Tepes 100 SR EN 136 ey 4 ue (Standard Roman Martie 2011 Titlu Aplicatii feroviare Cale. ine Partea 2: Sine pentru aparate de cale utilizate in asociere cu gine Vignole cu masa mai mare sau egala cu 46 kg/m Railway applications - Track - Rail - Part 2: Switch and crossing rails used in Conjunction with Vignole railway rails 46 kg/m and above ‘Applications ferroviaires - Vole - Ralls - Partie 2: Rails pour appareils de voie utlisés avec des rails Vignole de masse supérioure ou dgale & 48 kg/m Aprobat de Directorul General al ASRO la 31 martie 2014 Standardul european EN 13674-2:2006+A1:2010 are statutul unui standard roman Inlocuieste SR EN 13674-2:2008 Data publicarii versiunii romane: 14 decembrie 2012 | Corespondenté Acest standard este identc cu standardul european : EN 19674-2:2006+A1:2010 ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010262, Bucurest, wa esr. ‘| easro Rejraduere su caren regal su arial pezet sana ince putas bin once procedeu (electronic, mecané,folocopiere, mcroimare ec) este ilerisa daca mu ‘0st acordul seris prealal al ASRO. Ret SREN 1367424412014 Eciia2SR EN 13674-2+A1:2011 Preambul national Acest standard _reprezinié—_versiunea_— roman. a_—_standardului__ european EN 13674-2:2006+A1:2010. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca gi versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. ‘Acest standard reprezinté versiunea romana a textului in limba francez a standardului european EN 13674-2:2006+A1:2010. Standardul EN 13674-2:2006+1:2010 a fost adoptat ca standard roman la data de 31 martie 2011 prin publicarea unei note de confirmare. Standardul inlocuieste SR EN 13674-2:2006, Acest standard face parte din patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 146 Transport feroviar. Corespondenta dintre standardele europene, respectiv internationale la care se face referire si standardele roméne este urmatoarea’ EN 1002-1 MOD SR ENISO 6892-1:2010 Materiale metalice. Incercare la tractiune, Partea 1: Metod’ de Anulat la CEN, ‘incercare la temperatura ambianté Tnlocuit cu EN ISO 6892-1:2009 EN 10163-1:2004 IDT_- SREN 10163-1:2005 Conditii de livrare privind starea suprafetelor tablelor, platbenzilor, Pofilelor de ofel laminate la cald. Partea 1: Generalitati EN 10276-1:2000 IDT_—s SREN 10276-1:2002 Analize chimice ale materialelor feroase. Determinarea continutului de oxigen din fonte gi oteluri. Partea 1: Prelevarea si prepararea probelor de ofel pentru determinarea continutului de oxigen EN 13674-1:2011 DT. SREN 13674-1:2011 Aplicafi feroviare, Cale. Sine, Partea 1: Sine Vignole cu masa mai mate sau egal cu 46 kg/m EN ISO 6506-1:2005 IDT SR ENISO 6506-1:2002 Materiale metalice. Incercarea de duritate Brinell, Partea 1; Metode de incercare 10 4968:1979 IDT SRISO 4968-1993 Examinarea macrograficd a ofelului prin amprenta de sulf (Metoda Baumann) DIN 50602, ea Pentru aplicarea acestui standard se utllizeaz’ standardele europene, respectiv internationale la care se face referire (respectiv standardele roméne identice cu acestea), ‘Simbolurile gradelor de echivalenfa (IDT — identic, MOD ~ modificat) conform SR 1000-8, Cuvintele "standard european” trebuie s& fie citite "standard roman”SR EN 13674-24A1:2011 anor STANDARD EUROPEAN EN 136: -2:B008+A1 NORME EUROPEENNE ES EUROPAISCHE NORM ey EUROPEAN STANDARD lulie 2010 Tes 98 100 cceeamneeaa Thlocuiesie EN 1967422006 Versiunea romana Aplicatii feroviare. Cale. Sine. Partea 2: Sine pentru aparate de cale utilizate in asociere cu gine Vignole cu masa mai mare sau egal cu 46 kg/m Railway applications. Applications ferroviaires. Bahnanwendungen. Obertau, Track. Rail. Part 2: Vote. Rails. Partie 2: Rails ‘Schienen. Teil: Schienen fOr ‘Switch and crossing rails our appareils de voie \Weichen und Kreuzungen, die in used in conjunction utlisés avec des rails Verbindung mit Vignolschienen ab Vignole railway rails 48 Vignole de masse 48 kgim verwendet werden kgim and above supérieure ou égale & 46 kgim ‘Acest standard european a fost adoptat de CEN la 16 ianuarie 2006 gi include amendamentul 1 aprobat de CEN la 15 mai 2010. Membrii CEN sunt obligati s8 respecte Regulamentul Intem CENICENELEC care stipuleaza condi in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard nafional, f8ra nicio modificare. Listele actualizate $i referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute, pe baz de cerere, catre Centrul de Management sau orice membru CEN, Acest standard european exista In trei versiuni oficiale (francez, german, englez). O versiune in oricare alta limba, realizata prin traducerea, sub responsabiltatea unui membru CEN, In limba sa nationala si notficata Centrului de Management CEN, are acelasi statut ca gi versiunile ofciale, Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franfa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, LLetonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE Comité Européen de Normalisation Europaiisches Komitee far Normung European Committee for Standardization Centrul de Management: Avenue Marnix 17, B-1000 Bruxelles ©2010 CEN Toate drepturle de exploatare sub orice forma gin orice mod sunt rezervate membrilor national ai CEN Ref. EN 19674-2:2006+A1:2010 ROSR EN 13674-24A1:2011 Cup Preambul Introducere 1 Domeniy de aplicare. 2 Referinfe normative 3 Termeni si definiti 4 Informa furnizate de client 5 Marci de ote! 6 —_Dimensiuni, caracteristicl stetice, mas liniard gi tolerante. 7 7, z Fabricare Integritatea produsului 4 Control al producti! la producator 7.1.2 Cea mai bund practica de fabricare 72 Blumuri 73 Sine. 7.4 Identificare 7.41 Marcare in relief. 7.42 Marcare prin poansonare la cald 7.43 Poansonare la rece 7.44 Alt marcare 8 —_Incercari de tip la producator. Incercari de receptie. Incercari de laborator. 1 Generalitsti 2 Compozitie chimica 3. Microstructurd. ‘4 Decarburare. 5 Grad de puritate in oxizi 8 Amprente micrografice Baumann... 7 Duritate 8 incercare la tractiune 9 Repetarea incercarii 9.2 Tolerante dimensionale 92.1 Profil 922. Reetlinitete, planitate gi torsiune. 92.3 Debitare si gdurire 93 Calibre 84 Control al struturior item 9! ea supafeal 9.4.1 Structurd interna. 9.4.2 Calitatea suprafejei Anexa A (normativa) Profiluri de gina. Anexa B (informativa) Compararea simbolizarilor otelurilor citate in acest standard cu cele din EN 10027-1 si EN 1027-2 ‘Anexa ZA (informativa)_[&) Relatia dntre acest standard european si cerintele esentiale ale Directivei UE 96/48/CE din 23 iulie 1996 referitoare la interoperabiltatea sistemului feroviar transeuropean de mare vitezé. Bibliogratie 408 109 1SR EN 13674-2+A1:2011 Preambul Acest document (EN 13674-2:2006+A1:2010) a fost elaborat de c&tre Comitetul Tehnic CEN/TC 256 ‘Aplicatii feroviare" al carui secretariat este detinut de DIN. ‘Acest standard european trebuie 84 primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratifcare, pana cel térziu in ianuarie 2011, iar toate standardele nationale conflictuale trebuie anulate pana cel tarziu in ianuarie 2011 Se atrage atentia asupra faptului c& anumite elemente din acest document pot face obiectul unor Grepturi de proprietate intelectuala sau al_unor drepturi analoage. CEN sisau CENELEC nu poate (pot) f facut (facut!) responsabil() pentru neidentificarea unor astfel de drepturi de proprietate gi de a nu fi avertizat despre existenta lor. ‘Acest document include amendamentul 1 aprobat de CEN in 15 mai 2010. ‘Acest document inlocuieste EN 13674-2:2006. Tnceputul gi sfargitul textului addugat sau modificat prin amendament este indicat in text prin reperele ba. EB) Acest document a fost elaborat In cadrul unui mandat acordat CEN/CENELC/ETS! de Comisia Europeana gi Asociatia European a Liberului Schimb, gi vine In sprijinul cerinjelor esentiale ale directivei UE 2008/57/CE. Pentru relatia cu Directiva UE 2008/S7/CE, a se vedea anexa ZA, informativé, care face parte integrantd din acest document. Aceasta parte a EN 13674 Aplicati feroviare. Cale. Sine" este a doua din seria de standarde, a céror lista este prezentaté mai jos: — Partea 1: Sine Vignole cu masa mai mare sau egale cu 48 kg/m — Partea 2: Sine pentru aparate de cale utilzate In asociere cu gine Vignole cu masa mal mare sau egal cu 48 kg/m — Partea 3: Contragine — Partea 4: Sine Vignole cu masa cuprinsa intre 27 kg/m gi 46 kg/m, exclusiv 46 kg/m Alte standarde publicate sunt urmatoarele: Gl — BEN 14587-1 Gl, Applications ferroviaires — Voie — Soudage des rails par étincelage — Partio 1 Rails neufs de nuances R220, R260, R260Mn et R350HT dans une installation fixe; — BEN 14587-2 G, Applications ferroviaires — Vole — Souclage des rails par étincelage — Partie 2: Rails neufs de nuances R220, R260, R260Mn ef R3S0HT par des machines de soudure mobiles dans des sites autres qu/une installation fixe; B text oliminat @ — BEN 14730-1 Gl, Applications ferroviaires — Vole — Soudage des rails par aluminothermie — Partie 1 : Approbation des procédés dle soudage; — BEN 14730-2 I, Applications ferroviaires — Voie — Soudage des rails par aluminothermio — Partie 2 : Qualification des soudeurs per aluminothermie, agréments des entreprises et réception des soudures ; — BEN 14811 G, Applications ferroviaires — Voie — Rails spéciaux — Rails & gorge et profs de ‘construction associés ;SR EN 19674-2+A1:2011 — BDEN 18594 Gl, Applications ferroviaires — Voie — Réparation des rails par soudage 4 Iarc électrique, E Un alt standard prevazut pentru publicare este urmatorul: — pEN 14587-3, Applications ferroviaires — Voie — Soudage des rails par étincelage — Partie 3 ‘Soudure associée & la fabrication des appareils de voie. Conform Regulamentului intern CEN/CENELEC, organismele nationale de standardizare din uurmatoarele fri sunt obligate s8 puna in aplicare acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, Elvelia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Hala, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia gi Ungaria.SR EN 19674-2+A1:2011 Introducere ae & Aceasta introducere ofera o explicalie asupra cea ralionamentelor care au stat la baza elabordirii acestui standard european. Aceasta parte, de asemenea, cu ocazia unor revizuiri vittoare sa se elimine restrictile, dac& progresul tehnic pgrmite acest lucru sau sa le menfina: este asigurata astfel menfinerea siguranfei la admiterea unor noi furnizori, cénd noi produse gi tehnologil sunt introduse. Pentru elaborarea acestui standard au fost examinate standardele cel mai des utiizate pe plan ‘mondial pentru livrarea de sine de cale ferat. Totusi, tehnologia modema de producere a ginelor in Uniunea Europeana necesita 0 abordare noua referitor la filozofia si confinutul acestel parti din EN 13674, |i masura posibiltatior, aceasta parte a EN 13674 este bazata pe performante, ia in considerare standardul european de asigurare a caltsti EN ISO 9001; cere constructor si oferteze cea mai noua tehnologie verificata pentru salsfacerea cerintelor de caitae ale produsulu Clasificarea ginelor este bazata in mai mare masura pe duritate decat pe rezistenta la tractiune. Incercarile de receptie au fost elaborate pentru a verfica acele caracteristci ae ofelului sine! gia ginei care sunt determinante pentru productia sinelor de inalté caltate si pentru satsfacerea cerintelor refelei feroviare Marcile definite in acest standard european reflecta tendintele necesitatilor feroviare gi includ ginele tratate termic. Acest standard european cuprinde profilurle de sind pentru aparate de Cale utlizate in ‘asociere cu gine Vignole ale cror masa liniara este mai mare sau egal cu 46 kg/m, Pentru a garanta livrarea de in de inalté calitate, au fost impuse anumite restrictil proceselor de fabricate. ‘Acest standard european inlocuieste alte standarde care acopera domeniul de aplicare. Suplimentar, CEN a cerut, in masura in care este posibil, ca acest standard s& find seama de implicatile referitoare la siguranta si in acelasi timp, s& aiba In vedere tehnologille moderne de productie. Este recunoscut c& vor exista pufine oportunitati (si acestea trebuie sa fie transparente din considerente de siguranta) pentru derogairi de la prezentul standard, convenite intre client si producator. ‘Acest standard european reflect aceasta schimbare de filozofie fata de confinutul traditional al standardelor referitoare la gine. Au fost avute in vedere majoritatea standardelor din lume referitoare la sind, Au fost luate in considerare toate aspectele importante pentru clienti si preducdtori pentru a asigura intregului continut aplicabiltate specifica si relevant. De exemplu, clasificarea sinelor $i numeroaselor elemente ale acestui standard sunt bazate in mai mare masura pe duritate decét pe rezistenta la tractiune. Cu toate ca aceste doua caracteristici sunt in relatie directa, duritatea poate fi determinata rapid si cu costuri reduse si furnizeaza clientului mai mult informatie pertinenta, in ‘special atunci cand proprietatle variaza in diferite zone ale profilului Deoarece multi produciitori de sind nu au efectuat pand in prezent incercéir de tip, acest standard ofera tuturor producatorilor posibilitatea de a dovedi, Ia momentul cererii de oferta, prin rezuttatul incercarilor, conformitatea cu criterile incercarilor de tip. Incercétrile de tip cuprind toate incercarile standard de receptie si incercari noi pe masura” ca rezistenta la rupere, oboseala gi tensiuni reziduale (a se vedea EN 19674-1). Pentru a da clientului increderea necesara, limitele de acceptare ‘sunt bazate pe rezultatele cunoscute ale incercdirilor sinei cu bune performante, cum sunt cele cerute de calle ferate Un aspect al acestui standard european, care reprezinté o schimbare totala In raport cu traditia, este includerea unor articole referitoare la asigurarea calitatii si a unor articole referitoare la verificari destinate asigurarii cali produsului Pentru ca sistemele de management al calitatii s4 fie la acelasi nivel la toti producatori gi sa asigure: Ulilizatorior siguranta constaniei calitati necesare @ produsului, ceruta componentelor eritice pentru siguranta cali, standardul recomanda ca sistemele de asigurare a calitafi la producdtori s& fie cel putin echivalente cu cerintele din EN ISO 9001. Intraducerea acestei cerinfe reduce de asemenea includerii 6SREN 13674-2+A1:2011 rmetodei detaliate gi descrierietalonaiirefertoare, de exemplu, la determinarea compozifii chimice si necesitatea de a defini Incercari mai detallate. Idealul este ca un standard de produs s& nu includ& referinfe la tehnologile de fabricatie. Totus! caracteristicile ginei fle nu sunt cunoscute cu exactitate, fie nu sunt masurabile cu semnificatie Statistica satisfacétoare. In asemenea cazuri, ca ultima posibiltate, se face referire la cele mai performante tehnologil de fabricare. Echipamentul specificat este acela care oferd cea mai bund probabiltate de a obtine produsul cerut pentru utilizarea sa in cale. In vitor, noile tehnologii pot adauga noi referiri de fabricatie dar, preferabil, vor permite reducerea sau eliminarea unor asemenea referir Exemple ale unor domenii pentru care nivelul tehnicii face standardul incomplet, cuprind: — —relatii intra oxid/oxigen; — _ procedee de determinare a hidrogenului, — — efectele indreptarii sinelor cu magina de Indreptat cu role In ceea ce priveste tensiunile reziduale) — _ efectele indreptarii sinelor cu magina de indreptat cu role asupra tensiunilor reziduale; — determinarea gi efectul tensiunilor reziduale asupra intregii gine.41 Domeniu de aplicare ‘Acest standard european specifica sinele pentru sunt utilizate in asociere cu ginele Vignole. te de cale, care sustin rotile trenului, Acestea Aceasté parte a standardului nu se aplicé ginelor de sigurant& care nu sustin rot Sunt speciicate opt marci de ofel cu structurd periticd in domeniul de duritate cuprins intre 200 HBW. 31 380 HBW . Aceste marci de ofel cuprind ojeluri nealiate gi netratate termic, ofeluri alate netratate termic, ofeluri nealiate tratate termic gi ofelur stab aliate tratate termic. In acest standard sunt specificate E34 profiluri de sind Gil dar acestea nu trebuie s& fie toate disponibile pentru fiecare din marciie de otel Sinele specificate in EN 13674-1 pot fi utilzate, de asemenea, la aparatele de cale si in cazul unei asemenea utilizar, trebuie sa fie conforme cu cerinfele din EN 13674-1 2 Referinte normative Urmatoarele documente de referin{a sunt indispensable pentru aplicarea acestui document. Pentru referintele datate se aplicé numai editia citaté. Pentru referintele nedatate, se aplicd ultima editie a documentului de referinté (inclusiv eventualele amendamentele). EN 1002-1 Matériaux meétalliques — Essais de traction — Partie 1: Méthode d'essai (a température ambiante). EN 10163-1 Conaitions de livraison relatives 4 1" état de surface des téles, larges-plats ot profilés en acier laminés & chaud ~ Partio 1: Généralités. EN 10276-1 Analyse chimique matériaux sidérurgiques - dosage de loxygéne dans les aciers at les fontes ~ Partio 1 : Echantillonage et préparation des échantillons en acier pour dosage de loxygene. EN 19674-1:2003 Applications ferroviaires. Voie . Rails. Partie 1: Rails Vignole de masse supérieure ou égale & 46 ka/m EN ISO 6506-1 Matériaux métalliques ~ Test de dureté ~ Partie 1 : Méthoded de test (ISO 6506- 1:1999), Iso 4968 Acier - Examen macrographique par empreinte macrographique Baumann (méthode Baumann). DIN 50802 Examen microscopique des aciers fins pour déterminer de la teneur en inclusions ‘non métalliques a l'aide d'images types. 3 Termeni si definitii In cadrul acestui standard se aplicd urmatoritermeni si urmatoarele definiti 34 sarja cantitate de metal lchid rezuttat& dintr-o operatie unitard de elaborare. Pentru o garjé turnat& continuu, numarul de blumuti care apartin acestei garje este functie de masa garjei si de masa metalului din distribuitor, NOTA-In cazul uma secvential,blumul cae provine din zona de wana trebue car ideniicatSR EN 13674-2+A1:2011 secvent succesiune a unui numéir oarecare de garje de ofel din aceeasi marca in distribuitor; pot fi utlizate mai multe distribuitoare in paralel, dacé topitura are mai multe fire de turnare 33 ‘sind tratata termic sind supusd unei réciri rapide pe durata transformarii metalurgice Incepand de la temperatura de austenitizare 3. sina retratata termic dupa laminare sind reaustenitizaté in vederea unui tratament termic 35 4 tratati termic din laminare sind care nu a mai fost supusa reaustenitizarii dupa laminare 36 proces de laminare procesul delimitat de momentul in care un blum este evacuat din cuptorul de reincdizire si momentul ultimel treceri 37 procedeu de tratare izoterma procedeu prin intermediul c&ruia temperatura blumurilor este menfinuta la un nivel ridicat o anumit& duraté de timp pentru a reduce confinutul de hidrogen NOTA 1 - Pentru o eficienté maxima, aceasta temperaturd trebuie & fle c&t mai rdicats (dar inferioaré) temperaturil de transformare a perltei in austenita, NOTA 2. Acest procedeu este cunoscut ca revenire de dlfuzie sub-critica 38 incercari de tip Incercari specifice $i criterii care sunt relevante pentru aspecte ale performantei in exploatare a sinelor. Anumite incercari de receptie constituie 0 parte a incercarilor de tip, 39 incercari de receptie incercari realizate pentru a verifica Tn acelasi timp procedeul si produsul, in general pe baza sarjei, secventei sau tonajului 4 Informatii furnizate de client ED Clientul trebuie 8 furnizeze producétorului, la momentul cereri de oferta sau al comenzi, urmatoarele informa a) profiurile de sine (a se vedea anexa A); b)_marcile de otel (a se vedea tabelul 1); ©) _lungimea sau lungimile de sine (a se vedea 9.2.3 gi tabelul 8); 4) cerintele de marcare prin vopsire (a se vedea 7.4.4); €) executarea capetelor de sind negaurite sau gurite pentru eclisare, precum si, daca este necesar, amplasarea gi dimensiunile gaurior (a se vedea 9.2.3 gi tabelul 8) 1) toate tratamentele speciale aplicate gaurilor de eclisare c&t gi tolerantele particulare referitoare la gurile de eciisare (a se vedea 9.2.3);SR EN 13674-2481:2011 9) poansonarea la rece in sectiunea transversala a ginel, dacd se aplica (a se vedea 7.4.3). Gl 5 Marci de ofel Marcile de otel aplicabile sunt prezentate in tabelul 1. Intervalele de duritate trebuie sa fie conform tabeluuit | si EN 10027-2. | Tabelul4 = Mrel de ofl rears ; Marca — Deseriere Marcare in eit 200 200.240 Neat (C-Mn) | ramareay R220 220...260 Nealiat (C-Mn) | ® R260 260...300 Nealiat (C-Mn) — 260Mn 260,,300 Nest (C-Mn) a es Alt (05% Gr | azocr 320..260 Alot (196 C2 | . Naat (C-Mn) _ % sou 350,900 Neat (C-Mn . FD Neat (C-¥n) 3 asoLHT 360,.300 Ff) Neat (C4 : Tse vedea tbat J pena compoaifa chmicl i caralarisole mecanice 7 LS _Ase vedea tabelul 5 pentru condi de duritate 6 Dimensiuni, caracteristici statice, masa liniara si tolerante g Profilurile de sine, dimensiunile, caracteristcile statice i masele pe metru liniar trebuie sé fie conform anexei A, Tolerantele anumitor dimensiuni trebuie sd fie conforme celor indicate tn tabelul 6. Toate celelalte valori sunt prezentate numai cu titlu informativ NOTA - Masele pe motu nar au fost calculate pe baza unei density ofelull de 7,850 lem? 7 Fabricare 7.4 Integritatea produsului 7A Control al productiei la producator Sinele trebuie produse Intr-un sistem de control complet al productiel care trebule s8 asigure Conformitatea produsului fini. Sistemul trebule s& fie conform cu acest standard european pentru a asigura c& produsele finite satisfac caltaiv cerinlele de integitate necesare pentru asigurarea siguranfei produsului in caleSR EN 13674-2+A1:2011 Produc&toril trebuie s% demonstreze permanent conformitatea cu un sistem de control implementat gi care include dovezi documentate. Producdtorii care au implementat un sistem de control al productiei conform EN ISO 9001 sunt cconsiderati 4 satisfac condifile minime ale acestui articol. 74.2. Cea mai buna practica de fabricare Produsul trebuie fabricat cu cele mai bune practici, conform 7.1.1 NOTA - Scopul este ca, astel practic caracteristicile sine! descrise In Introducere, care nu sunt cunescute cu ‘exactitate sau care nu Sunt masurabile, s2 ating nivel! inalt de integritate necesar pentru utlizarea produsuiui In cale. 7.2 Blumuri SSinele trebuie fabricate din blumuri obtinute cu ajutorul urmatoarelor procedee: — fel elaborat in convertizoare cu oxigen sau In cuptoare electrice cu arc; — —rafinare tn oal’; — — degazare in vid; = tumare continua, 7.3. Sine 7.3.1. Producatorul trebule sé utlizeze un procedeu de decalaminare eficient tn timpul proceselor de laminare gi de indreptare, 7.32. Aria sectiunii transversale a ginei nu trebule 8 depageasca o geptime din cea a blumului din care a rezultat, cu exceptia ginelor cu inima plina (figurile A.23 pana A.28 1) pentru care aceasté valoare nu trebuie s& depaseascd o cincime. 7.3.3 _Indreptarea sinei trebuie realizata printr-un proces de indreptare cu role, in doua trepte, prin care gina se indreapta dupa axele XX si YY, aga cum sunt definite in profilurile de gine prezentate in anexa A. Defectele de liniaritate de la cap&tul sinei sau un defect local al ginei pot fi corectate prin presare, NOTA. Alte procedee obligato sunt descrse In arficolele corespunzatoare ale standard 7.4 Identificare 7.41 Marcare in relief Marcarea in relief trebuie efectuata prin laminate, pe o singura parte, pe mijlocul inimiifiecarei gine (a se vedea anexa A), cel pufin Ia fiecare 4 metri, Marcarea trebuie sa fie vizibilé clar pe gine i trebuie 88 aiba o inaltime cuprinsa intre 15 mm si 25 mm, si o grosime cuprinsé intre 0,6 mm si 1,3 mm. Pentru sinele asimetrice, cu exceptia sinei S0E6A2, marcarea in relief trebuie sa fie pe partea de gabarit a profilului sinei in spre interiorul cali. Pentru gina SOE6A2, aceasta marcare trebuie sa fie in exteriorul cai Lungimea marcajului care indic& marca otelului trebuie s& fie de 50 mm pentru marcajul lung si 25 mm pentru marcajul scurt. Marcarea In relief trebuie s& cuprind 2) identificarea producatorului; N1) NOTA NATIONALA ~ "figurile A23 pnd la A.28" se citesc “igurle A.25 pana la A.30" 10SR EN 13674-2+A1:2011 b)_marca de ofel, cum este indicata tn tabelul 1; ©) ultimele doua cifre ale anului de fabricatie; 4) identificarea profiului de sind, cum este indicat in anexa A. EXEMPLU LAMINOR __ ‘9960E1A5 (sind de profil EAS laminat in 1999 din marca de ofel R260 nealit) LAMINOR __ 9980172 (sina de profi 60172 laminat in 1999 din marca de ofel RBSOHT nealiattratattermic). 7.4.2. Marcare prin poansonare la cald Suplimentar fat de marcarea in relief conform 7.4.1, fiecate sind trebuie identificata printr-un cod numeric si/sau alfabetic, poansonat la cald, cu o magina, pe partea nemarcala a inimii pe fiecare sind cu exceptia profilului SOE6A2, la intervale de cel putin 5 m. Dac& pentru sinele asimetrice, poansonarea la cald la fiecare 5 m nu se poate realiza identificarea ginei, ea trebuie realizata prin arcare la cald sau cu freza rotativa, in apropierea extremitati sinei NOTA - Téierea ulterioaré a sine! poate avea drept consecints producerea mai multor sine cu aceeaslidentitate Cifrele si lterele utilzate trebuie s& fie clar lizibile gi trebuie s& aib& o inéitime de 16 mm. Suprafata frontalé a caracterelor poansonate trebuie sa fie plana sau rotunjta (cu o latime cuprinsa intre 1 mm. i 1,5 mm) cu ganfrenarea ambelor laturi Literele si cifrele trebuie sa fie inclinate cu un unghi de 10° fat de verticalé gi trebuie sa aib& muchile rotunjite. Poansonarea trebuie efectuata cu o adancime Cuprinsa intre 0.5 mm gi 1,5 mm, in axa inimii. Aspectul trebuie sé fie conform figurii 1 Sistemul de identificare utiizat trebuie s& permit o corespondent& intre marcarea prin poansonare la cald gi 1) numérul sari din care a fost laminaté gina; b)_numérul raseului de turare si pita blumului in cadrul raseului ¢) pozitia sinei tn blum (A, B,...Y). In cazul in care marcéire de identiicare prin poansonare la cald au fost suprimate sau sunt absente sau trebuie corectaté identificarea, trebuie efectuatS 0 nou’ identifcare prin folosirea unei freze relative 74,3 Poansonare la rece Daca clientul solicits, poansonarea la rece trebuie aplicaté pe sina numai in sectiunea transversala a sinel In pozitia central a ciuperci 7.4.4 Alté marcare Marca de ofe! poate, de asemenea, marcatd prin vopsire. Clientul trebuie s& specifice culoarea i pozitia "SR EN 13674-2+A1:2011 8 Incercari de tip la producator Produc&tori trebule s& efectueze Incercarile de tip in conditile definite in articolul 8 din EN 13674-1:2003. Daca producétorul a obtinut calificarea pentru profilul de giné 60E1 din marca de otel R260, el trebuie considerat calificat pentru toate profilurile specificate in acest standard european, NOTA - Nu este necesar a fi realizate eiterile pent incercérle de tip definite in EN 13674-1:2008 pent imircile de ofel de sind specicate in acest standard european 9 incercari de receptie 9.1. Incercari de laborator 1 Generalitati incercarile de laborator trebuie realizate, in cursul fabricatiei, cu frecventa mentionata in tabelul 2. Rezultatele fiecdrei incercari de laborator trebuie s& fie conform vaiorilor limita prezentate in tabelul 3. Informatie suplimentare si alte incercari de receptie neincluse in tabelul 3 trebuie sa fie conform cerinfelor de fa 9.1.2 pana la 9.1.8 inclusiv. Toate ginele livrate trebuie sa respecte cerintele prevazute la articolul 9, 9.4.2 Compozitie chimica 94.24 Generalitati Pentru flecare sar trebuie determinat& compozijia chimic& pe ofel lichid. Atunci cand compozitia chimicd determinatd este veriicata pe produsul fini, aceasta trebuie realizata in poztia din care a fost prelevaté epruveta pentru tractiune. Compozitia’ chimica trebuie s& fie conform cerinfelor din tabelele 3a) 51 3b). 9A. 2 Hidrogen Continutul de hidrogen al ofelului trebuie masurat prin determinarea presiunii hidrogenului in otelut lichid, cu ajutorul unui sistem de m&surare in situ’, cu sond imersata, Cel putin dou’ determinari @ confinutului de hidrogen al otelulu ichid trebuie realizate din prima sari 2 oricarei secvente turnate cu un distribuitor nou gi ulterior din fiecare garjé ramasa trebuie realizata 0 determinare a continutului de hidrogen (a se vedea tabelul 2). Prima determinare a continutului de hidrogen al oteluui lichid din prima garjé a unei secvente trebule realizata in distribuitor in perioada de cconcentratie maxima a hidrogenulu Sarjele trebuie evaluate in functie de confinutul lor de hidrogen, conform tabelului 4 Blumurile provenite din garje incadrate tn grupa 1 trebuie considerate ca fiind corespunzétoare Blumutile provenite din sarje incedrate in grupa 2 trebuie supuse unel réciri lente sau unui tratament izoterm gi toate garjele trebuie Incercate pe o sing. 12262. BUCL soc Tabelul 2 — Frecventa incercari —— Marci de ote Tncorore |g Pattart acon naan 60, ROM RESON, ROSOLAT ‘na60cr, R320Cr Compare ara Una ge sat Una pe sa : Una pe garjl Goud pentru prima _| Una pe sai (doul pent prima ose 94.22 sara a unei seovente) sarj.a unal seevonta) Oxigen total 9123 Una pe secventa* Una pe secventa ® ‘Nase eave pentru marie R200 R220 $i R250 BUnatateodetone Merostuctus 043 Una a 1 000 tone eau fraetune | Una a 100 tone de ofe ata in de 1 000 tone pentru marcile linia de laminare ** 2S0Mn, RS20Cr gi R202” 3,0 225 Daca valorile confinutului de hidrogen la prima garfé sau la a doua sau al uneia urmatoare nu satisfac valorile din tabelul 3a), atunci blumurile produse Inainte de momentul prelevari probelor trebuie supuse unei réciri lente sau unui tratament izoterm. In acelagi mod, toate blumurite produse inainte ca valoarea confnutului de hidrogen sa satisfac cerinfele din tabelul 3a), trebuie supuse uneiréciri lente ‘sau unui tratament izoterm, ‘Atunci cand este necesaré determinarea continutului de hidrogen pe gin, probele din sind trebuie prelevate prin tdiere cu fierSstraul, la cald, cu frecventa de o proba pe sarja, si aceasta, in mod aleatoriu. Totusi, pentru prima garjé a unel secvente, proba din sina trebuie prelevatd pe ultima parte a primului blum al firelor de turnare. Continutul de hidrogen trebuie determinat pe probe prelevate din centrul ciuperciisinei Daca rezultatul Incercéirii dupa tratamentul corectiv al ginelor din grupa 2 nu este conform cerintelor din tabelul 3a), Intreaga garja trebuie respinsé. 9.1.2.3 Determinarea continutului total de oxigen 9.1.2.3.1 Generalitati Continutul total de oxigen trebuie determinat pe o proba prelevata din ofelullichid dupa solidificare sau din cluperca ginei, In pozitile prezentate in figura 2, sila frecventa indicata in tabelul 2. Rezultatele obtinute trebuie sa fie conform valorilor indicate tn tabelul Sa). 91.23.2 Pregatire probe Grosimea probei debitaté transversal din sina trebuie s& fie de 4 mm, Probele trebule pregatite conform EN 10276-1 ou. 3 Masurare Masurarea oxigenulultrebule efectuald cu ajutorul unei magini automate 94.3 Microstructura 94.34 Generalitit Microstructure trebuie determinate lao marie de X 600 Microstructura trebuie verificata pentru marcile de olel R260Mn, R260Cr, R320Cr si pentru sinele tratate termic, in conform frecventelor din tabelul 2. ‘Suprafata de examinare la ciuperca sinei trebuie sa fie cea indicaté figura 3. 9.4.3.2 Marci de ofel R200, R220 Microstructura trebuie s& prezinte un amestec de periité si ferita, cu ferité la limita gréuntilor. Nu trebuie s& contina martensita, bainité sau cementité la limitele grauntior. 16SR EN 13674-2+A1:2011 9.1.3.3 Marci de ofel R260, R260Mn, R260Cr Microstructura trebuie sd fie perltica dar este admisd ferita la limita grauntilor. Proporfia maxima de ferité la limita gréuntlor este indicata in figura 4. Nu trebuie s& contina martensité, bainita sau cementita la imitele grauntilor. 9.1.34 Marca de ofel R320Cr Microstructura trebuie s& fie in intregime periiticd si nu trebuie sa contin’ martensits, bainita sau ‘cementita la limitele grauntilor. 9.1.3.8 Marci de ofel R3S0HT, R3S0LHT Microstructura trebuie s& fie perliticd gi nu trebuie s& conjin& martensita, bainita sau comentita la limitele grduntilor. Proportia maxima de ferta la imitele gréuntilor este indicata in figura 4 9.1.4 Decarburare Adancimea stratului decarburat trebuie evaluat cu ajutorul incercairii de duritate cu frecventa indicat in tabelul 2. Dupa o pregattire minima a suprafetei sinei (polizare), se realizeaza 0 masurare a duritati, in trei puncte, conform metodei indicate la 9.1.7. Nici una din valorile obtinute nu trebule s8 fie inferioard valorii minime specificata pentru marca de ofel respectiva cu mai mult de 7 HBW (de ‘exemplu: 253 HBW pentru marca de otel R260) in caz de dubiu asupra conformitatii cu cerintele privitoare la decarburare, incercdrile de duritate {rebuie inlocuite cu examinarea metalografica, la decizia producatorului sau la solicitarea clientulul Micrografile din figura § prezintd ad€ncimea admis de decarburere. Figura 6 defineste suprafata ciupercii ginei pentru verificarea decarburari In nici un punct al suprafetei clupercit ginei nu este admisiil s8 existe o retea ferticd Inchisd la © adéncime mai mare de 0,5 mm. 9.4.5 Grad de puritate in oxizi Esantioanele trebuie pregatite si evaluate in conformitate cu standardul DIN 50602. Probele treb prelevate din ultima sarja a unei secvente $i pe fiecare proba trebuie realizate doua exar Indicele total K3 trebuie sa fie mai mic de 10. ‘Suprafata care urmeaza sa fie examinatai pe ciuperca ginel este reprezentatd In figura 7. 9.1.6 Amprente micrografice Baumann Amprentele micrografice Baumann pe sectiunile drepte de sind trebule pregatite conform standardului ISO 4968 cu frecventa indicat in tabelul 2 Toate probele, inclusiv cele destinate pentru eventuale repetéri de incercare, trebuie prelevate din afara zonelor de tranzitie dintre garje. Dac una din garjele adiacente a fost respinsa in parte sau in {olalitate pentru neconformitate, incercdrile trebuie efectuate In zonele de tranzitie, pentru a identifica primele blumuri conforme. Amprentele micrografice Baumann corespund cerinjelor specificate in EN 13674-1:2003, anexa D. NOTA ~ Figura D.13 din EN 12674-1:2003 nu se aplica profiurlior prezentate in acest standard, 947 Di tate Incercarile de duritate Brinell trebuie efectuate conform EN ISO 6501-1, cu frecventa indicat& in tabelul 2. Conditle pentru incercare trebuie sa fie urmatoarele: — bila din carburi de wotfram; 7SR EN 13674-2+A1:2011 — bilé cu diametru de 2,5 mm; — forta de 1,839 KN; — durata de aplicare de 15 s. Pot fi utizate si alte tehnici de masurare, de exemplu incercari de duritate Rockwell sau Vickers, dar Jn caz de itigl, trebuie utlizaté duritatea Brinell, conform EN ISO 6506-1 Valorile de duritate masurate trebuie sé fie conform valorilor din tabelul 5, pentru marca respectva. {In cazul marcilor de ofeltratate termic se aplicé urmtoarea relatie HW, > HBWs + 0,4 (HW ~ HBW) In care HBW,, HBW $i HBW; sunt valorile media duritilor in pozifile 1, 2 respect 3. De asemenea, diferenta de duritate dintre fiecare din aceste trei pozitii nu trebuie sa fie mai mare de 30 HBW. Pozitile de incercare sunt prezentate In figura 8. Duritatea pe axa fetei de rulare a ginei nu trebuie s& difere cu mai mult de 30HBW pe toata lungimea sinei Pentru maircile de ote! R200, R220, R260, R260Cr, R2GOMn gi R 320 Cr, dutitatea trebuie masuraté doar in pozitia .RS". Pentru sinele tratate termic, duritatea trebuie masurata in pozitile 1 pana la 4 indicate tn figura 8, Inainte de realizarea amprentei de duritate trebuie indepartatd, prin slefuire, o grosime de 0,5 mm din suprafata de rulare BR Tabolul 5 Pozi si cringe rferitore la ncercarea de duritate nose trea la got Tame [na [nae Rann asocr | pazoer [rasan [ramon Dare 8) RS*) 200-240 | 220-260 260-300 320-360_| 350-390") | 350-390») ; eomng goon ee alee 5 a | smn | astmin 5 Saimin | atm i Ao nin 3) RS purcpa aa safe lar 2). Dac drtetee copy 380 HOW, sin eto accepts, cu condi 8s confime cd mostra 2 spurte on nba degope os EM ms oles 18SREN 13674-2+A1:2011 94.8 Incercare la tractiune 94.81 Generalitati Incercarea la tractiune trebuie efectuata la frecventa specificata In tabelul 2. Epruvetele pentru tractiune trebuie prelevate din sind conform figurii 3. Rezultatele trebuie s& fie conform valorilor indicate in tabetut 3a). 9 8.2 Metoda de incercare Producdtorul trebuie s& determine caracteristicele rezistentei la tractiune conform EN 1002-1 prin utiizarea unei epruvete de tractiune clindricd cu urmétoarele dimensiuni: — diametru 10mm: — sectiune initial 78,5 mm®, — _lungime intial’ inre repere 50mm — lungime minima a parfi calibrate S88 mm, Inainte de efectuarea incercari a temperatura ambianté, epruvetele pentru tractiune trebuie mentinute la 0 temperaturd de 200 pana la 6 h. In caz de lig, inainte de 2 realiza Incercare la temperatura ambiantd, epruvetele pentru tractiune trebuie mentite ia o temperatura de 200° timp de 6 h. 9.1.9 Repotarea incercarii Atunci cnd 0 Incercare nu este conforma cu cerinjele de Ia 9.1.2 pana la 9.1.8 (cu exceptia celei pentru continutul de hidrogen) trebuie realizate doua incercéiri pe probe prelevate din gine situate in imediata vecinatate a ginei Incercate initial. Dac incercarea repetat& nu este corespunzatoare, sinele trebuie supuse progresiv la incercéri pan& cand este gésit materialul corespunzator. Materialul necorespunzétor trebuie eliminat sau, in cazul unui material tratat termic, trebuie retratat, apoi suspus la incercare. Pentru determinarea confinutului de hidrogen si de oxigen total, a se vedea 9.1.2.2 si respectiv 9.1.2.3, 9.2. Tolerante ensionale 9. A Profil Diferentele dintre dimensiunile nominale ale profilului de sind (a se vedea anexa A) si dimensiunile reale in orice punct al unel gine nu trebule s& depaseascai valorile indicate In tabelul 6. 19‘SR EN 19674-2+A1:2011 B Tabelul 6 - Tolerantele profilului Calibre * Puncte de referint Tolerange Num&r figur (ase vedea EN 13674-1:2003, anexa E, figura E.1) mm (ase vedea EN 13674-1:2008. Anexa E) 165 mm 07 Inattimea sinei 1H ES 2 185mm 208 Proflul uperc “co | 206 Ea Lames ciuperci cwa | +05 ES Latimea clupercl sinel pentru ima pina a ginei (proflurle din igure A28 pana Ja A34) we ES ‘Asimetiea profiulul “As E6E7 = 165 mm Inatimea de ecisare “HF 8° 2 465mm Grosimea ini “wr Eo Latimea tl SWF E10 Grosimes la mariginea tpi ®? vr en Cavitatea baze inferoare a tpi ')Asoimotia se referé numai la sinelesimetce, ). Cernjele de grosime la marginea tpi nu se aplic8sinelor cu inima plina si sinelorasimetice, ©) Nu se aplicd pentru sinele cu inimé pling (a se vedes fgurile A28 pan’ a A34; pentru 8 controls citerite imensiun ale color doud pai ale sin, rebuie $8 se utlizeze o pereche de calibre care fac obiectul unu acor a 9.2.2 Reet initate, planitate si torsiune Controlul planitatii corpului de sind trebuie realizat automat. Toleranfele fa rectlnitate, planitate gi torsiune trebuie sé fie conform cerintelor din tabelul 7. Sinele care nu satisfac ansamblul cerintelor pot fi supuse numai la o singura indreptare in masina cu fole. in caz de iitigiu asupra rezutatelor obtinute cu tehnologia automatizata, planitatea sinel trebuie verficata cu ajutorul une' rile, cum se indica in tabetul 7. La masurarea curburii laterale, sina trebuie plasata in pozitie verticala pe talpa sa, pe un suport adecvat care permite sa nu existe eforturi in sind. Daca este utlizata o alta metoda de masurare decat cea de mai sus, In caz de tigi trebuie utilizat& numai metoda descris mai sus. 20SR EN 13674-2+1:2011 ‘enugueo “ uw 905 H plequozuo syenuela : weos —— «2129 diog Apieouen eyequels awe wu vos Zi P Tous jaiedna e eieini ep wiayeidns aiwdeg op eevepiooes ans WWW O} e| RURG WI g e| YEWLOL pow! Uy ‘eye as Heed vous e gqeto} eowibun]g Jed e punsew op lojejound eiizog HIE Ab preadiog ppueboy ((2urS indico) exeq 9p indioo 1$ yedeo enjut eveundesdng | epus6o7 L ‘SunISIO} bf IS oxeina Op rojoyeidns wopeyuE|d By SyeuTEIUNINION &] S|UeIS|OL = ZMIGeL 24 vu SNVUSR EN 13674-2+A1:2011 ‘Tabelul 7 (continuare) gb : coat | 15m ° 1 o L d ‘i Rectliniartat ef vertical Capete* Daca @> 0, F20.8m eso2 < a Rectiriantat | 0.7 eoorzontaia | m Uongime de 2 ‘suprapunere 18 Plantae | 0 Suprapuner | verticaiaH | m S14 Plantae | 06 | orzortalsH | m | ~ ~ ~ ‘continuaSR EN 13674-2+A1:2011 Tabelul 7 (sfargit) a z Curburds 10 mm* vericalnsus sau in jos 2 maw | S cubua | ‘Sura Sina transversalé | R> 1500 Inreaga oma Awe vedea 2 Torsiune | fgurile 44 a Echipamentul de masurare automata trebule s8 mésoare ct mai mult posibl din lungimea gine, dar cel putin Ccorpulsinel. Dac’ Intreaga gina satisface toleranfele pentru corpul de baza (sinel), masurarea capetelor $i zonelor de tranaiie nu este abligatore Tehnicile de masurér automate sunt complexe gi, in consecinta, greu de definit, dar planitatea gine finite ‘rebule veriicaté cu ajutorul une rgle, cum se indica in schema de mal sus. 95 % din sinele ivrate trebuie 68 respecte tolerantele epecifcate, pentru cel mult 5 % din inele irate sunt _admise depasi ale tolerantelorcu 0,1 mm. Rigle .L" depageste capatul .E- Capetele de sind nu trebule sa se ,ridice” cu mai mult de 10 mm, atunci cind gina este agezati cu talpa sau ciuperca pe suprafata de contro 23SR EN 13674-2+A1:2011 9.2.3 Debitare si gaurire Dimensiunea si amplasarea gaurilor de eclisare, perpendicularitatea extremitatilor si lungimile de ind trebuie 88 se incadreze in limitele de tolerante indicate in tabelul 8 Gaurile de eclisare gi extremitatile ginelor trebuie debavurate. Pentru gaurile care trebuie supuse unor tratamente speciale, tolerantele trebuie specificate (a se vedea 4f) Daca clientul este de acord, sinele asimetrice pot fi livrate, tdiate la cald, la lungimea necesara, in vederea unui tratament suplimenter, inaintea utilzari + 100 Toleranfa ia lungimea sine trebue sf de) 0 mm Gl 9.3. Calibre Calibrele sunt prezentate in EN 13674-1:2003, anexa E. Se pot utliza si ate metode de masurare. In caz de Itigiu, trebuie utilzete metodele descrise in EN 13674-1:2003, anexa E 9.4 Control al structurilor interne si al calitatii suprafetei 9.4.1 Structura interna 9.4.14 Toate sinele trebuie examinate cu ultrasunete cu ajutorul unui procedeu automatizat care 150 130 * Diametru suprafeelor de contact: 20 mm | Figura 10 - Torsiune la extremitatea ginei 34SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri a NOTA 2- Cele doud géurl cu fund plat au un diametru de 2 mm gio adancime de 16 rm, Legenda 1. Gaurd strapunsa cu diametru de 2 mm Figura 11 —Localizarea reflectorilor de referinta in ciuperca sinei de profil 60E1 35‘SR EN 19674-2+A1:2011 Toate dimensiunile in milimetri, masurate din ax s Legenda 4 Milocut nimi NOTA 1 - Gaurile cu fund plat au diametru de 2:mm si patrund pang la mijocul nimi Z NOTA 2- La gaurile cu fund plat sunt admise devia de + 10°ta a de orizontala 2 Figura 12 Localizarea reflectorilor de referinta in inima sinei de profil 601 36SR EN 13674-2+A1:2011 Legenda 1 (Gauri stripunse cu diametru de 2.mm Figura 13 — Localizarea reflectorului de referinfa in talpa ginel de profil 60E1 Legenda 1 ‘Suprafal de controlat Figura 14 — Suprafata de controlat in talpa sinei de profil 60E4 37SR EN 13674-2+A1:2011 Anexa A (normativa) Profiluri de sina Profilurle de sina enumerate sunt profiluri nou proiectate gi dimensionate cu precizie, dezvoltate din proflurile anterioare de dimensiuni mai putin precis listate. Punetele de referinfd a sinelor sunt indicate in tabelul 2. B ‘Tabelul A.1 — Lista profilurilor de gine si simbolizarea anterioara enemas . At S4E1A1 AGS, UICS4B, Zu UICS4B. : A2 ASE1A1 Zu 2-49 (DB) AS ASE1A2 Zu 2-49 (OBB) zi a E | = AS 6OE1A1 A73, UICBOB, Zu 1-60 | : a re a 2 AT GOEIA3. Zu 1-65A 3 zi en aa eI A10 46E1A1 Zu-SBB | ¢ AM ‘SOE6A1 Usa re = 5 a eS feos a x =a moa a aoe = (continua) 38‘SR EN 19674-24A1:2011 Tabelul A.1 ~ Lista profilurilor de gine si simbolizarea anterioara (continuare) Ne figura Profil ‘Simbolizare anterioara ‘Sine simetrice cu inima groasa (7) Aat 4sE2T1 AS6 A22 S0E1T1 -A5O A23 60E1T1 ‘61, UIC60c Aza S0E2T1 1863, EB6ST A28 SaE1Tt ‘AGS, UICS4A, A26 SAE1T2 59, C59 5 A2r 60E1T2 A74, UICBOA, i Sine simetrce cu inima pins A28 a9E1F1 Vo 1-49 Azo 49612 Kua A30 AEN Vo 1-u1cs4 At S4ESF1 Vo +54 Ag S0E1F1 Vo +-60 2 A33 GOEIF2 KL60 34 80E2F4 ‘vosoE2-40 Tabelul A.2 ~ Lista punctelor de refering Ne. figura Profil Simbolizare anterioaré. =| : Sine asimetion | z A358 54E1A1 (a se vedea figura A.1) A69, UICS4B, Zu UICS4B 5 A368 49E1A1 (a se vedea figura A.2) 2u 2-49 (DB) z Aa7 49E1A2 (a se vedes figura A.3) 2u2-49 (OBB) A38 ASE1AS (a se veda figura A.4) M49 A39 6OETAt (a se vedea figura A.) 873, UICBOB, Zu 1-0 Ao 60E1A2 (a se vedea figura A.) ‘ABou Aat 6OE1A3 (a se vedea figura A.7) Zu 165A (continua) 38SR EN 13674-2441:2011 Tabelul A.2— Lista punctelor de referinta (sfarsit) Nr. figura Proft ‘Simbolizare anterioars 42 | S4E1A2 (a se vedea figure A8) 201-54 43 | S4E2A1 (a se vedea figure A8) zu-seav ‘44 | 46E1A1 (a se vedea figura A10) 2-888 ‘44S — | S0EBAt (a so vodoa figura A11) use ‘46 | S0EGA2 (a se vedea figura A12) 60 Aa7 | 5461A3(a se vedes figura A.13) 54020 Aaa | 5461A4 (a se vedea figura A.14) 54040 ‘Aaa | GOETAS a se vedea figura A.18) 600 ‘50 | 6OE1AS(a se vedea figura A.16) 20040 ‘A51 | 60E1A6 (a se vedea figure A17) 160 Sine simetrce cu inima groas’ 82 | 46E2T* (ase vedea figura A21) 58 53 | S0E1T# (ase vedea figura A22) 50 g As — | GOE1T# (ase vedea figura A23) 161, UICBOC 3 As | SOEZT# (ase vedea figura A24) 168, EBOST 8 A86— | SAE1T1 (ase vedea figura A.25) 65, UICSAA ‘AST — | 54E1T2 (@ 90 vedea figura A.26) 58, C59 ‘488 | 60E1T2 (ese vedea figura A27) ‘N74, UICBOA Sine simetrice cu inima pling Ago | 49E1F1 (ase vedea gua A28) vo 149 s ‘Ao | 496172 (a0 vedea igure A29) Kao 4 Abt | SAC1F1 ase vedea tgura 4.20) vo-uiess 4 62 | SAE9F1 (ase vedes figura 31) vo 1-54 763 | 0611 (ase vedea gua A22) vo 180 ‘Gt | GOETF2 (ase vedea figure A39) 160 Aes | 60e2F1 (ase vedea foureA34) ‘vos0E240 4). Pentru profilele 60E2At (a se vedea figura A.18), 60E2A2 (a se vadea figura 4.19) $i 60E2A3 (a se vedea figura A.20), nu Sunt disponibile figuile care oferd punctele de refering 4026, Legenda 1 Axa marcatilinreliot Suprafaté sectiune Mesa pe metry Moment de inerfe axa xx Modul de inert -Ciuperca Modul de ner -Talpa Moment de inertle xa y-y Modul de inerfe stanga axa y-y Modul de inertje dreapta axa y-y Dimensiuni indicative: A = 20,025 mm 8 =49,727 mm 87.83 68.95 15440 208.4 2813 7676 1204 922 SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri kgm com? om om Figura A.1 ~ Profil de sind S4E1A1 aIRESTY STB SA., 26.224 1 BUC ‘SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri Legenda 1 Axa marcari tn relief Suprafata sectiune Masa pe metru Moment de inertia axa x-x Modul de inertie -Ciuperc’ Modul de inerie- Talo Moment de inertie axa y-y Modul de inerte stanga axa y-y Modul de inertie dreapta axa y-y Dimensiuni indicative: A = 15,267 mm B= 46,895mm 140 8043 om 63,14 kgim 1098.4 om! 1653 om® 27 em? 6819 mt 11540 om? 3 om? Figura A.2 — Profil de sind 49E1A1 42SREN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri 140 Legenda 1. Axa marc in reliet ‘Suprafata sectiune 79,18 om? Masa pe metru 62.15 kai Moment de inert axa x-x 1091.5 om* Modul de inere -Ciuperca 1656 om? Modul de inert -Talpa 2179 om? Moment de inertio axa yy 658.9 emt Modul de inert stanga axa y-y 110.7 om? Modul de inerfe dreapta axa yy 819 om Dimensiunt indicative: A 9514 mm B= 46,232mm Figura A.3 — Profil de sind 49E1A2 43SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri REST STB SA, 29.45, FRANSP Legenda 1 Axa marci in relief ‘Suprafaté sectiune 80,49 om? Masi pe metru 63.18 kgm Moment de inert axa x-x ore cmt Modul de inert -Ciuperca fe om? Modul de inertie -Talpa a on? Moment de inenie axa y-y 6808 ¥ Modul de inert stanga axa y-y Modul de inerle dreapta axa y-y Dimensiun indicative: A = 18,457 mm B= 48,151 mm 1044 om 85,3 om? Figura A.4 — Profil de sind 49E1A3SR EN 13674-24A1:2011 Dimensiuni in milimetri URES! ANSPORT BUC Legenda 1 Axa marcas tn relief ‘Suprataté sectiune 92,95 com? S Masa pe metu 72.97 kgim Moment deiner axa x-x 17289 emt Modul de inerpe - Ciuperca 2097 om? Modul de inerte - Talpa 293.5 om® Moment deiner axa y-y 7412 cmt 2 Modul de inerte stanga axa y-y 1284 em? 3 Modul de inertie dreapta axa y-y 90,1 om? 3 Dimensiuni indicative: A = 20,456 mm 8 = 62,053 mm Figura A.5 — Profil de sina 60E1A1 4526.2.207 ORT BUCURESTI STB SA. ANSI SR EN 13674-24A1:2011 Dimensiuni in milimetri Legenda 1 Axa marcati in relief B Suprafat’ sectiune ‘Masa pe metru Moment de inerie axa x Modul de nertle- Ciuperct Modul de inertie- Talpa Moment de inetie axa y-y Modul de inerie stanga axa y-y Modul de inertie dreapta axa y-y Dimensiuni indicative: A= 20,456 mm = 52,053 mm 8795 69.04 17387 2338 2016 645.4 1104 7a kgim Figura A.6 — Profil de sina 60E1A2SR EN 13674-2441:2011 Dimensiuni in milimetri Legenda 1 Axa marcatilin relief Suprafea sectiune 10584 on? Mas pe metry s364 kgm Moment de inert axa xx 228 em* Modul de ner - Ciyperct air om? Modil de ner - Telos 402.4 om? Moment de inertie axa y-y 897.3 om* Modil de inert stanga axa y-y 1318 ont Modul de nero dreapta axa y-y 1084 on? Dimensiun indicative: A = 20,280 mm 8 =56038mm Figura A.7 — Profil de sina 60E1A3 a7SR EN 13674-24A1:2014 Dimensiuni in milimetri 020 Legenda 4 Axa marcaril in relief ‘Suprafaté sectiune 83.85 om Maséipe metru 65,82 gi Moment de inert axa x-x 1244.3 om Modul de inertle- Ciupercd 181.1 om? Modul de inertie- Talo 207.8 em? Moment de inertia axa y-y 692.3 com* Modul de inentie sting axa y-y 1178 om? 5 Modul de inertie dreapta axa y-y 054 om? Dimensiuni indicative: A = 16,703 mm B= 46,617 mm Figura A.8 — Profil de sind 64E1A2 48SR EN 13674-2441:2011 Dimensiuni in milimetri Buc Legenda 1 Axa marcatil in relief ‘Suprafalé sectiune 5 98.22 om? Mas pe metru 60,25 kgm Moment de inertia axa x-x 45073 om* Modul de inertie -Ciuperca 2100 on? Modul de inerte- Tap 206.4 om? Moment de inertia axa y-y 7617 ont Modul de inerie stanga axa y-y 1195 om? Modul de inertie dreapta axa y-y 918 om? Dimensiuni indicative: A = 19,721 mm B= 46,188 mm Figura A.9 ~ Profil de sind S4E2M1 49SREN 13674-24A1:2011 Dimensiuni tn milimetri 26.3, 118 BUCUR 4 DE FRAN: Legenda 1 Axa marcéri in relief Suprafata sectiune 7887 om? Masa pe metry 60.34 kgim Moment de inertia axa x-x 10297 om* Modul de inertie -Ciuperca 155.4 om? Modul de inertie- Talps ain om? ‘Moment de inertia axa y-y 6251 om! ‘Modul de inerie stanga axa y-y 1124 om? Modul de inerte dreapta axa y-y 789 om? Dimensiuni indicative: A = 18,881 mm B= 43,881 mm Figura A.10 — Profil de sina 46E1A1 50SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri 188 SA ANSPC Legenda 1 Axa marcériin relief ‘Suprafaté sectiune 82,78 com? Masa pe metra 64.98 kgim Moment de inertie axa x-x 23072 com* Modul de inertia - Ciuperca 266.2 om? Modul de inerte - Tapa 3444 com? Moment de inertie axa y-y 5508 emt Modul de inert stanga axa y-y 810 em? Modul de inertie dreapta axa y-y 744 com? Dimensiuni indicative: A = 30,989mm B=43,785 mm Figura A.11 — Profil de sina S0E6A1 51SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri Legenda 4 Axa marcari ta relief 2 20 inraport cu axa inimii gi clupercit 3. Axa inimil gi cluperci la 1:20 fata de axa verticala 4 1:10 in report cu axa orizontala Proprietaj ale sectiunl dupa o axa la 1:20 fad de vertical ‘Suprafata sectiune 69,06 om? Masa pe met 5421 gi Moment de inere axa xx 22130 om Modul de inert - Ciuperca 250.3 om? Modul de inert -Talpa 3014 emt Moment de inert axa y-y aor ont Modul de inert stanga axa y-y 655 om Modul de inere create axa y-y 687 om? Dimensiun! indicative: 0.437 mm B= 43,996 mm Figura A.12 — Profil de sin 50E6A2 52SREN 13674-24A1:2011 Dimensiuni in milimetri 6,2.2020 128 (tangant REO) 55.08, 567 Legenda 1 Axa marcari in relief Suprafat sectiune: erat om? Masa pe metru 68.62 gi Moment de inerfe axa x-x 18625 ont Modul de inert - Ciupercs 210 on? Modul de inert -Talpa 2018 on Moment de inert axa y-y 7728 ont Modul de ine stanga axa y-y 1197 on? Modul de inert dreapta axa y-y % con? Dimensiuni indicative: A = 20,000 mm B=50,172mm Figura A.13 ~ Profil de sind S4E1A3 53SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in miimetri 128 fongart R300) Bui FRANSPOR Legenda 41 Axa marcéti in relief Suprafaa sectiune ars? ont Masé pe metry 6374 kgm ‘Moment de inertie axa xx 18605 cm? Modi de inerte - Ciuperca ans om? : Modul dinero - alps 2828 em? Moment de inerie axa yy me ont Modul deiner stanga axa y-y 1193 ont Modul de inerte drapta axa y-y 9641 om? Dimensiuni indicative 10,018 mm Figura A.14 — Profil de sina 54E1A4SR EN 19674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri BE Vos\ ‘ 3 3 Bal jig a wat me Jj q | q P il i xX "| T x 3 g fe 3 vt ie [Pare * z 4 ; c 2 y Legenda 1 Axa marcéri in rbet ‘Suprafata sectiune 88,95 om Masa pe metru 6883 gin ‘Moment de inertie axa x-x 2025.8 om* Modul de inertie - Ciuperca 250.4 om* ‘Modul de inertie - Talpa 3315 om? Moment de inertie axa y-y 7644 om* Modul de inerie tanga axa y-y 118 com? Modul de ineriecreapta axa y-y Dimensiuni indicative: A = 21,042 mm 4 8 938 om 9.901 mm a Figura A.15 — Profil de sind GOE1A4 55SR EN 19674-2+A1:2011 Dimensiuni tn milimetri 142 (tangent R 300) e125 I | 20 rm E Legenda 1 Axa marcéri tn relief Suprafatl sectiune 2911 om? Mas& pe metru 69,95 kgim Moment de inertie axa xx 20368 ont Modul de inertia - Ciupercé 2821 om? Modul de inertie - Talps 332.4 om? ‘Moment de inertis axa y-y 764,3 om* ‘Modul de inertie stanga axa yy 116 em? Modul de inerile dreapta axa y-y 937 om? Dimensiunt indicative: A = 20,985 mm =51,978mm Figura A.16 — Profil de gina 60E1A5 56SR EN 13674-24A1:2011 Dimensiuni tn miimetri 26. SA RY BUCU! Legenda 1 Axa marcéri in relief ‘Suprafata sectiune 97.08 om? ‘Mast pe metry 7821 kgim Moment de inere axa xx 2009 om? Modul de inert -Ciupere 2504 om? Modul de ner - Tapa 3422 om Moment de nero axa yy stag om Modul de inert stanga axa yy 4105 oom Modul de inert dreapta axa y-y 1007 en? Dimensiuni indicative: A = 20,486 mm B= 52,053 mm Figura A.17 — Profil de sind 60E1AS 87SR EN 13674-2+A1:2011 9 Dimensiuni in milimetri ase Legenda A Punct de tangents Intre raza inferioaré buzel suprafetel de rulare si fata interioard a clupercii Suprafatd sectiune 76.48 om? Masa pe metru 60.04 gin Moment de inerfie axa x-x > 30240 amt Modul de inerie- Ciuperca 3304 on? Modul de inertie- alps 3746 om Moment de inert axa y-y sti om Modul de inerlle sténga axay-y 672 om? Modul de inertle dreapta axa y-y 60.2 on? Figura A.18 — Profil de sind 60E2A1 @ 58Tabelul A.3— Lista coordonatelor pentru profilul 60E2A1 SREN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in miimeta Distanta x Distanta Raza = 22,5139 + 187,3998 38 15,2517 + 154,4581 a = 24,4199 + 1564513 " ~ 21,0885 + 1547228 16 9.3064 + 102.0060 70 5.2095 27,9298 200 +3.9866 +219877 °0 +9,4082 +117,2589 54 + 21,5962 + 156,4054 8 + 16.5887 + 150,1678 at + 20,7184 + 182,9868 16 + 32,5265 +157,0790 38 59i, SOC SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri Legenda ‘Suprafeta sectune Masa pe metry Moment de inerte axa x-x Modul de nerf - Ciuperca Modul de inert -Talps Moment de inerie axa y-y Modul de inert stange axa y-y Modul de inertie dreapta axa y-y en 7278 17184 278 2924 7386 898 1283 Figura A.19 — Profil de sin8 60E2A2 @ 60Tabelul A.4 — Lista de coordonate pentru profilul 60E2A2 SR EN 13674-24A1:2011 Distanta x Distanta Y Raza = 92,5199 + 119,3398 35 = 152517 +116,4581 a 24,4199 + 120.4813 " = 21,0855 +116,7228 6 ~ 9.3864 + 64,0060 70 = 5,209 = 05,9208 200 +3,8684 + 43,6877 0 + 9.4082 +79,2580 54 + 23,5952 + 178,454 13 + 16.5857 + 112,1678 2 + 20,7154 + 114.9868 16 + 32,5266 + 1180788 38 61 Dimensiuni in mmSR EN 13674-2441:2011 E) Dimensiuni in milimetri ne23 S808 Legenda 1 Axa marcariin relief 2 Axa ciuperci gine! supratat sere anon ass pene ne tom Moment de inertie axa x-x AT17.0 cmt ‘Modul de inertie - Ciuperc& 227,3 em Modul de inertie - Talpa 292.6 om? ‘Moment de inertie axa y-y a4 om* Modul de inertie stanga axa y-y 128.0 em? el inn apa. we on Dimensiuni indicative: A 18,908 mm B= 70775mm Figura A.20 ~ Profil de sind 60E2A3 (I 62CURES ADE FRAN: SR EN 13674-2+41:2011 Dimensiuni in milimetri Legenda 1 Axa marcdni In relief Supratata sectune 7132 on? Masa pe met 5598 kim Moment deinerte axa xox 17167 ont Modul de inate - Ciuperca 2199 em? Modul de inert -Talpa 2565 om Moment de inerte axa y-y are om* Modul deiner axa yy 519 om? Dimensiuni indicative: A = 30,000 mm B= 40,190 mm Figura A.21 - Profil de sina 46E2T1 @]SR EN 13674-24A1:2011 E) Dimensiuni in milimetri Legenda 1 Axa marcari in relief ‘Suprafata sectiune: Masa pe me Moment deiner axa x-x Modul de inerte - Cluperc’s Modul de inerte - Tapa Moment de inerje axa y-y Modul de inert axa y-y Dimensiuni indicative: A = 7188 on 60.98 aim 1997.3 om* 2509 om? 292.0 om? 437.8 om* 649 con® 474 mem Figura A.22 — Profil de gina SOE1T1 GlSREN 13674.24A1:2011 9 Dimensiuni tn milimetri Legenda 1 Axa marca in relief 2 ‘Suprafata sectiune 77,84 om? Masé pe metru 61 kgm Moment deiner axa xx 18665 cmt Modul deiner - Ciuperca 243,7 om? Modul deinen - Talpa 285.3 om? Moment do inerto xa y-y 519.9 cmt Modul deiner axa yy 693 om? Dimensiuri indicative: A= 20,486 mm = 52.053 mm Figura A.23 — Profil de gina 60E1T4 Gil 65SR EN 13674-24A1:2011 Dimensiuni in milimetri 1,26. BUCURESTI STB SA Legenda 1 Aa marcatiiin relief Suprafays seciune 80,22 om Masa pe metry 6297 kgm Moment de inete axa x-x 21660 ont g Modul 6 inerte - Ciuperce 2618 em? c Modul de inert - Tapa 3173 om? Moment de inertie axa y-y 493.2, com? Modul de inere axa yy 708 em® Dimersiun’ indicate: A = 20,486 mm 8 = 52,053 mm Figura A.24 — Profil de gina 50E2T1 66SREN 13674-2+A1:2011 Legenda 1 Axa marca in reliet Supratata sectiune 83,32 Masa pe mettu 65.40 Moment de inert axa xx 25138 Modul de inert - Ciuperca Pe Modul de inert - Tapa : 3458 Moment de ineio axa yey 5041 Modul de inert axa yey no Dimensiun! indicative: A= 20,025 mm 8 = 49,727 mm kgim om! om? om* Figura A.28 ~ Profil de sind 546171 er ) Dimensiuni tn milimetri‘SR EN 19674-2+A1:2011 9 Dimensiuni in milimetsi Legenda 1 Axa marcari in relief Suprafet sectiune 7435 on? Masi pe met 5896 Kgl Moment de inert axa xx 14104 om* Modul de inere - Ciyperca 200.1 on? Modul de inertie- Tapa 2410 om? Moment de inerje axa vy ang ont Modil de inert axa yy era ont Dimensiuni indicative: A = 18,640 mm B=49923mm = Figura A.26 - 3 Profil de sina S4€1T2 @SR EN 13674-2+A1:2011 F) Dimensiuni tn milimetri STB SA, Legenda 1 Axa marca in reliet Suprafata sectune eas? ont Masé pe metry 7426 gin Moment de inerje oxa xx 33014 om" Modul de inert - Ciuperea 3547 on? Modul de inert -Talpa 4103 on? Moment de inerje axa yy 6153 on Modul de ineris axa yy 820 on? Dimensiuni indicative: A = 20,458 mm 8 = 52,053 mm Figura A.27 ~Profilde sind 60E112 GI 69SR EN 13674-2+A1:2011 B) Dimensiuni in milimetri URESTI Buc Legenda 1 Axa marcdti in relief 4 ‘Suprafats sectiune 123,00 om = Maséipe metru 98.55 kgim Moment de inertie axa x-x 22340 om* Modul de inetie -Ciupercd 2143. on? | Modul de inertie -Talpa aaa om? Moment de inertie axa y-y 7799 ont Modul de inertie axa yy 1248 com? Dimensiuni indicative: A = 15,267 mm B= 46,835 mm Figura A.28 Profil de sind 9E1F1 © 70SREN 13674-2+A1:2011 1) Dimensiuni tn milimetsi Legenda 1 Axa marcari in relief ‘Suprafata sectiune 122,58 om? Masé pe metry 9823 kgm Moment de inert axa xx 22247 om" Modul de inertie - Giuperc’ 2739 em? Modul de inertie - Talp& 3282 om? Moment de inertie axa y-y 770.4 em* ‘Modul de inertie axa y-y 123.3 cm? Dimensiuni indicative: A = 10,487 mm 8 = 45,151 mm Figura A.29 — Profil de sina 49E1F2 @] nmSR EN 13674-24A1:2011 } Dimensiuni in milimetri SIB SA. Legenda 1 Axa marcatiin relief Supratata sectune 12483 om? Mas pe metry 9300 kgim Moment de inert axa xx 28185 ont Modul de inet -Ciuperca 3248 ont Modul de inert -Talpa 385.3, on Moment de inert axa yy 762.4 emt Modul de inerie axa vy 1089 em? Dimensiun indicative: A = 18,045 mm B= 49,866 mm Figura A.30 - Profil de sind S4E1F1SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri Legenda 1. Axa marca In relief ‘Suprafatd sectjune 11556 a ‘Masé pe metru 90,72 gin = Moment de inerie axa x-x 2388000 om Modul de inert - Ciuperca 206,1 an Modul de inerte -Talpa 3969 om? Moment de inerfe axa y-y 6303 emt Modul de inertje axa y-y fon on? Dimensiuni indicative: A = 16,703 mm B= 45,617 mm Figura A.31 ~ Profil de sina S4E3F1 B) text eliminat @ 73SR EN 13674-2+A1:2011 ED Dimensiuni in milimetr Legenda 1 Axa marcarilIn relief Suprataé sectiune tart ont Masfipe metry 114.24 kn Moment de inere axa xx 37373 on Modul de inerie-Ciuperes 3043 om? Modul de inert - alps 4939 om® Moment de inerto axa y-y 92,3 om* Modul deinen axa yy 1323 em? Dimensiuni indicative: Figura A.32 — Profil de sina 60E1F1 Gl B text eliminat Gl 4SR EN 13674-24A1:2011 B Dimensiuni in milimetri Legenda 1 Axa marcas In relief ADE Suprafaa sectiune 246356 om® § Masai pe metry 12085 kgm 8 Moment de inert axa xox 37835 ont 2 Modul deiner Ciuperca gat om? Modul de inert - Tals 4863 om® g Moment de inerte axa y-y 11796 emt Modul de inert axa y-y 1873 om Dimensiun indicative: A = 20,458 mm 8 =52,053mm Figura A.33 — Profil de sina 60E1F2 Gi] 5‘SR EN 13674-2+A1:2011 mensiuni tn milimetri uss — x | a] | | | al e A 5 | >a | i | s Legend 1 Axamaciin rete ‘Suprefata sectiune 141,45 om? Masa pe met it26 tai ‘Moment de inertie axa x-x 371713 om* Modul de inertie - Ciupercd 391.6 om® Modul de inertie - Talpa 482,3 om? Moment de inertie axa y-y 990,17 om? Modul de inertie stanga axa y-y 132,2 em Modul de inertie dreapta axa y-y 121,9 om? Figura 8.34 Profil de sind G0E2F4 GI 76SREN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri me 7179 a= e781 BUCURESTI STB SA. Figura A.35 — Puncte de tranzifie sina 54E1A1SR EN 13674-24A1:2011 Dimensiuni in miimetri 18.08 te 1898 Las 05.18 Figura A.36 ~ Puncte de tranzitie gina 49E1A1 \ DE TRANSPOR ETAT 78SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri is 62.60 hes 84.43 Listas b_resta_ | 2 Figura A.37 — Puncte de tranzifie sina 49E1A2 a 79SR EN 13674-2+A1:2011 1B) Dimensiuni tn milimetri Figura A.38 — Puncte de tranzitie sina 49E1A3 soc 80SR EN 13674-24A1:2011 Dimensiuni in miimetri “here Figura A.39 - Puncte de tranzitie sina 60E1A1 81SREN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri BSA. | em Ld re Figura A.40 ~ Puncte de tranzitie sina 60E1A2 SOCIETATEA DE TRAN!SREN 13674-2+A1:2011 jOdSNVY, 5 3 g B < 2 Ex}SR EN 13674-2+A1:2011 2 8T0 we 1021 use 1281 hie 5410 192 $2.98, a he ia ote Lie 225 Le sco RANSPO! Figura A.42 - Puncte de tranzitie sina 846142BUCURESTI STB SA. Figura A.43 ~ Puncte de tranzitio gina 46E1A1SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiui nie s68 reeanma | oe al ue re lene Figura A.44 — Puncte de tranzitie sina 46E1A1 RANSPC SOCHE:SR EN 19674-2+A1:2011 Dimensiuni tn miimetri Figura A.45 ~ Puncte de tranzifie sina S0ESA1 87SR EN 13674-24A1:2011 Dimensiuni tn mitimetri Figura A.46 ~ Puncte de tranzitie sina S0E6A2 ia, SOC‘SR EN 19674-24A1:2011 Dimensiuni in milimetri 2= 70,00 1 2g'St=4 esar=ary u5 = 10,53 ep'ys = Su OF'bz = 94 g 53 L5 = 10, g 19,48 uf v2 = 10,53] ft eres = tu ‘SLs SAAN LyoasNYa 10,53 ie Li= 16,19 Figura A.47 — Puncte de tranziie sina 54E1A3 89SREN 13674-24A1:2011 Dimensiuni tn milimetri je ——_2= 7000, 1229 ve > sie ' 2 =| 2] 2) : = S| 3) 8/8 i a} 8 what | [om =| s]2 | g DE TRANS L4= 12,71 Figura A.48 - Puncte de tranzitie sina S4E1A4‘SR EN 19674-2+A1:2011 Dimensiuni in miimetri 2= 72,00 218 1= 51,98 - sie Ua) Blo | ___ey ul = 19,95 > 5 u2= 7,90 || 72,06 49,51 49,51 72,06 he h1 = 79,74 hd h2 L2= 7.90 bam! Figura A.49 ~ Puncte de tranzifie sina 60E1A4 ot‘SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri eres 1 was Wwor-a over=al* OcOrT 9 “VS HIS sina 60E1A5 i 3 é 2 3 § ALDOS eneeKoy puvys ap niginosy 92‘SR EN 13674-2+A1:2011 IsRinona Lod Puncte de tranzitie sina 60E1A6 Figura A541 NV UL IG VALVLAIDOS “wR 93SR EN 19674-2+A1:2011 Dimensiuni in miimetri 2=62,00 AVL 20S Figura A.52 ~ Puncte de tranzitie sina 46E271SR EN 13674-24A1:2011 Dimensiuni tn milimetri wei L iees=cu — ‘ees =2 Sr Te =a "VS GES USTUE NE Lt=28,74 oy = a 3 ; 3 : é Z < § z 95SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri er raat tr nos $507 —— Figura A.4—Puncte de tranzitie sina 60E1T1 96SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri 26.2200 a g ae Figura A.85 ~ Puncte de tranzitie sina 50E2T1 sae di Re 7‘SR.EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri Figura A.56 - Puncte de tranzitie gina 54E1T1Dimensiuni in mitimetri S4E1T2 ‘ina 2 1090 Puncte de tranzitie si 1 < = TOTS GIS LSABND DISNVALL J Va 99SR EN 12674-2+A1:2011 Dimensiuni in milimetri le 14.90 wees STB SA, BUCURES RANSPOR Figura A.68 ~ Puncte de tranzifie sina 60E1T2 100SR EN 19674-2+A1:2011 Dimensiuni tn milimetri AT Figura A.59~ Puncte de tra ie sina 49E1F1 101‘SR EN 19674-2+A1:2014 Dimensiuni in milimetsi soc Figura A.60 ~ Puncte de tranzitie sina 49E1F2 102SREN 19674-2+A1:2011 Dimensiuni tn milimetri Figura A.61 ~ Puncte de tranzitie sina 64E1F1 103SREN 19674-2+A1:2011 Dimensiuni tn mitimetri Figura A.62 — Puncte de tranzitio gina 54E3F1 104Dimensiuni in milimetri Figura A.63 — Puncte de tranzitie gina 60E1F1 105SR EN 13674-2+A1:2011 Dimensiuni tn milimetri 2272.00 Figura A.64 ~ Puncte de tranzitie sina 60E1F2 106SR EN 13674-24A1:2011 Dimensiuni in milmetri FA sa on 2606 2092 usd 967 me. 2533 243 921 mo uss m 26,2.2020 ly Figura A.65— Puncte de tranzitie sina 60E2F1 @ 107SREN 19674-2+41:2011 Anexa B (informativa) Compararea simbol lor ofelurilor citate in acest standard cu cele EN 10027-1 si EN 10027-2 Marea de ofel din acest standard | Simbolizare oel conform | —_Simbolizareofe conform 200 R200 41,0521 on R220 4.0524 260 260 1.0828 260M asokin - 1.0826 a6ocr ___Resocr ott az0cr - azote 1.0015 _R3S0HT | R3S0G1HT | 1.0631 7 RASOLHT a60G2HT 4.0892 108SR EN 13674-2+A1:2011 Anexa ZA (informativa) Relatia dintre acest standard european si cerintele esentiale ale Directivei UE 2008/57/CE a Parlamentului european si a Consiliului din 17 iunie 2008 referitoare la interoperabilitatea sistemului feroviar intracomunitar (republicata) Acest standard european a fost elaborat in cadrul unui mandat acordat CEN/CENELCIETS! de Comisia European si Asociatia Europeand a Liberului Schimb pentru a oferi un mijloc de conformitate cu cerinfele esentiale ale Directive 2008/57/CE”) Din momentul in care acest standard european este citat in Jumalul Oficial al Uniunii Europene in ccadrul Directivel mentionate si din momentul preluarii ca standard national in cel putin un stat membru, conformitatea cu articolele acestui standard indicate in tabelul ZA.1 pentru STI Mare viteza — Infrastructuré conferd, in limitele domeniului de aplicare al standardului, prezumtia de conformitate cu ccerinfele esentiale corespondente din Directiva numita mai sus si a reglementarii AELS asociate. 1) Directiva 2008/57/CE, adoptata in 17 iunie 2008 reprezinta republicarea directivei anterioare 96/48/CE referitoare la interoperabiltatea sistomului feroviar transeuropean de mare vitez gi a directive anterioare 2001/16/CE refertoare la interoperabiitatea sistemululferoviartranseuropean conventional gi a revizuiri acestors prin Directiva 2004/50/CE a Pariamentului European $i a Consilului din 29 aprile 2004, care modifies Directiva 96/48/CE si Directiva 2001/16/CE. 109SREN 13674-2+A1:2011 Tabelul ZA.1 — Corespondenfa intre acest standard european si STI Mare viteza — Infrastructu JOUE din 19 martie 2008 si Directiva 2008/57/CE Articolelparagrafe din acest standard Capitote /§ din STI Corine esentiale ale Directivei 2008/57/CE ‘Comentarit Asticolul 5, Marci de ote! Aticolul 6, Dimensiuni, caracterstci static, ‘masa liniara gi tolerante rlicolul 8 incercari de tp fa roducator Articolul 9 Incerear de recente Anexa A Profs de sind 3.3. Cetinje esentisle— Satisacerea cerintelor esentiale prin speciicaile domeniutu infrastructura 3.3.1. Sécuritate (primele doua alineate) 3.4 Elemente ale domeniului infrastructur’ corespunzatoare ceerinjelor esenfale 5.3.1 Consttuentiide interoperabiltate — Performanje si ‘specifica ale constitventior - Sind 5.3.1.1 b) Profil cuperci sinei — Aparato de cale 5.3.1.2, Masa lniaré teoretics 5.3.1.3. b), Marci de ofel — Aparate de cale ‘Anexa A—Tabelul At Constituent de interoperabiltate at ‘domeniuilinfrastructuré — Evaluarea constituentior de interoperabiltate prin certifcatul de conformitate CE 5.3.1.1 — Profi ciuperci ginei 5.3.1.2 —Masa lniaré teoretica 5.3.1.3 — Marci de ofel Anexa F — Profiul sinei 60 E 2 Anexa Ill — Cerinfe esentiale — 4. Cerinje generale 41.4. Siguranta Paragratele 1.1.1 — AA2gh 1.43 Paragrafele 1.5 — Compatibiltate tehnica Articole din acest standard devenite obligato prin citarea lor inst 5.3.1.1, Profil CGuperici sine trebuie ales dinte profisle prezentate in Anexa A sau trebuie s& ‘corespunds profil ‘802 defini In Anexa F asm = 5.3.1.2, masa linia’ de proiectare a sine, ‘specificata In Anexa A a standardulu treoule 8 fe de 53 kgim 5.3.1.3. Marca de ote! 2 ginei trebule s8 corespund’ articolul § al standardului AVERTZARE — Alte cerife si alte Directive pot fi aplicabile produsului (produselor) la care se referd domeniul de aplicare al acestui standard. Gl 110Wie Bibliografie [1] EN ISO 9001, Systémes de management de la qualité ~ Exigences (ISO 9001:2000). [2] EN 10027-1, Systémes de désignation pour facier — Partie 1 : Noms des aciers, symboles principaux. [3] EN 10027-2, Systémes de désignation pour Vacier — Partie 2 : Nombres des aciers. REST 1ASRO — Asociatia de Standardizare din Romania organismul national de standardizare cu atributii exclusive privind activitatea de standardizare nationala $i Rprsrgplarea Romaniel ‘in procesul de standardizare european si earl : a