IV C onstrucţii - Manual pentru clasa a IX -a

1.2. Risc de îmbolnăvire, risc de

accidentare, risc de invaliditate
A. Factori de risc
“tzm Factorifizici: • aplicarea unei forţe, de exemplu pentru ridicarea,
Ri di care S u sţ in er e transportul, tragerea, împingerea unei greutăţi sau utilizarea
de unelte • mişcările repetitive; • poziţiile de lucru incomode
şi statice, de exemplu, cu mâinile deasupra nivelului umărului
sau poziţiile ortostatică şi aşezat prelungite; • presiunea locală
a uneltelor şi a suprafeţelor; • vibraţiile; ® căldura excesivă sau
frigul; • iluminatul insuficient care poate fi, de exemplu, cauza
unui accident; e nivelurile ridicate de zgomot ce pot provoca, de
î mp in ge re
exemplu, încordarea corpului.
Factori organizaţionali şi psihosociali: • munca solicitantă,
lipsa posibilităţii de control asupra sarcinilor realizate şi nivelurile
scăzute de autonomie; • nivelul scăzut de satisfacţie în muncă; •
munca repetitivă şi monotonă, efectuată în ritm rapid; • lipsa de
Ha sprijin din partea colegilor şi a conducătorilor.
Purta re Factori individuali: • antecedente medicale; • capacitatea fizică;
• vârsta; • obezitatea; • fumatul.
Fig. 4 .2 . Poziţii corecte ale corpului

Tabelul 4 .2 . Sca la de cotare a gravităţii consecinţelor acţiunii fa ctorilor de

risc asu pra organism ului um an
CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
Consecinţe minore reversibile, cli incapacitate de muncă previzibilă până la 3 zile
1 N E G L IJA B I L E
calendaristice (vindecare fară tratament).
C onsecinţe reversibile, cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3-45 zile, care necesită
2 M IC I
tratament medical.

C onsecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45-180 de zile care

3 M E D II
4 MARI
5 GRAVE
FO A R TE
6
GRA VE
7 M A X IM E
necesită tratament medical şi prin spitalizare.
C onsecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de minimum 50%, individul
putând să presteze o activitate profesională (invaliditate de gradul III).
Consecinţe ireversibile, cu o pierdere de 100% a capacităţii de muncă, dar cu posibilitate de
autoservire, de autoconducere şi de orientare spaţială (invaliditate de gradul II).
C onsecinţe ireversibile, cu pierderea totală a capacităţii de muncă, de autoservire, de
autoconducţie sau de orientare spaţială (invaliditate de gradul I).
Deces.

B. Pericole şi riscuri asociate cu manipularea

manuală a maselor la locul de muncă
Manipularea m anuală reprezintă oricare dintre următoarele
activităţi desfăşurate de către unul sau mai mulţi lucrători: ridicarea,
susţinerea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea
unei mase (fig. 4.2).
 Sănătatea şi securitatea muncii IV
Manipularea manuală a maselor poate cauza:
- afecţiuni cumulative, cauzate de deteriorarea progresivă şi
repetată a sistemului musculo-scheletic ca urmare a unor
activităţi continue de ridicare sau manipulare manuală, de
exemplu, afecţiunile dorsolombare (fig. 4.3);
- traumatisme acute produse prin accidentare, de exemplu
tăieturile sau fracturile.
^ Instalarea unor afecţiuni dorsolombare depinde de masă, de
sarcina de muncă, de mediul de muncă şi de factorii inividuali de risc.

'p- Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă

m asa este:
- prea grea: nu există o anumită limită de siguranţă care să
garanteze absenţa riscului - o greutate de 20-25 kg este mare
pentru majoritatea oamenilor;
- prea mare: dacă masa este prea mare, nu este posibilă
respectarea regulilor de bază referitoare la ridicarea şi purtarea
acesteia - respectiv de a ţine greutatea cât mai aproape de
corp posibil; astfel, muşchii vor obosi mai repede;
- greu de prins-, poate determina alunecarea obiectului şi
accidentarea; masele cu marginile tăioase sau cele care conţin
materiale periculoase pot produce vătămări lucrătorilor;
- dezechilibrată sau instabilă-, aceasta determină solicitarea
inegală a muşchilor şi extenuarea din cauza faptului că centrul
de greutate al obiectului se află la distanţă faţă de mijlocul
trunchiului lucrătorului;
- poziţionată astfel încât necesită prinderea masei cu braţele
întinse, cu aplecarea sau răsucirea trunchiului, ceea ce impune
un efort muscular mai mare;
- cu o form ă sau mărime care împiedică vizibilitatea
lucrătorului, mărind astfel posibilitatea alunecării/dezechili-
brării, căderii sau lovirii.

^ Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă

sarcina:
. - estefoarte solicitantă , de exemplu dacă aceasta este executată
frecvent sau pe o perioadă îndelungată;
- implică poziţii sau mişcări incomode, de exemplu trunchi
aplecat şi răsucit, braţe ridicate, încheieturi ale mâinilor
răsucite, prea întinse;
- implică m anipulări repetitive.

Următoarele caracteristici ale mediului de m uncăpot conduce

la creşterea riscului apariţiei unor afecţiuni dorsolombare:
- spaţiu liber insuficient pentru operaţiile de manipulare
manuală a maselor; lucrătorul poate fi constrâns să adopte
o poziţie incomodă sau să deplaseze masele într-o manieră
periculoasă;

■ 145
 IV Constru cţii - Manual pentru clasa a IX -a

- sol cu denivelări, instabil sau alunecos, ce poate cauza

creşterea riscului de accidentare;
- temperatura ridicată produce oboseală lucrătorilor, în timp
ce transpiraţia îngreunează prinderea uneltelor, impunând
un efort mai mare; temperatura scăzută poate determina
amorţirea mâinilor, îngreunând, de asemenea, prinderea;
- iluminatul insuficient poate cauza creşterea riscului de
accidentare sau îi poate obliga pe lucrători să adopte poziţii
incomode, pentru a vedea clar ceea ce fac.
^ Există câţiva factori individuali care pot influenţa riscul
apariţiei unor afecţiuni dorsolombare:
- lipsa de experienţă, de instruire şi de cunoştinţe cores-
punzătoare meseriei;
- vârsta - riscul apariţiei afecţiunilor dorsolombare creşte
odată cu vârsta şi cu vechimea în muncă;
- caracteristicile şi capacităţile fizice, precum înălţimea,
greutatea şi forţa;
- afecţiuni dorsolombare anterioare.

C. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli

profesionale
Reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul
de asigurări sociale, este garantată de stat şi cuprinde raporturi
specifice prin care se asigură protecţia socială a salariaţilor împotriva
diminuării sau apierderii capacităţii de muncă şi a decesului acestora
ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale
garantează un ansamblu de servicii şi prestaţii în beneficiul
persoanelor asigurate, în vederea:
- promovării sănătăţii şi a securităţii în muncă şi prevenirii
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
- diminuării şi compensării consecinţelor accidentelor de
muncă şi ale bolilor profesionale.

S fa tu ri pentru an gajatori'. • dezvoltaţi o politică *

amplă şi coerentă de prevenire, care să cuprindă
toate solicitările organismului; • acordaţi prioritate ’
măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile •
de protecţie individuală; • oferiţi instrucţiuni *
corespunzătoare lucrătorilor. .

146
 Sănătatea şi securitatea muncii IV
D. Măsuri pentru reducerea riscurilor
Evaluarea riscurilor
Angajatorii sunt obligaţi să evalueze riscurile pentru securitate şi
sănătate la care sunt expuşi lucrătorii acestora. In vederea realizării
unei evaluări eficiente a riscurilor, trebuie parcurse următoarele
etape simple:
- identificarea pericolelor care pot provoca accidente, vătămări
sau care pot dăuna sănătăţii;
- identificarea persoanelor care pot fi vătămate şi modul în
care se poate produce vătămarea;
- evaluarea măsurilor de protecţie existente, dacă sunt suficiente
sau dacă sunt necesare alte măsuri;
- monitorizarea riscurilor şi revizuirea măsurilor de prevenire.

Măsuri de prevenire
Principiile prevenirii afecţiunilor musculo-scheletice
• evitarea riscurilor de afecţiuni musculo-scheletice;
• evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
• combaterea riscurilor la sursă;
• adaptarea muncii la individ;
• adaptarea la tehnologia în schimbare;
• înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce este sigur sau mai
puţin periculos.
Accidentele de muncă şi bolile profesionale pot fi prevenite prin
eliminarea sau cel puţin reducerea riscurilor asociate manipulării
manuale a maselor. Se recomandă respectarea următoarelor măsuri
de prevenire:
- Eliminarea - se ia în considerare posibilitatea evitării
manipulării manuale a maselor, de exemplu utilizând
echipamente de manipulare electrice sau mecanice, asemenea
transportoarelor sau stivuitoarelor.
- Măsuri tehnice - dacă manipularea manuală nupoate fi evitată,
trebuie luată în considerare utilizarea unor dispozitive de
ajutor asemenea elevatoarelor, cărucioarelor şi dispozitivelor
de ridicare sub vid.
- Măsuri organizatorice - cum ar fi alternarea activităţilor şi
introducerea de pauze suficient de lungi; acestea trebuie luate
în considerare doar dacă eliminarea sau reducerea riscurilor
asociate manipulării manuale a maselor nu este posibilă.
- Furnizarea de informaţii - privind riscurile şi efectele
negative pe care le are manipularea manuală a maselor
asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi instruirea în
vederea utilizării echipamentelor şi a tehnicilor corecte de
manipulare.