STUDENT: SANDU CĂTĂLINA GEORGIANA

1.Enumerați subiecții care au drept de inițiativă legislativă în următoarele state:

Stat Subiecții care au inițiativă legislativă
Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor şi cetăţenilor
România
cu drept de vot.
Franța Iniţiativa legislativă aparţine Primului Ministru şi Membrilor Parlamentului.
În Italia exercitarea funcţiei legislative nu poate fi delegate Guvernului decât
după stabilirea principiilor şi a criteriilor directoare ale delegării şi numai
pentru un timp limitat şi pentru obiective determinate. Guvernul nu poate , fără
ca această putere să îi fi fost expres delegată de Camere, să promulge decrete cu
Italia putere de lege organică.
Atunci când, în cazuri extraordinare de necesitate şi de urgenţă, Guvernul
adoptă, pe răspunderea sa, măsuri provizorii cu putere de lege, trebuie să le
prezinte spre transformare în aceeaşi zi Camerelor, care, chiar dacă sunt
dizolvate, vor fi convocate special şi se vor întruni în termen de cinci zile. 
Guvernul Federal, un ministru federal sau guvernele landurilor pot fi
împuternicite prin lege să emită ordonanţe regulamentare.
În acest scop, în lege trebuie să fie determinate cuprinsul, scopul şi limitele
Germania
împuternicirii acordate. Temeiul juridic trebuie să fie menţionat în ordonanţă.
Dacă se prevede în lege că împuternicirea poate să fie transmisă mai departe,
pentru transmiterea împuternicirii este nevoie de o ordonanţă regulamentară.
Parlamentul poate abilita Guvernul să emită norme cu rang de lege.
Delegarea legislativă trebuie acordată printr-o lege cadru, atunci când obiectul
său este formularea textelor pe articole sau printr-o lege ordinară, când este
vorba decomasarea mai multor texte legale într-unul singur. Delegarea
legislativă trebuie acordată Guvernului în mod expres pentru o materie anume
Spania
şi pentru o perioadă determinată. Delegarea legislativă încetează în momentul
publicării de către Guvern a normei corespunzătoare. Ea nu poate fi considerată
acordată în mod tacit sau pentru o perioadă nedeterminată. Cu atât mai puţin,
subdelegarea către alte autorităţi distincte de Guvernul propriu, nu poate fi
autorizată.
În Statele Unite ale Americii, dreptul de iniţiativă legislativă revine fiecărui
membru al Congresului şi Administraţiei. Cetăţenii şi diverse organizaţii
sociale pot propune, prin intermediul membrilor Congresului sau prin proceduri
speciale, proiecte de legi vizând reglementarea unor interese personale sau de
S.U.A.
grup. Cele mai multe proiecte legislative sunt introduse în Congres de către
Administraţie. Programul legislativ al Preşedintelui este anunţat în Mesajul
anual adresat Naţiunii. Preşedintele şi secretarii de stat pot să înainteze oricând
Congresului un proiect de lege.

2.Menționați minim 5 domenii pentru care proiectele și propunerile legislative sunt supuse spre
dezbatere și aprobare la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată? A se vedea Constituția 
României și  Regulamentul Camerei Deputaților!!!

1. Proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri.
2. Organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi controlul parlamentar al
acestora.
3. Dreptul de asociere, respectiv incompatibilitatea cu calitatea de membru al partidelor politice a unor
categorii socioprofesionale.
4. Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare de către cetăţenii români.
5. Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului.
6. Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ.
7. Guvernul - rolul şi structura.
8. Incompatibilităţile cu funcţia de membru al Guvernului.
9. Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome.
10. Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru
apărare, statutul cadrelor militare şi reglementări similare referitoare la celelalte componente ale
forţelor armate.

3.Menționați minim 5 domenii pentru care proiectele și propunerile legislative sunt supuse spre
dezbatere și aprobare la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională? A se vedea
Constituția  României și  Regulamentul Camerei Deputaților!!!

1. Toate proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele pentru
ratificarea tratatelor internaţionale sau a altor acorduri internaţionale, precum şi a măsurilor legislative
ce rezultă din aplicarea acestora.
2. Proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, privind - frontierele ţării.
3. Proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, privind - Dobândirea şi
pierderea cetăţeniei române;
4. Proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, privind - Simboluri
naţionale;
5. Proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, privind - Dreptul
cetăţenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile publice locale;
6. Proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, privind - Dreptul de
proprietate privată;
7. Proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, privind - Dreptul
persoanei vătămate de o autoritate publică;
8. Proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, privind - Prelungirea
mandatului Parlamentului;
9. Proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, privind - Jurământul
deputaţilor şi senatorilor;

4. Procedura votului prin bile.

Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui Camerei Deputaţilor se aşază o urnă
albă şi una neagră. Deputaţii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, una
albă şi una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră
introdusă în urna neagră înseamnă vot "pentru", iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă
introdusă în urna neagră înseamnă vot "contra"; pentru "vot nul", ambele bile se introduc în urna
neagră. Biroul permanent hotărăşte asupra mijloacelor prin care se asigură caracterul secret al votului.

5. În ce situații se utilizează votul cu buletine de vot:

- când votul este secret;

- este caracteristic în materie de numiri sau în alte situaţii legate de persoane.

6.Care sunt termenele stabilite de Constituție pentru adoptarea:

-    unei legi: Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în
termen de cel mult 20 de zile de la primire.
-    unui cod sau unei legi complexe: Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este
de 60 de zile.
-    unei ordonanțe de urgență: Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată
nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care
decide de asemenea în procedură de urgenţă.
 
7. Care sunt proiectele de legi care se supun de drept dezbaterii și adoptării Camerei Deputaților
în procedură de urgență:
Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi
a Consiliului Europei şi cele privind aprobarea sau respingerea ordonanţelor de urgenţă se supun de
drept dezbaterii şi adoptării Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă.

TESTE
1. Un număr de 250.000 de cetățeni cu drept de vot îndeplinind condițiile prevăzute de art. 74
alin. 1 din Constituție formulează o propunere legislativă cu privire la reducerea impozitului pe
clădiri și o înaintează Camerei Deputaților. Inițiativa este constituțională? Argumentați.
Inițiativa nu este constituțională deoarece, conform art, 74 alin. 2 din Constituția Romaniei, nu pot
face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional,
amnistia şi graţierea.
2. Deputatul Popescu Victor, inițiator al unei propuneri legislative în domeniul viticol poate să
își retragă propunerea legislativă până la:
a.  aprobarea ordinii de zi pe care a fost înscris; X
b.  transmiterea lor spre avizare comisiilor de specialitate;
c.  dezbaterea generală, cu aprobarea plenului.
 
3. În cazul proiectelor care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului
asigurărilor sociale de stat, președintele Camerei Deputaților trebuie să solicite obligatoriu:
a.  avizul Consiliului Legislativ;
b.  o informare din partea Guvernului; X
c.  avizul Consiliului Economic și Social.
 
4. La Camera Deputaților, amendamentele pot fi propuse de:
Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre
textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea
acestuia.
Supunerea la vot a amendamentelor se face în următoarea ordine: în primul rând, se supun
votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare
şi/sau de completare propuse de comisia sesizată în fond, urmând amendamentele de modificare şi/sau
de completare respinse şi cuprinse în raportul comisiei şi apoi cele de corelare tehnico-legislativă,
gramaticale şi lingvistice.
Camera se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care
adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.
Textele articolelor la care nu se formulează amendamente, obiecţii şi observaţii se consideră
adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au făcut obiecţii şi
observaţii se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
Dacă toate amendamentele referitoare la un articol sunt respinse, se supune votului textul
iniţiatorului sau textul Senatului, în cazul în care Camera Deputaţilor este Camera decizională.
Rezultatul votului - numărul de voturi pentru, împotrivă şi numărul abţinerilor - va fi anunţat
de preşedintele de şedinţă şi va fi consemnat în stenogramă.
Articolul în forma rezultată din aprobarea textelor se supune, în integralitate, votului şi se
aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
5. Grupul senatorial al Partidului Verde dorește să își retragă propunerea legislativă cu privire
la unele măsuri privind combaterea efectului de seră. Care este momentul până la care grupul
respectiv poate să facă acest lucru?
a.  aprobarea ordinii de zi pe care a fost înscris; X
b.  începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.
c.  transmiterea lor spre avizare comisiilor de specialitate;
d.  până la dezbaterea în plen.
 
6. În faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni:
a.  o singură dată; X
b.  de două ori;
c.  ori de câte ori sunt chestiuni procedurale.
 
7. În faza dezbaterii generale a proiectului de lege privind bursele studenților, în Camera
Deputaților, deputatul Albu Viorel, membru al grupului parlamentar al P.D.C. propune
introducerea a două amendamente care vizează creșterea cuantumului bursei sociale pentru
studenții cu situații sociale deosebite. Amendamentul este regulamentar?
a. Nu. De ce ? X
b. Da. De ce ?
c. Da, dacă este făcut în numele grupului parlamentar.
d. Da, dacă este făcut în numele inițiatorului proiectului.
e. Da, dacă este de acord comisia permanentă sesizată în fond

Conform Art. 103. Din Regulamentul Camerei Deputaților, în faza dezbaterii generale a proiectului
sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
 
8. Votul prin bile este utilizat în următoarele situații:

Votul secret se exprimă prin buletine de vot, prin bile, prin mijloace electronice.
Votul cu bile este pentru acordarea sau retragerea încrederii acordate Guvernului şi punerea
sub acuzare sau suspendarea din funcţie a Preşedintelui României. 

9. În cursul votării se poate acorda cuvântul deputaților?

a.  da;             
b.  nu;
c.  da, dacă vizează derularea procedurii de vot secret. X

10. Evidențiați ce proiecte de lege sau propuneri legislative se dezbat și se adoptă în procedură
de urgență la Senat:
 
Proiectele de lege şi propunerile legislative se dezbat şi se adoptă cu procedură de urgenţă, de
drept, în următoarele situaţii:
a) ordonanţe de urgenţă;
 b) Senatul a adoptat, ca primă Cameră sesizată, o prevedere care intră în competenţa sa
decizională, prevedere neînsuşită de Camera Deputaţilor, care a retrimis proiectul pentru o
nouă dezbatere;
c) Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de Cameră decizională, un proiect de lege ce conţine
anumite prevederi care sunt de competenţa decizională a Senatului;
d) proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene
sau a Consiliului Europei;
e) proiectele de lege necesare îndeplinirii obligaţiei României în calitate de membră NATO.

11. Sunt modalități ale votului deschis:

a. votul prin apel nominal; X
b. votul prin bile;
c. votul prin mijloace electronice; X
d. votul prin ridicarea mâinii. X
 
12. În caz de paritate de voturi:
a. votul Președintelui Camerei Deputaților este decisiv;
b. votul se repetă; X
c. se reia procedura de vot;
 
13. Deputatul I.P. solicită în timpul procedurii de vot să ia cuvântul.  Este posibilă o astfel de
solicitare?
a. Da;
b. Nu;
c. Da, dacă luarea de cuvânt are în vedere derularea procedurii de vot secret. X
 
14. Înainte de votul final, senatorul V.A. solicită verificarea cvorumului legal. Se poate da curs
solicitării senatorului?
a. Nu; X
b. Da;
c. Da, dacă senatorul V.A este lider de grup.

15.  La Senat, înainte de votare, președintele de ședință poate cere, verificarea cvorumului prin
apel nominal sau prin numărare de către secretari:
a.  din proprie inițiativă;
b.  la cererea unui grup parlamentar;
c.  la cererea unui lider de grup. X
 
16. Promulgarea legii – etapă a procedurii legislative.
Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în
termen de cel mult 20 de zile de la primire.
 Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea
legii.
Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii
ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de
la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

17. Menționați ce posibilități are Președintele României după ce a primit legea adoptată de
Parlament:
Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea
legii.
Reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor, va avea loc în cel mult 30 de zile de la
primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaţilor dacă aceasta a fost
prima Cameră sesizată. Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi va fi examinată
de comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă; aceasta va
întocmi un raport în care va face propuneri cu privire la obiecţiile formulate în cererea de reexaminare.
Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor după
regulile procedurii legislative.

18. Promulgarea legii de către Președintele României se face în termen de:

a. 10 zile de la primire;
b. 20 de zile de la primire; X
c. 5 zile de la primire.
 
19. Înainte de promulgare, Președintele României poate cere reexaminarea legii:
a. o singură dată;     X
b. de două ori;
c. ori de câte ori i se trimite spre promulgare.
 
20. Intrarea în vigoare a legii se face:
a.    la data publicării sale în Monitorul Oficial al României;
b.    la 3 zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României;
c.    la 3 zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României sau la dată X
ulterioară, menționată în textul său;
d.    la 5  zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României sau la dată
ulterioară, menționată în textul său.
 
21. Reexaminarea legii de către Camera Deputaților, în urma cererii făcute de Președintele
României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României are loc:
a. în cel mult 10 zile de la primirea cererii;
b. în cel mult 20 de zile de la primirea cererii;
c. . în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. X
 
 TEMĂ DE CERCETARE
Procedura de vot. Studiu de drept comparat.

1. Subiectul cercetării
Subiectul analizat în tema de cercetare este procedura de vot în alegerea Președintelui.
La nivel național, cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor
inclusiv. Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
O altă variantă descoperim în dreptul comparat. Aici, în Sistemul electoral al Statelor Unite se
prezintă o combinaţie între votul direct şi cel indirect.
Pentru o mai bună înțelegere a procedurii de vot în cele două state se va prezenta în cele ce
urmează regimul politic specific fiecăruia. Mediul geografic, nivelul de dezvoltare economică, de
cultură şi civilizaţie, mediul social şi politic îşi pun amprenta asupra regimului politic.
Regimul semi-prezidenţial, caracteristic României, se definește, pentru prima dată în 1970 de
către Maurice Duverger în lucrarea sa „Institutions politiques et droit constitutionnel” , care propune
următoare definiţie: „definim (prin regim semi-prezidenţial), instituţiile unei democraţii occidentale
care reunesc următoarele elemente:
1. un Preşedinte de Republică ales prin sufragiu universal şi înzestrat cu importante puteri
proprii;
2. un Prim-Ministru şi un Guvern responsabil în faţa deputaţilor, care pot determina Guvernul
să demisioneze”.1
În regimul prezidenţial prerogativele Şefului statului sunt puternice. În SUA, fondatorii
constituţiei au repartizat cele trei puteri Congresului (puterea legislativă), Preşedintelui (puterea
executivă) şi Curţii Supreme de Justiţie (puterea judecătorească). Analizând prerogativele conferite
fiecăruia dintre aceste organisme, raporturile şi echilibrul stabilite între ele, observăm că:
− puterea în stat este deţinută practic de Preşedinte, care beneficiază de o largă autonomie şi
independenţă în domenii majore ale guvernării (şeful statului, şeful Guvernului, şef al diplomaţiei,
comandantul suprem al armatei, etc.) faţă de celelalte organisme;
− o separaţie strictă între un organ executiv monocefal şi un organ legislativ, independent unul
de celălalt în ceea ce priveşte desemnarea sau revocarea lor;
− specializare funcţională a fiecăruia dintre cele două organisme şi existenţa unor punţi de
colaborare extrem de reduse (checks and balances), − instanţa judecătorească supremă joacă rolul de
arbitru între cele două puteri.2
Jean-Pierre Lassalle analizând funcţionarea sistemului politic american afirma că Preşedintele
şi Congresul sunt „asociaţi rivali condamnaţi să trăiască împreună”. 3

2. Conținutul lucrării
Președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în
condițiile prezentei legi. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin,
majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.
În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea se organizează al doilea tur
de scrutin, la care participă numai primii 2 candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în
primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea
Președintelui României.

1
Maurice Duverger, Institutions politiques et droit constitutionnel, 1970
2
Conf. univ. dr. Claudia GILIA , CURS 7 – REGIMURI POLITICE, 2019, pag. 2
3
Conf. univ. dr. Claudia GILIA , CURS 7 – REGIMURI POLITICE, 2019, pag. 3
 Alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare:
a) în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde își are domiciliul sau
reședința, poate vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are
domiciliul ori reședința, conform legii;
b) în cazul în care se află în altă unitate administrativ- teritorială decât cea unde își are
domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din cadrul acesteia;
c) în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în
străinătate;
d) în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare sau
de operator de calculator al biroului electoral al secției de votare ori asigură menținerea ordinii,
votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea;
e) în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secție de votare care îi asigură
accesul la vot.
În paralel cu procedura de vot directă a președintelui României, preşedintele SUA, care nu
este ales prin vot direct, ci printr-o procedură indirectă, bazată pe Colegiul Electoral, format din
electori nominalizaţi de fiecare stat federal.
Până la acest moment, există însă o serie de etape ce trebuie parcurse. Există două tipuri
fundamentale de alegeri: primare şi generale. Pe lângă cele primare şi cele generale, care au loc în ani
pari şi cuprind competiţiile politice pentru Congresul SUA (forul legislativ), în unele state şi jurisdicţii
locale se desfăşoară şi alegeri 'extra-anuale', atât primare cât şi generale, în anii impari. Un scrutin
primar este unul în vederea alegerii dintr-o serie de candidaţi a celui care va candida la alegerile
generale.
Alegerile în care americanii votează pentru reprezentanţii lor în Congres, dar nu şi pentru
preşedinte sunt cunoscute ca alegeri 'la jumătatea mandatului' ('midterm').
La fiecare doi ani, americanii aleg membri ai Camerei Reprezentanţilor pentru mandate de doi
ani şi circa o treime din senatori, pentru mandate de şase ani. Alegătorii desemnează cu acest prilej şi
oficiali în posturi din administraţia locală şi de stat. Convenţiile sunt reuniuni organizate de partidele
politice pentru ca membrii partidului să ia în discuţie diferite probleme, candidaturi şi strategii de
campanie. Astfel de reuniuni pot dura mai multe zile.
În cazul alegerilor prezidenţiale, după încheierea alegerilor primare din state, fiecare partid
organizează o convenţie naţională pentru a-şi desemna oficial candidatul la alegeri, de obicei acesta
fiind cel care şi-a atras sprijinul celor mai mulţi delegaţi la convenţie, în funcţie de victoriile obţinute
în alegerile primare. Cel nominalizat pentru preşedinţie îşi alege, în general, cu acest prilej un 'coleg
de echipă', care este candidatul partidului respectiv la postul de vicepreşedinte al SUA.
Cetăţenii americani în vârstă de cel puţin 18 ani se pot înregistra pentru a vota. Pentru a se
înregistra, cei care vor să voteze trebuie să îndeplinească criteriile legate de domiciliu stipulate în
statele lor, criterii care pot varia, şi trebuie să se încadreze în termenele-limită până la care se poate
face înregistrarea. Colegiul Electoral este grupul de cetăţeni desemnat de state pentru a-şi exprima
voturile pentru preşedinte şi vicepreşedinte în numele cetăţenilor statului. Procesul de alegere a
electorilor diferă de la stat la stat, însă, de obicei, partidele politice îi numesc pe electori la convenţiile
partidului sau prin votul comitetului central al partidului.
Colegiul Electoral este grupul de cetăţeni desemnat de state pentru a-şi exprima voturile
pentru preşedinte şi vicepreşedinte în numele cetăţenilor statului. Procesul de alegere a electorilor
diferă de la stat la stat, însă, de obicei, partidele politice îi numesc pe electori la convenţiile partidului
sau prin votul comitetului central al partidului. Alegătorii din fiecare stat, care îşi dau votul pentru
preşedinte şi vicepreşedinte, îi aleg pe electori în ziua alegerilor generale. Colegiul Electoral îl alege
pe preşedinte (care nu este, deci, ales prin vot popular). 4

3. Concluziile lucrării
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al
unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi
la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între
puterile statului, precum şi între stat şi societate și este ales prin vot universal, egal, direct, secret și
liber exprimat.
Preşedintele Statelor Unite reprezintă ceea ce numim puterea executivă. Nu este doar şeful
statului, ci şi şeful guvernului. Este, în acelaşi timp, comandantul suprem al forţelor armate.
Președintele Statelor Unite nu este ales direct de către poporul american ci indirect prin intermediul
unui Colegiu Electoral pentru un mandat de patru ani și este unul dintre singurii doi ofițeri federial
aleși la nivel național, alături de Vice-președintele Statelor Unite.

4
***https://www.economica.net/cum-este-ales-presedintele-statelor-unite-ale-
americii_128030.html