Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
balonarea
Balonarea sau meteorismul abdominal este unul din cele mai frecvente simptome cu care se confruntă
majoritatea adulţilor, cel puţin o dată viaţă. Balonarea, prin definiţie, distensia abdominală, poate fi
însoţită de eructaţii, flatulenţă, disconfort abdominal şi senzaţie de plenitudine. Am stat de vorbă cu Dr.
Raluca Oprea, medic specialist gastroenterolog, despre ce înseamnă şi cum poate fi tratată balonarea.
Înainte de masă în tractul digestiv există un volum de 100-200 ml de gaz, ce poate creşte până la 65 %
după masă. Volumul de gaz din lumenul intestinal este determinat de echilibrul dintre aportul de gaz
( înghiţire, producţia la nivelul lumenului – interiorul tubului digestiv- prin digestia alimentelor,
fermentarea bacteriană, difuzia de la nivelul sângelui) şi eliminarea acestor gaze ( eructaţii, absorbţia la
nivel sanguin, flatulenţă).
Balonarea: de ce apare
Alterarea bacteriilor din colon. În tractul gastrointestinal există peste 500 de specii de bacterii, iar o
alterare la nivelul florei colonice poate duce la distensie abdominală.
Aerofagia =înghiţirea aerului. Cantităţi crescute de aer sunt înghiţite prin mâncatul rapid sau “pe fugă”,
mestecatul gumei sau fumat. De asemenea, aerofagia este o manifestare a anxietăţii.
Alimentaţia. O parte din structura carbohidraţilor din grâu (paşte, pâine albă), ovăz, porumb, cartof nu
se absorb în intestin. Mulţi adulţi au intoleranţă la lactoză, cauzată de o reducere a sintezei de lactază-
enzima care ajută la distia produselor lactate. Fructele şi legumele conţin oligozaharide care sunt
fermentate uşor de bacteriile colonice, iar fermentaţia duce la balonare. La fel, fibrele fermentabile sunt
un substrat pentru producţia de gaze.
Băuturile carbogazoase. În băuturile carbogazoase şi sucuri există o cantitate mult prea mare de fructoză
ce depăşeşte capacitatea de absorbţie a organismului.
Balonarea poate fi de asemenea un simptom al mai multor patologii: sindromul de intestin iritabil,
constipaţia, boala celiacă, dispepsie, gastropareza ( în special la pacienţii diabetic), boală de reflux
gastroesofagian, gastroenterite virale, anxietatea, de aceea este foarte important să consultăm un
medic gastroenterolog când aceste simptome persistă.
Alte simptome “de alarmă” ce însoţesc balonarea şi ar trebui să ne trimită la medic sunt durerile
abdominale, vărsăturile , scăderea în greutate involuntară, diareea persistentă, scaunele cu sânge.
· Combaterea constipaţiei, având în vedere că cei mai mulţi pacienţi care se plâng de balonare suferă
de asemenea şi de constipaţie
· Modificarea stilului de viaţă prin includerea în rutină de zi cu zi a efortului fizic şi modificarea dietei
Ultimele studii arată că dieta FODMAPs aduce beneficii în ceea ce priveşte balonarea. Această este o
dietă săracă în oligozaharide, dizaharide, monozaharide. Exemplu de alimente de evitat: usturoi, ceapă,
grâu, secară, pâine albă, conopidă, ciuperci, fasole,mazăre, cârnaţi, îndulcitori alimentari. Este foarte
important ca această dietă să fie indicată de un medic specialist .
Medicaţia pentru balonare trebuie administrată la indicaţia unui medic, deoarece foarte mulţi pacienţi
încearcă mai multe medicamente, având ca recomandări diverse surse: reclame tv, internet, cunoscuţi,
fără a avea rezultatul dorit.
Prin urmare, fiţi atenţi când apare şi cât durează balonarea. Indicat ar fi să mergeţi, totuşi, la un medic
specialist gastroenetrolog.
Sursa: https://www.csid.ro/health/balonarea-de-ce-apare-si-cum