Neresoectarea Stondardelor de Stat este urmfrit& confo-m legll, Reproducerea interzisa. STANDARD DE STAT ROMANIA, ® ‘CONSILIUL NATIONAL AGREGATE NATURALE GRELE PENTRU PENTRU GTUMTA BETOANE §I MORTARE CU LIANTI St TEHNOLOGIE . ‘INERALL SUSTITUTUL ROMAN : DE = | Metode ‘de incereare STANDARDIZARE NATURAL HEAVY WEIGHT ‘AGREGATS NATURELS. 3ANONHNTERH BCTECT. AGGREGATES Fon MORTARS LOURDS PouR MORTIERS . | BEHHME TADKENbIE “AND CONCRETE WITH ET BETONS A LIANTS PACTBOPOR M BETOHO ¢ AHINERAL BINDING MATERIAL MHNERAUX MIEPATBHON CBASKON “Testing method « Methodes dear Mevoaie menutainin CUPRIXS on Pet. 1 Natura petrogratiet gt inineralogiog ee eee 3 2 -Determinarea confinutului de fimpuritisi 6... ee ae 24 Determinares eontinutabi de enzput stn (ang tn buch grenue desl, resturi vegetale satimale) oss ese ss hese nee esses et 8 2.2 — Determinares confinutului de argh din nisip. ©... 02.2. - 3 2.3 ~ Determinarea confinutului de micS Meri aim nip... 2.2.0.4. 24° Determinarea continutulul de eftbune . . . . 5 Determinarea confimutalui de humus. . o: *2.6 Determivarea piii levigebile Lee 6 27 Determinarea confinutului de sulfati. . . . 1 2T1.. — determinarea ealitativi . 5. , 7 ~ determinarea cantitativg ©. eee weleee 7 28 — Determinarea slvurilor soluble 2.2 8 3‘ Detetminaren caractristicior fisico- mecanice. 2... 8 8X Determmnurea densitifilor . 2 eee Repeaees) 411 Determinarea densitifii .. -- 2. eeeee bees 8 342 Determjnatea densititi aparente a rocli de proveniengi.-. 0. 2+... 10 313 Determinaren denstifii aparente a granulelor eu dmin >Tlmm..... + 3 Sia Determinarea densititi sees 0 3.1.4.1 Determinaren densiti Be abe 344.2 Determinares denwititi in grimadi in stare de amiditate natural... - « u -& Pag. PREFUL LEI 7.50) x ‘Aprobat ae: : ; INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE oborat dniial im: 1960 Dats tntrarll in viguare : Str, Roma nr, 32—34 BUCUREST — | reszuit tn: 1968; 1970 gi 2019 1900-07-01 ‘Telex 11312 CNST RSTAB 4606-80 Pet. 32 3.3 34 35 36 31 | ssa Determinarea umiditayii ‘Variatia de volum a agregatelor eu dmax'< 7,1 mm in fancies de umiditate (infoierea) . - Determinarea eapacititii de absorbgie a apei gi a porozitBtii aparente Determinarea porozititii totale... Determinarea yolumulni de goluri . . . Determinarea rezistentelor mecanice . . Determinarea reaistenjei la strivire a agregatelor =. 2, 2... 3.4.1.1 Metcda Ce ceterminare pe agregate in stare saturath «2... R12 373 BT . 3.7.4.2 Metode prin inghef-deaghet pentru roci 343.2 Melcea de ceterminare pe agregate in stare useath “2... |" 3.7.2.3 Determizarea recistentei Ja strivire a agregatelor in stare uscat® (metodi experimentali unitark pentru culegere de date). ©... 2... + Determinarea coeficientului de inmuiere Determinarea rezistentei la compresiune a rocti de provenienfi . . . Determinarea rezistentei la inghef-dezghey . 3.7.4.1 Metoda prin inghe}-dezghe pentru agregate .. 2.2... ee 3.7.4.8 Metoda prin tratare eu sulfat de sodiu sau magneziu pentru agregate . . . . 4 a 4a 4.2 43 5 ba ba 6 Caracteristici geometrice Aspectul si forma granulelor Valorile medii bja gi ofa ale granulelor cu dmin >7j1 mm... 2... Coeficiontul volumie mediu Granulozitatea . . . Determinarea ciirbei de granulozitate Determinarea modulului de finefe Buletin de analize gi ineereiti ~ . . .*. Anes A... oy Ansa Boe... Anera CO. . . o 18 18 ry uu u u 16 u 8 18 18 8 19 19 20 20 a1 aL 22 23 oy-_Prézeubal standard stabilegte-mnetoilele de inoérenre gi verificare a calitStii ag natnrale:grele'destinate prepaufiii-mortarelor a betoanelor pe baal de liar de iuabe © probelor este conform STAS 1607-76, 1 NATURA PEPROGRAPICA SE MINERALOGICS 1. Aparaturd — Lupi. — Ae de ofel. Ciocan. _ = Mieroscop petrogratie. 1.2 Mod de lueru Se ia o proba reprezentativis de agregate gi se verifick — gradub de alterare sau de alterabiitate; — cnragteristicile petrografice preponderente ; ~ stmctura rocii, urtfrindu-se tn special structurile vitroase cameteristice obsidin nelor, calcedoniilor, opalurilor ete., precum gi stTueturile gistonse gi agregatele provenite dia ro:k feldspatice care sint contraindicate. 2 DETERMINARBA CONSLNUTOLUL DE IMPORITATI 2.1 Prezenta de corpuri strdine (argila In bucdfi, granule de sulfai resturi vegetal saa animale ete.) se constata v-zual. Determinaren cont witnlui de aryild din nisip 221 Aparaturs — Balanga tebnick ou sircind maxim’ de 500 g gi clasa de precizie THL (STAS 3308.78). — Agitator de laborator cu cirea 1500 rot/min. — Pahar cilindric de 1 000 cm? — Chur 1, STAS 1073-73, ‘Wubs de ospiratie, (fig. 1). J SP suport fe! ¢ 2.3mm Fig. 1S188 -aud-30 -t- 222° Moa de Isiern ya Ot Se offttirese 500 g nisip’ sort O—7 (tiscat’ pind la. mask constant) a efrni eurim de granuloritate este cunoseuti, Se separ in dou ¢rictiunt Q—1 si 1—7. Din fiecare fractitine fe cintdresc cite 30 g materiale care se introduc in-cite mn pabiar cilindrie hi se acopemt cu apa pink la jumatate, dupi care amestecul se fierbe 3...4 min. Se lasi si so nieenseh, Auph care paharui.se fixeaz\ in aparat, agitindu-se 10 min, Se spali agitatornl de particule aderente. Se completexzi cu api, astfel ineit nivelul 8% fie cu 10 om deasupra orificiului tubulné de aspiratie introfns in pahat. Amestocul din pahar.se'agité. energie cu o bazhetit si se lasl ise seilimenteze 8 mnin up care, apa impreuni en-particulele de argild in suspensie este ovacuat’ prin intermedial tubului de aspirapie. Se adaugi din nou apd si operaia se repeti pink cind api de deasupra nisipula; este limpede. Dupi‘trei aspirafii timpul de sedimentare se reiuce la 4 min. Dup’ ultima aspirafie nisipul este treout pe hirtie de filtra, clatiriti in, prealabil, vind grift'ca pe pahar sf mu rimini particule aderente. si se usted pind la maka constant? Procentul de argili se calewleazi eu formula : oh Angad = SO— MIE , (30 — may %-Argid ~» tO Sn care: 2 fractiunea 0—1 (indicatd de curba de grauulozitate a nisipului 0—7), in % y, fracfiunea 1~7 (indicat& de curba de granulozitate a nisipului 0—T), iu ni, cantitatea de nisip 0...1 mim, rimasi dupi spilare, in gj im, cantitatea de nisip 1.-.7,1 min, rimasi dupa spilare, in g. Rezultatul este media aritmetich Determinarea eon de mick Thera din nisiy Detorminarea se efeotuenzi numai _stralucitoare. . se constali vizunl. ei nisipnl confine Jame 231 “Aparatura, — Balanfi tehnies eu sarei maximé de 500 g si clasa de precizie THI (STAS 3303-78). — Set de ciururi gi site; = Instalafie de separare a micii (fig. 2). “1a Blom Wurtz de 2.000 em? 4 Tub de cavetue 2 Tab de qed 5 Site 3 Dap de eaicive Onifitn 1ov Méd de lucrn “Se iau 100 gagrognte cu dinas <7.1.mm, useate Ja 105...110C pif ta- mnasd constant’ sing sortena In suse surturi pe eiururlo's sitele’ 7178192 J; 063; 0155°0%4; 02; 9185 01 ists 1078-73 $107 ot . zm OMSERVATIE ~ In condiiteprezentl ive de mi Se conalderd sa alum ‘al mied de 010 ¢. pal ned succe: °C, rms de eine ‘masa consanta daed la dou entice sucesive alfereala este Din sorturile elementare 3 —7 4i 2 ~3 mica se extrage cu o pensetil, rior clementare prin antrenarea ei, intr-un eurent de api ascendent, in restul sortu- , Viteza curentulni de api se rezleazi ineit si nu fie antrenate detit lamelele de mich. Tamedele de miei antrenate de cxraatul 2 apf sint refinute pe o siti montath la exphtui ‘tubului de caueite prin care se evacuenzi aps. Dimensiunes oshiurilor sttel montage trebuie fie mai mick decit dmin al sortulut respectiv. i Operafia se consider terminat® atunei eind nu se mai vid lamelele de miei in-curen- ‘ul ascendent, la iuminaren din exterior a balonului eu un bee electric. ‘Operafia' se efectiteazs separat pentru fiecare sort in parte al efrui dmax <2 mm. Mica astfel colectati se usuci, se cintireste gi se fi face suma cantitigilor rezultate pe sorturi gi se exprima in procente. . Rezulfatul este media aritmsties a doak determiniri Deter aren conpinutului de ciirhune Determinarea se efectwe21 num ii"daci se constath vizual p:ezeaya eleb:in 241 Aparatu i si voaetivi = Balanta tehni — Btuvi electri cu xarcina mavinnd de L kg eu elasa de precizie TIT (STAS 3308-78), = Cilindea gradat de 1000 en? -P =_Solugie saturati de elorurd de eatein, 242 Mod de lucerne Se ia 0 cantitate le 500 g agregate weat pin la mast constauti ‘si se introduce intt-uo elindra gradat, in care se toarni solutie de clororé de ealein saturats, astfel incit sh ncopore agregattl eu wn strat de lichid cu indltimea egali cu inilsimea acestuia. Se agita bine, so last sit so sedimenteze agrogatul, iar Tiehidul, 1a supratata eiruia sa separat cearbunele, se filtreazi pe o hirtie de filtru eantitativa. Se spali de mai nnulte ori filtratul et api distilat, pentre indepartarea elorurii de ealein. Se usued filtrul in etuvi 1a temperatura de 105. 10°C pink, la masa constantii. ‘Continutnl de cithane se ealeuleazi eu formula: % Cirbune = “+ 100 in care manasa inigiali a agregatului nsent, is 95 my_masa eiebunelUi separat, in stare seat, in g, Pentri o determinare sint necwsive trei verified. Remnliatnl este media aeitmetied a tei determi2.5 Determinuren confingtului de ums 251 [Aparaturd gi reactivi = Citindra gradat de 500 om?, Ciur 71 STAS 1078-73. — Solutio 3% hidroxid de sodin. 252 Mod de lueru Seintrodue intr-un cilindra gradat’de 500 om? un volume le 200em? agregate (neus- cate) cu dmax <7,1 mm gi se toarni deasupra o solujie 3% de hidroxid de sodiu (NaOH), in ean- titate suficieuti pentru’ca volumul doupat de solatie si agregat 8% fie de 300 cm’. Se inchide cilindrul cu un dop gi se agité timp de 3.min. Dack se foloseste un dop de sticli acesta se infigura in, prealabil cu o figie de hirtie pentru a se evita lipirea lui de perefii cilindrului. Se las’ apoi in repaus pini a dona zi, Dups 24 h se observi culoarei soluyiei de Hidro- il de sodin, enre se apseeiazh prin comparatie cu culorile etalon indicate in planga din anexa A, Opernfia se poate face gi intr-o sticli cn git larg, marenti ia preslabil 1a, 200 om? $i Ly 300 em®, OBSERVATIE —"Peatra agregatele care presinth la Incereate 0 coloratle mat Inchist deci galben, pentru. Drecite determindviveulonrea sololiel de NaOH dupa 24h se poate compara cu cea é {ine soli etalon preparsta conform ndleilar deal os. Solatia talon se prepars astfel: te pregiteste 9 solic 2% tanin In solute deal Din seesstd solulle #2 lo 2.3 cm 07.3 ew! solulie NaOH 2p. Si fe agltd site lasd in ropaur 24 hy dupa cate se compara ew culoares cele ce 9 stat In contact et agregatel acelas interval de tlm. 6.9. Determinarest piifii lev ec 261 Aparatura — Balanfa tehnied ou sareinn maxima de 1 kg, cu clisa cde precizie TIT (STAS 3308-73). — Ciur 7,1 STAS 1078 — Vase de tabli, de preferings amilfnite : — eu volumul de cirea 3.000 em? pentru spilare agrogatului cu dmax < 7,1 mm; = eu yolumul de eirea 37.500 em? si ew indltimea de 30 em pentru spitaren agre™ gatelor cn dmin >7,1 min. - Vergea de metal, cu diametrul de cirea 10 mm gi Inngimea de circa 400 mm care fare un capit imbricat pe o lungime de 100 mm cu un tub de caucive. — Tear sau tub de sticla en diametral interior de 10 mm. 262 Mod de luern Din proba de agreare eu dmax < 7,1 mm wscaté pin 1a mini constant, se ia o ean- titate de 500g. se introduce in vasul de 3000 cin?. Se toatui api potabila pind Ia o inilgime de 3 em de la margines superioari a vasului. Se agitd ujor conginutul eu vergenua de metal Se lasi in repaus timp de 15 6, dupa care se scurge apa, fie prin sifonare, fie prin inelinaren vasului in cit i mu. se Antreneze si partiowle fine de agregate. Se repeti spiilarea eu api curati, pind ce aceasta rimine Yinpae, Agrgutele astfel spilate se used kt mast constant __.... In cazul ‘agrogatelor eu dmin> 1,1 nm incerearea se efeerneart ou o cantitate de Taininnuin 5 kg agregate. 5 Conginutul de pirfi levigabile se cateuleaz’ eu forint n mo 109 9% Parti devigabile in care: ‘m masa materialului yseat, inainte de spiitare, tn 3 my masa materialului useat, dupi spilare, in’ g. Pentni o detefminare sint necesare 3 verifickri, metied a aecstora. ar reaultatan repregints media avit2.7 Deferminacea ecinyinutul de sua 272 ‘Determinarea calitativa 2.1 Aparatur i reactici — Balan} tebnicd cu sareina maxinsi de 1kg git clasa precizie TIT (SPAS 3308. = Moja. = Site 020 51 095 STAs a077-67 = Ciindra gradat de 500 om’ = Avid clomidrie 37%, = Cloran de barin, solafie 10% 18). .2 Mod de Ineru Se macini 1 kg de agregate pind ce acustea tree prin sita 063. Din aceasti, probs bine amestecata se iau, prin metoda sferturiler, circa 125 g eare se mojarenza pin cind tree integral prin sita 020.'Din aceasta proba se iau 100 g si se introduc intr-uivilindra gradat de 500 cm, in care se toarni 200 cm? api distilats. Amestecul se agitd, se lash sh se depund si se filtreazd. Solutin iiltrati, se aciduleazi eu dowi sau ttei picdturi’ de acid elorhidzio si Se trateaai cu solutia de cloruri de bariu. Aparitia unei twburiri (opalescent) sau unui precipitat alb indict prezenta sulfafilor. 2 Determinarea cantitativa Aparaturs si renetivi — Baie de api = Suflitr = Mojar — Creuzet de plain’. — Sile #20 si 009 STAS 10: = Balan{d annlities = Acid clorhidvie 3795. Acid clurhidzie 18,5%, — Carbomat de sodiu anhidra, ~ Cloruri de bariu, solutie 5%. — Azotat de argint, solugie 1%, Mod de fuer Din proba mojarati astfel ineit trece integral prin sita 020, conform pet. 2.7.1.2 se fau 10 g care se mojareazi mai departe pini cind trece integral prin sita 009. Din aceasta cantitate Se ia, prin metoda sferturilor, o probi de 1.2 g. Se introduce apoi agregattl intr-uh creuzet de platini si se edaugi cirea 5g earbonat de sodiu calcinat, amestecinde-se intens si pastrindu-se o cantitate miei de earbonat de sodiu pentru a acoperi amestecul. Sé topeste amestecul incet si cu griji:Ia flaciira unui bee de gaz timp de 20...80 min. apoi la suflitor, pe flaciri din ce in ce mai puternied, mentiniudu-se la suflitor timp de 5...10 min dupt topire. Dupi cc s-a ricit, se trece ereuzetul de platini cu topitura incr-o capsule de portelan, Se toarni treptat si cu grijf cirea 20...30 cm! acid clorhidsic eu concentratic @e 18.5%, Se acoperi capsula cto sticli de ceas pin cind ta dizolvat toata topitura. In cax_ de dizolvare incompleta se-mai adaugi putin acid clornidre eu coneentratia de 18,5%, picituri cu piedturd. Se umple creuzetul eu api. Cu ajutoral unel baghete de stielt, ew ine! de eauciue, se desprinde orice urmi de acid silicic eare adori de peretii creuzetului. De asemie- nea, Se spall eu api bagheta si sticla de ceas. Se evapori continwul capsulei, pe bain de api, pind ta obfinerea unei coasistente siropoaso, se amestect cu o bagheta de stteki tur pentru usurarea evaporirii si pentru a se evita’ aglomeriri care includ acidut elerhidric, ~ Se continua evaporarva pe hais de api, pini nu se mai simte miros de acid clothidric. Dupf ricire se_umecteazi cu cari cu 20.30 cn? api fierbinte si se inedizeste timp de jd clorhidrie eu concentrapie de 37% apoi se dilu- 5 min, STAS 460i~s0STAB 4605-30 Se filtreazA pe'o hirtie de filtme eantit nrozitate medic sau de purvzita Be spall capsula ¥'fitval de citeva oni, eu api fievbinte. Filtratut'si apele de gpiiare so tive ini se nduce la semn. Din balonul cotat se aw eu pip. rodve intra, pahar Inborator de 200 em? ai ne-dilueazit la cired 150 ein, Se ineizesté pind la titebereeh se pr cipit sulfatul cu cirea 20 cm? solutie fierbinte de cloyuri de bariv. > Bolutia cu precipitatul de sulfyt de bari He lav in 1 cid acesia Re depunwe gomiet, pot ae itenzk printran Hit ennttetiy at yeveaiate tra i ental fierbinte pind cind tiltratul tratat cto sulutic de azotat de agint m- mai indie’ nici o sulbureald, atv de p 30 en? gt Ups weire Filtral impreun cu precipitatul se introduc intr-un ereuzet de portelan sau phitinl, eintait in prealabil, Precipitatul se usucd prin incilaire woari a ereuzetului, apoi se cale pind Is masa constanti. paternic Continutul de trioxid de sulf se ealeulecz ett formula % Trioxid de sult (8,0) hase = 285725. 569 fn care: 0,429 cantitaten de triosid de sull. coreepunzitoare la 1 g sulfat de barin, masa probei mojarate, Iuat& pent analizi, in g5 mm, masa reziditulni dup caleinare, im g3 raportul dintre volurmul tot al solutiei si vohunul Iuat pent determinare. Ca rezultat se in media aritmeticd a trei determiniri, Deteumina 1 solubile 281 Aparaturd — Balanja tehnick eu sorcina maxima de 1 kg ex edsra de yrceizie DI (SAS 2208-78), = Baie de api. — Bit 020 STAS 1077-67. — Etuvi electrick. 282 Mod de lacru Se cintirese ives 50 g agregate uscate, micinate la finetea corespuncitoare si se introdue intr-un pahar de Inborater, se adatusi civea 200 cm? apt distilat? si se ms pe baia de api. timp de 2...4 ore. 020 sere ‘Duph ricire se filtreaz’ lichidul din pabar printr-un fil cantitativ, spilling prin deca tare cu api ealdi agregatul depus la fundul paharui. Filtratul se introduce intr-o eapsubi de portelan wscati in prealabil inerwvsi.la (105... 109°C si cintiritt. Se evapora lichidul in capsul Tn see, apoi se intruduer capsula in etuya, la 105,.120°C, unde se fine timp de o ori. Dupi intireste, Se repel operatia tts cirii pind la masa constant, Procentul de siruri solubile se ealeut 9% Siruri solubile =“ .100 ” in care: m masa materialului tuat pentry determinare, in gs m, masa sfvurllor rimaZé in eupsult, ing. Ca rezultat se in media aritmeticd a trei determinii. 3 DETERMINARBA CARACTERISTICILOR — FIZICO-MEGANICE, BA Determinarea densit BAA Determinarca densitdtiiAparituri vy — Balanfa analitied cu sarcina miaximi de 200 g, cu clasa de preeitie ITI (STAS 3308-18) — Btuvi electrieh ° — Exsieator cu eloruri de caleiu . — Capsuld de-50 cui? metalies mu de portelan. — Piuligh de otel. — Mojar. de agat. = Pilnie de sticks, + = Sith din festturi de sim’ 0125 STAS 1077-67. ~ Baie de nisip. = Picnoinetra tarat la 20°C, eu capacitate de 50 cm? sau 100 em? eu dop de stick, previizut cu tub.capilar. 3.1.12 Mod de neni Din proba reprezentativa de analizat se ia o cantitate de 600 g agregafe. Matériatul se piseszi mai intli in piulifd de otel, iar apoi se reduce Ja jumatate prin metoda sferturilor si Se mojureaz in miojarul do agat. Dupi niojarare, intreaga cantitate de material, transformati in pulbere, trebuie. Si treacit prin sita 0135, apoi se reduce din nou prin metod> ‘sfertwrilor, retinladu-se intr-o eapsuld imetalick sau de portelan circa 150 g. Capsula cu material se usuci in etuvd I 105. ..110°C pink la masi_ constant, .apot se lasi sil se niceased intr-un exsicator ex cloruri de calcit, pind In circa 20°C, Se determink cn balanfa analitied masa (m,) a pionometiului umplut eu api distilata pint In reper (partea superioari tubului egpilar). Se goleste picnometrul de apd, se usued fi se cintdreste cu balanfa analiticd (m,). In functie de capacitates picnometrului, se intro- Auce cx 0 piinie eirea 10 g sau crea 30 inaterial in pulbere, uscat, trecat in intregime prin sita 0125 si fe cintireste dia now (m5). Diferenta dintre aceste ultime eintarivi (oy—m,) reprezinti masa (mn) a materialukui seat. - Pesto materialul din picnometnt se toarni api distilat ta ech mult jumiitate din volunul reestuia. Apoi xe agar pienonietral pe baia de nisip se fierhe circa 15...20 min, agitind usor pentru a indepirta aerul xi pentra a evita lipirea, materiale, Se Keoate picnometrul de pe hain de nisip si se rceste circa 30 min, se umple ex apa dlintilatt si se lash intro cameri ls cirea 20°C pentru depunerea materiahuui in suspensie ‘Dupi 24 ore se completeazi apa distilati care s-a evaporat, se pune dupul picnometru. Iuj, avind grij& ca apa si deverseze la partea superioari a tubului capilar si si ou rimina buile de aer in pienometra, Se usucd plonometrul lu exterior eu hirtie de filtru, dup care i se determin eu balanta analitiel masa (m,) OBSERVATIE — La agresitele pentra care determinares denstatit cu afstoral spel aisle intimpina grew. ‘ah fe va (las! un alt Mena (petrol lampant anhldru, benund anhided). fn aexst eas ‘lenometru se liming ex ajuterul une pompe de vid. Durata operatie! de emmy fare a aeruel tebule a4 fle eel patin 12 ore. Densitatea p se caleuleazi eu formula : ae Emon" (lom") in care: ‘m masa materialului de analizat, in g. ‘m, masa picnometrului umplut cu lichid, in g5 mg masa pienometrului eu material si liebid, in g 5 fx _onsitate lichidului folosit, in gfemSTAS 4006-80 ester mnt difer intro oy R¢ efeetteaait i, trein ineereare rerultatul fiind media aritmetied a dowi.déterminiri et valori mai apropiite.qi care. am diferi intro ele eu mai mult de 2%, 3.1.2, Determinarea densitifii aparente a rocti de proveni Ase ues conform STAS 6200/11-73. 3.1.3 Determninarea densiti{iiaparente a granulelor eu Cmin > 7,1 ami, 3.1.3.1 Aparaturs. — Balanta tehnied cu sarcina maxima de 2 kg, eu clasa de precizie III (STAS 3308-78), adaptati si ca balanf’ hidrostatic’ eu un cog din plast de sfrmil sau tabla. perfor siunea ochturilor de 1...2 mm. std en dimen: ~ Set de ciururi conform SPAS 1667 + = Vas ellindrie dint stick. 2.1.3.2 Mod de Iuera ‘Din proba de analizat se formeszi prin metoda sferturilor o-probii de min. 5 kg. Yn cazul cind proba confine buciti cu dmin> 71 mm acestea se sparg in granule care fai teacil prin eiurul cu ochiurt rotunde 71 STAS 1078-73. Proba se usuel pink Ia masi constant, apoi se cerne priutr-un oir eu dimensiunea ochiurilor corespunzitoare limitel minime a fortulni care urinenzd a fi supes determina Din materialul imax pe acest eiur se cintirese 3 probe a cite min, 1000g ficcare. —* Probele se supun saturirii eu api timp de 4 ore. Duph scoaterea probelor din api 3° sterg gramuleie ox o cirpé umedi si stoarsi si apoi probele se eintirese mai intii in aer cw ‘balanfa tehnici Jobfinindtete masa (M,) $i apoi cu bakinta hidrostaticl, obtinindu-se masa (In, Densitatea aparenti gy, se caieuleazd cu formula Fas (kghm?) mm masa agregatului uscat, in kg; ~ m, masa ‘agregatului saturat cinti mz masa agregatului saturat cintirit in apa, in kes fam dénsitatea apel, in kg/m?, a rezultat se ia media aritmeticd a 3 determiniti it in aer, in kg; 3.1.4 Determinarea densitiii tn grimadt 3.1.4.1 Determinares densitd{ii in grimadi in stare useata afin saw indesat 3.14.11 Aparaturi. — Sursii de edldurd. — Balant& ou clasa de precizie IIT (STAS 3908-78), — Vase volumetrice cu pereti suficient de rigizi pentru a nu se deforma gi cu dimen siunile conform tabelului 1, — avi de ofel nesmilruit’, — Riglh metalici, — Scat 3.1.4.1.2 Mod de tnern Agregatéle se usued prin in de suprafata materiatului o ples fre pe tava de ofel nesmell(uitd, pind eind, apropiind de sticli seu, aceasta nm sz mai abureste,Se aleg vatele necesare deterniinirii densitaitii in grimnd, in raport ‘cu dmax al gra nilelor de agregate supuse determinArii, conform tabelubt 1 eed a a a Fr A oe Pentra determinates, deusitifii in grimadi in stare afinath se intioduc agregat ele cit o seaté, in vasul de misurat (cintisit tn prealabil); de mask (m), prin eldere liberi de inAlfimes de 10 om, pink la formatea deasupra vamiui a unui com, dup care surplusul de agregate este inliturat prin razuire.cu rigla metalies. Pentra determinatea densitijii in grimads tn tare indesati agregatele se introdue in trei straturi de grosime egalt. : Pentra fiecare strat vasul se bate, de la initimea de citea 5 em, de 50 ori cu fundul de o masi de lemn, La turnotea ultimului, strat, se va adéuga la’ vas wn prelutgitor, de forma unci rame cilindrice de acelasi diametra, inalt& de 5 em. Se umple vasul si ramy p-o22diali-s2 ey mi sas, apoi se scoate rama. Pentru indetate se poate folosi gi 0 masi vibratoare cu 3009 vibrafii pe finut gi cu amplitudines de 0,80...0,35 ma. In acest eat vasul, inclusiv rama, umptute en materiale se vibreai timp de 3 ups care se seoate tama. Surplusal de agregate din vas este itaturat prin rizuirea cu 0. i metalicd, To eazul agregatelor mari, dacd rimin goluri, se vor umple prin adiugarea gi age- = area de agrogate ou mina, astfel ex vasul si fie Blin. — _ Se cintireste vasul ou agrogate in state afinati objinind-se thasa (m,), respecti¥v in stare indesati avind masa (m,). Densitatea in" grimada se caletileazi on formnla (kg/m?) (ki) fn care: fm densitates in grimadi in stare afinati, in kg/m? ; ea densitatea in grimadi in stare indesati, in kg/m? ; m. masa vasatai gol, in kg; ‘m, masa vasutui umplute en agregat afinat, in kg; m, masa vasului ummplut ou agregat indesat, in ly V volumul vasuiui, in dm*, Rerultatul este media aritmetie’ a 3 determin, 3.1.4.2 Doterminarea densitiyii in griunadi in stare de umiditate natural aise anne eee ee ee sue STAS 4600. ,AS 4606-00 =v 3142.1 Apartun’ — Balanti,cticlask ile procigie IIL (STAS 3308-78). “= Vase volumetrice (cilindri sau lad) cu imensinnile conform tabelului = Rigli metalic = Set dp cfururi, 3.1.4.2.2 Mod de Ineru. Se eint®te un volum determiunt de agregate in vasul ale cirui dimensiuni. sint alese in raport cu dimensiunea maximi a granulelor agregatelor supuse determinirii, conform tabetutai 2. : Tabet 7 Dimenivae veel, mim : ‘ott ge, — Perens eet ee my omlot | piametra ner | Lators bese: | Haalimen 0 m | - | om o |» | 0 = >o \ wo | ts - 485 485 : | : Agrogatele se introduc prin‘cidere liberd de la inilfiinea de 10 em in vasul de misurat de volum I §i de mast (m) eintinit in prealabil, pint 1a formarea unui con deasupra, vasului. Surphusul de agregate este inliturat prin rizuire eu o ri cu agregate se cintireste, obtinindu-se masa (m, metalied, dupi care vasul, + Deusitaten i grimadi in stare de umiditate natwrali. se caleuleazi eu fornnils : m=”) 1000 (gin?) E fe Gensitatea in grimada in stare de umiditate naturakt in kgjm®; ‘mv miasa vasului gol, in kg; ‘my masa yasului umplut eu agreyate afinat, in kg 5 ¥ yolumul vasului, in dm? Rezultatul este media aritmetied a trei determinixi, Pentyn fi nova eantitate de ag ware ineereare se in 0 321 Aparatura. anti en sareina: maxim’ — Ciurai 7,1 STAS 1078-73. — Tava de ofel nesmilquiti. — Sursi de etlduri. 10 kg eu chia de precizie TIT (STAS 3309-78). Moa de lueru. Dix; proba de analizat se cintii agregat eu dmin > AgregateTe se intind intr strat subjize intro tava de ofc nexniltuith gi se ineilzese mmoderat, astfel incit si mu se inroyeased fundul tvii, amestecind agregatele te un kg de ae cu dinax < 7,Lanm sau min,nitzien we face pint eid} epropiind de supmlaja aghegatelor fierbint sticlA rece i uscat’d, aceasta mu-se mat abureste, aii 7 2 Se vor lisa agregatele sh se ricéasoi putin gi apoi we vor cintiri din now, * Umiditatea se caleuleazt cu formula : 4S Umiditate fn care: : zi mm, . masa agregatelor cu umiditate, in g3 m: ” masa agregatelor uscate, in g. Rezultatul este media aritmetich a trei determina 3.3 Variajia de volum a agregatelor cu dmax<7,1 mm in funetic de umiditate (infoiere) 334 Aparatura Balan{d cu sarcina maxim’ 10 kg, elasa de precizie TIT (STAS 3308-78), Sursi de caldurd, ‘Tava de ofel nesinalfuita. Capsuli de metal. 332 Mod de lucru Se inu 2 000 g agregate se usuci In maxi constantA gi se determini densitatea in gri- mada in stare uscata si afinatt (9,.) conform pet. 3.1.4.1 Se varsi toate agregatele intr-o capsuld, de metal; se adaugk apoi succesiv cite 2% api fati de masa initiald a agregatelor uscate, se amestec bine si se determink succesiv dupi fiecare adaos de api, densitatea in grimada in stare de umiditate imprsi(q), Se adaugi api treptat pin’ cind acesta nu mai este absorbit de agregate si riimine liber’ in vasul de amestecat, deasupra agregatelor. Se traseazi apoi curba de variatie a deusitdtii in grimadi, punind pe ava absciselor procentele de api si pe axa ordonatelor, densitatea in grimad a agrégatclor cfinate, exprimata in kg/m?, Cresterea volumului agregatelor ymede fat de agregatele uscate (infoiere) se caleu- leazi eu formula : % Infoiere la umiditatea i= 22 100 +) _ 99 Pot in care: fe densitaten in grimadé in starca afinatit, uscati, in kg/m? ~ Flu ensitates in grimadi afinaté, la umiditate impusi, in kg? £" umiditate impusd, %, Se traseazi eutba variati woierii in functie de starea de umiditate a agregatelor. BF Determinaren absorbtie’ de api si a porw 341 Aparaturd — Balan cu sareini maxim de 10 ky cu elisa de precizie LIL (STAS 3308-78). = Ciur eu oehiuri rotunde 3,15 STAS 1078-73. B42 Mod de lueru ‘Pentru determinare se ia o probi de min. 5 kg agregate spalate si wscate pini la masit constanti. Agregatele astfel pregitite se intind pe ciur astfel incit, nici o granuli si nu fie 3 de alta. Ciurul, ou agregatul astfel aranjat se seufunda in apa. Imersarea complet si cintirires se repet din 24 in 24 ore pind la masi constant. : La determinarea masei agregatelor dupi imersare, granulele se sterg eu o cirpi uinedi Absorbjia de api gl porvaitatea aparenta, se caleuleazi cu forimulele : % Absorbtie = "=" . 100 os a m % Porozitate aparenti in care: m masa agregatului in stare useatiy in. 5 =m, inasaagreratului in stare saturatd, 1a x. fay densitaren aparent8 9 agregatului, in gi fra densitaten apei, in g/cm. cee Reeuttatul esie media aritmetied a dows determin,TAS 4606-80 on -ue 3.5 Determinarea porozitiii toivle _ Poruailates tot: Ki se caleulcaed eu forunuta : % Porozitate total = ( = iit care? ° » deusitatea apareut a agregatului, in fem? ; @ densitatea agregatului, fa glem?. Determinareit yoann 3861 Aparatura. + © = Balanti cu clase de precizie II (STAS 3808-78). — Vase volumetrice. — Righi metalies; — Set de ciururi conform STAS 1667-76, — Sea 362 Mod de lueru Se introdue agregutele jutrun vas cu api. peutra a se satura pind la mast coustan Se tree agnyatele din vasnl in care sau satwat pe un cinr eu diametrul ochiuvilor mai mie decit cel eare a servit In separavea fraclinnii respective Pentra a permite apel si se scurzi. Dupi $0 iit, xe ia agregntele en o seafi, se tonrni de la inaltimea de 10 om, intr-un vas ae densi spreiieae in tabu, Exetscl de aregte se ndepirteac.ouo iy apt se sintireste vasa! umplut. Se umple vasul cu api potabili pink la margine si se cintireste din non. Prin ci se deduce masa apei, care reprezintS volumnl de gol. fie #e a 0,66 $1 c/a > 0,33 Din agregatul astfel pregitit se ia pentru ficcare determinare o cantitate echivalent ‘unui volum de 2,1 dm, cantitatea neccsara unei determiniri, Pentru determinarea rezisten{ei In strivire in stare saturati proba de agreyat se Teazi cu apf pin’ la masi constant’, apoi agregatul se introduce in cilindrul de olel, fi prin turnate de la o intltime de 5 em deasupra acest Cilindrul eu agreyat se souturd dé citeva ori pentru ca agregatul si se ayeze ee ku sine Deasupra agregatului din cilindru se induce pistonul eilindrie masiv si tot ausam- ‘Whul se asazi intre platanele presei si re ridie# forta treptat, astfel ea in timp de circa si se atingi 400 KN. Imediat dup’ atingerea ag stei forte se intrerupe presitinen si se sconte cilindral cu agregat, Agregatul se cerne apoi pe cinrul 10 BTAS 1076-73 si se clntdreste fractiunes riimasi pe ciur. Rezistenta la strivire agregatului in stare saturaté (R,,) se calouleazd ou formula: e ‘yp, fn care: my mas agrygatuhti simasi pe eiur, in g; mas inifiali a agregatului, in stare eaturatd, in g, Ca rezultat se 1a media a trei determinii.vbr « i delerminarea’ voeficiontulut de “inmuiere (Z) so va deter- mina sf rezistenfa ia strivire a agregitelor in sfare useati (It,.). In acest ecop proba de agre- 4 pentru. doterininares rezistenfel, ls strivire a agregatelor in stare: saturati ¢ va usea la maal constantil. Modul de Inert gi de caloul sint aceleayi_ca, sila redistenfa Ja Strivire in stare seturati. : “ " : > ‘B.7.1.2-Metodi de determinare a rezistenfei ln strivire’ pentru sorturile 7-16 gi 16—31 in stare uecatt 3.7.1.2.1- Apuaturi, — Balanta cu clasa de precizie IIT (STAS 3308-78). — Set de ciururi STAS 1667-76. — Citindra de ofel on piston fig. 4 — Presi hidraulick pentru incerearea la compresiune. Fig. 4 3.7.1.2.2 Mod de luern. Pregiitirea probei se face ea la pet. 9.7.1.1 pentru deterininarea in stare useat@. Din sor- tu respoctiv de agregat, se ia 0 cantitate echivalonti eu volumul de2,8 dm gi se introduc in cilindral din tig. 4 prin turnare de la indltime de 5 cin deasupra marginii acestuia, pink cind hivelul agregutelor’ ajunge la semnul ce marcheazi distan{a de 100 mm deasupra fundului cilindrati, Sc nivelenai apoi agregatele din cilindru, observindu-se ca nivelul acestora si se giseasc in dreptul semnului. Cuntitatea de agregate rimasi dupi nivelare se cintireste gi diferenta intre masa ini- tiali si cantitatca rimasi constituie masa (m,) a agregatelor supuse la incereare. Se agai pe suprafata agregatelor pistonul gi se introduce totul intre platanele presei sise exeste forfa treptat astfel ei it timp de cirea 3 min xt ye ating? 200 KN. Imediat dupi Atingerea acestei forte sv intrerupe presiunea gi ve xcuate din presi. cilindrul ew agregate. Be sent et atentie agregatele din ellindru firs a picrde material, se usuci si se tree prin elurul 3,15, Se cintiréste materialul ee a trecut prin eit objinindu-se masa my.. Tespectiv saturat in prealabil prin iimersare in api timp de 48 h. Rezisten{a'la strivire a agregatelor in stare uscatiS. (Ry) se ealeuleaz on % Bn = my -100 fn care’ “m, maéa agregatuluf introdus in eilindry, in g; ‘masa agregatului eg & trecut prin ciural 3,15 duph incereare, in g. Renultatul este media aritmeticn a tret inceres 1n cazul in care este necesari determinarea coeticientului de inmmiicre (I) se va deter- ‘mina gi rezistenfa la strivire a agregatelor in stare saturatd (It,}. In acest scop, proba deagrezat ‘Preghtit’ ca pentru determinatea rezistentei lo strivire a agregatclor in stare nscatt (B,) se Va satura pind ta masi constant. + Modul de Iucra este aceleasi ca In rezistena la strivire in stare satumta, 1.1.8 Determinarea rezistentelor la strivire a agregatelor in stare useati gi satnrata (meted: cxperimentali pentru culegere ie date). Determinarea rezistentei la strivire a agregatelor in stare uscaté (R,.) si saturati (R) se efectueazi pe fiveare din sorturile 7-16; 16-31; 31—40 si 40-71, z 3.7.1.3. Aparaturs — Presi hidraulici pentru incercarea la compresiune, ce ponte dezvolta 0 fort nece- sard de cel putin de 400 EN, G — Set de ciururi STAS 1667-76. — Balanfz cu clasi de precizie III (STAS 3308-78). — Cikindra de ofel ew piston (fig. 4) = Righi metalic 3.2 Progitivea probelor de ageegat Agregatele ce urmeazi a fi supuse determniniirii se spall, se usucl la masi constanté, dupa care’ se sorteazi si se indepirteazi granulele care mi au rapoartele bja > 0,06 gi fa >0,33. Pentru fiecare din sorturile propuse se aleituiesc probe de cite 5 kg de agrogat useat, Proba de agregate saturate, inainte de afi supusi determinirii xezistenjei la strivire, se fntinde pe ciurul 7,1 Lisindwse timp de 10 min si se scurgi apa, dupi care granmlele. de agregat se sterg cu o eirpa umedi. 3.1.1.3.3 Mod de Iueru Agregatele din proba de 5 kg se agazé elt mai compact in cilindrul metalic yi se verifies gradul de umplere cu rigla metaliex care trebuie si se ageze perfect pe cilindra, Se determing cantitates de agregat (m,) din proba initiali de 5 kg care nu a cilinara. strat in determminirii (m) va fi: =m (kg) Deasupra agregatulai din cilindiu se asazi pistonul eilindrie si tot ansamblul se introduce intre platanele unei prese ridicindu-se forta treptat astiel ea in timp de 5 min sh se ating’ 400 KW. Tmediit dup atingerea aceste\ forfe se intrerupe presiunea si se scoate eilindrul ew agregat. Agregatul se ceme apol pe elunil al elrui diametra este dat in tahelul 3 1 se ein tHreste restul rizmas pe clur (m,), in kg. Masa de agregat sup ‘Tanelal 3 Digmetra ettull ear, Sort Illiat sopus determin ech18 istenta Le sfrivire wm agregatelor in stare usent (Ry) xe caleuleazd eu formuls': oa = “2 :00 Rezistnfa’la strive a agrogatelor in staren anturath (2) se ealeutooaS ou forma: % Bg = 23-300 ‘m.care: ‘m. mas agregatului introdus tn cilindra,.in kg; m, masa agregatului rimas po ciur dup incercare, in kg, Remultatul esto media a trei determintri, 3.4.2 Determinarea cocficientului de iarauiere. Coeficientul de inmuiere (Z) se calenleazi (cu o rotunjire pin 1a 0,01) en formula : z, En fn care: 2,, rezistenta la strivire a agregatelor in stare saturaté (determinati conform pet. 3.7.1.2 exprimath in rest pe ciur sau 3.7.1.3), in %; B,, rezistenta la strivire a agregatelor in stare uscatd (determinat& conform pet, 3.7.1.1, 3.7.1.2 exprimata-in rest pe ciur sau 3.7.1.3), in %. 3.1.3 Determinarea rezistentei la compresiune a rocii de’ provenient se efvetueaza pe epru- ‘vete fasonate conform prevederilor STAS 6200/9-71. 4 Determinaren rezistenjei In inglet-dezghet. 3.7.41 Metoda prin, Inghef-dozghet pentru agregate. 4.11 Aparaturd gi reactivi - — Frigider pentru temperaturk de —17 -b 2°C. — Baie de ap pentrn temperaturi 20 -b °C. — Etuvi electric’. — Balanfi cu class de precizie III (STAS 3308-78). — Set; de ciururi STAS 1667-76, — Vas de tabli perforatd, eu ocbiuri de 2 mm. — api. — Tavis emailata, — Olorurd de bariu, solutie 10% 3.7.4.1.2 Mod de hieru.- ‘Determinitile se ofectucazi pe sorturile si cantitAfile de agregate din tabelul 4. Tabelal « Sortal de agregat. 10 kg din prova de agregate eu dain > 1,1 mm, 6 spalA bitte eu api; iar gramildle mai mari se cwif& de praf gi de patticuléle miirunte cu peria ‘achinnt, ‘poi se tisued in.etuvs pin’ la mas’ constanta. 7 " 7 . 4. - 4, qDupi uscare se cerne, separindn-se pe sorturile supuse la incercare. Din fiecare sort se cintireste o cantitate ce depigeste putin-masa previzutd in tabel, Se repeth cerneren fieodrul sort pe ciurul ou limita inferibar® respectivi pink cind cantitatea trecutA in timp de 1 min nu depigeste 0,1% din inasa probel. Granulele care tree prin ciur si care rimin in ochiurile ui se’ exctud de la inceredti, pastrindu-se numai granulele care rimin pe oiut. Cantitatile rimase ‘pe chural respectiv se cintirese sj coustituie masa (m,) a fiecdrui sort de agregate. Pentru soT- turile mai mori de 16 mm se-determint- sf numaral de granule al fieetre! probe, Probele cintirite se supun separat la saturare cu api in vasul din tabli perforata, astfel ca grosiiea stratului de agrégate si nu depiseases dimensiunea maxim’ a granulelor sortului respectiv. i ‘Vasul din tabli perforati continind probia de agregate te cufund’ in baia de\api pind laun nivel care sk depaeasel eu cel putin 20 mm suprafata granulelor. Agregatele se amesteci sub api se last Hinigtit timp de 48 h la temperatura de 20 5°C. ° ‘Dupi 48-h vasul din tablit perforata, cu agregatele saturate, 6¢ scoate din apa si introduee in frigider unde se mentine timp de 4h la temperatura de —17 & 2°C. Dupi acest timp, vaml se scoate din frigider gi se cufundi in bala de apt la tempera- ura de 20/2: 5°C, unde se mentin 4 h. 5 Menitinerea timp de 4 h ln temperaturd sedautd yi 4b in api constituie un ciclu de inghet-dezghet. Operatia de inghet-dezghot se repeti de 25 ori. In eazul betoanelor bidrotehnice supuse direct actiunti de inghef-dezghet precum si in cazurile pentru care exista prevederi speciale prin care se cere un grad mai ridicat.de gelivitate, operatia de inghet-dezghet se repel de 50 ori. Proba supust interedrii 58 eontroleaz vizual, s¢ curdfd en peria de sirmA particulele desprinse de pe granule, apoi se spali Dine agregatele cu ap’, dupa care se usuct in etuvi plud la inasd eonstanti gi se cern pri ciurul corespunzitor limitei inferioare @ sortutul res- peetiv. : Ceruerva se ofectuear pint geste 0,2% din masa probei. Restul ri humnitrul de cieluri respective de nd partea treeuti prin eiur in timp de 1 min xu depd us pe chur se cintireste, constituind masa (02), dupa ef-dezgheh efectuate asupra probel, Pierderea in nasi » agregatelor (P, () de oietiri de inghet-dezghet, se ca Totunjire de 0,19) ew formula’ ) pentni fivoare sort de agregate, dupi wn wun ‘fn procente din miasa initial a probed (eu 0 Paw = % my fn éare Pax picrderea fn masi dup m cicturi, in gs in, mus initial a agregatelor, useate, ig ‘mg mast agregatelor useate dupi m cfcluri de inghet-dezghet, rimase pe ciur, in g. Dupt enz se poate aprevia vizual si caracterul degradirilor (fisuri, desprinieri de part cule, stirimare usoari, esesterea numirului de granule, schimbarea de culoare ete.), cate st neazh in descrierea aspectului final Is terminarea ciclurilor de inghey-dezghe,. ~~ 3.1.4.2 Metoda de determinare a rezistentet la inghet-dezghey pentra toci. Tnecrearea pe ree se fiiee conform STAS 6200/15-75. 3.7.4.3 Metoda prin tratarea eu sulfat de sodiu sau magneziu pentru agregate. Se iu o cantitate (rm) de agregate spilate si useate pinit Ia mani constant, dependent aisiunea gramulelor, conform tabelubui 9. ae dinSEAS 4606-80 : = 20 — 00 g iinind ‘la temperatura eamerei gi se Ingh.in Fepaus Se presitoyle ov wolutie milurati de aulfat de sédiu, dizolvindu-se complet 250. sulfat de sodia anhidla sau 700....1 000 g sulfat de sodiu eristalizat intr-un cilindru, cot ‘din? api distilati ald, Sotujia ae 33 timp de 48 bh. : : Taba § 16—31 su 16-40 Cantitatea pentru fiveate sort de agregate indicat in tabelul 5 se imerseazd in’ solutia de sulfat de sodit sie las timp de 24 b, dupi accea se usuci la o temperaturt de 165. .110°O timp de 4 h si apoi ae riceste in aer. Fiecare sort de agregat se pune din nou in solutie de sulfat'de sodiu xi dupi 4 h se sedate, se usted 4h in etuva, se riceste si se cerceteazi dack a suferit degradiri. Saturarea eu aulfat de sodi tinp de 4;h'si uscare in etuvA timp de 4 h constituie un cictu, Gioturile de satumre—uscare se repeti de cinei ori pentru ficeare sort de agregate. In cul betoanelor hidrotehnice supuse dircet ae{innii de inghet-dczghet preeum si in. cazurile pentra eare exist prevederi speciale prin eure se cere wun grad mai ridieat de gelivitate, cielu- Tile de saturare—useare se repetis de 10-o¥i. Agregatele astfel tratate se spall eu api fierhixte pind la indepartarea ‘complet a silfatului de sodin, indepirtaren consta e prin-trataren pei de spalare cu elorari de bariu. In lipsa sulfatului de sodiu solutia rimine ineolora. In pre- zenfa sulfatului apare un precipitat alb sau o tulbureali (opalescents}). Ficcare sort se usucl pink la mast constant’, se riceste pint ln temperatura camerei si se cere prin acelag cine corespunaitor dimensitmii sale minkne, pe care a fost velinut la mere, © Restall du pe ciur se eintdreste obfinitidu-se ustfel masa (m,). Pierderva in gous se caleuleaz’ eu formulae de ka pet. 3.741 Incerearen cu sulfat de magnezin se face in agelay mud cx xi ineerearen cu sulfat de sortiu, In ena de liligiu, se aplicd metoda deserisi la pet. 3.74.1 4 CARACTERISTICL GEOMETRICE 4.1 Aspectul gi forma granulelor Se examiucazd vieual 0 probii de agregate in stare useati, in cantitate de 5 ky, for- mat prin metoda sferturilor. Pentru agregate eu dmax < 7,1 mm se va observa daci — sint pimintoase ; in acest caz, granulele se lipese intre ele si luate in mink nu eurg wor printre dezetes . = sint aspres — au muchii vii ssu rotunjite. Pentru agregatele ou dmin > 7,1 nmi se va observa duck : — granulele sint din material omoyen sau prezintd stratificatii; — au corpuri str ines — an forme rotungite, kunelare san — au suprafeje notte su aspre,: =a Valorile medii bja si e/a ale grumulelér ew dnin > 7.1 mm Aporatura, , pac: — Bolan{S cu sateina maximi de 10 kg, cu clasa de precisie Wi-ySTAS' 3308-78). — Ciur 16 STAS 1078-73. : = Subler. - : q — Rig gradata. 422. Mod de Ineru _,. Rorma granulelor se determin cu ajutorul uni subler sau a uxei rigle pradate, misu- Tindu-se cele 3 dimensiuuni : lungimnea (a), Litimea (b) si grosimea (c), pentru ficeare- granulh. Pentru determinare ce cern 5 kg :gregate prin ciwul 16 STAS 1478-73. Dir. granulele ce'wa trecut Frin eipml 16 se iow la rind gi e€,masoara 60 buciti, iar din ‘cele rémase pe eiur, 30 duel Reniiltatul se exprin Dla gee. Se intocmeste apoi un tabel in care se trec mumfiul de ordine al granulei, dimensiunil 4, b, 6, pentru ficeare granuli, gi valoarea ragoartelor Ba si c/a. sub form de rapourte « La slirsitul tabelului se vor face mediile aritmetice respective. In tabele se va sublinia inferioan’, eit-si limit svperioar’ a mpoartclor. 4.3 Coofieiemtul volumie mediu 433° Aparatara. — Ciurari 7,5 31,5; 71 STAS 1078-73, — Calibra gradat. = Subler. — Oilindru gridat de 1 dm? Nod de lueru Din proba luata pentru examinare, se separ prin cemmere in dou sorturi si ame: A i Sortul 31—T1. Din fice sort se iat pentru incercare cite 30 cram, la intimplare. Volunul sferei cirvumserise ficedrei granule se determin eu ajutorul wai calibsu confec{ionat din tabli rigida, pland si gradat ditcet in volume corespunzitoare diametrul miaxinn, Calibrul (anexa.}B) este prevazut pe margini en goluri in formi de pitrate, avind latu- rile egale ou diametrele; 7; 15; 17; 213 26; 305 $3; 38; 43; 45; 48; prin inecredni succesive, incepind en dimensiunile deschiderilor eare in mod vizibil sint superioare cclei mai maridimen sitini ale unei granule, se gaseste golul care refine granula ittrodusi cu diimersiunea cea inai mare, inte marginile laterale ale golului. in dreptul fieesrui gol ete Insemnat intr-un cere vohunul sferei eireumserise eorespunzitoate Bueitile mai mari de 50 mu se mi caleuleazi, B winplut cu api pind la jumatate. Fieeare gr intrun vas eu api unde este Si stea 4 0 oar ext wn subler, iar veluinul corespunzitorse uarea volunului real al granulelor se face utilizind un eilindra gradat de un-litra, nuli, dup ce a fost misurati, se introduce . Se’ sterge cu. 0 cirpi umeda si stoarst si se wnulele probei, eilindral se astupa, jar continutal se agiti astfel ca bulele de aer ce ar putea si‘rimin’ aderante de granule si fie inde” pirtate, Se noteazi volumul total al apei cu granulele in cilindru si difercu.ta dintre acest volum i volun initial al apei dd volumul eiutat al granulclor. ‘Volumul real al granulelor se caleuleazi vat— V volun ree al yraunlelor, ix dm; vohumul utial al apei in eilindral gradat, in din’; V; ‘Volum apei + agregat in eilindral gmdat, in din’ew . me Cocficientul volumic fe calewlear ex formata ; ¥ eeu oe RP Cocfietental volumi¢ medji"= i Yotunu real al gramilelor, in. dm; ZS N+ una volumelor aterente cireunterise granulelor, in dm? y x diametrul maxim al unei gramule, tn dm. 5 GRANULOZITATEA 5.1 Determinaren curhei de granulozitate S11 Aparaturi. - — Balanti tebnics cu sarcina maximt de 1 kg, cu clasa de precizie TIT (STAS 3308-78) — Balan tebnied cu sareina maxima de 10 kg eu clasa de"precizie III (STAS 3308-78)" — Subler, = Set de eiurusi si site ‘AS 1077-67 si STAS 1078-73. Mod de lueru. 7 Granulozitatea se determini prin cernerea agregatelor eu ciururile 125 1G} 7; 3,155 1 sau 120; 63; 40; 10; 20; 5; 2) STAS 1078-13 gi site 02 sr'as' 1077-67. 71; 50; 31,5 i respeetiv "04 Sitele pot fi rotunde xin pritrate, nowt 20 em. Ciururile vor fi pat ind diametrul, respectiv latura patratulul, de mini- ste, cn latura de ‘minimum 30 om sf maxinwum 60 em. Rama va aven, in partes supetioari a cinrulni, 0 inil(iine de cirea 12 em, iar in parten info rior’, de eirea "2 em. ~ sted * Cantitates de agregat care se core, in funefie de dimensiunea yranulelor, este indicat in tabelul 8. Tabetul 6 Dimensions maxim’ a granule, Mase probel, inarea granulozitatit se fice mumai pe agregate uicate, care se cintdresc sise supun cernerii. Sitele sau ciururile se agaz, in porifie orizontali, pe 0 cutie de bask, in ordine cres- citoare a dimensiunilor ochiurilor Ceimerea se face manual sau mecanic, pe direetia orizontali sau vertionls, eu gocuri. e cintdrite se pun in primul clur al seriei, cu ochiurile ecle mai mari 4i se incepe Agregat ecriierea. . Este interzist upisarea gramulelor in scopul de a forfa trecerea lor prin cit.urinireste vizual dack cemerea pe iurile‘esle mai mari este terminat; in acel momen ciural respectiv: poate fi acos, deca ce ‘wpureged cernerea mai departc. Grannlele prinso in ochiuri se soot fie prin bifeare wsoant de jo8, 1n sus, fie prin lovitea usnari a raumei, fie prin stergerea oxo em, i cam agregatelor Tino 1 ee sdarugh ta restal rimay pi ciurul aan py sila respectivl, Se eontinus,astfel pint clad, Operafia de ciuruire este’ terminati, adic aiwnet cind prin Unate clururile #sitele imu mat ‘reo cantitiji apreciabile de material. - : . ‘Controtnl se face souturind flecare cinr deamupra unei hirtii albe; se va considera eonditia, ndepliniti daci toate agregatele eare at mai tréce prin einr sa siti timp de 1 min uu repre: Bint mai mult de, 01% din cantitates de aytegate luats pentru ciumtise. Cantitaten care, eventual mai trece prin ciurnzi la neeet contro}, se adauyi pe clurul urmitor Pentru uguniren cemnerii, se reeomand ca separatea sortului 0—1 in 0—09 ‘alte sorturi, 83 se efectueze mumai py 100 g din fractiumen 0—1, calcul ln intyeaga eantitate de sort 0—1 din agregate. Se cintdrese exact trict prin sita 020, 02-1 saw se apoi rezultatul jiunile care au Nimas pe ciururi gi site gi fractiunea.care trece , Suma tuturor fractiuailor, exprimata in grame, se seade din cantitatea inipiats deagre- fate gi se obtine totalul pierderior, care mu trebue af dedgenset 0,5°% din masa initialh a pro- ei uscate, . Pierderile ve adangi la restitl obfinut pe sita 020. Penta a determina cantitatea procentual de agregat care trete prin fiesare sit’ siu cius, se aduna resturile de pe sitele sau ciururile mai mici deelt cele ale site! sau cluraluires: pectiv, inclusiv pierierile si masa agregatelor eare trece prin sita O20, iar sama oDfinntd se aporteazi in procente Ia masa inifialia probei. Se ia media aritmetiok a teei determinit, Granulozitatea agregatelor se reprezintd grafic printr-o curbé, obimuti in mogul urma- intr-un sistem de coordonate rectangulare se noteazi pe asa absciselor diametrele ochiuri- lor ciururilor introbuinfate, la seara obisnuitd, scara logoritmics (STAS 1256-75) sau combinat, seara logaritmic’ pind la diametral de 7,1 mm iar peste acest diametri, la sears obignuita} pe axa ordonatelor se noteszi cantitates prucentuali de material care trece prin. efurul sau sita respectivi. Pe acclas grafie se traseazi si curbele limits pentru agregate impuse de felul intre- ii sau Tecomandate, comnparinduse curbele inte cle, Duin 5.2 - Determinarea modulului finey 521 Aparatura - — Balanji ou sarcina maxima de 10 kg, cu elisa de precizie TIT (STAS 3308-78). — Site 010; 020; 050; (STAS 1077-67) i ciururi 1; 3,155 6; 7,25 10; 16; 315 (STAS 1078-73), 52.2. Mod de Incru Modulul de finele (derunit si modutul Abruns) xe determing folosind eurba de gramulozitate objinutt conform indicatillor de ta pet. 5.1, prin curnerea agregatului useat Sitele 010; 928; 050 (STAS 1077-67) si ciururile ¥;' 3,15; 5; 7,1; 10; 16 si 31,5 (STAS 1078-73), Luregistravea reniltatelor se face pe o diagram, avinel in abseini of laturilor i diametrele ochiurilor sitelor si ciurusilor, iar in ondenatis pra ial (in masi) ce tree prin sitele si ciururile respective. Originea absselor va fi log 0,1 mm, fa pe axa absciselor se va tua distanfa de la Jog 0,1 ram la log 1 mm de 10 cin, ‘de ta ‘tog i mm We log 10 mm de 10 om, eontinuin- du-se'on aceasta sear pentra valorile corespunzitoare dimensiunilor agregatclor mai wnt 10 me. Pe axa ordonatelor se ver inscrie procentnal eantititile trecute: prin corner, i trecerea de 100% si fic egal cu 10 em. ‘Motuhat de finete se noteazi cu liter mt, urmata de un indice care corespunde dimen: siuai maxime a granulelor. De exempli my inseainni modulul de finete al agregatelor ct dimensitnes, maxim de 31,5 mm. Tote modulul de finefe mn gi suprafala 8 delimitati de eurbele de gramulozitare deter- inatd, exist urmitoarea relagie 8 8 “TOO Togs, ~ Yo,Calsntul miiatndni de finete se face pe baza suprateted & delimitats in diagra eurba de grauulozitate tmasatt, de axa orduatelor si de paralele Lv axa absciselar prin reptul ordonatet masime, oe Peutra ynisurarea suprafefei §, aceasta se imgurte in fiecare, iat ealéulul ef ge face insumind suprafetele fisiiloy yeaultate en fHimea, medie (i) a figici respective. =. 5 BXemphil de caloul este dat in anexn © Valoarea suprafetei S se ealculeazi ow formula : id 1 ent Eine ade Lem sPinat S=1 emily + hy +s...) om = ¥ Mow’) ‘Valoarea modululiti de finofe se ealeuleaz’ ou forma: Som’ zh ae | (omfg) LIZA §1 INCEROARI Remultatul analizelor si ineereiuilor vor fi treéute iutr-un buletin de analizi intocmit conform reglementatilor ia vigoare gi va cuprinde cel putin wnnitoarele : = date pentra identificaren probei; — caracteristica determinntd si metoda de determinare folnsita; — valorile obtinute (individuale si media).Incolors dalben-deschish Gathenat call BrunaANEXA.BSTAS 4606.59 “7-5 ANEXA € vojapobou60 0 feu op injnynpow oasourus2j2p myued 172/02 op njdwax7Elaborat de: INSTITUTCL CENTIAL DE TARE. PROIECTANE SE DIUECTIVAL SERUGTIN~ Instiutal de ceceei In constr yf eco fomia eaisteuetoe [Responsabill_ protectolul ful Homin de Standordinre iasateriate de eomstrgtit pf econini Cotaboraton = Inmpectsratul General de Stat peuir Savesitte Construct = Ministeral’ Constructor Industeiale ~ Laboratorat central = Tnstltutl de ceretse construct protectin] materiale de