Construcţii

în acoperiş pot fi montate luminatoare sau guri de aerisire, în

îmbrăcămintea
funcţie de destinaţia construcţiei: hală industrială sau showroom.
Geamurile şi uşile sunt montate de firme specializate. Strat de bază \ , kr
Strat de n isio ^ S s'P S B W M r
Geomembrană
Blocuri EPS
Pat ll î
3.3. Drum modernizat îi "* - l'îi: SI ÎI6-9
Din punct de vedere constructiv, un drum modernizat este 5; P fjlfi jjji picioare

alcătuit din: :Tereri s l a b ‘

- infrastructura drumului: lucrări de umplutură, ziduri de spri­
jin, şanţuri;
Fig. 1 .18 7 . Stru c tu ra drum ului. Părţi
- suprastructura drumului: strat de balast, fundaţie, strat de
com ponente
bază, material izolator (hidroizolaţie), îmbrăcăminte.
Partea centrală a suprastructurii se numeşte parte carosabilă sau
cale, iar părţile laterale se numesc acostamente. Acestea din urmă
sunt destinate depozitării materialelor, depăşirii, staţionării etc.
Infrastructura drumului este alcătuită din totalitatea lucrărilor
care susţin suprastructura.
Suprastructura drumului este alcătuită, la rându-i, din
totalitatea straturilor care formează corpul drumului aflat pe partea
carosabilă.
îmbrăcămintea - primul strat al drumului - este formată dintr-
un strat de uzură (de rulare) şi un strat de legătură.
Stratul de bază transmite forţele concentrate ale roţilor şi
le repartizează la pat, prin intermediul stratului de nisip sau de
Fig. 1 .1 8 8 . Geom embrană
balast.
Stratul de nisip sau de balast repartizează cât mai uniform
încărcările care apar, drenează şi opresc ascensiunea capilară a apei
şi ridicarea noroiului.
Geomembranele sunt produse polimerice plane, subţiri, sub
formă de folii, cu permeabilitate extrem de scăzută, utilizate pentru
etanşare (impermeabilizare), aflate în contact cu pământuri sau alte
materiale.
>ooo ir

3.4. Cale ferată
Căile ferate sunt căi de comunicaţie pe care circulă mijloace de
transport ghidate pe şine.
Calea ferată se compune din:
- linia propriu-zisă;
- lucrări de artă - poduri, podeţe, viaducte, tuneluri ş.a.;
- construcţii pentru deservirea călătorilor şi a traficului de
mărfuri - clădiri de călători, peroane, magazii, triaje ş.a.;
- instalaţii de automatizare, centralizare şi bloc;
- instalaţii de telecomunicaţii şi construcţii necesare reparării,
întreţinerii, echipării şi alimentării materialului rulant.
I Cea m ai înaltă cale fera tă din lume leagă -
| Tibetul - considerat drept „acoperişul lu- *
| mii” - de restul Chinei şi a fost inauguratăŞ
în iulie 2006. Lungă de 1.140 km, linia!
: traversează unele dintre cele mai ostile re-;
i giuni din lume, trecând peste altitudinea j
| de 5.072 m (Pasul Tanggula) şi străbătând j
|regiuni îngheţate de-a lungul întregului ■
: an. Din cauza altitudinii la care circulă î
care este, de fapt, altitudinea de zbor a ;
unor avioane uşoare vagoanele trenului \
' sunt presurizate, dotate cu măşti de oxi-;
; gen şi cu filtre ultraviolete.
T<$5bOOOOÎ<KXK<'<'<**X><XX><>CK>-XNX'0<>0©<X><>0<*X>^

67
I C on stru cţii - M anual pentru clasa a IX -a

Din punct de vedere constructiv, în alcătuirea căii ferate intră:

- infrastructura căiifera te: lucrări de terasamente, care pot fi în
rambleu (umplutură) sau în debleu (săpătură);
- suprastructura căii fera te: şine, traverse, material mărunt de
cale, balast sau piatră spartă, strat de nisip.
Ecartamentul reprezintă distanţa dintre urmele lăsate pe teren
de roţile aceleiaşi osii ale unui vehicul sau distanţa dintre feţele in-
terioare ale celor două şine de cale ferată.
Căile ferate pot fi:
Fig. 1 .1 8 9. Suprastructura căii ferate • cu ecartament normal, de 1.435 mm;
• cu ecartament larg, mai mare de 1.435 mm;
• cu ecartament îngust, sub 1.435 mm;
In România, ecartamentul adoptat este cel de 1.435 mm, dar
există şi căi ferate istorice, cu un ecartament îngust.

3.5. Pod metalic

Podurile, care fac parte din lucrările de artă, ajută la exploatarea
căilor de transport şi sunt realizate de ingineri constructori.
Podul este destinat trecerii unui obstacol - un râu, o vale, căi
Fig. 1 .1 9 0. Peroane
de comunicaţii - , fiind construit deasupra acestora. Acesta poate fi
Cules Suprastructuri
construit din beton, zidărie, metal, lemn, coarde ş.a.
In structura unui pod intră:
a. infrastructura: partea din pod care preia încărcările de la
suprastructură şi le transmite terenului; este alcătuită din cu-
lee şi pile;
b. suprastructura: partea superioară a podului, care preia
încărcările de la trafic; este alcătuită din calea de rulare şi
structura de rezistenţă care sprijină calea de rulare; calea este
formată din elementele de rezistenţă principale - grinzi, arce,
plăci - , legate între ele prin platforme.
c. izolaţiile: podul metalic este protejat cu izolaţie
anticorozivă.

3. 6. Lucrări de regularizare a râurilor

Regularizarea albiilor râurilor reprezintă o categorie de lucrări
hidrotehnice care se ocupă cu rectificarea cursului, consolidarea şi
reprofilarea albiilor minore ale cursurilor de apă.
La regularizarea cursurilor de apă se are în vedere ca noua linie
Fig. 1 .1 9 1 . Pod m etalic. Elem ente
a malurilor apelor mici, mijlocii şi mari să coincidă cu malurile na-
com ponente
turale care urmează să fie, eventual, doar consolidate. Dacă însă
lăţimea albiei este prea mare, secţiunea este restrânsă prin lucrări
speciale.
Apărările şi consolidările de maluri au ca scop protejarea mal-
urilor împotriva spălărilor sau a prăbuşirilor, precum şi formarea de
noi maluri pe linia de regularizare.

68
 Construcţii

O îndiguire reprezintă un complex de lucrări hidrotehnice constând, în

general, din diguri şi alte lucrări-anexă care, de obicei, au scopul de a proteja
anumite zone împotriva inundaţiilor.

aval
..Tatu* amor,ta. /

N
’weiui maxim de calcul ai apei \ - \ JM #"™
Corpul digului \ Conitatfig

* * * -* SN ^ 2 2 x
M aterial aluvionar
Fig. 1 .1 9 2 . Secţiune p rin tr-un dig

îndiguirile cuprind şi lucrările de punere în valoare a terenurilor

apărate, la care se adaugă şi cele necesare eliminării efectelor nega­
tive pe care le pot avea digurile, ca urmare a întreruperii scurgerii
naturale a apei de pe versanţi spre cursurile de apă.

>OOOC -COOCOQOV

\P o d u l lu i S aligny de la Cernavodă, adevărată operă de artă;

; inginerească, a fost proiectat sub coordonarea lui Anghel Saligny,;
în 1888, şi construit între 1890-1895.
: La acea vreme era cel mai lung pod din Europa şi se număra I
: printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare
din lume. i
■Sistemul de poduri ce traversează Dunărea între Feteşti ş i;
Cernavodă cuprinde două poduri principale, cu deschideri între : Fig. 1.1 9 3 . - Lucrări de regularizare
140-190 de metri şi cu o înălţime liberă de 30 de metri, precum ;
şi o serie de alte lucrări.
: Una dintre soluţiile originale aplicate la realizarea podului d e ;
|la Cernavodă a constituit-o folosirea, în premieră mondială, a •
: oţelului moale, fapt ce a contribuit la durabilitatea acestei lucrări:
a împlinit un secol (1895-1995) de existenţă şi funcţionare:
: neîntrerupte.
: Complexul originar de poduri de la Cernavodă se compunea | Fig. 1 .1 9 4 . Podul dc la Cernavodă
dintr-un pod peste braţul Borcea (unul dintre braţele Dunării), j
unul peste Dunăre şi un viaduct peste balta Iezerului, desfiinţat în :
1969, în urma desecării acestei bălţi, şi înlocuit cu un terasament;
: de rambleu.
: Astăzi, Podul de la Cernavodă este dublat de un sistem de poduri i
: combinate, construit tot de ingineri români.

•P odul „BlinkingE ye” (Ochiul care clipeşte) este primul pod rotativ <
din lume, care se deschide ca o pleoapă care clipeşte timp de 4 mi­
nute. Acest pod - numit şi podul Mileniului - este construit pe râul;
Fig. 1 .1 9 5 . Podul „BlinkingEye”
: Tyne, în nord-estul Angliei, şi a fost dat în folosinţă în anul 2001.
V>000<'0<XXXX>>C>00<XX>0<><>0->X^<<><XX>CKy>0^<<><><><><X>->^C<X>C<X><>>s>C><><<<XXX>^>vX><><<>

69