Subsistemul de livrare – recep ie

Unitatea de învă are nr. 6

SUBSISTEMUL DE LIVRARE – RECEP IE

Cuprins
SUBSISTEMUL DE LIVRARE – RECEP IE

v Activită ile specifice subsistemului de livrare – recep ie

v Organizarea activită ilor subsistemului de livrare - recep ie

6.1. OBIECTIVE
- să introducă studen ii în studiul i analiza subsistemului de livrare – recep ie
- să familiarizeze studen ii cu problemele specifice livrării sau recep iei mărfurilor
- să asigure în elegerea corectă a condi iilor în care se efectuează oera iile de
livrare recep ie din punct de vedere fizic i documentar
- să familiarizeze studen ii cu aspectele legate de buna practică portuară la livrarea
i recep ia mărfurilor

6.2. ACTIVITĂ ILE SPECIFICE SUBSISTEMULUI DE LIVRARE-RECEPŢIE

Ultima din cele patru secvenţe ale operării navelor este operaţiunea de recepţie-
livrare a mărfurilor. Această operaţiune apare la întâlnirea dintre sistemul de transport naval
(maritim sau fluvial) şi cel de transport terestru (în interiorul ţării) şi reprezintă o legătură
vitală între port şi importatorii/expeditorii din teritoriu.
De i acest subsistem este, ca i subsistemul de manipulare a mărfurilor, comun
tuturor rutelor de transport locul unde se desfăşoară aceste operaţiuni depinde evident de ruta
pe care are loc transferul mărfurilor de la dană spre exteriorul portului. În cazul rutei directe
operaţiunile de recepţie/livrare se desfăşoară pe cheu, în zona de lucru la navă în timp ce pe
ruta indirectă ea apare în zonele de depozitare portuare.
Controlul acestor operaţiuni poate fi mai dificil decât în cazul altor operaţiuni
datorită faptului că performanţele lor depind în mod esenţial de acţiunile unor organizaţii sau
persoane din afara portului, care evident, nu se află sub controlul direct al acestuia. Totuşi
îmbunătăţirea acestei operaţiuni poate influenţa în mod semnificativ eficienţa operaţiunilor
portuare şi poate asigura beneficii directe operatorilor de nave, transportatorilor şi altor agenţi
economici implicaţi în livrarea mărfurilor spre port sau în recepţia acestora de la operatorii
portuari.
Indiferent dacă mărfurile de import sau de export sunt transferate prin port pe ruta
directă sau pe cea indirectă operaţiunile de livrare/recepţie constau dintr-o succesiune de trei
activităţi:
a) aducerea vehiculului de transport în zona de livrare /recep ie a mărfurilor într-
o poziţie cât mai apropiată de locul de amplasare a mărfurilor;
b) formarea sarcinii şi încărcarea sau descărcarea mărfurilor mărfurilor din
mijlocul de transport;

69
 Subsistemul de livrare – recep ie

c) deplasarea vehiculului de transport într-o zonă mai îndepărtată de zona de

livrare/recep ie în vederea pregătirii pentru plecare şi pentru efectuarea formalităţilor de
livrare/recepţie a mărfii (în situaţia când există spaţiu suficient în zona de manipulare a
mărfurilor, această fază poate lipsi dar de cele mai multe ori ea este necesară şi chiar se
recomandă folosirea ei pentru a elibera zona de lucru de la dană astfel încât să nu se împiedice
desfăşurarea normală a activităţii în această zonă).
De exemplu în cazul mărfurilor de export care urmează ruta directă, marfa fiind
livrată în transbord direct de la autovehicule, cele trei activităţi succesive, care se vor
desfăşura la cheu în zona de operare a navei sunt:
a) aducerea autovehiculului de transport într-o poziţie convenabilă de-a lungul
navei, preferabil în apropierea hambarului în care marfa va fi încărcată şi ideal, direct în raza
de acţiune a utilajului de încărcare;
b) formarea coţadei care este preluată de utilajul de manipulare şi încărcată pe
navă;
c) deplasarea imediată a autovehiculului, după golire, într-o poziţie mai
îndepărtată de locul de activitate la navă în vederea pregătirii pentru plecare şi a întocmirii
documentaţiei de livrare/recepţie a mărfii, înainte de plecarea acestuia din port.
Activităţile de livrare/recepţie efectuate pentru mărfurile de import sau cu alte
mijloace de transport pe ruta indirectă sau pe ruta semidirectă nu diferă în mod esenţial de
cele prezentate anterior, cu excepţia modului de organizare a acestora şi a documentelor
specifice de livrare/recepţie ce se întocmesc în fiecare caz în parte.
În porturile mari şi aglomerate în care se manipulează o mare cantitate de mărfuri
generale, unde se încarcă şi/sau descarcă un număr foarte mare de mijloace de transport şi mai
ales în cazul vagoanelor şi barjelor care implică cantităţi mari de marfă transportată cu fiecare
unitate de transport, operaţiunile de livrare/recepţie reprezintă un complex de activităţi destul
de dificil de organizat.
Planificarea şi coordonarea acestor operaţiuni au ca scop preîntâmpinarea
întârzierilor la transport, eliminarea congestiilor în traficul portuar şi folosirea eficientă a
resurselor portuare (umane şi materiale) astfel încât să se asigure desfăşurarea rapidă şi
eficientă a proceselor de livrare/recepţie a mărfurilor, fără avarierea mărfurilor. Numai o bună
administrare şi supraveghere a celor trei activităţi va asigura garanţia că operaţiunile de
livrare/recepţie nu vor reprezenta o barieră pentru mişcarea liberă a mărfurilor spre şi dinspre
dană.
Efectele unei adminstrări defectuoase a operaţiunilor de livrare/recepţie pot fi uşor
sesizate atunci când ele se manifestă relativ frecvent în activitatea portuară. Congestia
portuară reprezintă unul din efectele cele mai vizibile; de asemenea aglomerările de vehicule
la intrarea în port, pe dane, la depozitele portuare sau în apropierea acestora pot determina
aşteptări ale acestora pentru încărcare sau descărcare de ore sau chiar zile întregi. La cealaltă
extremă se situează lipsa mijloacelor de transport la dane sau la depozitele portuare care pot
produce întreruperi sau întârzieri în ciclurile de operare a navei care, totalizate, conduc la
staţionarea suplimentară a navei la dană şi în port.
Toate aceste probleme şi altele de acest gen conduc la o importantă risipă de resurse
şi la creşterea nu numai a costurilor de operare a navei dar şi a celor de transport terestru şi
chiar, la o scară mai mare, a costurilor comerţiului exterior.
Evident nu întotdeauna cauzele func ionării defectuoase a subsistemului de
livrare/recep ie pot fi puse pe seama unei proaste administrări a operaţiunilor de
livrare/recepţie; ele pot fi datorate şi unor aglomerări sau întârzieri ale mijloacelor de
transport datorită condiţiilor de trafic de pe şosele, vremii nefavorabile sau lipsei de cooperare
între expeditori şi operatorii de transport.

70
 Subsistemul de livrare – recep ie

6.3. ORGANIZAREA ACTIVITĂ ILOR SUBSISTEMULUI DE LIVRARE -

RECEP IE

În vederea desfă urării corespunzătoare a activită ilor specifice subsistemului de

livrare – recep ie i a îmbunătă irii operaţiunilor de livrare - recepţie la nivelul operatorilor
portuari trebuie să se asigure realizarea în condiţii optime a patru mari obiective care
contribuie în mod esenţial la creşterea eficienţei activită ilor specifice acestor operaţiuni:
a) sosirile şi plecările regulate ale mijloacelor de transport în/din port;
b) controlul deplasării mijloacelor de transport în interiorul portului;
c) alocarea resurselor umane şi materiale în concordanţă cu solicitările de la
punctele de livrare/recepţie a mărfurilor;
d) coordonarea cu maximă atenţie a procedurilor administrative şi de întocmire a
documentelor de transport cu cerinţele operaţiunilor de livrare/recepţie.
a) Sosirile şi plecările cu regularitate ale mijlocelor de transport în/din
port.
Asigurarea sosirii cu regularitate şi conform programului stabilit al mijloacelor de
transport terestru (rutie sau feroviar) sau a celui naval (barje, şlepuri) în port, atunci când ele
sunt necesare la dană pentru încărcarea sau descărcarea mărfurilor din navă reprezintă cea mai
importantă sarcină a subsistemului de livrare/recepţie a mărfurilor.
Transbordul direct al mărfurilor are cea mai mică felxibilitate şi orice dereglare în
sosirile mijloacelor de transport are drept consecinţe întârzieri în operarea navei cu
repercusiuni nefavorabile asupra staţionării navei în port şi asupra calităţii serviciilor prestate.
În mod ideal ar fi necesar un sistem care să pună de acord expeditorii, furnizorii
şi/sau beneficiarii mărfurilor şi transportatorii acestora astfel încât mărfurile să fie livrate,
colectate şi expediate, urmărindu-se un program zilnic de sosiri/plecări din port care să
asigure o anumită ritmicitate de-a lungul întregii zile, eliminându-se aglomerările sau golurile
în anumite momente ale zilei şi reducând prin aceasta presiunile asupra resurselor portuare.
Rezultă deci că cea mai importantă sarcină în administrarea operaţiunilor de livrare/recepţie a
mărfurilor este realizarea un sistem efectiv de comunicare şi planificare care să permită
sosirile cu regularitate ale mijloacelor de transport în port conform unui program stabilit în
prealabil.
Programarea şi organizarea unui sistem eficient care să asigure sosirea regulată a
mijloacelor de transport în port necesită parcurgerea a trei etape principale:
· stabilirea momentelor în care mărfurile de import ce vor fi preluate de
mijloacele de transport trebuie să fie descărcate de pe navă sau a momentelor în care mărfurile
de export trebuie să fie gata pentru a fi încărcare în navă;
· transmiterea către fiecare expeditor de marfă a informaţiilor privind momentele
de început şi durata estimată pentru descărcarea sau încărcarea mărfurilor de care sunt
responsabili astfel încât aceştia să stabilească un ritm de sosire convenabil pentru partenerii
săi şi corespunzător necesităţilor de încărcare/descărcare a navelor;
· utilizarea informaţiilor legate de operarea navei şi corelarea acestora cu cele
obţinute de la expeditori privind sosirea mărfurilor în vederea stabilirii unui program de
operaţiuni de livrare/recepţie pentru următoarele 2-3 zile.
În cazul când expeditorii nu pot garanta sosirea ritmică a mărfurilor de export spre
port sau a mijloacelor de transport pentru preluarea mărfurilor de import sau atunci când se
anticipează că nu se poate garanta întocmirea documentaţiilor de transport şi/sau vamale în
timp util trebuie să se insiste ca mărfurile să fie descărcate sau aduse în port urmând ruta
indirectă care asigură flexibilitatea necesară pentru a preîntâmpina întârzierile în operarea
navelor.

71
 Subsistemul de livrare – recep ie

Pentru ca expeditorii sau beneficiarii mărfurilor de import să poată acţiona în mod

corespunzător ei trebuie să dispună de informaţii ce trebuie furnizate de operatorii portuari
i/sau de depozitarii mărfurilor, care să permită preluarea mărfurilor din spaţiul de depozitare
la momentul oportun. Principalele elemente care trebuie furnizate sunt:
· data la care marfa a fost descărcată, perioada de depozitare scutită de taxe şi
valoarea taxelor de depozitare în funcţie de durata de staţionare a mărfii în spaţiul de
depozitare;
· locaţia unde se află marfa ce trebuie ridicată (dana, magazia, uşa de acces în
magazie i zona din magazie unde se află marfa);
· precizarea intervalului de timp în care marfa ar trebui ridicată pentru a nu se
crea dificultăţi în depozitarea altor mărfuri (în special a celor de export ) care vor impune
eventual transferul mărfurilor în alte spaţii de depozitare.
Este necesar ca o dată cu apropierea intervalului stabilit pentru preluare şi până la
preluarea efectivă a mărfurilor să se exercite o anumită presiune asupra expeditorilor
(beneficiarilor) pentru a-i determina să ridice mărfurile din spaţiul de depozitare.
În cazul exportului, având în vedere lipsa de flexibilitate a transbordului direct, se
recomandă utilizarea rutei indirecte care asigură condiţii optime pentru încărcarea navei mai
ales dacă se are în vedere că durata normală a operării unei nave medii nu depăşeşte câteva
zile. Indiferent dacă s-a convenit utilizarea transbordului direct sau există deja mărfuri în port
(asigurate pentru cel puţin câteva schimburi) este necesar să se pregătească planul de operare
al navei cel mai târziu în timpul de respiro 1 disponibil. Planul de operare se va elabora pe baza
documentelor şi informaţilor ce vor fi furnizate de navă sau agentul acesteia respectiv, în
principal cargoplanul iniţial al navei: lista completă a mărfurilor ce urmează a fi încărcate pe
navă, datele de identificare a expeditorilor mărfurilor, tipul şi cantitatea mărfurilor, porturile
de destinaţie, ruta de livrare şi modul de transport; cu cât aceste informaţii pot fi transmise
mai devreme (eventual pe cale electronică) cu atât se va putea asigura mai bine afluirea
mărfurilor spre port.
Cunoscând aceste date operatorul portuar va fi în măsură să facă o planificare
prealabilă a operării navei şi să fixeze o perioadă de acceptare a sosirii mărfurilor de export pe
ruta indirectă care va fi menţionată în acceptul portuar acordat expeditorilor pentru sosirea
mărfurilor în port.
În cazul mărfurilor pentru care s-a convenit totuşi folosirea rutei directe trebuie să se
ţină cont că posibilită ile de acţiune pentru asigurarea sosirii la timp a mărfurilor sunt mult
mai mici având în vedere că mărfurile vor trebui încărcate într-un anumit moment al operării
navei, într-un anumit hambar al acesteia iar în acesta, într-o poziţie bine stabilită. Pentru a
planifica în mod corespunzător sosirea mărfurilor de export pe ruta directă este strict necesară
cunoaşterea listei de încărcare a navei şi a cargoplanului care pot furniza informaţiile necesare
asupra poziţiei mărfurilor la bordul navei; pe baza normelor de operare practicate pentru
mărfurile ce urmează a fi încărcate şi a planificării resuselor la operare se poate determina
momentul estimativ al începerii şi durata încărcării fiecărei partide de marfă. Cunoscând
aceste date, în mod similar ca pentru mărfurile de import, se vor stabili cu expeditorii
elementele concrete ale sosirii mărfurilor în port comunicându-le totodată şi locaţia concretă
la care acestea trebuie aduse (dana, nava, hambarul).
Deoarece în practică pot interveni o serie de situaţii neprevăzute (timp nefavorabil,
blocaje ale circulaţiei, accidente, schimbări ale cargoplanului, primirea cu întârziere a
informaţiilor necesare de către expeditori etc.) este necesar să se prevadă cu expeditorii
mărfurilor şi cu nava o serie de alternative şi să se stabilească marje de siguranţă în

1
Timpul de respiro reprezintă intervalul de timp dintre data depunerii notice-ului şi data acceptării acestuia.

72
 Subsistemul de livrare – recep ie

planificarea activităţii la navă şi în ritmul sosirilor care să asigure o anumită flexibilitate

planificării realizate, pentru cazul apariţiei unor evenimente imprevizibile.
Este evident că operaţiunile de livrare/recepţie necesită un volum foarte mare de
muncă şi o organizare complexă. Pentru a asigura eficienţa acestor operaţiuni este esenţială
stabilirea unei liste a sosirii vehiculelor în port. Acesta este un program întocmit pentru
fiecare schimb de lucru şi fiecare spaţiu de depozitare cu menţionarea intervalului de timp
planificat pentru sosirea vehiculelor, în ordinea sosirii lor. Un alt document util pentru
planificarea activităţilor este specifica ia instruc iunilor de livrare/recep ie în care pentru
fiecare partidă de marfă ce urmează a fi livrată/recep ionată în cadrul unui schimb de lucru la
o navă sau la o magazie sunt specificate numărul de vehicule ce vor fi operate, timpul estimat
de încărcare/descărcare a mărfurilor respective în/din vehicule i instruc iuni succinte
pentru realizarea corespunzătoare a operării vehiculelor.
b) Controlul deplasării vehiculelor în port.
A doua sarcină majoră pentru realizarea unor operaţiuni de livrare/recepţie eficiente
este asigurarea controlului mişcării vehiculelor în interiorul portului, pentru a exista
certitudinea că va sosi numărul prevăzut de vehicule, la locul şi timpul convenit şi stabilit prin
planificarea activităţii.
În cazul transportului feroviar responsabilitatea operatorului portuar constă, în
principal, în menţinerea unei legături operative cu societăţile de transport feroviar pentru ca
vagoanele să sosească la locul de destinaţie (dană sau depozit) în numărul şi la momentul
necesar pentru operare.
În majoritatea porturilor vagoanele sunt introduse iniţial într-unul sau mai multe
triaje centrale unde se face descompunerea (desfacerea) garniturilor de tren şi recompunerea
(formarea) garniturilor necesare fiecărui loc de destinaţie a vagoanelor. În aceste triaje este
bine să se facă nu numai recompunerea garniturilor necesare ci şi sortarea şi verificarea
vagoanelor goale destinate încărcării pentru a îndeplini condiţiile necesare pentru primirea
mărfurilor. Aceste verificări trebuie să fie făcute în comun de reprezentanţii societăţii de
transport feroviar şi cei ai expeditorilor de marfă pentru a se evita respingerea vagoanelor la
locul de destinaţie care ar determina reducerea capacităţii de preluare la transport, pot genera
întârziei în livrarea mărfurilor iar în cazul transbordului direct pot cauza şi întârzieri în
operarea navei.
Elementele principale care trebuie verificate la compunerea trenurilor pentru
încărcare sunt:
· formarea garniturii să se facă cu vagoane de tipul şi ordinea solicitate de
operatorul portuar (expeditor) pentru a corespunde caracteristicilor mărfurilor ce urmează a fi
încărcate la locul de preluare a mărfurilor;
· vagoanele trebuie să fie în bună stare cu toate dotările (în special cele pentru
remorcare) şi sistemele de manevră a deschiderilor în funcţiune;
· marcajele de pe vagoane (în special numărul de identificare) trebuie să fie
vizibile;
· vagoanele să aibă un grad de etanşare şi de protejare corespunzător
caracteristicilor mărfurilor ce urmează a fi încărcare;
· numărul de vagoane trebuie să corespundă cu cel solicitat iar lungimea
garniturii să se încadreze în limitele spaţiului alocat la locul de preluare a mărfii.
Dacă în vagoane se vor încărca mărfuri cu mai mult de un singur marcaj portuar va fi
probabil necesar să se asigure aranjamente speciale în vagoane pentru manipularea şi
preluarea mărfurilor (de exemplu încărcarea fiecărei partide de marfă în vagoane diferite,
deplasarea garniturii sau vagoanelor de-a lungul frontului de operare, execuţia de separaţii
între mărfuri în interiorul unui vagon etc.).

73
 Subsistemul de livrare – recep ie

În cazul transbordului direct, dacă mărfurile urmează să fie descărcate din mai multe
hambare, este util să se folosească, în cazul în care există mai multe linii de cale ferată la
acelaşi front de operare, câte o linie de cale ferată pentru fiecare hambar astfel încât
garniturile să poată fi manevrate independent.
În cazul autovehiculelor situaţia este oarecum diferită. În acest caz este util ca
personalul de la punctele de intrare în port să fie în măsură să furnizeze informaţii pertinente
şi să dirijeze autovehiculele spre punctul de destinaţie din port pe calea cea mai scurtă având
în vedere şi eventualele restricţii de circulaţie impuse de caracteristicile drumurilor din
interiorul porturilor, mai ales în cazul autovehiculelor lungi şi/sau de mare capacitate.
La sosirea autovehiculelor la destinaţie acestea trebuie îndrumate de reprezentanţii
operatorilor la locurile de parcare sau staţionare amenajate sau stabilite în acest scop, de
preferat în afara zonei de lucru de la cheu astfel ca circulaţia şi staţionarea lor să nu
influenţeze operarea navei.
În transbordul direct vehiculele vor fi admise la dană numai în măsura în care ritmul
în care se efectuează operaţiunile de încărcare/descărcare.
Nu trebuie să se permită staţionarea haotică a autovehiculelor în interiorul portului.
Ele trebuie să fie dirijate şi să li se asigure staţionarea în parcări special amenajate în acest
scop.
Pe timpul staţionării în parcare şoferul trebuie să pregătească autovehiculul pentru
predarea sau primirea mărfurilor în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu apară întârzieri
la începerea operaţiunile de livrare/recepţie a mărfurilor. În acest timp trebuie desfăcute
legăturile la prelate, degajată platforma, pregătite obloanele/uşile pentru deschidere, ridicate
prelatele în zona de lucru, pregătite actele mărfii etc.
În mod similar, imediat după ce autovehiculul a fost încărcat sau descărcat el trebuie
deplasat imediat în parcare unde vor fi continuate şi terminate operaţiunile de livrare/recepţie
a mărfii şi întocmirea documentelor de transport în vederea părăsirii portului. Şoferul trebuie
să îndeplineacă eventualele proceduri vamale, să se asigure că marfa este stabilă şi bine
asigurată pentru transport şi să pregătească autovehiculul pentru transportul mărfurilor în
siguranţă.
c) Alocarea resurselor.
A treia fază a executării operaţiunilor de livrare/recepţie este alocarea resurselor care
este necesară pentru a exista siguranţa că aceste operaţiuni se vor desfăşura în mod eficient, că
se vor asigura suficiente puncte de livrare/recepţie astfel încât operaţiunile de manipulare a
mărfurilor să nu sufere nici o întârziere şi că în fiecare punct vor exista un număr
corespunzător de oameni şi de utilaje pentru realizarea în bune condiţii a acestor operaţiuni.
Informaţiile necesare pentru alocarea resurselor se obţin din lista sosirii mijloacelor de
transport. Din acest document se poate stabili câte locuri de recepţie/livrare sunt necesare şi
care este timpul cât va dura activitatea în fiecare punct.
Următoarea etapă este stabilirea categoriilor şi a necesarului de forţă de muncă pentru
fiecare punct de recepţie/livrare. Alegerea numărului adecvat de oameni şi a specializării
acestora se face funcţie de natura mărfii, modul de ambalare al acesteia, tipul şi
caracteristicile mijlocului de transport şi tehnologia de manipulare a mărfurilor respective.
Alocarea resurselor pentru operaţiunile de livrare/recepţie necesită o atenţie deosebită,
o urmărire permanentă a modului de utilizare a acestora şi o adaptare a lor pe tot parcursul
schimbului de lucru pentru a realiza maximum de eficienţă în desfăşurarea acestor operaţiuni.

74
 Subsistemul de livrare – recep ie

2.5. TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Subsistemul de recepţie / livrare a mărfurilor este specific rutei de transfer:
a) directă,
b) semidirectă;
c) indirectă;
d) tuturor rutelor.
2. Unul din obiectivele organizării corespunzătoare i îmbunătă irii activită ii de
livrare – recep ie este:
a) stabilirea precisă a momentelor în care mărfurile vor fi preluate de pe
mijloacele de transport sau de la navă;
b) controlul deplasării mijloacelor de transport în interiorul portului;
c) verificarea stării tehnice a mijloacelor de transport care trebuie să fie în
bună stare cu toate dotările şi sistemele în funcţiune.
3. Una din cele trei etape care condi ionează programarea şi organizarea unui
sistem eficient de sosiri regulate ale mijloacelor de transport în port este:
a) transmiterea către fiecare expeditor de marfă a informaţiilor privind
momentele de început şi durata estimată pentru descărcarea sau
încărcarea mărfurilor
b) folosirea eficientă a resurselor portuare (umane şi materiale) astfel încât să
se asigure desfăşurarea rapidă şi eficientă a proceselor de livrare -
recepţie a mărfurilor, fără avarierea mărfurilor;
c) coordonarea cu maximă atenţie a procedurilor administrative şi de
întocmire a documentelor de transport cu cerinţele operaţiunilor de
livrare/recepţie fizică a mărfurilor

2.6. LUCRARE DE VERIFICARE

1. Care sunt verificările care trebuie făcute mijloacelor de transport ce urmează să

încarce mărfuri de import pentru a exista siguran a că acestea sunt corespunzătoare
preluării acestor mărfuri ?

2.7. RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE

1. d; 2 b; 3. a.

2.8. BIBLIOGRAFIE

*** Berth throughput. Sistematic methods for improving general cargo operations. Report
by the Secretariat of UNCTAD, United Nations, New York, 1973.
*** "Port management manual", UNCTAD, Geneva, 1978.
R. Hagiac, I. Georgescu, Al. Nanu - „Manipularea, depozitarea, transportul şi distribuirea
mărfurilor", Ed. Tehnică, Bucureşti, 1973.

75