare 213 -
Roilas, sef scit = got - 237
Rusticus, misionar si doctrinar crestin - 403,
405
Roma, capitala imperiului roman - 29, 35, rusi, locuitori ai Rusiei, Intre fluviile Nipru,
37, 39, 41, 69, 91, 99, 127, 193, 233, 263, Nistru si Pontul Euxin - 665, 669, 679,
273, 297, 303, 307, 327, 329, 355, 409, 681, 683, 685, 687, 689, 691, 693, 695,
415, 487, 493, 495, 505, 587, 591, 593, 697; raporturi cu pecenegii - 657, 659;
599, 601, 661, 663; Roma si papii - 383; numiti si sciti - 679; sau taurosciti -
-
asediata de Alarich 595; numita. si
Roma cea Veche spre deosebire de Roma
667, 693
Ryias, martir crestin de origine gotica - 727
cea Nona. = Constantinopo] - 639
Roman, demnitar bizantin avind titlul de
patricius si drungarius - 631, 675 S
Romana, martira crestina din Sirmium - 709
romani, cetateni ai imperiului roman - 7, 31,
37, 43, 55, 59, 65, 71, 93, 145, 159, 193, Sabellios, crestin eretic - 219, 225
399; inving pe traci - 9, 573 ; pe daci - sabia lui Attila si zeul Ares - 273; sabia
11, 23 ; pe macedoneni - 35 ; pe scordici - oprita la export In imperiul bizantin -373
cuceresc Dacia - 39; raporturi cu Sabinianus, consul si comandant militar
121 ;
-
gotii - 11, 13, 227, 417 ; cu hunii 247,
275, 433, 435, 445, 459, 509; cu sarmatii -
bizantin - 349, 363
Sabinus, 1. episcop - 217; 2. comandant
11, 219; cu slavii - 439, 441, 443, 445, militar bizantin - 629
447, 521; cu gepizii - 455; cu avarii
511, 523; cu persii sau mezii - 273, 5S5;
- sabiri, trib hunic - 511
Sacidava, localitate- 209
nume dat bizantinilor - 493, 583, 599; sacromonlizi, porecla data hunilor - 431
acestia din urma tree Dunarea - 551, sacrum cubiculum, una din incaperile pala-
553, 559, 561; platesc tributuri barbatului imperial - 377, 381
rilor - 15 ; an proceduri juridice greoaie - sadageri, trib barbar In Scythia Minor - 429
267, 269; tactica for de lupta - 141; Sadagolthina, sat - 201
romani de apus
romanici - 663
- 275, 295 ; romani =- Safras, sef greutung - 133, 137, 157
-
saixai, trib barbar linga Istru 341
Romanus, 1. comandant militar - 261; 2. Salinas (azi Uioara, Ocna Mures, jud. Alba),
sol la Atila - 271 localitate in Dacia - 581
Rometake, rege trac - 409 Salivas, prieten si insotitor al imparatului
Romula (azi Resca, corn. Dobrosloveni, jud. Constantin al IV-lea dintre anii 668-685
Olt) - oras in Dacia Inferioara - 581 - 621, 627
Romulus, sol la Attila - 261, 263, 271, 273 Salmacate, cetate neidentificata dincolo de
Rosina, martira. crestina - 709 Nipru - 667
roxolani, populatie din Sarmatia, Intre flu - Salomon, comandant militar in Sirmium-523
viile Boristene si Tanais, Inainteaza cu Salona (azi Solin, linga. Split, lugoslavia),
timpul pins la Dunare - 99, 105, 417, oras in Dalmatia 663
579; Invinsi de imparatul Aurelian 107 Salonic, oras in Grecia, arhiepiscop - 141,
Rua, rege hun - 247 379, 669
Rubusta, localitate neidentificata in Moesia Saloninus, fiul imparatului Gallienus - 25
Inferioara - 473 Salsovia (azi Mahmudia, jud. Constanta),
Rufinus, 1. consul in anul 347 - 167, 217, localitate in Moesia Inferior pe drumul
2. comandant militar sub imparatul Anas-
Saltice, cetate In Tracia - 671
-
de la Noviodunum la Histria 209, 581
tasius (491-518) 367, 375, 411
www.dacoromanica.ro
INDICE 757
Saltupyrgos, cetate neidentificata pe malul Scandia, peninsula Scandinavica - 425, 579

drept al Dunarii, in Moesia Inferioara - Scatrina, localitate neidentificata In Moesia
469 Inferioart. - 471
Salustiu, prefect al pretoriului - 309 Scedeba, localitate neidentificata in Moesia
Salvianus, .comandant adjunct sub Priscus - Inferioara - 473
541, 605 Scenae Mandrorum, localitate neidentificata
samni /i, trib italic din Italia - 213 In Scythia Minor - 209
Samonicus, istoric necunoscut - 495 Sccupton, localitate neidentificata In eparhia
Samos, insults in Marea Egee, patria lui Pi- Dyrrachium, din Albania de azi - 671
tagora - 9, 701, Scholasticus, eunuc la palatul imperial din
Samosata (azi Samsat), capitala provinciei Bizant - 451
Samogenne din Asia Mica - 219, 224 Scila, fiinta 'mak& - 569
Sandilchus - 479, 509 Scila, fiinta. mitia - 569
Sansalas, preot - 713 sciri, trib germanic locuind in vecinatatea
Saracate, cetate pecenega - 667 Marii Negre, ajunge In contact cu romanii
saraceni, trib arab - 297, 361, 457, 459, si se deplaseaza spre vest - 231, 297,
595, 597 313; prezent In Dobrogea - 429
Sarat (poate Siret), riu neidentificat In ti- scitic, care priveste pe sciti - 55, 457, 459;
nuturile pecenegilor - 669 arcuri scitice - 169, 363; haine scitice -
Sarchel (azi Timljansk, pe Donul Inferior), 391; incaltaminte scitica - 341, 393; lo-
cetate a hazarilor - 669 cuinte scitice - 391; limb& scitica - 389,
Sardos (azi Sart), oral in Asia Mica - 339 391, 535, 573; scitic = sarmatic - 341
Sardica sau Serdica (azi Sofia), oral in Dacia sciti, populatie numeroasa de origine iranica
Mediterranea - 217, 233, 353 in nord-estul Europei - 3, 15, 17, 87,
Sardinia, insults in Mediterana 35, 233 91, 93, 95, 105, 173, 191, 209, 229, 393,
Sardonius, sef dacic (?) si autor - 23, 581 411, 573; raporturi cu romanii - 11, 23,
sarmali, populatie nomad& si razboinica. in 27, 29, 31, 37, 45, 51, 167, 245, 249, 333,
Europa de nord-est - 7, 11, 13, 15, 21, 407, 409, 589, 703; sciti = goti - 33,
27, 31, 37, 39, 51, 71, 73, 83, 85, 91, 99, 57, 61, 65, 69, 71, 75, 77, 93, 103, 117,
101, 103, 105, 107, 115, 121, 131, 137, 129, 141, 197, 201, 225, 229, 239, 241,
155, 169, 173, 341, 347, 435, 491, 493, 243, 355, 357, 359, 589, 591, 641, 647,
575, 577, 583, 526, 633, 647; s. hamaxobi 649, 669, 671, 703, 707, 709, 721; sciti =
- 459; s. argaraganti si limiganti - 11; huni - 197, 249, 253, 261, 263, 265,
raporturi cu romanii - 23, 37, 47, 49, 267, 269, 271, 273, 277, 279, 281, 283,
69, 97, 109, 195, 213, 219, 225, 307, 309, 285, 287, 289, 291, 293, 299, 301, 303,
409, 421, 591, 593, 595; raporturi cu gotii 305, 307, 309, 311, 313, 479, 523, 525,
11, 25, 427; prada Panonia - 39, 409; 535, 579, 583, 585, 597, 677, 701; sciti-=
ajung federati - 497: au regi - 25; ori- avari - 341, 373, 381, 389, 399, 497,
ginea for - 573; muntii Sarmati - 617 503, 517, 527, 553 - 557, 559, 569, 573,
Sarma /ia, tara sarmatilor - 37, 81, 83, 85, 649, 651, 655; sciti = pecenegi - E39;
101, 105, 171, 175, 341, 343 483, 581, sciti = rusi - 679, 681, 683, 685, 687,
583, 619 689, 691, 693, 695
Sarmisegetusa, capitala Daciei - 581 &ilia, tara scitilor - 3, 15, 45, 89, 93, 99,
Sarvar, comandant bizantin - 617 131, 169, 175, 183, 211, 241, 293, 345,
Sathos, v. Sethus 391, 409, 411, 483, 581, 585, 585; locuita
Satornilos, fruntas bizantin sub imparatul de goti - 411, 425, 595; numita si Gotia
Teodosiu (379-395) - 279, 285 - 677; de huni - 187, 249, 269, 271,
Saturnina, martira crestina. - 719 277, 281, 285, 409, 427, 479, 511; Scythia
Saturninus (Flacius), comandant roman sub Minor = Dobrogea - 47, 49, 63, 149, 187,
Valens - 73, 149, 161 283 191, 205, 207, 209, 211, 227, 235, 315,
Sauada, oral in eparhia Tracia - 671 357, 385, 401; religie, episcopii - 227,
sauromali, vezi sarmali 229, 235, 323, 325, 329, 331, 381, 383,
Sava, fluviu - 291, 669, 709, scris si Saos 501, 597, 599, C39, 671; orase guvernatori
515, 519, 521, 523, 541 - 315, 377, 411, 471, 493, 495; invadata
Sava, martir got 707, 711, 713, 715, 721 de huni, avari, sciri - 429, 469, 503,
sa.roni, trib germanic - 121 511, 513, 601, 603; ocupata de bulgari -
sageli oprite la export - 373 599; loc de surghium - 721; alte stiri -
Scampta (azi Elbasan, Albania), oral In 575, 577, 579, 669, 677, 699, 707, 709,
regiunea Dyrrachium - 671 711, 715
www.dacoromanica.ro
758 INDICE
sclavi - 21, 61, 149, 185, 339, 371, 441; senat roman - 69
la romani - 269; la barbari - 429, 445 ; Senator, consul in anul 514 - 325, 363, 397
la goti - 143, 243; la huni - 271, 281; Septimus, mica localitate In apropiere de
la iliri - 176; la longobarzi - 445; la Constantinopol - 363
sciti - 165, 391; sclavi domestici - 95 ; Seretos, riu neidentificat in tinuturile ocupate
sclavii se rascoal& - 91 de pecenegi - 667
trib slay In Europa de rasarit, intre serbi, trib slay, actualii serbi - 663, 665
Boemia si Pontul Euxin - 411, 425, 439, Serbia de azi - 663
441, 443, 457, 459, 541, 543, 617, 701; Serdica (azi Sofia, Bulgaria), oral in Dacia
shit vecini cu anii - 451; se numesc si Mediterranea - 11, 41, 79, 217, 249,
fisonati sau dunareni - 485 ; ajung pin& 251, 255, 257, 293, 449, 451, 593; vezi
In Dacia, la nord de Dunare - 519, 521, si Serdica
605; raporturi cu romanii - 411, 437, Sergius, patriarh de Constantinipol /titre
441, 609; cu hunii - 629; cu avarii - anii 610-638 - 651
519, 521, 523, 533, 541, 551, 603, 605,
615; sint cruzi si jefuiesc - 449; tree
Dunarea 439, 441, 445, 447, 451, 457,
-
Sergius, 1. consul In anul 347 -219; 2. dem-
nitar cu titlu de patricius 397; 3. co-
mandant militar in Tracia - 505, 601
459, 471; ajung In Dobrogea - 471; in Serie (Ocean), oceanul indian - 575
Tracia - 447, 451, 459, 471, 517; In Moe- Serrae, oral In muntii Rodopi - 671
sia Superioara - 451; In Iliria - 449, 455; Serri, munti neidentificati la nord de Dunare -
In Dalmatia - 445, 451; In Grecia - 451, 125
517, 609; raporturi cu bulgarii - 621, 627 Seruc, fiul lui Ragau, persona) biblic - 573
Scopis, oral - 543 servula, nume de incaltaminte saracacioasa
scordisci, populatie celtic& In Panonia Infe- - 663
Hoar& si Moesia Superioara, la confluenta servuliani, nume dat celor care poarta Beal-
Savei cu Dunarea - 35, 121 taminte zisa servula - 663
scorlisoard din India - 611 Sesostris, faraon mitic din Egipt - 585, 607
Scotia, fruntas hun - 253, 255, 289 Sestos (azi satul Boghaly, Turcia), oral pe
trib din Britania - 121
e on)!, coasta oriental& a Chessonesului tracic -
scribi In armata - 211, 533 597
Scribonius Curio (C.), consul si guvernator In Sethus, comandant roman de origine barbara
Tracia - 35 In Singidunum - 521
Scriitorii istoriei impclratilor - 97-109 severieni, 621
scriniarii, secretari si casieri in armata - 387 Severinus (sfintul) - 707
Scriptores historiae Augustae - 97-109 Severus, prieten cu Paulinus Nolanus - 177
Scupi, oral - 177 Severus, crestin eretic - 331
scuturi oprite la export - 373 Sexantaprista (azi Ruse, Bulgaria), oral pe
scymniazi, trib vecin cu getii - 341 malul drept al Dunarii In Moesia Infe-
Scythes, stramosul legendar al scitilor, fiul rioara - 221, 471
lui Heracles - 341 Sfacteria, insula stincoasa ling& tarmul de
Scythia Minor, provincie intre Dunare si sud-vest al Peloponesului - 65
Pontul Euxin, In Dobrogea de azi - 47, Sfenchel, set rus - 681, 685
123, 341, 351, 429 Sfendoploc, rege In Moravia mort In anul
Scythias, localitate neidentificata in Scythia 894 - 667
Minor, aproape de Marcianopolis - 473 Sfintul Alexandru, nume dat orasului Anchia-
Sebastianus, 1. comandant militar sub trnpa- los, pe coasta de vest a Pontului Euxin -
ratul Valens - 153, 155; 2. cleric din 605
suita papei de la Roma - 403, 405 Siagrius si Antonius, consuli In anul 382-499
secretari In armata sau la curte - 211, 381 Sicilia, insula In Mediterana - 533, 597
Secundinus, 1. deminitar cu titlul de patricius, sicobiti, trib barbar la nord de Alpi, lupta
ginerele tinparatului Anastasius (491-518) impotriva romanilor - 99
- 597, 599; 2. martir crestin in Sirmium Sidon, personaj biblic din care se trag mysii -
- 709 583
Securisca, localitate la gura riului Osam, nu Sigetzas, martir crestin de origine gotica - 727
departe de actualul Nicopole, In Moesia Sigisbuld, consul In Constantinopol - 377
Inferioara - 469 sihastri - 399
Selymbria (azi Silibria, Turcia), oral pe coasta Silas, martir crestin de origine gotica - 727
meridional& a Traciei, spre Propontida, Silenus, personaj de dialog In opera lui Iu-
la nord-est de Perinthus - 671 lian - 29
www.dacoromanica.ro
INDICE 759
Silvanus, 1. prefectul mesei la Roma si ra- sosibi, trib barbar de la nord de Alpi In lupta
porturile sale cu Atila - 263, 271; 2. cu romanii - 99
episcop 175 Sosthenion (azi Stene. Turcia), localitate pe
Silvestru, episcop - 41 malul european al Propontidei, nu de-
Simeon Magister, autor - 631; scris si Symeon parte de Bizant - 397, 599
Simeon, tar bulgar Intre anii 893-927 in Soler, personaj biblic - 573
itipta cu bizanticii - 631, 651, 653, 673, Sozomenos, autor - 223-231
675 Sozopo/is (azi Sozopol, Bulgaria), localitate
Sinerius, martir crestin in Singidunum - 709 pe malul de vest al Pontului Euxin - 365
Singidunum (azi Belgrad, Iugoslavia), oras Spathyzos, localitate neidentificata pe malul
pe malul drept al Dunarii ih Moesia Su- drept al Dunarii In Moesia Inferioara -
perioara- 521, 545, 595, 613, 661, 707; 473
cucerit de romani - 611; devastat de Spathyzos, localitate neidentificata pe main)
huni - 361, 463; de gepizi - 435; de drept al Dunarii in Moesia Inferioara -
eruli - 445 ; de avari - 519, 521, 533, 473
541, 603, 605, 611; episcopie - 225, 233 spali, trib barbar in lupta cu gotii -411
Singilachos, prieten cu Plinthas - 247 spani, Iocuitori din Spania - 399, 583
sinoade crestine, in Calchedon (anul 451) - Spania - 27, 53, 85, 193, 217, 233, 235, 661;
333 ; in Serdica (anul 344) - 41; sinod episcopie - 41
ecumenic - 217 A Speus, martir crestin - 719
Siria, provincie in Asia mica - 81, (scris Spibyros, localitate neidentificata pe malul
Syria 101), 121, 209, 495, 649, 677; Siria drept al Dunarii, In Moesia Inferioara -473
Eufratica - 209 spori, presupus trib barbar, poate lectiune
Sirmium (azi Sremska Mitrovica, Iugoslavia), gresita a manuscriselor - 443
oral pe malul drept al riului Sava, in Stablesiani, militari la Cius (Hirsova) si Psi-
Panonia Inferioara - 103, 153, 203, 347, ralon - 209, 211,
349, 379, 429, 499, 523, 529, 531, 585, Stagira, localitate pe tarmul de nord al Mariit
595, 661, 667, 707, 709, 719; ocupat de Egee, patria lui Aristotel - 123
goti - 457, 501, 585; de gepizi - 435, Stenostoma, adica Bratul Ingust ", unul din_
437, 445, 447, 495, 505, 515, 601; de bratele Dunarii - 119
huni - 263, 490; de avari - 513, 515, stihuri la huni - 277
519, 521, 523, 531, 603, 605, 611; arhie- Stiliburqu, localitate neidentificata in Moesia.
piscopie - 225, 377; sinoade ecumenice Inferioara - 465
- 217, 219, 225: insula Sirmiana. - 519 Slob:, cetate - 177
Siscia (azi Sisak, Iugoslavia), oral pe malul Strabon, geograf antic de la inceputul erei
drept al Savei la confluenta cu Colapis, noastre - 339, 341
in Panonia Superioara - 41 Stratonicos, monument in Constantinopol -
Sitalces, rege odrid - 415 505 ; - martir, 707
Sitta, demnitar cu titlul de patricius - 369 Stratonis (Pyrgos ) Turnul lui S)raton" (azi
slavi la nord de Dunare - 437, 443, 579, capul Tuzla), localitate in Moesia In-
601, 617, 543, 655, 663, 665; felul for de ferioara - 581
viata - 443, 561, 563, 643; cum lupta - Stratorius, martir crestin - 719
557 -565; raporturile cu hunii - 669; cu strigate de lupta la huni - 131, 147, 157
pecenegii - 665; slavi in Tracia - 505; Strymon (azi Struma), riu in Macedonia -
limb& slava - 443; slavi = avari - 663 583, 671
Smornes, fortareata neidentificata pe malul Sturium, localitate neidentificata la nord de
drept al Dunarii in Moesia Inferioara - Dunare - 581
465 Suavia, desigur Pannonia Suavia, provincie
Sorrate Scolasticul, autor - 217-221 dunareana - 407
Solarhos, sol avar - 523 subvenlii banesti acordate barbarilor - 99
soldafi barbari in armata roman& - 135 succesiune la domnie, la pecenegi - 665
solensi, militari romani - 209 Succi, defileu pe drumul dintre Serdica (Sofia)
soli - 57; soli romani la Attila - 249, 283 5i Philippopolis (Plovdiv), in Tracia - 121,
Sopianae (azi P6cs, Unizaria), localitate in 203
Panonia Inferioara - 127 Sucidava (azi Celei, pe mainl sting al Dunarii,
Soranus, comandant militar in Scythia Minor la vest de confluenta Oltului cu Dunarea),
- 89, 715 ora. in Dacia Inferioara - 211, 467, 469,
sorosgi, trib barbar in lupta cu hunii - 249 581
www.dacoromanica.ro
760 INDICE
suebi, trib germanic la nard de Alpi - 37, taxa., locuitori din valea riului Tanais - 133
scris suevi 990 107, 169, 189. Tanata, fortareata neidentificata pe malul
Sueridus, sef got - 141 drept al Dunarii, in Moesia Tnferioara -
Suerilas, martir crestin de origine gotica - 465
727 Tancus, omandant in armata romans - 363,
Suessa, localitate in - 209 Tape, 1.1ocalitate sau defileu in Dacia, in
.Suidas, lexicon bizantin - (98-703 apropiere de Portile de fier ale Transil-
Sulina, brat al Dunarii - 659, 661 vaniei, pe valea riului Bistra - 417 ; 2.
sulite la huni - 131 localitate unde s-a dat o lupta cu persii -
Sulla, dictator roman intre anii 138-78 Lem. 413
- 25, 415 Tarabostcs, nobili geti - 413
Sunemblas, martir - 727 Taraca, oral in Spania - 193
Sura, secretar al imparatului Traian - 29 Targitios, soI avar in Bizant - 515, 517, 519,
Susiana, localitate neidentificata in Moesia 533, 535; este surghiunit in insula Chalc-
Inferioara - 465 tis - 535
Svendoploc, conducator al Moraviei - 661 Tarquintius si Gabinius, consuli - 711, 715,
Svendoslav, fiul lui Igor, conducator rus - 717, 719
679, 681, 685, 689, 691, 693, 695, 697,
Syagrius, consul la Constantinopol 359 -
Sycae, azi cartierul Galate din Constantinopol
Tatimer, sef sclavin - 605, 607
Tattia, martira. crestina In Sirmium - 707
tatuaj, la geloni - 167
- 397, 503, 525, 527 Tatulus, tatal lui Oreste, sol la Atila 261
Sylla, demnitar bizantin a carui familie e tauri, neam scitic din Taurida, in actuala
prinsa de Attila - 279 peninsula Crimeia - 583; tauri = rusi -
Symbolon, localitate neidentificata pe tarmul 679
de sud al peninsulei Crimeia, ling& cher- Tauriana, regiune locuita de tauri - 583
sn 621, 627
laurice (neamuri) - 459
Symnachus, consul si demnitar roman Intre Taurida, tinut locuit de tauri in Crimeia - 337
anii 345-402, spriiinitor al vechilor tra- Tativrini (azi Torino), localitate cu unitati
ditii - 397 militare in Italia de nord-vest - 213
Syngul, riu neidentificat in tinuturile pece-
negilor - 669 taurosciti = rusi - 677, 679, 683, 685, 687,
Syrura/pei, trib peceneg - 665 689, 693, 695
Taurus, regiune locuita de tauri, zisa si Scitia
taurica - 413
Taurus, conducator militar In Tracia sub
Constantin cel Mare - 671
Teba, oral in Grecia, distrus de Alexandru
Stefan, prieten si om de ineredere din suite, cel Mare 9, 63
imparatului Constantin al IV-lea (668-685) Tebaida (azi in apropiere de templul lui
- 621, 629, 631 Harnak), capitala regiunii superioare a
Stefan din Bizant, autor - 337-341 Egiptului, numita si Diospolis Magna-597
Tegulicium (azi Vetrensko Kale, Bulgaria),
localitate in Moesia Inferioara Intre Du-
T rostorum si Candidiana, pe malul drept
al Dunarii - 211, 581
tabarini, neam pomen,it in biblie - 583 Telesios, sef hun - 629
taijali, trib care vine in atingere cu romanii
si trece la sud de Dunare - 27, 37, 81,
Tema, localitate neidentificata in Dacia -
Teodor, 1. episcop din Tracia - 223; 2. Teo-
581
133, 151, 209, 213, 307, 419; unii taifali dor din Heracleea Pontica - 233; 3. dem-
se Inroleaza in armata romans - 211 nitar sub imparatul Anastasius (491-518)
Talmat, tinut peceneg neidentificat - 665 365, 607 ; 4. Teodor din Mopsuest, doc-
Talamonium, localitate neidentificata cu uni-
tati militare In Moesia Inferioara - 209
-
trinar crestin 403, 405, 5. sol bulgar
in Bizant - 673; 6. Teodor Lalacon MI-
Tanais (azi Donul), fluviu In Sarmatia, se
varsa in I.acul Meotic - 87, 171, 189,
-
riiala", sef bizantin 689, 697
Teodora, sot ia imparatului Constantin al
203, 301, 303, 311, 343, 479, 507, 617, IV-lea (668-685) - 621 627, 655
619, 627; numit si fluviul cel mindru" - Teodorich, rege got intre anii 473-526, se
169 ; formeaza hotarul intre Europa si stabileste in Italia - 345, 365, 433, 453,
Asia - 131 499, 505, 597, 599, 601, 661
www.dacoromanica.ro
INDICE 761
Teodosie. 1. impdrat roman intro anii 379-395 thervingi, vezi tersingi

zis Teodosie I - 27, 69, 71, 77, 85, 111, Thessalonic, veri Tesalonic
197, 205, 235, 245, 249, 251, 259, 313, Thertas, martir cretin de origine goticl -727
315, 317, 359, 361, 375, 585, 587, 595, Theuderich, vezi Teudorich
727; 2. Teodosie cel Tinar, Imparat Intre Thiras, strdmosul legendar al tracilor - 573
anii 403-450, contemporan cu Attila - Threissa T-aca" - 339
279, 285, 287, 295, 297, 427, 595, 597, Threikes tracii" - 339
661; 3. luptator in armata Imparatului Tiberiu, 1. inuparat bizantin Intre anii 578-
Joan Tzimisces (969 976) - 683 582, lupta, cu avarii - 415, 517, 519, 523,
Teodul, comandant militar in oralul Odessos 527, 603; 2. comite - 645
(Varna) - 249, 289
Teofil, 1. episcop got - 723; 2. om de Imre-
Tihiscuni, 1. a/Went at Dunarii din Dacia
581 ; 2. (azi Jupa, ling& Caransebes),
-
dere in suita imparatului Constantin al- localitate in Dacia - 581
IV-lea (668-685)- 621; 1 Imparat bi- Tibisia (azi probabil Timisul), riu in Dacia -
zantin intre anii 829-842 651 -
Teofilact Simocattes, autor - 531-551
427
Tifisas, riu neidentificat, afluentul Dunarii,
Teognis, comandant militar in orasul Sir- probabil in Banatul de azi - 261
mium - 523 Tigas, 1. riu neidentificat, afluentul Dundrii,
Terentiu,s, episcop de Tomis - 227 probabil In Banatul de azi - 261; 2. ce-
Termopile strimtoare In Grecia centrals, in- tate In Tracia - 469
tre Tesalia .i Locrida - 361, 367 Tigra, localitate neidentificata in Moesia In-
Tertullus (Ovinius), guveruator In Moesia ferioara - 473
Inferioard - 371 Tigranes, numele mai multor regi din Armenia:
Tervvnia, regiune neidentificata locuita de
slavi, in Serbia de sud sau in Bosnia -
Tigranes I, rege intre anii 95-55 i.e,n.
73
-
663 Tigru, fluviu in Asia Mica - 81, 117
Terre!, tar bulgar Intre anii 703-718, in lupta Tilicion, fortareata neidentificata in Moesia
cu bizantinii - 621, 629 Inferioara - 471
tervingi, trib germanic - 37, 81, 105, 133, Tilis, martir crestin in Sirmium - 707
139, 209 Tillito, localitate - 473
Tesalia, regiune In Grecia nord est - 67, Timena, localitate neidentificata In Moesia
187, 243, 311, 367, 407
233
de
are o episcopie - Inferioara - 465
Timis, riu - 667
tesalieni, locuitori ai Tesaliei - 477 Timotei, episcop eretic - 597
Tesalonic (azi Salonic), oral in Grecia de Timum, localitate neidentificata pe tarmul
nord - 47, 89, 307, 593, 651, 703; atacat Pontului Euxin, In Moesia Inferioard, -
de slavi - 449, 451 581
tesmajoriile sarbatorite la Callatis - 339 tiranieni, nume dat iberilor din muntii Cau-
Thapsos, riu - 393 caz - 583
Thasos, insula in Marea Egee - 671 Tiriza sau Tirizis (azi capul Caliacra), pro-
Themistios, autor - 55-77, 95 montoriu si localitate pe tarmul de apus
Theodora (Pulchra), localitate neidentificata al Pontului Euxin - 581
in Moesia Inferioara, la nordul Dunarii - Tisa, Tisia, Tissos (azi Tisa), riu, afluent
465, 475 at Dundrii - 411, 427, 549, 581, 615,
Theodoretos din Cyr, autor - 233-237, 405 667
Titus, 1. Imparat roman - 495; 2. martir
Theodoropolis, nume dat orasului Durostorum
- 465, 469, 697 cretin - 705
tirguri pentru schimburi de marfuri Intre
Theodorus, vezi Teodor romani .i barbari - 287, 297
Theodotus, comandant militar - 373 Toctos, tar bulgar Intre anii 767-772, lupta
Theodulos, vezi Teodul cu bizantinii - 629
Theogenes, martir crestin din Tomis - 705 Tolnin, ref got - 499
Theophanes din Birant, autor - 507 Toma, 1. protoqpatar - 637; 2. martir cre-
Theophanes Confessor, autor - 591-623 tin In Tanais - 709
Theophanes Continuatus, autor - 673-675 Tomeus, oral linga Odessos = Tomis - 341
Theotinils, episcop got din Tomis - 187, Tomiris, regina legendary In Scythia Minor,
229, 711 zideste orasul Tomis - 413
Therms, localitate neidentificat In Moesia Tomis, 1. (azi Constanta), oral pe malul
Inferioara - 473 marii in Scythia Minor - 45, 119 123,
www.dacoromanica.ro
762 INDICE
315, 343, 351, 383, 407, 475, 537, 581, barbari - 187, 529; de bulgari - 363, 397,
671, 703, 705, 707, 709, 721; cucerit de 599, 601, 627, 629, 631, 633, 635,:653,
Filip al II-lea - 415 si de romani - 9, 675; descriere de climat - 93, 115, 121,
37, 407; aici a murit poetul Ovidiu - 9; 123; hotarul cu Dacia - 121, 203; religie
e capitala provinciei - 225; are episcopi - si episcopii - 41, 53, 233, 599; impartire
187, 227, 229, 331, 373, 401, 639; si mar- administrative - 207, 375, 381, 671; alte
tini crestini - 711, 719; vizitat de impa- stiri - 31, 35, 341, 357, 611
ratul Valens - 225; cucerit de goti - Traian, 1. imparat roman Intre anii 98-117,
305, 307; si de avari - 549, 603, 611; cucereste Dacia 7, 11, 25, 29, 37, 39,
zidit de legendara Tomiris - 413; 2. ora- 43, 85, 97, 109, 119, 123, 135, 407,'409,
sel pe coasta de sud a peninsulei Crimeia - 443, 487, 495, 497, 579, 589, 647, 699;
621, 627 construieste un pod peste Dnnare - 465
tomitani, locuitori ai orasului Tomis 341, 667; ajunge in Dobrogea - 493; Intemeia-
401, 641 ze oralele Nicopolis si Caputbovis - 141,
tonosuri, trib In lupta cu hunii - 247 421, 465; calea lui Traian, de la Dunare
Toperos (azi Ruskjcj sau Kesan, pe rIul peste muntii Haumus pins la Philippo-
Mesta, in Bulgaria), oral In Tracia - 447, polis - 549, 551, 615; 2. comandant mi-
471 litar roman sub imparatul Valens - 143,
Lorna, torna, fratre - 539, 605 145, 149, 153, 155, 161; 3. demnitar cu
Tortona, oral in Italia cu nnitati militare - titlul de patricius, a scris o istorie - 595
213 Traianopolis, oral In Tracia, Intemeiat de
torte de trestii la huni - 261 Traian pe locul fostului oral Dorisc
Totila, rege got - 451 647, 671
:ma (limbo) - 389, 391, 495 Tralles (azi Sydin, Turcia), oral in Asia.
traci, neam indoeuropean - 15, 29, 69, 77, Mica pe valea riului Meander, In Caria -
169, 173, 191, 193, 229, 243, 339, 483, 339
495, 501, 527, 573, 583, 585, 649; Invinsi tralli, populatie - 19, 393
cuceriti de romani - 9, 29, 33, 73,
si Transalba, localitate neidentificata cu unitati
409, 573; pomeniti de Homer - 121; se militare In Dacia de la sud de Dunare -
lupta cu Alexandru cel Mare - 9; jert- 211
fesc oameni - 17, 573; obiceiuri si reli- Transdierna (azi Tekja, Serbia, pe malul
gie - 19, 43, 237, 389, 391, 393; an regi Dunarii), localitate cu unitati militare -
- 35; fac agriculture - 51; ajung soldati 211
in armata romana - 209, 697; neamuri Transdrobeta, localitate pe malul drept al
tracice - 247, 341; arme - 391; traci Dunarii In fats. orasului Turnu-Severin,
sciti - 341 cu unitati militare - 211
Tracia, Cara tracilor - 9, 27, 47, 49, 75, 101, Transmarisca (azi Tutrakan, Bulgaria); oral
105, 107, 109, 117, 119, 135, 137, 151, pe malul drept al Dunarii In Moesia In-
189, 191, 217, 221, 227, 233, 237, 243,
265, 289, 291, 297, 303, 309, 313, 321,
-
ferioara 211, 469, 581
Traseric, §ef gepid - 347
339, 355, 361, 363, 365, 369, 375, 389, Traustila, unchiul lui Mundus, comandant
391, 413, 439, 441, 451, 455, 469, 471, militar In Sirmium - 505
495, 497, 501, 503, 505, 527, 537, 539, Trausi, oral celtic cu unitati militare 341
541, 543, 551, 569, 577, 581, 583, 585, trawl = agatirsi - 341
587, 589, 591, 593, 595, 599, 613, 615,
619, 627, 647, 655, 669, 699, 701, 719,
Trapezopolis, episcopie In Frigia
Treimea crestina - 329, 331, 333
- 221 .
721, 723; cucerita de romani - 9, 25, tribali, populatie tracica pe teritoriul Iugosla-
37, 45, 143, 193, 207, 497; invadata de viei de azi - 35, 191, 493
goti - 13, 103, 121, 127, 143, 145, 147, triburi notari - 377
149, 153, 155, 187, 195, 203, 205, 219, triburi la acatiri, supusii hunilor - 259
227, 235, 237, 245, 311, 317, 319, 339, tributuri pentru huni - 249, 273, 285, 287,
409, 411, 419, 425, 427, 433, 435, 453, 289, 295, 597; pentru avari - 519, 535,
497, 499, 595, 661; de huni - 187, 221, 603; pentru alti barbari- 61, 287, 445
229, 319, 361, 409, 411, 457, 459, 479,
499, 503, 505, 509, 515, 525, 597, 601, Tricesa, localitate neidentificata. In Moesia
649; de eruli - 447; de taifali - 27; de Inferioara - 467
avari - 513, 533, 605, 617, 649, 651; Tripolis, localitate In Lidia - 203
bastarni - 307; de slavi - 447, 449, 457, triumfuri la Roma - 99
503, 517, 533, 601, 603; de carpi si alti trireme, corabii cu trei rinduri de visle - 57
www.dacoromanica.ro
INDICE 763
Troesmis (azi Ig lita, jud. Constanta), locali- Uldis, conducator barbar in oastea roman&
tate In Moesia Inferioara, pe malul drept - 229, 231
al Dunarii - 209, 351, 473, 581, 671 ulei oprit /a export - 373
trofee - 65 Ulfila, episcop got - 111, 113, 219, 225,
troglodifii, populatie care locuieste In jurul 227, 235, 431, 595, 723
insulei Peuce, la gurile Dunarii - 119 Uliaris, sef got - 435
Tropaeum (azi Adam Clisi, jud. Constanta), Ulmetum (azi Pantelimonul de Sus, jud.
localitate in Moesia Inferioara - 351, 535, Constanta), localitate In Moesia Inferioara
671 - 471
Trullos, riu neidentificat - 667 Ulpian, jurist roman mort in anul 228 era
Tsasclis, localitate neidentificata in Moesia noastra. - 371
Inferioara - 475 alit i, trib barbar - 665
tudeascd (limba), limba vechilor germani - ultizuri, trib barbar - 479
641 Ultzindur, unul dintre feciorii lui Attila - 429
tulburari religioase In Scythia Minor - 323 Umaos, sef bulgar - 629
Tungate, cetate neidentificata dincolo de unghti (lupta in forma de unghi) - 153
Nipru - 667 unguri, numiti turci - 651, 659, 661, 665,
Turbo (Marcius), comandant militar roman - 667; tree Dunarea si Infrunta pe bizan-
97, 99 tini - 653
turd in Cherson, Crimeia - 521, 523, 567; Unfits Soranus, guvernator in Scitia Mica -
la est de Tanais - 507; turci = huni - 715
535 ; cum lupta - 535-555; turci = un- unogunduri, trib de origine orientala - 617,
guri - 651, 659, 661, 665, 667, 669, 619, 625
673 Uranius, comandant In Sozopolis - 365
Turcia = Ungaria - 667 Urfilas, vezi Ulfila
Tunis (azi ruin la est de Turnu Magurele), Urgurn, localitate neidentificata la nord de
cetate pe malul sting al Dunarii - 443 Dunare - 581
rum/es, localitate neidentificata In Moesia Ursacius, episcop de Singidunum - 225, 233
Inferioara - 473 urugunzi, trib barbar, locuiesc ling& Istru -
Tuscus si Bassus, consul In anul 258 era 303, 305
noastra - 105, 107 Uscudama, numele mai vechi al Adrianopolei
Tulis, riu neidentificat - 667 - 35, 123
Tyras, 1. riu (azi Nistru) in Sarmatia euro- Uscus (azi lsker, Bulgaria), affluent al Dunarii
peana, se varsa in Pontul Euxin - 305, - 421; vezi Oescus
701; 2. {azi Belgorod Dnjestrovskij) oral U ,dibad , sef gepid - 514
pe malul de apus al Pontului Euxin, la U soros, zeu fenician - 17
gurile riului Tyras - 579, 581 utiguri, trib de origine orientata - 453, 455,
Tzantzes, sef macedonean - 651 479, 509, 515
Tzoida, localitate neidentificata In Haemi- Utos, cetate neidentificata. In Moesia Inferioa-
mont - 671 ra - 469
Tzopon, tinut peceneg neidentificat - 665 Utus (azi Vid), riu In Moesia Inferioara, iz-
Tzur, tinut peceneg neidentificat - 665 voraste din Haemus si se varia in Dunare,
Tzurta, riu necunoscut - 363 in fata riului Alutus (Olt) - 261, 431
Tzuruium (azi Ciorlu, Turcia Europeana), uzi, trib barbar in lupta cu pecenegii - 665,
localitate In Tracia - 447 667
Uzia, tara uzilor - 665
I
V
/ani, locuitori pe coasta de est Pontului
Euxin - 361 Valamer, rege got - 285, 409
fifei folosit la asediul cetatilor - 649 V aldimer, scf bulgar - 651
V alemeriacus, zis si Theuderich, rege at Ro-
mei - 505
U Valens, 1. imparat roman intre anii 364-378,
moare In luptele cu gotii - 13, 27, 55,
Ulca, riu neidentificat in tara gepizilor-345 57, 121, 125, 127, 133, 135, 137, 143, 145,
Uldes, sef hun - 317 149, 151, 153, 155, 157, 159, 161, 219,
SO-Irvoarele istoriei Romaniei-c. 311
www.dacoromanica.ro
764 INDICE
221, 239, 243, 309, 311, 373, 377, 425, victofali, neam germanic - 37
427, 499, 593, 595, 647, 649, 709, 715, Victor, 1. comandant militar In timpul impa.-
727; vine la Tomis - 225; a.para pe arieni ratului Valens - 123, 125, 143, 155, 161;
- 235; 2. episcop de Mursa - 217, 225, 2. Victor din Tunin, autor - 395-397;
233 3. monah si diacon - 327
Valentinian, 1. imparat intre anii 364-375, vicluali, trib germanic - 99
nascut in Cibalae - 219, 223, 225, 295, Viderich, fiul lui Vithimer - 133
373, 377, 401, 425, 499, 573, 587, 593, Vidigoi4, sef got - 427
595, 633, 647, 701, 715, 721, 828; 2. Im- vidini, trib barbar - 131
parat Intre anii 375-392, nascut in Vigila, sol bizantin la curtea lui Attila-249,
Trier - 55 251, 253, 255, 257, 259, 281, 283, 285,
Valenliniana, localitate neidentificata in Moe- 293, 295; are un fiu cu acelasi nume -
sia inferioara. - 473 283, 295
Valentinus, sol la huni - 511 Vigilius, papa - 383, 401-405
Valeria (Pannonia), provincie in Panonia, Viminacium (azi Kostolac, Serbia), oras in
la cotul Dunarii - 127, 407 Moesia Superioara cu unitati militare -
Valeriana, localitate neidentificata in Moesia 265, 379, 463, 533, 547, 613, 615; pustiit
Inferioara - 467 de huni - 287
Valerianus, 1. consul in anul 271 si coman- Vincomalus, consul - 395
dant roman - 107, 437, 497; 2. martir vinul oprit la export - 373
crestin - 719 721 Vincentius, consul - 361
Valerius, martir crestin - 719 Vindobona (azi Viena, Austria), localitate pe
valid greutungilor - 133 malul drept al Dunarii In Panonia Su-
vandali, trib germanic - 37, 81, 99, 109, Perioara - 429
381, 423, 425, 489, 595, 649, 655, 661 Vingurih, rege got - 727
Variana, localitate neidentificata in Moesia Virginaso, localitate - 473
Inferioara - 467 Visimar, §ef vandal - 423
trib germanic, lupta impotriva ro- vistieria statului - 89
manilor - 99 Vistula, riu in Europa centrals - 343, 411
Varna, oral pe tarmul de vest al Mani Negre - Vitalian, 1. fiul lui Patriciolus, se rascoala.
621, 627, 639, 651 in Scitia Mica - 329, 331, 355, 357, 363,
vavni, trib in lupta Cu erulii - 439 365, 367, 395, 397, 409, 411, 433, 491, 501,
Vasile cel Mare, autor - 89 503, 515, 525, 527, 597, 649; atitudinea
Veco, martira cresting de origine gotica - sa In problemele religioase - 329; 2. in-
727 terpret la huni - &15; 3. arhidiacon -599
Velavis, localitate din Calia cu unitati mili- Vithericus, rege greutung pe timpul Impa-
tare - 213 ratului Valens - 137
Velisarie, comandant militar sub imparatul Vithimer, rege germanic - 133
Iustinian - 377, 379, 381, 383, 437 Vittigis, rege got in Italia - 437
Vella, martir crestin de origine gotica - 727 neam germanic - 105, 419, 421, 425,
Venerianus, comandant roman, moare in 435, 595, 661
lupta. - 103 ?gnat - 67
reneli sau venedi, trib slay in lupta cu herulii - Volusianus si Gallus, consul in anul 252 era
425, noastra - 303, 355, 409, 497, 647
Venuslus, corespondent necunoscut in Scrip- Vultulfus, sef got - 427
tores historiae Augustae - 107
Vercas, preot got - 727
Vercellae, oras in Italia de nord cu unitati
militare - 213
Veregavi, strimtoare in partea de rasarit Waal, afluent al Rinului - 85
a muntilor Haemus din Bulgaria de azi Walafridus Strabus, autor de origine gotica. -
641
- 621
Vergilius, poet latin - 413
Veripara, localitate neidentificata in Moesia X
Inferioara - 473
versuri recitate la curtea lui Attila - 277 Xerxes, fiul lui Dariu, rege al persilor (485-
Vetranio, pretendent la tronul imperial in anul 465 i.e.n.), face un pod peste Bosfor -
350, nascut In Moesia inferioara - 585 57, 413
www.dacoromanica.ro
INDICE 765
Xilocirc, circ de lemn la Constantinopol Zelpa, localitate neidentificata in Scythia

587 Minor 671
zyst, o specie de peste din Pontul Euxin Zenon, imparat infra anii 474-475 si 476-491
619 duce tratative cu hunii 283, 285, 295,
361, 373, 525, 597, 661
Zercon din Mauretania, artist popular la
z curtea lui Attila 277, 701
Zernes, localitate neidentificata pe malul drept
Zabergan, §ef hun trece Dunarea 357, 479, al Dunarii-de-Jos 465
509 Zetnucortu, localitate neidentificata In apro-
Zachlurni, tinut neidentificat dincolo de 1.1111 piere de muntii Haemus, In Moesia In-
Chlum, locuit de slavi In Iugoslavia de ferioara 467
azi 663 Zeus, zeu suprem In panteonul elenic 33
Zaldapa (Abtat), localitate in Scythia Minor, Zeuta, intelept get = got 413
patria lui Vitalian 351, 355, 473; pustiit Zeuxip (baile), in Constantinopol 593
de huni si avari 535, 603, scris si Zeldapa Zicideva, localitate neidentificata In Moesia
zalele oprite la export 373 Inferioara 473
zali, trib hunic 511 Zinchia, mica localitate linga Constantinopol
Zalmoxis, zeu getic, pretins elev al lui Pita- 623
gora 19, 31, 237, 321, 391, 413, 477, Zisnudeva, localitate neidentificata In Moe-
691, 701 sia Inferioara 473
Zanes, localitate neidentificata In Moesia In- Zopyrion, guvernator macedonean al Traciei
ferioara cu unitati militare 211, 465 din timpul lui Alexandru cel Mare, ucis In
zefir, vint placut 121 Scythia 165
zei 17, 29, 31, 33; zei la eruli 437; Zoticus, martir crestin in Tomis 707, 719,
la slavi 443 721
Zeldapa, vezi Zaldapa Zosimos, autor 301-317
www.dacoromanica.ro
CUP RINSUL
Pag.
Introducere (Gh. Stefan) V

Abrevieri XXII
I. Arnobius (VI. Iliescu si H. Mihaescu) 3
II. Lactantius (V1. Iliescu) 5
III. Eusebius din Caesarea (H. Mihaescu si V. Popescu) 9
IV. Iamblichos (V. Popescu) 19
V. Descrierea Intregului pamint si a locuitorilor Ai (VI. Iliescu) 21
VI. Aurelius Victor (VI. Iliescu) 23
VII. Imparatul Iulian (V. Popescu) 29
VIII. Eutropius (V1. Iliescu) 35
IX. Atanasie din Alexandria (R. Hincu) 41
X. Rufius Festus (VI. Iliescu) 43
XL Anonymus Valesii (VI. Iliescu) 47
XII. Avienus (H. Milig.escu) 51
XIII. Optatus din Mileve (H. Mihaescu) 53
XIV. Themistios (V. Popescu) 55
XV. Panegiricii latini (V1. Iliescu) 79
XVI. Vasile cel Mare (V. Popescu) 89
XVII. Libanios (H. Mihaescu si V. Popescu) 91
XVIII. Scriitorii istoriei imparatilor (VI. Iliescu) 97
XIX. Auxentius din Durostor (H. Milaescu) 111
XX. Argonauticele orfice (V. Popescu) 115
XXI. Ammianus Marcellinus (H. Mihlescu) 117
XXII. Macrobius (VI. Iliescu si H. Mihaescu) 165
XXIII. Claudius Claudianus (H. Mihaescu) 167
XXIV. Marcianus din Heraclea (H. Mihaescu) 171
XXV. Epiphanios (R. Hincu) 173
XXVI. Paulinus din Nola (H. Mihaescu) 177
XXVII. Synesios (V. Popescu) 183
XXVIII. Hieronymus (V1. Iliescu) 187
XXIX. Orosius (VI. Iliescu) 189
XXX. Ioannes Cassianus (R. Hincu) 199
XXXI. Philostorgios (V. Popescu) 201
XXXII. Notitia dignitatum (V1. Iliescu) 207
XXXIII. Augustinus (VI. Iliescu) 215
XXXIV. Socrates Scolasticul (H. Mihaescu si V. Popescu) 217
XXXV. Sozomenos (H. Mihaescu si V. Popescu) 223
XXXVI. Theodoretos din Cyros (H. MihAescu si V. Popescu) 233
XXXVII. Eunapios din Sardes (H. Mihaescu 9i V. Popescu) 239
XXXVIII. Priscus Panites (H. Mihaescu) 247
XXXIX. Zosimos (Th. Simenschy 9i R. Hincu) 301
www.dacoromanica.ro
768 CUPRINSUL
Pag.
XL. Oracolul Sibilei Tiburtine (P. S. Nasturel) 319

XLI. Enea din Gaza (V. Popescu) 321
XLII. Papa Hormisdas (V. Popescu) 323
XLIII. Stefan din Bizant (H. Mihaescu) 337
XLIV. Geograf anonim (H. Mihaescu) 343
XLV. Ennodius (V. Popescu) 345
XLVI. Hierocles (H. Mihaescu) 351
XLVII. Ioan din Antiohia (H. Mihaescu) 355
XLVIII. Marcellinus Comes (VI. Iliescu) 359
XLIX. Corpus iuris civilis (H. Mihaescu) 371
L. Hesychios din Alexandria (V. Popescu) 389
LI. Victor din Tunun (VI. Iliescu) 395
LII. Cosmas Indicopleustes (H. Mihaescu) 399
LIII. Papa Vigilius (V. Popescu) 401
LIV. Iordanes (VI. Iliescu) 407
LV. Procopius din Cesarea (H. Mihaescu) 433
LVI. Agathias (H. Mihaescu si V. Popescu) 477
LVII. Pseudo-Caesarios (H. Mihaescu) 483
LVIII. Petrus Patricius (H. Mihaescu) 487
LIX. Ioannes Lydos (V. Popescu) 491
LX. Cassiodorus (VI. Iliescu si H. Mihaescu) 497
LXI. Ioannes Malalas (V. Popescu) 501
LXII. Theophanes din Bizant (V. Popescu) 507
LXIII. Menander Protector (H. Mihaescu) 509
LXIV. Euagrios Scolasticul (H. Mihaescu si V. Popescu) 525
LXV. Teofilact Simocata (V. Popescu) 531
LXVI. Mauricius (H. Mihaescu) 553
LXVII. Georgios Pisides (H. Mihaescu) 567
LXVIII. Isidor din Sevilla (V. Popescu) 573
LXIX. Geograful din Ravenna (VI. Iliescu) 579
LXX. Chronicon Paschale (V. Popescu) 583
LXXI. Georgios Syncellus (H. Mihaescu) 589
LXXII. Theophanes Confessor (H. Mihaescu) 591
LXXIII. Nicephoros (H. Mihaescu) 625
LXXIV. Simeon Magister (H. Mihaescu) 631
LXXV. Georgios Monachos (H. Mihaescu) 633
LXXVI. Patriarhul Fotie (P. S. Nasturel) 637
LXXVII. Listele episcopatelor (H. Mihaescu) 639
LXXVIII. Walafrid Strabus (P. S. Nasturel) 641
LXXIX. Leon cel Intelept (H. Mihaescu) 643
LXXX. Leo Grammaticus (H. Mihaescu) 647
LXXXI. Genesios (H. Mihaescu) 655
LXXXII. Constantin Porfirogenetul (H. Mihaescu) 657
LXXXIII. Theophanes Continuatus (H. Mihaescu) 673
LXXXIV. Leon Diaconul (H. Mihaescu) 677
LXXXV. Suidas (H. Mihaescu) 699
LXXXVI. Acta Sanctorum (H. Mihaescu si V. Popescu) 705
LXXXVII. Martyres Gothorum (P. S. Nasturel) 727
Indice (H. Mihaescu si R. Lazarescu) 729
www.dacoromanica.ro
Redactor : ALEXANDRU VASILE
Tehnoredactor : MARILENA POPESCU
Bun de tipar 22. 12. 1970. Hirtie sells 1 A, format 16170X100,
de 80 g mr Coli de tipur 49,50 C.Z. pentru bibliotec1 marl
9(498) 03: 10° (00 -12) C.Z. pentru biblioteci mid 9(498).
Tiparul executat sub comanda
nr. 311
la Intreprinderea poligraficI
.13 Decembrie 1918`.
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Republica Socialists Romania
Bucure$ti
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Izvoare Privind Istoria Romaniei Vol. 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Izvoare Privind Istoria Romaniei Vol. 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I

EDITURA ACADEMEgi 1.1 3 I SOCIALISTE `2'

Ab anno CCC usque ad annum M

HARALAMBIE MIHAESCU, GHEORGHE STEFAN,

QN AEDIBUS ACADEMIAE REIPUBLICAE SOCIALIS ROMANIAE

De la anul 300 ping la anul 1000

HARALAMBIE MIHAESCU, GHEORGHE STEFAN,

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Notele istorice: VLADIMIR ILIESCU

Asteptat cu legitim interes, volumul de fats se adreseaza tuturor oa-

Este vorba, asadar, de o populatie agricola, sedentara, care nu este de

tropaeum este pacea, pe care autorul o considers de o valoare infinit mai

Genul istoric a cunoscut o reinviorare sensibila in secolul al VI-lea.

interiorul Peninsulei Balcanice. Ce Ea ce ne interescaza insa in mod deosebit

Teofilact Simocata, autorul unor Historiae care continua pe Menander

Evenimentul cel mai de seamy petrecut la gurile Dunarii in secolul al

an fata si in laturi de strimtorile muntilor, de Marea Pontica si de neamu-

Migratia bulgarilor a fost ultima migratie din seria inaugurate de goti.

pentru Scitia minors lista incepe cu Tomis (capitala provinciei). UrmEaz'a."

locuiesc hunii numiti si avari" arata.' el e vorba de Dacia veche, la fel cu

e. Novella XI (mai 535) cuprinde actul de intemeiere a arhiepiscopiei

Elaborat de un colectiv restrins de filologi i istorici, volumul al II-lea

A activat la inceputul sec. al IV-lea, fiind profesorul lui Lactantius. Mai

DE. MORTIBUS PERSECUTORUM

IV,3. Nam profectus adversum Carpos, qui turn Daciam Moesiamque

S-a rascut probabil in Africa in a doua jumatate a sec. al III-lea si a murit

DESPRE FELUL IN CARE AU MURIT PRIGONITORII. 1

1 Imparatii romani care au persecutat pe crestini, de la Decius si pin& la Maximinus Daia

XIII, 2. Un om oarecare, dind dovada de mult curaj, chiar daca n-a

95 a, 4. Helm. Anno 657 a. Chr., XXXIII Olymp.

1 Este cronologia lung. ", v. IR, p. 171, n. 16.

gene, quae liberae antea et sub regibus amicis erant, in provincias

inainte erau libere Si sub regi prieteni, au fost prefacute in provincii.

3 Izvoarele istoriei RomAnieic. 311

247, 21. Helm. Anno 375 p. Chr., CCLXXXVIII Olymp.

247, 21 Helm. In anul 375 d. Chr., in timpul olimpiadei 288.

I, 4,7 (11)... icrroptobrcat... En)aat St cruyKa-ccbpottov CrbVTC(c, Kai Ent-

EIE TON BION Kg/NITANTINOY BAZIAESIE

VIATA IMPARATULUI CONSTANTIN

6 Pentru problema aceasta v. IR, p. 717.

10 KS NITANTINOE TS/ TON ArIfiN EYAAOT

EIE KONITANTINON TPIAKONTAETHPIKOZ

CONSTANTIN CATRE SACRA ADUNARE

CATRE CONSTANTIN, LA TREIZECI DE ANI 20

13, 5 (Heikel, I, 237). De aceea nu s-au sfiit sa invoce ca pe niste zeit5.ti

IIEPI TOY IIYOAI'OPOY BIOY

Filozoful grec neoplatonician Iamblichos s-a nascut pe la 283 la Chalcis, In Coelesy-

VIATA LUI PITAGORA

1 Cf. Herodot, IV, 95 (v. IR, p. 49).

DE VIM'S ILLUSTRIBUS URBIS ROMAE

* Satisque op capillatisque F. P. (Blatter f. d. Bayer. Gymnasialschulw. 1888, p. 30)

DESPRE BARBATII DE SEAMA AI ORASULUI ROMA

1, 7. El 2 a fost atit de norocos, incit inzii, scitii ... au trimis soli,

1,2 August. Cf. Mon. Anc., V, 30-31. (v. IR, p. 269).

permeatur. 4. Castra suspectioribus atque opportunis locis extructa, ponsque

Abruti? Grnier in Abruto fr. c. Anna Abruti Arntzen

pins in Galia. 4. In loturile mai periculoase totodata potrivite au fost con-

13 Probabil confuzie cu orasul Abrittus (Razgrad) In Bulgaria. (cf. Zosimos, I, 23).

LIBELLUS DE VITA ET MORIBUS IMPERATORUM.

CARTE DESPRE VIATA SI MORAVURILE IMPARATILOR. 24

1, 7 ... El a impins spre o intelegere pe bastarni §i neamurile getice

4 Izvoarele istoriei Romaniei c. 311

8 ... indata intra 1 Traian, purtind pe umeri trofeele getice §i partice.