IV Construcţii - Manual pentru clasa a IX-a
4. A c o r d a r e a
ÎN C A Z D E A C C ID E N T
OOO
Definiţia cel mai des utilizată
a accidentelor de muncă a fost
formulată, în 1931, de Heinjrich.
Ele au fost definite ca evenimente
fortuite, în care acţiunea sau
reacţia unui obiect, a unei
substanţe sau a unei persoane
se soldează cu prejudicii fizice
asupra unei persoane.
Fig. 4 .3 8.
164
p r im u l u i a ju t o r
4.1. Accidente de muncă
Accidentele de muncă pot fi definite ca fiind orice incident critic
survenit la locul de muncă, având consecinţe negative asupra stării
de sănătate a angajaţilor.
Cauzele producerii accidentelor de muncă pot fi de natură
tehnică sau organizatorică, ele pot proveni fie din condiţiile de
muncă, fie pot fi cauzate de angajat.
O caracteristică a tuturor accidentelor de muncă este lipsa de
legătură între intensitatea cauzelor şi mărimea efectelor. Astfel, unele
cauze mici se pot solda cu consecinţe deosebit de grave, în timp ce,
în alte cazuri, deficienţele majore de funcţionare a sistemului om-
maşină-mediu pot să conducă la accidente mai puţin grave.
Prevenirea accidentelor de muncă constă în înlăturarea cauzelor
secundare sau primare care au condus la apariţia accidentelor
printr-o serie de mijloace medicale, tehnice sau psihologice.
înregistrarea accidentului de muncă se face pe baza
procesului-verbal de cercetare. Accidentul de muncă
înregistrat de angajator se raportează de către aces-
ta la inspectoratul teritorial de muncă, precum şi la
asigurător, potrivit legii.
Clasificarea accidentelor de muncă:
1. După numărul persoanelor afectate: accident individual sau
colectiv;
2. După urmările asupra victimei: accidente care produc
incapacitate temporară de muncă (maximum 30 de zile),
accidente care produc invaliditate şi accidente mortale;
3. După natura cauzelor directe: accidente mecanice, electrice,
chimice, termice, prin iradiere sau combinate;
4. După natura leziunilor: contuzii, plăgi, înţepături, tăieturi,
striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputări, intoxicaţii,
electrocutări, insolaţii, leziuni multiple;
5. După locul leziunii: la cap, la trunchi, la membrele superioare
sau inferioare, cu localizări multiple;
 Sănătatea şi securitatea muncii

6. După momentul în care se resimt efectele: cu efect imediat

sau cu efect ulterior.

Căderea de la înălţime = 43% dintre accidentele mortale de pe

şantiere
Căderi de obiecte = 12% dintre accidentele mortale de pe
şantiere
Manevrarea de utilaje grele = 1 1 % dintre accidentele mortale
de pe şantiere
Accidente rutiere pe şantiere = 8% dintre accidentele mortale
Electrocutare = 4% dintre accidentele mortale de pe şantiere

Semnalizarea de securitate

Semnele de securitate:
O B L IG A T O R IU : Aşa trebuie să facem
Indicatoare de obligare
IN T E R Z IS : Aşa N U trebuie să facem
A T E N Ţ IE : Fiţi atenţi la pericole

Este posibil să nu existe trepte la toate intrările şi atunci acestea

pot fi improvizate, fie poziţionate în pragul uşii sau fixate de partea
laterală a clădirii.
Schelele vor fi montate, modificate sau demontate numai în
conformitate cu instrucţiunile producătorului/furnizorului, de Ind icatoare de interzicere
către muncitori calificaţi, sub imediata supraveghere a unei persoane
competente. O persoană poate fi considerată competentă datorită
pregătirii profesionale şi experienţei. Un instructaj corespunzător
trebuie furnizat de către organizaţii specializate. Se vor lua măsuri
corespunzătoare de precauţie pentru a împiedica orice cădere de
pe schele. Se vor prevedea balustrade de protecţie la o înălţime
de cel puţin 0,9 m şi plinte cu înălţimea de minimum 0,10 m pe Indicatoare de atentionare
laturile tuturor platformelor de unde o persoană ar putea cădea de
la o distanţă de 1,8 m. Se vor utiliza balustrade mediane, scuturi de
protecţie sau alte măsuri similare pentru a ne asigura că distanţa
maximă neprotejată dintre balustradă şi plintă nu depăşeşte 0,5 m.
Spaţiul dintre platforma schelei şi faţadă sau suprafaţa verticală
de lucru nu va depăşi 0,3 m, pentru a preveni căderea muncitorilor
în acel interspaţiu.
Toate schelele vor fi construite astfel încât să fie stabile, inclusiv Senine de foc Ieşiri de urgenţă
în momentul în care sunt modificate. Platformele trebuie să aibă
lăţimea de minimum 0,6 m, iar plăcile care alcătuiesc platforma
trebuie să fie cât mai apropiate una de cealaltă, pentru a preveni
crearea de spaţii în platformă. Aceste plăci trebuie să fie bine
securizate şi fixate strâns.
Pu nct sa nitar

Fig. 4 .4 1 . Indicatoare
 IV Construcţii - Manual pentru clasa a IX -a

60% din accidentele de pe şantiere se datorează căderilor de la

înălţime şi sunt legate de folosirea schelelor, lucrului pe acoperiş,
Identifică riscurile privind. scări.
Iluminarea
Căile de acces Avertizări
Electricitatea Echipamentul obligatoriu de protecţie împotriva căderii este
Echipamentele de protecţie centura de siguranţă.
Ieşirile de urgenţă N U atingeţi firele neizolate sau tablourile electrice
Ventilarea Nu ştiţi dacă sunt sau nu sub tensiune
Apărătorile echipamentelor Semnalizaţi pericol de electrocutare
Zgomotul excesiv
Alarmarea de incendiu
Stingătoarele
4.2. Trusa sanitară de prim ajutor
Trusa sanitară de prim ajutor se compune dintr-o cutie din
material plastic (foarte rezistent la şocuri), cu colţuri şi muchii
rotunjite; etanşeitatea corespunzătoare pentru protejarea conţi-
nutului faţă de praf şi umezeală este asigurată printr-o garnitură de
cauciuc.
Trusa sanitară de prim ajutor (Fig. 4.42) este dotată cu: foarfece
cu vârfuri boante, garou 50 cm, deschizător de gură din material
plastic, dispozitiv de respiraţie gură la gură, mănuşi de examinare,
pahare de unică folosinţă, batiste de hârtie cu soluţie dezinfectantă,
kelen, aţele din material plastic, faşă din tifon mică, faşă din tifon
mare, bandaj triunghiular, vată hidrofilă sterilă, suport cervical,
balon oxigen, ace de siguranţă, leucoplast, alcool sanitar, comprese
sterile, pansament individual, pansament cu rivanol, plasture, creion,
caiet, broşură cu instrucţiuni de prim ajutor conform normelor
Comisiei Europene de Resuscitare, rivanol soluţie 1% 200 ml: apă
oxigenată, alcool iodat 200 ml, suport textil impermeabil pentru
protecţia hainelor pacientului.
Fig. 4 .4 2 . Trusă sanita ră de prim ajutor.

4.3. Măsuri de prim ajutor

Trauma
Primul ajutor reprezintă o serie de tehnici medicale simple
pentru salvarea vieţii, pe care un om obişnuit poate fi antrenat să
le folosească în situaţii de urgenţă medicală, înainte de intervenţia
tehnicienilor în urgenţele medicale sau a doctorilor.
înainte de a acorda cuiva primul ajutor, se ţine cont de:
- „cura te ipsum” (ai grijă de tine): se evită contactul direct cu
fluidele pacientului (sânge, salivă), prin care se pot transmite
diverse boli; se foloseşte echipament de protecţie (măşti,
mănuşi etc.);
- siguranţa zonei: se evită acordarea primului ajutor în locuri
cu trafic auto intens, pericol electric / termic / de prăbuşire

166