Construcţii - Manual pentru clasa a IX -a

în vitamine (mai ales cele din complexul B), în proteine şi

în numeroase substanţe biologic active. Drojdia de bere este
deja un aliment introdus în tratamentul unor boli cronice,
spre exemplu dietele cu drojdie de bere au dus la creşterea
toleranţei la glucoza în cazul diabeticilor, la reducerea bolilor
şi afecţiunilor nervoase. Astfel, drojdia de bere intensifică
funcţia sistemului imunitar, previne bolile de sânge şi anemia.
Fructele şi legumele - ca alimente de protecţie sunt recomandate
nucile, vişinele, afinele, citricele, dar şi broccoli, pătrunjelul,
usturoiul, gulia, ciupercile etc. In general, toate fructele şi legumele
acţionează ca alimente de protecţie.
Plantele medicinale - au un important rol în prevenţia bolilor.
Cele mai cunoscute sunt: ceaiul verde, gălbenelele, măceşele, menta,
lavanda, ceaiul roşu, ceaiul negru, sunătoarea, teiul, muşeţelul.

3.3. Intoxicaţii. Toxiinfecţii

alimentare. Boli parazitare.
Fig. 4.3 3 . Muşeţel Dermatoze.
Intoxicaţia acută profesională reprezintă o stare patologică
apărută brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente
la locul de muncă.
Expunerea profesională la aeropoluanţi şi condiţii neco-
respunzătoare de microclimat la locul de muncă duce la apariţia
sau/şi agravarea unor simptome şi chiar boli. Noxele profesionale
cu impact respirator pot fi: pulberi (aerosoli solizi şi lichizi, de
natură minerală, vegetală, animală microorganisme), gaze, vapori,
substanţe radioactive, gaze ionizante. Trebuie subliniat că un loc
important în cadrul bolilor profesionale este ocupat de afecţiunile
respiratorii: afecţiuni alergice, astm bronşic profesional, plămânul
toxic (fig. 4.34), febra metalelor, febra polimerilor, unele bronşite
Fig. 4 .34 . Plăm ân toxic
cronice legate de expunerea la toxice iritante cu agresiune lentă etc.
(fig. 4.35).
Intoxicaţia alim entară (toxiinfecţia alimentară) este o afecţiune
datorată consumului de alimente sau băuturi contaminate cu
microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau
paraziţii. Alimentele pot fi contaminate prin următoarele metode:
- pe parcursul procesului de preparare, astfel că acestea pot
contamina persoana care manevrează carnea;
- pe parcursul creşterii şi anume în cazul fructelor şi al
legumelor, care pot fi contaminate mai ales dacă sunt folosite
îngrăşămintele naturale sau dacă este folosită irigaţia cu apă
dintr-o sursă contaminată;
- în timpul procesului de preparare al alimentelor, şi anume
Fig. 4.3 5 . Bronşita
în cazul persoanelor care sunt purtătoare a unui tip de

162 I !
 Sănătatea şi securitatea muncii

microorganism (de exemplu stajîlococ) sau în cazul persoanelor

bolnave care, de asemenea, pot contamina alimentul;
- princontaminaredinmediulînconjurător,cumicroorganisme
patogene care se pot găsi în praf, pământ, apă. Dintre aceste
microorganisme, amintim: Cryptosporidium parvum (un
parazit), Clostridium botulinum (bacterie care provoacă
botulismul) sau Clostridium_perfringens (o bacterie care în
cazuri grave poate provoca diaree).

Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta F ig. 4 .3 6.

toxiinfecţii alimentare, sunt:
- consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate, lapte
nepasteurizat (nefiert), produse din lapte nepasteurizat
precum brânza sau smântână;
- consumul cărnii insuficient preparate (cârnat crud, friptură
în sânge), peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte
contaminate şi insuficient preparate;
- consumul unor alimente sau băuturi contaminate odată cu
procesarea sau prepararea lor;
- consumul unor băuturi sau alimente ţinute la temperaturi
necorespunzătoare.

Infecţiile intestinale sunt foarte larg răspândite, cauzele acestora

fiind virusurile (entero-, corona- sau rotavirusuri), bacteriile
(Salmonella, Shigella, tulpini patogene de E.coli, Stafilococ,
vibrionul holerei etc.) sau paraziţii (Giardia lamblia, Entamoeba
histolitică), sau viermii intestinali (oxiuri, limbrici sau tenii).
Aceste infecţii se datorează, în special, nerespectării regulilor de
igienă.
De exemplu:
- fructele şi legumele se spală sub jet de apă timp de cel puţin
3 minute (fig. 4.37);
- mâinile se spală cu apă şi săpun de fiecare dată înainte de
masă precum şi la ieşirea de la toaletă. F ig. 4.3 7.
Unele condiţii nu pot fi controlate: de exemplu, infestarea
accidentală a apei potabile din reţeaua oraşelor cu ape reziduale
poate provoca epidemii de dizenterie. Altă situaţie este întâlnirea
frecventă în apa de băut a chisturilor de Giardia, de aceea se
recomandă fierberea apei de băut şi consumarea acesteia sau, mai
bine, înlocuirea ei cu apă minerală plată.

163