Sunteți pe pagina 1din 24
Asoclatia de Standaraizare din Romania, RATB, 20/07/2016 AHo- Corespondenta ICS 79.049; 83.100 SR EN 13145+A1 Martie 2012 Aplicatii feroviare Cale Traverse si suporturi de lemn Roiay applications, Track. Wood sleepers and beerers Anplications ferroviares, Vote. Traverses ot supports en bois Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 martie 2012 Standardul european EN 13145:2001+A1:2014 are statutul unui standard roman Inlocuieste SR EN 13145:2002, SR EN 13145:2002/C91:2009, Data publicarit versiunil romane: 14 decembrie 2012 Acest standard este identic cu standardul european. EN 13145:2001+A4:2011 ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA, ‘Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010262, Bucuresti, Z wwww.asro.ro Reproduceree sau utlizarea integral sou parjala 8 prezentuld stndsed tn orice publeall I pin oice proceaeu (electron, mecani,folecopiare, microfimare etc) (ste inerish dacs mu exis acon sors premlail a AGRO Rel SREN 19145002012 Eciga2 Asoclatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2018 SR EN 13145+A1:2012 mbul national ‘Acest standerd reprezint versiunea roman a textului in limba francez’ al standardulul european EN 13145:2001+A1:2011, Standardul a fost iradus de ASRO, are acelagi statut ca si versiunile oficiale i fost publicat cu permisiunea CEN. Standardu! european EN 13145:2001+A1:2011 @ fost adoptat ca standard roman la data de 30 martle 2012, prin reproducerea versiuni oficale. Standardul inlocuiegte SR EN 13145:2002, SR EN 13145:2002/C91:2009. Standardul stabileste specie de lemn, cerinfele de calitate, origines, condijite de execu, farmele, dimensiunile gi tolerantele, precum si durabiltatea si tratamentul de proiec{ie ale traverselor 51 suporturilor de lemn utiliza la linile de cale ferata, Standardul apartine patrimoniului CT 146, Transport feroviar. Corespondenja dintre standardele europene la care se face referire gi standardele romane este prezentaté tn anexa nationala NA. Cuvintele ,standard european" din textul acestui standard se vor citi standard roman. Asoclatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2016 STANDARD EUROPEAN EUROPEAN STANDARD EN 13145:20014A1 NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Octombrie 2014 ICs 79.040; 93.100 Tnlocuieste EN 13146:2001 Versiunea romana Aplicafii feroviare. Cale Traverse gi suporturi de lemn Applications ferroviaires Bahnanwendungen. Oberbau, Railway applications: Voie. Traverses et supports en —_Gleis- und Weichenschwellen aus ‘Track. Wood sleepers and bois Holz bearers ‘Acest standard european a fost adoptat de CEN la 1 decembrie 2000 si include amendamentul 1 ‘edoptat de CEN la 6 septembrie 2011 Membrii CEN sunt obligati si respecte Regulamentul intern CEN/CENELEC care stipuleazé condi Jn care acestul standard european i se altibuie statutul de standard national, fird nicio modificare. Ustele actuaizate si referintete bibliogratice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute de {a Centrul de Management CEN-CENELEC sau de la orice membru CEN, pe baza de cerere. ‘Acest standard european existé in trei versiuni oficiale (englezé, francez3, germana). O versiune tn cricare alta limba, realizata rin traducerea sub responsabiltatea unui membru CEN, in limba sa nafionala si notificata Centrufui de Management CEN-CENELEC, are acelagi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismete nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Frenta, Germania, Grecia, Isianda, Irlanda, tala, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Siovenia, Spania, Suedia gi Ungaria, CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE, European Committes for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fr Normung Centrul de Management: Avenue Mamix 17, B-1000 Bruxelles. ‘SQOiT CEN- Toate drepturie de reproducsre sub once tome ‘Saumaniera sunt rezervate memirifor CEN Ref: EN 13145:20014A1:2011 RO Asociatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2018 SR EN 13145+A1:2012 Cuprins pagina Preambul.. se 3 1 Domeniu de aplicare.. ah 2 Referinte normative 4 3 Termeni $i definiti.. on 4 9 5 9 61 8 5.4.1 5.4.2 52 53 Tolerante.. & _Defectegpariularty de cata, 641 — Materi prime... 6.2. Treverse si suport netratate 7 Durabiltate si protecfe.. 7A Durebittate 72 724 722 723 124 8 Vetificarea producti la producétor. 9 Mareare ne . a . a ‘Anexa A (informativé) Dimensiuni frecvent utlizate ale traversetor gi suporturilor de lemn ‘Anoxa ZA (formatva) ED Rela dite acest standard european $i crete esengie ale Direstivei UE 2008/57/CE... nnn wo 8 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2016 SR EN 13145+A1 2014 Pasay Preambul a Acest document (EN 13145:2001+A1:2011) a fost elaborat de cétre Comitetul Tehnic CEN/TC 256 ‘Aplicaiiferoviare" al cdrul secretariat este detinut de DIN. ‘Acest standard european trebuie s& primeasca statutul de standard naffonal, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pana cel tarziu in apriie 2012, lar toate standardele nationale confictuale trebuie anuate pana cel tarziu in aprilie 2012. [B Acest document a fost efaborat in cadrul unui mandet acotdat CENICENELECIETS! de cétre Comisia European si Asociaija Europesna © Liberului Schimb si sus{ine cerifele esenfiale ale Drectiver UE 2OOB/STICE. Pentru relatia cu Directiva UE_2008/57/CE, a se vedea anexa informativa ZA, care face parte integranté din acest document. @ Acest document include amendamentul 1, elaborat de CEN la 06.09.2011. ‘Acest document inlocuieste EN 13146:2001. Tnceputul I strgtul textuui ddugat sau modifcat prin amendament este indicat Tn text prin reperete Bi) I. Se atrage atentia o& exist posibilitatea ca unele elemente din acest document s8 fac& obiectul ‘dreptulul de autor. CEN [si/sau CENELEC| nu poate fi facut responsabil {nu pot fi facute responsabile) pentru identificarea niciunuia din aveste drepturi de autor. Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele nationale de standardizare din urmatoarele fri sunt obligate s& pun’ in aplicare acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Malia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia gi Ungaria ‘Asociatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2016 SR EN 13145+A1:2012 1 Domentu de aplicare ‘Acest standard european detineste specill, cerinfele de calitale, originea, conditile de fabricate, formele, dimensiunile gtolerantele precum gi durabilitatea gi tratamentul de protectie ale traverselor si ale suportuilor de lemn uilizate in domeniul céilorferate. Standardul nu acopera procesele de finisare spectfce ce pot fi cerute de cétre client. Standardul nu se aplicé ator piese de lem utiizate in cale, 2 Referinte normative ‘Acest standard european include prin referinte datate sau nedatate, prevederi din alte publica Aceste referinfe normative sunt citate in locurile corespunzatoare din text, iar publicafile sunt ‘enumerate mai jos. Pentru referinfele datate, amendamentele ulterioare sau revizuirle oricareia dintre aceste publicafi se eplicd acestul standard european numai dac& au fost introduse prin amendament sau revzuire, Pentru referinfe nedetate se aplic& ultima editie a publicatiei fa care se face referire (inclusiv amendamente). EN 252, Essai de champ pour déterminer Fefficacité protectrice relative d'un produit de préservation du bois en contact avec le sol. EN 335-1, Durabilié du bois et dos matériaux dérivés du bols — Définition des classes de risque dattaque biologique — Partie 1 : Généralités. EN 360-2, Durabilté du bois et des matérfaux dérivés du bois — Durabilié naturelle du bois massif — Parlie 2° Guide de fa durabilité naturelle du bois et de rimprégnabiite d'essences de bois choisies ‘pour leur importance en Europe. EN 351-1, Ourabilité du bois et des metériaux dérivés du bois — Bois massif trailé avec produit de préservalion — Partie 1 : Classification des pénétrations et rétentions des produlls de préservetion, EN 599-1, Durabililé du bois ef des matériaux dérivés du bois — Performances des produits préventits de préservation du bois établies par des essais biologiques — Partie 1 : Spécifications par classe do risque. EN 844-3:1995, Bois ronds et bois sciés — Terminologie — Partie 3 : Termes généraux relatifs aux bole sciés, EN 844-7:1997, Bois rands ef bois sciés — Terminologie — Partie 7 : Termes relatifs a la structure anatomique du bois. EN 844-9:1997, Bois ronds et bois sciés — Terminologia — Partie 9 : Termes relatifs eux singularités des bois sciés. EN 844-10;1998, Bois ronds et bois sciés — Teminologie — Partie 10: Termes relatifs & ta discoloration ef aux attaques des champignons. EN 844.11:1998, Bois ronds et bois sciés — Terminologie — Partie 11: Termes relatifs aux déyradations dues aux insectes. 3 Termeni si definitii Pentry corecta utllizare a acestui standard european, se aplicé termenii gi defiitile urmatoare: 3a travers de lemn ‘grind do iemn care sustine ginele de rulare, contra-sinale gi, dac& este specificat, sinele de contact perpendiculare pe exa sa. In general, grinda suportd dou’ gine pentru a forma calea de rulare. Asociatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2016 SREN 13145+A1:2012 32 suport de lernn grind de temn, asemandtoare unei traverse dar In general mai lunga, care susfine sineto, Contra-ginele gi, daca este speciicat, ginele de contact, incrucigéile gi sistemele de menevrere ale aparatelor ds cale parlea centraia a lemnului din trunchiul gi ramurile unui arbore care nu mai confine celule vii sau nu mai conduce seva [EN 844-7:1997] 34 alburn zona exterloard @ lemnului care, fa un trunchi de arbore, contine celule vii $i conduce seva [EN 844-7:1997] 36 lunurd prezenta tn duramen a unul inel, complet sau incomplet, care are culozrea si proprietatile alburnului [EN 844-9:1997) 38 inima rosie (de fag) coloratje rosie sau brund care afecteaz’ partea centralé a lemnului de fag, delimitata net TEN 844-10:1998) aT inima gr, violet colorafie gfi sau violet a duramenului, datorata atacurilor ciupercilor 38 fir directia general& sau dispunerea fibrelor [EN 844-7:1907]. 39 cantul fibret (edge grain) femn debitat astfel incét inelele anuate Intdlnesc supratata superioara a traversel sau suportului sub tun unghi mai mare de 45*, masurat le centrul suprafetei superioare (a se vedea figura 1) a i Ace a I jura 4 - Cantul fibrei (edge grain) Linia a-b este o tangent la inel in punctul in care aceasta intersecteazé suprafata superioard a traversei sau a suportului, Unghiul masurat este c. 3.10 inel anuat strat de crestere care corespunde unei perioade de crestere de un an [EN 844-7:1997] Asoolatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2018 SR EN 13145+A1:2012 341 cant rotunjit, suprafata rotunda originalé a busteanului, cu sau far coaja, pe orice faté sau muchie a cherestelel (a se vedea figura 1) [EN 844-3:1995] Figura 2 - Cant rotunjit 3.12 zona de rezemare (a sinelor) peniru traverse, reprezint& zona suprafetei suparioare care acoperd o lungime de 250 mm In ambele aij fala de axa fiecdirei gine care se monteaza Pentru suportur, zona de rezemare acoperd intreaga lungime cu exceptia @ 250 mm pornind de la flecare extremitate, 343 putregal descompunere a lemnului sub acfiunea ciupercilor sau a altor microorganisme, rezulénd Inmuiere, 0 pierdere de masa gi de rezistenta progresiva gi adesea 0 schimbare de texturd gi de culoare EN 844-10:1998] aaa nod parte din ramuré inglobata tn lemn [EN 844-9:1997} 345 nod sinatos nod care nu prezinia ume de putregai [EN 844-9:1997] 3.46 nod concrescent nod al cru strat exterior aderd la lemnul Inconjurdtor pe cel putin 3/4 din perimetrul secfiunii nodulu, pe suprofata considerata [EN 644-9:1987] 347 nod mort (nod cazator) nod pe suprafata considerata, al cérui strat exterior aderé la lemnul Inconjurator pe o iungime mai micé de 1/4 din perimetrul secfiunii nodului [EN 844-€:1997] 3.48 nod slabit nod mort, care nu este tinut ferm tn lemnul inconjuritor [EN 844-8:1997] 3.19 nod putred nod afectat de putregai [EN 844-9:1897] 3.20 adénciturd scobiturd provocata prin detagarea mecanici a unui nod putred péné la partea sdnétoasd a lemnului 3.24 ‘coajit infundata co@ja inclusa In fern Tn Tntregime sau partial [EN 844-8:1997] 8 Asociatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2016 SR EN 13145+A1:2012 3.22 crapatura separare a fibrelor in sens longitudinal [EN 844-9:1997 3.28 crdpaturd strapungatoare crapatura care se Intinde de la o suprafatat fa alta [EN 844-9:1997] 3.24 crapaturd de ger (gelivura) crapaturé radialé cauzata arborelui pe picior de sctiunea gerului si care se extinde de fa alburn catre rmaduva, avand o lungime considerabil [EN 844-9:1897] NOTA - Gelivura aste insojté de o tents mai inchis # cufori maul adiacent gi de 0 deviere 2 inetetor arualle 06 crestere. 3.25 cripaturd de uscare crépaturd de suprafaté ingustd si scurté gi putin profunda [EN 844-9:1997] NOTA - Consecints a usc 3.28 crapaturd de capat crapatura care apare pe sectiunea de capat [EN 844-9:1997) NOTA-La cherestas, aceasta poate atinge o fala sau un cert. 327 crapatura de inima crdpaturd de capat radiala care pomneste din inim& [EN 844-9:1997] 3.28 crapaturd inetara (rutura) crépéiturd care urmaraste directia unui ine! anual de crestere [EN 844-9:1987] 3.29 sageata laterala (de cant) deformajie a piesei de lemn, fn sensul lungimil, Int-un plan perpendicular pe cant (a se vedea figura 3) [EN 844-3:1895] ‘Vedere de sus Figura 3 - Sageaté lateralé 3.30 sdgeaté de fat’ deformatie a unei piese de lemn tn sensul lungimil, perpendicular pe fata (a se vedea figura 4) [EN 844-3:1995] i i i : a = i 3 < SR EN 13145+A1:2012 Cre cs vedere later Figura 4 - Sageati de fatd 331 bombare pe latime deformatie a plese’ de lemn, in sensulttimil sale (a se vedea figura 5) [EN 844-3:1995] Figura 6 - Bombare pe tatime 3.92 rasucire deformalie de forma elicoidala @ piesei de lemn, In sensul tungimil sale (a se vedea figura 6) TEN 844-3:1995), Figura 6 - Rasucire 3.33 punga de raging cavitate sub forma de lent in lemn care contine sau a continut régina [EN 844-8:19975 3.34 canate de raisin vvase ale lemnului care contin sau care au confinutrégind 3.38 ‘galerie larvara onfciu sau galerie tn lerin cauzati de insecte [EN 844-11:1998] zona situaté in interiorul primubi strat de crestere, constituit’ in principal din jesut_moale TEN 844-7:1997] 3.37 creozot lei objinut prin distilarea gudronutui de hula 3.38 lomn tropical de esenta tare lemn de esenja tare provenind de la tropice sau din alte ta Gmistera sudiea. 4 Speci Cerinfele acestui standard european se raporteaz’ la urmatoarele speci de lemn recomandate (a se vvedea tabelul 1). Tabelul 1 - Lista speciilor de lemn Denumire botaniea ‘Denumire uzuala (numai orientatv) Fotoase europone JQvercus robur Stejar european Quercus petreea Quercus pubescens Fagus eyivatica Fea 2 [Rasinoase eurepone : Pinus sylvestis [Pin silvestrs é Prue prover a ranin@) —__[Pneotweemn é Pinus pineal IPin umbrela, coconar é Pinus nigra [Pin negra Pseudotsuga menziesi [rad dugias Lark Se.” Mora Foioase tropicale Loptira alata [Azobe, Exki Bongosst Shores laevis, Shorea ep. av.” Bangkirai, Selangen Batu, Balau Kumus Dicoryia gulenensis asralocus Eucalyotus marginaia vara Eucalyotus aversicolor Kaen Ocatea rodiaei Lauraceae family _[Greenheart Mora Exceisa tora 4) Diferta esenje pentru un the 5 Forme, dimensiuni si tolerante 61 Forme 614 Traverse Traversole trebuie #8 aib& o sectiune transversalé conform uneia din formets prezentate in figura 7. Clientul trebuie #8 specifice formele pe care le accepté. Asociatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2016 SR EN 13145+A1:2012 Forma €1 Figura 7 — Forme de traverse 5.1.2 Suporturi ‘Suporturile trebuie 88 aiba o secfiune transversal conform formei prezentate fn figura 8. Figura 8 - Forma de suporturt 62 Dimenstuni Peniru formele acceptate, clientul trebuie sé precizeze tn comanda dimensiunile 1, gi d (a se vedea figurile 7 si 8) efectiv necesare, precum gi lungimea. Aceste dimensiuni trebuie s& se aplicetraverselor si suporturitor gata de utiizare sau pentru tratamentul de protect, NOTA. In anexa informativé A poate fi gsit8o lst cuprinzand cimensiuni frecvent uttzate, 63 Tolerante La toate traversele gi suporturile gata de utlizare si/sau pentru tratamentul de protectie se aplicé urmatoarele tolerante lungime: 30mm atime: +10mm/-3mm - grosime: +10 mm /-3 mm + sectjune traneversalé (60°) doviatia maxima 3° NOTA - Pertru ca toleranta lungimii sa fle admis, este absolut necesar ca extremitiile traversei sau suportului 8 fe tiate la unghi drept. 10 Asoclatia de Standardizare din Romania, RATE, 20/07/2016 SREN 13145+A1:2012 ‘Trebuie sa fie specificate de cditre client toate toleranfele diferite pentru traversele gi suporturile care +e vor instala in conditile speciale, bine stabilte. 6 — Defecte si particularitati de calitate Toate traversele si suporturle trebuie sa fie produse din arbori proaspét taieti, Trebuie sé fie exclusi bbustenif c&zuf tn urma furtunilor, rupii de ninscare/viscol sau de gheaté, atinsi de fulger sau de foc. Odata taiate, traversele gi suporturile trebuie sa fie curate, fara pamant, noroi, gheat’, rumagus sau ‘rice alt element strain. Bustenii de fag pentru producfia de traverse si de suporturitrebuie sé fie doborati in afara sezonului regional de crestere. 6.2 Traverse si suporturi netratate Inainte de uilizare sau de prelucrare este impus’ in general o perioadd de depozitare (uscare) care variaza in functie de speci. Dupa depazitare, dar inainte de utilizare sau de tratamentul de protectie, trebuie sa fie controlateimasurate defectele gi particularitatile de calitate enumerate th tabelul 2. Tabelul 2 - Defecte si particularitati de calitate DefectiParticularitate | Aplicabil la (speci) ‘Admisibilitate ide calitate [Albure| Foioase tropicale [Se admite dacd este stinitos, in afara zonel de rezemare ci un maxim de 80% din lames nominal pentru traverse sau 25% din lajmea nominaldi pe toata lungimea fefei superioare pentru suportui, Foioase europens Se acmite daca este sanstos |Rasincase europene [Se acimite daca este sandtos. Daca centrul ini nut laste prezent, alburnul se admite peste urmStoarolo procentaje de-a lungul secfuni la ambele extrema: - Pseucotsuga menziessi: 25 % |. Pinus syivestis: 75% - Pinus pinaster: 8% - Pinus nigra 75% unura [Toate Nu se admite nim rosie Fag Trebule sa fie densé, lipsité de defecte si de Jatacuri ale ciupercilor $i conform figurii © Dimensiuni in milimetei 240 0 max 150 max 80 max. 300 max Figura 9 - Dimensiuni maxime acceptate pentru inima rosie a fagului " Romania, RATB, 20/07/2016 Asociatia de Standardizare: SREN 13 145+A1:2012 ‘Tabelul 2 - Defecte si particularititi de calitate (continuare) DefectiParticularitate de | Aplicabil la (speci) ‘Admisibilitate walitate Inima gf sau violet Toate hu se admte Fir Hoste rrebuie 58 fe drept Deviatia maxima admisa in report cu axa longitudinal: 1/10, masurat ge 0 hingime de 600mm nel anual Rasinoase Nu trebuie s8 fle mai putin de 5 pe 25 mm de crestere icant rotunit Toate Limiteie acimisibile sunt date tn functle de forms (a se] vedea 5.1) Putregai Toate Nu se acimite Nod sanatos |Rsinoace europer [Se admits daca este aderent, cu un diametu care nu roioses tropicalo Jdepaseste 26% din dimensiunca fafel pe care Pi aceeta apare n traverse gi suport. Nu Se adie pe Jzona ce rezemare a traverselcr Foicase euronene [Se acmite dacé este aderent Nod mort Toate Se admite tr afara zonei de rezemare a traverselor $1 nod siabit cuporturior cu un diametsu care nu depagesta 20% Ned caz8tor (nod stabi) din dimensiunea fetel pe care acesia apare. Trebule [sé fe asigurat drenatea apei Nod putred [Toate Nu se admite cu ciametn mal mare de 10 mim lAcancturs Foioase europene \Se edie dacd sectiunea traverselor nu se \diminsee2’ cu mai muitde 1/16; drenarea apel trebuie si fe asigurats Nu se admite in zona de rezemare $i zona situat vertical in jos Cosi ttundats [Toste Se acme tn suportur gn afare zone’ de rezemare a traverselor, pe o singur’ fala si pe o lungime de. Imaxermurn 460 mm ‘Cripitur strépungatoare | Foioase europene Se admit pnd Is o lungime do 250 mm pornind de ‘a eapete FRasinoase eurepene [Se admit pand la o lungime de 75 mim porind de ta leapate Foioase trovicale [Se acimit pand te 6 lunglme de 200 mm pornind de ta Jcapste INOTA- La cererea clontulu, >cremitiie pat f protejate print-un sistern aprobat \Craipaturi de ger (getivur) [Toate Nu ge admit |crapaturi de uscare [Toate [Se admit [crapetud de inima [Toate [Se admit daca ele nu sting suprafatalernnul 2 RATB, 2010772016 Asociatia de Standardizare din Romani SREN 13145+A1:2012 Tabelul 2 - Defecte si particutaritati de calitate (continuare) DefectParticularitate de | Aplicabil la (specliy ‘Admisibilitate calitato (Crapaturiinetsre (rulur) | Toate [Se admit numal la. un capat si numal daca diametul netului anual ru depaseste 50 mm [Sageata lateral (ce cant) | Feicase tropicale |}. max. 8 mm pentru traverse |: max. 2 mmvm pentru suporturi Foicase eurepene |- max, 2% din iungime pentru traverse: [max 1% din lunaime pentru suporturl Raginoase europone |-max 0.5% dln lungime perry averse si supertu NOTA. La cererea clientulu, acaste tolaranje not f mete (mai putin svicte) cu maximum 60%, Sigooté de fatt Toate [Se admite daca toate zonele de rezemare sunt) [coplanare, dar imitals La max. 0.8% din ungimes totald pentru traverse - max. 0.2% din iungimea tolal8 pentru suporturi INOTA 2 - La cererea clientului, NOTA 1 - Rabotarea zonal de rezemars poats fi admisa pontru Indeplinirea oerinfsior de mal cus. ‘a0aste toterants pot fl mate (mai putin etricte) cu maximum 50%, Bomtare pe lime Toate Na se admite Rasuaro, Toate | max. 0.456 din lungimes totald pentru traverse si suport Pungl de raisin [Toate Pana te 250 mm lungime si 12 mm tétime masurat radial, dar fra a fi prezanta pe zona de rezemare a taverselor gi suporturitor [Canale de ragind inchise [Toate Lungimea cumulati pe fecare fats nu trobuie s& depdseasc3 jumatate din lurgimea plesel Canale de raping deschise — [Toate [Nu tebuic s& se Tntinds de ia 0 falé Ia ata, ltimea| maxima find de 3 mm si iungmea netrebuina sa] [Bepiseasca jumatate din lungimea piesei Gaierk tarvare HToste |Se admit cand prepriotajla mecanice ale traverselor| [seu suporturiflor nu sunt afectate Cerinfele enumerate in tabelul 3 nu sunt normative, dar pot fi explicit specificate de catre clisnt: 3 Asociatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2016 SR EN 13145+A1:2012 ‘Tabelul 3 - Defecte si particularitati de calitate complementare Dofect/Particularitate de Aplicabil la (specti) Admisibiltate calitate beacuse Rasinoase [Trebuie sf se gésenscd la o extremitate La mai putin Jde 25 mm de fafa inferioara gi la ai putin de 65 mm Jde margini i, a ceslaa extremitate, 1a mal putin de J65 mm da fala inferioaré i la mai putin de-€8 mm de margini fFoioase vopicale Nu se admite (Cantu fbrel (edge grain} R&sinoase Nu se acmite Foiaase tropicals 7 Durabilitate gi protectie 7A Durabilitate Lemnui destinat traverselor gi suporturilor trebuie sé aibé o durebillate naturala sau confer care s& ermita uilizarea sa in olasa de risc 4, aga cum este defini in EN 335-1, Lemnut a cérui durabiltate naturalé este in clasa 1 sau 2 conform EN 360-2 are o durabilate naturala care permite utiizarea sa In clasa de risc 4, Lemnul 8 cérui durabitate naturala este in clasa 3, 4 sau 5 ‘sau care confine album nedurabil rebuie 84 fi tratat pentru a dobandi o durabilitate conferité care s& permits utilizarea sa in clasa de rise 4. Longevitatea specilor din clasa 2 poate fi crescuté prin tratament. 7.2 Protectie 7.24 Traverse si suporturi Dac este necesar un tratament de protectie, traversele si suporturile nu trebule sa alba caracteristic! care 8 impledice buna aplicare a tratamentului de protectie gi care Tn consecinta sa dauneze funcfiet agteptate In exploatarea traverselor si suporturilortratate. Toate operatile de ajustarelrectificare, pre-decupare, sabotare/cioplire, rabetare gi glurire trebule s& fie executats thaintea tratamentului de protectie. Inaintea rabotéri, gdurini sau tratamentului de protectie, gradut de umiditate a traverselor si suporturlor trebuie sii fie la_un nivel corespunzator produsului de protectie a lernnului gi metodei de tratament utiizate. NOT A Pentru a permite o bund penetrere @ produsului de protect tr snumite esenie rezisionte de lemn, poste finecesara inezarea ‘naintes improgn’rl acestora. Clontul poate specifica gradul de urisitate a lemnutul Inainte e impregnare, Dac& traversele gi suporturile trebuie s& fie supuse gaurirl sau prelucrarli dupa tratamentul de protectie, ca de exemplu pentru aparatele de cale sau panourile de protectie, trebuie sé fie apical un ‘ratament de protectia adecvat Abaterile fata de procedurile desctise mai sus trebuie sa fie convenite intre client si furnizor. 72.2 Produse de protectie a lomnului Produsele de protecjie utlizate pot fi creozotul sau cele conform cerinjelor de perfommanta ale produsetor din clasa de rise 4 definte de EN 599-1. Determinarea conformitati cu cerinfele de performenta din EN 599-1 trebuie 2 includ datele incereairilor conform EN 262 si orice alte Ineereari considerate necesare dintre incercérile locale precizate in EN 599-1. Clientul trebuie s& defineasc& tipul de produs de protectie utilizabil 14 Asociatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2016 SR EN 13145+A1:2012 7.23 Ponotrare Dupa tratamentul de protectie, traversele si suporturile impregnate trebuie s& satisfaca cerintele de penetrare ale clasei 6 (P8: penetrare completa in alburn) din EN 351-1, 724° Retinere Dupa tratamentul de protectie, cerinta minima de relinere pentru traverse si suporturi impregnate trebule 58 fie egala cu valoarea criticd in clasa de risc 4 a produsului de protectie utiizat (a se vedea EN 599-1), Aceasta valoare critics trebuie s fie caloulata pe baza testelor biologice prescrise, definite Jn EN 599-1, inclusiv prin incereari conform EN 252. Muttpli mai mari ca 1 pot fi aplicati valorii crtice pentru asigurarea unei durate de expioatare crescute, Daca este specificat creozotul,clientul poate indica cerintele de refinere. 8 Verificarea productiei la producator In vederea asigurarii unei calitati corespunzStoare a tratamentului de protectie a traverselor si suporturilor,trebuie sé fie aplicat un sistem de veriicare a produettei conform EN 351-1. Un astfel de sistem trebule $4 includ optiunea de utiizare a metodelor de control directe sau indirecte. Cand sunt utiizate metode de verificare directe pentru aprecierea caitati rata mentulul de protectie, cele metode trebuie sé fie aplicate flecdrei garje de traverse gi suportur. Cand s-a stabilt o reletie cert® Intre cerinlele de penetrare $i de refinere descrise la 7.2.3 si 7.24 alte proprietafi asociate traverselor gi suporturliortratate (de exemplu parametri specific! cuantficabi 23 procesului de tratament), acestee din utma pot fi utilizate pentru determinarea caiitatiltratamentutui de protectie garia cu saria NOT A- Poste efactuats arictnd de cite cient o inspecife a ravarselor g! superturior. 9 Marcare Fiecare traversé gi suport pentru care este revendicata conformitatea cu acest standard, trebuie st poarte un matca| de identificare a producstorul Fiacare ivare de traverse $i suporturi pentru care este revendicatA conformitatea cu acest standard trebule s& fle Insoité de o decumentalio care sa cuprinda cal putin umatoarele informati: — 0 referire la acest standard european; — specie; — dimensiunite. Tn cazul tratementuiui de protectie: — organizaiia raspunzatoare de efectuarea tratarnentultl — denumirea produsulu de protect: — PB: — retinerea: — numérul sarjei — anul in cursul cdruia 5-2 efectuat tratamentul de protectie, 15 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2016 SR EN 13145+A1:2012 Anexa A (informativa) Dimensiuni frecvent utilizate ale traverselor si suporturilor de lemn Dimensiunile date in tabelele A.1 $1 A.2 se referé la forme aga cum sunt descrise in paragrafele 5.1.1 96.1.2 Tabelul A.1 —Dimensiuni pentru traverse Dimenstuni in miimet a 7 Grupa , ° Fomaet | Formac | Fomse1+é2 1 250 760 160 200 20 2 260 350 160 200 °0 3 280 130 190 770 20 4 240 180 160 180 70 5 240 760 160 780 20 6 240 140 160 180 70 7 240 730 180 770 0 3 220 330 120 +60 30 ° 250 125 205 230 100 10 305 128 255 260 100 " 305 460 255 260 125 2 250 130 200 228 105 18 200 730 250 ze 105 4 200 120 410 140 40 4) Dimensiuni mime \Valorile pentru formele E1 gi EZ din coloana d sunt critice pentru zona de rezemare $i pentru zonele unde sina electricd de contact poate fi montata. 16 a, RATB, 200712016 Asociatia de Standardizare din Rom: SR EN 13145+A1:2012 ‘Tabelul A.2 - Dimensiuni pentru suposturi Dimensiuni in rilimetri ‘Grupa 7 e an 7) 1 200 160 240 120 2 280 140 220 720 3 250 160 200 00 4 280 160 210 20 5 240 150 200 90 3 240 180 180 80 7 240 140 200 a0 2 300 130 200 80 1) Dimensivnl minime 7 Asociatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2018 SREN 13145+A1:2012 Anexa ZA (informativa) E Relatia dintre acest standard european si cerintele esentiale ale Directivei UE 2008/57/CE ‘Acest standard european a fost elaborat in cadrul unui mandat acordat CEN/CENELEC/ETS| de Comisia Europeand si de Asocialia Europeand a Liberului Schimb cu scopul de a oferi un mijloc de conformare la cetintele esentiale ale Directivel 2008/57/CE”) (Odaté ce acest siandard este citat in Jumalul Oficial af Uniunii uropene in cacrul acestel directive gi este implementet ca standard national in cel putin un stat membru, conformitatea cu articolele acestui standard, indicate in tabelul ZA.1 pentru Linie conventionala — Infrastructuré, confera, in limitele domeniviui de aplicare al acestui standard, prezumiia de conformitate cu cerinfele esentiale ale acestei directive si ale regiementévilor corespondente ALS. ” Directiva 2008/57/CE, adoptata la 17 iunie 2008, este © modificare a precedentelor directive, 96/48/CE “Interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare vitezd’ si 2001/16/CE “inleroperabiitatea sistemului feroviar transeuropean conventional’. si a revizurt acestore prin Directiva 2004/50/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004, care modifica Directiva 96/48/CE ,Interoperabilitate a sistemutul feroviar transeuropean de mare viteza” gi Directiva 2001/18/CE ,Interoperabiliate a sistemului feroviar transeuropean conventional”. 18 Asoclatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2016 SREN 13145+AL2012 2, Tabelul ZA.1 — Corespondenta dintre acest standard european, STI ,.Linie conventionala « Infrastructura” publicati in JOUE din 14 mai 2011 si Directiva 2008/57/CE Articolparagraf din Articoly ‘Text corespondent, Observatii acest standard paragrafi articole/paragrafe/ anexe ‘european anexe din STI din Direesiva 2008/671CE 4 Speci “4 Defies subsistemuui | Anoxa i |r22-,Preause de slnfastuctura Ccernte esenisle protec a ermal cin 5 Forme, dimensiuni si | 4.2.6.1" Ecartamentul nominal | ceringe ganarale JEN 15146: 20014At2013 tolerante a inillor 4.1 Siguranta 4.2.6.5.2 Cerintele privind TA 12g \Utilizarea creozotulul controiul conicitatii echivalente 7 trebuie si fie In 6 bairain Sl partcutert8t | iy expioatare ~tabelul 5 4.2 Fiabiltate gi iconformitate cu Scale 4.28.7 incinarea gine sponte peel cn anexa 4.2.6.2 Geometria aparatelor de natate ancous 7 Durabiltate gi protectie aap ia medi [Requlamentului CE nv. Siprotecté | calein explostare 14Protefa medulai — Reaularentl Cl 4.2.7 Reziterta inet la taagitaa Irwegistarea, 8 Verificarea producfieila sarcinie aplcate 15 Compattiitaletahnic& levaluares, auiovzaree roduedtor 4.2.93 Limita de interventie ‘si restrctile chimica imadiata pentru varilia |(REACH), pubicat in ecartamentul inilor L/OUE din 20.12.2006, 5 Constitusnti de interoporabittate 5.3.3 Traversele lniei 16 Evaluarea conforititi ‘constituentior de interoperabiltate gi verifcaraa CE a subsisiomelar 6.1.44 Declaratia CE de ‘conformiate pant traversele de cale 6.2.4.7 Evaluarea goometriol aperatelor de cele" 6.2.5.1 Evaluarea reziet line’ penta linia curenta™ 6.2.8.2 Evaluarea rezistenfol linet pentru aparatele de cata!” ‘Anoxa A—tabelu! 20, Anexa B— tabelul 21 Avertizare: Alte cerinje gi alte directive UE pot fi, de asemenea, aplicabile produsuiul (produssior) care apartine (aparjin) domeniului de aplicare al acestui standard european, “NOTA NATIONALA - Numarul paragrafulld este preluat din versiunes engleze (=| NOTA NATIONALA - Denumirea paragrafului esta preluata din versiunea englez® “3 NOTA NATIONALA - Denumires paragrafului este preluata din versiunea engiaz’ Mo NOTA NATIONALA Denumizes paragrafubl asa poluats dn versianea engloza “9|NOTA NATIONALA - Denumres parsgratuiui ost preluatl cin vrsiunes englez® 19 Asociatia de Standardizare din Romania, RATE, 20/07/2016 SREN 13145+A1:2012 (pagina alba) 20 ‘Asoolatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2016 SR EN 13145+A1:2012 Anexa nationala NA (informativa) Corespondenta dintre standardele europene si standardele romane Corespondenia dintre standardele europene la care se face referire gi standardele romane este urmatoarea! EN 252:1989 EN 336-1:2006 EN 350-2:1994 EN 351-1:2007 EN 599-1:2008 EN 844-3:1995 EN 844-7:1997 EN 844-9:1997 EN 844-10:1998 EN 844-11:1998 oT oT ior wor ior ior lor ior ‘oT ior ‘SR EN 252:1995 Incercarea in potigon pentru determinarea eficacitati de protectie @ unui produs de protectie a lemnului in contact cu solul ‘SR EN 335-1:2007 Durabiitatea lammutui gi a materialelor derivate de lemn. Definitia claseior de exploatare, Partea 1: Generatitti SR EN 360-2:1997 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn, Durabiltatea naturalé a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabiltale naturalé @ lemnului si de impregnabiltate 2 esentelor de Jemn alese dupS importanta lor european SR EN 351-1:2007 Durabilitatea lemnului gi a maierialelor derivate de lem. Lemn masiv tratat cu produs de protectie. Partea 1: Clasificarea penetréri si retentici produselor de protectie ‘SR EN 598-1:2009 Durabifitatea femnulut gi a materiatelor derivate de len Performante ale produselor de protectie preventiva a lemnulul stabilte prin incercdri biologice. Partea 1: Speciicali pentru clasele de rise SR EN 844-3:1998 Lemn rotund gi cherestea, Terminologie, Partea 3: Termeni general referitori la cherestea ‘SR EN 844-7:2000 Lemin rotund si cherestea. Terminologie. Partea 7: Termeni referitori la structura biologic’ a lemnulul SR EN 844-9:2000 Len rotund gi cherestea, Terminologie. Partea &: Termeni referitort la particulertaite cherestelei SR EN 844-10:2000 Lamn rotund gi cherestea. Terminologie. Partea 10: Termeni referitori la coloratie gla atacurile ciupercilor SR EN 864-11:2000 Lemn rotund gi cherestea, Terminologie Partea 11 : Termeni referitor la degradarile cauzate de insecte Pentru aplicarea acestul standard se utlizeazé standardele europene la care se face referire (respectiv standardele romane identice cu acestea) ‘Simbolurie gradelor de echivalenta ( IDT- identic, MOD - modificat, NEQ- neechivatent) conform SR 1000-8. 2 Asociatia de Standardizare din Romania, RATB, 20/07/2016 Standardole _constituie rezultatul _creatiel intelectuale i sunt protejate prin drepturi de autor, In caltate de organism national de standardizare, ASRO este titularul drepturilor de autor asupra standardelor romane gi urmaregte respectarea drepturor de autor asupra standardelor europene §} internatjonale in Romania. Féré acordul preslabil expres al ASRO, standardele nu pot fi reproduse in alte documents sau mutipicate, Standardele sau part din acesiea nu pot fi traduse pentru a fi ‘comunicate public sau pentru a teprezenta opere derivate, cum ar fi cursuri de formare profesionala, baze de date, publicatii si documentati de specialitate. Respectarea drepturilor de autor asupra standardelor nu afecteaza libera tor utlizare $i aplicare. Este important ca utiizetorii_standardelor romane 88 se asigure c@ sunt in posesia utimei edifii si a tuturor modificarilor in vigoare. Utilizator standardelor sunt raspunz&tori pentru interpretarea si aplicarea corecté a prevederilor standardelor romane. Utlizarea standardelor romane nu iniéturé obligatia respectani prevederilor legale in vigoare Informative referitoare la standardele romane sunt publicate = lunar in, Buletinul standardizarit Lista gi datele bibliografice complete ale tuturor’standardelor nafionale, europene si internaffonale adoptate in Romania, in vigoare i anulate, se regasesc in aplicatia electronica Infostendard, care se achizitioneazé de ia ASRO. ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA waw standardizsrea.te. hitplimagazin asro.ro ‘ltprstendardizare wordpress.com! Director General: Tel: 440.21 919.9296, Fax 14021 316 08 70 ‘Standariizave: Tel +40 24 310 17 29, +40 21 310 16-44, «8021 912.47 44, Fac 140.21 310 17 28 ‘vensaribonamente: Tel #40 24 216 77 25, Fax 40.21 317 25 4, +40 28 912 04 8; vonzari@asrose Reso Markating,Dropr de Autor Te, +40 21 346:89.74; marketing@asrr0 2a pagint

S-ar putea să vă placă și