ACADEMIA DE POLIŢIE „Alexandru Ioan Cuza”

FACULTATEA DE POLIŢIE
MASTERAT: MANAGEMENTUL INVESTIGĂRII FRAUDELOR

Investigarea criminalității financiar-bancare si a pieței

de capital

Alexandra Sandu
alexandra.msandu@gmail.com
Rezumat

În prezent exista o legatura evidenta între crima organizata si infractiuniile economice fapt ce a
fost acceptat atât la nivel national cât si international.Trebuie sa precizam necesitatea de a actiona
împotriva infractiunilor economice.Un punct de vedere simplist si periculos este cel potrivit caruia crima
organizata ar trebui sa se ocupe mai degraba de escrocheriile savârsite vreme îndelungata de unele
firme,precum si la abuzurile semnalate în comercializarea viitoarelor marfuri,decât de traficul de droguri
sau de asasinate .

          Infractiunile economice subliniaza direct stabilitatea societatii putând conduce la instabilitatea
politica si sociala iar în cazuri extreme , la nemultumire în cadrul unei societati care permite desfasurarea
unor astfel de activitati.

Cuvinte cheie: spalarea banilor, crima organizata, infractiuni financiar-bancare

Introducere

Folosit foarte frecvent  in ultima perioada, termenul de crima organizata desemneaza o

diversitate de infractori constituita si structurata în ideea înfaptuita unei activitati infractionale continue,
precum si relatii complexe,având ca finalitate obtinerea unor venituri ilicite la cote deosebit de ridicate.
Regasim in ansamblul acestor grupe infractionale folosirea violentei , coruperea oficialitatilor
publice,santajul si chiar acte aparent legale,dar care urmaresc scopuri având un caracter delictuos . De
asemenea ,specificam ca în conceptia specialistilor implicati in combaterea criminalitatii organizate se
opereaza o neta distinctie între aceste grupari si grupurile de indivizi care se asociaza relativ întâmplator
si desfasoara o activitate infractionala de amploare redusa .Organizatiile  criminale constituite pe teritoriul
unei tari îsi formeaza legaturi cu indivizi afaceristi sau chiar cu grupuri din alte tari dispuse într-o anumita
zona geografica,ajungând sa internationalizeze activitatile criminale dupa anumite strategii bine
conturate.

            Escrocarea fortei de munca, traficul de droguri, jocurile de noroc,  camatari, omorul, rapirea de

persoane, santajul, prostitutia, contrabanda, conceptia, reprezinta capitole de baza ale activitatilor
organizatiilor criminale, profiturile fiind orientate catre afaceri legitime prin sisteme complicate de
spalare a banilor. Ultimul fenomen reprezinta astfel calea cel mai frecvent utilizata pentru transformarea
milioanelor de dolari obtinuti din afaceri ilicite în venituri legale,integrate circuitului economic de
suprafata.

            În prezent ,având în vedere diferitele caracteristici ale crimei organizate, este relativ lesne de
înteles de ce interactiunea economica reprezinta un domeniu atât de atractiv fiind o activitate bine
recompensata si cu un risc extrem de scazut.

            Aceasta corespunde,din multe puncte de vedere orientarii operatiunilor celei mai moderne crime
organizate, putând fi efectiv folosite pentru a consolida, facilita sau chiar a proteja cele mai traditionale
activitati criminale.De exemplu au existat cazuri în care o serie întreaga de infractiuni economice au fost
savârsite pentru a consolida grave delicte cum ar fi traficul de droguri,protejând în acelasi timp,profitul
dintr-o asemenea activitate.

        În cadrul infractiunilor financiar-bancare, semnalam la nivel international, câteva nereguli
semnificative referitoare la rolul acestora în contextul criminalitatii organizate.Astfel,nu este lipsit de
interes faptul ca în Marea Britanie s-au sesizat abuzuri regulate cum ar fi  " insider dealingul" si
încorporarea pietei de garantie pe baza promovarii încrederii investitorului în obiectivele pietelor.

            În general în Marea Britanie  a fost evitata încercarea de a justifica o astfel de reglementare,pe
baza unei posibile lipse de obiectivitate tranzactionala între "insider"-ul privilegiat si victima lipsita de
sanse.Dezbaterile cu privire la modalitatile în care "insider dealing"-ul  trebuie tratat, au manifestat
tendinta de a se concentra asupra nedreptatii pe piata.Pornind de aici Marea Britanie a încercat sa
sanctioneze abuzul comis de catre insider prin intermediul legii publice, in special prin dreptul penal.Spre
deosebire de aceasta, în jurisdictii, în care atentia a fost concentrata mai ales asupra inechitatii existente
între insider dealeri privilegiati si investitorul cu care acestia au negociat,drept principal mecanism de
control a fost dreptul civil.

            În timp ce în Statle Unite principalul accept în reglementarea aspectelor legate de insider dealingul
a fost pus pe costrângerea civila ,în prezent a fost acceptata ideea conform careia exista loc si pentru drept
penal,prevederi statutare au fost amendate în scopul îmbunatatirii mecanismelor unei astfel de raaspunderi
.Deseori ,infractiunile economice sunt comise de catre cei puternici ,cu influenta ,sau, cel putin de catre
cei aflati in pozitii privilegiate.Pentru a putea savârsi orice forma de infractiune economica este necesar sa
existe accesul la o facilitate sau oportunitate care sa poata fi corespunzator exploatata, în acest mod
retragandu-se arealul celor care pot comite astfel de infractiuni.
           Trebuie sa luam în considerare impactul pe care infractiunile economice îl produc direct asupra
repartizarii corespunzatoare si eficiente a resurselor principale din orice societate.

 Devierea resurselor economice spre unele domenii de activitate ineficiente sau asocierea acestora
într-o activitate mai presus de toate,puternic antisociala.Evident ,aceasta reprezinta o problema deosebita,
în special pentru economiile slab dezvoltate si mai putin pentru cele aflate într-o situatie similara .

            Un alt aspect îl constituie atentia acordata modului în care crima organizata se poate angaja într-o
competitie lipsita de onestitate cu lumea afacerilor legale.

            În general ,crima organizata va fi supusa acelorasi constrângeri financiare sau altora mai
limitate,carora trebuie sa le functioneze afacerile obisnuite si care se supun legilor. Este putin probabil ca
o organizatie ale carei venituri provin din traficul de droguri sa fie preocupata de respectarea
constrângerilor generale finale si administrative impuse celorlalti angajati în afaceri.În plus aceasta poate
fi capabila sa realizeze economii si avantaje monopoliste pe anumite cai la care lumea obisnuita a
afacerlor nu s-ar putea gandi.

Spalarea banilor-element constitutiv al criminalitatii organizate la nivel mondial

      Datorita persistentei unei situatii de natura celei prezentate anterior, interesul ca afacerile obisnuite sa
alunece pe panta inechitatii devine tot mai puternic ,pentru ca în final acestea sa poata concura mai repede
cu crima organizata.

      În termeni practici, coborârea la nivelul standardelor la care actioneaza astfel de organizatii poate
constitui unica modalitate prin care o întreprindere poate supravietui. În aceasta situatie,multi oameni de
afaceri din unele tari cum ar fi Nigeria si Filipine au constatat ca pentru simpla lor supravietuire este
necesara recurgerea, din ce în ce mai pregnanta, la neregularitati.

      Natura insidoasa a crimei organizate precum si capacitatea sa de a submina integritatea oamenilor de

afaceri ca supun legilor sunt dramatic ilustrate de catre experienta Japoniei din perioada postbelica, în
aceasta tara, crima organizata fiind realmente implicata în fiecare aspect al societatii. Unele dintre
gruparile crimei organizate sunt deosebit de puternice, putându-si exercita o considerabila influenta.

      Un studiu publicat cu câtiva ani în urma de catre o importanta institutie financiara japoneza mentiona
ca 48%  dintre societatile publice înscrise printre principalele trei schimburi de actiuni japoneze au facut
cu buna stiinta plati sau prin alte modalitati catre grupari ale crimei organizate japoneze.
      Crima organizata , chiar si în anumite cazuri în care nu este deturnata în activitati economice,are
tendinta, mereu în crestere, de a necesita asistenta unor indivizi care opereaza în sfera economicului.

      În martie 1988 o Conferinta pentru o America libera de droguri,presedintele Reagen a afirmat ca
activitatea criminala organizata are o cifra de afaceri de 170 miliarde de dolari pe an ,în timp ce comisia
aprecia ca aceste sume s-ar ridica la 250 miliarde dolari pe an.

      Trezoreria Statelor Unite declara ca industria narcoticelor are un buget de 70 de miliarde anual cifra
ce constituie mai mult decât o inducere in eroare,cu toate acestea impactul politic al acestor cifre nu poate
fi ignorat.

      Exista totusi si alte implicatii ,poate mult mai grave decât în Statele Unite ,ale activitatii crimei
organizate. Putem exemplifica în acest sens tari adesea mici , cu economii fragile , în care crima
organizata a penetrat în mod semnificativ si care pot fi acum folosite ca un fel de "rai" al activitatii ilicite
în care suspiciunea planeaza asupra unor indivizi ,inclusiv prim-ministrii si ministrii
importanti. Evenimentele recente din Columbia si Panama ilustreaza si mai dramatic acest aspect.      

      Totusi, nu numai Columbia si tarile latino-americane au fost implicate în crima organizata. Astfel
exista în Pacific un stat insula a carei economii depinde în mare masura de desfasurarea acestor activitati
asimilate criminalitatii organizate. Activitatea de management si exploatarea resurselor naturale , ce
reprezinta 80% din P.I.B. , se afla în mâinile a doua companii ce vor sa fie controlate de interesele
japoneze.

      Datorita imenselor sume de bani rezultate din crima organizata, în întreaga lume trebuie sa fie evident
potentialul penetrarii acestuia nu numai în anumite afaceri , ci si în economie, in ansamblu.

      Crima organizata va apela în special la sistemul bancar pentru miscarea si spalarea banilor în scopul
folosirii eficiente si efective a banilor rezultati din activitati criminale, al disimularii sursei acestora si
împiedicarea celor care încearca sa instituie un control. În acest proces este destul de usor a fi utilizate
institutii straine si intermediari , efectul fiind frustrarea substantiala a eforturilor organismelor
internationale si nationale de aplicare a legii, în încercarea de a identifica natura banilor respectivi.

      Desigur, pentru unele guverne, atentia reprezentanta de veniturile ce pot fi obtinute prin acordarea de
autoritati bancilor si operatiunilor financiare în circumstante în care singura resursa nationala ar fi câtiva
palmieri este evidenta.
      Imperativul crearii unui "centru financiar international" devine cu atât mai puternic cu cât anumiti
ministrii pot fi convinsi de beneficii si de bani într-o tara straina .Un  fapt ce nu poate fi pus la îndoiala
este ca unele jurisdictii au fost încurajate sa+si prostitueze integritatea si suveranitatea nationala , prin
oferirea posibilitatilor pentru spalarea banilor proveniti din cele mai condamnabile activitati.

      Unele guverne ,chiar si în cadrul Commonwalth-ului ,au fost pregatite sa treaca cu vederea tradarea
unui individ care este cunoscut ca fiind acela care a facilitat spalarea banilor dobânditi prin infractiune de
organizatiile de tip mafiot. Din nefericire , fenomenul nu se petrece numai în vârful societatii si nu numai
"la altii". Jurisdictiile mici care au fost ademenite sa ofere mijloace de spalare a banilor criminalilor si
teroristilor internationali , au descoperit foarte curând ce alte activitati decurg din acestea ,criminalii
aducând cu sine si stilul lor de viata , perspectivele si maladiile lor sociale.

      De pe vremea lui Mayer Lausky , "profesia" de spalare a banilor s-a dezvoltat în rândul indivizilor
multi având calificare profesionala cum ar fi avocat sau contabil care sunt gata ca în schimbul unei plati
sa faciliteze miscari secrete de fonduri dintr-o jurisdictie în alta.

      Investigatiile au demonstrat ca banii obtinuti prin frauda în Australia si Hong-Kong ,împreuna cu

banii obtinuti de I.R.A. în Irlanda de Nord au trecut prin aceeasi banca din Austria. Individul responsabil
de asigurarea acestei facilitati a fost un confident apropiat al mai multor guverne, iar la ora arestarii sale
detinea pasaport diplomatic.

      Bineînteles atât guvernele cât si agentia lor au descoperit demult utilitatea accesului la sistemele
bancare subterane , acestea existând din vremuri îndepartate si in ziua de azi , forme ca "hawalah" sau
"chap"-ul având o eficienta pe care putini nu ar aprecia-o ,sistemele acestora le vom deslusi pe parcursul
capitolului urmator.Aceste sisteme au în mod incontestabil avantajul de a opera esentialmente fara
documente fiind posibila , de exemplu transferarea unor substantiale sume de bani prin sistemul chinez
"chap" fara nici o înregistrare scrisa , ceea ce nu înseamna ca aceste sisteme sunt neaparat sau
predominant folosite în scopuri ilicite.

      Conditiile multinationale si indivizii care dorea sa-si transfere în exterior capitalul dintr-o tara în care
ei considera ca exista reglementari dure în privinta schimburilor de bani au in egala masura , nevoia de cei
care spala bani si de sistemele bancare subterane.

      La nivelul international  guvernele încep sa recunoasca faptul ca într-o lume independenta supusa
globalizarii , nici un stat nu poate influenta de unul singur crima organizata.
      Una dintre laturile crimei organizate , care în afara ,institutiile de criminologie din Statele Unite a
primit o atentie relativ mica , o reprezinta implicarea sindicatelor crimeiorganizate în criminalitatea
economica.

      În Anglia ,putini erau pregatiti sa creada ,pâna relativ recent ca poate exista crima organizata si în
afara Statelor Unite , politia britanica neconsiderând-o mai mult decât activitatea câtorva bande de strada
care si-au câstigat putina celebritate în anii  60 si care operau în sud-estul Europei . Ideea ca în Marea
Britanie,ar putea exista o activitate criminala sofisticata , comparabila cu cea din Statele Unite ale
Americii ,a fost luata în derâdere de politie si deunii oficiali , opinie ce caracterizeaza o buna parte dintre
jurisdictii.

      Astfel australienii nu au fost pregatiti sa admita ca se confrunta cu o serioasa problema-crima

organizata pâna când asa cum se exprima si ministrul australian situatia a iesit , aproape fara speranta de
sub orice control.

      Într-un raport recent al avocatului general federal , înaintat Consiliului Federal al Elvetiei ,se afirma
ca autoritatile elvetiene , "s-au trezit" probabil prea târziu în privinta acestui pericol. Desi la ora actuala se
accepta ca în general în Statele Unite , riscul prezentat de diverse grupari orientate catre crima organizata
este la felde semnificativ, daca nu cumva noi amenintari decît cel venitdin partea sindicatelor nord
americane cum ar fi Cosa Nostra , F.B.I.-ul s-a organizat abia acum15 ani în vederea contracararii
fenomenului.

      Alaturi de continuitatea în activitati , crima organizata cauta sa utilizeze tehnici obisnuite în afaceri în
scopul obtinerii unor profituri exorbitante multumindu-se rareori cu profituri modeste.

      La fel de adevarat este faptul ca adesea crima organizata opereaza în cadrul unui mediu esentialmente
infractional , iar în cautarea protejarii investitiilor si contunuitatii existentei sale nu va ezita sa apeleze la
mijloace obisnuite lumii interlope-violenta, escrocherie, amenintari cu violenta.

      Probabil ca una dintre celemai interesante caracteristici ale crimei organizate este structura , aceasta
variind într-o anumita masura , de la o organizatie la alta.Cele mai multe au o ierarhie clara,stricta si sunt
adeseori consolidate prin contributia familiei, prin loialitate.

      În unele organizatii criminale , cum ar fi bandele japoneze "yakuza" ce pot numara 3-4 mii de
membrii , din care majoritatea este activa , ideea de asociere pe criteriul familiei este dura pâna în acel
punct în care poate capata sens pentru un japonez , iar legaturile care îi aduna laolalta în banda este aceea
de "tata si fiu".

      Un aspect important al structurii piramidale traditionele îl constituie faptul ca vârstnicii din conducere
sunt indepartati din operatiunile zilnice de afaceri si pe aceasta cale de perspectiva constângerii legale , în
timp ce executantii se expun masurilor coercitive.

      Astfel, în cele mai multe cazuri se întâmpla ca actiunile politiei sa nu ajunga suficient de profund in
structura afacerii,iar mijloacele prin care se aplica legea si controlul sa fie orientate spre acte mai putin
importante ale faptelor comise. În majoritatea cazurilor singura legatura substantiala si inevitabila între
activitatile ilicite ale operatiunii criminale organizate si cei care profita de ea vor fi veniturile. Relativ
recent, s-a reusit si obtinerea unor imagini fidele ale structurii moderne ale crimei organizate.

      Majoritatea asociatiilor criminale au cautat sa-si diversifice activiatea , extinzându-se pe plan

international printr-o aparenta legitimare a unor activitati cu un profit mai putin ridicat.Facilitatea pe care
o are o astfel de structura o ofera pentru spalarea banilor este absolut evidenta sub toate aspectele sale.

      În privinta domeniului criminalitatii economico-financiare la nivel national mentionam ca dupa

decembrie 1998 aceasta, in compexitatea sa a cuprins practic toate sferele economico-financiare , pornind
de la aprovizionarea tehnico-materiala si terminând cu procesul de privatizare si decontare a operatiunilor
finaciar-bancare.

      Pe fondul unei accentuate stari de disciplina si dezordine, a unei atitudini de sfidare a legislatiei
economice privind administratia si protectia patrimoniului public , au avut loc acte de sustragere ,abuzuri
si neglijente , benefice pentru cei dornici de îmbogatire rapida , multe dintre bunuri fiind valorificate în
afar granitelor României prin contrabanda calificata.

      În domeniul financiar-bancar se constata o tendinta, a structurarii si multiplicarii infractiunilor

organizate concretizate în fapte penale, complexe sub raportul numarului de participanti, metodelor
folosite, prejudiciilor cauzate, importantei agensilor economici si institusiilor vizate.

      Din caza unor daune ale legislatiei, abuzurilor,neglijentelor si altor ilegalitati în sistemul bancar si al
institutiilor financiare s-au amplificat si actele de coruptie în legatura cu acordarea de credite , neplata
taxelor si impozitelor si asa mai departe. Au luat o amploare deosebita actele de înselaciune , de fals si uz
de fals prin emiterea de catre firmele particulare de C.E.C.-uri fara acoperire , pentru plata unor marfuri
sau prestari servicii , cauzându-se prejudicii foarte mari.
      De asemenea, se constata o crestere continua a fraudelor vamale si a nerespectarii operatiunilor de
import-export care aduc mari daune materiale statului.

      Escaladarea coruptiei în toate sferele vietii economice si comiterea acestor fapte de catre functionarii
publici au condus de multe ori la dereglarea unor mecanisme economice producând pagube însemnate
sectorului public si privat.În domeniul economic-financiar se constata tendinta structurarii si multiplicarii
infractiunilor organizate , concretizate în fapte penale, complex din toate punctele de vedere.

      Investigatiile pentru aplicarea legii , dirijate spre zonele de interes comercial ale organizatiilor
criminale au o arie de extindere mult mai larga depasind limitele acestui sector.Astfel de investigatii
cuprind atât zonele infractionale propriu-zise cu infractori actionând pe o anumita piata subterana , cât si
sectoarele activitatilor de comert si industrie legale cunoscute ca fiind afectate de afaceri criminale.

      Scopul investigatiilor asupra zonelor infractionale îl constituie prevenirea dezvoltarii acestor

infractiuni sau simbioze , prin luarea unor masuri concrete de taiere a tuturor firelor dintre lumea
legalitatii si cea a criminalitatii.

      În România anilor posttotalitari, confruntata cu o criza de autoritate a legislatiei, total deficitara si
inadecvata procesului de tranzitie catre o economie de piata, precum si cu lipsa unor structuri specializate
în lupta de prevenire si combatere a crimei organizate , s-a înregistrat o crestere a criminalitatii sub toate
aspectele, insotite de aparitia tot mai evidenta a germenilor crimei organizate si a marii coruptii , dintre
formele de activitate compatibile cu crima organizata , criminalitatea economica-financiara si coruptia
manifestându-se cel mai pregnant.