Abilitatea zahărului de a furniza energie instantanee, combinată cu bunul gust al alimentelor

îndulcite oferă unora o „soluție rapidă” în timpul unei zile lungi și stresante. Cu toate acestea, cei
care apelează la zahăr pentru a face față problemelor emoționale sunt mai susceptibili să devină
dependenți. Alte indicii ale dependenței de zahăr sunt creșterea în greutate și dificultatea de a se
concentra la activităţile zilnice. La rândul său, acest lucru poate deteriora stima de sine, poate
provoca sentimente de neputință și o valoare mai mică de sine, ceea ce la rândul său duce la un
consum mai mare de zahăr și o dependență mai severă. Anxietatea face ca hormonul de stres,
cortizolul, să fie eliberat în organism, iar pentru unii, asta înseamnă scăderea senzatiei de foame.
Pentru alții, stresul poate încuraja persoanele sa aiba mai multe pofte. În cazurile de dependență de
zahăr cuplat cu alimentația pentru a calma anxietatea, rezultatul final este de obicei creșterea în
greutate. În ciuda creșterii inițiale a nivelului de serotonină din creier, zahărul poate agrava
anxietatea, deoarece nivelul mare de zahăr creează senzații de oboseală și depresie.

În 2016, Organizația Mondială a Sănătății a raportat că 39% din populația adultă a lumii
(peste 18 ani) era supraponderală. Supraconsumarea de alimente și băuturi cu un conținut ridicat
de zahăr contribuie la dezvoltarea obezității. Plasticitatea neuronală, care apare ca urmare a
consumului de zahăr pe termen lung, scade controlului impulsurilor și prin urmare, scade
capacitatea de a rezista alimentelor bogate in carbohidrati, astfel contribuind la epidemia de
obezitate.