Instalaţii

2 . In st a l a t ii d e a l im e n t a r e c u a p

Sunt reprezentate de:

^ reţele exterioare de alimentare cu apă;
^ instalaţii interioare de alimentare cu apă caldă şi rece pentru
consum menajer;
> instalaţii interioare de alimentare cu apă rece pentru stingerea
incendiilor.

2.1. Reţele
y exterioare de alimentare
cu apă
Definire
Sistemul de alimentare cu apă reprezintă totalitatea cons­
trucţiilor şi instalaţiilor utilizate pentru satisfacerea necesarului de
apă al centrelor populate şi industriale şi se compune din: captarea
apei, instalaţiile pentru corectarea calităţii sau tratarea apei, trans­
portul (aducţiunea), înmagazinarea, pomparea şi distribuţia apei.

Clasificare
După forma în plan se disting următoarele tipuri de reţele:
- ram ificate, prin care apa circulă într-o singură direcţie
(fig. 3.3 a);
- inelare cu puncte de ramificaţie numite noduri, alcătuite din
bucle sau ochiuri închise, la care apa poate ajunge în orice punct
cel puţin din două direcţii (fig. 3.3 b);
- m ixte , cu porţiuni ramificate şi porţiuni inelare.
b
Reţelele inelare prezintă siguranţă în exploatare, atât în Fig. 3.3. a) Reţea exterioară ramificată
cazul consumurilor menajere şi industriale cât, mai ales, pentru b) Reţea exterioară inelară
combaterea incendiilor; în cazul unei defecţiuni într-un punct al 1 - rez ervor de înmagazinare; 2 - arteră;
unui tronson (porţiuni) al reţelei se poate continua alimentarea 3 - con ductă publică sau de serviciu
cu apă a celorlalţi consumatori, pe când la o reţea ramificată se
întrerupe alimentarea cu apă pe toată suprafaţa localităţii sau
industriei din aval de acest punct.
D upă calitatea apei transportate se disting:
- reţele exterioare pentru alimentare cu apă potabilă
- reţele exterioare pentru alimentare cu apă industrială.
D upă n um ă rul d e co n d u cte d e tran sport a a p ei , reţelele exte­
rioare pot fi cu:
- o singură conductă de distribuţie a apei pentru consum
menajer, industrial şi pentru combaterea incendiilor;
- conducte separate pentru fiecare fel de consum;

115
 C onstru cţii - M anual pentru clasa a IX-a
La proiectarea reţelelor exteri­
oare se ţine seama de o serie de
factori, şi anume: sistematizarea
localităţilor care urmează a fi
alimentate cu apă, amplasamentul
consumatorilor, relieful terenu­
lui, configuraţia străzilor, căile de
acces public şi poziţia unor obsta­
cole naturale (râuri, parcuri etc.)
sau artificiale (alte reţele ampla­
sate în zonă, căi de comunicaţii
etc.). Alegerea judicioasă a sche­
mei (alcătuirii) reţelei este rezul­
tatul analizei factorilor de mai
sus şi a unor calcule de eficienţă
economică.
Fig. 3.4. Schema generală a unui sistem de
alimentare cu apă industrială: 1 - sursa;
2 - captare; 3 - instalaţii de tratare a apei;
4 - construcţii şi instalaţii de aducţiune;
6 - staţie de pompare; 7 - rezervoare de
înmagazinare a apei; 8 - rezervor de inălţime;
9 - agregate industriale; 10 - conductă de
apă caldă; 1 1 - turn de răcire; 1 2 - bazinul
turnului de răcire; 12, 14, 15 - conductă;
13 - pompă de circulaţie; 16 - filtru.
116
- conducte comune pentru anumite categorii de consum al
apei.
D upă valoarea presiu nii necesare a apei p en tru com baterea
in cen d iilor , se deosebesc două tipuri de reţele:
- de joasă presiune (minimum 0,7 bar, în cazul hidranţilor
pentru combaterea incendiilor), astfel că presiunea necesară
la ajutajul ţevii de refulare este asigurată de motopompe;
- d e înaltă presiune, cu staţii proprii de pompare.
în cazul centrelor populate se prevede, în general, o singură
reţea exterioară de distribuţie pentru apa necesară consumului
menajer, industrial şi pentru combaterea incendiilor.
Reţelele de joasă presiune se folosesc în întreprinderi
industriale cu pericol redus de incendiu, iar cele de înaltă presiune
în întreprinderi industriale cu pericol mărit de incendiu, precum:
în industria lemnului, în industria petrolieră, chimică etc.
Alcătuirea
Schema generală a unui sistem de alimentare cu apă (fig. 3.4)
cuprinde următoarele elemente principale:
• Sursele de apă din natură, care trebuie să asigure alimentarea
cu apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ a consu­
matorilor din centrele populate, industriale şi agrozooteh­
nice. Principalele surse de alimentare cu apă sunt surse de
suprafaţă şi surse subterane.
• Captarea are ca scop colectarea apelor dintr-o sursă de
suprafaţă sau subterană; cuprinde construcţiile şi instalaţiile
necesare colectării apei din sursele naturale şi, prin urmare,
nu poate lipsi din niciun sistem de alimentare cu apă.
• Instalaţii de tratare a apei, care au rolul de a prelucra apa
brută în scopul îmbunătăţirii proprietăţilor ei fizice, chimice,
bacteriologice sau organoleptice. Astfel, apa devine utiliza­
bilă, fie ca apă potabilă pentru centrele populate, fie ca apă
industrială pentru diversele centre tehnologice.
• Construcţii şi instalaţii de aducţiune a apei, apeducte, prin
care apa este condusă de la sursă sau de la instalaţia de tratare
la rezervoarele de înmagazinare.
• Staţia de pompare are rolul de a realiza presiunea necesară în
reţeaua de distribuţie a apei.
• Rezervoare de înmagazinare a apei, în care se realizează
acumularea unei cantităţi de apă necesare pentru satisfacerea,
pe o anumită perioadă, a nevoilor de consum de apă, indi­
ferent de scopul acesteia. Dacă relieful permite, rezervoarele
de înmagazinare se pot amplasa la înălţime, pentru a asigura,
astfel, şi presiunea în reţeaua de distribuţie. Rezervoarele
sunt obligatorii în orice schemă de alimentare cu apă.
• Rezervorul de înălţime, numit şi castel de apă, are rolul de a
asigura ridicarea presiunii apei şi de a acumula o rezervă de
apă necesară proceselor tehnologice.
 Instalaţii III
• Agregatele industriale în care apa este utilizată pentru
realizarea proceselor tehnologice.
• Conductele de apă caldă, rezultată ca urmare a preluării
căldurii de la agregatele industriale supuse proceselor de
răcire cu apă.
• Turnul de răcire, în care apa caldă este dispersată cu ajutorul
unor pulverizatoare (duze) într-un curent de aer care preia
căldura de la apă răcind-o; tunurile de răcire pot funcţiona cu
tiraj natural sau cu tiraj forţat (caz în care aerul este vehiculat
1
cu ajutorul ventilatoarelor).
• Pompa de circulaţie, care aspiră apă din bazin şi o refulează
fie direct la agregate, fie în rezervorul de înmagazinare, caz
în care apa este în prealabil filtrată parţial pentru a fi adusă la
aceleaşi condiţii de calitate cu cele ale apei din rezervor.
• Filtrul, care are rolul de a filtra apa, în vederea aducerii
acesteia, la un grad de limpezire care să o facă potabilă.
Intre captare şi instalaţiile de tratare, apa este transportată prin
aducţiuni sau apeducte care sunt costituite din conducte şi canale.
2
Deoarece consumul de apă din clădiri este variabil în timp, pentru Fig. 3.5. Reţele exterioare de
compensarea zilnică a debitelor de consum cu cele de alimentare, alimentare cu apă
se prevăd rezervoare în care se înmagazinează o anumită cantitate
de apă.

Exemplu: Montarea unei staţii de pompare între captare şi staţia

de tratare este necesară, dacă aceasta din urmă este amplasată la o
cotă mai ridicată decât captarea.

Reţelele exterioare de alimentare cu apă se compun din

următoarele categorii de conducte (fig. 3.5):
- principale sau artere (1) care transportă apa de la rezervorul
de acumulare sau de la staţia de pompare în sectoarele de
consum;
- de serviciu (2) sau conducte publice, care transportă apa de la
conductele principale până la punctele de branşament; la acest tip
de conducte se execută branşamentele (3) ale staţiei de hidrofor
sau clădirilor. La conductele de serviciu se pot monta hidranţi
exteriori pentru combaterea incendiilor (4) sau hidranţii pentru
stropit spaţii verzi (5);
- secundare (6), numite şi reţele exterioare de distribuţie a apei Fig. 3.6. Branşamentul unei instalaţii interioare la
în ansambluri de clădiri, care transportă apa de la instalaţia reţeaua exterioară de alimentare cu apă:
de ridicare a presiunii apei (7) la instalaţiile (8) din interiorul I - conducta de serviciu; 2 - branşament;
3 - vană de concesie; 4 - căminul vanei de
clădirilor (9).
concesie; 5 - apometru; 6 - robinet de închidere;
7 - robinet de închidere şi descărcare;
Branşamentul 8 - conducta de ocolire; 9 - cămin pentru
Este conducta de racord între instalaţia interioară şi reţeaua apometru; 10 - conductă principală de distribuţie;
exterioară de alimentare cu apă (conductă publică sau de serviciu) sau II - coloana pentru alimentarea cu apă a
punctelor de consum; 12 - canal tehnic; 13 - canal
sursele proprii ale consumului respectiv (fig. 3.6).

■ nevizitabil; 14 - clădire; 15 - limita de proprietate.

117
 C onstru cţii - M anual pentru clasa a IX-a

Branşamentele pot fi de două feluri:

- provizorii, folosite numai în perioada de execuţie a
Schemele caracteristice pentru construcţiei;
alimentarea cu apă a centrelor - definitive, folosite şi ca branşamente provizorii în perioada
populate şi a industriilor prezintă de construcţie.
anumite particularităţi, ce depind In funcţie de importanţa consumatorului, branşamentele pot fi
de: natura sursei de apă, relieful simple sau multiple.
terenului, debitele, presiunile In cazul în care consumatorul necesită o alimentare cu apă continuă,
şi calităţile apei necesare la fară nici o întrerupere, cum sunt, de exemplu, industriile cu procese
consumatori, regimul de funcţi­ tehnologice la care întreruperea alimentării cu apă poate determina
onare ale consumatorilor. degradarea produselor sau deteriorarea aparatelor utilizate, se iau
>o o <x k k x x >o o <><><>o <><x x x x >>^<x ^><x ><x x >x «c<><><><x ><x >c>ooo
măsuri speciale de siguranţă în alimentarea cu apă, prevăzându-se:
- două racorduri de la aceeaşi conductă de serviciu;
- două racorduri de la două reţele de pe străzi diferite;
- realizarea unei rezerve intangibile, de avarie.

Amplasarea
Modalităţile de amplasare a reţelelor exterioare de alimentare cu
apă sunt:
- îngropate în sol (fig. 3. 7), sub adâncimea de îngheţ stabilită
pentru localitatea respectivă, conform datelor din STAS 6054.
Se recomandă ca traseele conductelor să treacă, pe cât posibil,
prin spaţiile verzi (pentru a fi uşor accesibile în caz de
defecţiune), cât mai aproape de consumatori şi cât mai scurte.
In terenuri normale, distanţa minimă de la aliniamentul clădi­
rilor până la axa conductelor de apă de distribuţie este de 3
Fig. 3.7. Aşezarea provizorie a tubu rilor în
m. Distanţele minime în plan orizontal şi vertical, precum şi
şanţuri: 1 - tub; 2 - gropi executate în dreptul condiţiile de amplasare la traversări şi încrucişări cu alte reţele
îmbinărilor; 3 - pământ aşezat pe tuburi. sau obstacole sunt indicate în tabelul nr. 1.
Se interzice trecerea conductelor de apă potabilă prin căminele
de vizitare ale reţelei de canalizare, prin canale de evacuare a apelor
uzate, haznale etc. Conductele de alimentare cu apă potabilă
nu vor fi legate cu conductele de apă nepotabilă sau industrială.
Conductele metalice se izolează pentru protecţia contra coroziunii
(STAS 7335/5);
- în canale de protecţie, în cazurile în care terenul este sensibil
la umezire şi nu pot fi respectate distanţele impuse (prin
normativul P7 - Normativul de fundare a construcţiilor
pe pământuri sensibile la umezire) faţă de fundaţiile
clădirilor sau când conductele de alimentare cu apă trebuie
să fie protejate împotriva acţiunilor mecanice exterioare. în
general, se evită amplasarea conductelor de alimentare cu apă
rece în canale în care se montează şi conductele de alimentare
cu apă caldă. Când traseele conductelor de apă rece şi caldă
sunt comune şi se impune montarea conductelor de apă rece
în canale, se adoptă soluţia de separare a canalului în două
compartimente.

118
 Instalaţii III
- în subsolurile clădirilor, când acestea sunt prevăzute
cu subsoluri sau cu canale mediane circulabile. Soluţia
este economică, reducându-se costurile investiţiilor şi
consumurile de metal şi ciment. La adoptarea acestei soluţii
se iau următoarele măsuri de protecţie:
• conductele se izolează termic, pentru a se evita încălzirea
apei reci;
• la traversarea rosturilor de tasare a pereţilor sau a
fundaţiilor clădirilor, golurile sunt mai mari decât
diametrele exterioare ale conductelor cu 10... 15 cm;
• conductele traversează golul pe la partea inferioară a
acestuia, iar etanşarea golurilor în jurul conductelor se
face cu material elastic;
• în porţiunile în care conductele traversează elemente de
construcţii nu se admit îmbinări;
• în cazurile în care golurile sunt determinate de dimensiunile
canalelor respective, se asigură accesibilitatea conductelor
pentru întreţinere şi reparaţii în timpul exploatării;
- în galerii subterane vizitabile, împreună cu alte reţele,
în cazuri speciale (artere cu circulaţie intensă, condiţii de
teren foarte dificile, nevoie de supraveghere frecventă sau de
intervenţie rapidă);
- aerian, pe porţiuni scurte ale reţelei.

Tabel 3.1
Condiţii de amplasare pentru încrucişări de conducte (conform STAS 8591)

Reţele care se M ăsuri de protecţie pentru cazurile în care condiţiile de amplasare

C o ndiţii de amplasare
încrucişează nu pot fi respectate.

C onductele de alim entare cu apă potabilă se introduc în tuburi de

C onducte de C onductele de alim entare cu apă
protecţie. Tuburile de protecţie trebuie să depăşească canalul de
alim entare cu apă potabilă se amplasează deasupra
ape uzate, de o parte şi de alta din axul acestuia, cu:
potabilă cu canale de canalelor de ape uzate, la distanţa
- 2 ,50 m, în teren im perm eabil;
ape uzate m inim ă de 40 cm
- 5,00 m, în teren perm eabil.

C onducte de
C onductele de alim entare cu apă se Soluţia de amplasare se stabileşte cu acordul întreprinderilor care
alim entare cu apă cu
am plasează sub canalizaţia telefonică exploatează reţelele respective.
canalizaţie telefonică

119
iP m