1.

Sa se determine momentul in punctului A si B dat de acțiunile (forte, moment) exterioare care

acționează pe structura.

I. Pentru forța uniform distribuită se va calcula rezultanta cu care se va opera ulterior in calcule.
II. Dacă ar exista o forța înclinată aceasta s-ar descompune după cele doua direcții principale X,Y
III. Se vor determina distantele din punctul de calcul perpendicular pe axul forțelor care produc
rotirile.

IV. Se va determina sensul in care fortele rotesc structura in jurul punctului de calcul A,B ( orar "+",
antiorar "-" ). Explicație: Se considera structura fixată in punctul de calcul si se analizaeaza
sensul in care se rotește structura datorită forței.
V. Se calculează momentul dat de forte in punctul de calcul înmulțind valoarea forței [KN] cu
distanță [m] determinata la punctul III.
VI. Se aduna momentele date de forte si momentele concentrate [kN*m]

MA=10kN*d2-R*d1+6kN*m=10kN*3m-24kN*2m+6kN*m=12kN*m
MB=10kN*d4+R*d3+6kN*m=10kN*1.5m+24kN*2m+6kN*m=45kN*m
2. Sa se determine aria, poziția centrului de greutate si momentul de inerție după axa y-y (axa
orizontala ) din figura următoare.

I. Se alege un sistem de coordonate X1OY1.

II. Se împarte secțiunea transversala in figuri geometrice elementare ( dreptunghi, cerc, triunghi).
deoarece proprietățile geometrice ale secțiunilor elementare sunt cunoscute.
III. Se determina centrele de greutate proprii ale figurilor geometrice elementare si ariile acestora
A1, A2.
IV. Se determina distantele (x1,x2,y1,y2) de la centrele de greutate proprii G1, G2 la sistemul de
coordonate X1OY1.

V. Se calculează coordonatele centrului de greutate al întregii secțiuni transversale (xg,yg)

Figura xi yi Ai xi*Ai yi*Ai
geometrica
elementara

1 0,5 5 10 5 50

2 4,5 9,6 5,6 25,2 53,73

15,6 30,2 103,73

VI. Se trasează pe secțiunea transversala poziția centrului de greutate determinat.

VII. Se trece la calculul momentului de inerție in raport cu axa y-y (axa orizontala care trece prin
centrul de greutate determinat anterior).
VIII. Se determina distantele de la centrele de greutate proprii ale figurilor 1,2 perpendiculare pe

axa y-y, respectiv distantele d1, d2.

IX. Se determina momentele de inerție proprii ale figurilor geometrice elementare 1,2 după axa
y'-y'.
X. Se calculează momentul de inerție al întregii secțiuni:

Figura Iyi di Ai
geometrica Moment de inerție
propriu a fig. geome.
elementara elementare

1 83,33 1,65 10 27,23 110,56

2 0,30 2,95 5,6 48,74 49,04

159,6

3. Sa se determine reactiunile si sa se traseze diagramele de eforturi pentru următoarele

structuri.

I. Introducem tipurile de reactiuni pentru fiecare reazem.

II. Calculam rezultatele forțelor uniform distribuite.

III. Scriem ecuațiile de echilibru pentru a determina valoarea reactiunilor astfel încât structura sa
rămână in echilibru.

Pentru ca corpul sa nu se deplaseze pe orizontala, suma forțelor pe orizontala trebuie sa fie egala
cu zero.

Pentru ca corpul sa nu se deplaseze pe verticala, suma forțelor pe verticala trebuie sa fie egala cu
zero.

Pentru ca corpul sa nu se rotească, suma momentelor in orice punct trebuie sa fie egala cu zero.
In continuare se scrie suma momentelor in raport cu punctul B

Deoarece reacțiunea verticala din reazemul B este negativă, sensul reacțiunii este invers.
IV. Stabilim punctele caracteristice pentru determinarea eforturilor.

V. Calculam eforturile in punctele caracteristice alese cu ajutorul ecuațiilor de echilibru (pct.IV).

VI. Trasăm diagramele de eforturi.

4. Sa se determine reactiunile si eforturile in barele 3-5, 3-6, 4-6. Cu ajutorul eforturilor obținute
sa se dimensioneze, din profil țeava rectangulară ( conform tabel ), cele trei elemente folosind
oțel OL37. Sa se determine efortul axial capabil al profilului țeava rectangular TCAR 50*4 .

I. Se determina reactiunile ( V1, H1, V2), prin rezolvarea ecuațiilor de echilibru static.
II. Cu ajutorul metodei secțiunii se determina eforturile din bare (se poate folosi orice metoda).
III. Se determina aria necesară pentru cele trei elemente.
IV. Cu ajutorul ariei obținute se alege din tabel profilele necesare
Pentru profilul 35 alegem SHS 25X25 cu aria = 1,74 cm2
Pentru profilul 46 alegem SHS 22X2,3 cu aria = 1,74 cm2
Pentru profilul 36 alegem SHS 22X2,3 cu aria = 1,74 cm2
V. Se calculează Efortul capabil pentru secțiunea țeava rectangulară TCAR 50*4.

5. Sa se determine reactiunile si sa se traseze diagramele de eforturi pentru structura din figura.

Cu ajutorul eforturilor maxime sa se verifice secțiune HEA 220 a elementului știind ca
materialul folosit este OL37. Sa se determine momentul capabil pentru secțiunea HEA 300.

I. Se determina reactiunile ( VA, HB, VB ).

II. Se trasează diagramele de eforturi ( N, T, M ).

III. Se extrag din tabel proprietățile secțiunii transversale aferente profilului HEA 220 pentru
verificarea elementului.

- momentul de inerție după axa orizontala ( y-y )

- înălțimea profilului, cu ajutorul căreia se determina distanță maxima de la centrul de
greutate la cel mai îndepărtat punct al secțiunii transversale.

HEA 220

IV. Se determina tensiunea maxima din element.

V. Se compara tensiunea obținută cu tensiunea admisibilă.

Sectiunea HEA 220 este dimensionată astfel

încât sa poată rezista la momentul incovoietor
maxim.
VI. Se extrag datele pentru profilul HEA 300 si se calculează momentul capabil.

HEA 300

6. Sa se determine reactiunile si sa se traseze diagramele de efort axial pentru următoarea

structura. Cu ajutorul eforturilor maxime sa se dimensioneze elementul folosind profil HEB. Sa
se determine efortul axial capabil si momentul capabil pentru secțiunea HEB 400, materialul
folosit este OL37.

I. Se reprezintă si se calculează reactiunile.

II. Se trasează diagrama de efort axial.

III. Se determina aria necesară si se alege profilul optim din tabel.

Se alege profilul
HEB 140 cu aria
43*cm2
HEB 400

IV. Se calculează efortul axial capabil pentru secțiunea HEB 400.

V. Se calculează momentul incovoietor capabil pentru secțiunea HEB 400.